+ All Categories
Home > Design > Ultimul Numar Business Standard

Ultimul Numar Business Standard

Date post: 25-Dec-2014
Category:
Upload: subiectiv
View: 1,526 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Ultimul numar din Business Standard, inainte de a fi trimis in tipar
16
www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAţI-Vă LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO şI PRIMIţI ZILNIC PE E-MAIL şTIRILE CARE Vă INTERESEAZă MIERCURI 23 decembrie 2009/nr. 251 (664)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro Vineri [21 august 2009/nr. 163(576)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro CREANŢE Companiile de recuperare au cumpărat datorii de 387,5 milioane de euro Companiile de recuperare de creanţe au cumpărat, în primele şapte luni din acest an, datorii în valoare totală de 387,5 milioane de euro, potrivit datelor centralizate de Coface România. În aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea creanţelor vândute a fost de 89,5 milioane de euro. Prin urmare, valoarea datoriilor cumpărate de recuperatori a urcat cu 333%. În ceea ce priveşte dosarele individuale preluate, numărul acestora nu a înregistrat aceeaşi creştere spectaculoasă. Dacă la finele lunii iulie 2008 recuperatorii de creanţe din România aveau în portofolii 185.120 de persoane cu datorii, la aceeaşi dată din 2009 se ajunsese la doar 209.398 de dosare. Cele mai mari agenţii de colectare, prezente în România sunt Coface, EOS KSI, KRUK International, Credit Express şi Top Factoring. Pe creanţele băncilor “se bat” însă şi fonduri de investiţii sau alte instituţii financiare din străinătate. Din datele centralizate de Coface reiese că băncile au fost campionii vânzărilor de creanţe în primele şapte luni, cu o valoare a datoriilor preluate de agenţiile de colectare de 357,8 milioane de euro. (Dana Dobre) >Financiar 13 357,8 mil. euro, cre- ditele vândute de bănci ştiri&cifre @ www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fiecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează. EUR 4,2310 yRON [ USD 2,9747 xRON [ XAU 944,7 yUSD [ PETROL 74,08 yUSD [ BET 4.043 yPUNCTE [ ROBOR 9,02 xPUNCTE [ [ +0,1514% +0,98% +3,29% +3,42% -0,43% -0,6811% diana.gradinaru @standard.ro Record de vânzare pe piaţa de imobi- liare din 2009: o vilă din piaţa Gh. Can- tacuzino, fostul sediu al Ambasadei Malaysiei, a fost achiziţionată cu peste 3,5 mil. euro, aceasta fiind cea mai mare tranzacţie din domeniu încheiată în ul- timele şase luni. Preţul este cu 40% mai mare decât ultimul record de 2,5 mil. euro, anunţat în exclusivitate de Busine- ss Standardîn urmă cu trei luni. Ambasada Malaysiei a obţinut la înce- putul lunii iunie între 3,5 şi 4 mil. euro pentru fostul sediu din piaţa Gheorghe Cantacuzino nr. 1, după aproape patru luni de negocieri. Casa are 900 mp de teren şi 600 mp de construcţie efectivă. Bogdan Tohăneanu, reprezentantul cabinetului de avocatură care a intermediat deal-ul, a confirmat pentru Business Standardva- loarea tranzacţiei şi a adăugat că “este pro- babil cea mai mare sumă plătită de o per- soană fizică pentru un imobil.” Tranzac- ţia este foarte mare dacă luăm în consi- derare că, de la începutul acestui an, toa- te segmentele pieţei rezidenţiale au fost aproape blocate. Noul proprietar este Ari- adna Avram, fondatorul Top Diagnostics România, firmă de distribuţie de echi- pamente medicale, parţial achiziţionată de concernul Roche la sfârşitul lui 2008. Anul trecut, imobilul a fost scos la vânzare la preţul de 7,5 mil. euro, însă, în februa- rie, negocierea a plecat de la 5 mil. euro. Potrivit surselor apropiate noului propri- etar, Avram doreşte să transforme casa într-un muzeu al familiei. >News 04 Preţ >Anul trecut, imobilul a fost scos la vânzare la 7,5 mil. euro, însă, în februarie, negocierea a plecat de la 5 mil. euro Reforma în România începe cu serviciile secrete PAGINA 16 Un comentator pe zi VALENTIN IONESCU Dir. gen. Unic Management Consulting Achiziþie-record în imobiliare: 3,5 milioane de euro FINANCIAR 13 Tulin, Banca Feroviară: Vom miza pe produse şi servicii personalizate simona.cioacata, robert.iloviceanu, lucian.davidescu @standard.ro Cu 7.078 de lei pe lună, adică aproape 1.700 de euro, timişoreanul Mircea Ionescu (53 de ani) este românul care primeşte cel mai mare ajutor de şomaj. Ionescu a fost directorul Romtelecom Timiş, de unde primea un salariu lunar de aproximativ 66.000 de lei, adică peste 15.000 de euro pe lună. Însă compania l-a inclus în programul de restructurare, iar din aprilie, fostul director a început să primească ajutor de şomaj proporţional cu veniturile din ulti- mul an de activitate. Dacă nu îşi va găsi de lucru pe un post corespunzător studiilor şi pregătirii profesionale, Ionescu va pri- mi ajutor de şomaj până în iulie 2010. Contactat de Business Standard, cel mai bine plătit şomer din România a spus că este, deocamdată, în căutarea unui loc de muncă. “Dar este aproape imposibil. Pentru comunicaţii, piaţa este moartă. Aţi văzut că a plecat şi domnul Bedros (fostul director Alcatel România, compa- nie localizată în Timişoara, şi care a pă- răsit firma după ce a condus-o timp de 18 ani - n. red.).” Mircea Ionescu a lucrat timp de 27 de ani doar în Romtelecom. Spune că a avut anterior oferte de joburi, dar că le-a re- fuzat, pentru că “presupuneau încălca- rea principiului loialităţii”. Timişorea- nul menţionează că are propriile afaceri, companii la care este acţionar, şi că există oportunităţi enorme în criză. “De exem- plu, o puşcărie privată. Da, asta aş vrea să fac”, a supralicitat fostul director. În schimb, pe angajaţii sau pe managerii care nu au destui bani pentru a intra în afaceri Ionescu îi sfătuieşte “să rămână pe locuri, pentru că răul vine abia din mar- tie, după alegeri”. >News 03 Veniturile VIG în România au scăzut cu 13% Veniturile obţinute de Vienna Insurance Group (VIG) în România, în primele şase luni, au înregistrat o scădere cu peste 13% faţă de perioada similară din 2008, până la o valoare de 313 milioane de euro. Grupul austriac controlează 30,6% din piaţa locală de asigurări. /Pagina 05 David, Hidro: “Băieţii deştepţi” au căzut de pe trotinetă când le-am cerut preţuri mai mari cu 20% Cel mai mare producător de energie electrică din ţară, Hidroelectrica, negociază creşterea preţurilor de bază la electricitatea livrată “băieţilor deştepţi” cu 20% şi estimează că va naliza discuţiile în perioada imediat următoare, a declarat Mihai David, directorul general al companiei. /Pagina 06 Ionaşcu, Blue Air: Intrăm din 2010 pe rute europene între Italia - Franţa şi Anglia - Grecia Consolidarea poziţiei în piaţa internă, curse intraeuropene şi mărirea flotei cu avioane Boeing sunt doar câteva dintre direcţiile strategice pe care Adrian Ionaşcu, directorul general al Blue Air, liderul pieţei low-cost, le are în vedere pentru anul viitor. /Pagina 07 Câţi bani au pierdut trusturile de televiziune anul trecut Majoritatea companiilor de televiziune din România au avut în 2008 creşteri în încasări, însă au pierdut din profit, potrivit datelor nanciare publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. /Pagina 11 Datele şi telefoanele deştepte au ridicat profitul Orange şi Vodafone Datele mobile, serviciile cu valoare adăugată, terminalele smartphone şi optimizarea proceselor interne au determinat un avans al ratelor de profit pentru Orange şi Vodafone în 2008, în timp ce investiţiile şi ofertele agresive au muşcat din câştigul Romtelecom sau UPC. /Pagina 12 NEWS 03 Exportul de autoturisme a crescut cu 46%. Importurile scad cu 52% CLASAMENT UBS: Bucureşti, cea mai ieftinã capitalã din UE Cele mai mici preţuri din Europa, dar şi printre cele mai mici salarii. Aşa arată CV-ul oraşului Bucureşti în raportul băncii elveţiene UBS. Raportul băncii UBS, denumit “Prices and Earnings”, analizează 73 dintre cele mai mari oraşe ale lumii, în funcţie de nivelul preţurilor, dar şi de cel al salariilor. Pe ansamblu, capitala României ocupă poziţia a 67-a în topul oraşelor în funcţie de preţuri, respectiv locul 56, după nivelul salariilor. >News 04 66.000 lei este salariul dinainte de concediere 7.078 lei, ajutorul de şomaj calculat pe baza contribuţiilor 15 luni perioada în care trebuie să-şi găsească loc de muncă Mircea Ionescu Cel mai mare ajutor de ºomaj din România: 1.700 de euro Miercuri [5 august 2009/nr. 151(564)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro ioana.erdei, radu.soviani @standard.ro O “vacanţă” neplătită timp de zece zile pe an pentru angajaţii din sistemul public ar putea fiuna dintre cele mai simple metode la care statul ar putea recurge pentru a reduce cheltuielile cu personalul bugetar, fără a genera efecte negative profunde nici în plan economic, nici în plan social, apreciază analiştii şi managerii din sistemul privat chestionaţi ieri de Business Standard. În încercarea de a reduce cheltuieli- le, Guvernul a analizat până acum două variante: reducerea cu 20% a salariilor, ceea ce, potrivit unor calcule, echivalea- ză cu economii de două miliarde de euro în 2009, sau concedierea a 20% dintre an- gajaţii sectorului bugetar, variantă având consecinţe negative majore în plan econo- mic. Întrucât memorandumul România- Comisia Europeană spune că “măsurile de ajustare a cheltuielilor salariale trebu- ie să conducă la o reducere nominală de cel puţin 4% a cheltuielilor salariale, faţă de nivelul anului 2008”, fără a puncta un anume mecanism de reducere, Business Standarda făcut următorul calcul. Din- tre cele 52 de săptămâni plătite ale anu- lui, patru procente reprezintă două săp- tămâni. Altfel spus, pentru a atinge nive- lul economiei cerute, angajaţii de la stat ar trebui să nu fie plătiţi zece zile în 2009. Mecanismul a fost practicat cu succes în perioade de criză în alte state, precum Portugalia sau Franţa, dar şi de companii private cu sute de mii de angajaţi, precum British Airways. “Este o măsură tempora- ră, care afectează doar veniturile persona- lului, fără a afecta nivelul de salarizare”, explică fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu. “Măsura ar crea o stare de sigu- ranţă oamenilor din sistemul de stat. Mai important însă este faptul că printr-o ast- fel de decizie se vor evita efectele perverse pe care le-ar avea intrarea în şomaj a 20% din personal, precum scăderea drastică a consumului, cu impact asupra venituri- lor din TVA, creşterea restanţelor la cre- dite sau la facturile de utilităţi”, apreci- ază, la rândul său, prof. Mircea Coşea. O măsură similară care ia în calcul o zi mai scurtă de lucru şi nu o vacanţă neplătită au propus ieri, la întâlnirea cu reprezen- tanţii Fondului Monetar Internaţional, şi reprezentanţii Cartel Alfa. >news/03 Concedieri >Reducerea cu 20% a angajaţilor din sistemul bugetar este prima soluţie luată în calcul la Bucureşti. O asemenea decizie ar genera efecte negative profunde în economie, în afara presiunii în creştere asupra bugetului de şomaj. Micşorări de salarii >20% reducere a salariilor. Soluţia ar permite o economie de două miliarde de euro în 2009, dar ar inhiba şi mai mult consumul. Vacanţă neplătită Zece zile de vacanţă forţată rezolvă bugetul de salarii la stat DECIZIE BNR taie rezervele. Banii ar putea ajunge tot la stat Banca Naţională a României (BNR) a redus ieri dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, până la nivelul de 8,5%. Această decizie a fost anticipată de piaţa financiară aproape în unanimitate. Totuşi, a existat şi o surpriză, şi ea a venit de la rezervele minime obligatorii (RMO). Astfel, banca centrală a decis să reducă RMO-urile la pasivele în valută cu 5 puncte, de la 35% la 30%, lăsând băncilor comerciale mai mulţi bani. Scăderea RMO-urilor în valută a luat prin surprindere piaţa financiară, care se aştepta ca banca centrală să lase neschimbat nivelul RMO-urilor. Prin reducerea RMO- urilor, circa 1,2 mld. euro se întorc de la banca centrală în vistieria băncilor comerciale. Totuşi, aceşti bani ar putea ajunge din nou la stat şi nu în credite către companiile private şi populaţie. “Banii ar putea reveni la stat, prin împrumuturile luate de Ministerul Finanţelor. Explicaţia ar că sectorul privat are o capacitate mică de îndatorare. La populaţie există o incertitudine referitoare la venituri, şomajul creşte, multe persoane sunt deja îndatorate. Nici companiile nu au capacitatea de a se îndatora. La fel, multe sunt deja îndatorate, veniturile scad. Prin urmare, banii s-ar putea duce tot la stat”, a declarat, pentru Business StandardIonuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România. (B.A.) >news/02 8,5% este dobânda- cheie stabilită de BNR ştiri&cifre EUR 4,2096 xRON [ USD 2,9232 xRON [ XAU 955,7 xUSD [ PETROL 72,90 yUSD [ BET 3.978 xPUNCTE [ ROBOR 8,73 xPUNCTE [ [ -0,0474% -0,25% +0,23% -1,49% -1,79% -0,8715% @ www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fiecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează. De ce se feresc vedetele din România de Bursă PIEŢE DE CAPITAL/14 Din zece vedete locale, doar trei s-au arătat interesate de investiţiile pe Bursă, potrivit unui sondaj Business Standard. Tudor Chirilă a deschis ieri şedinţa Bursei, în timp ce Andreea Bănică preferă casetele de valori. REZULTATE Răspunsul marilor bănci la criză: profituri ca în 2007 Cinci dintre cele mai mari şase bănci de pe piaţă, BCR, BRD, Volksbank, Raiffeisen şi UniCredit Ţiriac Bank au realizat în primul semestru un profit net cumulat de 370 milioane de euro, apropiat de cel înregistrat în prima jumătate a anului 2007, când situaţia economiei era complet diferită. (G.D.) >nanciar/13 150 de euro, oferta de job în Capitală pentru un proaspăt licenţiat Strategiile companiilor de a-şi reduce costurile pentru a supravieţui crizei au avut ca rezultat o reducere cu până la 50% a salariilor la angajare, pentru poziţiile entry level (până la trei ani de experienţă). Tinerii care aplicau anul trecut pentru un post în sistemul bancar puteau obţine până la 1.000 de euro pe lună. În prezent, cei care reuşesc să-şi mai găsească un job primesc între 400 şi 500 de euro lunar. Mai mult, pe piaţa muncii din Capitală, tineri absolvenţi cu studii superioare se angajează acum şi pe salarii lunare de 150 de euro. (R.I.) >servicii profesionale/10 IMOBILIARE/09 “Prima Casă” a convins 156 de români, dar nu schimbă preţurile Reguli şi principii ale reformei în administraţie PAGINA 16 Un comentator pe zi MIRCEA COŞEA Profesor universitar publicitate > ”În aproape toate instituţiile de stat există excedent de personal. Este nevoie de o reducere a numărului de angajaţi cu cel puţin 20%, măsură care va aduce bani în plus la buget şi va reduce birocraţia şi corupţia din sistemul public.” > “Putem să luăm ca exemplu modelul german şi să transferăm personalul din instituţiile unde există excedent în instituţiile care au deficit de oameni. Totodată, dacă programul zilnic s-ar reduce la şase ore, Guvernul ar putea opera reduceri de salarii.” Bogdan Baltazar analist economic şi membru în Consiliul de Administraţie al BRD-SocGen Constantin Niţă ministrul IMM-urilor Petru Dandea vicepreşedinte Cartel Alfa > “Nu agreăm soluţia reducerii cu 20% a posturilor. Putem găsi alte variante care trebuie aplicate, precum reducerea costurilor de funcţionare sau reducerea salariilor cu 20%, cum au făcut şi alte state.” Zece zile pe an. Măsura, temporară, ar permite economii la costurile cu personalul şi ar amâna intrarea în şomaj a peste 200.000 de oameni. Un dezavantaj major: nu se poate aplica în toate domeniile din sectorul public. * Luni [17 august 2009/nr. 159(572)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro EUR 4,2116 xRON [ USD 2,9505 xRON [ XAU 948,7 xUSD [ PETROL 71,44 xUSD [ BET 4.180 xPUNCTE [ ROBOR 8,96 yPUNCTE [ [ -0,0996% -12,3% -3,38% -0,40% +1,70% -0,1759% @ www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fiecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează. Ca să trimită acasă bugetarii, Boc vrea să schimbe legea, deşi nu este nevoie NEWS/04 Guvernul caută soluţii pentru modificarea Codului Muncii, astfel încât trimiterea bugetarilor în concediu fără plată să fie legală. Prevederea există însă în Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional, care permite angajatorului trimiterea salariaţilor în concediu fără plată maximum 15 zile pe an. În condiţiile crizei, Antibiotice mizează pe exporturi Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi contracarează impredictibilitatea pieţei farmaceutice locale prin exporturi, ponderea acestora urmând să crească de la 12%, în 2008, la 15%, în acest an. Compania a anunţat afaceri stagnante, la 25,5 mil. euro. /pagina 07 Ce câştigă publicitatea de pe urma umorului Umorul din advertisingul românesc e menit să atragă consumatorul şi, deci, să atingă obiectivele de business. Acum, contextul economic forţează la eficienţă, iar umorul este un cârlig cât se poate de funcţional, spun specialiştii locali. /pagina 11 Vânzările de PC-uri, pe tobogan: minus 64% Vânzările de calculatoare personale au scăzut şi în trimestrul al doilea al acestui an, cu 64% comparativ cu perioada similară din 2008, cel mai mare declin fiind marcat de desktopuri, piaţă care s-a contractat cu aproximativ 78%, relevă cel mai recent studiu al companiei de cercetare a pieţei International Data Corporation (IDC). /pagina 12 Românii se reorientează: împrumuturi din străinătate Împrumuturile acordate de instituţiile nanciare externe persoanelor fizice şi juridice din România au crescut în primul semestru al anului cu peste 15% comparativ cu perioada similară din 2008, la 41,3 miliarde euro. /pagina 13 Listă scurtă cu industriile care se pregătesc să dea veşti proaste PAGINA 16 Un comentator pe zi ANDREEA ROŞCA Director Business Press SPECIAL/02-03 Sumarul declaraţiilor despre criză din 2008 şi 2009 publicitate Aceasta este viziunea anticriză a Guvernului României Întrucât, după parcurgerea viziunii anticriză a Guvernului a rămas suficient spaţiu liber, vă propunem să completaţi dumneavoastră prima pagină cu măsurile pe care le consideraţi potrivite. Trimiteţi pagina decupată la adresa: Redacţia Business Standard, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp A3, et. 4, sector 1, Bucureşti, cod 013701; e-mail: [email protected], până la data de 1 septembrie. Cele mai interesante măsuri vor fidezbătute într-o ediţie specială, la e Money Channel, în data de 15 septembrie 2009. Vineri [28 august 2009/nr. 168(581)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro DINU PATRICIU: Ar trebui daţi afară 600.000 de bugetari Dinu Patriciu, fostul proprietar al grupului Rompetrol, consideră că pentru echilibrarea bugetului ar trebui disponibilizaţi circa 600.000 de bugetari, aproape dublu faţă de numărul concedierilor asumate de Executiv până în 2015. “Înainte de 1989, raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente, precum Georgia, media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori. Este clar că avem o problemă în acest sens şi, până nu se va remedia, nu avem cum să ieşim din criză. Această reducere de personal trebuie să fie făcută, este o necesitate de bun-simţ”, este de părere Patriciu. El consideră că o măsură eficientă legată de salarii este creşterea şi impunerea salariului minim orar, nu lunar. “Oamenii trebuie motivaţi să lucreze cât mai mult şi cât mai intens cu putinţă”, este de părere Patriciu. Potrivit omului de afaceri, actuala grilă de salarizare pentru bugetari nu poate încuraja venirea în sistem a oamenilor capabili. “Nu o să vină un român care a studiat în străinătate, care poate avea un salariu de peste 100.000 de dolari pe an acolo, să lucreze în România”, afirmă Patriciu. (Dinu Boboc) >News 03 1,3 miliarde de euro, averea estimată a lui Patriciu ştiri&cifre @ www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fiecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează. EUR 4,2240 yRON [ USD 2,9620 yRON [ XAU 946,1 xUSD [ PETROL 71,26 xUSD [ BET 4.364 yPUNCTE [ ROBOR 9,72 yPUNCTE [ [ +0,1470% -0,37% -1,10% +0,09% +0,49% +0,5636% Opţiuni strategice ratate PAGINA 16 Un comentator pe zi TRANZACŢIE Cele mai mari deal-uri din ultimii ani cu acţiuni TLV Banca Transilvania (TLV) a agitat din nou spiritele pe Bursă, după ce în primele minute ale şedinţei de tranzacţionare de ieri s-au realizat cele mai mari deal-uri cu acţiunile băncii din ultimii ani. În mai puţin de o oră de la deschiderea şedinţei se vânduseră deja 24,3 mil. acţiuni TLV (2,3% din capital). (R.A., C.C.) >Piete de capital 14 VALENTIN IONESCU Dir. gen. Unic Management Consulting Camelia Şucu Proprietar Class Mob Mihaela Nicola Antreprenor în PR Damian Drăghici Muzician Floriana Jucan Jurnalist Edy Uzunov Proprietarul Regatta dana.dobre, lucian.davidescu @standard.ro Nu rezonează cu stilul corporate al sutelor de clienţi, manageri străini de multinaţionale, pe care i-a ajutat în ultimii cinci ani să se mute în România. Nu ar vrea să vadă politicieni nici la televizor, nici pe afişe, nici pe buletinul de vot. Se întâlneşte cu sistemul administrativ doar o dată pe lună, pe 25, când trebuie să-şi vireze impozitele la Fisc. Dar nu se aşteaptă la nimic în schimbul banilor. Însă când, pentru prima dată, nu a reuşit să îşi plătească la timp impozitele, s-a trezit cu conturile blocate. Atunci a “deschis ochii” şi a văzut cum arată România şi cum este condusă. A pus totul într-o scrisoare deschisă. Ea e Alexandra Svet (30 de ani), o tâ- nără din Bucureşti care pare decupată mai degrabă de pe coperta unei reviste de modă. Platforma: Facebook. Masa cri- tică: 3.500 de utilizatori şi un bulgăre de zăpadă care se rostogoleşte pe mail-uri, forumuri şi liste de discuţii. Miza: “Şi tu, şi eu cunoaştem cel puţin cinci oa- meni inteligenţi care ne-ar putea repre- zenta mai bine în Parlamentul European decât EBA sau Becali”. În ceea ce s-ar putea dovedi prima miş- care grassroots de amploare din Româ- nia, Alexandra propune schimbarea cla- sei politice şi administrative cu oameni care au demonstrat că pot construi ceva pe cont propriu şi că pot mobiliza încre- derea şi energiile celor ca ei. “Suntem blocaţi, inerţi, paralizaţi privind la două Românii: România LOR - hoţii, corupţii, agramaţii, tupeiştii - şi România NOASTRĂ - a oamenilor cin- stiţi, muncitori, pregătiţi, integri, ca- pabili, tineri şi deştepţi”, scrie Alexan- dra în deschiderea manifestului, căru- ia, încă, destul de puţini îi dau şanse de reuşită. Îşi nominalizează propria listă de mo- dele, oameni care au reuşit pe cont pro- priu în România, au plecat peste graniţă sau au revenit ca să îşi ajute ţara: Came- lia Şucu, ajunsă prin forţe proprii în to- pul milionarilor, Horia Mocanu, primul român admis la Harvard, sau Damian Drăghici, artist premiat cu Grammy. “Ne-am simţit inutili, neputincioşi, tâmpiţi. Nu mai avem sistem de refe- rinţă. Valorile au fost uitate. Ne lipseş- te determinarea. Ar ficazul să uităm de sintagme precum «lasă că ne descurcăm cumva», «se poate şi aşa»”, detaliază Ca- melia Şucu modul în care subscrie la campania de pe Facebook. Fără să aibă pretenţia că lista ei repre- zintă topul celor mai bune exemple, Ale- xandra îi invită pe cititori să vină cu pro- priile modele, astfel încât, din coagula- rea tuturor ideilor, să rezulte adevărata generaţie care poate schimba România. Află din paginile Business Standard ce propune Alexandra pentru România şi citeşte în ziarul de luni mărturiile in- tegrale ale oamenilor care au achiesat la proiect. CITEŞTE ŞI DĂ MAI DEPARTE! >Special 02 Manifestul generaþiei facebook: Asta nu e România noastrã! Invitaţie >Cinci oameni inteligenţi, pe care tu îi cunoşti, ne-ar putea reprezenta mai bine decât actuala clasă politică. Trimite numele lor pe redactia @ standard.ro, www.standard.ro sau pe pagina Facebook a Alexandrei Alexandra Svet, proprietarul companiei Phoenix Relocation, autoarea manifestului foto arhiva personală REPORTAJ 09 Ţăranul român, faţă-n faţă cu reacţiunea comasării terenurilor agricole 3,3% este deficitul bugetar la şapte luni DUPĂ primele şapte luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 3,31% din Produsul Intern Brut (PIB). După revizuirea în scădere, de la 531 de miliarde lei la 497,3 miliarde lei, deficitul urcă la 3,5%. Cifrele confirmă, în opinia unora dintre analiştii economici, că recesiunea este mai gravă decât se estima. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, statul a cheltuit 109,8 miliarde de lei, dar a înregistrat venituri totale de numai 92,24 miliarde de lei, dezechilibrul fiind de 17,58 miliarde de lei. Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România, a declarat pentru Business Standardcă un deficit de 3,5% după şapte luni reprezintă consecinţa unei recesiuni mai adânci faţă de estimări şi, totodată, a unor cheltuieli care nu au fost îndeajuns corectate. În opinia lui Dumitru, o nouă rectificare era necesară pentru ca datele reale ale economiei să fie în concordanţă cu prognozele oficiale ale statului. “Noua rectificare bugetară face corecţii importante atât pe venituri, cât şi pe cheltuieli, existând astfel şanse mari ca până la sfârşitul anului să ne încadrăm în ţinta de 7,3%”, a explicat Dumitru. (I. E.) >News 03 info CIFRE Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului Sursa: MFP INDICATORI VALOARE Venituri 92,24 mld. lei Cheltuieli 109,82 mld. lei Deficit bugetar 17,58 mld. lei Încasări TVA -18,5% faţă de ian.-iul. 2008 Impozit pe profit -14,4% faţă de ian.-iul. 2008 MEDIA&COMUNICARE 11 Dupã ani de aºteptare, românii nu au cerut bis la concertul Madonna Marţi [8 septembrie 2009/nr. 175(588)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 8 septembrie IKEA O zi din viaţa unui manager cu 284 de obiective EUR 4,2434 xRON [ USD 2,9572 xRON [ XAU 995,3 xUSD [ PETROL 67,22 yUSD [ BET 4.349 yPUNCTE [ ROBOR 9,67 yPUNCTE [ [ DEZBATERE Cine şi cât câştigă prin legea salarizării unitare Magistraţii, premierul şi parlamentarii sunt principalii câştigători ai proiectului legii salarizării unitare, pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului. Magistraţii au reuşit să obţină o majorare cuprinsă între 0,15 şi 1,65 salarii minime, faţă de varianta anterioară a proiectului. Pentru a nu rămâne mai prejos, miniştrii au decis ca şi parlamentarii să primească în plus 0,3 salarii minime, iar indemnizaţia premierului a urcat uşor, de la 11,6 la 11,7 salarii minime. (Simona Cioacătă) >news/04 -0,00471% -0,140% +1,44% +3,52% +1,04% -0,5682% 705 lei va fisalariul minim în 2010 proiect @ www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fiecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează. Criza şi lecţia sa pentru politica monetară PAGINA 16 Un comentator pe zi Fannie şi Freddie, dependente de banii statului Giganţii pieţei ipotecare americane, Fannie Mae şi Freddie Mac, rămân dependenţi de guvernul SUA pentru a supravieţui, la un an după ce au fost preluaţi de autorităţile federale. Instituţiile, trecut sub controlul guvernului la 7 septembrie 2008, în cea mai mare intervenţie federală în sistemul financiar de până atunci. Peste 200 miliarde de dolari au fost injectaţi în cele două bănci >special/09 LUCIAN CROITORU Consilier al guvernatorului BNR COMPANII&BĂNCI/05 Cea mai înaltã clãdire din Piaþa Victoriei e în litigiu ºi pierde lunar 400.000 de euro redactia @standard.ro După nouă luni de guvernare, în cele mai dificile condiţii din ultimii nouă ani, Executivul se pregăteşte pentru asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, peste o săptămână. De asemenea, premierul Emil Boc a anunţat că va face o evaluare a miniştrilor în funcţie de felul în care şi-au îndeplinit promisiunile din programul de guvernare. Care este bilanţul coaliţiei PDL-PSD şi ce ar putea decide Boc în urma evaluă- rii? O analizăBusiness Standardpropu- ne Guvernului un model de contabilizare a performanţei miniştrilor, pe baza prio- rităţilor enunţate în ultimul an de oame- nii de afaceri care au participat la proiec- tul Guvernul Privat. Şi-au îndeplinit miniştrii cele mai importante trei promisiuni anunţate în programul de guvernare? Au reuşit să îşi ţină bugetele sub control, să reducă din cheltuielile cu personalul şi să accelereze investiţiile şi absorbţia fondurilor euro- pene? Au susţinerea necesară în propriul partid pentru a-şi duce la capăt proiecte- le? Sunt patronatele şi sindicatele mulţu- mite de activiteatea lor? Pe baza acestor întrebări, Business Standarda întocmit o grilă de evaluare, ce nu are pretenţia să fie definitivă, dar care tratează toate ca- zurile analizate după acelaşi tipar. Mi- niştrii cu portofoliu - opt de la PDL, opt de la PSD, un independent plecat din PNL şi premierul Emil Boc - au luat calificative între 2,5 şi 6, pe o scară de la 1 la 10. Pentru ca un ministru să ia nota de trecere, era suficient ca măcar să încea- pă ce a promis, să se fiîncadrat în bu- get până la rectificare şi să le fie indife- rent partenerilor sociali. Majoritatea au căzut sub linie. >news/02-03 Mic ghid de evaluare a Guvernului României info CÂT VOR CÂŞTIGA CEL MAI BINE PLĂTIŢI BUGETARI *Valoare calculată la un salariu minim de 705 lei Sursa: Proiectul legii de salarizare FUNCŢIA SALARIUL DIN GRILA UNICĂ (LEI)* SALARIUL ACTUAL (LEI) PREŞEDINTELE ROMÂNIEI 8.460 9.555 PRIM-MINISTRU 8.248 8.817 MINISTRU 7.614 7.643 PREŞEDINTE ÎCCJ, CSM 8.248 14.000 JUDECĂTOR ÎCCJ 7.896 12.000 PREŞEDINTE CCR 8.248 15.000 JUDECĂTOR CCR 7.896 14.300 JUDECĂTOR DE JUDECĂTORIE 4.970 7.971 AMBASADOR 6.979 10.742 CONSUL 5.146 8.213 Cine sunt finaliştii pentru emisiunea de eurobonduri HSBC, Deutsche Bank şi EFG Eurobank Ergasias/Bancpost au intrat în discuţiile nale cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pentru selectarea băncilor care vor administra emisiunea de eurobonduri de minimum 500 milioane de euro. /pagina 04 Jocurile preferate în criză: simulatoarele şi fotbalul Fie că sunt jucate pe calculator sau descărcate pe telefonul mobil, simulatoarele de curse şi cele umane, alături de seria FIFA reprezintă cele mai populare jocuri ca vânzări în prima parte a anului. Lansările din partea a doua a anului se vor încadra în acelaşi peisaj, în timp ce piaţa va rămâne la estimările iniţiale, potrivit jucătorilor de profil. /pagina 12 Randamentele la depozite ar putea ajunge sub dobânda-cheie până la finele anului Dobânzile la depozite îşi vor continua tendinţa de scădere şi ar trebui să ajungă, până la nele acestui an, la niveluri mai mici decât cel al dobânzii de politică monetară, potrivit analiştilor consultaţi de Business Standard. /pagina 13 Promisiunea americanilor: Vom lista Fondul Proprietatea în cel mult un an Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) au aprobat, ieri, contractul de administrare cu societatea americană Franklin Templeton Investment, oficialii acesteia spunând că intenţionează să listeze fondul în termen de un an. /pagina 14 Joi [26 februarie 2009/nr. 39(452)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro interviu CRIZA A LOVIT MAI MULT UNGARIA ŞI ROMÂNIA DECÂT POLONIA ŞI CEHIA Cea mai mare provocare a grupului ING este aceea a identificării căilor de reacţie la criza nanciară, spune Tom Kliphuis, CEO ING Insurance Central Europe. Deşi produsele de asigurări pe care ING le vinde pe piaţa locală sunt comparabile cu cele din Polonia, Cehia sau Spania, Kliphuis spune că românii sunt mai sceptici în ceea ce priveşte investiţiile. paginile/I-IV cifre FINANCIAR/14 Allianz-Ţiriac, profit operaţional de 13 mil. 16% cota de piaţă a Allianz-Ţiriac IMOBILIARE/13 Stagnare pentru Hidroconstrucţia 22% creşterea afa- cerilor compa- niei anul trecut MEDIA/19 Venituri şi profit în scădere la Pro TV 29,9 mil. dolari a fost profitul Pro TV Litigiile cu angajaţii trec pe pierdere cea mai profitabilă companie simona.dobre, teodora.vasalca @standard.ro Litigiile cu actualii şi foştii angajaţi au dat peste cap întreg bilanţul de anul trecut al celei mai mari companii din România, Petrom, parte a grupului austriac OMV, care a înregistrat în T4 pierderi de de 1,269 mld. lei (344,5 mil. euro), primele de la privatizare. Petrom a avut anul trecut un profit în scădere cu 43%, la 1,022 mld. lei (277,5 mil. euro), după ce, a făcut provizioane pentru aceste litigii în valoare de 1,3 mld. lei (353 mil. euro). Compania a raportat pentru 2008 un profit în scădere cu 43% la 1,022 mld. lei (277,5 mil. euro), în special ca urmare a provizioanelor, dar şi a scăderii preţului ţiţeiului, deşi veniturile pe întreg anul avansaseră cu 49%, la 19,331 mld. lei (5,24 mld. euro). În acelaşi timp, în 2008, OMV, proprietarul Petrom, a înregistrat un profit net de 1,53 mld. euro, în scădere cu 17%. Pe fondul rezultatelor slabe, dar şi pe cel al crizei nanciare şi economice care se profilează tot mai puternic, conducerea Petrom a luat decizia de a nu acorda dividende pentru 2008 şi de a folosi banii pentru investiţii. O intenţie similară există şi pentru 2009, în cazul în care situaţia se va înrăutăţi. Directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe, a declarat ieri, într-un interviu acordat Business Standard, că societatea monitorizează lunar cash-flow-ul, în sensul reducerii cheltuielilor şi al creşterii veniturilor, urmărind bonitatea ficărui client în parte şi având în plan tăierea a 10-20% din cheltuielile operaţionale. Cotaţia Petrom pe Bursă a scăzut ieri cu 6,87%, după anunţarea rezultatelor financiare. Capitalizarea companiei se ridică la 1,61 mld. euro. >energie/ 08 ENGLISH/17 Top managers willing to help Romania overcome the crisis @ standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected] DECIZIE Voestalpine a pierdut peste 10 mil. €, date pe terenurile de la Agigea Voestalpine, concernul austriac ce a fost anul trecut interesat să investească aproximativ 5,5 mld. euro într-un combinat siderurgic la Marea Neagră, însă a îngheţat proiectul pe fondul crizei, a pierdut peste 10 milioane de euro în România din rezervarea terenurilor de la mai mulţi proprietari din Agigea, locaţia vizată în România, au declarat pentru Business Standard surse din cadrul negocierilor. Peter Schiefer, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat pentru Business Standardcă proprietarii din Agigea au fost înştiinţaţi încă din luna ianuarie că terenurile rezervate nu vor ficumpărate. (I.E.) >news/05 EUR 4,2764 xRON [ USD 3,3326 xRON [ XAU 958,7 xUSD [ PETROL 42,49 yUSD [ BET 1.887 xPUNCTE [ ROBOR 15,98 xPUNCTE [ [ -0,2006% -0,1075% -3,14% +2,53% -0,63% -5,84% Vânzarea de cartele pre-plătite s-a prăbuşit cu 70-80% IT&TELECOM/18 Vânzarea de cartele pre-plătite a înregistrat un declin major în ultimele trei luni, din cauza scăderii consumului de telefonie în rândul utilizatorilor de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală. info EVOLUŢIE REZULTATE PETROM (MIL. EURO) Sursa: Compania Profit/Pierdere Cifră de afaceri 277,5 532,7 648,3 390,8 240,3 4.548 3.680 3.710 2.969 2.143 2004 2005 2006 2007 2008 0 800 0 5000 redactia @standard.ro “Parteneriatul Guvernului României cu mediul de afaceri va oferi soluţii pentru relansarea economiei. Cred în acest parteneriat, iar măsurile propuse vor fiprivite cu toată seriozitatea şi vor fianalizate de Guvern.” Aceasta a fost prima declaraţie a premierului Emil Boc la primirea documentului care conţine cele mai importante propuneri ale oamenilor de afaceri reuniţi în Guvernul Privat, cel mai amplu demers de consultare a mediului de afaceri, în contextul crizei economice. Peste 150 de top manageri, antrepre- nori şi consultanţi au înmânat ieri repre- zentanţilor Guvernului României - primu- lui-ministru, ministrului Finanţelor Pu- blice, Gheorghe Pogea, ministrului Eco- nomiei, Adriean Videanu, şi ministrului Transporturilor, Radu Berceanu - un set de 44 de măsuri anticriză şi recomandări pe termen mediu şi lung. Emil Boc le-a trans- mis oamenilor de afaceri că una dintre pri- orităţile Guvernului este ca, într-un timp rezonabil, să lucreze la îmbunătăţirea ra- tingului de ţară, acest lucru ducând la o fi- nanţare mai bună a economiei. “România are o problemă în acest moment cu ratin- gul de ţară. Din cauza deficitului de 5,2% în 2008, posibilităţile de finanţare sunt redu- se şi foarte costisitoare”, a spus premierul. În acelaşi timp, atât Emil Boc, cât şi Ghe- Emil Boc, premierul României foto Marius Păun Guvernul Privat către premier: Folosiţi gratis creierele noastre! orghe Pogea au precizat că procesul ade- rării la zona euro ar trebui accelerat şi că există discuţii în Guvern pe această temă. De altfel, ministrul Finanţelor a afirmat, pentru prima dată explicit, că România va apela în mod sigur la un împrumut ex- tern, menţionând că primele discuţii vor purtate cu Comisia Europeană. Oame- nii de afaceri reuniţi în proiectul Guvernul Privat au pus la dispoziţia Guvernului real expertiza lor economică, în încercarea de depăşire a crizei economice. “Folosiţi cre- ierele noastre gratis! Puteţi să ne folosiţi ca pe un grup de sprijin pentru informaţie şi suport”, a declarat, în numele oameni- lor de afaceri reuniţi în conferinţa Guver- nul Privat, George Mucibabici, preşedin- tele Deloitte România. >special/02-03 Parteneriatul Guvernului României cu mediul de afaceri va oferi soluţii pentru relansarea economiei. Cred în acest parteneriat, iar măsurile propuse vor fiprivite cu toată seriozitatea şi vor fi analizate de Guvern. EMIL BOC premierul României www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ PDL PNL PSD JOI 8 octombrie 2009/nr. 197(610)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro Micul puci de la BNR Cum a măturat avocatul Bogdan Olteanu doi economişti: Lucian Croitoru şi Daniel Dăianu Sindicaliştii au plecat din Piaţa Victoriei cu o oră înainte de cea stabilită iniţial >foto: Marius Păun opinii & COMENTARII 16 RADU SOVIANI redactor-şef Ce vrei să te faci Bogdane când vei fi mare? Viceguvernator! EUR 4,2673 ,USD 2,9001 ,XAU 1,041,3 ,PETROL 68,84 ,BET 4.436 ,ROBOR 10,36 .simona.cioacata @standard.ro Demisia Guvernului Boc, considerat “o echipă de fotbal”, a fost principala solicitare a celor 15.000 de sindicalişti care au protes- tat ieri în faţa Palatului Victoria. Cele patru centrale sindicale - Cartel Alfa, Blocul Naţio- nal Sindical, CNSLR Frăţia şi CSDR - au reuşit să aducă “în faţa Guvernului” sindicalişti din toată ţara. “Vrem un singur salariu minim şi o nouă ierarhizare a bugetarilor, pentru a nu mai exista bugetari de lux şi de mâna a doua. Vrem locuri de muncă, pentru că economia nu se relansează cu şomeri. Dacă în octom- brie nu se realizează un parteneriat social, în noiembrie ne întoarcem din nou în stradă”, a declarat liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu. Plictisiţi şi obosiţi, sindicaliştii au plecat din Piaţa Victoriei cu o oră înainte de cea sta- bilită iniţial. Mitingul din faţa Guvernului a fost a doua formă de protest, după greva de o zi a bugetarilor, din 5 octombrie. Ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea, i-a in- vitat, astăzi, pe reprezentanţii sindicatelor şi pe cei ai patronatelor la discuţii pentru sta- bilirea salariului minim pe economie pentru anul 2010. >news 03 I “Asediul” Guvernului a eşuat după o oră adrian.sandu, bogdan.asaftei, lucian.davidescu, dana.dobre @standard.ro Nici Daniel Dăianu, nici Lucian Croitoru nu au reuşit să obţină suficiente voturi pentru a intra în Consiliul de Administraţie al BNR după manevra politică prin care PNL a reuşit I să obţină postul de viceguvernator. Deşi iniţial PNL se aştepta la un post de simplu membru în CA, ieşirea PSD de la guvernare a răsturnat toate calculele. Astfel, PDL a pierdut un mandat de viceguvernator, care l-ar fi adus în CA pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Locul lui a fost luat de avocatul Bogdan Olteanu, propunerea-surpriză a liberalilor. Pe de altă parte, PNL nu l-a propus pentru nicio poziţie pe Daniel Dăianu. Acesta a candidat ca independent şi a pierdut. “Suntem într-un moment penibil, ajungem să politizăm Banca Naţională. PSD-ul va fi responsabil pentru această decizie”, a avertizat Constantin Dascălu (PDL), membru în Comisia de buget-finanţe de la Camera Deputaţilor, în timpul audierilor. În replică, Bogdan Olteanu a răspuns: “Nu am nici cea mai vagă intenţie de a avea o implicare politică la nivelul BNR. Dacă veţi decide pozitiv, voi fi un şef de specialitate, nu un şef politic”. Şi Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au decis pozitiv. >special 04/05 Octavian Radu, RTC: “Mă gândesc la listare pe Bursă” Patronul holdingului RTC admite că, de la începutul anului, afacerile sale au scăzut cu până la 40% şi ia în calcul listarea pe Bursă pentru a obţine lichidităţi. PAGINA 09 Leonardo a intrat în insolvenţă Leonardo, cel mai mare retailer de încălţăminte din România, a cerut ieri Tribunalului Bihor să-i aprobe intrarea în insolvenţă pentru a se proteja de creditori. PAGINA 09 Şeful CFR: Infrastructura proastă ne apără de concurenţă Operatorii internaţionali de transport feroviar de călători ar putea ocoli în continuare România, din cauza stării proaste a infrastructurii. PAGINA 11 companii 80% din credite VOR FI ACOPERITE DE GARANŢIILE DE STAT SOLICITATE DE PETROCHEMICAL HOLDING GMBH AUSTRIA, PROPRIETARUL RAFINĂRIEI DIN ONEŞTI RAFO cere garanţii de stat de 264 milioane de euro. Băsescu şi Boc oferă 330 milioane de euro simona.dobre @standard.ro Petrochemical Holding GmbH Austria, proprietarul RAFO Oneşti, a solicitat Gu- vernului o garanţie de stat în valoare de 264 milioane de euro, iar preşedintele Traian Băsescu, la unison cu premierul Emil Boc, a plusat suma până la 330 milioane de euro. Potrivit unui document transmis Admi- I nistraţiei Prezidenţiale de către conducerea rafinăriei din Oneşti, garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (New- Co), “care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petro- chemical Holding pentru activele petrochi- mice ale RAFO”, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Acelaşi docu- ment relevă însă că valoarea totală de care ar avea nevoie rafinăria pentru planurile de investiţii, din perioada 2010-2012, se ridică la 330 milioane de euro. Diferenţa de 66 de milioane de euro ar fi urmat să fie acoperită din alte surse, dar Guvernul a decis să garan- teze integral suma. “Garanţia acordată NewCo va fi emisă de către Ministerul de Finanţe în numele statu- lui român. Astfel, aceasta este generată de resurse publice şi este imputabilă statului”, se arată în documentul RAFO. >industrii 11 Componentiştii auto ajung greu la banii UE SPRIJIN. Industria componentelor auto din România, unul dintre domeniile cu cel mai mare număr de angajaţi, nu este susţinută de statul român să acceseze banii pe care UE îi alocă acestui domeniu la nivel european. În acest fel, furnizorii locali de componente auto pierd teren în cursa cu competitorii din celelalte ţări UE. >piaţa muncii 13 > guvernul privat Băncile apără comisionul de rambursareanticipată FINANŢE PERSONALE 07 BNR este un loc în care trebuie să meargă profesionişti, oameni de vârf, oameni de curaj, oameni capabili să deruleze politici publice în România, să conducă şi să administreze BOGDAN OLTEANU Acţiunile BVB, mai întâi pe OTC-ul brokerilor Acţionarii BVB vor decide dacă tilturile operatorului bursier vor fitranzacţionate prin mecanismul extrabursier ROTC al Asociaţiei Brokerilor. PAGINA 06 pieţe de capital www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ Dobânda-cheie coboară la 8% SCĂDEREA PREŢURILOR, contracţia cererii interne şi fluctuaţiile cursului de schimb sunt motivele care au stat la baza deciziei de ieri a BNR de a reduce dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, de la 8,5% la 8%. Analiştii sunt de părere că până la finele acestui an nu vom mai avea scumpiri şi că BNR ar putea să-şi atingă ţinta de inflaţie. “Nu cred că vom mai vedea preţuri în creştere până la finele acestui an. Din acest motiv, este posibil ca banca centrală să-şi atingă în acest an ţinta de inflaţie”, a declarat pentru Business StandardIonuţ Dumitru, economistul- şef al Raiffeisen Bank România. (Bogdan Asaftei) >macroeconomie 04 Licitaţiile au pus gaz pe creşterile Dafora şi Armax PIEŢE DE CAPITAL /06 Statul pune impozit pe pr tul care nu există > Guvernul Privat 2 miliarde de euro SUNT COSTURILE MINIME PENTRU MODERNIZARE Viitoarele companii energetice, modernizate cu bani din eurobonduri mihaela.balea @standard.ro Statul va utiliza o parte din banii atraşi prin emisiunea de eurobonduri pentru mo- dernizarea celor două companii energetice naţionale, care urmează a fi înfiinţate la în- ceputul anului viitor prin comasarea a 21 de entităţi de stat, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Şerban. I Proiectul de restructurare a sectorului energetic urmează a fi aprobat printr-o or- donanţă de urgenţă. Reprezentanţii autori- tăţilor au anunţat că Electrica, cel mai mare distribuitor de energie, aflat de asemenea în portofoliul statului, nu va fi inclus deo- camdată în componenţa celor două societăţi energetice, pentru a evita concurenţa nelo- ială cu firmele private din această piaţă. Mo- delele viitoarelor companii au fost inspirate de structuri de producere a electricităţii care funcţionează în alte state europene. Cel mai apropiat model de companie energetică in- tegrată asemănător este operatorul ceh CEZ, care a intrat în România odată cu preluarea Electrica Oltenia. Noile entităţi ar putea pro- duce electricitate la costuri apropiate între ele, prima structură având în componenţă Nuclearelectrica, a doua hidrocentrală de la Porţile de Fier. >industrii 10 Dezamăgirea unui om de afaceri REACŢIE. “Ce au înţelespoliticienii din păsurile şi recomandările noastre? Cât sunt ei dispuşi să le aplice, chiar foarte bune fiind? Care este targetul lor? Care este deadline-ul lor? Ce se întâmplă în cazul neîndeplinirii unor proiecte? Cine şi cum răspunde? Constat pe zi ce trece că oamenii de la putere nu au nimic în comun cu urgenţele ţării.” Aşa se exprimă dezamăgirea unui om de afaceri român, participant în proiectul Guvernul Privat, cu privire la o clasă politică de nota 1,3 la măsuri anticriză. >companii 09 opinii & COMENTARII MIRCEA COŞEA Profesor universitar Economia mondială şi politica românească ULTIMA PAGINĂ ONLINE tmctv.ro g EUR 4,1851 .USD 2,8701 ,XAU 991,7 .PETROL 65,23 .BET 4.388 .ROBOR 9,73 ,MIERCURI 30 septembrie 2009/nr. 191(604)/16 pagini/1,9lei standard gmoney.ro bogdan.asaftei @standard.ro Criza politică din jurul demiterii ministrului Dan Nica ar putea avea costuri de ordinul zecilor de milioane de euro pentru economia românească. Săptămâna viitoare, Ministerul Finanţelor Publice ar urma să lanseze o emisiune de I euroobligaţiuni, cu o valoare cuprinsă între 500 milioane şi 1,5 miliarde de euro, iar nivelul ridicat al incertitudinii politice măreşte riscul de ţară şi dobânzile aferente. Economiştii sugerează că s-ar impune chiar o amânare a emisiunii. Scandalul politic s-a prelungit ieri din nou, deoarece preşedintele Traian Băsescu nu se grăbeşte să semneze cererea de demitere înaintată de Emil Boc. Băsescu a declarat că aşteaptă ca PDL şi PSD, cele două partide ale coaliţiei, să ajungă la o înţelegere. Boc anunţase demiterea lui Nica argumentând că acesta din urmă a sugerat că alegerile vor fi fraudate şi că nu şi-a îndeplinit programul de guvernare. >news 02 Un bucureştean vinde, în 2009, un apartament în Capitală cu preţul de 66.000 de euro. La notar află însă că are de plătit impozit la Fisc ca şi cum ar fi în- casat pe locuinţă 76.000 de euro. Adică trimite în buzunarul statului, în locul impozitului cores- punzător preţului din contractul de vânzare-cumpă- rare, încă 200 de euro. Un impozit pe un profit inexistent. Aceştia însă nu sunt singurii bani daţi deagaba. Taxele notariale se calculea- ză, de asemenea, tot la valoarea de 76.000 de euro. Nu es- te un scenariu, este un fapt real. Într-o situaţie identică s-au aflat anul acesta mulţi dintre cei peste 160.000 de români care au ales să vândă o locuinţă, chiar dacă piaţa a căzut dramatic. Prăbuşirea pieţei imobiliare aduce în buzunarele statului impozite care nu mai au nicio legă- tură cu preţurile de pe piaţă evidenţiate în contract, ci doar cu o grilă birocratică rămasă încremenită la ni- velul anului trecut. (Mihaela Balea) >news 03 Scandalul politic scumpeşte împrumutul României Turismul monahal aduce la Cotnari un milion de turişti anual Turismul monahal aduce producătorului de vinuri Cotnari, unul dintre principalii jucători de pe piaţa internă, circa un milion de vizitatori anual, din care aproape 40% sunt străini. INDUSTRII /12 Munca temporară, un nou job pentru manageri Din ce în ce mai multe companii de pe piaţa locală sunt interesate să angajeze manageri cu contract de muncă pe perioadă determinată, iar solicitările pentru astfel de proiecte s-au dublat faţă de anul trecut. PIAŢA MUNCII /13 UPC: Serviciile HD, potenţial de un milion de clienţi UPC România, unul dintre principalii operatori telecom, va furniza începând cu luna octombrie servicii de televiziune digitală de înaltă definiţie. IT&TELECOM /14 companii bănci&asigurări BNR cere băncilor să administreze mult mai atent riscurile Banca Naţională a României obligă instituţiile bancare să acorde mai multă atenţie asumării de riscuri, mai ales în activitatea de creditare, conform unui regulament emis recent. BĂNCI /05 www.money.ro/newsline >NEWSLETTER�UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI�VĂ LA NEWSLETTER�UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E�MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ finanţe personale Un curs aproape de 4 lei/euro ar fimai bun ACTUALUL nivel al cursului de schimb, de aproape 4,3 lei/euro, este prea ridicat, potrivit specialiştilor, care spun că o coborâre către 4 unităţi/euro ar fiun prag mult mai rentabil pentru economia românească. Analiştii financiari precizează că nivelul cursului este ţinut sub control de BNR şi că moneda naţională se va aprecia în raport cu euro. >finanţe personale 07 Jiru: Modificări de formă la Fondul Proprietatea PIEŢE DE CAPITAL 06 CFR caută investitori privaţi pentru a dezvolta transportul combinat de mărfuri CFR Marfă caută investitori pentru a moderniza terminalele cu ajutorul cărora poate asigura dezvoltarea transportului intermodal, apreciat în Uniunea Europeană ca fiind “transportul viitorului”. Compania feroviară deţine 26 de terminale pentru transportul intermodal, din care aproape jumătate nu sunt funcţionale. Pentru modernizarea lor este nevoie de 13 milioane de euro. INDUSTRII �10 Băncile îşi pot reduce expunerea pe România Cele nouă grupuri bancare semnatare ale acordului de la Viena au primit acceptul de principiu al FMI, UE şi BNR să îşi poată reduce expunerea pe România. NEWS �03 Suprataxarea reduce oferta de medicamente cu o treime Producătorii de medicamente analizează portofoliile de produse, după ce autorităţile au introdus impozitarea în funcţie de vânzări. INDUSTRII 12 news Un manager câştigă cât 14 muncitori Un top manager de pe piaţa locală câştigă, în medie, de două ori mai mult decât un middle manager şi de până la 14 ori mai mult decât un muncitor, potrivit unui studiu Mercer. PIAŢA MUNCII �13 CET Braşov foloseşte ajutorul de la stat pentru a plăti datorii vechi de doi ani Primăria vrea să construiască o termocentrală nouă, în parteneriat cu un investitor austriac, dar nu are bani. Investiţia este estimată la cel puţin 70 mil. euro. INDUSTRII �11 companii VLADIMIR PASTI director INSOMAR Strategia greşită a preşedintelui Băsescu OPINII �16 astăzi > PwC confirmă calculele Business Standard: Preţul carburanţilor creşte din ianuarie 2010 UR 4,2903 ,USD 2,8697 .XAU 1.053,90 ,PETROL 78,65 ,BET 4.648 ,ROBOR 10,25 .MARŢI 20 octombrie 2009/nr. 205 (618)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro Mii de afaceri, scoase la vânzare pe internet mihaela.balea, simona.dobre @standard.ro Vânzarea afacerilor pe internet a devenit un adevărat fenomen, în condiţiile în care, în perioada septembrie 2008-septembrie 2009, doar pe portalul okazii.ro postările s-au dublat, ajungând la 2.000 de anunţuri. Numărul anunţurilor de vânzare publicate pe portaluri interne precum okazii.ro sau anuntul. ro, dar şi externe ca businessesforsale.com ori buybusiness.com este în continuă creştere în ul- timele luni. “Dacă în anii trecuţi banii şi un spirit antreprenorial, nu neapărat foarte dezvoltat, erau singurele condiţii pentru a te lansa în afaceri pe o piaţă de consum foarte atrăgătoare, fenome- nul economic din ultimul an i-a afectat puter- nic pe micii întreprinzători”, a comentat pentru Business StandardRobert Roşu, avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea&Asociaţii. Pe okazii.ro, cate- goria “Afaceri de vânzare” cuprinde peste 300 de anunţuri, iar cea “echipamente industriale” - mai mult de 800 de postări. Ieri, pe portalul anunturi. ro, în mai puţin de o oră, s-au listat cel puţin şase oferte de vânzare a unor mici afaceri. “Aş închide tot şi aş pleca în Italia. Să trăiesc din ajutorul de şomaj oferit de statul italian. Nu mai merită să faci nimic în ţara asta”, şi-a argumentat decizia Adri- an, 29 de ani, proprietarul unei agenţii de turism scoase la vânzare pe anunţul.ro. După experienţa acumulată în domeniul imobiliar, Adrian a de- cis, în 2008, să-şi deschidă o agenţie de turism, în care a investit aproximativ 200.000 de euro. “Anul acesta nu a mers absolut deloc. Dacă voi reuşi să scot 100.000 de euro, să zic mersi”, mai spune el. Afacerile scoase la vânzare completează cele peste 100.000 de decizii de oprire a activităţii luate de antreprenorii locali, după introducerea impozitului minim, la 1 mai. >companii 09 I Dacă acordul cu FMI “va deraia” Am schimbat regulile alegerilor Citeşte numai în revista MONEY EXPRESSdin 20 octombrie EXPLODEAZĂ SAU NU? Inelul grenadei a fost scos pe neașteptate. Ne va exploda ea în față? Urmează un val de executări silite? Sau dansul pe sârmă al bancherilor se va încheia cu happy–end? Singura publicaţie din România premiată de World Association of Newspapers and News Publishers dana.dobre @standard.ro Băncile au lichidităţi şi sunt dispuse să împrumute statul, dacă banii de la Fondul Monetar Internaţional nu vor intra în conturile României, dar costurile unui astfel de credit ar �i mai mari decât până acum. În această ipoteză, improbabilă din punctul de vedere al preşedintelui Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, principala consecinţă va �i deteriorarea percepţiei asupra riscului de ţară. Efectul direct va �i că �inanţarea statului, din orice sursă, ar deveni mai scumpă, prin urmare, şi banii pe care i-ar obţine de la băncile comerciale ar avea un preţ mai mare. “Sunt convins că băncile au şi lichidita- te, şi disponibilitate să �inanţeze. Nu cred însă că acum se pune problema ca Româ- nia să piardă banii de la FMI. Însă, indife- rent de ce guvern va avea România, dacă nu se iau anumite măsuri, se va ajunge la un astfel de moment”, spune preşedintele Raiffeisen Bank. Opt bănci comerciale au împrumutat statul, în vara acestui an, cu un miliard de euro, la o dobândă de 5%, sumă de patru ori mai mare decât valoa- rea �inanţărilor atrase de autorităţi prin emisiuni de titluri de stat, în perioada ianuarie-iulie. Potrivit datelor o�iciale, în acest interval, băncile au cumpărat titluri de stat, emise mai ales pe termen scurt, în va- loare de 48 mili- arde de lei. I România ar trebui să treacă de la modelul de creştere economică bazat pe consumul �inanţat prin credite la unul bazat pe in- vestiţii, chiar dacă acestea ar �i realizate tot prin împrumuturi, spune Steven van Groningen. În ceea ce priveşte dobânzi- le, preşedintele Raiffeisen Bank România consideră că acestea au intrat pe o tendin- ţă descendentă şi, pentru a �i menţinut trendul, este nevoie de predictibilitatea politicilor economice şi a celor �isca- le, precum şi de stabilitatea cursului de schimb. >bănci&asigurări 05 silviu.nicolescu @standard.ro Phil Noble, omul care a câştigat pentru Obama campania online pentru preşedinţia Statelor Unite, spune că a avut de învăţat din campania purtată pe bloguri de Sarkozy, că mediul online va avea cea mai mare influen- ţă de până acum în momentul în care chine- zii vor învăţa cum să îl folosească în scopuri politice şi că nu înţelege de ce încă nu poate vota direct online. “Cu siguranţă, da”, răs- punde Noble, când este întrebat de Business Standarddacă modelul de campanie online a lui Obama va �i replicat în politică la nivel I mondial. “Noi, în Statele Unite, am avut de în- văţat de la ultimele alegeri prezidenţiale din Franţa, din modul în care au folosit blogurile. A fost ceva diferit şi ne-au dat o idee”. Odată cu răspândirea globală a know-how-ului utili- zării internetului în politică, diferite forme de răspuns vor apărea în lume. “În momentul în care chinezii vor începe să îşi dea seama cum să folosească internetul în scopuri politice, impactul va �i uriaş. Ca un tsunami. China poate că nu va �i imediat următorul loc schim- bat de internet, dar va �i cel mai mare. Când un miliard de oameni fac ceva, orice, impac- tul este enorm. Cred că merită să ne uităm atent la China”, spune Noble. >news 03 Băncile vor împrumuta statul, dar la costuri mai mari Steven van Groningen, preşedinte Raiffeisen Bank >foto Viorel Dudău Aş închide tot şi aş pleca în Italia. Să trăiesc din ajutorul de şomaj oferit de statul italian. Nu se mai merită să faci nimic în ţara asta. ADRIAN, 29 DE ANI Am vrut să aduc Germania la mine acasă şi am făcut aici, la Arad, un restaurant cum am visat. Numai că afacerea, deşi merge, tot nu produce suficient în această perioadă. Sunt taxe mari, am credite şi am scos-o la vânzare. PROPRIETAR DE RESTAURANT Omul care a câştigat campania online a lui Obama: industrii Vând salonul, vând tot, pentru că vreau să plec din ţară. Îmi schimb domeniul de activitate. MARIUS, 25 DE ANI www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ Criza a sărăcit bogaţii României cu 10 mld. euro COMPANII /09 MARŢI 6 octombrie 2009/nr. 195(608)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro Telecom Guvernul este, tehnic, demis LUCIAN CROITORU Putem accelera convergenţa reală a economiei românești cu economia UE? OPINII /16 azi > În caz de încetare de plăţi, din România se mai recuperează 50% STANDARD&POOR’S SUSŢINE CĂ ESTE POSIBILĂ O CRIZĂ FINANCIARĂ ŞI MAI SEVERĂ > MACROECONOMIE /04 mircea.marin @standard.ro Atât lumea politică, dar şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore în de- clanşarea şi administrarea crizei economice, a comentat ieri preşedintele Traian Băsescu. “Aş vrea să nu fiu răutăcios, e prea dimineaţă să fiu răutăcios, dar nici comunitatea de afa- ceri nu poate fi descrisă ca fiind Făt-Frumos I pe un cal alb, deci cred că şi lumea politică şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore pentru ce s-a întâmplat în perioada crizei economice”, a spus preşedintele statu- lui. Afirmaţia şefului statului s-a legat de o glumă a unui antevorbitor, legată de politici- enii care sunt trecători, în timp ce comunita- tea de afaceri rămâne. "Probabil, de cele mai multe ori, nu oamenii politici au gestionat bănci în Statele Unite sau în marile puteri europene. De aceea cred că şi aici trebuie să domine echilibrul. Şi marii oameni de afa- ceri trec, nu numai oamenii politici, odată cu crizele”, a continuat preşedintele. Băsescu a făcut ieri o prezentare amplă a măsurilor gu- vernamentale anticriză, ţinând să sublini- eze că Executivul nu şi-a propus niciodată, “aşa cum se arată la televizor”, să scoată ţara din criză. Preşedintele a vorbit despre raţiu- nile contractării de bani de la FMI şi CE, dar şi despre succesul unor programe guverna- mentale, cum ar fi "Prima Casă" sau garan- ţiile de stat pentru IMM-uri şi firme mari, precum Ford, Renault, Oltchim. Cursul valu- tar ar trebui ţinut între 4 şi 5 lei/euro, Legea salarizării este echitabilă, pentru că nemul- ţumeşte pe toată lumea, iar deficitul bugetar mare reuşeşte să acopere şi salarii, şi investi- ţii, toate acestea sunt câteva dintre mesajele transmise de preşedinte. >News 3 Guvernul Privat Investitorii străini cer predictibilitate PATRU dintre cele mai importante asociaţii ale investitorilor străini din România au propus ieri înfiinţarea unui Consiliu Consultativ, format din reprezentanţi ai mediului de afaceri şi experţi economici, care să susţină Preşedinţia şi Guvernul în luarea deciziilor privind politica economică, după modelul american al President’s Economic Recovery Advisory Board. M.M. >Pagina 03 EUR 4,2670 .USD 2,9187 .XAU 1.005,1 .PETROL 66,95 .BET 4.230 ,ROBOR 10,62 ,Băsescu către oamenii de afaceri: “Nici voi nu sunteţi feţi-frumoşi” De la trei secunde gratis la convorbiri nelimitate "SALUT”. "Ne vedem jos”. "În cinci minute”. Şapte cuvinte, trei apeluri, fiecare de mai puţin de trei secunde. Aşa arăta o convorbire telefonică în 1997, anul zero pentru telefonia mobilă din România, când un abonat ar fidat un salariu mediu pe 196 de minute de convorbiri mobile. În ofertele de azi, cuvintele- cheie sunt “nelimitat”, sute de minute şi de sms-uri. Tarifele? Accesibile. S.N.>Pagina 14 Statul riscă 330 mil. € la RAFO. Cine este RAFO? simona.dobre @standard.ro Fiecare loc de muncă de la rafinăria RAFO Oneşti, unul dintre cele mai controversate businessuri ale ultimilor ani, ar putea costa statul român 275.000 de euro, echivalentul a aproape 900 de salarii medii lunare. Propriu-zis, statul îşi va bloca în buget 330 mil. euro, cea mai mare garanţie acor- dată până în prezent, reprezentând 1.200 de locuri de muncă ce vor fi "salvate" la Oneşti, prin ajutorul dat rafinăriei. Când va reintra aceasta pe producţie? Nu se ştie încă. RAFO Oneşti, de al cărui nume se lea- gă mai multe scandaluri cu tentă politică şi care a fost numită chiar de preşedintele ţării, peiorativ, "JAFO", a înregistrat pier- deri în fiecare dintre ultimii nouă ani. Mai mult, entitatea este închisă din 2008, pen- tru "modernizare". "Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească", declara recent premierul Emil Boc. Acţionarii RAFO au aprobat, în luna iu- lie, în AGA, un plan investiţional cu un ni- I vel echivalent garanţiilor, pentru moder- nizarea şi reconstrucţia rafinăriei. Totuşi, garanţiile pentru RAFO le depăşesc chiar şi pe cele acordate Ford pentru construcţia fabricii de maşini la Craiova şi care au fost de 320 mil. euro. Pentru comparaţie, ame- ricanii s-au angajat să investească 675 mil. euro în fabrică. În aceeaşi perioadă în care statul ar face ca un credit să fie foarte uşor de contrac- tat de RAFO şi şi-ar bloca 330 mil. euro în buget, Finanţele pregătesc o emisiune de eurobonduri, adică un împrumut pe pieţe externe, în valoare de până la 1,5 mld. euro. Autorităţile au declarat ieri - coincidenţă sau nu cu faptul că bugetarii intraseră în cea mai mare grevă din istoria postdecem- bristă - că au bani de salarii la buget, ceea ce înseamnă că măcar presiunea pe lefuri nu mai există. Pe de altă parte, banii din eurobonduri urmau să fie utilizaţi pentru acoperirea de- ficitului bugetar, agreat cu FMI la 7,3% din PIB în acest an, creat mai ales de sporirea fără precedent a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat. Pe 30 septembrie, şeful statului, Traian Băsescu, spunea că "se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat, şi pentru Şantierul Naval Mangalia, toate, mari companii, cu mare capacitate de antrenare pe orizontală a înteprinde- rilor mici şi mijlocii". În 2004, tot şeful statului declara că propune "ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti”. >Industrii /11 Numai în ultimii patru ani, RAFO a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 mil. euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008. >foto Preşedinţia României adrian.sandu @standard.ro Toate partidele din Opoziţie - PNL, PSD şi UDMR - au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură pe care liberalii au anunţat că o vor depune împotriva Guvernului PDL. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri că se gândeşte la o anumi- tă persoană pentru postul de premier al I unui guvern tehnocrat, dacă Executivul Boc II cade, dar a refuzat să pronunţe vre- un nume, spunând că nu este “normal” să anunţe, în prezent, acest lucru. “Avem so- luţii, avem propuneri concrete pentru un Guvern condus de un independent, de un tehnocrat, iar primul pas care trebuie făcut - aproape igienic, aş spune - este înlătura- rea acestui Guvern, aşa încât foarte multe discuţii pe text nu cred că sunt de purtat”, a afirmat Antonescu. >News 02 Un curs de schimb acceptabil, în niciun caz nu trebuie să se apropie de 5 lei/euro sau să fie sub 4 lei TRAIAN BĂSESCU Afacerea preţuieşte fiecare loc de muncă de la RAFO la peste 275.000 de euro Vineri [10 iulie 2009/nr. 133(546)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro INTERAGRO 740 MII TONE AGRICOVER 700 MII TONE CARGILL 600MII TONE COMCEREAL CONSTANŢA 550 MII TONE CEREALCOM DOLJ 250 MII TONE TOTAL NAŢIONAL 11 MIL. TONE dana.dobre @standard.ro Cei mai mari datornici transferaţi de pe bilanţul BCR, cea mai mare bancă după active, sunt atât oameni de afaceri cât şi foşti funcţionari guvernamentali, de pe listă nelipsind nici regele rromilor Florea Cioabă. Măsura bancherilor de la BCR are ca scop curăţarea bilanţului de creditele ne- performante pentru a trece mai uşor în toamna aceasta de testul de stres. Cel mai mare credit vândut de BCR are o valoare de peste 800.000 de euro şi a fost acordat lui Mihai Flavius Dumitriu, un antreprenor din Piteşti, potrivit datelor înscrise în Ar- hiva Electronică de Garanţii Reale Mobili- are (AEGRM). De altfel, Dumitriu a fost be- neficiarul a patru credite, a căror valoare totală se ridică la 1,8 mil. euro, conform aceloraşi date de la AEGRM. Mihai Dumi- triu a obţinut aceste finanţări în nume propriu, ca persoană fizică. Acesta deţi- ne o firmă care se ocupă cu comerţul de piese şi accesorii pentru autovehicule. To- pul celor mai mari datornici se continuă cu Vladimir Cezar Dobre, care figurează cu un credit de aproape 760.000 de euro. Cezar Dobre a lucrat în cadrul Cancelari- ei primului-ministru în mandatul lui Că- lin Popescu Tăriceanu. Pe listă mai figu- rează şi cel supranumit Regele rromilor, Florea Cioabă, care are o datorie de 70.000 euro la BCR. BCR a cesionat, în prima par- te a lunii trecute, către Bucharest Finan- cial Plazza (BFP) SRL - o subsidiară a gru- pului controlat de austriecii de la Erste - un portofoliu de credite neperformante de aproape 45 mil. euro. Această tranzacţie vine după una similară realizată la finele lunii martie. Cele două contracte de cesiu- ne dintre BCR şi BFP au fost încheiate pe o perioadă de cinci ani. În AEGRM se preci- zează că sumele transferate includ valoa- rea creanţei cesionate, la care BFP “poate adăuga alte drepturi accesorii, spre exem- plu, dobânzi, penalităţi etc.”. BFP are ca obiect principal de activitate adminis- trarea imobilelor. Firma poate desfăşu- ra însă şi activităţi auxiliare intermedie- rilor financiare (exclusiv asigurări şi fon- duri de pensii), de cumpărare şi vânzare de bunuri imobiliare proprii, de închirie- re şi subînchiriere a bunurilor imobiliare proprii, precum şi de agenţii imobiliare. BFP poate practica activităţi ale agenţiilor de colectare şi a birourilor de raportare a creditului. Firma deja a luat legătura cu debitorii pe care i-a preluat la finele lunii martie. Coordonatorul zonal Alexandru Butnaru, din cadrul BFP, susţine că fir- ma a pregătit “mai multe forme de acord”, în funcţie de profilul debitorului. Aproa- pe toate creanţele preluate de la BCR au în spate garanţii imobiliare. >nanciar/14 EUR 4,2152 xRON [ USD 3,0138 xRON [ XAU 88,80 xRON [ PETROL 60,68 xUSD [ BET 3.402 yPUNCTE [ ROBOR 9,30 xPUNCTE [ [ @ standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs. pe internet sau la adresa de e-mail [email protected] PROGRAM Băncile se grăbesc cu “Prima Casă”. UE cere lămuriri Şase dintre cele 20 de bănci s-au înscris miercuri să semneze cu statul convenţiile pentru a intra în programul “Prima Casă”, alte şase fiind joi în discuţii avansate cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, au anunţat ieri instituţiile implicate. Comisia Europeană a anunţat că a cerut autorităţilor române lămuriri despre program, dar că este vorba despre o solicitare de rutină. Autorităţile au răspuns imediat că o vor duce la îndeplinire, deşi programul este nediscriminatoriu, are un caracter profund social şi nu încalcă reglementările europene în materie de ajutor de stat. Au semnat convenţii şase bănci: BRD, Alpha Bank, ATE, CEC Bank, Banca Transilvania şi Banca Românească, a anunţat ieri premierul Emil Boc. “Suntem, de asemenea, în negocieri foarte avansate cu Volksbank, UniCredit Ţiriac, Emporiki, Raiffeisen, Millennium şi Intesa SanPaolo”, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. În opinia lui Şaramet, odată demarat programul, numărul băncilor semnatare va creşte rapid, în condiţiile în care, peste trei luni, ar putea avea loc prima analiză a modului în care au fost “cheltuite” garanţiile acordate şi se va proceda la o redistribuire a sumelor rămase în buzunarul statului. (M.B.) >news/03 ştiri&cifre 20 de bănci acordă credite prin “Prima Casă” ada.grajdeanu, lucian.davidescu @standard.ro “Care sunt normele, garanţiile şi depo- zitele acreditate?”, întreabă operatorii din agricultură, avertizând că, în lipsa lor, “Primul Siloz” se poate transforma dintr- un program bun într-o nouă oportunita- te de fraudă. Dacă Guvernul nu ţine pa- sul cu anul agricol la redactarea normelor de aplicare, programul “Primul Siloz” este doar o promisiune pentru 2010, avertizea- ză investitorii din agricultură din Guver- nul Privat, proiect care aduce expertiza de business pe masa autorităţilor publi- ce. Aceştia mai spun că este nevoie de un fond de garantare a certificatelor de depo- zit, reacreditarea silozurilor şi o campanie reală de controale împotriva evaziunii fis- cale. Altfel, există riscul ca acest program să se transforme într-o nouă oportunitate de fraudare a statului. >news/02 Guvernul Privat despre “Primul Siloz”: Unde sunt normele, garanţiile şi acreditările? Ţinta Praktiker: Mai mulţi clienţi în aceleaşi magazine Noul director general Praktiker România, Michael Krahn, are ca obiectiv continuarea strategiei implementate de predecesorul său, punând accent pe atragerea de noi clienţi într-o piaţă aflată în declin /pagina 09 Corporaţiile din consultanţă renunţă la departamentele rezidenţiale Corporaţiile internaţionale de pe piaţa de consultanţă imobiliară active la nivel local îşi restructurează departamentele rezidenţiale concentrându-se pe zona multinaţionale şi a produselor de lux /pagina 13 Roland Berger: Consultanţa strategică, susţinută de restructurări Criza a modificat peisajul pe piaţa de consultanţă strategică, proiectele de dezvoltarea a noi linii de business sunt în uşor regres, în timp ce solicitările firmelor pentru proiectele de restructurare, consolidare şi repoziţionare pe piaţă au crescut semnificativ /pagina 10 NEWS/02 Nanu, noul reprezentant al României la Banca Mondială România va avea un nou reprezentant la Banca Mondială, directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu (foto), urmând să ocupe această funcţie începând cu 20 iulie. -0,04% -0,99% -2,6% +0,51% -0,21% -0,50% Partidul Social Democrat împinge economia spre colaps PAGINA 20 Un comentator pe zi VALENTIN IONESCU Dir. gen. Unic Management Consulting Topul datornicilor “toxici” vânduţi de cea mai mare bancă Românii au cumpărat peste 100 kg lingouri de aur Investitorii de tip private banking din România au cumpărat peste 100 kg lingouri de aur în ultimele luni, în valoare de circa 2,1 mil. euro (la preţul curent), potrivit managerilor de specialitate din cele mai importante bănci româneşti. Majoritatea achiziţiilor au fost făcute prin BCR. Interesul crescut pentru aur face parte din schimbarea de comportament al investitorilor, care, din cauza crizei, se orientează spre plasamente ce le protejează capitalul. (A.N.I.)>Pieţe de capital/15 publicitate > Topul datornicilor vânduţi de BCR >* Debitorul figurează cu alte două restanţe, în valoare de 50.888,57 euro, respectiv, 125.954,58 euro Sursa: Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare NUME CREDIT (EURO) DUMITRIU MIHAI FLAVIUS* 809.576,7 DUMITRIU MIHAI FLAVIUS 809.571,3 DOBRE VLADIMIR CEZAR 759.444,5 ALEXE STELA 489.920,7 PREDA OVIDIU 330.412,9 KHAALHAMAD MAJID KADER 309.349,7 LICIU DORU IRINEL 270.520,4 AIOANEI MIHAI 263.003,8 GHEŢE MIRCEA RAUL 259.346,9 USKAR ŞTEFANIA MARINELA 258.893,6 info OPERATORII DE SILOZURI Primii cinci deţinători de silozuri au capacităţi de 2,8 mil. tone, adică un sfert din totalul naţional Noul şef Orange aduce 300 de angajaţi pentru un centru IT IT&TELECOM/18 ierry Millet, noul şef al Orange România, îşi începe mandatul cu o măsură de extindere a afacerilor în România, prin dezvoltarea unui nou centru de servicii IT. Vineri [19 iunie 2009/nr. 118(531)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro dana.dobre @standard.ro Ion Ţiriac, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români, care controlează un holding cu activităţi în imobiliare, auto şi servicii nanciare, spune că revenirea economiei s-ar produce, cel mai devreme, la finele anului 2010-începutul lui 2011, însă, dacă Guvernul nu va gestiona bine problemele generate de criză, ieşirea din recesiune va avea loc mai târziu cu aproape trei ani. “Se vorbeşte despre solidaritate. Dacă ţara asta începe numai cu greve şi cu gre- ve generale, atunci uitaţi de o revenire în 2011 şi uitaţi-vă spre 2014”, a afirmat Ion Ţi- riac într-un interviu acordat în exclusivi- tate Business Standard. Acesta este unul dintre cele mai dure verdicte privind mo- mentul în care se va produce ieşirea Româ- niei din criză, în condiţiile în care, până acum, autorităţile, la unison cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), aşteaptă re- venirea economiei pe plus cel mai târziu în 2011. Ţiriac spune că semnalul reveni- rii trebuie să fie dat de Statele Unite, unde lucrurile se vor stabiliza la sfârşitul aces- tui an, în timp ce economia României va mai merge în jos până în ultimele luni din 2009. “Toată lumea a ştiut că scăderea eco- nomiei va dura până în lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Noi suntem sclavii Statelor Unite. Tot ce se întâmplă acolo are imediat un ecou în Europa, nu doar în Ro- Ion Ţiriac ESTIMARE România ar putea cere renegocierea ţintei de deficit cu FMI, zice Pogea Scăderea Produsului Intern Brut (PIB) ar putea fide 6,5% în acest an, dacă economia nu dă semne de relansare în perioada următoare, a declarat la Realitatea TV ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Potrivit acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, economia României ar fi urmat să scadă în acest an cu 4,2%. Totuşi, reprezentanţii Fondului susţin că a evoluat sub aşteptări în primul trimestru. ”Am făcut diferite scenarii, pornind de la ceea ce s-ar întâmpla dacă, spre exemplu, rezultatele trimestrului întâi s-ar proiecta pe întreaga perioadă, deci în următoarele trimestre nu am mai avea creştere, ar fizero. Am ajunge la minus 6,5%. Descreşterea economică s-ar putea să nu se fioprit”, a precizat Pogea. Mai mult, înrăutăţirea evoluţiei economice ar putea determina Guvernul României să ceară Fondului Monetar Internaţional (FMI) o renegociere a ţintei de deficit bugetar pentru acest an. În acest sens, Pogea a afirmat că mizează pe flexibilitatea Fondului şi pe o creştere a deficitului cel puţin proporţională cu nivelul de nerealizare a veniturilor. În momentul de faţă, Guvernul României a convenit, împreună cu FMI, o ţintă de deficit public de 4,6% din PIB pentru acest an. (B.A.) >news/03 ştiri&cifre 6,5% ar putea fiscăde- rea PIB în 2009, după Pogea “Prima Casă”: Statul va realoca garanţii între bănci la fiecare trei luni NEWS/03 Fondul de Garantare este autorizat să evalueze, o dată la trei luni, modul de utilizare de către bănci a plafonului alocat pentru “Prima casă” şi să efectueze realocări între finanţatori, în funcţie de gradul de utilizare a plafoanelor alocate. gabriela.folcut @standard.ro Petre Tulin, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe, va prelua conducerea noii bănci pe care urmează să o controle- ze Valer Blidar, omul de afaceri ce deţine Astra Vagoane Călători Arad, instituţia de credit urmând să primească autorizaţia de funcţionare în luna iulie, au afirmat pen- tru Business Standardsurse din piaţa fi- nanciară. În acţionariatul băncii ar urma să intre, după primirea autorizaţiei, acţio- nari elveţieni care, la acest moment, sunt prezenţi pe piaţa locală, dar nu pe segmen- tul banking. Preşedintele BCR Banca pen- tru Locuinţe a condus înainte HVB Banca pentru Locuinţe, după ce anterior a ocu- pat funcţia de director al Direcţiei de Re- glementare şi Autorizare din BNR. “Dom- nul Petre Tulin nu a înaintat nicio cerere de încetare a raporturilor de muncă cu BCR- BPL”, a declarat Corneliu Cojocaru, direc- torul de comunicare al BCR, liderului pie- ţei după active. Numele lui Valer Blidar a fost cel mai vehiculat referitor la omul de afaceri care-şi va pune pe picioare un busi- ness bancar, în condiţiile în care alţi ban- cheri restrâng din afaceri. Omul de afa- ceri nu a putut ficontactat telefonic. Re- prezentanţii BNR au declarat că luna vii- toare, CA al băncii centrale va lua în dis- cuţie acordarea autorizaţiei de funcţiona- re a noii bănci, care ar urma să complete- ze până la 44 numărul băncilor din siste- mul local. >nanciar/14 @ standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected] Petre Tulin, bancherul care va conduce banca lui Blidar Reperele eficienţei deciziilor politice: analiza cost-beneficiu PAGINA 20 Un comentator pe zi VALENTIN IONESCU Dir. gen. Unic Management Consulting Stephenson a ieşit din Rompetrol Holding, Patriciu stă pe 2 mld. $ Philip Stephenson, asociatul american al lui Dinu Patriciu, a ieşit din Rompetrol, după ce miliarda- rul i-a cumpărat pachetul de 20% din Rompetrol Holding Elveţia, acţionar minoritar al Grupului Rompetrol. “Philip Stephenson nu mai este acţio- nar al Rompetrol Holding, dar am rămas prieteni şi facem afaceri împreună”, explică Patriciu pentru Business Standard. Rompetrol Holding are un bilanţ de peste 2 mld. dolari. (S.D.)>energie/08 IT&TELECOM/18 Ce planuri are şeful Xerox România în fruntea pieţelor estice Strategia pe care Marius Perşinaru, vicepreşedinte al operaţiunilor Xerox din pieţele emergente estice, o are în vedere pentru cele 103 ţări pe care le va coordona de la 1 iulie se va concentra pe zonele ce pot furniza cele mai mari rate de creştere EUR 4,2317 xRON [ USD 3,0363 xRON [ XAU 936,8 yUSD [ PETROL 70,64 yUSD [ BET 3.376 yPUNCTE [ ROBOR 9,80 xPUNCTE [ [ -0,5177% -0,0189% +0,64% +0,92% +2,63% -0,31% mânia. După părerea mea, SUA, la sfârşi- tul anului sau undeva la începutul anului viitor, vor începe să floteze. Vor urma apoi Franţa, Germania, care se vor alinia. Cele- lalte ţări din Vest vor urma aceeaşi tendin- ţă până la jumătatea anului viitor, iar noi, pe undeva pe la finele anului 2010-începu- tul lui 2011”, a declarat Ion Ţiriac. Aces- ta consideră că România deţine avanta- jul “căderii de la etajul întâi”, spre deose- bire de Spania, care a “căzut de la etajul cincizeci”. “Căzând de la etajul întâi va fi, dacă nu simplu, cel puţin posibil să urcăm la loc, şi de acolo va exista spaţiu de pro- gresat. Dacă nu cred în macro, cred în or- ganic, exact aşa cum au fost ultimii şase ani, şi economia se va duce din nou în sus. Însă acest lucru se va putea întâmpla într- un an şi jumătate, doi, iar pentru asta tre- buie un mediu politic care să se gândeas- că doar la ţară şi la nimic altceva”, consi- deră magnatul. În ceea ce priveşte progra- mul “Prima Casă”, acesta este sceptic că ar putea revigora piaţa imobiliară. “Ori- ce ar face Guvernul sau alţii, toată lumea începe să critice şi, de multe ori, în necu- noştinţă de cauză. Eu am înţeles că fieca- re cetăţean care vrea să-şi cumpere prima casă poate obţine 60.000 de euro de la o bancă, iar banii sunt garantaţi de stat. Cu aceşti bani se poate cumpăra o garsonie- ră sau un apartament. Acum toată lumea plânge şi spune - doar atât, o garsonieră... Probabil că prima casă nu poate fiun pa- lat”, a explicat Ion Ţiriac. >companii/07 A început să pregătească răspunsul la această criză în urmă cu doi ani > Despre recesiune Revenirea economiei s-ar putea produce la nele anului viitor-începutul lui 2011, cel mai devreme, dacă vom avea “un politic care să se gândească doar la ţară” Grevele ar putea devansa relansarea economiei în 2014 România are avantajul căderii de la etajul întâi, spre deosebire de Spania, care a căzut de la etajul 50 > > > Despre “Prima Casă” Scepticism cu privire la revigorarea pieţei imobiliare, motivat de criticile tuturor, de cele mai multe ori în necunoştinţă de cauză > Despre afacerile sale Despre riscul de ţară A scumpit finanţările externe cu două-trei puncte procentuale peste nivelul dobânzilor existent înaintea downgradării ratingului României > Ţiriac: Dacă solidaritatea va însemna greve, atunci nu ne revenim până în 2014 Marţi [15 septembrie 2009/nr. 180(593)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 15 septembrie GHINIONUL CAMPIONILOR Unirea Urziceni, noua revelaţie din fotbal, îşi trăieşte momentele de vârf: debutează în Champions League. Ghinionul cu care ea pleacă însă la drum – datoriile şi lipsa de cash a finanţatorului său – atârnă ca un bolovan de gâtul managerilor săi. Un an de la Lehman Brothers: EUR 4,2747 yRON [ USD 2,9410 yRON [ XAU 1000,1 xUSD [ PETROL 67,62 xUSD [ BET 4.292 xPUNCTE [ ROBOR 9,02 yPUNCTE [ [ +0,46% -0,63% -2,17% -1,94% +0,67% +0,86% Eşecul coaliţiilor prezidenţiale PAGINA 16 Un comentator pe zi VLADIMIR PASTI Director INSOMAR Multinaţionalele aduc Telefonica în România IT&TELECOM/12 ONLINE Cât costă zoso.ro 300.000 de euro. Cel puţin cu această sumă a fost ofertat Vali Petcu, cel mai important blogger din România şi autorul zoso.ro. Atunci a spus “nu”, iar ceea ce l-ar face să ducă la capăt această tranzacţie ar fio schimbare în viaţa personală. “Eu sunt un peşte mic. În momentul în care am vândut, pot fiînlocuit de altcineva. Acum nu mi-aş vinde blogul. A fost o ofertă de criză, sub 300.000 de euro, acum un an sau doi, de la un trust, altul decât Realitatea, dar m-am gândit că mai bine nu vând”, spune Vali Petcu. Nu ar vinde blogul decât dacă ar fideterminat de o schimbare importantă în viaţa personală, în niciun caz de ceva online: “Dacă aş vrea să plec în Australia pentru un job de spălător de vase bine plătit, aş spune, probabil, «am un job foarte bun, dă-mi 150.000 acum şi gata»”. Însă deocamdată lucrurile merg bine, motiv pentru care Vali Petcu estimează că în 2009 va încasa aproape 30.000 de euro din publicitate, chiar dacă, odată cu recesiunea economică, advertiserii se uită mult mai atent la rezultate: “N-au nevoie de campanii de zece milioane de afişări ca să vândă ceva, dar sunt şi campanii mai mici, care au nevoie de rezultate”, adaugă acesta. Legat de comportamentul de criză, spune că, printre primele măsuri luate, advertiserii “au început să taie din site-urile în plus. Eu sunt împăcat cu ideea şi sunt mulţumit, pentru că lucrurile au mers foarte bine. În martie chiar am crescut preţurile, pentru că erau foarte mulţi”. (Antonia Tucheac) >media/11 profil @ www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fiecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează. INDUSTRII/07 Preţuri mai mici la medicamente. Piaţa a scăzut cu 15,3% în volum Cine a vândut 22% din Flamingo Un pachet de 21,96% din acţiunile Flamingo International (FLA), identic cu deţinerea fondului de investiţii QVT, a fost vândut ieri la Bursa de Valori Bucureşti pentru suma de 5,13 milioane de lei (1,2 milioane de euro). Oficialii Flamingo nu au putut ficontactaţi până la închiderea ediţiei. Surse apropiate companiei apreciază că QVT a făcut exitul din Flamingo, posibili cumpărători fiind Dan Adamescu şi Alexandru Ion Ţiriac. Pachetul de 171,1 milioane de acţiuni a fost transferat prin intermediul unei tranzacţii negociate (deal), la un preţ de 0,03 lei/unitate, egal cu cotaţia din piaţă stabilită la finalul săptămânii trecute. Între fondul de investiţii şi ceilalţi acţionari Flamingo s-a declanşat în vară un conflict major, pornit de QVT, care a cerut includerea pe ordinea de zi a AGA din 17 august dizolvarea companiei. Cererea a fost respinsă cu 80% din voturi, fiind, în schimb, aprobat planul de recapitalizare a companiei printr-o emisiune de obligaţiuni. Ulterior, fondul a atacat în instanţă decizia AGA. Cel mai mare acţionar al Flamingo este Daniel Cincă, cu o deţinere de 25,2% din capital, în vreme ce omul de afaceri Dan Adamescu deţine, prin intermediul firmelor Nova Trade şi Astra, 17,54% din acţiuni. De asemenea, Alexandru Ion Ţiriac controlează 5,12%. Grupul Flamingo International activează pe piaţa din România din 1994, având ca principal obiect de activitate comerţul de produse electronice, electrocasnice şi IT&C. Retailerul a înregistrat în primele şase luni din acest an pierderi de 22,19 mil. lei (5,5 mil. euro), în condiţiile în care cifra de afaceri netă s-a redus cu 24%, până la 372,6 mil. lei (88,09 mil. euro). Flamingo International (FLA) are în prezent un capital social de 77,91 milioane de lei, divizat în 779,05 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei. Compania are o valoare de piaţă de 23,37 milioane de lei (5,5 milioane de euro), potrivit cotaţiei de 0,03 lei, stabilită în şedinţa bursieră de vineri. (Ionuţ Giuşcă) PRODUSE BIO: Vânzări mai mari de 20 de ori la Carrefour Vânzările de produse bio în marile lanţuri internaţionale merg destul de bine, la Carrefour, de exemplu, fiind înregistrată chiar o creştere de circa 20 de ori faţă de anul trecut, după cum afirmă Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Reţelele locale de magazine specializate, aflate la început de drum, sunt ceva mai rezervate însă, mizând pe o creştere de 15-20% în acest an. >industrii /07 andreea.groenendijk,dana.dobre @standard.ro Prima zi de şcoală. Un tânăr student probabil cerea 1.000 de euro la un interviu de angajare. Un broker imobiliar se gândea la câştigurile exponenţiale din speculă. Şi un bancher de investiţii număra orele până ce dezastrul urma să lovească. Şi să spulbere. 15 septembrie. O zi ca oricare alta. Mai puţin în 2008. Săptămâna groazei de pe Wall Stre- et, demarată cu prăbuşirea băncii de in- vestiţii Lehman Brothers, şi-a adjude- cat victimele la nivel de top în rân- dul instituţiilor financiare din SUA. AIG, gigantul din do- meniul asigurărilor, a fost pur şi simplu dărâmat de divizia de investi- ţii şi “a dat fuga” la guvernul american pentru o “perfuzie” de 85 mld. dolari. Mer- rill Lynch este preluată, în aceeaşi zi fatidică de 15, de că- tre Bank of America, pentru 50 mld. dolari. Morgan Stanley şi Goldman Sachs, singurele bănci de investiţii care rămăse- seră în picioare după prima undă de şoc, ajung la mâna investitorilor cu cash şi in- teres pentru risc, după ce trecuseră la sta- tutul de bănci comerciale. Mişcarea avea în substrat posibilitatea de a accesa ba- nii Federal Reserve. Şi seceta de bani abia începea. Haosul lovea, în acelaşi timp, Jurnal >Lehman Brothers. Sau cum au greşit guvernele, agenţiile de rating, Wall Street, băncile comerciale, investitorii, reglementatorii. Toată lumea Ce s-a întâmplat în România “Locuitorii ţărilor asiatice sunt dispuşi să lucreze mai mult, mai intens şi pe mai puţini bani. E posibil ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, stilul de viaţă american şi cel european să fie sub asediu. Nu cred că realizăm nici în momentul de faţă că nu discutăm despre o criză, ci despre o reaşezare de amploare.” DAN ŞUCU preşedintele Mobexpert “Nimeni nu a mai vrut să-şi asume niciun risc, împrumutând altă bancă. Cea mai dificilă a fost perioada cu cele mai mari incertitudini pe termen scurt, adică octombrie-decembrie anul trecut. Însă trebuie să spun că nu a fost nimic pe lângă ce am trăit în august 1998, în Rusia.” STEVEN VAN GRONINGEN preşedinte Raiffeisen Bank România “Scăderea preţului ţiţeiului, precum şi unele elemente excepţionale - constituirea de provizioane pentru litigiile cu angajaţi, restructurare şi pentru deprecierea unor active - în T4 2008 au condus la înregistrarea primului EBIT negativ de la privatizare.” MARIANA GHEORGHE CEO Petrom şi Londra cu aceeaşi furie: britanicii intrau în vrie pe 18 septembrie, când Lloyds TSB a preluat HBOS, pen- tru 22,2 mld. dolari. Pes- te Ocean, Morgan Stanley demara discuţii de fuziune cu Wachovia. Preşedinte- le american ieşea la raport, pentru a explica sumele colo- sale injectate de guvern pen- tru a frâna criza, cifre nicio- dată auzite până atunci la nivel global. Zile mai târziu, acelaşi gu- vern închidea Washington Mu- tual, acel Wa-Mu care promi- sese fiecărui american acce- sul la o casă proprie. Sună cunoscut, nu? Marea Brita- nie injecta, în acelaşi timp, 55 mld. lire sterline în sistemul bancar. Economiile din întreaga lume au luat cu asalt instituţiile ce puteau astâmpăra nevoia acută de lichidităţi din sisteme. Defazată şi la bine, şi la rău, ca majoritatea economiilor emergente, România a simţit mirosul dezas- trului în urmă cu doar câteva luni. Nota de plată pentru jocul bancherilor: în SUA a început cu 700 mld. dolari de la guvern. În România? 20 mld. euro. Plus do- bânzi. >special/09 >special/08 A vem prea puţin spaţi u p e n t r u a s o c o t i p i e r d e r i l e foto zoso.ro www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ “Am schimbat deja şefi din bănci” Orange: Trebuia să schimbăm oferta, eram într-un punct mort IT&TELECOM/14 standard reinventat PAGINA /15 LUNI 21 septembrie 2009/nr. 184(597)/16pagini/1,9lei standard gmoney.ro Românii aşteaptă de la UE ieşirea din criză Executivul şi Uniunea Europeană au făcut schimb de locuri în topul încrederii, potrivit sondajului Eurobarometru. NEWS /02 Ce vinde Fiscul la preţ de criză Stocul de mărfuri confiscate de ANAF de la datornici s-a dublat în trimestrul al doilea faţă de primul, ajungând la aproape patru milioane de euro. NEWS /03 news Tender îşi pliază afacerile imobiliare pe programul “Prima Casă” Divizia de imobiliare a Grupului Energetic Tender (GET), controlat de Ovidiu Tender, se reorientează către programul “Prima Casă”, pentru lichidităţi. COVER /09 Producătorii de mezeluri, fără profit Industria mezelurilor, unul dintre cele mai profitabile sectoare în ultimii ani, a intrat într-un con de umbră în 2009. INDUSTRII /10 companii TGV made in Romania În 2024, dacă va reuşi să investească aproape 20 miliarde de euro, România ar putea avea o linie de mare viteză care va prelungi ruta Bucureşti - Constanţa până la Budapesta. COVER /09 O vânzare-record de 1,35 mil. euro şi vizitatori ca la muzeu, bilanţ de târg O vânzare-record de 1,35 milioane de euro şi vizitatori ca la muzeu, acesta ar fibilanţul celei de-a doua ediţii a târgului imobiliar “Prima Casă”. INDUSTRII /11 ANDREEA ROŞCA Director Business Press Cine este Business Standard pe care îl citiţi chiar acum OPINII /16 mâine > Boardul FMI aprobă a doua tranşă de împrumut BANII VOR INTRA ÎN CONTURILE ROMÂNIEI ÎN MAXIMUM 48 DE ORE Căderea leului scumpeşte benzina Un litru ar putea costa cu 7% mai mult din 2010 bogdan.asaftei @standard.ro Litrul de benzină s-ar putea scumpi cu 7% anul viitor, după ce valoarea accizei va fi recalculată conform cu paritatea leu/euro, I de la 1 octombrie. Leul s-a depreciat cu aproximativ 15% în ultimul an, iar acest lucru se va traduce în creşterea accizei. De asemenea, acciza reprezintă aproape jumătate din preţul carburantului. Banii se vor duce la bugetul de stat, iar producătorii de carburanţi vor trebui să decidă dacă să suporte costurile sau să le transfere consumatorilor. Pe de altă parte, analiştii nu exclud o depreciere temporară a leului, dată tocmai de teama că BNR ar putea ţinti un nivel ridicat al cursului. >macroeconomie 04 Cum receptează tinerii angajaţi şocul de pe piaţa muncii razvan.ilie @standard.ro Tinerii sub 30 de ani de pe piaţa muncii, aşa-numita Generaţie Y sau a Mileniului, formată într-o perioadă de boom econo- mic, se confruntă în prezent cu o realitate care le remodelează pretenţiile şi stilul de a I munci, spun specialiştii în resurse umane. Sunt oameni învăţaţi să avanseze rapid în carieră şi să-şi schimbe des jobul, dar lipsa de locuri de muncă de pe piaţă îi forţează să-şi revizuiască acest comportament. Sunt obişnuiţi să-şi respecte timpul liber, dar re- ducerea numărului de posturi din compa- nii îi forţează să muncească mai mult, peste program. Pentru cei din Generaţia Y, atmos- fera de la birou este la fel de importantă ca şi rezultatele, dar concedierile şi reducerile de salarii îi plasează într-un mediu stresant pe care nu-l pot părăsi. Sunt preocupaţi să-şi planifice viitorul, dar incertitudinea din economie şi din propria firmă îi debu- solează. >piaţa muncii 13 ultima oră Se reiau subvenţiile pentru tinerii fermieri MINISTERUL AGRICULTURII a decis ca săptămâna aceasta să redeschidă sesiunea de proiecte pentru obţinerea primei de instalare a tinerilor fermieri, ce se ridică la 25.000 de euro din fonduri europene, a anunţat deputatul PSD Valeriu Steriu. Pentru acest program sunt disponibili 337 milioane de euro, din care s-au folosit, până în prezent, doar nouă milioane. (NewsIn) EUR 4,2579 ,USD 2,8873 ,XAU 1010,3 .PETROL 70,14 .BET 4.343 .ROBOR 8,98 ,Până la finalul anului urmează noi sancţiuni pentru bancherii care trimit raportări cosmetizate către BNR. Aproape nicio bancă din România nu şi-a reevaluat activele dana.dobre @standard.ro Băncile care au transmis raportări eronate şi cele care şi-au transformat clienţii în ţinte sigure au fost cel mai dur sancţionate, spune şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. “Ca supraveghetor, cea mai urâtă faptă pe care o am în vedere atunci când mă gândesc să propun o sancţiune este minciuna. Atunci când se trimite conştient o raportare care nu reflectă realitatea dintr-o bancă nu mi se dă posibilitatea să realizez o analiză corectă şi o prognoză cu privire la evoluţia instituţiei respective în următoarele patru-şase luni”, a I precizat Cinteză. Potrivit acestuia, Banca Naţională a României a aplicat în 2009 mai puţine sancţiuni decât în anii anteriori, dar duritatea şi impactul acestora în sistem au fost mult mai mari. “Nu toţi conducătorii de bănci sau de departamente, care au plecat anul acesta, au renunţat de bunăvoie la funcţie sau au fost schimbaţi pentru că aşa au dorit acţionarii. Nu, a fost solicitarea BNR. Nu facem din asta un caz public, nu ne apucăm să emitem ordine. Discutăm cu acţionarii, cărora le dăm un termen până la care să adopte ei o astfel de măsură. Altfel, dacă ar apărea public ca o sancţiune a BNR, s- ar induce un risc puternic asupra băncii respective”, a explicat Nicolae Cinteză. >bănci&asigurări 05 Dacă provizionarea mă minte, iar banca nu face ceea ce trebuie, nu voi putea anticipa tendinţele pe care le va înregistra instituţia de credit respectivă NICOLAE CINTEZĂ Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei Supraveghere din BNR >Laszlo Raduly/Money Express www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ LUNI 28 septembrie 2009/nr. 189(602)/16 pagini/1,9lei standard gmoney.ro Acţiuni Raiffeisen, tranzacţionate local PIEŢE DE CAPITAL 06 robert.comanoiu @standard.ro BNR pune piciorul în prag: s-a terminat cu bonusurile “grase” în industria bancară. Cel puţin în ceea ce priveşte performanţa, bancherii vor fi răsplătiţi în funcţie de reuşitele viitoare, nu doar de cele trecute, astfel că aceştia vor avea tot interesul să facă strategii fructuoase pe termen lung. Propriu-zis, instituţiile de credit din România trebuie să asigure un raport re- zonabil între remuneraţia de bază şi bo- nusurile acordate executivilor. În cazul în care bancherul primeşte un bonus sem- nificativ, acesta nu trebuie să fie doar o plată în numerar, ci trebuie să conţină şi o componentă flexibilă, amânată, cum ar fi acţiuni, opţiuni sau alte fonduri, se arată într-un nou regulament al Băncii Naţiona- le a României publicat la finele săptămânii I trecute în MO. “Preocuparea privind regle- mentarea politicii de remunerare şi a bo- nusurilor din bănci este una internaţiona- lă. Prin emiterea acestui regulament, cred că BNR se aliniază demersurilor similare întreprinse în cadrul Uniunii Europene. Totuşi, în România nu putem vorbi despre bonusuri exagerate, la nivelul sistemului bancar”, a spus preşedintele Bancpost, Mi- hai Bogza. Până anul trecut, bonusurile puteau chiar să dubleze partea fixă a remuneraţi- ei unui bancher, ajungând la valori de zeci sau, uneori, sute de mii de euro, 2009 fiind un an mai “sărac” din acest punct de vede- re. >financiar 05 Săracii bancheri! BNR pune condiţii la bonusuri Bursa de joburi nu a făcut faţă zecilor de mii de şomeri Peste 35.000 de persoane au participat la bursa locurilor de muncă, număr dublu faţă de ofertă. În anii anteriori, prezenţa era de o treime din ofertă. NEWS /02 CNP: Declinul economiei durează şapte trimestre Scădere mai lentă a economiei, deficit de cont curent mai redus şi inflaţie mai mică reprezintă o parte din parametrii pozitivi ai prognozei preliminare de toamnă. NEWS /04 news Cu cine a restructurat Patriciu businessul de rafinare Adrian Volintiru este unul dintre cei doi oameni “aruncaţi” de Dinu Patriciu la Petromidia după semnarea contractului de privatizare, în noiembrie 2000. COMPANII /09 Articolele pentru copii, singura nişă cu avans în retailul de încălţăminte În primele şapte luni ale anului, vânzările de încălţăminte au scăzut cu 24%, articolele pentru copii fiind singurul segment care a mers bine. INDUSTRII /11 companii ITC Networks: un angajat din trei şi-a făcut bagajele La 200 de salariaţi a renunţat de la începutul anului compania, aceasta fiind cea mai mare disponibilizare din IT, exceptând falimentul KTech. IT&TELECOM /14 Necula, Ogilvy: Suntem în bugetul aprobat înainte de criză Aproape de finalul unui an de criză, Manuela Necula, head of Ogilvy Group România, a reuşit să ţină pasul cu un buget aprobat în septembrie 2008. MEDIA&COMUNICARE /15 mâine > Fuziunea Asiban şi BT Asigurări. Lansarea brandului Groupama Asigurări în România EUR 4,2046 .USD 2,8625 ,XAU 991,6 .PETROL 65,11 ,BET 4.395 .ROBOR 9,29 ,Execuţia bugetară: MAI MULTE CHELTUIELI CU PERSONALUL, MAI PUŢINE INVESTIŢII ioana.erdei @standard.ro Statul nu a reuşit să ţină sub control cheltuielile cu angajaţii, potrivit execuţiei bugetare din primele opt luni ale acestui an. Astfel, la plata remuneraţiilor bugetarilor, cifrele demonstrează un plus de 10,8%, mai ales pe fondul majorărilor salariale de anul trecut. Ritmul de creştere s-a diminuat în august, totuşi, faţă de lunile precedente. Nici la investiţii nu am stat mai bine: cheltuielile de capital au scăzut cu 6,1% în perioada menţionată, la 12,6 mld. lei. Statul a utilizat în primele opt luni 20 miliarde de lei, respectiv 4% din PIB, pentru investiţii. Încasările din TVA au scăzut, de asemenea, în primele opt luni ale acestui an cu aproape 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 22,3 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. >macroeconomie 04 I Guvernul Privat PwC: Grupurile de firme din Est, interesate de România Introducerea unei legislaţii favorabile holdingului, măsură susţinută de mediul de afaceri în proiectul Guvernul Privat încă din toamna anului 2008 şi lansată în dezbatere publică de ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă, ar putea atrage în România grupurile de firme din Europa de Est, cu condiţia să fie eliminate barierele birocratice, potrivit firmei PricewaterhouseCoopers România. NEWS /02 razvan.ilie @standard.ro Cele mai multe dintre schimbările de top management care au avut loc pe piaţa locală în 2009 au fost cauzate de imposibilitatea managerilor de a-şi asuma rolul de cost-cutter, sunt de părere specialiştii în executive search. Relaţia emoţională cu echipa pe care au creat-o în ultimii ani i-a împiedicat pe mulţi directori generali să aplice măsuri drastice de tăieri de costuri. “În general, managerii care au construit sunt legaţi de oamenii cu care au ridicat lucrurile. Cineva care vine din afară poate face lucrurile mai bine. Mai ales dacă este din compania- mamă şi înţelege strategia firmei”, explică Alexandru Talmazan, managing partner Wrightson România. Cele mai multe schimbări de top management de la debutul crizei s-au petrecut în industria farmaceutică, FMCG, IT şi telecom. >piaţa muncii 13 I Managerii care refuză rolul de CEO-chirurg, PRIMII PE LISTA RESTRUCTURĂRILOR RADU SOVIANI redactor-şef Recesiunea se adâncește. Nouă ne pasă de unicameral OPINII /16 blitz Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice >foto Mircea Reştea/Cotidianul > reguli noi În cazul în care acordarea de stimulente este corelată cu performanţa, remunerarea trebuie să aibă în vedere atât performanţa individuală, cât şi pe cea colectivă Măsurarea performanţei, ca bază pentru acordarea bonusurilor, trebuie să includă ajustări pentru riscuri, inclusiv pentru riscul de lichiditate, şi costul capitalului Stimulentele trebuie corelate cu performanţa instituţiei de credit, nivelul acestora trebuie să facă obiectul unor condiţii relevante şi obiective şi nu trebuie corelat în mod excesiv cu performanţa pe termen scurt a băncii 8 8 8 www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ Patriciu vs Olteanu: cu CV-ul la psihiatru NEWS /02 Guvernul Privat 1,4 mil. $ VALOAREA CECULUI PRIMIT DE UN PREMIANT Ziua Nobelului pentru Economie mircea.marin @standard.ro Eugene Fama, de la University of Chica- go Booth School of Business, Jean Tirole, de la L’Ecole d’Economie de Toulouse, şi Ernst Fehr, de la Universität Zürich, au cele mai mari şanse de a fi nominalizaţi astăzi pentru Nobelul în Economie, potrivit The New York Times. Eugene Fama a devenit cunoscut pentru ipoteza eficienţei pieţelor, lansată în anii ‘60. I Conform acestei teorii, variantă a “Mâinii In- vizibile” a lui Adam Smith, se presupune că pieţele deţin capacitatea de a se autoregla. Jean Tirole are mai multe contribuţii notabile în diverse domenii ale cercetării economice, de la teoria jocurilor şi a organi- zaţiilor industriale la motivaţia comporta- mentului economic. Ernst Fehr şi-a câştigat notorietatea pen- tru rolul decisiv pe care îl are în dezvoltarea domeniului neuroeconomiei, care studiază modul în care creierul uman reacţionează în cazul deciziilor economice. La “startul” cursei pentru Nobel se află şi alţi economişti renumiţi - Paul Romer, Robert Barro, John Taylor. Criteriile după care sunt ierarhizate şan- sele la obţinerea Premiului Nobel pentru Economie sunt notorietatea autorului şi re- levanţa studiilor pentru problemele la zi ale economiei mondiale. Anunţul va fi făcut azi ora 14 la Bucureşti. Nu este exclus ca pre- miul sa fie acordat mai multor cercetători. >news 04 Microcreditarea - un pas mic pentru Guvern, mare pentru IMM-uri Acordarea unor linii de finanţare către instituţiile de microcreditare ar putea fi una dintre cele mai eficiente soluţii de încurajare a antreprenoriatului, spun oamenii de afaceri şi consultanţii participanţi la proiectul Guvernul Privat iniţiat de Business Standard. Efortul statului nu ar depăşi 20 mil. euro, esenţial fiind efectul de multiplicare a banilor. opinii & COMENTARII RADU SOVIANI redactor-şef Business Standard Ministerul Finanţelor vede dezinformări. Uite cine vorbeşte! ULTIMA PAGINĂ EUR 4,2776 ,USD 2,9014 ,XAU 1.048,6 .PETROL 70 ,BET 4.369 .ROBOR 10,09 ,Low-costul câştigă teren şi pe Aeroportul Otopeni Operatorul britanic easyJet este al cincilea mare operator aerian de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, din perspectiva traficului de pasageri, în 2009. COVER /09 “Casa Verde”, şi pentru hotelierii de pe litoral Hotelierii de pe litoral, dispuşi să-şi instaleze surse alternative de energie, sunt atraşi de Ministerul Mediului într-un program care până acum nu a funcţionat în sectorul privat: “Casa Verde”. COVER /09 Statul român câştigă la Washington “procesul duty-free-urilor” România a câştigat procesul iniţiat împotriva sa de compania EDF Services Ltd., operatorul duty-free-urilor de pe Aeroportul Otopeni până în 2002, care ceruse despăgubiri de 110 mil. dolari. INDUSTRII /11 companii ONLINE tmctv.ro g news& briefs Top 10 al celor mai mari majorări de capital Străinii au continuat să pompeze sume importante în capitalul companiilor deţinute în România. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, numai în perioada ianuarie-iunie, în ţară au intrat investiţii străine directe de mai bine de trei miliarde de euro, dintre care jumătate reprezintă injecţii de capital. BANCI&ASIGURĂRI /05 Cursul de schimb nu va derapa înainte de alegeri Turbulenţele de pe scena politică pun în continuare presiune pe leu, însă o deraiere a cursului leu/euro înainte de alegeri este puţin probabilă, întrucât banca centrală are resursele necesare pentru a oferi stabilitate monedei naţionale, spun specialiştii consultaţi de Business Standard. BANCI&ASIGURĂRI /05 bănci PDL vrea să-şi adjudece şefia EximBank. Deocamdată nu are om simona.dobre, adrian.sandu @standard.ro Ionuţ Costea, preşedintele băncii de Export Import a României, cumnatul liderului PSD Mircea Geoană, a fost la un pas de a fi schimbat din funcţie. PDL i-a propus fostului ministru al Integrării I Europene, Ene Dinga, preluarea şefiei EximBank. "Este adevărat că mi s-a propus de către conducerea Partidului Democrat Liberal să preiau EximBank. Am fost onorat de propunere, dar am declinat. Din punct de vedere structural sunt mai apropiat de profilul unui consilier, al unui analist”, a explicat fostul ministru pentru Business Standard. Ionuţ Costea a refuzat să comenteze posibila sa înlocuire. "Nu am nicio informaţie oficială în acest sens”, a spus acesta. Surse din PDL au afirmat că partidul ia în calcul numirea lui Lucian Croitoru, actual consilier al guvernatorului BNR. “PDL i-a propus lui Lucian Croitoru şefia EximBank şi se aşteaptă un răspuns”, au precizat sursele citate. Mai mulţi analişti din piaţă consultaţi de Business Standard au spus însă că este foarte greu de crezut că acesta va accepta, pentru că experienţa sa de până acum îl recomandă pentru o poziţie de frunte în banca centrală. >News 03 LUNI 12 octombrie 2009/nr. 199 (612)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro Citeşte numai în revista MONEY EXPRESSdin 13 octombrie CE PUN LA CALE ACEŞTI TINERI? Faţa mai puţin cunoscută a generaţiei Y diana.sava, monica.bonea @standard.ro România a atras doar 435 milioane de euro din fondurile structurale alocate în perioada 2007-2009. Suma reprezintă mai puţin de 8% din valoarea de 5,6 miliarde de euro alocată de Comisia Europeană în ultimii trei ani. Dintre cele şapte programe operaţionale prin care pot fi atrase fonduri europene, cel mai mare procentaj de absorbţie îl înregistrează cel dedicat competitivităţii economice. I Peste 16% din fondurile alocate pentru acest program au ajuns la beneficiari, aceştia fiind, în principal, întreprinderi mici şi mij- locii. Cel mai mic grad de absorbţie, aproape de zero, l-au înregistrat programele destinate autorităţilor locale. Acestea ar fi concluziile, potrivit datelor centralizate de Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului de Finanţe. “În 2007 nu s-a făcut nimic. Abia în 2008 au fost acreditate de Bruxelles autorităţile de management, au fost lansate programele şi au început să fie depuse primele proiecte”, explică Radu Limpede, consultant pe fon- duri europene. Potrivit acestuia, este prea devreme în acest moment să se realizeze o apreciere reală a sumelor absorbite, pentru că România a întârziat foarte mult procedu- rile de accesare a fondurilor europene. “Abia anul viitor putem face o statistică reală. Cred că per total va fi ceva mai bine, având în vedere că pe Competitivitate şi pe Resurse Umane au fost depuse multe proiec- te bune. Dezastru este la Transport, unde nu s-a mai depus nimic. E mai uşor să faci gre- vă şi să ceri bani de la stat decât să faci un proiect bun şi să obţii bani europeni”, spune Limpede. Dacă cele 435 milioane de euro, care au intrat efectiv în economia reală, sunt ra- portate la bugetul alocat pentru 2007-2013, în valoare totală de 19,2 miliarde de euro, gradul de absorbţie scade la 2,2%. Uniunea Europeană a alocat până acum României 5,6 miliarde de euro, din care a virat deja 1,92 miliarde de euro. Din aceşti bani, cei care au ajuns însă la beneficiari reprezintă doar 22% din total. >news 02 Dubios: România este contributor net la bugetul UE, pentru al treilea an Doar 435 milioane de euro din fondurile structurale au fost absorbite în trei ani > 3,6 MILIARDE DE EURO ESTE CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA BUGETUL UE ÎN 2007-2009 > 1,9 MILIARDE DE EURO, VIRAŢI ROMÂNIEI DIN FONDURI STRUCTURALE > 435 MILIOANE DE EURO DIN FONDURILE STRUCTURALE AU AJUNS LA BENEFICIARI > 876 MILIOANE DE EURO, VIRAŢI DIN FONDURILE PENTRU AGRICULTURĂ vezi mai multe pe www.standard.ro www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ Criza a sărăcit bogaţii României cu 10 mld. euro COMPANII /09 MARŢI 6 octombrie 2009/nr. 195(608)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro Telecom Guvernul este, tehnic, demis LUCIAN CROITORU Putem accelera convergenţa reală a economiei românești cu economia UE? OPINII /16 azi > În caz de încetare de plăţi, din România se mai recuperează 50% STANDARD&POOR’S SUSŢINE CĂ ESTE POSIBILĂ O CRIZĂ FINANCIARĂ ŞI MAI SEVERĂ > MACROECONOMIE /04 mircea.marin @standard.ro Atât lumea politică, dar şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore în de- clanşarea şi administrarea crizei economice, a comentat ieri preşedintele Traian Băsescu. “Aş vrea să nu fiu răutăcios, e prea dimineaţă să fiu răutăcios, dar nici comunitatea de afa- ceri nu poate fi descrisă ca fiind Făt-Frumos I pe un cal alb, deci cred că şi lumea politică şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore pentru ce s-a întâmplat în perioada crizei economice”, a spus preşedintele statu- lui. Afirmaţia şefului statului s-a legat de o glumă a unui antevorbitor, legată de politici- enii care sunt trecători, în timp ce comunita- tea de afaceri rămâne. "Probabil, de cele mai multe ori, nu oamenii politici au gestionat bănci în Statele Unite sau în marile puteri europene. De aceea cred că şi aici trebuie să domine echilibrul. Şi marii oameni de afa- ceri trec, nu numai oamenii politici, odată cu crizele”, a continuat preşedintele. Băsescu a făcut ieri o prezentare amplă a măsurilor gu- vernamentale anticriză, ţinând să sublini- eze că Executivul nu şi-a propus niciodată, “aşa cum se arată la televizor”, să scoată ţara din criză. Preşedintele a vorbit despre raţiu- nile contractării de bani de la FMI şi CE, dar şi despre succesul unor programe guverna- mentale, cum ar fi "Prima Casă" sau garan- ţiile de stat pentru IMM-uri şi firme mari, precum Ford, Renault, Oltchim. Cursul valu- tar ar trebui ţinut între 4 şi 5 lei/euro, Legea salarizării este echitabilă, pentru că nemul- ţumeşte pe toată lumea, iar deficitul bugetar mare reuşeşte să acopere şi salarii, şi investi- ţii, toate acestea sunt câteva dintre mesajele transmise de preşedinte. >News 3 Guvernul Privat Investitorii străini cer predictibilitate PATRU dintre cele mai importante asociaţii ale investitorilor străini din România au propus ieri înfiinţarea unui Consiliu Consultativ, format din reprezentanţi ai mediului de afaceri şi experţi economici, care să susţină Preşedinţia şi Guvernul în luarea deciziilor privind politica economică, după modelul american al President’s Economic Recovery Advisory Board. M.M. >Pagina 03 EUR 4,2670 .USD 2,9187 .XAU 1.005,1 .PETROL 66,95 .BET 4.230 ,ROBOR 10,62 ,Băsescu către oamenii de afaceri: “Nici voi nu sunteţi feţi-frumoşi” De la trei secunde gratis la convorbiri nelimitate "SALUT”. "Ne vedem jos”. "În cinci minute”. Şapte cuvinte, trei apeluri, fiecare de mai puţin de trei secunde. Aşa arăta o convorbire telefonică în 1997, anul zero pentru telefonia mobilă din România, când un abonat ar fidat un salariu mediu pe 196 de minute de convorbiri mobile. În ofertele de azi, cuvintele- cheie sunt “nelimitat”, sute de minute şi de sms-uri. Tarifele? Accesibile. S.N.>Pagina 14 Statul riscă 330 mil. € la RAFO. Cine este RAFO? simona.dobre @standard.ro Fiecare loc de muncă de la rafinăria RAFO Oneşti, unul dintre cele mai controversate businessuri ale ultimilor ani, ar putea costa statul român 275.000 de euro, echivalentul a aproape 900 de salarii medii lunare. Propriu-zis, statul îşi va bloca în buget 330 mil. euro, cea mai mare garanţie acor- dată până în prezent, reprezentând 1.200 de locuri de muncă ce vor fi "salvate" la Oneşti, prin ajutorul dat rafinăriei. Când va reintra aceasta pe producţie? Nu se ştie încă. RAFO Oneşti, de al cărui nume se lea- gă mai multe scandaluri cu tentă politică şi care a fost numită chiar de preşedintele ţării, peiorativ, "JAFO", a înregistrat pier- deri în fiecare dintre ultimii nouă ani. Mai mult, entitatea este închisă din 2008, pen- tru "modernizare". "Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească", declara recent premierul Emil Boc. Acţionarii RAFO au aprobat, în luna iu- lie, în AGA, un plan investiţional cu un ni- I vel echivalent garanţiilor, pentru moder- nizarea şi reconstrucţia rafinăriei. Totuşi, garanţiile pentru RAFO le depăşesc chiar şi pe cele acordate Ford pentru construcţia fabricii de maşini la Craiova şi care au fost de 320 mil. euro. Pentru comparaţie, ame- ricanii s-au angajat să investească 675 mil. euro în fabrică. În aceeaşi perioadă în care statul ar face ca un credit să fie foarte uşor de contrac- tat de RAFO şi şi-ar bloca 330 mil. euro în buget, Finanţele pregătesc o emisiune de eurobonduri, adică un împrumut pe pieţe externe, în valoare de până la 1,5 mld. euro. Autorităţile au declarat ieri - coincidenţă sau nu cu faptul că bugetarii intraseră în cea mai mare grevă din istoria postdecem- bristă - că au bani de salarii la buget, ceea ce înseamnă că măcar presiunea pe lefuri nu mai există. Pe de altă parte, banii din eurobonduri urmau să fie utilizaţi pentru acoperirea de- ficitului bugetar, agreat cu FMI la 7,3% din PIB în acest an, creat mai ales de sporirea fără precedent a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat. Pe 30 septembrie, şeful statului, Traian Băsescu, spunea că "se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat, şi pentru Şantierul Naval Mangalia, toate, mari companii, cu mare capacitate de antrenare pe orizontală a înteprinde- rilor mici şi mijlocii". În 2004, tot şeful statului declara că propune "ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti”. >Industrii /11 Numai în ultimii patru ani, RAFO a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 mil. euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008. >foto Preşedinţia României adrian.sandu @standard.ro Toate partidele din Opoziţie - PNL, PSD şi UDMR - au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură pe care liberalii au anunţat că o vor depune împotriva Guvernului PDL. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri că se gândeşte la o anumi- tă persoană pentru postul de premier al I unui guvern tehnocrat, dacă Executivul Boc II cade, dar a refuzat să pronunţe vre- un nume, spunând că nu este “normal” să anunţe, în prezent, acest lucru. “Avem so- luţii, avem propuneri concrete pentru un Guvern condus de un independent, de un tehnocrat, iar primul pas care trebuie făcut - aproape igienic, aş spune - este înlătura- rea acestui Guvern, aşa încât foarte multe discuţii pe text nu cred că sunt de purtat”, a afirmat Antonescu. >News 02 Un curs de schimb acceptabil, în niciun caz nu trebuie să se apropie de 5 lei/euro sau să fie sub 4 lei TRAIAN BĂSESCU Afacerea preţuieşte fiecare loc de muncă de la RAFO la peste 275.000 de euro www.standard.ro/newsletter Abonaţi-vă la Newsletter-ul Business Standard personalizat şi primiţi zilnic numai ştirile care vă interesează COMPANII&BĂNCI ]18 Diverta: Primul magazin Ideea va genera un milion de euro într-un an andreea.groenendijk @standard.ro marius.serban @standard.ro ioana.erdei @standard.ro Concernul italian Fiat vizează o inves- tiţie în România, într-o linie de producţie pentru marca Fiat, au declarat pentru Busi- ness Standardsurse din piaţa auto locală, fără a menţiona ce ar putea produce compa- nia la nivel local. Potrivit acestora, Guver- nul român va discuta, în perioada imediat următoare, cu reprezentanţii Fiat, pe tema interesului afişat de companie privind o po- sibilă investiţie la noi în ţară, în acest mo- ment aflându-se la Bucureşti o delegaţie a gigantului italian. “Fiat este interesat să in- vestească în România”, a confirmat pentru Business StandardMario Cospito, amba- sadorul Italiei la Bucureşti, fără a oferi alte detalii. Deocamdată, conform surselor cita- te, încă nu a fost stabilită valoarea investi- ţiei şi nici nu s-a ales o posibilă locaţie. Fiat a intrat în România cu brandul de automo- bile de lux Ferrari, în acest an, prin impor- tatorul Forza Rossa. Printre brandurile din portofoliul gigantului italian se numără Iveco, Fiat, Lancia şi Alfa Romeo. Preşedin- tele Asociaţiei Producătorilor şi Importato- rilor de Automobile (APIA), Ernest Popovi- ci, spune că piaţa românească ar putea sus- ţine şi un al treilea constructor de maşini. “În România, ne confruntăm cu un mare paradox. Deşi industria auto are deficit de personal, nu avem şomaj zero. Cred că, dacă ar veni un al treilea constructor de maşini, programele intensive de training ar com- pensa acest deficit de persoane”, spune Po- povici. Pe de altă parte, preşedintele Asoci- aţiei Constructorilor de Automobile din Ro- mânia, Constantin Stroe, susţine că Fiat ar intra, mai degrabă, în România în industria producătoare de subansambluri auto. Re- prezentanţii Fiat nu au furnizat un comen- tariu, până la închiderea ediţiei. Fiat vrea să producă în România COVER]20 Coca-Cola HBC România închide fabrica de la Oradea Marţi, 16 septembrie 2008/ nr. 182(340)/ 24 pagini/ 1,9 lei NEWS Arma României la Haga ]03 Agentul României a venit ieri cu o anecdotă în faţa judecătorilor CIJ, pentru a ilustra insistenţa cu care Ucraina vorbeşte despre “predominaţia ţărmurilor sale”. COMPANII&BĂNCI CFR Infrastructură, pierderi de 85 mil. € ]13 Compania Naţională de Căi Ferate a înregistrat, în primele şapte luni, pierderi de 85 mil. euro, ceea ce reprezintă circa 90% din pierderile pe tot anul trecut. România, nr. 2 la cresteri salariale în UE Salariile din România au crescut, în medie, cu 23% în trimestrul trecut, potrivit ultimelor date ale Eurostat. Ţara noastră se află pe locul al doilea la acest capitol, fiind depăşită de Letonia. După România, s-au plasat Bulgaria (21,9%), Lituania (18,2%), Estonia (16,9%) şi Polonia (10%). Per ansamblu, la nivelul Uniunii Europene costul forţei de muncă a crescut, în medie, cu 3,4%. În aceste condiţii, creşterea costului forţei de muncă a fost de opt ori mai rapidă în România decât la nivel european. Analiştii estimează că acest ritm se va tempera în lunile care urmează, din cauza stagnării afacerilor în unele domenii. (B.A.) Macro ]06 FOCUS De ce Bursa din România este în topul scăderilor din regiune ]II/III Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut, în 2008, una dintre cele mai slabe evoluţii dintre bursele din Europa Centrală şi de Est, după ce principalele companii listate au avut pierderi de peste 50% de la începutul anului. Dintre ţările din regiune, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în 2008, pe bursele din Ucraina, Bosnia-Herţegovina, România şi Bulgaria, potrivit datelor Bloomberg. INTERVIU ]I/IV Răzvan Căpănescu, creative director Publicis România Cred că, în următorii trei ani, am putea să ne numărăm printre naţiunile favorite la Eurobest şi «revelaţie» la Cannes ] “Valoarea foarte scăzută a tranzacţiilor cu acţiuni BVB este determinată şi de starea de incertitudine a investitorilor cu privire la evoluţiile viitoare ale pieţelor externe” Andreea Ciobanu analist la Intercapital Invest Haos pe Wall Street. BVB pierde 4% Business Standardte Intră pe www.standard.ro/concurs şi poţi câştiga o invitaţie la seminarul “Customer Loyalty Leadership”, susţinut de Chris Daffy. ? Născut pentru afaceri PREMIAZĂ! ]FTSE100,principalul indice al celei mai mari burse din Europa s-a prăbuşit ieri cu 4,66%5.150,6 16 iulie 2008 6.479,4 3 ianuarie 2008 5.164,1 15 septembrie 2008 EURO 3,6212 DOLAR 2,5414 PETROL 92,190 BET 4.823 XAU 63,62 %BCE 4,25 RON 3,620 3,600 3,520 11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09 COTAŢIILE ZILEI Surse: BNR, BVB, BCE, Bloomberg RON 2,600 2,550 2,300 RON 64,00 63,00 62,00 PROCENTE 5.283 4.200 4.100 DOLARI 100,00 95,00 85,00 PUNCTE 5.200 5.000 4.800 mai exista falimente, impactul nu va fi dezastruos. Piaţa financiară se va stabiliza abia undeva la mijlocul anu- lui 2009, iar efectele asupra Români- ei sunt indirecte, în special printr-o volatilitate ridicată a cursului mone- dei naţionale”, a declarat pentru Busi- ness Standard Lucian Anghel, analist- şef al liderului pieţei bancare din Ro- mânia, BCR. Financiar/Pieţe de Capital ]15/17 gabriela.folcut@standard.ro Gigantul Lehman Brothers a intrat în faliment. Prăbuşirea Merrill Lynch a fost evitată doar prin anunţul de preluare de către Bank of America. AIG, care a pierdut săptămâna trecută poziţia de lider al pieţei de asigurări, a înaintat Băncii Centrale Americane o cerere de finanţare pe termen scurt, în valoare de 40 mld. dolari, după pierderi dezastruoase în capitalizare. Acestea sunt premisele uneia dintre cele mai mari crize de pe piaţa financiară din SUA, ale cărei efecte s-au simţit imediat şi în piaţa românească. Criza de pe Wall Street a dus bur- sele în picaj şi deprecieri ale mone- delor, în condiţiile în care investito- rii sunt îngrijoraţi de riscurile unor noi prăbuşiri. În piaţa bursieră loca- lă, SIF-urile au înregistrat cea mai pu- ternică scădere ieri, de 5,14%. Indi- cii Bursei de la Bucureşti şi-au adân- cit pierderile, scăderea indicelui BET, de 4,24%, fiind corelată cu cea a in- dicelui FTSEurofirst 300, de 5%, care include cele mai importante compa- nii europene. Leul a pierdut 1,81 bani. Analiştii financiari nu exclud riscul unor noi falimente de companii mari pe piaţa americană, pe fondul expu- nerii necontrolate pe piaţa credite- lor, efectele care urmează să se pro- page asupra României fiind indirec- te. “Probabil că o să vedem o serie de companii afectate însă, chiar dacă vor 4.823,21 15 septembrie 2008 9.735,67 4 ianuarie 2008 ]CădereaLehman Brothers a lovit puternic bursele europene, principalele companii de la BVB pierzând peste 4% Sursa: BVB Leul şi bursa, în picaj sub efectul Bear Stearns redacţia @standard.ro Leul şi Bursa de la Bucureşti, care a pierdut ieri 1,5 mld. euro din capitalizare, au resimţit ieri şocul financiar internaţional provocat de prăbuşirea acţiunilor uneia dintre cele mai importante bănci de investiţii americane, Bear Stearns, şi preluarea acesteia de către rivalii de la JP Morgan. Titlurile băncii americane de investiţii Bear Stearns au suferit o depreciere de 47% în numai o oră în şedinţa bursieră de vineri, ajungând la cotaţia de 30 de dolari pe acţiune Sistemul de bănci centrale din SUA (Fed) a redus vineri dobânda de refinanţare de la 3,50% la 3,25% pe an, din cauza deteriorării grave a economiei americane Dolarul s-a prăbuşit ieri-dimineaţă până la nivelul istoric de 1,5905 dolari/ euro, în timpul tranzacţiilor de pe piaţa asiatică Principalele burse europene afişau deprecieri importante ieri: indicele bursei londoneze - FTSE - scădea cu 2,9%, cel al pieţei de la Frankfurt - DAX - pierdea 4,08%, indicele Bursei de la Paris - CAC40 - se deprecia cu 2,89% Reacţia pieţelor externe „Efectele pe piaţa românească a ştirilor despre Bear Stearns sunt rea- le, dar se vor resimţi pe termne lung, nu imediat. Ar fi bine ca ştirile rele să se oprească aici“, a declarat pentru Business Standard Cornel Fumea, directorul casei de brokeraj BRD Se- curities. De asemenea leul s-a depre- ciat ieri cu peste cinci bani (1,37%), până la 3,7608 lei în raport cu mo- neda europeană, potrivit cursului de referinţă afişat de banca centrală. Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a scăzut cu 3,26%, închizând la 7.206,97 puncte, în timp ce indicele compozit al pieţei, BET-C, a pierdut 3,17%, până la 5.090,33 puncte. Principalele burse europene afişau, de asemenea, depre- cieri importante după ce dolarul s-a prăbuşit ieri-dimineaţă până la nive- lul istoric de 1,5905 dolari/euro, în timpul tranzacţiilor de pe piaţa asiatică News/Fuziuni/Pieţe ]02/08/24 ] Curs euro-leu (unităţi) BNR a atras, ieri, peste un miliard de euro de la băncile comerciale Sursa: BNR 6604,59 4 ian. 2008 ] Evoluţie indice BET-C (puncte) Indicele general al bursei a pierdut 3%, respectiv 1,5 mld. ¤ din capitalizare Sursa BVB 4930,26 18 febr. 2008 03 ian. 2008 17 mart. 2008 FOCUS Operatorii aerieni se apără de creşterea preţului petrolului prin fuziuni şi alianţe ]IV/VCreşterea preţului ţiţeiului în ultimul an şi previziunile pesimiste ale analiştilor determină transportatorii aerieni să ia în calcul posibile fuziuni cu alte companii, pentru a rezista concurenţei şi a salva din profit. Acest lucru este valabil la nivel internaţional, în Europa şi în Statele Unite, unde sunt prezenţi cei mai puternici operatori. NEWS ]05 Businessul pe persoane fizice din construcţii, o gaură de jumătate de miliard de euro de la buget INTERVIU]VI/VII Bogdan Ciobotaru, vicepreşedinte Morgan Stanley adrian.mirsanu @standard.ro Casele de avocatură de afaceri Muşat&Asociaţii, Nestor Nestor Di- culescu Kingston Petersen şi Ţuca, Zbârcea&Asociaţii conduc topul firmelor de profil din România, din punct de vedere al valorii ser- viciilor facturate în 2007, potrivit datelor depuse de către acestea la Administraţia Financiară. Primele zece firme de avocatură au facturat în total, în 2007, servicii în valoa- re de peste 90 mil. euro fără TVA (peste 100 mil. euro cu TVA). Mu- şat&Asociaţii, a facturat, anul tre- cut, servicii avocaţiale totale în va- loare de 14,3 mil. euro fără TVA (15,7 mil. euro cu TVA). În peri- oada similară, NNDKP a facturat servicii de 12,6 mil. euro fără TVA (13,9 mil. euro cu TVA), în timp ce Ţuca, Zbârcea&Asociaţii a înregi- strat 12,4 mil. euro fără TVA (14,08 mil. euro cu TVA). Valorile prezen- tate au fost calculate pe baza fişelor decont depuse lunar de către fir- mele de avocatură la Administra- ţia Financiară. Consulting ]09 Muşat, Nestor şi Ţuca, lideri în Top 10 avocaţi de 100 mil. euro COMPANII&BĂNCI ]14 HeidelbergCement, profit de 117 mil. euro în România Marţi, 18 martie 2008/ nr. 53 (211)/ 40 pagini/ 1,9 lei INVESTIŢII VIG intră pe Pilonul III ]30 Vienna Insurance Group va intra după 1 iulie 2008 pe segmentul pensiilor private facultative (Pilonul III) prin societatea de pensii Asirom Concordia. CMU a pus ochii pe furnizorul de servicii medicale Centrul Medical Unirea (CMU), unul dintre cei mai mari jucători pe o piaţă de 300 mil. euro, se află în discuţii avansate pentru a prelua Avamedica din Constanţa, cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale maritime. Avamedica, o afacere de familie care activează, sub acest nume, din 2004, este şi furnizorul de servicii medicale pentru baza militară americană de la Kogălniceanu, a declarat pentru Business StandardDaniela Diculescu David, unul dintre proprietarii clinicii. Valoarea tranzacţiei este, spune Diculescu David, “de patru ori mai mare faţă de cifra de afaceri şi cam de zece ori faţă de EBITDA”, ceea ce ar plasa dealul la circa două milioane de euro. (A.G.) Industrii ]13 standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected] Decizie [Analiştii se aşteaptă ca Fed să reducă do- bânda de poli- tică monetară cu un punct procentual în şedinţa de azi. PROMO PROCENT CREŞTERE NUMĂR PASAGERI ÎN 2006 ] România a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de persoane care au călătorit cu avionul în 2006 Sursa: Eurostat 35% 34% 33% 31% România Slovenia Letonia Polonia TOP 10 FIRME AVOCAŢI Sursa: BS, pe baza raportărilor firmelor depuse la Administraţia Financiară Compania Total General (euro) Fără TVA Cu TVA Muşat&Asociaţii 14.344.304 15.708.569 Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen 12.684.121 13.969.382 Ţuca, Zbârcea&Asociaţii 12.452.102 14.087.892 Linklaters, Miculiţi, Mihai 11.034.279 11.904.043 CMS Cameron Mckenna 10.292.793 11.434.985 Boştină şi Asociaţii 7.691.416 9.073.521 Popovici, Niţu&Asociaţii 6.161.224 7.057.828 Stoica&Asociaţii 5.879.535 6.750.121 Salans-Moore &Asociaţii 5.526.870 6.152.893 ] Situaţie facturi lunare conform fişe decont depuse la Administraţia Financiară BlackBerry Business Standard 119 Euro preţ special până la 31 martie detalii în pagina 31 EURO 3,7608 DOLAR 2,3844 PETROL 105,62 BET 7.206 XAU 78,53 %UE 4,00 RON 3,770 3,750 3,600 13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03 COTAŢIILE ZILEI Surse: BNR, BVB RON 2,400 2,380 2,200 RON 78.600 74.500 72.000 PUNCTE 7.500 7.200 7.000 PUNCTE 4.500 3.500 2.500 PUNCTE 108.000 106.000 90.000 www.money.ro/newsline >NEWSLETTER-UL BUSiNESS STaNdaRd a dEVENiT MoNEy.Ro. aBoNaţi-Vă La NEWSLETTER-UL MoNEy.Ro şi pRiMiţi ziLNic pE E-MaiL şTiRiLE caRE Vă iNTERESEază 94% este cel mai mare randament al unui fond 100 de români vor să ajungă în fiecare an la prestigioasa universitate Rata de succes a românilor la Harvard: 4% dinu.boboc @standard.ro Patru români sunt admişi anual la Univer- sitatea Harvard dintre cei o sută care aplică. România se află printre ţările europene cel mai bine reprezentate în cadrul prestigioasei instituţii de învăţământ, spune Alexandru Mănăilă, absolvent Harvard. “În jur de o sută de tineri aplică anual, dintre aceştia 15- 20 sunt chemaţi la interviu, iar la final, doar trei sau patru, în medie, reuşesc să intre”, I afirmă Mănăilă. Potrivit acestuia, România se numără printre ţările din Europa care au cei mai mulţi studenţi la Harvard, adică 40 de studenţi în total. Mănăilă spune că pot in- tra la Harvard şi persoane care nu dispun de suma de 40-45.000 de dolari, necesară anu- al pentru achitarea taxei. “Principala grijă a cuiva care vrea să intre trebuie să fie accep- tarea. Aceasta nu are legătură cu nivelul fi- nanciar al candidatului, ci doar cu nivelul lui de pregătire”, consideră Mănăilă. Odată ac- ceptat în cadrul universităţii, studentul va fi scutit de la plata cursurilor, dacă dovedeşte că familia sa are un venit anual de sub 45.000 de dolari. Pentru admiterea la Harvard, tine- rii aplicanţi trebuie să scrie şi un eseu legat de experienţa lor de viaţă. “Mulţi se apucă şi fac critică de film sau îşi spun părerea vizavi de situaţia economică mondială. Este greşit. Cei de acolo vor să vadă ceva legat de tine, ca om, de experienţa ta de viaţă. Vor să vadă ce fel de persoană eşti, dincolo de performanţe- le şcolare şi profesionale”, explică Mănăilă. >piaţa muncii 13 Topul fondurilor mutuale în 2009 fondurile de investiţii cu plasamente în acţiuni active dinamic şi Raiffeisen România acţiuni au înregistrat randamente de 94%, respectiv 73% pe primele 11 luni ale acestui an, potrivit celor mai recente date privind activele nete, acestea fiind şi singurele fonduri care au reuşit să bată indicele BET-XT, al celor mai importante 25 de acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care a crescut cu 69% în primele 11 luni. >pieţe de capital 06 opinii & comentarii lucian croitoru Consilier al Guvernatorului BNR Va putea fi reformat sistemul monetar internaţional? ultima pagină eur 4,2738 .usd 2,8396 .Xau 1.170,6 .petrol 77,15 .Bet 4.841 ,roBor 9,98 .online tmctv.ro g news& briefs Zi de vârf pentru cumpărăturile online cumpărături online de peste 318 milioane de euro, în 4,5 milioane de tranzacţii, au fost făcute ieri cu carduri Visa în Europa, potrivit unei estimări a companiei. Bănci & asigurări /05 Bucureştiul, sibiul şi clujul au cei mai economi locuitori Un locuitor din capitală deţine, în medie, un depozit în valoare de 41.185 de lei, în timp ce în judeţele Sibiu şi cluj media economiilor este de 8.727 de lei, respectiv 9.980 de lei. finanţe personale /07 operatorii privaţi vor lua în 2010 cel mult 5% din cota cfr călători în lipsa banilor pentru investiţii, operatorii privaţi din transportul feroviar de călători nu vor lua anul viitor mai mult de 5% din cota de piaţă a cFR călători, deşi potenţialul de dezvoltare este mult mai mare. companii /09 producătorii de adezivi au tăiat din preţuri pentru a vinde ca în 2008 Măsura scăderii preţurilor, direct la sac sau prin intermediul promoţiilor, a fost singura soluţie a producătorilor de adezivi pentru a atinge în acest an nivelul vânzărilor din 2008. industrii /10 declinul din construcţii a redus preţul lemnului preţul lemnului a scăzut cu până la 20% în acest an, ca urmare a reducerii cererii pe piaţa internă, din cauza micşorării pieţei construcţiilor. industrii /12 piaţa de comerţ electronic poate creşte în 2010 cu peste 50% Migrarea mai multor companii către online, creşterea nivelului de încredere a utilizatorilor în internet sunt factorii pe care se bazează companiile când vorbesc despre e-commerce în 2010. it&telecom /14 mediul online: piaţă cu potenţial, caut advertiseri cu încredere dacă online-ul ar da un anunţ la mica publicitate, probabil că aşa ar suna. deşi anul acesta a înregistrat o scădere, pentru 2010 sunt prevăzute creşteri de la 5% la 30%. media&comunicare /15 marţi 1 decembrie 2009/nr. 235 (648)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro dana.dobre @standard.ro Riscul şi creditele neperformante reprezintă o parte destul de importantă din activele sistemului bancar. Pentru ca situaţia să revină la un nivel mai normal, va trebui să treacă ceva timp, spune Patrick Gelin, preşedinte general al BRD-Groupe Société Générale. I Pe termen mediu, după ieşirea din criză, Gelin consideră că sistemul bancar local va intra într-o fază de consolidare, la finele căreia vor mai rămâne pe piaţă doar cinci- şase bănci universale şi câteva instituţii de credit de nişă. “Cred că sunt prea mul- te bănci în România pentru dimensiunea acestei pieţe. Astăzi există bănci care sunt de vânzare, dar nu le cumpără nimeni. Este un moment prost pentru consolidare, pen- tru că nu sunt cumpărători, iar preţurile au scăzut. Cred că în România, ca de altfel şi în alte ţări din Europa, va exista o fază de consolidare, destul de importantă, care va începe probabil în anul 2011”, spune Pa- trick Gelin. Pentru anul viitor, şeful BRD- SocGen spune că va rămâne scăzută cere- rea de credite, întrucât populaţia este prea îndatorată. “S-au acordat prea multe credi- te pentru consum între anii 2004 şi 2008. Sistemul bancar din România va trebui să digere efectele acestor credite, dintre care unele sunt neperformante”, consideră Ge- lin. >bănci&asigurări 05 Urmează consolidarea. Vor rămâne cinci-şase bănci universale mircea.marin @standard.ro Şocul financiar din Dubai nu va genera un val de efecte negative de talia celui produs anul trecut de prăbuşirea Lehman Brothers, în condiţiile în care economia mondială s-a stabilizat, spun analiştii I intervievaţi de Business Standard. Aceştia precizează că problemele emiratului au fost deja luate în calcul pentru estimările privind creşterea de anul viitor. "În momentul cel mai fierbinte al crizei internaţionale, decidenţii politici au fost forţaţi să extindă o umbrelă universală asupra a tot ceea ce însemna companie naţională, de teamă ca efectul de domino să nu dărâme întreg şirul. Din fericire, redresarea globală este în acest moment suficient de puternică încât să permită decidenţilor politici să abordeze problemele acute din anumite ţări cu mult mai multă eficienţă”, a declarat pentru Business Standard şeful departamentului de analiză pieţe emergente din cadrul Royal Bank of Scotland, Timothy Ash. Guvernul din Dubai şi-a declinat ieri orice responsabilitate în ceea ce priveşte datoria conglomeratului Dubai World şi a precizat că nu va oferi garanţii de stat. >news 04 Guvernul din Dubai: BăNciLoR, Vă pRiVEşTE! Sistemul bancar românesc a fost foarte atins de criză Profeţiile lui Gelin, la încheierea mandatului la BRD-SocGen: ECONOMIA este energie! www.money.ro/economia2010 14-17 decembrie 2009 Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 1 decembrie UN MESAJ CIFRAT Eli Davidai, unul dintre multimilionarii cvasianonimi ai României, sparge tăcerea după 20 de ani şi dă mediului de afaceri un mesaj codificat. Să încercăm să-l descifrăm. Registrul Comerţului continuă să dea termene peste un an news /03 Patrick Gelin, preşedinte general al BRD-Groupe Société Générale>foto Viorel Dudău Cum afecteazăevenimentele din Dubai Europa emergentă Din 663 de ediţii, am ales astăzi pentru dumneavoastră 13 coperţi de referinţă. Aceasta este ultima apariţie tipărită a ziarului Business Standard. Vă aşteptăm, din 2010, pe standard.ro. Mulţumim, la revedere!
Transcript
Page 1: Ultimul Numar Business Standard

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSiNESS STaNdaRd a dEVENiT MoNEy.Ro. aBoNaţi-Vă La NEWSLETTER-UL MoNEy.Ro şi pRiMiţi ziLNic pE E-MaiL şTiRiLE caRE Vă iNTERESEază

miercuri 23 decembrie 2009/nr. 251 (664)/16 pagini/2,5 lei standardgmoney.ro

Vineri [ 21 august 2009/nr. 163(576)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Vineri, 21 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

CREANŢE

Companiile de recuperare au cumpărat datorii de 387,5 milioane de euroCompaniile de recuperare de creanţe au cumpărat, în primele şapte luni din acest an, datorii în valoare totală de 387,5 milioane de euro, potrivit datelor centralizate de Coface România. În aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea creanţelor vândute a fost de 89,5 milioane de euro. Prin urmare, valoarea datoriilor cumpărate de recuperatori a urcat cu

333%. În ceea ce priveşte dosarele individuale preluate, numărul acestora nu a înregistrat aceeaşi creştere spectaculoasă. Dacă la fi nele lunii iulie 2008 recuperatorii de creanţe din România aveau în portofolii 185.120 de persoane cu datorii, la aceeaşi dată din 2009 se ajunsese la doar 209.398 de dosare. Cele mai mari agenţii de colectare, prezente în România sunt Coface, EOS KSI, KRUK International, Credit Express şi Top Factoring. Pe creanţele băncilor “se bat” însă şi fonduri de investiţii sau alte instituţii fi nanciare din străinătate. Din datele centralizate de Coface reiese că băncile au fost campionii vânzărilor de creanţe în primele şapte luni, cu o valoare a datoriilor preluate de agenţiile de colectare de 357,8 milioane de euro. (Dana Dobre) >Financiar 13

357,8mil. euro, cre-

ditele vândute de bănci

ştir

i&ci

fre

pe scurt INDEX COMPANII

Aviva Investors 14

Banca Feroviară 13

BDO România 10

Blue Air 07

BT AM 14

Confi dent Invest 14

Distrigaz 06

Dogan Media 11

EFG Eurobank 14

Energy Holding 06

ENI 06

Hidroelectrica 09

Holcim 07

Intercapital Invest 14

[[[[[[[[[[[[[[

Intrarom 12

Net Consulting 12

Orange 12

Petprod 06

Piritex 10

Pro TV 11

Procter&Gamble 10

Realitatea Media 11

Romtelecom 12

SBS Broadcasting 11

Twentieth Century Fox 11

UniCredit CA IB 14

Vodafone 12

WIEE România 06

[[[[[[[[[[[[[[

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

AN

AL

IZĂ

CO

D V

ER

DE

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: [email protected]/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management ConsultingDe 19 ani, aproape toate

legile din domeniul economic sau de organizare a statului sunt nepunctuale şi, parcă, în mod special, prost scrise, astfel încât lucrurile să nu se rezolve.

Situaţia pe care o descriu refl ectă “indicaţia” nr. 18 din Directiva NKVD K-AA/CC113, aplicată de ruşi în toate ţările din fostul bloc estic, începând cu anul 1947. Directiva la care fac referire a fost publicată în România pe la începutul anilor ‘90. Nu fac o dezvăluire din asta. Mă surprinde însă că, deşi, ofi cial, această directivă nu mai este impusă (oare?), ea se aplică cu stricteţe în România. Asta este o curiozitate. Tot ce se întâmplă în viaţa politică a ţării îmi confi rmă acest lucru, şi anume că sunt indicaţii din această directivă care, conexate între ele şi puse în practică, menţin o cultură organizaţională a inefi cienţei în structurile statului,

astfel încât România să rămână subdezvoltată. De altfel, pe acest

fond, au apărut atâtea centre de putere în 19 ani, încât nimeni nu mai poate spune precis cine conduce această ţară.

Lucrurile se leagă între ele, pentru că,

de pildă, indicaţia (nr. 32) din Directiva NKVD

face referire la extinderea birocraţiei statului şi neadmiterea

scăderii numerice a personalului, ori a funcţionării normale a aparatului birocratic. Modul confuz în care a fost concepută reforma administraţiei publice în 19 ani, în cinci valuri succesive (1991, 1998, 2003, 2005 şi 2009), fără un scop precis şi fără evaluări prealabile, focalizată pe detalii, confi rmă ţintele înscrise în indicaţia respectivă. La fel, indicaţia 44 din Directiva NKVD, potrivit cãreia trebuie promovate în funcţii persoane necalifi cate. Sunt atâtea exemple de personaje în politică şi administraţie de acest gen, încât nu-mi ajunge articolul

să fac o enumerare. În schimb, oamenii cu opinii sunt marginalizaţi şi distruşi economic.

Dezorganizarea statului este cuplată cu o destructurare sistematică a societăţii. Ea este susţinută de un învăţământ care produce, anual, 51% analfabeţi funcţionali, cifră confi rmată într-un studiu publicat anul trecut de Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, exact ca şi în regimul comunist, sistemul educaţional produce “omul nou”, astfel încât capitalul social al naţiunii (norme şi valori) să fi e cât mai scăzut. “Omul nou” este opusul cetăţeanului angajat în viaţa ţării sale, fi ind doar purtător de buletin, care nu emite pretenţii mari şi nu-l interesează cum politicienii folosesc resursele ţării. Prin însumarea “omului nou” se creează o masă destructurată, cu valori difuze şi care este uşor de manipulat prin stimuli externi. În economie, “omul nou” produce multe costuri, pentru că este indisciplinat, iar improvizaţia þine loc de meserie. “Omul nou” este clientela ideală a partidelor politice care, de

asemenea, promovează valori difuze, concentrându-se pe detalii şi scandal, ca să nu se rezolve nimic.

Sunt oameni care susţin dezorganizarea statului, cât şi destructurarea societăţii, fi ind, cândva, racolaţi de fosta securitate. Unii dintre ei au fost “scoşi în faţă” de CNAS, alţii nu. De asemenea, nu ştim câţi au fost racolaţi după 1989. Aceşti oameni acţionează standard asupra micro-grupului social, modelând sau destructurând opinii, ori în grupuri sociale formatoare, cum ar fi partide, fundaţii de tot felul, confederaţii, presă, având o bază economică de susţinere în companii care câştigă mai toate afacerile importante. Activitatea acestor persoane afectează funcţionarea statului şi viaţa noastră, deopotrivă. De aceea, paradigma după care ei acţionează trebuie modifi cată, astfel încât să fi e opusul Directivei NKVD. Asta nu o pot face decât serviciile secrete, adică sursa de unde a pornit totul cu 62 de ani în urmă, deşi nu cred că acolo s-a strâns tot răul de pe lume.

Prin urmare, eforturile care se fac în reformarea statului, a sistemului educaţional şi a economiei vor rămâne o succesiune de eşecuri, cât timp nu se produce o revoluţie cognitivă şi nu se organizează managementul schimbării în punctele-cheie ale statului.

EUR 4,2310 yRON [ USD 2,9747 xRON [ XAU 944,7 yUSD[ PETROL 74,08 yUSD[ BET 4.043 yPUNCTE [ ROBOR 9,02 xPUNCTE [ [+0,1514% +0,98% +3,29% +3,42% -0,43%-0,6811%

[email protected]

Record de vânzare pe piaţa de imobi-liare din 2009: o vilă din piaţa Gh. Can-tacuzino, fostul sediu al Ambasadei Malaysiei, a fost achiziţionată cu peste 3,5 mil. euro, aceasta fi ind cea mai mare tranzacţie din domeniu încheiată în ul-timele şase luni. Preţul este cu 40% mai mare decât ultimul record de 2,5 mil. euro, anunţat în exclusivitate de Busine-ss Standard în urmă cu trei luni.

Ambasada Malaysiei a obţinut la înce-putul lunii iunie între 3,5 şi 4 mil. euro pentru fostul sediu din piaţa Gheorghe Cantacuzino nr. 1, după aproape patru luni de negocieri. Casa are 900 mp de teren şi 600 mp de construcţie efectivă. Bogdan Tohăneanu, reprezentantul cabinetului de avocatură care a intermediat deal-ul, a confi rmat pentru Business Standard va-loarea tranzacţiei şi a adăugat că “este pro-babil cea mai mare sumă plătită de o per-soană fi zică pentru un imobil.” Tranzac-ţia este foarte mare dacă luăm în consi-

derare că, de la începutul acestui an, toa-te segmentele pieţei rezidenţiale au fost aproape blocate. Noul proprietar este Ari-adna Avram, fondatorul Top Diagnostics România, fi rmă de distribuţie de echi-pamente medicale, parţial achiziţionată de concernul Roche la sfârşitul lui 2008. Anul trecut, imobilul a fost scos la vânzare la preţul de 7,5 mil. euro, însă, în februa-rie, negocierea a plecat de la 5 mil. euro. Potrivit surselor apropiate noului propri-etar, Avram doreşte să transforme casa într-un muzeu al familiei. >News 04

Reforma în România începe cu serviciile secrete

Bucureşti

19 31

Cluj

13 26 Timişoara

14 29 Constanţa

19 31

Braşov

13 24 Galaţi

18 31 Craiova

19 32

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

Preţ>Anul trecut, imobilul a fost scos la vânzare la 7,5 mil. euro, însă, în februarie, negocierea a plecat de la 5 mil. euro

‘Reforma în România începe cu serviciile secrete

PAGINA 16Un comentator pe zi

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management Consulting

Profi l>Valentin M. Ionescu este director general al companiei Unic Management Consulting. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi ministru al Pri-vatizării (1997-1998).

Achiziþie-record în imobiliare: 3,5 milioane de euro

România importă masiv muncitori califi caţiLipsa de personal califi cat determină tot mai multe companii să apeleze la forţa de muncă din străinătate, în prima jumătate a acestui an, fi rmele de pe piaţa locală au importat peste 1.500 de muncitori califi caţi din alte state. /Pagina 10

FINANCIAR 13

Tulin, Banca Feroviară: Vom miza pe produse şi servicii personalizate

simona.cioacata, robert.iloviceanu, [email protected]

Cu 7.078 de lei pe lună, adică aproape 1.700 de euro, timişoreanul Mircea Ionescu (53 de ani) este românul care primeşte cel mai mare ajutor de şomaj. Ionescu a fost directorul Romtelecom Timiş, de unde primea un salariu lunar de aproximativ 66.000 de lei, adică peste 15.000 de euro pe lună.

Însă compania l-a inclus în programul de restructurare, iar din aprilie, fostul director a început să primească ajutor de şomaj proporţional cu veniturile din ulti-mul an de activitate. Dacă nu îşi va găsi de lucru pe un post corespunzător studiilor şi pregătirii profesionale, Ionescu va pri-mi ajutor de şomaj până în iulie 2010.

Contactat de Business Standard, cel mai bine plătit şomer din România a spus că este, deocamdată, în căutarea unui loc de muncă. “Dar este aproape imposibil. Pentru comunicaţii, piaţa este moartă. Aţi văzut că a plecat şi domnul Bedros (fostul director Alcatel România, compa-nie localizată în Timişoara, şi care a pă-răsit fi rma după ce a condus-o timp de 18 ani - n. red.).”

Mircea Ionescu a lucrat timp de 27 de ani doar în Romtelecom. Spune că a avut anterior oferte de joburi, dar că le-a re-

fuzat, pentru că “presupuneau încălca-rea principiului loialităţii”. Timişorea-nul menţionează că are propriile afaceri, companii la care este acţionar, şi că există oportunităţi enorme în criză. “De exem-plu, o puşcărie privată. Da, asta aş vrea

să fac”, a supralicitat fostul director. În schimb, pe angajaţii sau pe managerii care nu au destui bani pentru a intra în afaceri Ionescu îi sfătuieşte “să rămână pe locuri, pentru că răul vine abia din mar-tie, după alegeri”. >News 03

Veniturile VIG în România au scăzut cu 13%Veniturile obţinute de Vienna Insurance Group (VIG) în România, în primele şase luni, au înregistrat o scădere cu peste 13% faţă de perioada similară din 2008, până la o valoare de 313 milioane de euro. Grupul austriac controlează 30,6% din piaţa locală de asigurări. /Pagina 05

David, Hidro: “Băieţii deştepţi” au căzut de pe trotinetă când le-am cerut preţuri mai mari cu 20%Cel mai mare producător de energie electrică din ţară, Hidroelectrica, negociază creşterea preţurilor de bază la electricitatea livrată “băieţilor deştepţi” cu 20% şi estimează că va fi naliza discuţiile în perioada imediat următoare, a declarat Mihai David, directorul general al companiei. /Pagina 06

Ionaşcu, Blue Air: Intrăm din 2010 pe rute europene între Italia - Franţa şi Anglia - GreciaConsolidarea poziţiei în piaţa internă, curse intraeuropene şi mărirea fl otei cu avioane Boeing sunt doar câteva dintre direcţiile strategice pe care Adrian Ionaşcu, directorul general al Blue Air, liderul pieţei low-cost, le are în vedere pentru anul viitor. /Pagina 07

Câţi bani au pierdut trusturile de televiziune anul trecutMajoritatea companiilor de televiziune din România au avut în 2008 creşteri în încasări, însă au pierdut din profi t, potrivit datelor fi nanciare publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. /Pagina 11

Datele şi telefoanele deştepte au ridicat profi tul Orange şi VodafoneDatele mobile, serviciile cu valoare adăugată, terminalele smartphone şi optimizarea proceselor interne au determinat un avans al ratelor de profi t pentru Orange şi Vodafone în 2008, în timp ce investiţiile şi ofertele agresive au muşcat din câştigul Romtelecom sau UPC. /Pagina 12

NEWS 03

Exportul de autoturisme a crescut cu 46%. Importurile scad cu 52%

CLASAMENT UBS:

Bucureşti, cea mai ieftinã capitalã din UECele mai mici preţuri din Europa, dar şi printre cele mai mici salarii. Aşa arată CV-ul oraşului Bucureşti în raportul băncii elveţiene UBS. Raportul băncii UBS, denumit “Prices and Earnings”, analizează 73 dintre cele mai mari oraşe ale lumii, în funcţie de nivelul preţurilor, dar şi de cel al salariilor. Pe ansamblu, capitala României ocupă poziţia a 67-a în topul oraşelor în funcţie de preţuri, respectiv locul 56, după nivelul salariilor. >News 04

66.000lei este salariul

dinainte de concediere

7.078lei, ajutorul de

şomaj calculat pe baza contribuţiilor

15 luniperioada în care

trebuie să-şi găsească loc de muncă

Mircea Ionescu

Cel mai mare ajutor de ºomaj din România: 1.700 de euro

Miercuri [ 5 august 2009/nr. 151(564)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Miercuri, 5 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LRADU SOVIANIRedactor-şef Business

Standard

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner

Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic

Management Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

ioana.erdei, [email protected]

O “vacanţă” neplătită timp de zece zile pe an pentru angajaţii din sistemul public ar putea fi una dintre cele mai simple metode la care statul ar putea recurge pentru a reduce cheltuielile cu personalul bugetar, fără a genera efecte negative profunde nici în plan economic, nici în plan social, apreciază analiştii şi managerii din sistemul privat chestionaţi ieri de Business Standard.

În încercarea de a reduce cheltuieli-le, Guvernul a analizat până acum două variante: reducerea cu 20% a salariilor, ceea ce, potrivit unor calcule, echivalea-ză cu economii de două miliarde de euro în 2009, sau concedierea a 20% dintre an-gajaţii sectorului bugetar, variantă având consecinţe negative majore în plan econo-mic. Întrucât memorandumul România-Comisia Europeană spune că “măsurile de ajustare a cheltuielilor salariale trebu-ie să conducă la o reducere nominală de cel puţin 4% a cheltuielilor salariale, faţă de nivelul anului 2008”, fără a puncta un anume mecanism de reducere, Business Standard a făcut următorul calcul. Din-tre cele 52 de săptămâni plătite ale anu-lui, patru procente reprezintă două săp-

tămâni. Altfel spus, pentru a atinge nive-lul economiei cerute, angajaţii de la stat ar trebui să nu fi e plătiţi zece zile în 2009. Mecanismul a fost practicat cu succes în perioade de criză în alte state, precum Portugalia sau Franţa, dar şi de companii private cu sute de mii de angajaţi, precum British Airways. “Este o măsură tempora-ră, care afectează doar veniturile persona-lului, fără a afecta nivelul de salarizare”, explică fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu. “Măsura ar crea o stare de sigu-ranţă oamenilor din sistemul de stat. Mai important însă este faptul că printr-o ast-fel de decizie se vor evita efectele perverse pe care le-ar avea intrarea în şomaj a 20% din personal, precum scăderea drastică a consumului, cu impact asupra venituri-lor din TVA, creşterea restanţelor la cre-dite sau la facturile de utilităţi”, apreci-ază, la rândul său, prof. Mircea Coşea. O măsură similară care ia în calcul o zi mai scurtă de lucru şi nu o vacanţă neplătită au propus ieri, la întâlnirea cu reprezen-tanţii Fondului Monetar Internaţional, şi reprezentanţii Cartel Alfa. >news/03

Concedieri > Reducerea cu 20% a angajaţilor din sistemul bugetar este prima soluţie luată în calcul la Bucureşti. O asemenea decizie ar genera efecte negative profunde în economie, în afara presiunii în creştere asupra bugetului de şomaj.

Micşorări de salarii>20% reducere a salariilor. Soluţia ar permite o economie de două miliarde de euro în 2009, dar ar inhiba şi mai mult consumul.

Vacanţă neplătită

Zece zile de vacanţă forţată rezolvă bugetul de salarii la stat

DECIZIE

BNR taie rezervele. Banii ar putea ajunge tot la statBanca Naţională a României (BNR) a redus ieri dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, până la nivelul de 8,5%. Această decizie a fost anticipată de piaţa fi nanciară aproape în unanimitate. Totuşi, a existat şi o surpriză, şi ea a venit de la rezervele minime obligatorii (RMO). Astfel, banca centrală a decis să reducă RMO-urile la pasivele în valută cu 5 puncte, de la 35% la 30%, lăsând băncilor comerciale mai mulţi bani. Scăderea RMO-urilor în valută a luat prin surprindere

piaţa fi nanciară, care se aştepta ca banca centrală să lase neschimbat nivelul RMO-urilor. Prin reducerea RMO-urilor, circa 1,2 mld. euro se întorc de la banca centrală în vistieria băncilor comerciale. Totuşi, aceşti bani ar putea ajunge din nou la stat şi nu în credite către companiile private şi populaţie. “Banii ar putea reveni la stat, prin împrumuturile luate de Ministerul Finanţelor. Explicaţia ar fi că sectorul privat are o capacitate mică de îndatorare. La populaţie există o incertitudine referitoare la venituri, şomajul creşte, multe persoane sunt deja îndatorate. Nici companiile nu au capacitatea de a se îndatora. La fel, multe sunt deja îndatorate, veniturile scad. Prin urmare, banii s-ar putea duce tot la stat”, a declarat, pentru Business Standard Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiff eisen Bank România. (B.A.) >news/02

8,5%este dobânda-cheie stabilită

de BNR

ştir

i&ci

fre

EUR 4,2096 xRON [ USD 2,9232 xRON [ XAU 955,7 xUSD[ PETROL 72,90 yUSD[ BET 3.978 xPUNCTE [ ROBOR 8,73 xPUNCTE [ [

pe scurt INDEX COMPANII

Airbus 07

Autoklass 03

BMW 07

Danone 08

Deloitte 10

E.ON 06

GdF 06

GEA Prasa 09

Germanwings 07

Heineken 08

Hewitt Associates 10

Kiabi 07

Meda Prod 08

Mercedes-Benz 03

[[[[[[[[[[[[[[

NBC 11

NEPI 09

Petprod 06

Petrom 06

Power Net 12

PwC 10

Sanofi -Aventis 07

Toyota 07

Twitter 11

Ursus 08

Wizz Air 07

Xerox 12

YouTube 11

Zapp 12

[[[[[[[[[[[[[[

Alexander Cernak 07

Antonio Zărnescu 09

Aurel Şaramet 09

Bogdan Chiriţoiu 12

Dan Ivan 07

Daniel Tudor 09

Dimitar Baevski 07

Dimitriev Grădinescu 12

Dora Strezova 08

Doru Boştină 10

Dragoş Damian 07

E. Schwab-Chesaru 12

Florin Rizea 08

Gabriel Marin 12

[[[[[[[[[[[[[[

George Butunoiu 10

Gigi Neţoiu 08

Ileana Petrache 12

Ioana Moholea 10

Jack Cutisteanu 06

J.F. Decaux 11

Kiril Hadzhidinev 08

Liviu Drăgan 12

Luchi Georgescu 08

Mădălina Bălan 10

Marius Perşinaru 12

Petr Sichrovsky 12

Radu Mustăţea 13

Stephane Batoux 08

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

FMC

G/R

ETA

IL

IMO

BIL

IAR

E

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

‘Omnilogic: Declinul IT-ului aduce 3.000 de şomeri

COMPANII/05

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

-0,0474% -0,25% +0,23% -1,49% -1,79%-0,8715%

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

De ce se feresc vedetele din România de BursăPIEŢE DE CAPITAL/14 Din zece vedete locale, doar trei s-au arătat interesate de investiţiile pe Bursă, potrivit unui sondaj Business Standard. Tudor Chirilă a deschis ieri şedinţa Bursei, în timp ce Andreea Bănică preferă casetele de valori.

Bucureşti

20 33

Cluj

19 32 Timişoara

20 31 Constanţa

20 33

Braşov

19 30 Galaţi

22 32 Craiova

19 33

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

REZULTATE

Răspunsul marilor bănci la criză: profi turi ca în 2007 Cinci dintre cele mai mari şase bănci de pe piaţă, BCR, BRD, Volksbank, Raiff eisen şi UniCredit Ţiriac Bank au realizat în primul semestru un profi t net cumulat de 370 milioane de euro, apropiat de cel înregistrat în prima jumătate a anului 2007, când situaţia economiei era complet diferită. (G.D.)>fi nanciar/13

150 de euro, oferta de job în Capitală pentru un proaspăt licenţiat

Strategiile companiilor de a-şi reduce costurile pentru a supravieţui crizei au avut ca rezultat o reducere cu până la 50% a salariilor la angajare, pentru poziţiile entry level (până la trei ani de experienţă). Tinerii care aplicau anul trecut pentru un post în sistemul bancar puteau obţine până la 1.000 de euro pe lună. În prezent, cei care reuşesc să-şi mai găsească un job primesc între 400 şi 500 de euro lunar. Mai mult, pe piaţa muncii din Capitală, tineri absolvenţi cu studii superioare se angajează acum şi pe salarii lunare de 150 de euro. (R.I.) >servicii profesionale/10

IMOBILIARE/09

“Prima Casă” a convins 156 de români, dar nu schimbă preţurile

‘Reguli şi principii ale reformei în administraţie

PAGINA 16Un comentator pe zi

MIRCEA COŞEAProfesor universitar

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

publicitate

Reguli şi principii ale reformei în administraţie

MIRCEA COŞEAProfesor universitar Reforma administraţiei

publice este unul dintre obiectivele agendei Uniunii Europene care, deocamdată, nu poate fi trecut la rubrica “realizat”. Majoritatea ţărilor membre se străduiesc să găsească soluţii nu numai pentru modernizarea aparatului administrativ, dar şi pentru efi cientizarea sa în raport cu volumul cheltuielilor bugetare pe care îl generează. Problemele mari pe care le întâmpină, din acest punct de vedere, ţări precum Portugalia, Grecia şi chiar Franţa sunt bine cunoscute la nivelul instituţiilor europene, dar se pare că nu sunt tot atât de bine cunoscute şi la noi. Eforturile care se fac în prezent de către Guvernul român pentru reformarea administraţiei sunt bine-venite, chiar dacă sunt mai mult stimulate de către difi cultăţile actuale ale bugetului decât

de obiectivele unei eventuale strategii de dezvoltare pe termen lung.

Oricum ar fi , intenţia este lăudabilă, dar şi discutabilă, dacă se materializează doar prin actualele măsuri de reducere a personalului cu 20%,

iar a agenţiilor cu 50%. Evident, sunt măsuri

de inspiraţie FMI care se caracterizează prin cunoscuta

practică a acestei instituţii de a reduce relaţiile macroeconomice la simple calcule aritmetice, dar cred că ar fi necesar să luăm în consideraţie şi experienţa altor ţări - în primul rând, a celor europene pe care le-am citat mai sus. Experienţa acestora a scos în evidenţă existenţa unor reguli şi principii general valabile de reformare a administraţiei, dar care, în condiţiile apartenenţei la UE, devin obligatorii. Astfel, se pot formula trei reguli de bază. Prima regulă: nu reducerea numărului total de personal este importantă, ci proporţia în care este reprezentat

la nivel central şi local. Pentru ţările membre UE devine obligatorie creşterea numărului de personal la nivel local, prin descentralizarea deciziilor. A doua regulă: efi cienţa aparatului administrativ nu depinde de numărul funcţionarilor, ci de creşterea profesionalismului acestora, ceea ce înseamnă că orice reducere a personalului trebuie compensată de creşterea motivării şi a califi cării acestuia. A treia regulă: aparatul administrativ nu creează valoare adăugată, dar nici valoarea adăugată nu se poate crea fără un aparat administrativ corespunzător dimensionat volumului şi structurii economiei. (În Franţa, se consideră că administraţia este un “factor de producţie cu acţiune colaterală”). În ceea ce priveşte principiile reformei în administraţie, experienţa europeană pune accentul pe următoarele: principiul continuităţii, conform căruia activitatea administraţiei publice nu poate avea rupturi de ritm sau intensitate, ceea ce presupune ca

Profi l>Mircea Coşea este profesor universitar şi are un doctorat în ştiinţe economice. A fost deputat în Parlamentul României şi membru al Parlamentului European.

reducerile de personal să nu se facă brusc, prin restructurări masive, ci prin blocarea posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau alte cauze conjuncturale; principiul interactivităţii, conform căruia orice modifi care a mărimii sau a structurii aparatului administrativ are efect direct şi imediat asupra întregului ansamblu macroeconomic şi social, de la sfera consumului până la cea a sistemului de credit şi de asigurări; principiul echilibrului social, conform căruia reducerea bruscă şi masivă a aparatului administrativ determină accelerarea procesului de degradare a clasei mijlocii, prin alunecarea ei spre proletarizare; principiul compensării defi citului de democraţie, conform căruia mărimea şi structura aparatului administrativ trebuie corelate cu nivelul de dezvoltare a conştiinţei şi a comportamentului civic al cetăţenilor. În absenţa unui nivel care să asigure, prin comportament cetăţenesc, buna funcţionare a colectivităţilor, administraţia publică are în continuare un rol important.

>”În aproape toate instituţiile de stat există excedent de personal. Este nevoie de o reducere a numărului de angajaţi cu cel puţin 20%, măsură care va aduce bani în plus la buget şi va reduce birocraţia şi corupţia din sistemul public.”

>“Putem să luăm ca exemplu modelul german şi să transferăm personalul din instituţiile unde există excedent în instituţiile care au defi cit de oameni. Totodată, dacă programul zilnic s-ar reduce la şase ore, Guvernul ar putea opera reduceri de salarii.”

Bogdan Baltazaranalist economic şi membru în Consiliul de Administraţie al BRD-SocGen

Constantin Niţă ministrul IMM-urilor

Petru Dandeavicepreşedinte Cartel Alfa

>“Nu agreăm soluţia reducerii cu 20% a posturilor. Putem găsi alte variante care trebuie aplicate, precum reducerea costurilor de funcţionare sau reducerea salariilor cu 20%, cum au făcut şi alte state.”

Zece zile pe an. Măsura, temporară, ar permite economii la costurile cu personalul şi ar amâna intrarea în şomaj a peste 200.000 de oameni. Un dezavantaj major: nu se poate aplica în toate domeniile din sectorul public.

*

Luni [ 17 august 2009/nr. 159(572)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Luni, 17 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

EUR 4,2116 xRON [ USD 2,9505 xRON [ XAU 948,7 xUSD[ PETROL 71,44 xUSD[ BET 4.180 xPUNCTE [ ROBOR 8,96 yPUNCTE [ [

pe scurt INDEX COMPANII

Accelera 10

Acer România 12

Achieve Global 10

Alro 7

Antibiotice Iaşi 7

Bancpost 14

BCR 13

Benevo 9

Boom 11

Boromir 8

Dedeman 9

Dole Foods 8

Energomontaj 9

Fidelio 8

[[[[[[[[[[[[[[

McCann Erickson 11

Mercer 10

Mercury360 11

Microsoft 12

Nintendo 12

Saatchi&Saatchi 11

Schneider Electric Int. 6

Scop Computers 12

Sony 12

Teletrans 12

Teraplast 9

Titan 8

TVR 11

Viessmann România 9

[[[[[[[[[[[[[[

Anca Grigorescu 04

Bogdan Comănescu 10

Bogdan Iftemie 15

C. Popescu Tăriceanu 03

Cătălin Dobre 11

Corina Neagu 10

Cosmin Joldeş 10

Costel Chelaru 08

Cristina Diaconescu 11

David Nicholl 06

Dragoş Pavăl 09

Emil Boc 04

Florin Kessler 09

Horia Hăhăianu 12

[[[[[[[[[[[[[[

Ioan Nani 07

Irina Codreanu 11

Lucian Anghel 13

Mihai Căruntu 14

Mihai David 06

Mugur Isărescu 03

Oana Ivan 09

Olimpiu Achim 09

Radu Berceanu 04

Ruxandra Cleciu 09

Stere Farmache 14

Traian Băsescu 03

Valentin Mocanu 04

Varujan Vosganian 02

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

SP

EC

IAL

SP

EC

IAL

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

FMC

G/R

ETA

IL

IMO

BIL

IAR

E

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII ‘Salarii de până la 6.000 de euro

pentru directorii de vânzări

SERVICII PROFESIONALE/10

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

-0,0996% -12,3% -3,38% -0,40% +1,70%-0,1759%

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

Ca să trimită acasă bugetarii, Boc vrea să schimbe legea, deşi nu este nevoieNEWS/04 Guvernul caută soluţii pentru modifi carea Codului Muncii, astfel încât trimiterea bugetarilor în concediu fără plată să fi e legală. Prevederea există însă în Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional, care permite angajatorului trimiterea salariaţilor în concediu fără plată maximum 15 zile pe an.

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

Listă scurtă cu industriile care se pregătesc să dea veşti proaste

ANDREEA ROŞCADirector Business PressZeci de mii de oameni şi-au

pierdut slujbele de la începutul acestui an. Industrii întregi pierd comenzi, pieţe şi clienţi. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, afi rma de curând că, în acest context difi cil, există şi o veste bună: productivitatea pare să crească mai repede decât veniturile angajaţilor. Dacă, pe ansamblul cifrelor statistice, vestea este bună, economia, privită la nivel mai mic, are încă mulţi nori negri la orizont. La fel cum, în unele domenii, companiile şi-au făcut temele şi ar putea trece prin ape mai calme până la fi nele anului. Întrebarea este care sunt acele domenii în care abia de acum încolo urmează veştile neplăcute. Fără pretenţia că acesta este un studiu complet privind domeniile care compun economia, câteva industrii vor trece în

următoarele luni prin alte experienţe dureroase. Industria textilă,

de exemplu. Domeniul cu cel mai mare număr de angajaţi din întreaga industrie românească produce mai puţin de trei

sferturi acum, faţă de anul trecut. Deşi peste 50.000 de

oameni şi-au pierdut slujbele, productivitatea este mai mică,

iar salariile au crescut proporţional. Comenzile noi sunt în cădere faţă de anul anterior, iar preţurile tind să se majoreze cu peste 10%. Altădată, vedeta naţională în ceea ce priveşte exportul, industria textilă, şi-a pierdut, se pare, avantajele competitive şi pierde teren, de asemenea, pe pieţele străine. Este probabil că mai mulţi oameni vor pleca, pe termen scurt, acasă, iar alţii îşi vor vedea veniturile reduse, deşi, pe ansamblu, angajaţii sunt aici cel mai prost plătiţi din întreaga economie, inclusiv din agricultură. Situaţia este asemănătoare, în linii mari, pentru industria metalurgică. În ciuda concedierii a peste 10.000 de oameni, companiile respective au pierdut

jumătate din producţie şi se afl ă într-o cădere masivă de productivitate, în acelaşi timp cu creşterile de salarii. Comenzile noi sunt la o treime faţă de anul trecut. Un tablou deloc vesel, care anunţă veşti neplăcute pentru angajaţi, în afara situaţiei în care pieţele de export îşi revin miraculos. În aceeaşi categorie a domeniilor “dezechilibrate” intră industria farmaceutică, a băuturilor, comerţul, producţia de maşini sau industria hotelieră. Următoarele luni vor aduce, probabil, alte concedieri.Harta cuprinde, fi reşte, şi puncte luminoase, precum industria lemnului sau industria alimentară, unde lucrurile par să-şi revină şi unde relaţia între producţie, productivitate şi salarii arată mult mai bine. În mod deloc surprinzător, activităţile fi nanţate din bani publici sfi dează orice tendinţă economică. În administraţia publică, în învăţământ şi în sănătate, numărul de angajaţi a crescut, iar costul forţei de muncă a fost, în primul trimestru, cu peste un sfert mai mare, cifră-record

Profi l>Andreea Roşca este director Business Press în cadrul trustului Realitatea-Caţavencu. Lucrează în presa scrisă din 1992. A fost redactor-şef la săptămânalul Capital şi a condus agenţia de presă NewsIn.

în economie. Îngrijorarea fi losofi că în legătură cu economia reală, falimentul companiilor mici sau pierderea locurilor de muncă reprezintă un mod de a aborda lucrurile. Dar nu va produce rezultate. Discursul politic şi politica economică se opresc, ambele, în acelaşi punct: generalităţi. Economia este construită din oameni, probleme şi condiţii specifi ce, clienţi şi comenzi. Atât timp cât armatele de oameni plătiţi din bani publici să caute rezolvări nu se uită în economia reală, nu există nicio şansă pentru niciun plan credibil. Concedierile din sectorul public vor rezolva problema bugetului, într-o anumită măsură. Reversul medaliei va fi acela că vor pune mai mare presiune pe domeniile de mai sus, cele cu o situaţie difi cilă şi cele în care lucrurile par să se îndrepte. La modul general, orice salariu pierdut înseamnă bani mai puţini pentru comerţ, servicii sau industrie. În realitate, nu există niciun plan concret pentru a asista oamenii care îşi pierd serviciul sau pentru economia reală.

Bucureşti

16 28

Cluj

14 24 Timişoara

14 28 Constanţa

16 28

Braşov

13 22 Galaţi

17 28 Craiova

16 27

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

În condiţiile crizei, Antibiotice mizează pe exporturi Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi contracarează impredictibilitatea pieţei farmaceutice locale prin exporturi, ponderea acestora urmând să crească de la 12%, în 2008, la 15%, în acest an. Compania a anunţat afaceri stagnante, la 25,5 mil. euro. /pagina 07

Ce câştigă publicitatea de pe urma umoruluiUmorul din advertisingul românesc e menit să atragă consumatorul şi, deci, să atingă obiectivele de business. Acum, contextul economic forţează la efi cienţă, iar umorul este un cârlig cât se poate de funcţional, spun specialiştii locali. /pagina 11

Vânzările de PC-uri, pe tobogan: minus 64%Vânzările de calculatoare personale au scăzut şi în trimestrul al doilea al acestui an, cu 64% comparativ cu perioada similară din 2008, cel mai mare declin fi ind marcat de desktopuri, piaţă care s-a contractat cu aproximativ 78%, relevă cel mai recent studiu al companiei de cercetare a pieţei International Data Corporation (IDC). /pagina 12

Românii se reorientează: împrumuturi din străinătateÎmprumuturile acordate de instituţiile fi nanciare externe persoanelor fi zice şi

juridice din România au crescut în primul semestru al anului cu peste 15% comparativ cu perioada similară din 2008, la 41,3 miliarde euro. /pagina 13

‘Listă scurtă cu industriile care se pregătesc să dea veşti proaste

PAGINA 16Un comentator pe zi

ANDREEA ROŞCADirector Business Press

SPECIAL/02-03

Sumarul declaraţiilor despre criză din 2008 şi 2009

publicitate

Aceasta este viziunea anticriză

a Guvernului României

Întrucât, după parcurgerea viziunii anticriză a Guvernului a rămas sufi cient spaţiu liber, vă propunem să completaţi dumneavoastră prima pagină cu măsurile pe care le consideraţi potrivite. Trimiteţi pagina decupată la adresa: Redacţia Business Standard, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp A3, et. 4, sector 1, Bucureşti, cod 013701; e-mail: [email protected], până la data de 1 septembrie. Cele mai interesante măsuri vor fi dezbătute într-o ediţie specială, la Th e Money Channel, în data de 15 septembrie 2009.

index

Vineri [ 28 august 2009/nr. 168(581)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Vineri, 28 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

DINU PATRICIU:

Ar trebui daţi afară 600.000 de bugetariDinu Patriciu, fostul proprietar al grupului Rompetrol, consideră că pentru echilibrarea bugetului ar trebui disponibilizaţi circa 600.000 de bugetari, aproape dublu faţă de numărul concedierilor asumate de Executiv până în 2015. “Înainte de 1989, raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat efi ciente, precum Georgia, media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori.

Este clar că avem o problemă în acest sens şi, până nu se va remedia, nu avem cum să ieşim din criză. Această reducere de personal trebuie să fi e făcută, este o necesitate de bun-simţ”, este de părere Patriciu. El consideră că o măsură efi cientă legată de salarii este creşterea şi impunerea salariului minim orar, nu lunar. “Oamenii trebuie motivaţi să lucreze cât mai mult şi cât mai intens cu putinţă”, este de părere Patriciu. Potrivit omului de afaceri, actuala grilă de salarizare pentru bugetari nu poate încuraja venirea în sistem a oamenilor capabili. “Nu o să vină un român care a studiat în străinătate, care poate avea un salariu de peste 100.000 de dolari pe an acolo, să lucreze în România”, afi rmă Patriciu. (Dinu Boboc) >News 03

1,3miliarde de euro, averea estimată

a lui Patriciu

ştir

i&ci

fre

pe scurt

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

SP

EC

IAL

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

RE

TAIL

&FM

CG

RE

PO

RTA

J

SE

RV

ICII

SP

EC

IAL

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: [email protected]/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management ConsultingDupă cum spuneam şi în

articolul de săptămâna trecută, stadiul de subdezvoltare în care se afl ă România este rezultatul aplicării unei culturi a inefi cienţei organizaţionale ce s-a transmis din generaţie în generaţie, începând cu 1947. Deşi, în prezent, avem parte de un aşa-zis regim democratic, lucrurile nu s-au schimbat, întrucât majoritatea deciziilor politice transferă costurile de la stat în sarcina cetăţeanului, iar în administraţia publică, precum şi în partide politice, există un "haos controlat". Instituţiile statului român, deşi formal s-au schimbat, funcţionează după parametri informali, conform scopului gândit în urmă cu 60 de ani. Din această cauză, România nu se poate dezvolta şi nu îşi poate fi xa opţiuni strategice pe un orizont larg de timp şi spaţiu geografi c, neavând suportul pe care

să construiască. Faptul că România este membră a Uniunii Europene

şi a Alianţei Nord-Atlantice nu înseamnă că şi-a îndeplinit opţiunile strategice şi că se poate dezvolta de la sine. Integrarea

euroatlantică, pe care majoritatea politicienilor

români nici nu au dorit-o, ar fi trebuit să fi e privită ca

un pas intermediar în ecuaţia securităţii naţionale şi, implicit, a

dezvoltării. Calitatea de membru NATO şi UE nu conferă securitate în sine, dacă politicienii ţării nu promovează consolidarea instituţională în România.

Având o poziţie întărită în plan geostrategic, ca urmare a imploziei statului iugoslav şi existenţei la răsărit a unui stat ucrainean dezbinat politic, România nu îşi speculează acest avantaj, pentru a putea deveni o putere regională în următorii 20 de ani. România nu dispune de leadership, nu găseşte suport într-o economie care să se dezvolte ireversibil şi nici nu posedă

o administraţie organizată. Or, ca să stăpânească lucrurile în interior şi să infl uenţeze politica în afara graniţelor, un stat depinde exact de aceste trei pârghii. Prin comparaţie, statele occidentale nu numai că au trecut de acest stadiu de evoluţie, dar au pregătit din 1990 încoace trecerea la economia cunoaşterii. Pot fi observate destul de uşor efectele economiei cunoaşterii în monopolul informaţiei digitale care se exercită la scară planetară şi care infl uenţează tranzacţiile comerciale, mişcarea capitalului uman şi fi nanciar, comunicarea personală prin voce şi date, controlul puterii politice, precum şi tehnologia de ducere a unui război.

Criza economică actuală accelerează procesul de trecere la economia cunoaşterii. Prima etapă de formare a economiei cunoaşterii se va fi naliza în SUA, Japonia şi unele state vestice probabil în zece ani, pe suportul unor sisteme economice reajustate structural corelativ cu o concentrare a capitalului fi nanciar, a investiţiilor

în educaţie şi în cercetare-dezvoltare. Statele care nu vor aplica o strategie de construcţie a economiei cunoaşterii, cum este şi România, vor fi împinse sau lăsate în zonele periferice ale economiei mondiale.

România are o economie complementară şi, ca să se dezvolte, depinde aproape exclusiv de importul de tehnologie, precum şi de capitalul fi nanciar extern. Majoritatea populaţiei este needucată, defi citul de cunoaştere al poporului român fi ind de altfel cea mai problematică resursă în ecuaţia dezvoltării. În acelaşi timp, după cum se "mişcă”, o bună parte dintre politicieni ar trebui puşi sub interdicţie, pentru că nu au discernământ şi ne menţin în subdezvoltare. Totuşi, de undeva trebuie început. Pe fundamentul managementului cunoaşterii, trei zone trebuie reformate, şi anume serviciile secrete, sistemul educaţional şi biserica. Cele trei segmente ale societăţii infl uenţează atât viaţa politică, dar şi formarea unui capital social puternic.

EUR 4,2240 yRON [ USD 2,9620 yRON [ XAU 946,1 xUSD[ PETROL 71,26 xUSD[ BET 4.364 yPUNCTE [ ROBOR 9,72 yPUNCTE [ [+0,1470% -0,37% -1,10% +0,09% +0,49%+0,5636%

Opţiuni strategice ratate

‘Opţiuni strategice ratate

PAGINA 16Un comentator pe zi

TRANZACŢIE

Cele mai mari deal-uri din ultimii ani cu acţiuni TLVBanca Transilvania (TLV) a agitat din nou spiritele pe Bursă, după ce în primele minute ale şedinţei de tranzacţionare de ieri s-au realizat cele mai mari deal-uri cu acţiunile băncii din ultimii ani. În mai puţin de o oră de la deschiderea şedinţei se vânduseră deja 24,3 mil. acţiuni TLV (2,3% din capital). (R.A., C.C.) >Piete de capital 14

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

InvitaţieÎntrucât, după parcurgerea viziunii anticriză a Guvernului, a rămas sufi cient spaţiu liber, vă propunem să adăugaţi dumneavoastră măsurile pe care le consideraţi potrivite printr-un comentariu pe www.standard.ro sau pe e-mail la [email protected], până la data de 1 septembrie. Cele mai interesante măsuri vor fi dezbătute într-o ediţie specială, la Th e Money Channel, în data de 15 septembrie 2009

Bucureşti

18 29

Cluj

13 22 Timişoara

13 27 Constanţa

17 27

Braşov

14 23 Galaţi

18 27 Craiova

17 28

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management Consulting

Profi l>Valentin M. Ionescu este director general al companiei Unic Management Consulting. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi ministru al Pri-vatizării (1997-1998).

Camelia ŞucuProprietar Class Mob

Mihaela NicolaAntreprenor în PR

Damian DrăghiciMuzician

Floriana JucanJurnalist

Edy UzunovProprietarul Regatta

dana.dobre, [email protected]

Nu rezonează cu stilul corporate al sutelor de clienţi, manageri străini de multinaţionale, pe care i-a ajutat în ultimii cinci ani să se mute în România. Nu ar vrea să vadă politicieni nici la televizor, nici pe afi şe, nici pe buletinul de vot. Se întâlneşte cu sistemul administrativ doar o dată pe lună, pe 25, când trebuie să-şi vireze impozitele la Fisc. Dar nu se aşteaptă la nimic în schimbul banilor. Însă când, pentru prima dată, nu a reuşit să îşi plătească la timp impozitele, s-a trezit cu conturile blocate. Atunci a “deschis ochii” şi a văzut cum arată România şi cum este condusă. A pus totul într-o scrisoare deschisă.

Ea e Alexandra Svet (30 de ani), o tâ-nără din Bucureşti care pare decupată mai degrabă de pe coperta unei reviste de modă. Platforma: Facebook. Masa cri-tică: 3.500 de utilizatori şi un bulgăre de zăpadă care se rostogoleşte pe mail-uri, forumuri şi liste de discuţii. Miza: “Şi tu, şi eu cunoaştem cel puţin cinci oa-meni inteligenţi care ne-ar putea repre-zenta mai bine în Parlamentul European decât EBA sau Becali”.

În ceea ce s-ar putea dovedi prima miş-care grassroots de amploare din Româ-nia, Alexandra propune schimbarea cla-sei politice şi administrative cu oameni care au demonstrat că pot construi ceva pe cont propriu şi că pot mobiliza încre-derea şi energiile celor ca ei.

“Suntem blocaţi, inerţi, paralizaţi privind la două Românii: România LOR - hoţii, corupţii, agramaţii, tupeiştii - şi România NOASTRĂ - a oamenilor cin-stiţi, muncitori, pregătiţi, integri, ca-pabili, tineri şi deştepţi”, scrie Alexan-dra în deschiderea manifestului, căru-ia, încă, destul de puţini îi dau şanse de reuşită.

Îşi nominalizează propria listă de mo-dele, oameni care au reuşit pe cont pro-priu în România, au plecat peste graniţă sau au revenit ca să îşi ajute ţara: Came-lia Şucu, ajunsă prin forţe proprii în to-pul milionarilor, Horia Mocanu, primul român admis la Harvard, sau Damian Drăghici, artist premiat cu Grammy.

“Ne-am simţit inutili, neputincioşi, tâmpiţi. Nu mai avem sistem de refe-

rinţă. Valorile au fost uitate. Ne lipseş-te determinarea. Ar fi cazul să uităm de sintagme precum «lasă că ne des curcăm cumva», «se poate şi aşa»”, detaliază Ca-melia Şucu modul în care subscrie la campania de pe Facebook.

Fără să aibă pretenţia că lista ei repre-zintă topul celor mai bune exemple, Ale-xandra îi invită pe cititori să vină cu pro-priile modele, astfel încât, din coagula-rea tuturor ideilor, să rezulte adevărata generaţie care poate schimba România.

Afl ă din paginile Business Standardce propune Alexandra pentru România şi citeşte în ziarul de luni mărturiile in-tegrale ale oamenilor care au achiesat la proiect. CITEŞTE ŞI DĂ MAI DEPARTE!>Special 02

Manifestul generaþiei facebook:

Asta nu e România noastrã!

Invitaţie>Cinci oameni inteligenţi, pe care tu îi cunoşti, ne-ar putea reprezenta mai bine decât actuala clasă politică. Trimite numele lor pe redactia @standard.ro, www.standard.ro sau pe pagina Facebook a Alexandrei

Alexandra Svet, proprietarul companiei Phoenix Relocation, autoarea manifestului foto arhiva personală

REPORTAJ 09

Ţăranul român, faţă-n faţă cu reacţiunea comasării terenurilor agricole

3,3% este defi citul bugetar la şapte luniDUPĂ primele şapte luni ale anului, defi citul bugetar a ajuns la 3,31% din Produsul Intern Brut (PIB). După revizuirea în scădere, de la 531 de miliarde lei la 497,3 miliarde lei, defi citul urcă la 3,5%. Cifrele confi rmă, în opinia unora dintre analiştii economici, că recesiunea este mai gravă decât se estima. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, statul a cheltuit 109,8 miliarde de lei, dar a înregistrat venituri totale de numai 92,24 miliarde de lei, dezechilibrul fi ind de 17,58 miliarde de lei. Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiff eisen Bank România, a declarat pentru Business Standard că un defi cit de 3,5% după şapte luni reprezintă consecinţa unei recesiuni mai adânci faţă de estimări şi, totodată, a unor cheltuieli care nu au fost îndeajuns corectate. În opinia lui Dumitru, o nouă rectifi care era necesară pentru ca datele reale ale economiei să fi e în concordanţă cu prognozele ofi ciale ale statului. “Noua rectifi care bugetară face corecţii importante atât pe venituri, cât şi pe cheltuieli, existând astfel şanse mari ca până la sfârşitul anului să ne încadrăm în ţinta de 7,3%”, a explicat Dumitru. (I. E.) >News 03

info CIFREExecuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului

Sursa: MFP

INDICATORI VALOARE

Venituri 92,24 mld. lei

Cheltuieli 109,82 mld. lei

Defi cit bugetar 17,58 mld. lei

Încasări TVA -18,5% faţă de ian.-iul. 2008

Impozit pe profi t -14,4% faţă de ian.-iul. 2008

MEDIA&COMUNICARE 11

Dupã ani de aºteptare, românii nu au cerut bis la concertul Madonna

Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009Reducerea substanţială a comenzilor şi, implicit, a producţiei din industria textilă, cauzată de criza fi nanciară, a dus la disponibilizarea a 35.000 de angajaţi în primele cinci luni ale anului 2009. /Industrii 07

Marţi [8 septembrie 2009/nr. 175(588)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS

din 8 septembrie

IKEAO zi din viaţa unui manager

cu 284 de obiective

16 [Marţi, 8 septembrie 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LRADU SOVIANIRedactor-şef Business Standard

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUMembru al Parlamentului European

EUR 4,2434 xRON [ USD 2,9572 xRON [ XAU 995,3 xUSD[ PETROL 67,22 yUSD[ BET 4.349 yPUNCTE [ ROBOR 9,67 yPUNCTE [ [

DEZBATERE

Cine şi cât câştigă prin legea salarizării unitareMagistraţii, premierul şi parlamentarii sunt principalii câştigători ai proiectului legii salarizării unitare, pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului. Magistraţii au reuşit să obţină o majorare cuprinsă între 0,15 şi 1,65 salarii minime, faţă de varianta anterioară a proiectului. Pentru a nu rămâne mai prejos, miniştrii au decis ca şi parlamentarii să primească în plus 0,3 salarii minime, iar indemnizaţia premierului a urcat uşor, de la 11,6 la 11,7 salarii minime. (Simona Cioacătă) >news/04

-0,00471% -0,140% +1,44% +3,52% +1,04%-0,5682%

LUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNRÎn articolul “Marea lecţie a

crizei fi nanciare”, pe care l-am publicat în acest ziar pe 21 aprilie 2009, arătam că autorităţile monetare au fost printre cei care au cauzat criza fi nanciară. Au cauzat-o injectând lichiditate şi ieftinind creditul pentru a trata crize anterioare, ceea ce a stimulat creditarea exuberantă şi securitizarea frenetică până în 2007. Acest comportament a refl ectat atât presiunea pe care crizele o pun pe băncile centrale prin creşterea incertitudinilor, cât şi limitele politicii monetare derivând din cunoaştere, din ortodoxia prevalentă sau din cadrul operaţional al politicii. Cred că actuala criză fi nanciară furnizează unele lecţii pentru teoria şi practica politicii monetare. Mulţi analişti spun că lecţiile se vor refl ecta în implantarea în băncile centrale a unor funcţii de evaluare

a riscului sistemic şi de avertizare

rapidă sau în includerea stabilităţii fi nanciare între obiectivele politicii monetare. Am serioase dubii despre potenţialul acestor ajustări de a preveni sau a atenua o criză. De altfel, mulţi analişti

au avertizat timpuriu asupra crizei curente. Ceea ce trebuie

realizat este reducerea contribuţiei băncilor centrale la cauzarea unei

crize. În sensul acestui deziderat, cred că marea lecţie privind politica monetară va fi redescoperirea rolului agregatelor monetare atât în teorie, cât şi în practică. După opinia mea, criza readuce în lumină trei raţionamente în favoarea acestei idei. Primul este acela că evaluarea politicii monetare prin considerarea legăturii dintre rata dobânzii de politică monetară şi infl aţie este acceptabilă numai pe un orizont relativ scurt, de unu-doi ani. Chiar şi în acest orizont, identifi carea nivelului de echilibru este făcută în ipoteza că modelul are un grad adecvat

de cunoaştere a structurii economiei, ceea ce este discutabil. Peste acest orizont, nivelul adecvat al ratei dobânzii este difi cil de estimat. În plus, acest nivel poate fi diferit de nivelul ratei naturale a dobânzii pentru perioade îndelungate de timp. Fiind variabile de stoc, agregatele monetare pot aduce informaţii suplimentare despre efectul cumulat al abaterilor ratei dobânzii de la nivelul natural, nivel neobservabil şi, de aceea, comportând riscuri de măsurare. Al doilea raţionament vine de la faptul că în multe modele bazate pe ortodoxia prevalentă nu există rol sau există un rol foarte mic pentru lichiditate în mecanismul de transmisie. Criza fi nanciară actuală a infi rmat ipoteza că economia se echilibrează rapid, nepermiţând acumularea de dezechilibre fi nanciare care produc distorsiuni în cheltuielile reale curente şi în investiţii. În ultimii ani, lichiditatea abundentă a făcut ca preţul activelor şi creditul să crească, având ritmuri semnifi cativ mai mari

Profi l>Lucian Croitoru este consilierul guvernatorului BNR. A fost reprezentantul României la FMI şi este autorul a numeroase cărţi şi articole de specialitate

Criza şi lecţia sa pentru politica monetară decât nivelurile istorice, semnalând acumularea de dezechilibre. Dar coexistenţa lor cu infl aţia relativ scăzută a dus la ignorarea semnalului. Dezechilibrele erau aşa de mari că au dus chiar la dispariţia temporară a pieţei unor instrumente monetare. Creditul şi preţurile activelor pot fi un semnal valoros despre acumularea de dezechilibre fi nanciare şi vor fi folosite împreună pentru conducerea politicii monetare. Al treilea raţionament este acela că, dând o atenţie sporită agregatelor monetare, creditului şi lichidităţii, se răspunde mai bine nevoii de a evita riscul unei concentrări operaţionale prea mari a politicii monetare pe termenul scurt. Ar putea rezulta o dozare mai bună între disciplină şi discreţie în conducerea politicii monetare. În concluzie, cred că un rol mai mare pentru bani ar permite să se sublinieze mai puternic importanţa unui cadru instituţional cu un obiectiv clar, cu independenţă operaţională solidă şi cu un grad de răspundere adecvat. De asemenea, s-arpune într-o lumină nouă nevoia de a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Aceasta ar reduce tendinţele spre reglări prea ambiţioase şi ar atenua refl ectarea capriciilor pieţei în deciziile de politică monetară.

PE SCURT

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

SP

EC

IAL

SP

EC

IAL

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

RE

TAIL

&FM

CG

SP

EC

IAL

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

705 lei va fi salariul minim în 2010

proie

ct

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

‘Criza şi lecţia sa pentru politica monetară

PAGINA 16Un comentator pe zi

Fannie şi Freddie, dependente de banii statuluiGiganţii pieţei ipotecare americane, Fannie Mae şi Freddie Mac, rămân dependenţi de guvernul SUA pentru a supravieţui, la un an după ce au fost preluaţi de autorităţile federale. Instituţiile, trecut sub controlul guvernului la 7 septembrie 2008, în cea mai mare intervenţie federală în sistemul fi nanciar de până atunci. Peste 200 miliarde de dolari au fost injectaţi în cele două bănci >special/09

LUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

SERVICII PROFESIONALE/10

Avocatura de business în 2009: Scădere de până la 30% şi îngheţ

INDEX COMPANII

AAA Auto 07

Allen&Overy 10

Alpha Bank 04

Barclays 04

Bear Stearns 09

Carrefour 08

Cetelem 07

CEZ 06

Cliff ord Chance 10

Consulteam 10

Doljchim 07

Electrica 06

Fannie Mae 09

Freddie Mac 09

[[[[[[[[[[[[[[

General Electric 06

Hidroelectrica 06

Howard Johnson 07

JP Morgan 09

Mercer 10

Metro 08

Metrorex 07

Michelin 07

NNDKP 10

Nuclearelectrica 06

Petrom 06

Schoenherr 10

SocGen 04

Transelectrica 04

[[[[[[[[[[[[[[

Adrian Bulboacă 10

Adrian Ichim 04

Adriean Videanu 02

Ben Bernanke 09

Cătălin Băiculescu 10

Cătălin Niţu 07

Costin Tărăcilă 10

Cristian Predoiu 02

Daniel Badea 10

Daniel Botănoiu 08

Erdei Jacint 12

Florin Lungoci 07

George W. Bush 09

Gheorghe Pogea 02

[[[[[[[[[[[[[[

Henry Paulson 09

Ioana Tot 10

Ion Nestor 10

Ionuţ Pascu 08

James Cayne 09

Marius Ursache 11

Mihai Frăsinoi 07

Monika Gocic 11

Pompiliu Budulan 06

Radu Berceanu 02

Sebastian Guţiu 10

Simon Hills 04

Sonia Năstase 07

Ştefan Damian 10

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

COMPANII&BĂNCI/05

Cea mai înaltã clãdire din Piaþa Victoriei e în litigiu ºi pierde lunar 400.000 de euro

redactia @standard.ro

După nouă luni de guvernare, în cele mai difi cile condiţii din ultimii nouă ani, Executivul se pregăteşte pentru asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, peste o săptămână. De asemenea, premierul Emil Boc a anunţat că va face o evaluare a miniştrilor în funcţie de felul în care şi-au îndeplinit promisiunile din programul de guvernare.

Care este bilanţul coaliţiei PDL-PSD şi ce ar putea decide Boc în urma evaluă-rii? O analiză Business Standard propu-

ne Guvernului un model de contabilizare a performanţei miniştrilor, pe baza prio-rităţilor enunţate în ultimul an de oame-nii de afaceri care au participat la proiec-tul Guvernul Privat.

Şi-au îndeplinit miniştrii cele mai importante trei promisiuni anunţate în programul de guvernare? Au reuşit să îşi ţină bugetele sub control, să reducă din cheltuielile cu personalul şi să accelereze investiţiile şi absorbţia fondurilor euro-pene? Au susţinerea necesară în propriul partid pentru a-şi duce la capăt proiecte-le? Sunt patronatele şi sindicatele mulţu-mite de activiteatea lor? Pe baza acestor

întrebări, Business Standard a întocmit o grilă de evaluare, ce nu are pretenţia să fi e defi nitivă, dar care tratează toate ca-zurile analizate după acelaşi tipar. Mi-niştrii cu portofoliu - opt de la PDL, opt de la PSD, un independent plecat din PNL şi premierul Emil Boc - au luat califi cative între 2,5 şi 6, pe o scară de la 1 la 10.

Pentru ca un ministru să ia nota de trecere, era sufi cient ca măcar să încea-pă ce a promis, să se fi încadrat în bu-get până la rectifi care şi să le fi e indife-rent partenerilor sociali. Majoritatea au căzut sub linie.

>news/02-03

Mic ghid de evaluare a Guvernului României

Emil Boc Prim-ministru

Cristian DiaconescuMinistrul Afacerilor

Externe

Adriean VideanuMinistrul EconomieiRadu Berceanu

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii

Ilie SârbuMinistrul Agriculturii, Pădurilor

şi Dezvoltării Rurale

Elena UdreaMinistrul TurismuluiCătălin Marian Predoiu

Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti

Gheorghe PogeaMinistrul Finanţelor

Publice

Mihai StănişoarăMinistrul Apărării

Naţionale

Dan NicaViceprim-ministru,

Ministrul Administraţiei şi Internelor

Marian SârbuMinistrul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale

Vasile BlagaMinistrul Dezvoltării

Regionale şi Locuinţei

Th eodor PaleologuMinistrul Culturii, Cultelor

şi Patrimoniului Naţional

Ecaterina AndronescuMinistrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Ion BazacMinistrul Sănătăţii

Constantin NiţăMinistrul IMM-urilor,

Comerţului şi Mediului de Afaceri

Gabriel SanduMinistrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Sorina Luminiţa PlăcintăMinistrul Tineretului şi

Sportului

Nicolae NemirschiMinistrul Mediului

Victor PontaMinistrul pentru Relaţia cu

Parlamentul

info CÂT VOR CÂŞTIGA CEL MAI BINE PLĂTIŢI BUGETARI

*Valoare calculată la un salariu minim de 705 lei Sursa: Proiectul legii de salarizare

FUNCŢIA SALARIUL DIN

GRILA UNICĂ (LEI)*

SALARIUL

ACTUAL (LEI)

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI 8.460 9.555

PRIM-MINISTRU 8.248 8.817

MINISTRU 7.614 7.643

PREŞEDINTE ÎCCJ, CSM 8.248 14.000

JUDECĂTOR ÎCCJ 7.896 12.000

PREŞEDINTE CCR 8.248 15.000

JUDECĂTOR CCR 7.896 14.300

JUDECĂTOR DE JUDECĂTORIE 4.970 7.971

AMBASADOR 6.979 10.742

CONSUL 5.146 8.213

Cine sunt fi naliştii pentru emisiunea de eurobonduriHSBC, Deutsche Bank şi EFG Eurobank Ergasias/Bancpost au intrat în discuţiile fi nale cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pentru selectarea băncilor care vor administra emisiunea de eurobonduri de minimum 500 milioane de euro. /pagina 04

Jocurile preferate în criză: simulatoarele şi fotbalul

Fie că sunt jucate pe calculator sau descărcate pe telefonul mobil, simulatoarele de curse şi cele umane, alături de seria FIFA reprezintă cele mai populare jocuri ca vânzări în prima parte a anului. Lansările din partea a doua a anului se vor încadra în acelaşi peisaj, în timp ce piaţa va rămâne la estimările iniţiale, potrivit jucătorilor de profi l. /pagina 12

Randamentele la depozite ar putea ajunge sub dobânda-cheie până la fi nele anuluiDobânzile la depozite îşi vor continua tendinţa de scădere şi ar trebui să ajungă, până la fi nele acestui an, la niveluri mai mici decât cel al dobânzii de politică monetară, potrivit analiştilor consultaţi de Business Standard. /pagina 13

Promisiunea americanilor: Vom lista Fondul Proprietatea în cel mult un anAcţionarii Fondului Proprietatea (FP) au aprobat, ieri, contractul de administrare cu societatea americană Franklin Templeton Investment, ofi cialii acesteia spunând că intenţionează să listeze fondul în termen de un an. /pagina 14

Bucureşti

15 23

Cluj

11 23 Timişoara

12 26 Constanţa

16 24

Braşov

11 18 Galaţi

16 23 Craiova

14 21

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

60”

20 [ Joi, 26 februarie 2009 ] Joi [ 26 februarie 2009/nr. 39(452)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

Găsiţi în 60“ Câştigaţi timp

pentru afaceri cu Business Standard Sumar:

ultima pagină, pentru prima oră

Premiat pentru design ENA & SND 14 Awards of Excellence 2007/2008

news companii companii

interviu

CRIZA A LOVIT MAI MULT UNGARIA ŞI ROMÂNIA DECÂT POLONIA ŞI CEHIACea mai mare provocare a grupului ING este aceea a identifi cării căilor de reacţie la criza fi nanciară, spune Tom Kliphuis, CEO ING Insurance Central Europe. Deşi produsele de asigurări pe care ING le vinde pe piaţa locală sunt comparabile cu cele din Polonia, Cehia sau Spania, Kliphuis spune că românii sunt mai sceptici în ceea ce priveşte investiţiile.paginile/I-IV

cifr

e

FINANCIAR/14

Allianz-Ţiriac, profi t operaţional de 13 mil. €

16% cota de piaţă a

Allianz-Ţiriac

IMOBILIARE/13

Stagnare pentru Hidroconstrucţia

22%creşterea afa-cerilor compa-niei anul trecut

MEDIA/19

Venituri şi profi t în scădere la Pro TV

29,9mil. dolari a fost

profi tul Pro TV

Litigiile cu angajaţii trec pe pierderecea mai profi tabilă companie

simona.dobre, [email protected]

Litigiile cu actualii şi foştii angajaţi au dat peste cap întreg bilanţul de anul trecut al celei mai mari companii din România, Petrom, parte a grupului austriac OMV, care a înregistrat în T4 pierderi de de 1,269 mld. lei (344,5 mil. euro), primele de la privatizare. Petrom a avut anul trecut un profi t în scădere cu 43%, la 1,022 mld. lei (277,5 mil. euro), după ce, a făcut provizioane pentru aceste litigii în valoare de 1,3 mld. lei (353 mil. euro). Compania a

raportat pentru 2008 un profi t în scădere cu 43% la 1,022 mld. lei (277,5 mil. euro), în special ca urmare a provizioanelor, dar şi a scăderii preţului ţiţeiului, deşi veniturile pe întreg anul avansaseră cu 49%, la 19,331 mld. lei (5,24 mld. euro). În acelaşi timp, în 2008, OMV, proprietarul Petrom, a înregistrat un profi t net de 1,53 mld. euro, în scădere cu 17%. Pe fondul rezultatelor slabe, dar şi pe cel al crizei fi nanciare şi economice care se profi lează tot mai puternic, conducerea Petrom a luat decizia de a nu acorda dividende pentru 2008 şi de a folosi banii pentru investiţii. O intenţie

similară există şi pentru 2009, în cazul în care situaţia se va înrăutăţi. Directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe, a declarat ieri, într-un interviu acordat Business Standard, că societatea monitorizează lunar cash-fl ow-ul, în sensul reducerii cheltuielilor şi al creşterii veniturilor, urmărind bonitatea fi cărui client în parte şi având în plan tăierea a 10-20% din cheltuielile operaţionale. Cotaţia Petrom pe Bursă a scăzut ieri cu 6,87%, după anunţarea rezultatelor fi nanciare. Capitalizarea companiei se ridică la 1,61 mld. euro. >energie/ 08

ENGLISH/17

Top managers willing to help Romania overcome the crisis

@standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected]

Proprietarul agenţiei Paralela 45: Am sistat alte proiecte, mă axez pe turismHORECA/12 Foto: Alin Burcea, proprietar Paralela 45

FREE! ON SITE...

English Section & Newsletter Kickstart your business day with Business StandardREAD our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVE the latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW: www.standard.ro/newsletter

SUPLIMENTE (4) >[ LUNI BlueAir >Standard[ LUNI CFR >Standard[ LUNI Antreprenor >[ LUNI/VINERI Lideri >[ [

DECIZIE

Voestalpine a pierdut peste 10 mil. €, date pe terenurile de la AgigeaVoestalpine, concernul austriac ce a fost anul trecut interesat să investească aproximativ 5,5 mld. euro într-un combinat siderurgic la Marea Neagră, însă a îngheţat proiectul pe fondul crizei, a pierdut peste 10 milioane de euro în România din rezervarea terenurilor de la mai mulţi proprietari din Agigea, locaţia vizată în România, au declarat pentru Business Standardsurse din cadrul negocierilor. Peter Schiefer, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat pentru Business Standard că proprietarii din Agigea au fost înştiinţaţi încă din luna ianuarie că terenurile rezervate nu vor fi cumpărate. (I.E.) >news/05

EUR 4,2764 xRON [ USD 3,3326 xRON [ XAU 958,7 xUSD [ PETROL 42,49 yUSD[ BET 1.887 xPUNCTE [ ROBOR 15,98 xPUNCTE [ [-0,2006%-0,1075% -3,14% +2,53% -0,63% -5,84%

focustendinţe, analize, strategii

P.II [ Joi, 26 februarie 2009 ] www.standard.ro/focus

[ Joi, 26 februarie 2009 ] P.III

multe unităţi de producţie între timp în

SUA. Problema este că, în prezent, în SUA

industria oţelului operează la aproxima-

tiv 50% din capacitatea de producţie, un

bun indicator al profunzimii actualei re-

cesiuni economice”, a declarat John Sur-

ma, CEO-ul celui mai mare producător de

oţel din SUA, U.S. Steel.Cea mai mare creş-

tere procentuală din Top 10 a înregistrat-o

Coreea de Sud, care a avut un plus de 3,8%,

de la 51,5 mil. tone în 2007 la 53,5 mil. tone

în 2008. La polul opus se situează Ucrai-

na, care a raportat o scădere de 13,4%, de

la 42,8 mil. tone la 37,1 mil. tone.

Pe continente, Asia rămâne lider, cu

770 mil. tone produse anul trecut, un plus

de 1,9% faţă de 2007. Cantitatea produsă

de continentul galben reprezintă apro-

ximativ 58% din producţia mondială de

anul trecut. Uniunea Europeană a rapor-

tat o scădere cu 5,3% faţă de 2007, până la

nivelul de 199 mil. tone.

Cele mai mari companii producătoare

de oţel au înregistrat scăderi semnifi ca-

tive ale preţului acţiunilor, ca urmare a

reducerii veniturilor. Astfel, liderul Arce-

lorMittal a raportat o scădere a capitaliză-

rii bursiere cu 70% în 2008, iar US Steel,

cel mai important producător nord-ame-

ultimul trimestru al anului trecut, până

la pragul de 1,42 miliarde euro.

Scăderea volumului de producţie a dus

şi la un nivel mai redus al achiziţiilor faţă

de alţi ani. Una dintre cele mai importan-

te achiziţii este mărirea participaţiei Ar-

celorMittal în cadrul producătorului de

oţel turcesc Erdemir, în luna iunie a aces-

tui an. Liderul mondial şi-a mărit parti-

cipaţia până la nivelul de aproape 25%

pentru suma de 869,2 milioane de dolari

(690 mil. euro). O altă achiziţie importan-

tă pentru ArcelorMittal a fost Bayou Steel

din SUA, pentru suma de 475 milioane de

dolari (375 mil. euro).

Seria achiziţiilor în SUA, ţară lovită cel

mai serios de actuala recesiune economi-

că, a continuat. De data aceasta, pe lis-

ta cumpărătorilor se afl ă cel mai impor-

tant producător din Rusia, Novolipetsk

Steel, care a plătit 3,53 mld. dolari (2,78

mld. euro) pentru John Maneely Company

(JMC), cel mai important producător inde-

pendent de ţevi de oţel din SUA.

O altă companie rusească amatoare de

fi rme americane a fost TMK, care, împre-

ună cu Evraz, a cumpărat IPSCO cu 1,25

mld. dolari (1 mld. euro). Din lista cum-

părătorilor nu putea lipsi cel mai impor-

tant producător din China, Baosteel Gro-

up, care a plătit 4,2 mld. dolari (3,34 mld.

euro) pentru Guangdong Iron and Steel

Group Corp. Producătorul fi nlandez Ou-

tokumpu a plătit, în aprilie 2008, 215 mili-

oane de euro şi a preluat datorii de 120 mi-

lioane de euro pentru a achiziţiona SoGe-

Par Group din Italia.

[email protected]

Pe fondul crizei economice, declanşate anul

trecut la nivel global, industria siderurgică

mondială a raportat prima scădere după 10 ani

de creştere constantă şi cel mai mare recul din

ultimii 40 de ani.

Potrivit World Steel Association, pro-

ducţia de oţel la nivel mondial a înregis-

trat în 2008 prima scădere din ultimii zece

ani, de circa 1,2%. Astfel, producţia mon-

dială a scăzut de la 1,344 mld. tone în 2007

la 1,329 mld. tone anul trecut. Acesta este

primul minus după o perioadă de zece ani,

după o scădere de 2,75% în 1998, de la 799

milioane de tone produse în 1997 la 777 mi-

lioane de tone produse în 1998. De atunci,

producţia mondială de oţel a crescut cu

71,1%, până la nivelul de 1.329,7 milioane

de tone în 2008.

Pentru 2009, previziunile sunt sum-

bre. Se aşteaptă o scădere de cel puţin

10% a producţiei de oţel pe plan mondi-

al, iar fi rma de consultanţă americană

World Steel Dynamics apreciază că scăde-

rea ar putea ajunge chiar şi la 14%. Dacă

aceste previziuni se vor adeveri, 2009 ar

putea fi anul cu cea mai mare cădere a ce-

rerii din ultimii 60 de ani. Cea mai mare

scădere înregistrată începând cu 1900 a

fost de 38%, în 1921.

În 1945, anul terminării celui De-al Doi-

lea Război Mondial, producţia a scăzut cu

27,3%. "Preţul minereului de fi er va trebui

să coboare în 2009, având în vedere actuala

recesiune economică şi reducerea drastică

a cererii de oţel la sfârşitul anului trecut şi

începutul acestuia. Creşterea de anul tre-

cut va trebui să dea înapoi în 2009, şi spe-

răm să se întâmple acest lucru în primăva-

ra acestui an”, a declarat Lakshmi Mittal,

CEO-ul ArcelorMittal, cel mai mare pro-

ducător la nivel global.Producţia mondială a scăzut treptat în

2008, începând cu luna mai, când a atins

cea mai mare valoare lunară, de 120 mil.

tone pe plan global, până la pragul de

82 mil. tone în luna decembrie.

Principalul motiv al acestei scăderi

pe plan mondial a fost reducerea masivă

a cererii de produse pe plan consum, de

la automobile la aparatură electrocasni-

că, deterioare care a infl uenţat direct pro-

ducătorii de oţel. Un exemplu semnifi ca-îl intă fostul mare

PE SCURT>China a devenit prima ţară din istorie care

depăşeşte bariera de 500 mil. tone oţel

produse într-un an > România a înregistrat o

scădere de aproape 20% în 2008 > Scăderea

medie în UE a fost de 5,3% anul trecut.

publicitate

‘Preţul minereului de fi er va

trebui să coboare în 2009,

având în vedere actuala recesiune economică şi reducerea drastică a cererii de oţel la sfârşitul

anului trecut şi începutul

acestuia. Creşterea de anul

trecut va trebui să dea ă ă

‘Industria oţelului de astăzi

este mult mai consolidată

decât cea de acum zece ani. S-au construit multe

unităţi de producţie între

timp în SUA. În prezent, în SUA industria oţelului

operează la aproximativ 50% din capacitatea de producţie un bun indicator

Producţia mondială de oţel a atins maximul în 2007, când a fost de 1,34 mld. tone

‘China a demarat un amplu

proces de reorganizare şi

efi cientizare a industriei

sale de oţel, ceea ce îi va consolida statutul de lider

mondial. Pieţele emergente

îşi vor extinde capacitatea

de producţie, iar compa-niile de oţel de aici se vor

foto Bloomberg foto Bloomberg foto Bloomberg

>România, locul 29 în topÎn clasamentul ţărilor cu cea mai mare producţie de oţel, România

a căzut de pe poziţia 26, ocupată în 2007, până pe locul 29,

producţia de oţel scăzând de la 6,3 mil. tone până la 5,06 mil.

tone, adică un minus procentual de 19,7%. Pentru ţara noastră,

cea mai bună lună a fost martie, când au fost produse 526.000 de

tone, iar cea mai slabă a fost decembrie, de 175.000 de tone.

Piaţa oţelului a început să ruginească:

Primul minus dupã 10 ani de creºtere continuãLider>Acţiunile ArcelorMittal au înregistrat o scădere de 70% în decursul anului trecut

info CLASAMENT ŢĂRI 2008 (MIL. TONE)Cei mai importanţi producători de oţel la

nivelul anului trecut

Sursa: World Steel Association

info PONDERE ÎN PRODUCŢIA MONDIALĂ 2008 PE ŢĂRI (%)China fabrică peste o treime din

necesarul la nivel global, de peste două

ori mai mult decât UE

Sursa: World Steel Association

CHINA 502

JAPONIA 118,7

SUA 91,5

RUSIA 68,5

INDIA 55,1

COREEA DE SUD 53,5

GERMANIA 45,8

UCRAINA 37,1

BRAZILIA 33,7

ITALIA 30,5

CHINA 37,8%

UE 14,9%

JAPONIA 8,9%

SUA 7,2%

RUSIA 5,2%

INDIA 4,1%

COREEA DE SUD 4%

UCRAINA 2,8%

BRAZILIA 2,5%

FOCUS:

Piaţa oţelului a început să ruginească: Primul minus după 10 ani de creştere continuă

www.standard.ro/index: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI LIDERI01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 I II III IV

SE

CT

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

MA

CR

O

SE

CT

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

FMC

G/R

ETA

IL

SE

RV

ICII

IND

US

TR

II

HO

RE

CA

IMO

BIL

IAR

E

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

CE

NT

RU

DA

TE

EN

GLI

SH

IT&

TE

LEC

OM

ME

DIA

SU

MA

R

DE

TAŞ

AB

IL

CO

VE

R

FOC

US

FOC

US

INT

ER

VIU

DE

TAŞ

AB

IL

index

INDEX COMPANII

Accor 12

BitDefender 18

CME 19

Domino’s 12

ElkoTech 18

Evensys 19

Ford 11

Gemius Research 19

Hilton 12

ING 14

[[[[[[[[[[

Kier 13

Kubis 19

Mivan 13

Omnilogic 18

Paralela 45 12

Pro TV 19

Renault 11

Romsym 18

Saatchi&Saatchi 19

Schenker 13

[[[[[[[[[[

Adrian Sârbu 19

Alin Burcea 12

Andreas Zeitler 18

Cătălin Emilian 19

Chris Moore 12

Cristina Săvuică 10

Emilia Bunea 14

Gabriel Tomescu 18

George Popescu 11

John Florescu 19

[[[[[[[[[[

Liviu Faur 10

Liviu Nistoran 18

Mike Salamon 11

Mircea Ciucur 18

Paul Milata 10

Richard Moat 18

Robert Ferran 19

Steve Ballmer 18

Victor Peţa 11

Viorel Stoiean 12

[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

adrian.ionescu @standard.ro

Compania grecească de administrare a investiţiilor Global Finance a anunţat ofi cial preluarea de către Stelian Drăgan a poziţiei de director de investiţii al fi lialei din România. Noul director de investiţii lucrează la biroul din Bucureşti al Global Finance de luna trecută.

Stelian Drăgan îi succede lui Ştefan Bucătaru, care va rămâne în domeniu, potrivit unor surse apropiate Global Finance. Compania se afl ă pe

piaţa românească încă din 1996 şi administrează, în prezent, fondurile South Eastern Europe Fund, Global Romania&Bulgaria Growth Fund şi fondul imobiliar Global Emerging Property Fund.

Stelian Drăgan vine de pe Wall Street, unde a lucrat pentru Bear Stearns&Co. şi Deutsche Bank Securities. Are o experienţă de peste opt ani pe piaţa fi nanciară internaţională. “Global Finance este unul dintre fondurile de private equity bine poziţionate la nivel regional, aşadar am convingerea că vom reuşi să capitalizăm situaţia curentă, pentru că orice moment de

criză generează şi oportunităţi, iar situaţia actuală nu face excepţie“, spune Stelian Drăgan. Ofi cialul crede că brandul Global Finance va folosi companiilor locale alese pentru plasamente în proiectele de dezvoltare regională.

Prin cele trei birouri, din Atena, Bucureşti şi Sofi a, Global Finance a realizat peste 70 de investiţii, capitalizând un total de peste 850 milioane de euro, potrivit datelor companiei. Printre cele mai importante investiţii din România ale companiei se numără Sicomed (în prezent, Zentiva), companie farmaceutică în care a investit în

parteneriat cu Romanian Post Privatisation Fund, administrat de GED Capital. Exitul din 2005, de peste 100 milioane de dolari, a însemnat multiplicarea de şase ori a investiţiei. Compania a investit şi în operatorul de telefonie MobilRom (în prezent, Orange), ca şi în lanţul de magazine La Fourmi, vândut, acum un an, grupului belgian de retail Delhaize, pentru circa 19 milioane de euro. Alte plasamente au fost Chipita, Delta, Neoset, Orange, Romcolor şi Titan/Moara Loulis. În prezent, deţine o participaţie majoritară la furnizorul de software TotalSoft şi controlează proiectul imobiliar Global City Pipera.

Un bancher de pe Wall Street vine în locul lui Bucătaru la Global Finance

Obama promite un nou “secol american“În primul discurs despre starea naţiunii, Obama le-a promis americanilor că economia ţării va ieşi întărită din criză /pagina 05

Cât a fost PIB-ul României în 2008Incertitudinile date de evoluţia producţiei şi exporturilor fac ca estimările legate de creşterea PIB să se situeze între 6,9% şi 8,4% /pagina 06

47.000 de disponibilizări până în octombrieNumărul locurilor de muncă ce vor fi disponibilizate până în luna octombrie este mai mare de 47.000 /pagina 04

Afaceri de 18,2 mil. euro pentru Lugera&Makler România Subsidiara locală a grupului olandez Lugera&Makler a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 18,15 mil. euro /pagina 10

Prodal mizează pe piaţa bulgarăUnul dintre principalele obiective ale Grupului Prodal anul acesta este extinderea businessului pe piaţa din Bulgaria /pagina 09

Afacerile ElkoTech, mai mari cu 8% în 2008Distribuitorul de produse IT ElkoTech România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 36 milioane de euro, în creştere cu 8% /pagina 18

Pepsi Americas, ritm de creştere peste cel al pieţeiPepsi Americas România mizează în 2009 pe o majorare a cifrei de afaceri de până în 10% faţă de 2008 /pagina 07

Erste, potenţial de creştere de peste 120% pe BursăAcţiunile Erste Bank au crescut puternic pe bursa de la Viena, după ce UBS a dat recomandare de “buy“ pentru acţiunile băncii /pagina 15

Ford: Cresc serviciile postvânzare Ponderea serviciilor postvânzare în totalul cifrei de afaceri a dealerilor Ford a crescut la peste 50% în ultimele patru luni /pagina 11

Vânzarea de cartele pre-plătite s-a prăbuşit cu 70-80%IT&TELECOM/18 Vânzarea de cartele pre-plătite a înregistrat un declin major în ultimele trei luni, din cauza scăderii consumului de telefonie în rândul utilizatorilor de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală.

info EVOLUŢIE REZULTATE PETROM (MIL. EURO)

Sursa: Compania

Bucureşti

-4 4

Cluj

-4 3 Timişoara

-3 4 Constanţa

-3 3

Braşov

-7 2 Galaţi

-4 4 Craiova

-8 1

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Vien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

meteo

localităţi

aeroporturi

Profi t/Pierdere

Cifră de afaceri

277,5

532,7648,3

390,8

240,3

4.5483.6803.710

2.9692.143

2004 2005 2006 2007 2008

0

800

0

5000

redactia @standard.ro

“Parteneriatul Guvernului României cu mediul de afaceri va oferi soluţii pentru relansarea economiei. Cred în acest parteneriat, iar măsurile propuse vor fi privite cu toată seriozitatea şi vor fi analizate de Guvern.” Aceasta a fost prima declaraţie a premierului Emil Boc la primirea documentului care conţine cele mai importante propuneri ale oamenilor de afaceri reuniţi în Guvernul Privat, cel mai amplu demers de consultare a mediului de afaceri, în contextul crizei economice.

Peste 150 de top manageri, antrepre-nori şi consultanţi au înmânat ieri repre-zentanţilor Guvernului României - primu-lui-ministru, ministrului Finanţelor Pu-blice, Gheorghe Pogea, ministrului Eco-nomiei, Adriean Videanu, şi ministrului Transporturilor, Radu Berceanu - un set de 44 de măsuri anticriză şi recomandări pe termen mediu şi lung. Emil Boc le-a trans-mis oamenilor de afaceri că una dintre pri-orităţile Guvernului este ca, într-un timp rezonabil, să lucreze la îmbunătăţirea ra-tingului de ţară, acest lucru ducând la o fi -nanţare mai bună a economiei. “România are o problemă în acest moment cu ratin-gul de ţară. Din cauza defi citului de 5,2% în 2008, posibilităţile de fi nanţare sunt redu-se şi foarte costisitoare”, a spus premierul. În acelaşi timp, atât Emil Boc, cât şi Ghe-

Emil Boc, premierul României foto Marius Păun

Guvernul Privat către premier: Folosiţi gratis creierele noastre!

orghe Pogea au precizat că procesul ade-rării la zona euro ar trebui accelerat şi că există discuţii în Guvern pe această temă. De altfel, ministrul Finanţelor a afi rmat, pentru prima dată explicit, că România va apela în mod sigur la un împrumut ex-tern, menţionând că primele discuţii vor fi purtate cu Comisia Europeană. Oame-nii de afaceri reuniţi în proiectul Guvernul Privat au pus la dispoziţia Guvernului real expertiza lor economică, în încercarea de depăşire a crizei economice. “Folosiţi cre-ierele noastre gratis! Puteţi să ne folosiţi ca pe un grup de sprijin pentru informaţie şi suport”, a declarat, în numele oameni-lor de afaceri reuniţi în conferinţa Guver-nul Privat, George Mucibabici, preşedin-tele Deloitte România. >special/02-03

‘Parteneriatul Guvernului României cu mediul de afaceri va oferi soluţii pentru relansarea economiei. Cred în acest parteneriat, iar măsurile propuse vor fi privite cu toată seriozitatea şi vor fi analizate de Guvern.

EMIL BOCpremierul României

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

PDLPNL PSD

JOI 8 octombrie 2009/nr. 197(610)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Micul puci de la BNRCum a măturat avocatul Bogdan Olteanu doi economişti: Lucian Croitoru şi Daniel Dăianu

Sindicaliştii au plecat din Piaţa Victoriei cu o oră înainte de cea stabilită iniţial > foto: Marius Păun

opinii & COMENTARII 16

RADU SOVIANIredactor-şefBUSINESS STANDARD

Ce vrei să te faci Bogdane când vei fi mare? Viceguvernator!

EUR 4,2673 ,+0,13%

RON

USD 2,9001 ,+0,28%

RON

XAU 1,041,3 ,+0,15%

USD

PETROL 68,84 ,+0,41%

USD

BET 4.436 ,+2,05%

PUNCTE

ROBOR 10,36 .-0,76%

PUNCTE

[email protected]

Demisia Guvernului Boc, considerat “o echipă de fotbal”, a fost principala solicitare a celor 15.000 de sindicalişti care au protes-tat ieri în faţa Palatului Victoria. Cele patru centrale sindicale - Cartel Alfa, Blocul Naţio-nal Sindical, CNSLR Frăţia şi CSDR - au reuşit să aducă “în faţa Guvernului” sindicalişti din toată ţara. “Vrem un singur salariu minim şi o nouă ierarhizare a bugetarilor, pentru a nu mai exista bugetari de lux şi de mâna a doua. Vrem locuri de muncă, pentru că economia nu se relansează cu şomeri. Dacă în octom-brie nu se realizează un parteneriat social, în noiembrie ne întoarcem din nou în stradă”, a declarat liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu.

Plictisiţi şi obosiţi, sindicaliştii au plecat din Piaţa Victoriei cu o oră înainte de cea sta-bilită iniţial. Mitingul din faţa Guvernului a fost a doua formă de protest, după greva de o zi a bugetarilor, din 5 octombrie. Ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea, i-a in-vitat, astăzi, pe reprezentanţii sindicatelor şi pe cei ai patronatelor la discuţii pentru sta-bilirea salariului minim pe economie pentru anul 2010. > news 03

I

“Asediul” Guvernului a eşuat după o oră

adrian.sandu, bogdan.asaftei, lucian.davidescu, dana.dobre

@standard.ro

Nici Daniel Dăianu, nici Lucian Croitoru nu au reuşit să obţină

suficiente voturi pentru a intra în Consiliul de Administraţie al BNR după

manevra politică prin care PNL a reuşit

I să obţină postul de viceguvernator. Deşi iniţial PNL se aştepta la un post de simplu membru în CA, ieşirea PSD de la guvernare a răsturnat toate calculele. Astfel, PDL a pierdut un mandat de viceguvernator, care l-ar fi adus în CA pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Locul lui a fost luat de avocatul Bogdan Olteanu, propunerea-surpriză a liberalilor. Pe de

altă parte, PNL nu l-a propus pentru nicio poziţie pe Daniel Dăianu. Acesta a candidat ca independent şi a pierdut.

“Suntem într-un moment penibil, ajungem să politizăm Banca Naţională. PSD-ul va fi responsabil pentru această decizie”, a avertizat Constantin Dascălu (PDL), membru în Comisia de buget-finanţe de la

Camera Deputaţilor, în timpul audierilor.

În replică, Bogdan Olteanu a răspuns: “Nu am nici cea mai vagă intenţie de a avea o implicare politică la nivelul BNR. Dacă veţi decide pozitiv, voi fi un şef de specialitate, nu un şef politic”. Şi Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au decis pozitiv. > special 04/05

Octavian Radu, RTC: “Mă gândesc la listare pe Bursă”Patronul holdingului RTC admite că, de la începutul anului, afacerile sale au scăzut cu până la 40% şi ia în calcul listarea pe Bursă pentru a obţine lichidităţi. PAGINA 09

Leonardo a intrat în insolvenţăLeonardo, cel mai mare retailer de încălţăminte din România, a cerut ieri Tribunalului Bihor să-i aprobe intrarea în insolvenţă pentru a se proteja de creditori. PAGINA 09

Şeful CFR: Infrastructura proastă ne apără de concurenţăOperatorii internaţionali de transport feroviar de călători ar putea ocoli în continuare România, din cauza stării proaste a infrastructurii. PAGINA 11

companii

80% din crediteVOR FI ACOPERITE DE GARANŢIILE DE STAT SOLICITATE DE PETROCHEMICAL HOLDING GMBH AUSTRIA, PROPRIETARUL RAFINĂRIEI DIN ONEŞTI

RAFO cere garanţii de stat de 264 milioane de euro. Băsescu şi Boc oferă 330 milioane de euro

[email protected]

Petrochemical Holding GmbH Austria, proprietarul RAFO Oneşti, a solicitat Gu-vernului o garanţie de stat în valoare de 264 milioane de euro, iar preşedintele Traian Băsescu, la unison cu premierul Emil Boc, a plusat suma până la 330 milioane de euro.

Potrivit unui document transmis Admi-

I nistraţiei Prezidenţiale de către conducerea rafinăriei din Oneşti, garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (New-Co), “care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petro-chemical Holding pentru activele petrochi-mice ale RAFO”, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Acelaşi docu-ment relevă însă că valoarea totală de care ar avea nevoie rafinăria pentru planurile de

investiţii, din perioada 2010-2012, se ridică la 330 milioane de euro. Diferenţa de 66 de milioane de euro ar fi urmat să fie acoperită din alte surse, dar Guvernul a decis să garan-teze integral suma.

“Garanţia acordată NewCo va fi emisă de către Ministerul de Finanţe în numele statu-lui român. Astfel, aceasta este generată de resurse publice şi este imputabilă statului”, se arată în documentul RAFO. > industrii 11

Componentiştii auto ajung greu la banii UE SPRIJIN. Industria componentelor auto din România, unul dintre domeniile cu cel mai mare număr de angajaţi, nu este susţinută de statul român să acceseze banii pe care UE îi alocă acestui domeniu la nivel european. În acest fel, furnizorii locali de componente auto pierd teren în cursa cu competitorii din celelalte ţări UE. > piaţa muncii 13

>guvernul privat

Băncile apără comisionul de rambursareanticipată FINANŢE PERSONALE 07

‘BNR este un loc în care trebuie să meargă profesionişti, oameni de vârf, oameni de curaj, oameni capabili să deruleze politici publice în România, să conducă şi să administrezeBOGDAN OLTEANUAVOCAT

Acţiunile BVB, mai întâi pe OTC-ul brokerilorAcţionarii BVB vor decide dacă tilturile operatorului bursier vor fi tranzacţionate prin mecanismul extrabursier ROTC al Asociaţiei Brokerilor. PAGINA 06

pieţe de capital

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

Dobânda-cheie coboară la 8%SCĂDEREA PREŢURILOR, contracţia cererii interne şi fl uctuaţiile cursului de schimb sunt motivele care au stat la baza deciziei de ieri a BNR de a reduce dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, de la 8,5% la 8%. Analiştii sunt de părere că până la fi nele acestui an nu vom mai avea scumpiri şi că BNR ar putea să-şi atingă ţinta de infl aţie.“Nu cred că vom mai vedea preţuri în creştere până la fi nele acestui an. Din acest motiv, este posibil ca banca centrală să-şi atingă în acest an ţinta de infl aţie”, a declarat pentru Business Standard Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiff eisen Bank România. (Bogdan Asaftei) > macroeconomie 04

Licitaţiile au pus gaz pecreşterile Dafora şi Armax PIEŢE DE CAPITAL /06

Statul pune impozit pe pr fi tul care nu există

>Guvernul Privat 2 miliarde de euro

SUNT COSTURILE MINIME PENTRU MODERNIZARE

Viitoarele companii energetice, modernizate cu bani din eurobonduri

[email protected]

Statul va utiliza o parte din banii atraşi prin emisiunea de eurobonduri pentru mo-dernizarea celor două companii energetice naţionale, care urmează a fi înfiinţate la în-ceputul anului viitor prin comasarea a 21 de entităţi de stat, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Şerban.

I Proiectul de restructurare a sectorului energetic urmează a fi aprobat printr-o or-donanţă de urgenţă. Reprezentanţii autori-tăţilor au anunţat că Electrica, cel mai mare distribuitor de energie, aflat de asemenea în portofoliul statului, nu va fi inclus deo-camdată în componenţa celor două societăţi energetice, pentru a evita concurenţa nelo-ială cu firmele private din această piaţă. Mo-delele viitoarelor companii au fost inspirate

de structuri de producere a electricităţii care funcţionează în alte state europene. Cel mai apropiat model de companie energetică in-tegrată asemănător este operatorul ceh CEZ, care a intrat în România odată cu preluarea Electrica Oltenia. Noile entităţi ar putea pro-duce electricitate la costuri apropiate între ele, prima structură având în componenţă Nuclearelectrica, a doua hidrocentrală de la Porţile de Fier. > industrii 10

Dezamăgirea unui om de afaceriREACŢIE. “Ce au înţelespoliticienii din păsurile şi recomandările noastre? Cât sunt ei dispuşi să le aplice, chiar foarte bune fi ind? Care este targetul lor? Care este deadline-ul lor? Ce se întâmplă în cazul neîndeplinirii unor proiecte? Cine şi cum răspunde? Constat pe zi ce trece că oamenii de la putere nu au nimic în comun cu urgenţele ţării.” Aşa se exprimă dezamăgirea unui om de afaceri român, participant în proiectul Guvernul Privat, cu privire la o clasă politică de nota 1,3 la măsuri anticriză. > companii 09

opinii & COMENTARII

MIRCEA COŞEAProfesor universitar

Economia mondială şi politica româneascăULTIMA PAGINĂ

ONLINE tmctv.ro gŞTIRI VIDEO ÎN PARTENERIAT CU THE MONEY CHANNEL

EUR 4,1851 .-0,24%

RON

USD 2,8701 ,+0,14%

RON

XAU 991,7 .-0,24%

USD

PETROL 65,23 .-0,47%

USD

BET 4.388 .-0,15%

PUNCTE

ROBOR 9,73 ,+2,64%

PUNCTE

MIERCURI 30 septembrie 2009/nr. 191(604)/16 pagini/1,9lei standard gmoney.ro

[email protected]

Criza politică din jurul demiterii ministrului Dan Nica ar putea avea costuri de ordinul zecilor de milioane de euro pentru economia românească. Săptămâna viitoare, Ministerul Finanţelor Publice ar urma să lanseze o emisiune de

I euroobligaţiuni, cu o valoare cuprinsă între 500 milioane şi 1,5 miliarde de euro, iar nivelul ridicat al incertitudinii politice măreşte riscul de ţară şi dobânzile aferente.

Economiştii sugerează că s-ar impune chiar o amânare a emisiunii. Scandalul politic s-a prelungit ieri din nou, deoarece

preşedintele Traian Băsescu nu se grăbeşte să semneze cererea de demitere înaintată de Emil Boc. Băsescu a declarat că aşteaptă ca PDL şi PSD, cele două partide ale coaliţiei, să ajungă la o înţelegere. Boc anunţase demiterea lui Nica argumentând că acesta din urmă a sugerat că alegerile vor fi fraudate şi că nu şi-a îndeplinit programul de guvernare. > news 02

Un bucureştean vinde, în 2009, un apartament în Capitală cu preţul

de 66.000 de euro. La notar află însă că are de plătit impozit la Fisc ca şi cum ar fi în-

casat pe locuinţă 76.000 de euro. Adică trimite în buzunarul statului, în locul impozitului cores-

punzător preţului din contractul de vânzare-cumpă-rare, încă 200 de euro.

Un impozit pe un profit inexistent. Aceştia însă nu sunt singurii bani daţi deagaba. Taxele notariale se calculea-

ză, de asemenea, tot la valoarea de 76.000 de euro. Nu es-te un scenariu, este un fapt real. Într-o situaţie identică s-au aflat anul acesta mulţi dintre cei peste 160.000 de români care au ales să vândă o locuinţă, chiar dacă piaţa a căzut dramatic. Prăbuşirea pieţei imobiliare aduce în buzunarele statului impozite care nu mai au nicio legă-tură cu preţurile de pe piaţă evidenţiate în contract, ci

doar cu o grilă birocratică rămasă încremenită la ni-velul anului trecut. (Mihaela Balea) > news 03

Scandalul politic scumpeşte împrumutul României

Turismul monahal aduce la Cotnari un milion de turişti anualTurismul monahal aduce producătorului de vinuri Cotnari, unul dintre principalii jucători de pe piaţa internă, circa un milion de vizitatori anual, din care aproape 40% sunt străini. INDUSTRII /12

Munca temporară, un nou job pentru manageriDin ce în ce mai multe companii de pe piaţa locală sunt interesate să angajeze manageri cu contract de muncă pe perioadă determinată, iar solicitările pentru astfel de proiecte s-au dublat faţă de anul trecut. PIAŢA MUNCII /13

UPC: Serviciile HD, potenţial de un milion de clienţi UPC România, unul dintre principalii operatori telecom, va furniza începând cu luna octombrie servicii de televiziune digitală de înaltă defi niţie. IT&TELECOM /14

companii

bănci&asigurăriBNR cere băncilor să administreze mult mai atent riscurileBanca Naţională a României obligă instituţiile bancare să acorde mai multă atenţie asumării de riscuri, mai ales în activitatea de creditare, conform unui regulament emis recent. BĂNCI /05

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER�UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI�VĂ LA NEWSLETTER�UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E�MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

fi nanţe personale

Un curs aproape de 4 lei/euro ar fi mai bunACTUALUL nivel al cursului de schimb, de aproape 4,3 lei/euro, este prea ridicat, potrivit specialiştilor, care spun că o coborâre către 4 unităţi/euro ar fi un prag mult mai rentabil pentru economia românească. Analiştii fi nanciari precizează că nivelul cursului este ţinut sub control de BNR şi că moneda naţională se va aprecia în raport cu euro. > fi nanţe personale 07

Jiru: Modificări de formă la Fondul ProprietateaPIEŢE DE CAPITAL 06

CFR caută investitori privaţi pentru a dezvolta transportul combinat de mărfuriCFR Marfă caută investitori pentru a moderniza terminalele cu ajutorul cărora poate asigura dezvoltarea transportului intermodal, apreciat în Uniunea Europeană ca fi ind “transportul viitorului”. Compania feroviară deţine 26 de terminale pentru transportul intermodal, din care aproape jumătate nu sunt funcţionale. Pentru modernizarea lor este nevoie de 13 milioane de euro. INDUSTRII �10

Băncile îşi pot reduce expunerea pe RomâniaCele nouă grupuri bancare semnatare ale acordului de la Viena au primit acceptul de principiu al FMI, UE şi BNR să îşi poată reduce expunerea pe România. NEWS �03

Suprataxarea reduce oferta de medicamente cu o treimeProducătorii de medicamente analizează portofoliile de produse, după ce autorităţile au introdus impozitarea în funcţie de vânzări. INDUSTRII 12

news

Un manager câştigă cât 14 muncitoriUn top manager de pe piaţa locală câştigă, în medie, de două ori mai mult decât un middle manager şi de până la 14 ori mai mult decât un muncitor, potrivit unui studiu Mercer. PIAŢA MUNCII �13

CET Braşov foloseşte ajutorul de la stat pentru a plăti datorii vechi de doi aniPrimăria vrea să construiască o termocentrală nouă, în parteneriat cu un investitor austriac, dar nu are bani. Investiţia este estimată la cel puţin 70 mil. euro. INDUSTRII �11

companii

VLADIMIR PASTIdirector INSOMAR

Strategia greşită a preşedintelui BăsescuOPINII �16

astăzi > PwC confi rmă calculele Business Standard: Preţul carburanţilor creşte din ianuarie 2010

EUR 4,2903 ,+0,04%

RON

USD 2,8697 .�0,17%

RON

XAU 1.053,90 ,+2,4%

USD

PETROL 78,65 ,+0,12%

USD

BET 4.648 ,+2,95%

PUNCTE

ROBOR 10,25 .�0,9%

PUNCTE

PETROL

MARŢI 20 octombrie 2009/nr. 205 (618)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Mii de afaceri, scoase la vânzare pe internet

mihaela.balea, [email protected]

Vânzarea afacerilor pe internet a devenit un adevărat fenomen, în condiţiile în care, în perioada septembrie 2008-septembrie 2009, doar pe portalul okazii.ro postările s-au dublat, ajungând la 2.000 de anunţuri.

Numărul anunţurilor de vânzare publicate pe portaluri interne precum okazii.ro sau anuntul.ro, dar şi externe ca businessesforsale.com ori buybusiness.com este în continuă creştere în ul-timele luni. “Dacă în anii trecuţi banii şi un spirit antreprenorial, nu neapărat foarte dezvoltat, erau singurele condiţii pentru a te lansa în afaceri pe o piaţă de consum foarte atrăgătoare, fenome-nul economic din ultimul an i-a afectat puter-nic pe micii întreprinzători”, a comentat pentru Business Standard Robert Roşu, avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea&Asociaţii. Pe okazii.ro, cate-goria “Afaceri de vânzare” cuprinde peste 300 de anunţuri, iar cea “echipamente industriale” - mai mult de 800 de postări. Ieri, pe portalul anunturi.ro, în mai puţin de o oră, s-au listat cel puţin şase oferte de vânzare a unor mici afaceri. “Aş închide tot şi aş pleca în Italia. Să trăiesc din ajutorul de şomaj oferit de statul italian. Nu mai merită să faci nimic în ţara asta”, şi-a argumentat decizia Adri-an, 29 de ani, proprietarul unei agenţii de turism scoase la vânzare pe anunţul.ro. După experienţa acumulată în domeniul imobiliar, Adrian a de-cis, în 2008, să-şi deschidă o agenţie de turism, în care a investit aproximativ 200.000 de euro. “Anul acesta nu a mers absolut deloc. Dacă voi reuşi să scot 100.000 de euro, să zic mersi”, mai spune el. Afacerile scoase la vânzare completează cele peste 100.000 de decizii de oprire a activităţii luate de antreprenorii locali, după introducerea impozitului minim, la 1 mai. > companii 09

I

Dacă acordul cu FMI “va deraia”

Am schimbat regulile alegerilor

MARŢI MARŢI 20 octombrie 2009/nr. 205 (618)/16 pagini/2,5 lei MARŢI MARŢI Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 20 octombrie

EXPLODEAZĂ SAU NU? Inelul grenadei a fost scos pe neașteptate. Ne va exploda ea în față? Urmează un val de executări silite? Sau dansul pe sârmă al bancherilor se va încheia cu happy–end?

Singura publicaţie din România premiată de World Association of Newspapers and News Publishers

[email protected]

Băncile au lichidităţi şi sunt dispuse să împrumute statul, dacă banii de la Fondul Monetar Internaţional nu vor intra în conturile României, dar costurile unui astfel de credit ar �i mai mari decât până acum. În această ipoteză, improbabilă din punctul de vedere al preşedintelui Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, principala consecinţă va �i deteriorarea percepţiei asupra riscului de ţară. Efectul direct va �i că �inanţarea statului, din orice sursă, ar deveni mai scumpă, prin urmare, şi banii pe care i-ar obţine de la băncile comerciale ar avea un preţ mai mare.

“Sunt convins că băncile au şi lichidita-te, şi disponibilitate să �inanţeze. Nu cred însă că acum se pune problema ca Româ-nia să piardă banii de la FMI. Însă, indife-rent de ce guvern va avea România, dacă nu se iau anumite măsuri, se va ajunge la un astfel de moment”, spune preşedintele Raiffeisen Bank. Opt bănci comerciale au împrumutat statul, în vara acestui an, cu un miliard de euro, la o dobândă de 5%, sumă de patru ori mai mare decât valoa-rea �inanţărilor atrase de autorităţi prin emisiuni de titluri de stat, în perioada ianuarie-iulie. Potrivit datelor o�iciale, în acest interval, băncile au cumpărat titluri de stat, emise mai ales pe termen scurt, în va-loare de 48 mili-arde de lei.

I România ar trebui să treacă de la modelul de creştere economică bazat pe consumul �inanţat prin credite la unul bazat pe in-vestiţii, chiar dacă acestea ar �i realizate tot prin împrumuturi, spune Steven van Groningen. În ceea ce priveşte dobânzi-le, preşedintele Raiffeisen Bank România consideră că acestea au intrat pe o tendin-ţă descendentă şi, pentru a �i menţinut trendul, este nevoie de predictibilitatea politicilor economice şi a celor �isca-le, precum şi de stabilitatea cursului de schimb. > bănci&asigurări 05

silviu.nicolescu @standard.ro

Phil Noble, omul care a câştigat pentru Obama campania online pentru preşedinţia Statelor Unite, spune că a avut de învăţat din campania purtată pe bloguri de Sarkozy, că mediul online va avea cea mai mare influen-ţă de până acum în momentul în care chine-zii vor învăţa cum să îl folosească în scopuri politice şi că nu înţelege de ce încă nu poate vota direct online. “Cu siguranţă, da”, răs-punde Noble, când este întrebat de Business Standard dacă modelul de campanie online a lui Obama va �i replicat în politică la nivel

I mondial. “Noi, în Statele Unite, am avut de în-văţat de la ultimele alegeri prezidenţiale din Franţa, din modul în care au folosit blogurile. A fost ceva diferit şi ne-au dat o idee”. Odată cu răspândirea globală a know-how-ului utili-zării internetului în politică, diferite forme de răspuns vor apărea în lume. “În momentul în care chinezii vor începe să îşi dea seama cum să folosească internetul în scopuri politice, impactul va �i uriaş. Ca un tsunami. China poate că nu va �i imediat următorul loc schim-bat de internet, dar va �i cel mai mare. Când un miliard de oameni fac ceva, orice, impac-tul este enorm. Cred că merită să ne uităm atent la China”, spune Noble. > news 03

Băncile vor împrumuta statul, dar la costuri mai mari

Steven van Groningen, preşedinte Raiffeisen Bank > foto Viorel Dudău

‘Aş închide tot şi aş pleca în Italia. Să trăiesc din ajutorul de şomaj oferit de statul italian. Nu se mai merită să faci nimic în ţara asta.ADRIAN, 29 DE ANI DIN BUCUREŞTI, PROPRIETAR AGENŢIE DE TURISM

‘Am vrut să aduc Germania la mine acasă şi am făcut aici, la Arad, un restaurant cum am visat. Numai că afacerea, deşi merge, tot nu produce sufi cient în această perioadă. Sunt taxe mari, am credite şi am scos-o la vânzare.PROPRIETAR DE RESTAURANT ÎN ARAD

Omul care a câştigat campania online a lui Obama:

industrii

�Vând salonul, vând tot, pentru că vreau să plec din ţară. Îmi schimb domeniul de activitate.MARIUS, 25 DE ANI PROPRIETARUL UNUI SALON DE ÎNFRUMUSEŢARE DIN BUCUREŞTI

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

Criza a sărăcit bogaţii României cu 10 mld. euro COMPANII /09

MARŢI 6 octombrie 2009/nr. 195(608)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Telecom Guvernul este, tehnic, demisLUCIAN CROITORUCONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR

Putem accelera convergenţa reală a economiei românești cu economia UE?OPINII /16

azi > În caz de încetare de plăţi, din România se mai recuperează 50% STANDARD&POOR’S SUSŢINE CĂ ESTE POSIBILĂ O CRIZĂ FINANCIARĂ ŞI MAI SEVERĂ > MACROECONOMIE /04

[email protected]

Atât lumea politică, dar şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore în de-clanşarea şi administrarea crizei economice, a comentat ieri preşedintele Traian Băsescu. “Aş vrea să nu fiu răutăcios, e prea dimineaţă să fiu răutăcios, dar nici comunitatea de afa-ceri nu poate fi descrisă ca fiind Făt-Frumos

I pe un cal alb, deci cred că şi lumea politică şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore pentru ce s-a întâmplat în perioada crizei economice”, a spus preşedintele statu-lui. Afirmaţia şefului statului s-a legat de o glumă a unui antevorbitor, legată de politici-enii care sunt trecători, în timp ce comunita-tea de afaceri rămâne. "Probabil, de cele mai multe ori, nu oamenii politici au gestionat bănci în Statele Unite sau în marile puteri

europene. De aceea cred că şi aici trebuie să domine echilibrul. Şi marii oameni de afa-ceri trec, nu numai oamenii politici, odată cu crizele”, a continuat preşedintele. Băsescu a făcut ieri o prezentare amplă a măsurilor gu-vernamentale anticriză, ţinând să sublini-eze că Executivul nu şi-a propus niciodată, “aşa cum se arată la televizor”, să scoată ţara din criză. Preşedintele a vorbit despre raţiu-nile contractării de bani de la FMI şi CE, dar

şi despre succesul unor programe guverna-mentale, cum ar fi "Prima Casă" sau garan-ţiile de stat pentru IMM-uri şi firme mari, precum Ford, Renault, Oltchim. Cursul valu-tar ar trebui ţinut între 4 şi 5 lei/euro, Legea salarizării este echitabilă, pentru că nemul-ţumeşte pe toată lumea, iar deficitul bugetar mare reuşeşte să acopere şi salarii, şi investi-ţii, toate acestea sunt câteva dintre mesajele transmise de preşedinte. > News 3

Guvernul Privat

Investitorii străini cer predictibilitatePATRU dintre cele mai importante asociaţii ale investitorilor străini din România au propus ieri înfi inţarea unui Consiliu Consultativ, format din reprezentanţi ai mediului de afaceri şi experţi economici, care să susţină Preşedinţia şi Guvernul în luarea deciziilor privind politica economică, după modelul american al President’s Economic Recovery Advisory Board. M.M. > Pagina 03

EUR 4,2670 .-0,26%

RON

USD 2,9187 .-0,77%

RON

XAU 1.005,1 .+0,08%

USD

PETROL 66,95 .-1,65%

USD

BET 4.230 ,+2,56%

PUNCTE

ROBOR 10,62 ,+0,85%

PUNCTE

Băsescu către oamenii de afaceri: “Nici voi nu sunteţi feţi-frumoşi”

De la trei secunde gratis la convorbiri nelimitate"SALUT”. "Ne vedem jos”. "În cinci minute”. Şapte cuvinte, trei apeluri, fi ecare de mai puţin de trei secunde. Aşa arăta o convorbire telefonică în 1997, anul zero pentru telefonia mobilă din România, când un abonat ar fi dat un salariu mediu pe 196 de minute de convorbiri mobile. În ofertele de azi, cuvintele-cheie sunt “nelimitat”, sute de minute şi de sms-uri. Tarifele? Accesibile. S.N. > Pagina 14

Statul riscă 330 mil. € la RAFO. Cine este RAFO?

[email protected]

Fiecare loc de muncă de la rafinăria RAFO Oneşti, unul dintre cele mai controversate businessuri ale ultimilor ani, ar putea costa statul român 275.000 de euro, echivalentul a aproape 900 de salarii medii lunare.

Propriu-zis, statul îşi va bloca în buget 330 mil. euro, cea mai mare garanţie acor-dată până în prezent, reprezentând 1.200 de locuri de muncă ce vor fi "salvate" la Oneşti, prin ajutorul dat rafinăriei. Când va reintra aceasta pe producţie? Nu se ştie încă. RAFO Oneşti, de al cărui nume se lea-gă mai multe scandaluri cu tentă politică şi care a fost numită chiar de preşedintele ţării, peiorativ, "JAFO", a înregistrat pier-deri în fiecare dintre ultimii nouă ani. Mai mult, entitatea este închisă din 2008, pen-tru "modernizare".

"Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească", declara recent premierul Emil Boc.

Acţionarii RAFO au aprobat, în luna iu-lie, în AGA, un plan investiţional cu un ni-

I vel echivalent garanţiilor, pentru moder-nizarea şi reconstrucţia rafinăriei. Totuşi, garanţiile pentru RAFO le depăşesc chiar şi pe cele acordate Ford pentru construcţia fabricii de maşini la Craiova şi care au fost de 320 mil. euro. Pentru comparaţie, ame-ricanii s-au angajat să investească 675 mil. euro în fabrică.

În aceeaşi perioadă în care statul ar face ca un credit să fie foarte uşor de contrac-tat de RAFO şi şi-ar bloca 330 mil. euro în buget, Finanţele pregătesc o emisiune de eurobonduri, adică un împrumut pe pieţe externe, în valoare de până la 1,5 mld. euro. Autorităţile au declarat ieri - coincidenţă sau nu cu faptul că bugetarii intraseră în cea mai mare grevă din istoria postdecem-bristă - că au bani de salarii la buget, ceea ce înseamnă că măcar presiunea pe lefuri nu mai există.

Pe de altă parte, banii din eurobonduri urmau să fie utilizaţi pentru acoperirea de-ficitului bugetar, agreat cu FMI la 7,3% din PIB în acest an, creat mai ales de sporirea fără precedent a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat.

Pe 30 septembrie, şeful statului, Traian Băsescu, spunea că "se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat, şi pentru Şantierul Naval Mangalia, toate, mari companii, cu mare capacitate de antrenare pe orizontală a înteprinde-rilor mici şi mijlocii". În 2004, tot şeful statului declara că propune "ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti”. > Industrii /11

Numai în ultimii patru ani, RAFO a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 mil. euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008. > foto Preşedinţia României

[email protected]

Toate partidele din Opoziţie - PNL, PSD şi UDMR - au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură pe care liberalii au anunţat că o vor depune împotriva Guvernului PDL.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri că se gândeşte la o anumi-tă persoană pentru postul de premier al

I unui guvern tehnocrat, dacă Executivul Boc II cade, dar a refuzat să pronunţe vre-un nume, spunând că nu este “normal” să anunţe, în prezent, acest lucru. “Avem so-luţii, avem propuneri concrete pentru un Guvern condus de un independent, de un tehnocrat, iar primul pas care trebuie făcut - aproape igienic, aş spune - este înlătura-rea acestui Guvern, aşa încât foarte multe discuţii pe text nu cred că sunt de purtat”, a afirmat Antonescu. > News 02

‘Un curs de schimb acceptabil, în niciun caz nu trebuie să se apropie de 5 lei/euro sau să fi e sub 4 leiTRAIAN BĂSESCUPREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Afacerea preţuieşte fi ecare loc de muncă de la RAFO la peste 275.000 de euro

Vineri [ 10 iulie 2009/nr. 133(546)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii

20 [ Vineri, 10 iulie 2009 ]

LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner

Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic

Management Consulting

&DANIEL DĂIANUMembru al Parlamentului

European

INTERAGRO 740 MII TONE

AGRICOVER 700 MII TONE

CARGILL 600MII TONE

COMCEREAL CONSTANŢA 550 MII TONE

CEREALCOM DOLJ 250 MII TONE

TOTAL NAŢIONAL 11 MIL. TONE

[email protected]

Cei mai mari datornici transferaţi de pe bilanţul BCR, cea mai mare bancă după active, sunt atât oameni de afaceri cât şi foşti funcţionari guvernamentali, de pe listă nelipsind nici regele rromilor Florea Cioabă.

Măsura bancherilor de la BCR are ca scop curăţarea bilanţului de creditele ne-performante pentru a trece mai uşor în toamna aceasta de testul de stres. Cel mai mare credit vândut de BCR are o valoare de peste 800.000 de euro şi a fost acordat lui Mihai Flavius Dumitriu, un antreprenor din Piteşti, potrivit datelor înscrise în Ar-hiva Electronică de Garanţii Reale Mobili-are (AEGRM). De altfel, Dumitriu a fost be-nefi ciarul a patru credite, a căror valoare totală se ridică la 1,8 mil. euro, conform aceloraşi date de la AEGRM. Mihai Dumi-triu a obţinut aceste fi nanţări în nume propriu, ca persoană fi zică. Acesta deţi-ne o fi rmă care se ocupă cu comerţul de piese şi accesorii pentru autovehicule. To-pul celor mai mari datornici se continuă cu Vladimir Cezar Dobre, care fi gurează cu un credit de aproape 760.000 de euro. Cezar Dobre a lucrat în cadrul Cancelari-ei primului-ministru în mandatul lui Că-lin Popescu Tăriceanu. Pe listă mai fi gu-rează şi cel supranumit Regele rromilor,

Florea Cioabă, care are o datorie de 70.000 euro la BCR. BCR a cesionat, în prima par-te a lunii trecute, către Bucharest Finan-cial Plazza (BFP) SRL - o subsidiară a gru-pului controlat de austriecii de la Erste - un portofoliu de credite neperformante de aproape 45 mil. euro. Această tranzacţie vine după una similară realizată la fi nele lunii martie. Cele două contracte de cesiu-ne dintre BCR şi BFP au fost încheiate pe o perioadă de cinci ani. În AEGRM se preci-zează că sumele transferate includ valoa-rea creanţei cesionate, la care BFP “poate adăuga alte drepturi accesorii, spre exem-plu, dobânzi, penalităţi etc.”. BFP are ca obiect principal de activitate adminis-trarea imobilelor. Firma poate desfăşu-ra însă şi activităţi auxiliare intermedie-rilor fi nanciare (exclusiv asigurări şi fon-duri de pensii), de cumpărare şi vânzare de bunuri imobiliare proprii, de închirie-re şi subînchiriere a bunurilor imobiliare proprii, precum şi de agenţii imobiliare. BFP poate practica activităţi ale agenţiilor de colectare şi a birourilor de raportare a creditului. Firma deja a luat legătura cu debitorii pe care i-a preluat la fi nele lunii martie. Coordonatorul zonal Alexandru Butnaru, din cadrul BFP, susţine că fi r-ma a pregătit “mai multe forme de acord”, în funcţie de profi lul debitorului. Aproa-pe toate creanţele preluate de la BCR au în spate garanţii imobiliare. >fi nanciar/14

EUR 4,2152 xRON [ USD 3,0138 xRON [ XAU 88,80 xRON[ PETROL 60,68 xUSD[ BET 3.402 yPUNCTE [ ROBOR 9,30 xPUNCTE [ [

@standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs. pe internet sau la adresa de e-mail [email protected]

PROGRAM

Băncile se grăbesc cu “Prima Casă”. UE cere lămuririŞase dintre cele 20 de bănci s-au înscris miercuri să semneze cu statul convenţiile pentru a intra în programul “Prima Casă”, alte şase fi ind joi în discuţii avansate cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, au anunţat ieri instituţiile implicate. Comisia Europeană a anunţat că a cerut autorităţilor române lămuriri despre program, dar că este vorba despre o solicitare de rutină. Autorităţile au răspuns imediat că o vor duce la îndeplinire, deşi programul este nediscriminatoriu, are un caracter

profund social şi nu încalcă reglementările europene în materie de ajutor de stat. Au semnat convenţii şase bănci: BRD, Alpha Bank, ATE, CEC Bank, Banca Transilvania şi Banca Românească, a anunţat ieri premierul Emil Boc. “Suntem, de asemenea, în negocieri foarte avansate cu Volksbank, UniCredit Ţiriac, Emporiki, Raiff eisen, Millennium şi Intesa SanPaolo”, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. În opinia lui Şaramet, odată demarat programul, numărul băncilor semnatare va creşte rapid, în condiţiile în care, peste trei luni, ar putea avea loc prima analiză a modului în care au fost “cheltuite” garanţiile acordate şi se va proceda la o redistribuire a sumelor rămase în buzunarul statului. (M.B.) >news/03şt

iri&

cifr

e

20de bănci acordă

credite prin “Prima Casă”

Partidul Social Democrat împinge economia spre colaps

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management ConsultingNu mă surprinde ipocrizia

şi improvizaţia reprezentanţilor PSD când analizează fenomene economice şi avansează promisiuni. Acelaşi lucru îl fac şi membrii altor partide. Totuşi, în ultimul timp, PSD a devenit de neîntrecut în materie de stupidităţi. La 2 iulie 2009, dl Geoană, preşedintele PSD, declara că România “... nu a luat măsuri preventive când economia duduia”. Aşa este. Dar îi aduc aminte dlui Geoană că a împiedicat orice politică preventivă în noiembrie 2007, când a forţat Guvernul Tăriceanu să majoreze pensiile. Măsura a constituit debutul dezechilibrelor în fi nanţele publice. Culmea este că majorarea pensiilor nu a servit nimănui, întrucât a împins preţurile în sus. La data de 5 iulie, dl Geoană declara că “actualul Executiv a recurs la o creştere a fi scalităţii şi la alte măsuri care sunt diametral opuse

celor de care avem nevoie”. În materie

fi scală, dl Geoană are dreptate. Însă pun şi eu nişte întrebări: dumnealui ce face? PSD nu este în Guvern, ori

doar deschide uşile membrilor PDL să se

aşeze pe scaune? Acest domn Geoană este de

o fenomenală distracţie! După ce a început să distrugă

organizarea Senatului, despre care am să scriu la momentul potrivit, acum dl Geoană priveşte la campania domniei sale din toamnă, făcând analize economice şi lansând promisiuni în numele PSD, în care amestecă tot felul de idei pe care nu le înţelege. De pildă, dl Geoană critică prociclicitatea politicilor economice ale actualului Guvern. Îi fac următoarea precizare stimabilului preşedinte de Senat. Indiferent de principiile Acordului Basel II, toate ţările în curs de dezvoltare au

politici prociclice de când lumea, ca să se dezvolte. Şi occidentalii au făcut la fel până nu demult. Italia este un exemplu. Prociclicitatea în politici (nu aşa, la modul general) se referă la creşterea cheltuielilor publice pe măsura creşterii veniturilor fi scale, cu riscul de a ajunge la fl uctuaţii fi nanciare. Adică la dezechilibre. Culmea este că, deşi critic, chiar dl Geoană şi PSD alimentează prociclicitatea politicilor fi nanciare prin tot felul de promisiuni. Dl Geoană şi PSD promit 50.000 de case sociale, reducerea cu o treime a facturii la energie, reducerea TVA-ului la alimente de bază, scutirea cu 50% la plata contribuţiilor sociale pentru angajatorii care înfi inţează minimum zece locuri de muncă pentru şomeri sau absolvenţi. Mai mult, PSD vrea subvenţionarea tarifului de electricitate la irigaţii, deşi acestea din urmă nu sunt rentabile dacă se fac la o altitudine de peste 70 metri. Cum era de aşteptat, dl Geoană şi “specialiştii” domniei sale din PSD nu au făcut nici o analiză cost-benefi ciu,

Profi l>Valentin M. Ionescu este director general al companiei Unic Management Consulting. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi ministru al Pri-vatizării (1997-1998)

pe scurt INDEX COMPANII

AMVIC 02

Angst 09

ARBOmedia 04

ArcelorMittal 11

Dermastyle 04

Electrica 08

EMI 04

Goldbach 04

Impact 02

Karom 09

Man Group 05

McKinsey 10

MedLife 04

Metalloinvest 05

[[[[[[[[[[[[[[

Metrorex 09

Moody’s 06

Morgan Stanley 08

Murfatlar 09

MyJob 10

Nordea Bank 05

Oltchim 07

Orifl ame 02

Petrochemicals 07

Roland Berger 10

Romgaz 08

Verbund 08

Viraventos 08

WorldatWork 10

[[[[[[[[[[[[[[

Adrian Văcaru 11

Alisher Usmanov 05

Angela Merkel 03

Anne Ruddy 10

Aura Enciu 12

Barack Obama 03

Biser Borisov 05

Buendia Sierra 04

Ciprian Ciobanu 04

Claudiu Preoteasa 05

Codruţ Pascu 10

Constantin Bălăşoiu 08

Constantin Roibu 07

Dan Ioan Popp 02

[[[[[[[[[[[[[[

Dmitri Medvedev 03

Dragoş Bonea 13

Florin Pogonaru 06

Gheorghe Pogea 02

Graţiela Iordache 04

Ioan Silvaş 08

Laurenţiu Andrei 02

Mats Odell 05

Michael Krahn 09

Mihaela Pană 13

Monica Tatoiu 02

Philippe Blecon 11

Ruut Treff ers 02

Ştefan Nanu 02

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI LIDERI01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 I II III IV

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

MA

CR

O

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

FMC

G/R

ETA

IL

SE

RV

ICII

IND

US

TR

II

LUX

UR

Y

IMO

BIL

IAR

E

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

CE

NT

RU

DA

TE

EN

GLI

SH

IT&

TE

LEC

OM

ME

DIA

OP

INII

DE

TAŞ

AB

IL

CO

VE

R

FOC

US

FOC

US

INT

ER

VIU

DE

TAŞ

AB

IL

index

pentru a ne arăta costurile şi benefi ciile sociale ale măsurilor propuse, corelativ cu sursa de fi nanţare bugetară. Dacă reprezentanţii PSD s-ar fi informat puţin, ar fi afl at că numai micşorarea TVA-ului la alimentele de bază, unde consumul agregat este relativ constant, ar reduce drastic veniturile bugetare, blocând investiţiile publice la nivel central, precum şi bugetele locale, ceea ce ar arunca în aer toate programele de fi nanţare la nivel local. Ce să mai spun de angajarea şomerilor, care nu ar folosi la nimic dacă nu se relansează vânzările în economie, ori de construcţia celor 50.000 de case. Pe lângă impactul dezastruos sub aspect fi nanciar, PSD nu arată de unde scoate bani pentru măsurile promise, deşi este simplu de afl at. Din buzunarul nostru, evident. În numele egalitarismului şi combaterii sărăciei, socialiştii promit iluzii pe banii altora. Curată escrocherie socialismul. De aceea, ca orice alt partid socialist, PSD este nociv dezvoltării şi democraţiei.

ada.grajdeanu, [email protected]

“Care sunt normele, garanţiile şi depo-zitele acreditate?”, întreabă operatorii din agricultură, avertizând că, în lipsa lor, “Primul Siloz” se poate transforma dintr-un program bun într-o nouă oportunita-te de fraudă. Dacă Guvernul nu ţine pa-sul cu anul agricol la redactarea normelor de aplicare, programul “Primul Siloz” este

doar o promisiune pentru 2010, avertizea-ză investitorii din agricultură din Guver-nul Privat, proiect care aduce expertiza de business pe masa autorităţilor publi-ce. Aceştia mai spun că este nevoie de un fond de garantare a certifi catelor de depo-zit, reacreditarea silozurilor şi o campanie reală de controale împotriva evaziunii fi s-cale. Altfel, există riscul ca acest program să se transforme într-o nouă oportunitate de fraudare a statului. >news/02

Guvernul Privat despre “Primul Siloz”: Unde sunt normele, garanţiile şi acreditările?

Ţinta Praktiker: Mai mulţi clienţi în aceleaşi magazineNoul director general Praktiker România, Michael Krahn, are ca obiectiv continuarea strategiei implementate de predecesorul său, punând accent pe atragerea de noi clienţi într-o piaţă afl ată în declin /pagina 09

Corporaţiile din consultanţă renunţă la departamentele rezidenţiale Corporaţiile internaţionale de pe piaţa de consultanţă imobiliară active la nivel local îşi restructurează departamentele rezidenţiale concentrându-se pe zona multinaţionale şi a produselor de lux /pagina 13

Roland Berger: Consultanţa strategică, susţinută de restructurăriCriza a modifi cat peisajul pe piaţa de consultanţă strategică, proiectele de dezvoltarea a noi linii de business sunt în uşor regres, în timp ce solicitările fi rmelor pentru proiectele de restructurare, consolidare şi repoziţionare pe piaţă au crescut semnifi cativ /pagina 10

‘Primarii cu restanþe la rate ar putea intra în insolvenţă

MARIUS BOSTANmanaging partner VMB Partners

NEWS/02

Nanu, noul reprezentant al României la Banca MondialăRomânia va avea un nou reprezentant la Banca Mondială, directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu (foto), urmând să ocupe această funcţie începând cu 20 iulie.

1NEWSîn fi ecare zi, de luni până vineri

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni până vineri

3LIDERI&ANALIZEîn fi ecare zi, de luni până vineri

4ANTREPRENORsupliment, în fi ecare luni

5FINANŢE PERSONALEsupliment, în fi ecare joi

6BLUE AIRsupliment, în fi ecare luni pe linia aeriană

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

-0,04% -0,99% -2,6% +0,51% -0,21%-0,50%

Bucureşti

21 31

Cluj

16 27 Timişoara

17 28 Constanţa

18 28

Braşov

17 27 Galaţi

22 29 Craiova

19 31

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

‘Partidul Social Democrat împinge economia spre colaps

PAGINA 20Un comentator pe zi

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management Consulting

Topul datornicilor “toxici” vânduţi de cea mai mare bancă

Românii au cumpărat peste 100 kg lingouri de aurInvestitorii de tip private banking din România au cumpărat peste 100 kg lingouri de aur în ultimele luni, în valoare de circa 2,1 mil. euro (la preţul curent), potrivit managerilor de specialitate din cele mai importante bănci româneşti. Majori tatea achiziţiilor au fost făcute prin BCR. Interesul crescut pentru aur face parte din schimbarea de comportament al investitorilor, care, din cauza crizei, se orientează spre plasa mente ce le protejează capitalul. (A.N.I.)>Pieţe de capital/15

publicitate

>Topul datornicilor vânduţi de BCR

>* Debitorul fi gurează cu alte două restanţe, în valoare de 50.888,57 euro, respectiv, 125.954,58 euro

Sursa: Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare

NUME CREDIT (EURO)

DUMITRIU MIHAI FLAVIUS* 809.576,7

DUMITRIU MIHAI FLAVIUS 809.571,3

DOBRE VLADIMIR CEZAR 759.444,5

ALEXE STELA 489.920,7

PREDA OVIDIU 330.412,9

KHAALHAMAD MAJID KADER 309.349,7

LICIU DORU IRINEL 270.520,4

AIOANEI MIHAI 263.003,8

GHEŢE MIRCEA RAUL 259.346,9

USKAR ŞTEFANIA MARINELA 258.893,6

info OPERATORII DE SILOZURIPrimii cinci deţinători de silozuri au capacităţi de 2,8 mil. tone, adică un sfert din totalul naţional

Noul şef Orange aduce 300 de angajaţi pentru un centru ITIT&TELECOM/18 Th ierry Millet, noul şef al Orange România, îşi începe mandatul cu o măsură de extindere a afacerilor în România, prin dezvoltarea unui nou centru de servicii IT.

Vineri [ 19 iunie 2009/nr. 118(531)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii

20 [ Vineri, 19 iunie 2009 ]

LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MLUCIAN CROITORUConsilier al Guvernatorului BNR

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner

Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector General Unic

Management Consulting

&DANIEL DĂIANUMembru al Parlamentului

European

dana.dobre @standard.ro

Ion Ţiriac, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români, care controlează un holding cu activităţi în imobiliare, auto şi servicii fi nanciare, spune că revenirea economiei s-arproduce, cel mai devreme, la fi nele anului 2010-începutul lui 2011, însă, dacă Guvernul nu va gestiona bine problemele generate de criză, ieşirea din recesiune va avea loc mai târziu cu aproape trei ani.

“Se vorbeşte despre solidaritate. Dacă ţara asta începe numai cu greve şi cu gre-ve generale, atunci uitaţi de o revenire în 2011 şi uitaţi-vă spre 2014”, a afi rmat Ion Ţi-riac într-un interviu acordat în exclusivi-tate Business Standard. Acesta este unul dintre cele mai dure verdicte privind mo-mentul în care se va produce ieşirea Româ-niei din criză, în condiţiile în care, până acum, autorităţile, la unison cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), aşteaptă re-venirea economiei pe plus cel mai târziu în 2011. Ţiriac spune că semnalul reveni-rii trebuie să fi e dat de Statele Unite, unde lucrurile se vor stabiliza la sfârşitul aces-tui an, în timp ce economia României va mai merge în jos până în ultimele luni din 2009. “Toată lumea a ştiut că scăderea eco-nomiei va dura până în lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Noi suntem sclavii Statelor Unite. Tot ce se întâmplă acolo are imediat un ecou în Europa, nu doar în Ro-

Ion Ţiriac

ESTIMARE

România ar putea cere renegocierea ţintei de defi cit cu FMI, zice PogeaScăderea Produsului Intern Brut (PIB) ar putea fi de 6,5% în acest an, dacă economia nu dă semne de relansare în perioada următoare, a declarat la Realitatea TV ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Potrivit acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, economia României ar fi urmat să scadă în acest an cu 4,2%. Totuşi, reprezentanţii Fondului susţin că a evoluat sub aşteptări în primul

trimestru. ”Am făcut diferite scenarii, pornind de la ceea ce s-ar întâmpla dacă, spre exemplu, rezultatele trimestrului întâi s-ar proiecta pe întreaga perioadă, deci în următoarele trimestre nu am mai avea creştere, ar fi zero. Am ajunge la minus 6,5%. Descreşterea economică s-ar putea să nu se fi oprit”, a precizat Pogea. Mai mult, înrăutăţirea evoluţiei economice ar putea determina Guvernul României să ceară Fondului Monetar Internaţional (FMI) o renegociere a ţintei de defi cit bugetar pentru acest an. În acest sens, Pogea a afi rmat că mizează pe fl exibilitatea Fondului şi pe o creştere a defi citului cel puţin proporţională cu nivelul de nerealizare a veniturilor. În momentul de faţă, Guvernul României a convenit, împreună cu FMI, o ţintă de defi cit public de 4,6% din PIB pentru acest an. (B.A.) >news/03şt

iri&

cifr

e

6,5%ar putea fi scă de-

rea PIB în 2009, după Pogea

Reperele efi cienţei deciziilor politice: analiza cost-benefi ciu

VALENTIN IONESCUDir. Gen. Unic Management ConsultingAnaliza cost-benefi ciu nu

este o problemă tehnică minoră, ci un instrument devastator pentru orice politician, acesta obligându-lsă se justifi ce pentru tot ceea ce face, fi ind şi un punct de reper al (in)efi cienţei sale.

Analiza cost-benefi ciu este o metodă ce măsoară efi cienţa economică a unei decizii politice, arătând benefi ciul social net, adică ce câştigă populaţia de pe urma aplicării acelei decizii politice. Cel mai adesea, analiza cost-benefi ciu este înţeleasă în legătură cu investiţiile publice. Totuşi, această metodă de măsurare are implicaţii în deciziile publice care au impact asupra unei comunităţi locale sau a unei naţiuni, indiferent dacă se realizează cu bani publici sau printr-o combinaţie între fonduri private cu bani publici.

Analiza cost-benefi ciu acoperă toate

deciziile ce infl uenţează comportamentul consumatorilor şi al operatorilor de piaţă. Aceste decizii pot reglementa instituţii

sau doar o anumită activitate. De pildă,

descentralizarea este o decizie cu implicaţii

fi nanciare majore, datorită reconfi gurării mecanismelor de

alocare a resurselor în sectorul public, dar nu presupune nicio investiţie în sensul de lucrare publică. În egală măsură trebuie privite reglementarea privatizării sectorului public ori politicile fi scale.

Analiza cost-benefi ciu este instrumentul oricărei intervenţii guvernamentale de corecţie a pieţelor, într-un stat democratic şi în “economia bunăstării”. De multe ori, analiza cost-benefi ciu este folosită ca instrument de justifi care a unei intervenţii publice, mai cu seamă

în statele cu o birocraţie funcţională, ceea ce conduce la limitarea libertăţii pieţei ori la denaturarea ei. În acest caz, intervenţia guvernamentală are puţin de-a face cu ştiinţa, întrucât nimeni nu poate anticipa viitorul unui sector economic sau al unei întreprinderi. Din păcate, avem multe exemple de acest gen chiar în plină criză economică. De aceea, analiza cost-benefi ciu trebuie să se rezume la măsurarea efi cienţei unei decizii publice de a interveni într-oanumită direcţie, care să fi e pusă în balanţă cu decizii alternative sau cu decizii de non-intervenţie. Orice astfel de analiză trebuie să arate benefi ciul social net. De pildă, în cazul ordonanţei de urgenţă din 2003 prin care statul a preluat datoria Rompetrol, legalizând un debt equity swap pe buzunarul nostru, nu a avut la bază niciun benefi ciu social net. A avut, în schimb, în vedere benefi ciul privat al unei persoane şi TVA-ul plătibil în viitor de Rompetrol. La fel s-a întâmplat mai recent cu impozitul minim obligatoriu,

Profi l>Valentin M. Ionescu este director general al companiei Unic Management Consulting. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi ministru al Pri-vatizării (1997-1998)

pe scurt INDEX COMPANII

Advice 10

Avicola 09

BRD 09

Brompton 12

Carpatcement 13

Cushman&Wakefi eld 02

Dacia 11

Două Roţi 12

EFG Eurobank 15

Endo 11

Eureko 04

Eurocopter 11

Fabryo 13

Goldman Sachs 06

[[[[[[[[[[[[[[

HeidelbergCement 13

Holcim 13

JVC 18

Kober 13

Madison 12

MasterCard 12

Michelin 11

O.C. Tanner 10

Pashley 12

PIC 09

Policolor 13

Renault 11

South Pacifi c 02

Teva 11

[[[[[[[[[[[[[[

Adrian Ionaşcu 11

Barack Obama 05

Chris Kendrick 10

Cornel Penescu 09

Corneliu Roşu 09

Dragoş Stancu 09

Edward Yingling 05

George Culda 12

George Prelea 02

Gheorghe Pogea 03

Gigi Becali 09

Ion Giurescu 04

Jean Mascle 11

Jimmy Choo 12

[[[[[[[[[[[[[[

Jorn Lambert 12

Ken Cacciotore 11

Liviu Făcăleaţă 09

Madeleine Florescu 12

Marinică Potop 13

Peer Steinbrück 06

Răzvan Gheorghe 02

Rudolf Fedorovici 10

Scott Christopher 10

Shlomo Yanai 11

Silviu Docan 11

Ştefan Barna 13

Tiberiu Andrioaiei 13

Valentin Mocanu 04

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

‘Cea mai mare greºealã în IT: renunþarea la R&D

VARUJAN PAMBUCCIANmembru în Comisia IT&C din Camera Deputaţilor

1NEWSîn fi ecare zi, de luni până vineri

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni până vineri

3LIDERI&ANALIZEîn fi ecare zi, de luni până vineri

4ANTREPRENORsupliment, în fi ecare luni

5FINANŢE PERSONALEsupliment, în fi ecare joi

6BLUE AIRsupliment, în fi ecare luni pe linia aeriană

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI LIDERI01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 I II III IV

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

MA

CR

O

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

FMC

G/R

ETA

IL

SE

RV

ICII

IND

US

TR

II

LUX

UR

Y

IMO

BIL

IAR

E

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

CE

NT

RU

DA

TE

EN

GLI

SH

IT&

TE

LEC

OM

ME

DIA

OP

INII

DE

TAŞ

AB

IL

CO

VE

R

FOC

US

FOC

US

INT

ER

VIU

DE

TAŞ

AB

IL

index

“Prima Casă”: Statul va realoca garanţii între bănci la fi ecare trei luniNEWS/03 Fondul de Garantare este autorizat să evalueze, o dată la trei luni, modul de utilizare de către bănci a plafonului alocat pentru “Prima casă” şi să efectueze realocări între fi nanţatori, în funcţie de gradul de utilizare a plafoanelor alocate.

în care Guvernul nu a demonstrat care este benefi ciul social net. Dar Guvernul a arătat foarte bine ce câştigă bugetul de stat prin introducerea noului impozit, în detrimentul unei părţi din sectorul privat. Noul Cod Penal se înscrie în acelaşi mecanism defectuos. Tot aşa se întâmplă cu majoritatea legilor româneşti din 1990 încoace, în care, de fi ecare dată, statul a trebuit să câştige ceva ori să faciliteze un câştig pentru un om de afaceri cu relaţii în mediul politic, fără să ofere ceva în schimb.

Analiza cost-benefi ciu îl obligă pe orice politician să se justifi ce pentru tot ceea ce face, fi ind şi un punct de reper al (in)efi cienţei sale. Din această cauză, deşi avem reglementări, analiza cost-benefi ciu nu este utilizată decât rareori. Dacă s-ar utiliza, am avea dezbateri publice şi probabil că nu numai banul public ar fi utilizat mai bine, dar şi sistemul democratic din România s-ar întări.

gabriela.folcut @standard.ro

Petre Tulin, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe, va prelua conducerea noii bănci pe care urmează să o controle-ze Valer Blidar, omul de afaceri ce deţine Astra Vagoane Călători Arad, instituţia de credit urmând să primească autorizaţia de funcţionare în luna iulie, au afi rmat pen-tru Business Standard surse din piaţa fi -nanciară. În acţionariatul băncii ar urma

să intre, după primirea autorizaţiei, acţio-nari elveţieni care, la acest moment, sunt prezenţi pe piaţa locală, dar nu pe segmen-tul banking. Preşedintele BCR Banca pen-tru Locuinţe a condus înainte HVB Banca pentru Locuinţe, după ce anterior a ocu-pat funcţia de director al Direcţiei de Re-glementare şi Autorizare din BNR. “Dom-nul Petre Tulin nu a înaintat nicio cerere de încetare a raporturilor de muncă cu BCR-BPL”, a declarat Corneliu Cojocaru, direc-torul de comunicare al BCR, liderului pie-

ţei după active. Numele lui Valer Blidar a fost cel mai vehiculat referitor la omul de afaceri care-şi va pune pe picioare un busi-ness bancar, în condiţiile în care alţi ban-cheri restrâng din afaceri. Omul de afa-ceri nu a putut fi contactat telefonic. Re-prezentanţii BNR au declarat că luna vii-toare, CA al băncii centrale va lua în dis-cuţie acordarea autorizaţiei de funcţiona-re a noii bănci, care ar urma să complete-ze până la 44 numărul băncilor din siste-mul local. >fi nanciar/14

@standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected]

Petre Tulin, bancherul care va conduce banca lui Blidar

‘Reperele efi cienţei deciziilor politice: analiza cost-benefi ciu

PAGINA 20Un comentator pe zi

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management Consulting

Stephenson a ieşit din Rompetrol Holding, Patriciu stă pe 2 mld. $Philip Stephenson, asociatul american al lui Dinu Patriciu, a ieşit din Rompetrol, după ce miliar da-rul i-a cumpărat pachetul de 20% din Rompetrol Holding Elveţia, acţionar minoritar al Grupului Rompetrol. “Philip Stephenson nu mai este acţio-nar al Rompetrol Holding, dar am rămas prieteni şi facem afaceri împreună”, explică Patriciu pen tru Business Standard. Rompetrol Holding are un bilanţ de peste 2 mld. dolari. (S.D.)>energie/08

IT&TELECOM/18

Ce planuri are şeful Xerox România în fruntea pieţelor esticeStrategia pe care Marius Perşinaru, vicepreşedinte al operaţiunilor Xerox din pieţele emergente estice, o are în vedere pentru cele 103 ţări pe care le va coordona de la 1 iulie se va concentra pe zonele ce pot furniza cele mai mari rate de creştere

EUR 4,2317 xRON [ USD 3,0363 xRON [ XAU 936,8 yUSD [ PETROL 70,64 yUSD[ BET 3.376 yPUNCTE [ ROBOR 9,80 xPUNCTE [ [-0,5177%-0,0189% +0,64% +0,92% +2,63% -0,31%

mânia. După părerea mea, SUA, la sfârşi-tul anului sau undeva la începutul anului viitor, vor începe să fl oteze. Vor urma apoi Franţa, Germania, care se vor alinia. Cele-lalte ţări din Vest vor urma aceeaşi tendin-ţă până la jumătatea anului viitor, iar noi, pe undeva pe la fi nele anului 2010-începu-tul lui 2011”, a declarat Ion Ţiriac. Aces-ta consideră că România deţine avanta-jul “căderii de la etajul întâi”, spre deose-bire de Spania, care a “căzut de la etajul cincizeci”. “Căzând de la etajul întâi va fi , dacă nu simplu, cel puţin posibil să urcăm la loc, şi de acolo va exista spaţiu de pro-gresat. Dacă nu cred în macro, cred în or-ganic, exact aşa cum au fost ultimii şase ani, şi economia se va duce din nou în sus. Însă acest lucru se va putea întâmpla într-un an şi jumătate, doi, iar pentru asta tre-buie un mediu politic care să se gândeas-că doar la ţară şi la nimic altceva”, consi-deră magnatul. În ceea ce priveşte progra-mul “Prima Casă”, acesta este sceptic că ar putea revigora piaţa imobiliară. “Ori-ce ar face Guvernul sau alţii, toată lumea începe să critice şi, de multe ori, în necu-noştinţă de cauză. Eu am înţeles că fi eca-re cetăţean care vrea să-şi cumpere prima casă poate obţine 60.000 de euro de la o bancă, iar banii sunt garantaţi de stat. Cu aceşti bani se poate cumpăra o garsonie-ră sau un apartament. Acum toată lumea plânge şi spune - doar atât, o garsonieră... Probabil că prima casă nu poate fi un pa-lat”, a explicat Ion Ţiriac. >companii/07

Bucureşti

18 26

Cluj

15 26 Timişoara

16 25 Constanţa

15 28

Braşov

13 21 Galaţi

15 24 Craiova

13 24

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

A început să pregătească răspunsul la această criză în urmă cu doi ani

>

Despre recesiuneRevenirea economiei s-ar putea produce la fi nele anului viitor-începutul lui 2011, cel mai devreme, dacă vom avea “un politic care să se gândească doar la ţară”

Grevele ar putea devansa relansarea economiei în 2014

România are avantajul căderii de la etajul întâi, spre deosebire de Spania, care a căzut de la etajul 50

>

>

>

Despre “Prima Casă”Scepticism cu privire la revigorarea pieţei imobiliare, motivat de criticile tuturor, de cele mai multe ori în necunoştinţă de cauză

>

Despre afacerile sale

Despre riscul de ţarăA scumpit fi nanţările externe cu două-trei puncte procentuale peste nivelul dobânzilor existent înaintea downgradării ratingului României

>

Ţiriac: Dacă solidaritatea va însemna greve, atunci nu ne revenim până în 2014

Marţi [15 septembrie 2009/nr. 180(593)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 15 septembrie

GHINIONUL CAMPIONILORUnirea Urziceni, noua revelaţie din fotbal, îşi trăieşte

momentele de vârf: debutează în Champions League. Ghinionul cu care ea pleacă însă la drum –

datoriile şi lipsa de cash a fi nanţatorului său – atârnă ca un bolovan de gâtul managerilor săi.

16 [Marţi, 15 septembrie 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

Un an de la Lehman Brothers:

EUR 4,2747 yRON [ USD 2,9410 yRON [ XAU 1000,1 xUSD[ PETROL 67,62 xUSD[ BET 4.292 xPUNCTE [ ROBOR 9,02 yPUNCTE [ [+0,46% -0,63% -2,17% -1,94% +0,67%+0,86%

VLADIMIR PASTIDirector INSOMARLa alegerile prezidenţiale

din toamnă se vor prezenta la urne, cel mai probabil, în jur de nouă milioane de alegători. Dintre aceştia, cam şapte milioane sunt votanţi ai partidelor, iar restul vor fi oameni care nu au încredere în partide, dar îşi doresc un preşedinte care să pună lucrurile la punct atât în politică, cât şi în ţară, în general. Ştim că niciunul dintre candidaţi nu poate câştiga alegerile prezidenţiale doar cu voturile partidului său. Aşa încât, conducătorii campaniilor electorale îşi bat toţi capul cu aceeaşi problemă: cum să obţină cele două milioane de voturi necontrolate de partide. Soluţia adoptată a fost construirea unei coaliţii prezidenţiale în favoarea candidatului pe care îl sprijină. Or, până acum, în ciuda

marilor eforturi depuse, niciunul

dintre partide şi niciuna dintre echipele de campanie nu au reuşit să o construiască.

Proiectul de coaliţie al echipei actualului

preşedinte conta nu doar pe mobilizarea

unor organizaţii civice, profesionale şi a unor

personalităţi apolitice, dar şi pe dezertarea din

partidele contracandidaţilor a unor dizidenţe importante, care să dea semnalul descompunerii echipelor adverse. Încercarea nu a reuşit. Partidele adversarilor nu s-au rupt, iar fi rimiturile care s-au desprins mai degrabă au subliniat eşecul proiectului. Iar înrolarea unor lideri ai PNŢCD nu va fi urmată, probabil, de electorat. Mai grav este că şi elitele intelectuale şi administrative care, în 2004, au contribuit mult la victoria lui Traian Băsescu acum îl resping, chiar dacă încă

nu s-au reorientat spre un alt candidat. Nici coaliţia anti-Băsescu nu a reuşit. Ea fusese proiectată ca o asociere politică, având ca nucleu colaborarea informală dintre PSD şi PNL, la care să se alăture şi partide neparlamentare. Dar, deocamdată, candidaţii partidelor

Profi l>Vladimir Pasti este profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti şi director INSOMAR

Eşecul coaliţiilor prezidenţiale

cu voturi semnifi cative ca număr aleargă fi ecare pe culoarul său, ignorându-şi aliaţii potenţiali. Ceea ce le reduce considerabil şansele pentru o victorie în turul al doilea. Iar dinspre zona electoratului neangajat politic, semnalele nu sunt deloc îmbucurătoare, niciunul dintre candidaţi nereuşind să depăşească graniţele propriului partid.

Eşecul coaliţiilor nu este urmarea stângăciilor managerilor de campanie, ci a nepotrivirii dintre ceea ce aşteaptă electoratul şi ceea ce oferă candidaţii. Candidaţii oferă un preşedinte. Electoratului îi este indiferent numele viitorului preşedinte, în schimb, doreşte o nouă guvernare. Radical diferită de cea de acum nu prin compoziţia politică, ci prin conţinutul politicilor economice şi sociale. Iar până când candidaţii nu vor începe să vorbească despre noua guvernare cu fermitate şi convingător, electoratul îi va privi cu neîncredere şi cu dezamăgire.

PE SCURT

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

SP

EC

IAL

SP

EC

IAL

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

COMPANII/05

Leonard Lauder: Piaţa de cosmetice va avansa doar când va creşte clasa de mijloc

‘Eşecul coaliţiilor prezidenţiale

PAGINA 16Un comentator pe zi

VLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

Bucureşti

16 26

Cluj

11 26 Timişoara

14 28 Constanţa

16 26

Braşov

12 22 Galaţi

16 27 Craiova

15 26

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

Multinaţionalele aduc Telefonica în România IT&TELECOM/12

ONLINE

Cât costă zoso.ro 300.000 de euro. Cel puţin cu această sumă a fost ofertat Vali Petcu, cel mai important blogger din România şi autorul zoso.ro. Atunci a spus “nu”, iar ceea ce l-ar face să ducă la capăt această tranzacţie ar fi o schimbare în viaţa personală. “Eu sunt un peşte mic. În momentul în care am vândut, pot fi înlocuit de altcineva. Acum nu mi-aş vinde blogul. A fost o ofertă de criză, sub 300.000 de euro, acum un an sau doi, de la un trust, altul decât Realitatea, dar m-am gândit că mai bine nu vând”, spune Vali Petcu. Nu ar vinde blogul decât dacă ar fi determinat de o schimbare importantă în viaţa personală, în niciun caz

de ceva on line: “Dacă aş vrea să plec în Australia pentru un job de spălător de vase bine plătit, aş spune, probabil, «am un job foarte bun, dă-mi 150.000 acum şi gata»”. Însă deocamdată lucrurile merg bine, motiv pentru care Vali Petcu estimează că în 2009 va încasa aproape 30.000 de euro din publicitate, chiar dacă, odată cu recesiunea economică, advertiserii se uită mult mai atent la rezultate: “N-au nevoie de campanii de zece milioane de afi şări ca să vândă ceva, dar sunt şi campanii mai mici, care au nevoie de rezultate”, adaugă acesta. Legat de comportamentul de criză, spune că, printre primele măsuri luate, advertiserii “au început să taie din site-urile în plus. Eu sunt împăcat cu ideea şi sunt mulţumit, pentru că lucrurile au mers foarte bine. În martie chiar am crescut preţurile, pentru că erau foarte mulţi”. (Antonia Tucheac) >media/11p

rofi

l

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

INDUSTRII/07

Preţuri mai mici la medicamente. Piaţa a scăzut cu 15,3% în volum

Cine a vândut 22% din FlamingoUn pachet de 21,96% din acţiunile Flamingo International (FLA), identic cu deţinerea fondului de investiţii QVT, a fost vândut ieri la Bursa de Valori Bucureşti pentru suma de 5,13 milioane de lei (1,2 milioane de euro). Ofi cialii Flamingo nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei. Surse apropiate companiei apreciază că QVT a făcut exitul din Flamingo, posibili cumpărători fi ind Dan Adamescu şi Alexandru Ion Ţiriac. Pachetul de 171,1 milioane de acţiuni a fost transferat prin intermediul unei tranzacţii negociate (deal), la un preţ de 0,03 lei/unitate, egal cu cotaţia din piaţă stabilită la fi nalul săptămânii trecute. Între fondul de investiţii şi ceilalţi acţionari Flamingo s-a declanşat în vară un confl ict major, pornit de QVT, care a cerut includerea pe ordinea de zi a AGA din 17 august dizolvarea companiei. Cererea a fost respinsă cu 80% din voturi, fi ind, în schimb, aprobat planul de recapitalizare a companiei printr-o emisiune de obligaţiuni. Ulterior, fondul a atacat în instanţă decizia AGA. Cel mai mare acţionar al Flamingo este Daniel Cincă, cu o deţinere de 25,2% din capital, în vreme ce omul de afaceri Dan Adamescu deţine, prin intermediul fi rmelor Nova Trade şi Astra, 17,54% din acţiuni. De asemenea, Alexandru Ion Ţiriac controlează 5,12%. Grupul Flamingo International activează pe piaţa din România din 1994, având ca principal obiect de activitate comerţul de produse electronice, electrocasnice şi IT&C. Retailerul a înregistrat în primele şase luni din acest an pierderi de 22,19 mil. lei (5,5 mil. euro), în condiţiile în care cifra de afaceri netă s-a redus cu 24%, până la 372,6 mil. lei (88,09 mil. euro). Flamingo International (FLA) are în prezent un capital social de 77,91 milioane de lei, divizat în 779,05 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei. Compania are o valoare de piaţă de 23,37 milioane de lei (5,5 milioane de euro), potrivit cotaţiei de 0,03 lei, stabilită în şedinţa bursieră de vineri. (Ionuţ Giuşcă)

PRODUSE BIO:

Vânzări mai mari de 20 de ori la Carrefour Vânzările de produse bio în marile lanţuri internaţionale merg destul de bine, la Carrefour, de exemplu, fi ind înregistrată chiar o creştere de circa 20 de ori faţă de anul trecut, după cum afi rmă Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Reţelele locale de magazine specializate, afl ate la început de drum, sunt ceva mai rezervate însă, mizând pe o creştere de 15-20% în acest an.>industrii /07

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

www.standard.ro/newsletterAbonaţi-vă la Newsletter-ul Business Standard personalizat şi primiţi zilnic numai ştirile care vă interesează

COMPANII&BĂNCI ]18

Diverta: Primul magazin Ideea va genera un milion de euro într-un an

andreea.groenendijk @standard.romarius.serban @standard.roioana.erdei @standard.ro

Concernul italian Fiat vizează o inves-tiţie în România, într-o linie de producţie pentru marca Fiat, au declarat pentru Busi-ness Standard surse din piaţa auto locală, fără a menţiona ce ar putea produce compa-nia la nivel local. Potrivit acestora, Guver-nul român va discuta, în perioada imediat următoare, cu reprezentanţii Fiat, pe tema interesului afişat de companie privind o po-sibilă investiţie la noi în ţară, în acest mo-

ment aflându-se la Bucureşti o delegaţie a gigantului italian. “Fiat este interesat să in-vestească în România”, a confirmat pentru Business Standard Mario Cospito, amba-sadorul Italiei la Bucureşti, fără a oferi alte detalii. Deocamdată, conform surselor cita-te, încă nu a fost stabilită valoarea investi-ţiei şi nici nu s-a ales o posibilă locaţie. Fiat a intrat în România cu brandul de automo-bile de lux Ferrari, în acest an, prin impor-tatorul Forza Rossa. Printre brandurile din portofoliul gigantului italian se numără Iveco, Fiat, Lancia şi Alfa Romeo. Preşedin-tele Asociaţiei Producătorilor şi Importato-rilor de Automobile (APIA), Ernest Popovi-

ci, spune că piaţa românească ar putea sus-ţine şi un al treilea constructor de maşini. “În România, ne confruntăm cu un mare paradox. Deşi industria auto are deficit de personal, nu avem şomaj zero. Cred că, dacă ar veni un al treilea constructor de maşini, programele intensive de training ar com-pensa acest deficit de persoane”, spune Po-povici. Pe de altă parte, preşedintele Asoci-aţiei Constructorilor de Automobile din Ro-mânia, Constantin Stroe, susţine că Fiat ar intra, mai degrabă, în România în industria producătoare de subansambluri auto. Re-prezentanţii Fiat nu au furnizat un comen-tariu, până la închiderea ediţiei.

Fiat vrea să producă în România

COVER ]20

Coca-Cola HBC România închide fabrica de la Oradea

Marţi, 16 septembrie 2008/ nr. 182(340)/ 24 pagini/ 1,9 lei

NEWSArma României la Haga]03 Agentul României a venit ieri cu o anecdotă în faţa judecătorilor CIJ, pentru a ilustra insistenţa cu care Ucraina vorbeşte despre “predominaţia ţărmurilor sale”.

COMPANII&BĂNCIStrabag, aproape de 300 mil. euro ]07 Activităţile Strabag în România au generat, anul trecut, venituri consolidate de 190 milioane de euro. Compania aşteaptă o creştere cu 50% a afacerilor anul acesta.

COMPANII&BĂNCICFR Infrastructură, pierderi de 85 mil. €]13 Compania Naţională de Căi Ferate a înregistrat, în primele şapte luni, pierderi de 85 mil. euro, ceea ce reprezintă circa 90% din pierderile pe tot anul trecut.

România, nr. 2 la cresteri salariale în UE

Salariile din România au crescut, în medie, cu 23% în trimestrul trecut, potrivit ultimelor date ale Eurostat. Ţara noastră se află pe locul al doilea la acest capitol, fiind depăşită de Letonia. După România, s-au plasat Bulgaria (21,9%), Lituania (18,2%), Estonia (16,9%) şi Polonia (10%). Per ansamblu, la nivelul Uniunii Europene costul forţei de muncă a crescut, în medie, cu 3,4%. În aceste condiţii, creşterea costului forţei de muncă a fost de opt ori mai rapidă în România decât la nivel european. Analiştii estimează că acest ritm se va tempera în lunile care urmează, din cauza stagnării afacerilor în unele domenii. (B.A.)

Macro ]06

FOCUSDe ce Bursa din România este în topul scăderilor din regiune]II/III Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut, în 2008, una dintre cele mai slabe evoluţii dintre bursele din Europa Centrală şi de Est, după ce principalele companii listate au avut pierderi de peste 50% de la începutul anului. Dintre ţările din regiune, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în 2008, pe bursele din Ucraina, Bosnia-Herţegovina, România şi Bulgaria, potrivit datelor Bloomberg.

INTERVIU ]I/IV

Răzvan Căpănescu, creative director Publicis România

’ Cred că, în următorii trei

ani, am putea să ne numărăm printre naţiunile favorite la Eurobest şi «revelaţie» la Cannes

] “Valoarea foarte scăzută a tranzacţiilor cu acţiuni BVB este determinată şi de starea de incertitudine a investitorilor cu privire la evoluţiile viitoare ale pieţelor externe”

Andreea Ciobanuanalist la Intercapital Invest

Haos pe Wall Street. BVB pierde 4%

Business Standard te

Intră pe www.standard.ro/concursşi poţi câştiga o invitaţie la seminarul “Customer Loyalty Leadership”, susţinut de Chris Daffy.

?Născut pentru afaceri

PREMIAZĂ!

]FTSE100, principalul indice al celei mai mari burse din Europa s-a prăbuşit ieri cu 4,66% 5.150,6

16 iulie 2008

6.479,43 ianuarie 2008

5.164,115 septembrie 2008

EURO3,6212

DOLAR2,5414

PETROL92,190

BET4.823

XAU63,62

%BCE4,25

RON

3,620

3,600

3,520

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

COTAŢIILE ZILEI Surse: BNR, BVB, BCE, Bloomberg

RON

2,600

2,550

2,300

RON

64,00

63,00

62,00

PROCENTE

5.283

4.200

4.100

DOLARI

100,00

95,00

85,00

PUNCTE

5.200

5.000

4.800

mai exista falimente, impactul nu va fi dezastruos. Piaţa financiară se va stabiliza abia undeva la mijlocul anu-lui 2009, iar efectele asupra Români-ei sunt indirecte, în special printr-o volatilitate ridicată a cursului mone-dei naţionale”, a declarat pentru Busi-ness Standard Lucian Anghel, analist-şef al liderului pieţei bancare din Ro-mânia, BCR.

Financiar/Pieţe de Capital ]15/17

[email protected]

Gigantul Lehman Brothers a intrat în faliment. Prăbuşirea Merrill Lynch a fost evitată doar prin anunţul de preluare de către Bank of America. AIG, care a pierdut săptămâna trecută poziţia de lider al pieţei de asigurări, a înaintat Băncii Centrale Americane o cerere de finanţare pe termen scurt, în valoare de 40 mld. dolari, după pierderi dezastruoase în capitalizare. Acestea sunt premisele uneia dintre cele mai mari crize de pe piaţa financiară din SUA, ale cărei efecte s-au simţit imediat şi în piaţa românească.

Criza de pe Wall Street a dus bur-sele în picaj şi deprecieri ale mone-delor, în condiţiile în care investito-rii sunt îngrijoraţi de riscurile unor noi prăbuşiri. În piaţa bursieră loca-lă, SIF-urile au înregistrat cea mai pu-ternică scădere ieri, de 5,14%. Indi-cii Bursei de la Bucureşti şi-au adân-cit pierderile, scăderea indicelui BET, de 4,24%, fiind corelată cu cea a in-dicelui FTSEurofirst 300, de 5%, care include cele mai importante compa-nii europene. Leul a pierdut 1,81 bani. Analiştii financiari nu exclud riscul unor noi falimente de companii mari pe piaţa americană, pe fondul expu-nerii necontrolate pe piaţa credite-lor, efectele care urmează să se pro-page asupra României fiind indirec-te. “Probabil că o să vedem o serie de companii afectate însă, chiar dacă vor

4.823,2115 septembrie 2008

9.735,674 ianuarie 2008

]Căderea Lehman Brothers a lovit puternic bursele europene, principalele companii de la BVB pierzând peste 4%

Sursa: BVB

Să fi e haos!Pe 15 septembrie 2008 am fi avut o şedinţă de sumar ca multe altele dinainte. Poate şi subiectele sau abordarea ar fi fost în linie cu aceeaşi politică editorială de până atunci. Dar în lume se declanşase dezastrul. Aşa că, încercând să facem faţă vitezei în care se anunţau falimentele marilor instituţii fi nanciare, am pus câteva idei, din zeci sau sute, într-un articol care marca începutul uneia dintre cele mai negre perioade a economiei mondiale. Să fi e subprime! Şi a fost. Mai mult decât de-ajuns.

‘Ştim că niciunul dintre candidaţi nu poate câştiga alegerile prezidenţiale doar cu voturile partidului său. Aşa încât, conducătorii campaniilor electorale îşi bat toţi capul cu aceeaşi problemă: cum să obţină cele două milioane de voturi necontrolate de partide.

VLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

andreea.groenendijk,dana.dobre @standard.ro

Prima zi de şcoală. Un tânăr student probabil cerea 1.000 de euro la un interviu de angajare. Un broker imobiliar se gândea la câştigurile exponenţiale din speculă. Şi un bancher de investiţii număra orele până ce dezastrul urma să lovească. Şi să spulbere. 15 septembrie. O zi ca oricare alta. Mai puţin în 2008.

Săptămâna groazei de pe Wall Stre-et, demarată cu prăbuşirea băncii de in-vestiţii Lehman Brothers, şi-a adjude-cat victimele la nivel de top în rân-dul instituţiilor fi nanciare din SUA. AIG, gigantul din do-meniul asigurărilor, a fost pur şi simplu dărâmat de divizia de investi-ţii şi “a dat fuga” la guvernul american pentru o “perfuzie” de 85 mld. dolari. Mer-rill Lynch este preluată, în aceeaşi zi fatidică de 15, de că-tre Bank of America, pentru 50 mld. dolari. Morgan Stanley şi Goldman Sachs, singurele bănci de investiţii care rămăse-seră în picioare după prima undă de şoc, ajung la mâna investitorilor cu cash şi in-teres pentru risc, după ce trecuseră la sta-

tutul de bănci comerciale. Mişcarea avea în substrat posibilitatea de a accesa ba-nii Federal Reserve. Şi seceta de bani abia începea. Haosul lovea, în acelaşi timp,

Jurnal >Lehman Brothers. Sau cum au greşit guvernele, agenţiile de rating, Wall Street, băncile comerciale, investitorii, reglementatorii. Toată lumea

Ce s-a întâmplat în România

“Locuitorii ţărilor asiatice sunt dispuşi să lucreze mai mult, mai intens şi pe mai puţini bani. E posibil ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, stilul de viaţă american şi cel european să fi e sub asediu. Nu cred că realizăm nici în momentul de faţă că nu discutăm despre o criză, ci despre o reaşezare de amploare.”DAN ŞUCUpreşedintele Mobexpert

“Nimeni nu a mai vrut să-şi asume niciun risc, împrumutând altă bancă. Cea mai difi cilă a fost perioada cu cele mai mari incertitudini pe termen scurt, adică octombrie-decembrie anul trecut. Însă trebuie să spun că nu a fost nimic pe lângă ce am trăit în august 1998, în Rusia.”STEVEN VAN GRONINGENpreşedinte Raiff eisen Bank România

“Scăderea preţului ţiţeiului, precum şi unele elemente excepţionale - constituirea de provizioane pentru litigiile cu angajaţi, restructurare şi pentru deprecierea unor active - în T4 2008 au condus la înregistrarea primului EBIT negativ de la privatizare.”MARIANA GHEORGHECEO Petrom

şi Londra cu aceeaşi furie: britanicii intrau în vrie pe 18 septembrie, când Lloyds TSB a preluat HBOS, pen-tru 22,2 mld. dolari. Pes-te Ocean, Morgan Stanley demara discuţii de fuziune cu Wachovia. Preşedinte-le american ieşea la raport, pentru a explica sumele colo-sale injectate de guvern pen-tru a frâna criza, cifre nicio-

dată auzite până atunci la nivel global. Zile mai târziu, acelaşi gu-

vern închidea Washington Mu-tual, acel Wa-Mu care promi-

sese fi ecărui american acce-sul la o casă proprie. Sună cunoscut, nu? Marea Brita-nie injecta, în acelaşi timp,

55 mld. lire sterline în sistemul bancar. Economiile din întreaga lume au luat cu asalt instituţiile

ce puteau astâmpăra nevoia acută de lichidităţi din sisteme. Defazată şi la

bine, şi la rău, ca majoritatea economiilor emergente, România a simţit mirosul dezas-trului în urmă cu doar câteva luni.

Nota de plată pentru jocul bancherilor: în SUA a început cu 700 mld. dolari de la guvern. În România? 20 mld. euro. Plus do-bânzi. >special/09

>special/08

Avem prea puţin spaţiu pentru a socoti pierderile

foto zoso.ro

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

“Am schimbat deja şefi din bănci”

Orange: Trebuia să schimbăm oferta, eram într-un punct mort IT&TELECOM/14

standard reinventat PAGINA /15

LUNI 21 septembrie 2009/nr. 184(597)/16pagini/1,9lei standard gmoney.ro

Românii aşteaptă de la UE ieşirea din crizăExecutivul şi Uniunea Europeană au făcut schimb de locuri în topul încrederii, potrivit sondajului Eurobarometru. NEWS /02

Ce vinde Fiscul la preţ de crizăStocul de mărfuri confi scate de ANAF de la datornici s-a dublat în trimestrul al doilea faţă de primul, ajungând la aproape patru milioane de euro. NEWS /03

news

Tender îşi pliază afacerile imobiliare pe programul “Prima Casă”Divizia de imobiliare a Grupului Energetic Tender (GET), controlat de Ovidiu Tender, se reorientează către programul “Prima Casă”, pentru lichidităţi. COVER /09

Producătorii de mezeluri, fără profi tIndustria mezelurilor, unul dintre cele mai profi tabile sectoare în ultimii ani, a intrat într-un con de umbră în 2009. INDUSTRII /10

companii

TGV made in RomaniaÎn 2024, dacă va reuşi să investească aproape 20 miliarde de euro, România ar putea avea o linie de mare viteză care va prelungi ruta Bucureşti - Constanţa până la Budapesta. COVER /09

O vânzare-record de 1,35 mil. euro şi vizitatori ca la muzeu, bilanţ de târgO vânzare-record de 1,35 milioane de euro şi vizitatori ca la muzeu, acesta ar fi bilanţul celei de-a doua ediţii a târgului imobiliar “Prima Casă”. INDUSTRII /11

ANDREEA ROŞCADirector Business Press

Cine este Business Standard pe care îl citiţi chiar acumOPINII /16

mâine > Boardul FMI aprobă a doua tranşă de împrumutBANII VOR INTRA ÎN CONTURILE ROMÂNIEI ÎN MAXIMUM 48 DE ORE

Căderea leului scumpeşte benzinaUn litru ar putea costa cu 7% mai mult din 2010

bogdan.asaftei @standard.ro

Litrul de benzină s-ar putea scumpi cu 7% anul viitor, după ce valoarea accizei va fi recalculată conform cu paritatea leu/euro,

I de la 1 octombrie. Leul s-a depreciat cu aproximativ 15% în ultimul an, iar acest lucru se va traduce în creşterea accizei. De asemenea, acciza reprezintă aproape jumătate din preţul carburantului. Banii se vor duce la bugetul de stat, iar producătorii

de carburanţi vor trebui să decidă dacă să suporte costurile sau să le transfere consumatorilor. Pe de altă parte, analiştii nu exclud o depreciere temporară a leului, dată tocmai de teama că BNR ar putea ţinti un nivel ridicat al cursului. > macroeconomie 04

Cum receptează tinerii angajaţi şocul de pe piaţa [email protected]

Tinerii sub 30 de ani de pe piaţa muncii, aşa-numita Generaţie Y sau a Mileniului, formată într-o perioadă de boom econo-mic, se confruntă în prezent cu o realitate care le remodelează pretenţiile şi stilul de a

I munci, spun specialiştii în resurse umane. Sunt oameni învăţaţi să avanseze rapid în carieră şi să-şi schimbe des jobul, dar lipsa de locuri de muncă de pe piaţă îi forţează să-şi revizuiască acest comportament. Sunt obişnuiţi să-şi respecte timpul liber, dar re-ducerea numărului de posturi din compa-nii îi forţează să muncească mai mult, peste

program. Pentru cei din Generaţia Y, atmos-fera de la birou este la fel de importantă ca şi rezultatele, dar concedierile şi reducerile de salarii îi plasează într-un mediu stresant pe care nu-l pot părăsi. Sunt preocupaţi să-şi planifice viitorul, dar incertitudinea din economie şi din propria firmă îi debu-solează. > piaţa muncii 13

ultima oră

Se reiau subvenţiile pentru tinerii fermieriMINISTERUL AGRICULTURII a decis ca săptămâna aceasta să redeschidă sesiunea de proiecte pentru obţinerea primei de instalare a tinerilor fermieri, ce se ridică la 25.000 de euro din fonduri europene, a anunţat deputatul PSD Valeriu Steriu. Pentru acest program sunt disponibili 337 milioane de euro, din care s-au folosit, până în prezent, doar nouă milioane. (NewsIn)

EUR 4,2579 ,+0,18%

RON

USD 2,8873 ,+0,48%

RON

XAU 1010,3 .-0,32%

USD

PETROL 70,14 .-0,29%

USD

BET 4.343 .-0,53%

PUNCTE

ROBOR 8,98 ,+0,9%

PUNCTE

&

mln Până la fi nalul anului urmează noi sancţiuni pentru bancherii care trimit raportări cosmetizate către BNR. Aproape nicio bancă din România nu şi-a reevaluat activele

[email protected]

Băncile care au transmis raportări eronate şi cele care şi-au transformat clienţii în ţinte sigure au fost cel mai dur sancţionate, spune şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

“Ca supraveghetor, cea mai urâtă faptă pe care o am în vedere atunci când mă gândesc să propun o sancţiune este minciuna. Atunci când se trimite conştient o raportare care nu reflectă realitatea dintr-o bancă nu mi se dă posibilitatea să realizez o analiză corectă şi o prognoză cu privire la evoluţia instituţiei respective în următoarele patru-şase luni”, a

I precizat Cinteză. Potrivit acestuia, Banca Naţională a României a aplicat în 2009 mai puţine sancţiuni decât în anii anteriori, dar duritatea şi impactul acestora în sistem au fost mult mai mari. “Nu toţi conducătorii de bănci sau de departamente, care au plecat anul acesta, au renunţat de bunăvoie la funcţie sau au fost schimbaţi pentru că aşa au dorit acţionarii. Nu, a fost solicitarea BNR. Nu facem din asta un caz public, nu ne apucăm să emitem ordine. Discutăm cu acţionarii, cărora le dăm un termen până la care să adopte ei o astfel de măsură. Altfel, dacă ar apărea public ca o sancţiune a BNR, s-ar induce un risc puternic asupra băncii respective”, a explicat Nicolae Cinteză.> bănci&asigurări 05

‘Dacă provizionarea mă minte, iar banca nu face ceea ce trebuie, nu voi putea anticipa tendinţele pe care le va înregistra instituţia de credit respectivăNICOLAE CINTEZĂŞEFUL DIRECŢIEI SUPRAVEGHERE DIN BNR

’Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei Supraveghere din BNR > Laszlo Raduly/Money Express

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

LUNI 28 septembrie 2009/nr. 189(602)/16 pagini/1,9lei standard gmoney.ro

Acţiuni Raiffeisen, tranzacţionate local PIEŢE DE CAPITAL 06

robert.comanoiu @standard.ro

BNR pune piciorul în prag: s-a terminat cu bonusurile “grase” în industria bancară. Cel puţin în ceea ce priveşte performanţa, bancherii vor fi răsplătiţi în funcţie de reuşitele viitoare, nu doar de cele trecute, astfel că aceştia vor avea tot interesul să facă strategii fructuoase pe termen lung.

Propriu-zis, instituţiile de credit din România trebuie să asigure un raport re-zonabil între remuneraţia de bază şi bo-nusurile acordate executivilor. În cazul în care bancherul primeşte un bonus sem-nificativ, acesta nu trebuie să fie doar o plată în numerar, ci trebuie să conţină şi o componentă flexibilă, amânată, cum ar fi acţiuni, opţiuni sau alte fonduri, se arată într-un nou regulament al Băncii Naţiona-le a României publicat la finele săptămânii

I trecute în MO. “Preocuparea privind regle-mentarea politicii de remunerare şi a bo-nusurilor din bănci este una internaţiona-lă. Prin emiterea acestui regulament, cred că BNR se aliniază demersurilor similare întreprinse în cadrul Uniunii Europene. Totuşi, în România nu putem vorbi despre bonusuri exagerate, la nivelul sistemului bancar”, a spus preşedintele Bancpost, Mi-hai Bogza.

Până anul trecut, bonusurile puteau chiar să dubleze partea fixă a remuneraţi-ei unui bancher, ajungând la valori de zeci sau, uneori, sute de mii de euro, 2009 fiind un an mai “sărac” din acest punct de vede-re. > financiar 05

Săracii bancheri! BNR pune condiţii la bonusuri

Bursa de joburi nu a făcut faţă zecilor de mii de şomeriPeste 35.000 de persoane au participat la bursa locurilor de muncă, număr dublu faţă de ofertă. În anii anteriori, prezenţa era de o treime din ofertă. NEWS /02

CNP: Declinul economiei durează şapte trimestre Scădere mai lentă a economiei, defi cit de cont curent mai redus şi infl aţie mai mică reprezintă o parte din parametrii pozitivi ai prognozei preliminare de toamnă. NEWS /04

news

Cu cine a restructurat Patriciu businessul de rafi nareAdrian Volintiru este unul dintre cei doi oameni “aruncaţi” de Dinu Patriciu la Petromidia după semnarea contractului de privatizare, în noiembrie 2000. COMPANII /09

Articolele pentru copii, singura nişă cu avans în retailul de încălţăminteÎn primele şapte luni ale anului, vânzările de încălţăminte au scăzut cu 24%, articolele pentru copii fi ind singurul segment care a mers bine. INDUSTRII /11

companii

ITC Networks: un angajat din trei şi-a făcut bagajeleLa 200 de salariaţi a renunţat de la începutul anului compania, aceasta fi ind cea mai mare disponibilizare din IT, exceptând falimentul KTech. IT&TELECOM /14

Necula, Ogilvy: Suntem în bugetul aprobat înainte de crizăAproape de fi nalul unui an de criză, Manuela Necula, head of Ogilvy Group România, a reuşit să ţină pasul cu un buget aprobat în septembrie 2008. MEDIA&COMUNICARE /15

mâine > Fuziunea Asiban şi BT Asigurări. Lansarea brandului Groupama Asigurări în România

EUR 4,2046 .-0,20%

RON

USD 2,8625 ,+0,35%

RON

XAU 991,6 .-0,73%

USD

PETROL 65,11 ,+0,45%

USD

BET 4.395 .-0,88%

PUNCTE

ROBOR 9,29 ,+2,54%

PUNCTE

Execuţia bugetară:MAI MULTE CHELTUIELI CU PERSONALUL, MAI PUŢINE INVESTIŢII

ioana.erdei @standard.ro

Statul nu a reuşit să ţină sub control cheltuielile cu angajaţii, potrivit execuţiei bugetare din primele opt luni ale acestui an. Astfel, la plata remuneraţiilor bugetarilor, cifrele demonstrează un plus de 10,8%, mai ales pe fondul majorărilor salariale de anul trecut. Ritmul de creştere s-a diminuat în august, totuşi, faţă de lunile precedente. Nici la investiţii nu am stat mai bine: cheltuielile de capital au scăzut cu 6,1% în perioada menţionată, la 12,6 mld. lei. Statul a utilizat în primele opt luni 20 miliarde de lei, respectiv 4% din PIB, pentru investiţii. Încasările din TVA au scăzut, de asemenea, în primele opt luni ale acestui an cu aproape 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 22,3 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. > macroeconomie 04

I

Guvernul Privat

PwC: Grupurile de fi rme din Est, interesate de România Introducerea unei legislaţii favorabile holdingului, măsură susţinută de mediul de afaceri în proiectul Guvernul Privat încă din toamna anului 2008 şi lansată în dezbatere publică de ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă, ar putea atrage în România grupurile de fi rme din Europa de Est, cu condiţia să fi e eliminate barierele birocratice, potrivit fi rmei PricewaterhouseCoopers România. NEWS /02

razvan.ilie @standard.ro

Cele mai multe dintre schimbările de top management care au avut loc pe piaţa locală în 2009 au fost cauzate de imposibilitatea managerilor de a-şi asuma rolul de cost-cutter, sunt de părere specialiştii în executive search. Relaţia emoţională cu echipa pe care au creat-o în ultimii ani i-a împiedicat pe mulţi directori generali să aplice măsuri drastice de tăieri de costuri. “În general, managerii care au construit sunt legaţi de oamenii cu care au ridicat lucrurile. Cineva care vine din afară poate face lucrurile mai bine. Mai ales dacă este din compania-mamă şi înţelege strategia firmei”, explică Alexandru Talmazan, managing partner Wrightson România. Cele mai multe schimbări de top management de la debutul crizei s-au petrecut în industria farmaceutică, FMCG, IT şi telecom. > piaţa muncii 13

I

Managerii care refuză rolul de CEO-chirurg, PRIMII PE LISTA RESTRUCTURĂRILOR

RADU SOVIANIredactor-şef BUSINESS STANDARD

Recesiunea se adâncește. Nouă ne pasă de unicameralOPINII /16

blitzGheorghe Pogea,

ministrul Finanţelor Publice

FOTO VIOREL DUDĂU

>foto Mircea Reştea/Cotidianul

>reguli noiÎn cazul în care acordarea de stimulente este corelată cu performanţa, remunerarea trebuie să aibă în vedere atât performanţa individuală, cât şi pe cea colectivăMăsurarea performanţei, ca bază pentru acordarea bonusurilor, trebuie să includă ajustări pentru riscuri, inclusiv pentru riscul de lichiditate, şi costul capitaluluiStimulentele trebuie corelate cu performanţa instituţiei de credit, nivelul acestora trebuie să facă obiectul unor condiţii relevante şi obiective şi nu trebuie corelat în mod excesiv cu performanţa pe termen scurt a băncii

8

8

8

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

Patriciu vs Olteanu: cu CV-ul la psihiatru NEWS /02

Guvernul Privat

1,4 mil. $ VALOAREA CECULUI PRIMIT DE UN PREMIANT

Ziua Nobelului pentru Economie

mircea.marin @standard.ro

Eugene Fama, de la University of Chica-go Booth School of Business, Jean Tirole, de la L’Ecole d’Economie de Toulouse, şi Ernst Fehr, de la Universität Zürich, au cele mai mari şanse de a fi nominalizaţi astăzi pentru Nobelul în Economie, potrivit The New York Times.

Eugene Fama a devenit cunoscut pentru ipoteza eficienţei pieţelor, lansată în anii ‘60.

I Conform acestei teorii, variantă a “Mâinii In-vizibile” a lui Adam Smith, se presupune că pieţele deţin capacitatea de a se autoregla.

Jean Tirole are mai multe contribuţii notabile în diverse domenii ale cercetării economice, de la teoria jocurilor şi a organi-zaţiilor industriale la motivaţia comporta-mentului economic.

Ernst Fehr şi-a câştigat notorietatea pen-tru rolul decisiv pe care îl are în dezvoltarea domeniului neuroeconomiei, care studiază modul în care creierul uman reacţionează

în cazul deciziilor economice. La “startul” cursei pentru Nobel se află şi alţi economişti renumiţi - Paul Romer, Robert Barro, John Taylor.

Criteriile după care sunt ierarhizate şan-sele la obţinerea Premiului Nobel pentru Economie sunt notorietatea autorului şi re-levanţa studiilor pentru problemele la zi ale economiei mondiale. Anunţul va fi făcut azi ora 14 la Bucureşti. Nu este exclus ca pre-miul sa fie acordat mai multor cercetători.

>news 04

Microcreditarea - un pas mic pentru Guvern, mare pentru IMM-uri

Acordarea unor linii de fi nanţare către instituţiile de microcreditare ar putea fi una dintre cele mai efi ciente soluţii de încurajare a antreprenoriatului, spun oamenii de afaceri şi consultanţii participanţi la proiectul Guvernul Privat iniţiat de Business Standard. Efortul statului nu ar depăşi 20 mil. euro, esenţial fi ind efectul de multiplicare a banilor. opinii

& COMENTARII

RADU SOVIANIredactor-şef Business Standard

Ministerul Finanţelor vede dezinformări. Uite cine vorbeşte!ULTIMA PAGINĂ

EUR 4,2776 ,+0,02%

RON

USD 2,9014 ,+0,21%

RON

XAU 1.048,6 .-0,73%

USD

PETROL 70 ,+0,33%

USD

BET 4.369 .-0,48%

PUNCTE

ROBOR 10,09 ,+0,5%

PUNCTE

Low-costul câştigă teren şi pe Aeroportul OtopeniOperatorul britanic easyJet este al cincilea mare operator aerian de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, din perspectiva trafi cului de pasageri, în 2009. COVER /09

“Casa Verde”, şi pentru hotelierii de pe litoral Hotelierii de pe litoral, dispuşi să-şi instaleze surse alternative de energie, sunt atraşi de Ministerul Mediului într-un program care până acum nu a funcţionat în sectorul privat: “Casa Verde”. COVER /09

Statul român câştigă la Washington “procesul duty-free-urilor”România a câştigat procesul iniţiat împotriva sa de compania EDF Services Ltd., operatorul duty-free-urilor de pe Aeroportul Otopeni până în 2002, care ceruse despăgubiri de 110 mil. dolari. INDUSTRII /11

companii

ONLINE tmctv.ro gŞTIRI VIDEO ÎN PARTENERIAT CU THE MONEY CHANNEL

news&briefsTop 10 al celor mai mari majorări de capitalStrăinii au continuat să pompeze sume importante în capitalul companiilor deţinute în România. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, numai în perioada ianuarie-iunie, în ţară au intrat investiţii străine directe de mai bine de trei miliarde de euro, dintre care jumătate reprezintă injecţii de capital. BANCI&ASIGURĂRI /05

Cursul de schimb nu va derapa înainte de alegeriTurbulenţele de pe scena politică pun în continuare presiune pe leu, însă o deraiere a cursului leu/euro înainte de alegeri este puţin probabilă, întrucât banca centrală are resursele necesare pentru a oferi stabilitate monedei naţionale, spun specialiştii consultaţi de Business Standard. BANCI&ASIGURĂRI /05

bănci

PDL vrea să-şi adjudece şefia EximBank. Deocamdată nu are om

simona.dobre, [email protected]

Ionuţ Costea, preşedintele băncii de Export Import a României, cumnatul liderului PSD Mircea Geoană, a fost la un pas de a fi schimbat din funcţie. PDL i-a propus fostului ministru al Integrării

I Europene, Ene Dinga, preluarea şefiei EximBank. "Este adevărat că mi s-a propus de către conducerea Partidului Democrat Liberal să preiau EximBank. Am fost onorat de propunere, dar am declinat. Din punct de vedere structural sunt mai apropiat de profilul unui consilier, al unui analist”, a explicat fostul

ministru pentru Business Standard. Ionuţ Costea a refuzat să comenteze posibila sa înlocuire. "Nu am nicio informaţie oficială în acest sens”, a spus acesta. Surse din PDL au afirmat că partidul ia în calcul numirea lui Lucian Croitoru, actual consilier al guvernatorului BNR. “PDL i-a propus lui Lucian Croitoru şefia

EximBank şi se aşteaptă un răspuns”, au precizat sursele citate. Mai mulţi analişti din piaţă consultaţi de Business Standardau spus însă că este foarte greu de crezut că acesta va accepta, pentru că experienţa sa de până acum îl recomandă pentru o poziţie de frunte în banca centrală.> News 03

LUNI 12 octombrie 2009/nr. 199 (612)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 13 octombrieCE PUN LA CALE ACEŞTI TINERI?Faţa mai puţin cunoscută a generaţiei Y

diana.sava, [email protected]

România a atras doar 435 milioane de euro din fondurile structurale alocate în perioada 2007-2009. Suma reprezintă mai puţin de 8% din valoarea de 5,6 miliarde de euro alocată de Comisia Europeană în ultimii trei ani. Dintre cele şapte programe operaţionale prin care pot fi atrase fonduri europene, cel mai mare procentaj de absorbţie îl înregistrează cel dedicat competitivităţii economice.

I Peste 16% din fondurile alocate pentru acest program au ajuns la beneficiari, aceştia fiind, în principal, întreprinderi mici şi mij-locii. Cel mai mic grad de absorbţie, aproape de zero, l-au înregistrat programele destinate autorităţilor locale. Acestea ar fi concluziile, potrivit datelor centralizate de Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului de Finanţe.

“În 2007 nu s-a făcut nimic. Abia în 2008 au fost acreditate de Bruxelles autorităţile de management, au fost lansate programele şi au început să fie depuse primele proiecte”,

explică Radu Limpede, consultant pe fon-duri europene. Potrivit acestuia, este prea devreme în acest moment să se realizeze o apreciere reală a sumelor absorbite, pentru că România a întârziat foarte mult procedu-rile de accesare a fondurilor europene.

“Abia anul viitor putem face o statistică reală. Cred că per total va fi ceva mai bine, având în vedere că pe Competitivitate şi pe Resurse Umane au fost depuse multe proiec-te bune. Dezastru este la Transport, unde nu s-a mai depus nimic. E mai uşor să faci gre-vă şi să ceri bani de la stat decât să faci un

proiect bun şi să obţii bani europeni”, spune Limpede.

Dacă cele 435 milioane de euro, care au intrat efectiv în economia reală, sunt ra-portate la bugetul alocat pentru 2007-2013, în valoare totală de 19,2 miliarde de euro, gradul de absorbţie scade la 2,2%. Uniunea Europeană a alocat până acum României 5,6 miliarde de euro, din care a virat deja 1,92 miliarde de euro. Din aceşti bani, cei care au ajuns însă la beneficiari reprezintă doar 22% din total. > news 02

Dubios: România este contributor net la bugetul UE, pentru al treilea anDoar 435 milioane de euro din fondurile structurale au fost absorbite în trei ani

> 3,6MILIARDE DE EURO ESTE CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA BUGETUL UE ÎN 2007-2009

> 1,9MILIARDE DE EURO, VIRAŢI ROMÂNIEI DIN FONDURI STRUCTURALE

>435MILIOANE DE EURO DIN FONDURILE STRUCTURALE AU AJUNS LA BENEFICIARI

>876MILIOANE DE EURO, VIRAŢI DIN FONDURILE PENTRU AGRICULTURĂ

vezi mai multe pe www.standard.ro

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

Criza a sărăcit bogaţii României cu 10 mld. euro COMPANII /09

MARŢI 6 octombrie 2009/nr. 195(608)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Telecom Guvernul este, tehnic, demisLUCIAN CROITORUCONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR

Putem accelera convergenţa reală a economiei românești cu economia UE?OPINII /16

azi > În caz de încetare de plăţi, din România se mai recuperează 50% STANDARD&POOR’S SUSŢINE CĂ ESTE POSIBILĂ O CRIZĂ FINANCIARĂ ŞI MAI SEVERĂ > MACROECONOMIE /04

[email protected]

Atât lumea politică, dar şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore în de-clanşarea şi administrarea crizei economice, a comentat ieri preşedintele Traian Băsescu. “Aş vrea să nu fiu răutăcios, e prea dimineaţă să fiu răutăcios, dar nici comunitatea de afa-ceri nu poate fi descrisă ca fiind Făt-Frumos

I pe un cal alb, deci cred că şi lumea politică şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore pentru ce s-a întâmplat în perioada crizei economice”, a spus preşedintele statu-lui. Afirmaţia şefului statului s-a legat de o glumă a unui antevorbitor, legată de politici-enii care sunt trecători, în timp ce comunita-tea de afaceri rămâne. "Probabil, de cele mai multe ori, nu oamenii politici au gestionat bănci în Statele Unite sau în marile puteri

europene. De aceea cred că şi aici trebuie să domine echilibrul. Şi marii oameni de afa-ceri trec, nu numai oamenii politici, odată cu crizele”, a continuat preşedintele. Băsescu a făcut ieri o prezentare amplă a măsurilor gu-vernamentale anticriză, ţinând să sublini-eze că Executivul nu şi-a propus niciodată, “aşa cum se arată la televizor”, să scoată ţara din criză. Preşedintele a vorbit despre raţiu-nile contractării de bani de la FMI şi CE, dar

şi despre succesul unor programe guverna-mentale, cum ar fi "Prima Casă" sau garan-ţiile de stat pentru IMM-uri şi firme mari, precum Ford, Renault, Oltchim. Cursul valu-tar ar trebui ţinut între 4 şi 5 lei/euro, Legea salarizării este echitabilă, pentru că nemul-ţumeşte pe toată lumea, iar deficitul bugetar mare reuşeşte să acopere şi salarii, şi investi-ţii, toate acestea sunt câteva dintre mesajele transmise de preşedinte. > News 3

Guvernul Privat

Investitorii străini cer predictibilitatePATRU dintre cele mai importante asociaţii ale investitorilor străini din România au propus ieri înfi inţarea unui Consiliu Consultativ, format din reprezentanţi ai mediului de afaceri şi experţi economici, care să susţină Preşedinţia şi Guvernul în luarea deciziilor privind politica economică, după modelul american al President’s Economic Recovery Advisory Board. M.M. > Pagina 03

EUR 4,2670 .-0,26%

RON

USD 2,9187 .-0,77%

RON

XAU 1.005,1 .+0,08%

USD

PETROL 66,95 .-1,65%

USD

BET 4.230 ,+2,56%

PUNCTE

ROBOR 10,62 ,+0,85%

PUNCTE

Băsescu către oamenii de afaceri: “Nici voi nu sunteţi feţi-frumoşi”

De la trei secunde gratis la convorbiri nelimitate"SALUT”. "Ne vedem jos”. "În cinci minute”. Şapte cuvinte, trei apeluri, fi ecare de mai puţin de trei secunde. Aşa arăta o convorbire telefonică în 1997, anul zero pentru telefonia mobilă din România, când un abonat ar fi dat un salariu mediu pe 196 de minute de convorbiri mobile. În ofertele de azi, cuvintele-cheie sunt “nelimitat”, sute de minute şi de sms-uri. Tarifele? Accesibile. S.N. > Pagina 14

Statul riscă 330 mil. € la RAFO. Cine este RAFO?

[email protected]

Fiecare loc de muncă de la rafinăria RAFO Oneşti, unul dintre cele mai controversate businessuri ale ultimilor ani, ar putea costa statul român 275.000 de euro, echivalentul a aproape 900 de salarii medii lunare.

Propriu-zis, statul îşi va bloca în buget 330 mil. euro, cea mai mare garanţie acor-dată până în prezent, reprezentând 1.200 de locuri de muncă ce vor fi "salvate" la Oneşti, prin ajutorul dat rafinăriei. Când va reintra aceasta pe producţie? Nu se ştie încă. RAFO Oneşti, de al cărui nume se lea-gă mai multe scandaluri cu tentă politică şi care a fost numită chiar de preşedintele ţării, peiorativ, "JAFO", a înregistrat pier-deri în fiecare dintre ultimii nouă ani. Mai mult, entitatea este închisă din 2008, pen-tru "modernizare".

"Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească", declara recent premierul Emil Boc.

Acţionarii RAFO au aprobat, în luna iu-lie, în AGA, un plan investiţional cu un ni-

I vel echivalent garanţiilor, pentru moder-nizarea şi reconstrucţia rafinăriei. Totuşi, garanţiile pentru RAFO le depăşesc chiar şi pe cele acordate Ford pentru construcţia fabricii de maşini la Craiova şi care au fost de 320 mil. euro. Pentru comparaţie, ame-ricanii s-au angajat să investească 675 mil. euro în fabrică.

În aceeaşi perioadă în care statul ar face ca un credit să fie foarte uşor de contrac-tat de RAFO şi şi-ar bloca 330 mil. euro în buget, Finanţele pregătesc o emisiune de eurobonduri, adică un împrumut pe pieţe externe, în valoare de până la 1,5 mld. euro. Autorităţile au declarat ieri - coincidenţă sau nu cu faptul că bugetarii intraseră în cea mai mare grevă din istoria postdecem-bristă - că au bani de salarii la buget, ceea ce înseamnă că măcar presiunea pe lefuri nu mai există.

Pe de altă parte, banii din eurobonduri urmau să fie utilizaţi pentru acoperirea de-ficitului bugetar, agreat cu FMI la 7,3% din PIB în acest an, creat mai ales de sporirea fără precedent a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat.

Pe 30 septembrie, şeful statului, Traian Băsescu, spunea că "se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat, şi pentru Şantierul Naval Mangalia, toate, mari companii, cu mare capacitate de antrenare pe orizontală a înteprinde-rilor mici şi mijlocii". În 2004, tot şeful statului declara că propune "ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti”. > Industrii /11

Numai în ultimii patru ani, RAFO a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 mil. euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008. > foto Preşedinţia României

[email protected]

Toate partidele din Opoziţie - PNL, PSD şi UDMR - au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură pe care liberalii au anunţat că o vor depune împotriva Guvernului PDL.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri că se gândeşte la o anumi-tă persoană pentru postul de premier al

I unui guvern tehnocrat, dacă Executivul Boc II cade, dar a refuzat să pronunţe vre-un nume, spunând că nu este “normal” să anunţe, în prezent, acest lucru. “Avem so-luţii, avem propuneri concrete pentru un Guvern condus de un independent, de un tehnocrat, iar primul pas care trebuie făcut - aproape igienic, aş spune - este înlătura-rea acestui Guvern, aşa încât foarte multe discuţii pe text nu cred că sunt de purtat”, a afirmat Antonescu. > News 02

‘Un curs de schimb acceptabil, în niciun caz nu trebuie să se apropie de 5 lei/euro sau să fi e sub 4 leiTRAIAN BĂSESCUPREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Afacerea preţuieşte fi ecare loc de muncă de la RAFO la peste 275.000 de euro

SUMAR ultima pagină, pentru prima oră

BUCUREŞTI 10° 21° ATENA 22° 31°

CLUJ 7° 16° BERLIN 7° 15°

IAŞI 8° 10° LONDRA 12° 18°

TIMIŞOARA 8° 17° MADRID 12° 28°

CRAIOVA 11° 21° ROMA 12° 23°

CONSTANŢA 11° 22° STOCKHOLM 7° 11°

BRAŞOV 7° 15° VIENA 7° 11°

BUDAPESTA 8° 13° PRAGA 4° 13°

KIEV 8° 8° MOSCOVA 4° 11°

OTOPENIFRANKFURTCH. DE GAULLE

SCHIPHOLHEATHROWVIENA

www.standard.ro/newsletterAbonaţi-vă la Newsletter-ul Business Standard personalizat şi primiţi zilnic numai ştirile care vă interesează

ŞTI

RI &

CIF

RE Leul, depreciat la

3,6212 unităţi/euro]15 Moneda naţională s-a depreciat cu 0,5% (1,81 bani), până la 3,6212 lei/euro, potrivit cursului de referinţă afişat ieri de BNR. Vineri, cursul afişat a fost de 3,6031 lei/euro.

Sucursală Edison la Bucureşti]11 Compania Edison Trading Spa Milano, divizia de trading cu electricitate şi combustibili a grupului Edison, şi-a înfiinţat, în acest an, sucursală în România, se arată în Monitorul Oficial.

BASF cumpără Ciba Holding]08 Compania germană BASF, lider mondial în domeniul produselor chimice, a anunţat luni că va cumpăra grupul elveţian Ciba Holding pentru 6,1 miliarde franci elveţieni (3,8 miliarde euro).

3,8miliarde euro va

plăti BASF pentru grupul elveţian

8,27mld. euro au fost

veniturile din vânzări ale Edi-

son în 2007

0,5%a fost deprecierea

de ieri a monedei naţionale

NEWS ĂCOMPANII & BĂNCIĂ LIDERI & ANALIZE0101 0202 0303 0404 0505 0606 0707 0808 0909 1010 1111 1212 1313 1414 1515 1616 1717 1818 1919 2020 II IIII IIIIII IVIV

SECŢ

IUN

EA A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

MA

CRO

SECŢ

IUN

EA

B

FUZ

IUN

I

SER

VIC

II

FMCG

/RE

TAIL

ENE

RG

IE

IND

US

TRII

TRN

AS

PO

RT

IMO

BIL

IAR

E

FIN

AN

CIA

R

CEN

TRU

DA

TE

PIE

ŢEC

AP

ITA

L IT

MED

IA&

COM

SUM

AR

DET

AŞA

BIL

COV

ER

FOCU

S

FOCU

S

INTE

RV

IU

DET

AŞA

BIL

’Cine nu a făcut hedging pentru a se proteja de deprecierea monedei naţionale în raport cu euro, a pierdut. Noi, la Damen, nu

am făcut hedging în 2007, dar anul acesta facem. Gelu Stan, director general Damen Galaţi COMPANII&BĂNCI ]12

COMPANII&BĂNCI ]18

Diverta: Primul magazin Ideea va genera un milion de euro într-un an

andreea.groenendijk @standard.romarius.serban @standard.roioana.erdei @standard.ro

Concernul italian Fiat vizează o inves-tiţie în România, într-o linie de producţie pentru marca Fiat, au declarat pentru Busi-ness Standard surse din piaţa auto locală, fără a menţiona ce ar putea produce compa-nia la nivel local. Potrivit acestora, Guver-nul român va discuta, în perioada imediat următoare, cu reprezentanţii Fiat, pe tema interesului afişat de companie privind o po-sibilă investiţie la noi în ţară, în acest mo-

ment aflându-se la Bucureşti o delegaţie a gigantului italian. “Fiat este interesat să in-vestească în România”, a confirmat pentru Business Standard Mario Cospito, amba-sadorul Italiei la Bucureşti, fără a oferi alte detalii. Deocamdată, conform surselor cita-te, încă nu a fost stabilită valoarea investi-ţiei şi nici nu s-a ales o posibilă locaţie. Fiat a intrat în România cu brandul de automo-bile de lux Ferrari, în acest an, prin impor-tatorul Forza Rossa. Printre brandurile din portofoliul gigantului italian se numără Iveco, Fiat, Lancia şi Alfa Romeo. Preşedin-tele Asociaţiei Producătorilor şi Importato-rilor de Automobile (APIA), Ernest Popovi-

ci, spune că piaţa românească ar putea sus-ţine şi un al treilea constructor de maşini. “În România, ne confruntăm cu un mare paradox. Deşi industria auto are deficit de personal, nu avem şomaj zero. Cred că, dacă ar veni un al treilea constructor de maşini, programele intensive de training ar com-pensa acest deficit de persoane”, spune Po-povici. Pe de altă parte, preşedintele Asoci-aţiei Constructorilor de Automobile din Ro-mânia, Constantin Stroe, susţine că Fiat ar intra, mai degrabă, în România în industria producătoare de subansambluri auto. Re-prezentanţii Fiat nu au furnizat un comen-tariu, până la închiderea ediţiei.

Fiat vrea să producă în România

COVER ]20

Coca-Cola HBC România închide fabrica de la Oradea

INDEX SUMAR GRAFIC STRUCTURA ZIARULUI DE AZI, PE PAGINI www.standard.ro/index

Marţi, 16 septembrie 2008/ nr. 182(340)/ 24 pagini/ 1,9 lei

Coca-Cola HBC închide fabrica de la Oradea

NEWS COMPANII&BĂNCI COMPANII&BĂNCI NEWS

Mall de 100 mil. euro

în Piteşti

Imobiliare]14 Girexim Universal va investi 100 mil. euro în dezvoltarea unui centru comercial localizat pe fostul amplasament al fabricii de bere Ursus din Piteşti.

Georgia aşteaptă să

fie invitată în NATO

News]03 Autorităţile georgiene au spus că aşteaptă “un mesaj clar asupra caracterului ireversibil” al aderării la NATO, înaintea vizitei lui Jaap de Hoop Scheffer.

Deficitul trebuie

redus la 10%

News]05 Deficitul de cont curent trebuie redus la 10% din Pro-dusul Intern Brut (PIB), în urmă torii ani, de la 14% în 2007, a declarat, ieri, economistul-şef al BNR.

Lactag şi-a mărit

livrările în Capitală

Retail]10 Producătorul de lac-tate Lactag Costeşti (judeţul Argeş) şi-a mărit livrările pe piaţa Capitalei, după încetarea parteneriatului cu compania germană Meggle.

NEWSArma României la Haga]03 Agentul României a venit ieri cu o anecdotă în faţa judecătorilor CIJ, pentru a ilustra insistenţa cu care Ucraina vorbeşte despre “predominaţia ţărmurilor sale”.

COMPANII&BĂNCIStrabag, aproape de 300 mil. euro ]07 Activităţile Strabag în România au generat, anul trecut, venituri consolidate de 190 milioane de euro. Compania aşteaptă o creştere cu 50% a afacerilor anul acesta.

COMPANII&BĂNCICFR Infrastructură, pierderi de 85 mil. €]13 Compania Naţională de Căi Ferate a înregistrat, în primele şapte luni, pierderi de 85 mil. euro, ceea ce reprezintă circa 90% din pierderile pe tot anul trecut.

România, nr. 2 la cresteri salariale în UE

Salariile din România au crescut, în medie, cu 23% în trimestrul trecut, potrivit ultimelor date ale Eurostat. Ţara noastră se află pe locul al doilea la acest capitol, fiind depăşită de Letonia. După România, s-au plasat Bulgaria (21,9%), Lituania (18,2%), Estonia (16,9%) şi Polonia (10%). Per ansamblu, la nivelul Uniunii Europene costul forţei de muncă a crescut, în medie, cu 3,4%. În aceste condiţii, creşterea costului forţei de muncă a fost de opt ori mai rapidă în România decât la nivel european. Analiştii estimează că acest ritm se va tempera în lunile care urmează, din cauza stagnării afacerilor în unele domenii. (B.A.)

Macro ]06

Media face 60% din

businessul Bigger

Media]19 Din afacerile grupului de comunicare Bigger, estimate la 20,7 milioane de euro în 2008, media aduce 60% din cifra de afaceri, mai puţin decât anul trecut.

’Odată cu ieftinirea petrolului, marja noastră pe distribuţia

de carburanţi a crescut uşor, astfel că acum avem un avantaj. Această micşorare spectaculoasă a fost cauzată, în mare măsură, de retragerea speculatorilor.

CONSTANTIN TAMPIZA, DIRECTOR GENERAL LUKOIL ROMÂNIA

COMPANII&BĂNCI ]11

Recrutarea aduce

bonusuri de 50%

Consulting]09 Bonsurile pentru angajaţii din companiile de HR pot ajunge până la 50% din salariul fix, în condiţiile în care joburile au şi o componentă de vânzare.

Economia japoneză,

contracţie de 3%

News]02 Economia japoneză a suferit o contracţie anuală de 3% în trimestrul trecut, cea mai semnificativă din ultimii şapte ani, pe fondul reducerii consumului.

FOCUSDe ce Bursa din România este în topul scăderilor din regiune]II/III Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut, în 2008, una dintre cele mai slabe evoluţii dintre bursele din Europa Centrală şi de Est, după ce principalele companii listate au avut pierderi de peste 50% de la începutul anului. Dintre ţările din regiune, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în 2008, pe bursele din Ucraina, Bosnia-Herţegovina, România şi Bulgaria, potrivit datelor Bloomberg.

INDEX COMPANII

ADIDAS 19

AIRTEL 18

AKER YARDS 12

ALITALIA 12

ANCONAV 12

APPLE 18

ATLASSIB 17

BCC 18

BIGGER 19

BRD 17

DACIA 13

DIVERTA 18

EDISON 11

EFG 17

ELECTRABEL 11

EXIMBANK 19

HBO 19

IDC 18

IDEEA 18

MARRIOTT 13

LACTAG 10

MOL 19

MOVISTAR 18

OGILVY 19

OMNIMODA 13

ORANGE 18

RADIO TOTAL 19

RADISSON 13

RENAULT 13

RTC 18

STARLINK 19

TBWA/MERLIN 19

Eveniment] Camera de Comerţ Româno-Britanică organizează un dejun de afaceri. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF), Eugen Teodorovici, va prezenta evoluţia procesului de absorbţie a fondurilor europene, domeniile-cheie în care se vor aloca aceste fonduri: infrastructură, canalizare, mediu, sectorul sănătăţii, precum şi oportunităţile pe care le au, în acest context, firmele mici şi mijlocii.Athenee Palace Hilton Hotel, sala Regina Maria/ora 8.30

Conferinţă] Distrigaz Sud organizează un briefing de presă. Tema întâlnirii va fi “Fuziunea GdF - SUEZ şi implicaţiile asupra Distrigaz Sud”. Sediul Distrigaz Sud, Bdul Mărăşeşti nr. 4-6, sector 4, Bucureşti, Sala de Consiliu, etajul 5/ora 9.45

AGENDA ZILEI

INDEX PERSOANE

[email protected]ţi-ne e-mail dacă doriţi să anunţaţi un eveniment în această rubrică

ADRIAN DANCIU 11

CARMEN PETCU 19

CONSTANTIN STROE 13

C. TAMPIZA 11

CRISTIAN PÂRVAN 06

DAN ROŞU 18

DANA PATRICHI 09

GABRIEL KREMER 09

GABRIEL MANU 10

GELU STAN 12

ILIE CARABULEA 17

IONUŢ DUMITRU 05

MARCEL STRĂUŢ 19

MARIUS BERENBROK 09

NARCIS NOAGHEA 04

NICK BAUM 19

NICULAE OIŢĂ 10

OCTAVIAN RADU 18

PAOLO ROMANI 18

P.R HOOGENDOORN 11

R. WARBUTON 05

RUXANDRA SĂRARU 19

irina.crudu @standard.ro

Coca-Cola Hellenic Bottling Company (HBC) România, unul dintre principalii producători de băuturi răcoritoare de pe piaţa locală, închide fabrica de la Oradea, în vederea eficientizării activităţii pe plan local, urmând să-şi consolideze capacitatea de producţie în fabricile din Iaşi, Timişoara, Ploieşti şi Vatra Dornei, potrivit oficialilor companiei.

“Decizia este rezultatul unui proces permanent de reevaluare a infrastructurii deţinute de com-panie, a pieţei şi a mediului social-economic deosebit de dinamic, ur-mând a contribui la eforturile de

eficientizare a companiei”, se arată într-un comunicat al firmei. Activi-tatea în fabrica din Oradea va conti-nua până la jumătatea lunii noiem-brie. În acelaşi timp, depozitul Ora-dea se va reorganiza şi rămâne cen-trul zonal de distribuţie.

Angajaţii urmează să primească un pachet compensatoriu de şapte până la zece salarii, potrivit preve-derilor din cadrul contractului co-lectiv de muncă în vigoare. Cele 102 persoane implicate în acest proces vor primi poziţii disponibile în ca-drul companiei, conform pregăti-rii profesionale. “Această reorgani-zare va asigura menţinerea şi con-solidarea pe termen lung a poziţiei companiei de lider pe piaţa băutu-rilor nealcoolice”, potrivit comuni-catului. Piaţa internă a băuturilor răcoritoare (care include şi apa mi-

nerală) se ridică la peste un mili-ard de euro, principalii producăto-ri fiind Coca-Cola HBC, PepsiCo, Eu-ropean Drinks şi Romaqua.

Coca-Cola este prezentă pe pia-ţa din România prin intermediul a două firme, respectiv Coca-Cola România, reprezentantul compani-ei americane The Coca-Cola Com-pany, care deţine mărcile şi produ-ce concentratele, şi îmbuteliatorul

Coca-Cola HBC România, care pro-duce, distribuie şi vinde produsele. Valoarea investiţiilor Coca-Cola în România se ridică la circa 400 mil. euro. Coca-Cola Hellenic Bottling Company este a doua companie de îmbuteliere a produselor Coca-Cola din lume, operând în 28 de ţări, din Irlanda până în Rusia, din Estonia până în Nigeria, având 41.000 de an-gajaţi, servind peste 540 milioane de consumatori. Compania Coca-Cola HBC a fost înfiinţată în 2000, ca urmare a fuziunii dintre Athena-Bottling Company S.A. şi Coca-Cola Beverages plc. Volumul vânzărilor grupului Coca-Cola HBC a crescut cu 7% în primul semestru al aces-tui an, la 483,9 milioane de navete, evoluţie susţinută de rezultatele în-registrate în România, Serbia, Bul-garia şi Nigeria.

INTERVIU ]I/IV

Răzvan Căpănescu, creative director Publicis România

’ Cred că, în următorii trei

ani, am putea să ne numărăm printre naţiunile favorite la Eurobest şi «revelaţie» la Cannes

] “Valoarea foarte scăzută a tranzacţiilor cu acţiuni BVB este determinată şi de starea de incertitudine a investitorilor cu privire la evoluţiile viitoare ale pieţelor externe”

Andreea Ciobanuanalist la Intercapital Invest

Haos pe Wall Street. BVB pierde 4%

Business Standard te

Intră pe www.standard.ro/concursşi poţi câştiga o invitaţie la seminarul “Customer Loyalty Leadership”, susţinut de Chris Daffy.

?Născut pentru afaceri

PREMIAZĂ!

]FTSE100, principalul indice al celei mai mari burse din Europa s-a prăbuşit ieri cu 4,66% 5.150,6

16 iulie 2008

6.479,43 ianuarie 2008

5.164,115 septembrie 2008

PORTOFOLIU COCA-COLA HBC

Cifra afaceri 2007 391 mil. euro

FabriciIaşi, Timişoara,

Ploieşti, Vatra Dornei

Unitate Oradea în curs de închidereSalariaţi Oradea 102

Sursa: Compania

EURO3,6212

DOLAR2,5414

PETROL92,190

BET4.823

XAU63,62

%BCE4,25

RON

3,620

3,600

3,520

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

COTAŢIILE ZILEI Surse: BNR, BVB, BCE, Bloomberg

RON

2,600

2,550

2,300

RON

64,00

63,00

62,00

PROCENTE

5.283

4.200

4.100

DOLARI

100,00

95,00

85,00

PUNCTE

5.200

5.000

4.800

mai exista falimente, impactul nu va fi dezastruos. Piaţa financiară se va stabiliza abia undeva la mijlocul anu-lui 2009, iar efectele asupra Români-ei sunt indirecte, în special printr-o volatilitate ridicată a cursului mone-dei naţionale”, a declarat pentru Busi-ness Standard Lucian Anghel, analist-şef al liderului pieţei bancare din Ro-mânia, BCR.

Financiar/Pieţe de Capital ]15/17

[email protected]

Gigantul Lehman Brothers a intrat în faliment. Prăbuşirea Merrill Lynch a fost evitată doar prin anunţul de preluare de către Bank of America. AIG, care a pierdut săptămâna trecută poziţia de lider al pieţei de asigurări, a înaintat Băncii Centrale Americane o cerere de finanţare pe termen scurt, în valoare de 40 mld. dolari, după pierderi dezastruoase în capitalizare. Acestea sunt premisele uneia dintre cele mai mari crize de pe piaţa financiară din SUA, ale cărei efecte s-au simţit imediat şi în piaţa românească.

Criza de pe Wall Street a dus bur-sele în picaj şi deprecieri ale mone-delor, în condiţiile în care investito-rii sunt îngrijoraţi de riscurile unor noi prăbuşiri. În piaţa bursieră loca-lă, SIF-urile au înregistrat cea mai pu-ternică scădere ieri, de 5,14%. Indi-cii Bursei de la Bucureşti şi-au adân-cit pierderile, scăderea indicelui BET, de 4,24%, fiind corelată cu cea a in-dicelui FTSEurofirst 300, de 5%, care include cele mai importante compa-nii europene. Leul a pierdut 1,81 bani. Analiştii financiari nu exclud riscul unor noi falimente de companii mari pe piaţa americană, pe fondul expu-nerii necontrolate pe piaţa credite-lor, efectele care urmează să se pro-page asupra României fiind indirec-te. “Probabil că o să vedem o serie de companii afectate însă, chiar dacă vor

4.823,2115 septembrie 2008

9.735,674 ianuarie 2008

]Căderea Lehman Brothers a lovit puternic bursele europene, principalele companii de la BVB pierzând peste 4%

Sursa: BVB

SUMAR ultima pagină, pentru prima oră

Leul şi bursa, în picaj sub efectul Bear Stearnsredacţia @standard.ro

Leul şi Bursa de la Bucureşti, care a pierdut ieri 1,5 mld. euro din capitalizare, au resimţit ieri şocul financiar internaţional provocat de prăbuşirea acţiunilor uneia dintre cele mai importante bănci de investiţii americane, Bear Stearns, şi preluarea acesteia de către rivalii de la JP Morgan.

Titlurile băncii americane de investiţii Bear Stearns au suferit o depreciere de 47% în numai o oră în şedinţa bursieră de vineri, ajungând la cotaţia de 30 de dolari pe acţiuneSistemul de bănci centrale din SUA (Fed) a redus vineri dobânda de refinanţare de la 3,50% la 3,25% pe an, din cauza deteriorării grave a economiei americane

Dolarul s-a prăbuşit ieri-dimineaţă până la nivelul istoric de 1,5905 dolari/euro, în timpul tranzacţiilor de pe piaţa asiaticăPrincipalele burse europene afişau deprecieri importante ieri: indicele bursei londoneze - FTSE - scădea cu 2,9%, cel al pieţei de la Frankfurt - DAX - pierdea 4,08%, indicele Bursei de la Paris - CAC40 - se deprecia cu 2,89%

Reacţia pieţelor externe

„Efectele pe piaţa românească a ştirilor despre Bear Stearns sunt rea-le, dar se vor resimţi pe termne lung,

nu imediat. Ar fi bine ca ştirile rele să se oprească aici“, a declarat pentru Business Standard Cornel Fumea, directorul casei de brokeraj BRD Se-curities. De asemenea leul s-a depre-ciat ieri cu peste cinci bani (1,37%), până la 3,7608 lei în raport cu mo-neda europeană, potrivit cursului de referinţă afişat de banca centrală.

Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a scăzut cu 3,26%, închizând la 7.206,97 puncte, în timp ce indicele compozit al pieţei, BET-C, a pierdut 3,17%, până la 5.090,33 puncte. Principalele burse europene afişau, de asemenea, depre-cieri importante după ce dolarul s-a prăbuşit ieri-dimineaţă până la nive-

lul istoric de 1,5905 dolari/euro, în timpul tranzacţiilor de pe piaţa asiatică

News/Fuziuni/Pieţe ]02/08/24

3,5971

3,7608

] Curs euro-leu(unităţi)

BNR a atras, ieri, peste un miliard de euro de la băncile comerciale

Su

rsa

: BN

R

6604,59 4 ian. 2008

] Evoluţie indice BET-C (puncte)

Indicele general al bursei a pierdut 3%, respectiv 1,5 mld. ¤ din capitalizare

Su

rsa

BV

B

4930,26 18 febr. 2008

03 ian. 2008 17 mart. 2008

BUCUREŞTI 5° 16° ATENA 7° 20°

CLUJ 0° 8° BERLIN -1° 6°

IAŞI 3° 10° LONDRA 0° 9°

TIMIŞOARA 2° 11° MADRID 1° 14°

CRAIOVA 5° 13° ROMA 7° 16°

CONSTANŢA 5° 15° STOCKHOLM -1° 2°

BRAŞOV 0° 6° VIENA 0° 8°

BUDAPESTA 0° 9° PRAGA -2° 3°

KIEV 0° 7° MOSCOVA 0° 2°

OTOPENIFRANKFURTCH. DE GAULLE

SCHIPHOLHEATHROWVIENA

’ Dacă în urma analizei preţurilor de transfer apar diferenţe, fiscul poate ajusta baza impozabilă. De ce este

nevoie de astfel de reguli?Gabriel Biriş, avocat SCA Biriş Goran FORUM ]II - COMENTARIU INVITAT

FOCUSOperatorii aerieni se apără de creşterea preţului petrolului prin fuziuni şi alianţe]IV/V Creşterea preţului ţiţeiului în ultimul an şi previziunile pesimisteale analiştilor determină transportatorii aerieni să ia în calcul posibile fuziuni cu alte companii, pentru a rezista concurenţei şi a salva din profit. Acest lucru este valabil la nivel internaţional, în Europa şi în Statele Unite, unde sunt prezenţi cei mai puternici operatori.

NEWS ]05

Businessul pe persoane fizice din construcţii, o gaură de jumătate de miliard de euro de la buget

INTERVIU ]VI/VII

Bogdan Ciobotaru, vicepreşedinte Morgan Stanley

INDEX COMPANII

ADEVĂRUL HOLDING 20

AIR FRANCE-KLM 15

ALITALIA 15

APEMIN TUŞNAD 10

BEAR STEARNS 08

BRANDSTALK 20

BRINEL 19

COSMOTE 20

DELL 19

DEUTSCHE TELEKOM 08

DRAFTFCB 20

FLAMINGO 07

FM LOGISTIC 15

FSC 19

FUCHS 10

GOOGLE 18

HEIDELBERGCEMENT 14

HP 19

IMAGE 21

JP MORGAN 08

MORGAN STANLEY VI

NOKIA 18

PAPER PLUS 15

PROFESSIONAL 22

ROMPETROL V

ROMSYM DATA 19

ROMTELECOM 18

URBB 10

adrian.mirsanu @standard.ro

Casele de avocatură de afaceri Muşat&Asociaţii, Nestor Nestor Di-culescu Kingston Petersen şi Ţuca, Zbârcea&Asociaţii conduc topul firmelor de profil din România, din punct de vedere al valorii ser-viciilor facturate în 2007, potrivit datelor depuse de către acestea la Administraţia Financiară. Primele zece firme de avocatură au facturat în total, în 2007, servicii în valoa-re de peste 90 mil. euro fără TVA (peste 100 mil. euro cu TVA). Mu-

şat&Asociaţii, a facturat, anul tre-cut, servicii avocaţiale totale în va-loare de 14,3 mil. euro fără TVA (15,7 mil. euro cu TVA). În peri-oada similară, NNDKP a facturat servicii de 12,6 mil. euro fără TVA (13,9 mil. euro cu TVA), în timp ce Ţuca, Zbârcea&Asociaţii a înregi-strat 12,4 mil. euro fără TVA (14,08 mil. euro cu TVA). Valorile prezen-tate au fost calculate pe baza fişelor decont depuse lunar de către fir-mele de avocatură la Administra-ţia Financiară.

Consulting ]09

Muşat, Nestor şi Ţuca, lideri în Top 10 avocaţi de 100 mil. euro

Rezultate] Compania de evaluare Darian organizează o masă rotundă pentru anunţarea rezultatelor financiare înregistrate de companie în 2007, precum şi estimări despre influenţa pe care mediul de afaceri autohton şi evoluţia sectorului imobiliar o vor avea asupra pieţei evaluărilor din acest an.Hotel InterContinental/ ora 10.00

IT&C] Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software organizează seminarul "Întâlnire bilaterală ICT România-Italia", în cadrul căruia se va prezenta proiectul BAMONDO pentru internaţionalizarea sectorului. Sediul CCIB/ ora 10.00

Concurs] Orange România organizează o conferinţă de presă cu ocazia deschiderii ediţiei 2008 a concursului “Premiile Orange pentru tinerii muzicieni”. Sediul Orange Concept Store/ ora 10.30

AGENDA ZILEI

INDEX PERSOANE

COMPANII&BĂNCI ]14

HeidelbergCement, profit de 117 mil. euro în România

ŞTI

RI &

CIF

RE Deutsche Telekom

preia 20% din OTE]08 Deutsche Telekom a încheiat un acord pentru preluarea unei participaţii de 20% la operatorul elen de telecomunicaţii OTE, de la fondul de investiţii Marfin Investment Group, pentru circa 2,5 mld. €.

9,6 mil. euro pentru Volksbank]16 Volksbank România, unul dintre cei mai agresivi jucători din sistemul bancar românesc, plasat pe locul opt în funcţie de active, şi-a majorat capitalul social la peste 377 milioane de lei.

Venituri de 849 mil. € la Romtelecom]18 Romtelecom, principalul operator de telefonie fixă din România, este creditat de CitiGroup cu venituri de 849 milioane de euro pentru anul 2007, în scădere cu 5% faţă de 2006.

201milioane de eu-

ro este estimarea veniturilor

pentru T4

5,8procente este co-

ta de piaţă viza-tă de Volksbank

România anul acesta

20%din acţiunile OTE vor fi preluate de

Deutsche Tele-kom

[email protected]ţi-ne e-mail dacă doriţi să anunţaţi un eveniment în această rubrică

’Acum vreo trei ani, când a anunţat oficial preluarea

Astral şi planurile UPC în România, fostul director general al operatorului de cablu rostea o sintagmă care s-ar putea dovedi reţeta magică în viitor: Video-On-Demand (VOD)

CITIŢI OPINIA REDACŢIEI, DE ANDREEA GROENENDIJK,

COORDONATOR DEPARTAMENT COMPANII&BĂNCI, ÎN SECŢIUNEA LIDERI&ANALIZE

NEWS ĂCOMPANII & BĂNCIĂ INVESTIŢIIŢŢŢ LIDERI & ANALIZE0101 0202 0303 0404 0505 0606 0707 0808 0909 1010 1111 1212 1313 1414 1515 1616 1717 1818 1919 2020 2121 2222 2323 2424 2525 2626 2727 2828 2929 3030 3131 3232 II IIII IIIIII IVIV VV VIVI VIIVII VIIIVIII

SECŢ

IUN

EA A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

FT

SECŢ

IUN

EA

B

F UZ

I UN

I

CON

SU

LTIN

GC FM

CG/R

ETA

ILFF

ENE R

GIE

IND

US

TRI I

IND

US

TRI I

IMO

BIL

IAR

E

HO

REC

A

FIN

AN

CIA

R

FIN

AN

CIA

R

IT&

TELE

COM

I IT&

TELE

C OM

MED

IA&

COM

M NE

W

NM

EDI A HR

SECŢ

IUN

EA

C

PIE

ŢEP

CA

PIT

AL

PIE

ŢEC

AP

ITA

L

CIFR

ELE

ZIL

EI

CEN

TRU

CC

DAT

E

CEN

TRU

CCE

DA

TE

CEN

TRU

CECC

DA

TE

AS

IG.&

PEN

SII

AAA SER

VIC

II FI

N.

SUM

AR

DET

AŞA

BI L

COV

E R

FOR

UM

FOR

UM

FOCU

S

F OCU

S

INTE

RV

IU

I NTE

RV

I U

ST O

RY

DET

AŞA

BI L

INDEX SUMAR GRAFIC STRUCTURA ZIARULUI DE AZI, PE PAGINI www.standard.ro/index

ADRIAN STANCIU 22

ALAN SCHWARTZ 08

B. CIOBOTARU VI/VII

BOGDAN SÂNTEA 21

BOGDAN ZAFIU 15

CĂTĂLIN IGNAT 10

DINU PATRICIU IV/V

ERIC SCHMIDT 18

FREDERIC OUDEA 16

GERALD SCHREINER 16

GRIGORE CARTIANU 20

JAMES DIMON 08

JAN WILLEM BREEN 15

L. CIOCĂZANU 20

LIVIU VOINEA IV/V

RADU PANAIT 22

ROBIN BHAR 26

SILVIU GÎNJU 15

STEVEN ROGEL 08

TEREZA VÂLCAN 20

Marţi, 18 martie 2008/ nr. 53 (211)/ 40 pagini/ 1,9 lei

catalin.ciocan @standard.roramona.asiminei @standard.ro

Un broker de pe piaţa locală de capital a pu-tut câştiga, anul trecut, din salariu, în medie, între 1.000 şi 1.500 de euro, potrivit estimări-lor oferite Business Standard de societăţile de brokeraj.

Datele variază mult, salariul mediu de pe pia-ţă ajungând până la 3.000 de euro pe lună, în

condiţiile în care câştigul unui broker depinde nu numai de salariul fix, ci şi de bonusurile pri-mite în urma performanţelor acestuia.

“Cel mai mare pachet salarial al unui direc-tor de societate de brokeraj a fost, anul trecut, de 960.000 de euro, din care doar 10% au re-prezentat salariul fix, restul fiind bonusuri, în funcţie de performanţe”, a declarat pentru Bu-siness Standard George Butunoiu, managing partner în cadrul firmei de executive research cu acelaşi nume.

Brokerii “buni” de pe piaţa locală de capi-tal au câştigat, anul trecut, peste 100.000 de euro, au spus reprezentanţii societăţilor de bro-keraj.

“Un broker bun a putut câştiga liniştit 100.000 de euro anul trecut, aici incluzând şi bonusurile în funcţie de performanţe, dar şi tranzacţiile efectuate pe cont propriu. Un bro-ker foarte bun a putut câştiga peste 300.000 de euro”, a spus directorul uneia dintre primele zece societăţi de brokeraj de pe piaţă.

Cel mai mare salariu din brokeraj: 960.000 €

NEWS COMPANII&BĂNCI INVESTIŢII LIDERI&ANALIZE

500.000 de angajări

în UE în T4

News]06 Circa jumătate de milion de noi locuri de muncă au fost realizate în Uniunea Europeană în trimestrul al patrulea al anului trecut, potrivit Eurostat.

Flamingo: piaţa de

LCD-uri se va dubla

Cover]07 Flamingo Internaţional estimează că vânzările de LCD-uri se vor dubla în 2008, la aproximativ 500.000 de unităţi, pe fondul preţurilor tot mai accesibile.

Şcoala

zeilor

Library]VIII “Dacă scolile şi universităţile pe care le cunoaştem sunt şcoli pentru oameni, avem nevoie de şcoli pentru zei”, spune profesorul Stefano E. d’Anna.

FREE! English Section & Newsletter

@Kickstart your business day with Business Standard. Read our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll receive the latest business news headlines from Business Standard, every weekday FREE OF CHARGE. Activate your FREE subscription NOW: www.standard.ro/newsletter

Puternice violenţe

în nordul Kosovo

News]02 Violenţele izbucnite ieri în nordul Kosovo, după o operaţiune a poliţiei, s-au soldat cu rănirea a 33 de membri ai forţelor de ordine şi a 80 de sârbi.

Afacerile Apemin

au crescut cu 41%

Retail]10 Producătorul Apemin Tuşnad a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 13,1 milioane de euro, în creştere cu 41,5% faţă de anul precedent.

Abonament prin SMS

Trimiteţi cuvântul STANDARD prin SMS la numărul 7499 şi sunteţi abonat la BUSINESS STANDARD pentru 4 luni (prima lună, GRATUIT). Preţul (9 euro Orange, 12 dolari Vodafone) va fi reţinut automat din factura de mobil.

eStandard.ro

O nouă experienţă multimedia. Puteţi testa ediţa digitală cotidianului Business Standard, la adresa www.e-standard.ro. Promoţional, veţi “răsfoi” ziarul în varianta e-paper, gratuit, prin simpla înscriere ca membru.

INVESTIŢIIVIG intră pe Pilonul III]30 Vienna Insurance Group va intra după 1 iulie 2008 pe segmentul pensiilor private facultative (Pilonul III) prin societatea de pensii Asirom Concordia.

CMU a pus ochii pe furnizorul de servicii medicale

Centrul Medical Unirea (CMU), unul dintre cei mai mari jucători pe o piaţă de 300 mil. euro, se află în discuţii avansate pentru a prelua Avamedica din Constanţa, cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale maritime. Avamedica, o afacere de familie care activează, sub acest nume, din 2004, este şi furnizorul de servicii medicale pentru baza militară americană de la Kogălniceanu, a declarat pentru Business Standard Daniela Diculescu David, unul dintre proprietarii clinicii. Valoarea tranzacţiei este, spune Diculescu David, “de patru ori mai mare faţă de cifra de afaceri şi cam de zece ori faţă de EBITDA”, ceea ce ar plasa dealul la circa două milioane de euro. (A.G.)

Industrii ]13

Ziar premiat pentru design5 award of Excellence 2007

FP, 1,9 mld. €

pe piaţa liberă

Cover]23 Valoarea Fondului Proprietatea (FP) a ajuns la circa 1,9 miliarde euro, potrivit celor mai credibile informaţii de pe piaţa informală a acţiunilor FP.

Credite preferenţiale

pentru fermieri

Servicii financiare]31 Fermierii care lucrează peste zece ha pot obţine un avans de 75% din valoarea subvenţiei UE, prin credite preferenţiale de la anumite bănci.

standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected]

Decizie

[ Analiştii se aşteaptă ca Fed să reducă do-bânda de poli-tică monetarăcu un punct procentual în şedinţa de azi.

PROMO

PROCENT CREŞTERE NUMĂR PASAGERI ÎN 2006] România a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de persoane care au călătorit cu avionul în 2006

Sursa: Eurostat

35%

34%

33%

31%

România

Slovenia

Letonia

Polonia

TOP 10 FIRME AVOCAŢI

Sursa: BS, pe baza raportărilor firmelor depuse la Administraţia Financiară

CompaniaTotal General (euro)

Fără TVA Cu TVAMuşat&Asociaţii 14.344.304 15.708.569Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen 12.684.121 13.969.382Ţuca, Zbârcea&Asociaţii 12.452.102 14.087.892Linklaters, Miculiţi, Mihai 11.034.279 11.904.043CMS Cameron Mckenna 10.292.793 11.434.985Boştină şi Asociaţii 7.691.416 9.073.521Popovici, Niţu&Asociaţii 6.161.224 7.057.828Stoica&Asociaţii 5.879.535 6.750.121Salans-Moore &Asociaţii 5.526.870 6.152.893

] Situaţie facturi lunare conform fişe decont depuse la Administraţia Financiară

BlackBerry Business Standard

119 Europreţ special până la 31 martie

detalii în pagina 31

EURO3,7608

DOLAR2,3844

PETROL105,62

BET7.206

XAU78,53

%UE4,00

RON

3,770

3,750

3,600

13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03

13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03

13.03 143.03 17.03 13.03 143.03 17.03

COTAŢIILE ZILEI Surse: BNR, BVB

RON

2,400

2,380

2,200

RON

78.600

74.500

72.000

PUNCTE

7.500

7.200

7.000

PUNCTE

4.500

3.500

2.500

PUNCTE

108.000

106.000

90.000

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSiNESS STaNdaRd a dEVENiT MoNEy.Ro. aBoNaţi-Vă La NEWSLETTER-UL MoNEy.Ro şi pRiMiţi ziLNic pE E-MaiL şTiRiLE caRE Vă iNTERESEază

94%este cel mai mare randament al unui fond

100de români vor să ajungă în fiecare anla prestigioasa universitate

Rata de succes a românilor la Harvard: 4%

[email protected]

Patru români sunt admişi anual la Univer-sitatea Harvard dintre cei o sută care aplică. România se află printre ţările europene cel mai bine reprezentate în cadrul prestigioasei instituţii de învăţământ, spune Alexandru Mănăilă, absolvent Harvard. “În jur de o sută de tineri aplică anual, dintre aceştia 15-20 sunt chemaţi la interviu, iar la final, doar trei sau patru, în medie, reuşesc să intre”,

I afirmă Mănăilă. Potrivit acestuia, România se numără printre ţările din Europa care au cei mai mulţi studenţi la Harvard, adică 40 de studenţi în total. Mănăilă spune că pot in-tra la Harvard şi persoane care nu dispun de suma de 40-45.000 de dolari, necesară anu-al pentru achitarea taxei. “Principala grijă a cuiva care vrea să intre trebuie să fie accep-tarea. Aceasta nu are legătură cu nivelul fi-nanciar al candidatului, ci doar cu nivelul lui de pregătire”, consideră Mănăilă. Odată ac-ceptat în cadrul universităţii, studentul va fi

scutit de la plata cursurilor, dacă dovedeşte că familia sa are un venit anual de sub 45.000 de dolari. Pentru admiterea la Harvard, tine-rii aplicanţi trebuie să scrie şi un eseu legat de experienţa lor de viaţă. “Mulţi se apucă şi fac critică de film sau îşi spun părerea vizavi de situaţia economică mondială. Este greşit. Cei de acolo vor să vadă ceva legat de tine, ca om, de experienţa ta de viaţă. Vor să vadă ce fel de persoană eşti, dincolo de performanţe-le şcolare şi profesionale”, explică Mănăilă.> piaţa muncii 13

Topul fondurilormutuale în 2009fondurile de investiţii cu plasamente în acţiuni active dinamic şi Raiffeisen România acţiuni au înregistrat randamente de 94%, respectiv 73% pe primele 11 luni ale acestui an, potrivit celor mai recente date privind activele nete, acestea fiind şi singurele fonduri care au reuşit să bată indicele BET-XT, al celor mai importante 25 de acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care a crescut cu 69% în primele 11 luni. > pieţe de capital 06

opinii & comentarii

lucian croitoruConsilier al Guvernatorului BNR

Va putea fi reformatsistemulmonetarinternaţional?ultima pagină

eur 4,2738 .-0,16%

RoN

usd 2,8396 .-1,03%

RoN

Xau 1.170,6 .-0,42%

USd

petrol 77,15 .-0,04%

USd

Bet 4.841 ,+0,49%

pUNcTE

roBor 9,98 .-0,2%

pUNcTE

online tmctv.ro gşTiRi VidEo îN paRTENERiaT cU ThE MoNEy chaNNEL

news&briefsZi de vârf pentru cumpărăturile onlinecumpărături online de peste 318 milioane de euro, în 4,5 milioane de tranzacţii, au fost făcute ieri cu carduri Visa în Europa, potrivit unei estimări a companiei.Bănci & asigurări /05

Bucureştiul, sibiul şi clujul au cei mai economi locuitoriUn locuitor din capitală deţine, în medie, un depozit în valoare de 41.185 de lei, în timp ce în judeţele Sibiu şi cluj media economiilor este de 8.727 de lei, respectiv 9.980 de lei.finanţe personale /07

operatorii privaţi vor lua în 2010 cel mult 5% din cota cfr călătoriîn lipsa banilor pentru investiţii, operatorii privaţi din transportul feroviar de călători nu vor lua anul viitor mai mult de 5% din cota de piaţă a cFR călători, deşi potenţialul de dezvoltare este mult mai mare. companii /09

producătorii de adezivi au tăiat din preţuri pentru a vinde ca în 2008Măsura scăderii preţurilor, direct la sac sau prin intermediul promoţiilor, a fost singura soluţie a producătorilor de adezivi pentru a atinge în acest an nivelul vânzărilor din 2008. industrii /10

declinul din construcţii a redus preţul lemnuluipreţul lemnului a scăzut cu până la 20% în acest an, ca urmare a reducerii cererii pe piaţa internă, din cauza micşorării pieţei construcţiilor. industrii /12

piaţa de comerţ electronic poate creşte în 2010 cu peste 50%Migrarea mai multor companii către online, creşterea nivelului de încredere a utilizatorilor în internet sunt factorii pe care se bazează companiile când vorbesc despre e-commerce în 2010.it&telecom /14

mediul online: piaţă cu potenţial, caut advertiseri cu încredere dacă online-ul ar da un anunţ la mica publicitate, probabil că aşa ar suna. deşi anul acesta a înregistrat o scădere, pentru 2010 sunt prevăzute creşteri de la 5% la 30%. media&comunicare /15

marţi 1 decembrie 2009/nr. 235 (648)/16 pagini/2,5 lei standardgmoney.ro

[email protected]

Riscul şi creditele neperformante reprezintă o parte destul de importantă din activele sistemului bancar. Pentru ca situaţia să revină la un nivel mai normal, va trebui să treacă ceva timp, spune

Patrick Gelin, preşedinte general al BRD-Groupe Société Générale.

I Pe termen mediu, după ieşirea din criză, Gelin consideră că sistemul bancar local va intra într-o fază de consolidare, la finele căreia vor mai rămâne pe piaţă doar cinci-şase bănci universale şi câteva instituţii de credit de nişă. “Cred că sunt prea mul-te bănci în România pentru dimensiunea acestei pieţe. Astăzi există bănci care sunt de vânzare, dar nu le cumpără nimeni. Este un moment prost pentru consolidare, pen-tru că nu sunt cumpărători, iar preţurile au scăzut. Cred că în România, ca de altfel şi

în alte ţări din Europa, va exista o fază de consolidare, destul de importantă, care va începe probabil în anul 2011”, spune Pa-trick Gelin. Pentru anul viitor, şeful BRD-SocGen spune că va rămâne scăzută cere-rea de credite, întrucât populaţia este prea îndatorată. “S-au acordat prea multe credi-te pentru consum între anii 2004 şi 2008. Sistemul bancar din România va trebui să digere efectele acestor credite, dintre care unele sunt neperformante”, consideră Ge-lin. > bănci&asigurări 05

Urmează consolidarea. Vor rămâne cinci-şase bănci universale

[email protected]

Şocul financiar din Dubai nu va genera un val de efecte negative de talia celui produs anul trecut de prăbuşirea Lehman Brothers, în condiţiile în care economia mondială s-a stabilizat, spun analiştii

I intervievaţi de Business Standard. Aceştia precizează că problemele emiratului au fost deja luate în calcul pentru estimările privind creşterea de anul viitor."În momentul cel mai fierbinte al crizei internaţionale, decidenţii politici au fost forţaţi să extindă o umbrelă universală

asupra a tot ceea ce însemna companie naţională, de teamă ca efectul de domino să nu dărâme întreg şirul. Din fericire, redresarea globală este în acest moment suficient de puternică încât să permită decidenţilor politici să abordeze problemele acute din anumite ţări cu mult mai multă eficienţă”, a declarat pentru

Business Standard şeful departamentului de analiză pieţe emergente din cadrul Royal Bank of Scotland, Timothy Ash. Guvernul din Dubai şi-a declinat ieri orice responsabilitate în ceea ce priveşte datoria conglomeratului Dubai World şi a precizat că nu va oferi garanţii de stat.> news 04

Guvernul dinDubai:BăNciLoR, Vă pRiVEşTE!

Sistemul bancar românesc a fost foarte atins de criză

Profeţiile luiGelin, la încheiereamandatului laBRD-SocGen:

ECONOMIAeste energie!www.money.ro/economia2010

14-17 decembrie 2009

Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 1 decembrie

UN MESaj cifRat Eli Davidai, unul dintre multimilionarii cvasianonimi ai României, sparge tăcerea după 20 de ani şi dă mediului de afaceri un mesaj codificat. Să încercăm să-l descifrăm.

Registrul Comerţului continuă să dea termene peste un an news /03

Patrick Gelin, preşedinte general al BRD-Groupe Société Générale > foto Viorel Dudău

Cum afecteazăevenimentele din Dubai Europa emergentă

Din 663 de ediţii, am ales astăzi pentru dumneavoastră 13 coperţi de referinţă. Aceasta este ultima apariţie tipărită a ziarului Business Standard. Vă aşteptăm, din 2010, pe standard.ro.

Mulţumim, la revedere!

Page 2: Ultimul Numar Business Standard

echipaBusinessStandard02 miercuri, 23 decembrie 2009 standard gmoney.ro

Adrian Mârşanu Radu Soviani Lucian Davidescu Cătălin Ciocan Răzvan Ilie

Antonia Tucheac Gabriela Folcuţ Viorela Pitulice Simona DobreMonica BoneaDana DobreAndreea Groenendijk Delia Budurcă MIhaela Balea

Ionel Dancă Eugen Secmerean Marius Şerban Alexandru MihăileanuDan PopaDaniel OanţăTeo Tiţă Alexandru Urzică George Sarcinschi

Diana Sava Senica Micu Simona Fârtat Vali DeleanuMălina GonţDiana GrădinaruRamona Asiminei Roxana Ivan Sorina Iordan

Ionuţ Giuşcă Gabriel Preda Laurenţiu Matache Bogdan AsafteiIonuţ ŞişuOvidiu LefterRobert Iloviceanu Robert Comănoiu George Dobre

Simona Cioacătă Ioana Erdei Oana Coşman Otilia CaloianIrina CruduDella MarcusAna Drăghici Mihaela Filip Raluca Lipan

Alexandru Gugoaşă Doru Gheorghiu Mircea Marin Adrian IonescuRadu TănaseSilviu NiculescuDinu Boboc Adrian Sandu Cristian Matache

Diana Drînceanu Silvia Porumboiu Teodora Vasâlca Anca EnacheAnca GeangaleCălina Mihali Carmen Epuran Mona Gheorghe Andreea Roşca

Viorel Dudău Liliana Ciobanu Daliana Bărbuică Sebastian HubatiMarius PăunAlexandru ZahariaBobi Neacşu Sorin Freciu Dragoş Stanca

Cătălina Păun Cristina Cristea Dan Burada Nina VâlcuVirgil MerceanAlexandru NegreanuCristian Lipan Alexandru Iordăchescu Dan Cotleţ

xxx Raluca Goţia Viorel Ciocan Doru Mitranxxxxxxxxx Mihaela Lazăr Alina Constantinescu

Page 3: Ultimul Numar Business Standard

60”

20 [ Joi, 26 februarie 2009 ] Joi [ 26 februarie 2009/nr. 39(452)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

Găsiţi în 60“ Câştigaţi timp

pentru afaceri cu Business Standard Sumar:

ultima pagină, pentru prima oră

Premiat pentru design ENA & SND 14 Awards of Excellence 2007/2008

news companii companii

interviu

CRIZA A LOVIT MAI MULT UNGARIA ŞI ROMÂNIA DECÂT POLONIA ŞI CEHIACea mai mare provocare a grupului ING este aceea a identifi cării căilor de reacţie la criza fi nanciară, spune Tom Kliphuis, CEO ING Insurance Central Europe. Deşi produsele de asigurări pe care ING le vinde pe piaţa locală sunt comparabile cu cele din Polonia, Cehia sau Spania, Kliphuis spune că românii sunt mai sceptici în ceea ce priveşte investiţiile.paginile/I-IV

cifr

e

FINANCIAR/14

Allianz-Ţiriac, profi t operaţional de 13 mil. €

16% cota de piaţă a

Allianz-Ţiriac

IMOBILIARE/13

Stagnare pentru Hidroconstrucţia

22%creşterea afa-cerilor compa-niei anul trecut

MEDIA/19

Venituri şi profi t în scădere la Pro TV

29,9mil. dolari a fost

profi tul Pro TV

Litigiile cu angajaţii trec pe pierderecea mai profi tabilă companie

simona.dobre, [email protected]

Litigiile cu actualii şi foştii angajaţi au dat peste cap întreg bilanţul de anul trecut al celei mai mari companii din România, Petrom, parte a grupului austriac OMV, care a înregistrat în T4 pierderi de de 1,269 mld. lei (344,5 mil. euro), primele de la privatizare. Petrom a avut anul trecut un profi t în scădere cu 43%, la 1,022 mld. lei (277,5 mil. euro), după ce, a făcut provizioane pentru aceste litigii în valoare de 1,3 mld. lei (353 mil. euro). Compania a

raportat pentru 2008 un profi t în scădere cu 43% la 1,022 mld. lei (277,5 mil. euro), în special ca urmare a provizioanelor, dar şi a scăderii preţului ţiţeiului, deşi veniturile pe întreg anul avansaseră cu 49%, la 19,331 mld. lei (5,24 mld. euro). În acelaşi timp, în 2008, OMV, proprietarul Petrom, a înregistrat un profi t net de 1,53 mld. euro, în scădere cu 17%. Pe fondul rezultatelor slabe, dar şi pe cel al crizei fi nanciare şi economice care se profi lează tot mai puternic, conducerea Petrom a luat decizia de a nu acorda dividende pentru 2008 şi de a folosi banii pentru investiţii. O intenţie

similară există şi pentru 2009, în cazul în care situaţia se va înrăutăţi. Directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe, a declarat ieri, într-un interviu acordat Business Standard, că societatea monitorizează lunar cash-fl ow-ul, în sensul reducerii cheltuielilor şi al creşterii veniturilor, urmărind bonitatea fi cărui client în parte şi având în plan tăierea a 10-20% din cheltuielile operaţionale. Cotaţia Petrom pe Bursă a scăzut ieri cu 6,87%, după anunţarea rezultatelor fi nanciare. Capitalizarea companiei se ridică la 1,61 mld. euro. >energie/ 08

ENGLISH/17

Top managers willing to help Romania overcome the crisis

@standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected]

Proprietarul agenţiei Paralela 45: Am sistat alte proiecte, mă axez pe turismHORECA/12 Foto: Alin Burcea, proprietar Paralela 45

FREE! ON SITE...

English Section & Newsletter Kickstart your business day with Business StandardREAD our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVE the latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW: www.standard.ro/newsletter

SUPLIMENTE (4) >[ LUNI BlueAir >Standard[ LUNI CFR >Standard[ LUNI Antreprenor >[ LUNI/VINERI Lideri >[ [

DECIZIE

Voestalpine a pierdut peste 10 mil. €, date pe terenurile de la AgigeaVoestalpine, concernul austriac ce a fost anul trecut interesat să investească aproximativ 5,5 mld. euro într-un combinat siderurgic la Marea Neagră, însă a îngheţat proiectul pe fondul crizei, a pierdut peste 10 milioane de euro în România din rezervarea terenurilor de la mai mulţi proprietari din Agigea, locaţia vizată în România, au declarat pentru Business Standardsurse din cadrul negocierilor. Peter Schiefer, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat pentru Business Standard că proprietarii din Agigea au fost înştiinţaţi încă din luna ianuarie că terenurile rezervate nu vor fi cumpărate. (I.E.) >news/05

EUR 4,2764 xRON [ USD 3,3326 xRON [ XAU 958,7 xUSD [ PETROL 42,49 yUSD[ BET 1.887 xPUNCTE [ ROBOR 15,98 xPUNCTE [ [-0,2006%-0,1075% -3,14% +2,53% -0,63% -5,84%

focustendinţe, analize, strategii

P.II [ Joi, 26 februarie 2009 ] www.standard.ro/focus

[ Joi, 26 februarie 2009 ] P.III

multe unităţi de producţie între timp în

SUA. Problema este că, în prezent, în SUA

industria oţelului operează la aproxima-

tiv 50% din capacitatea de producţie, un

bun indicator al profunzimii actualei re-

cesiuni economice”, a declarat John Sur-

ma, CEO-ul celui mai mare producător de

oţel din SUA, U.S. Steel.Cea mai mare creş-

tere procentuală din Top 10 a înregistrat-o

Coreea de Sud, care a avut un plus de 3,8%,

de la 51,5 mil. tone în 2007 la 53,5 mil. tone

în 2008. La polul opus se situează Ucrai-

na, care a raportat o scădere de 13,4%, de

la 42,8 mil. tone la 37,1 mil. tone.

Pe continente, Asia rămâne lider, cu

770 mil. tone produse anul trecut, un plus

de 1,9% faţă de 2007. Cantitatea produsă

de continentul galben reprezintă apro-

ximativ 58% din producţia mondială de

anul trecut. Uniunea Europeană a rapor-

tat o scădere cu 5,3% faţă de 2007, până la

nivelul de 199 mil. tone.

Cele mai mari companii producătoare

de oţel au înregistrat scăderi semnifi ca-

tive ale preţului acţiunilor, ca urmare a

reducerii veniturilor. Astfel, liderul Arce-

lorMittal a raportat o scădere a capitaliză-

rii bursiere cu 70% în 2008, iar US Steel,

cel mai important producător nord-ame-

ultimul trimestru al anului trecut, până

la pragul de 1,42 miliarde euro.

Scăderea volumului de producţie a dus

şi la un nivel mai redus al achiziţiilor faţă

de alţi ani. Una dintre cele mai importan-

te achiziţii este mărirea participaţiei Ar-

celorMittal în cadrul producătorului de

oţel turcesc Erdemir, în luna iunie a aces-

tui an. Liderul mondial şi-a mărit parti-

cipaţia până la nivelul de aproape 25%

pentru suma de 869,2 milioane de dolari

(690 mil. euro). O altă achiziţie importan-

tă pentru ArcelorMittal a fost Bayou Steel

din SUA, pentru suma de 475 milioane de

dolari (375 mil. euro).

Seria achiziţiilor în SUA, ţară lovită cel

mai serios de actuala recesiune economi-

că, a continuat. De data aceasta, pe lis-

ta cumpărătorilor se afl ă cel mai impor-

tant producător din Rusia, Novolipetsk

Steel, care a plătit 3,53 mld. dolari (2,78

mld. euro) pentru John Maneely Company

(JMC), cel mai important producător inde-

pendent de ţevi de oţel din SUA.

O altă companie rusească amatoare de

fi rme americane a fost TMK, care, împre-

ună cu Evraz, a cumpărat IPSCO cu 1,25

mld. dolari (1 mld. euro). Din lista cum-

părătorilor nu putea lipsi cel mai impor-

tant producător din China, Baosteel Gro-

up, care a plătit 4,2 mld. dolari (3,34 mld.

euro) pentru Guangdong Iron and Steel

Group Corp. Producătorul fi nlandez Ou-

tokumpu a plătit, în aprilie 2008, 215 mili-

oane de euro şi a preluat datorii de 120 mi-

lioane de euro pentru a achiziţiona SoGe-

Par Group din Italia.

[email protected]

Pe fondul crizei economice, declanşate anul

trecut la nivel global, industria siderurgică

mondială a raportat prima scădere după 10 ani

de creştere constantă şi cel mai mare recul din

ultimii 40 de ani.

Potrivit World Steel Association, pro-

ducţia de oţel la nivel mondial a înregis-

trat în 2008 prima scădere din ultimii zece

ani, de circa 1,2%. Astfel, producţia mon-

dială a scăzut de la 1,344 mld. tone în 2007

la 1,329 mld. tone anul trecut. Acesta este

primul minus după o perioadă de zece ani,

după o scădere de 2,75% în 1998, de la 799

milioane de tone produse în 1997 la 777 mi-

lioane de tone produse în 1998. De atunci,

producţia mondială de oţel a crescut cu

71,1%, până la nivelul de 1.329,7 milioane

de tone în 2008.

Pentru 2009, previziunile sunt sum-

bre. Se aşteaptă o scădere de cel puţin

10% a producţiei de oţel pe plan mondi-

al, iar fi rma de consultanţă americană

World Steel Dynamics apreciază că scăde-

rea ar putea ajunge chiar şi la 14%. Dacă

aceste previziuni se vor adeveri, 2009 ar

putea fi anul cu cea mai mare cădere a ce-

rerii din ultimii 60 de ani. Cea mai mare

scădere înregistrată începând cu 1900 a

fost de 38%, în 1921.

În 1945, anul terminării celui De-al Doi-

lea Război Mondial, producţia a scăzut cu

27,3%. "Preţul minereului de fi er va trebui

să coboare în 2009, având în vedere actuala

recesiune economică şi reducerea drastică

a cererii de oţel la sfârşitul anului trecut şi

începutul acestuia. Creşterea de anul tre-

cut va trebui să dea înapoi în 2009, şi spe-

răm să se întâmple acest lucru în primăva-

ra acestui an”, a declarat Lakshmi Mittal,

CEO-ul ArcelorMittal, cel mai mare pro-

ducător la nivel global.Producţia mondială a scăzut treptat în

2008, începând cu luna mai, când a atins

cea mai mare valoare lunară, de 120 mil.

tone pe plan global, până la pragul de

82 mil. tone în luna decembrie.

Principalul motiv al acestei scăderi

pe plan mondial a fost reducerea masivă

a cererii de produse pe plan consum, de

la automobile la aparatură electrocasni-

că, deterioare care a infl uenţat direct pro-

ducătorii de oţel. Un exemplu semnifi ca-îl intă fostul mare

PE SCURT>China a devenit prima ţară din istorie care

depăşeşte bariera de 500 mil. tone oţel

produse într-un an > România a înregistrat o

scădere de aproape 20% în 2008 > Scăderea

medie în UE a fost de 5,3% anul trecut.

publicitate

‘Preţul minereului de fi er va

trebui să coboare în 2009,

având în vedere actuala recesiune economică şi reducerea drastică a cererii de oţel la sfârşitul

anului trecut şi începutul

acestuia. Creşterea de anul

trecut va trebui să dea ă ă

‘Industria oţelului de astăzi

este mult mai consolidată

decât cea de acum zece ani. S-au construit multe

unităţi de producţie între

timp în SUA. În prezent, în SUA industria oţelului operează la aproximativ 50% din capacitatea de producţie un bun indicator

Producţia mondială de oţel a atins maximul în 2007, când a fost de 1,34 mld. tone

‘China a demarat un amplu

proces de reorganizare şi

efi cientizare a industriei

sale de oţel, ceea ce îi va consolida statutul de lider

mondial. Pieţele emergente

îşi vor extinde capacitatea

de producţie, iar compa-niile de oţel de aici se vor

foto Bloomberg foto Bloomberg foto Bloomberg

>România, locul 29 în topÎn clasamentul ţărilor cu cea mai mare producţie de oţel, România

a căzut de pe poziţia 26, ocupată în 2007, până pe locul 29,

producţia de oţel scăzând de la 6,3 mil. tone până la 5,06 mil.

tone, adică un minus procentual de 19,7%. Pentru ţara noastră,

cea mai bună lună a fost martie, când au fost produse 526.000 de

tone, iar cea mai slabă a fost decembrie, de 175.000 de tone.

Piaţa oţelului a început să ruginească:

Primul minus dupã 10 ani de creºtere continuãLider>Acţiunile ArcelorMittal au înregistrat o scădere de 70% în decursul anului trecut

info CLASAMENT ŢĂRI 2008 (MIL. TONE)Cei mai importanţi producători de oţel la

nivelul anului trecut

Sursa: World Steel Association

info PONDERE ÎN PRODUCŢIA MONDIALĂ 2008 PE ŢĂRI (%)China fabrică peste o treime din

necesarul la nivel global, de peste două

ori mai mult decât UE

Sursa: World Steel Association

CHINA 502

JAPONIA 118,7

SUA 91,5

RUSIA 68,5

INDIA 55,1

COREEA DE SUD 53,5

GERMANIA 45,8

UCRAINA 37,1

BRAZILIA 33,7

ITALIA 30,5

CHINA 37,8%

UE 14,9%

JAPONIA 8,9%

SUA 7,2%

RUSIA 5,2%

INDIA 4,1%

COREEA DE SUD 4%

UCRAINA 2,8%

BRAZILIA 2,5%

FOCUS:

Piaţa oţelului a început să ruginească: Primul minus după 10 ani de creştere continuă

www.standard.ro/index: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI LIDERI01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 I II III IV

SE

CT

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

MA

CR

O

SE

CT

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

FMC

G/R

ETA

IL

SE

RV

ICII

IND

US

TR

II

HO

RE

CA

IMO

BIL

IAR

E

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

CE

NT

RU

DA

TE

EN

GLI

SH

IT&

TE

LEC

OM

ME

DIA

SU

MA

R

DE

TAŞ

AB

IL

CO

VE

R

FOC

US

FOC

US

INT

ER

VIU

DE

TAŞ

AB

IL

index

INDEX COMPANII

Accor 12

BitDefender 18

CME 19

Domino’s 12

ElkoTech 18

Evensys 19

Ford 11

Gemius Research 19

Hilton 12

ING 14

[[[[[[[[[[

Kier 13

Kubis 19

Mivan 13

Omnilogic 18

Paralela 45 12

Pro TV 19

Renault 11

Romsym 18

Saatchi&Saatchi 19

Schenker 13

[[[[[[[[[[

Adrian Sârbu 19

Alin Burcea 12

Andreas Zeitler 18

Cătălin Emilian 19

Chris Moore 12

Cristina Săvuică 10

Emilia Bunea 14

Gabriel Tomescu 18

George Popescu 11

John Florescu 19

[[[[[[[[[[

Liviu Faur 10

Liviu Nistoran 18

Mike Salamon 11

Mircea Ciucur 18

Paul Milata 10

Richard Moat 18

Robert Ferran 19

Steve Ballmer 18

Victor Peţa 11

Viorel Stoiean 12

[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

adrian.ionescu @standard.ro

Compania grecească de administrare a investiţiilor Global Finance a anunţat ofi cial preluarea de către Stelian Drăgan a poziţiei de director de investiţii al fi lialei din România. Noul director de investiţii lucrează la biroul din Bucureşti al Global Finance de luna trecută.

Stelian Drăgan îi succede lui Ştefan Bucătaru, care va rămâne în domeniu, potrivit unor surse apropiate Global Finance. Compania se afl ă pe

piaţa românească încă din 1996 şi administrează, în prezent, fondurile South Eastern Europe Fund, Global Romania&Bulgaria Growth Fund şi fondul imobiliar Global Emerging Property Fund.

Stelian Drăgan vine de pe Wall Street, unde a lucrat pentru Bear Stearns&Co. şi Deutsche Bank Securities. Are o experienţă de peste opt ani pe piaţa fi nanciară internaţională. “Global Finance este unul dintre fondurile de private equity bine poziţionate la nivel regional, aşadar am convingerea că vom reuşi să capitalizăm situaţia curentă, pentru că orice moment de

criză generează şi oportunităţi, iar situaţia actuală nu face excepţie“, spune Stelian Drăgan. Ofi cialul crede că brandul Global Finance va folosi companiilor locale alese pentru plasamente în proiectele de dezvoltare regională.

Prin cele trei birouri, din Atena, Bucureşti şi Sofi a, Global Finance a realizat peste 70 de investiţii, capitalizând un total de peste 850 milioane de euro, potrivit datelor companiei. Printre cele mai importante investiţii din România ale companiei se numără Sicomed (în prezent, Zentiva), companie farmaceutică în care a investit în

parteneriat cu Romanian Post Privatisation Fund, administrat de GED Capital. Exitul din 2005, de peste 100 milioane de dolari, a însemnat multiplicarea de şase ori a investiţiei. Compania a investit şi în operatorul de telefonie MobilRom (în prezent, Orange), ca şi în lanţul de magazine La Fourmi, vândut, acum un an, grupului belgian de retail Delhaize, pentru circa 19 milioane de euro. Alte plasamente au fost Chipita, Delta, Neoset, Orange, Romcolor şi Titan/Moara Loulis. În prezent, deţine o participaţie majoritară la furnizorul de software TotalSoft şi controlează proiectul imobiliar Global City Pipera.

Un bancher de pe Wall Street vine în locul lui Bucătaru la Global Finance

Obama promite un nou “secol american“În primul discurs despre starea naţiunii, Obama le-a promis americanilor că economia ţării va ieşi întărită din criză /pagina 05

Cât a fost PIB-ul României în 2008Incertitudinile date de evoluţia producţiei şi exporturilor fac ca estimările legate de creşterea PIB să se situeze între 6,9% şi 8,4% /pagina 06

47.000 de disponibilizări până în octombrieNumărul locurilor de muncă ce vor fi disponibilizate până în luna octombrie este mai mare de 47.000 /pagina 04

Afaceri de 18,2 mil. euro pentru Lugera&Makler România Subsidiara locală a grupului olandez Lugera&Makler a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 18,15 mil. euro /pagina 10

Prodal mizează pe piaţa bulgarăUnul dintre principalele obiective ale Grupului Prodal anul acesta este extinderea businessului pe piaţa din Bulgaria /pagina 09

Afacerile ElkoTech, mai mari cu 8% în 2008Distribuitorul de produse IT ElkoTech România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 36 milioane de euro, în creştere cu 8% /pagina 18

Pepsi Americas, ritm de creştere peste cel al pieţeiPepsi Americas România mizează în 2009 pe o majorare a cifrei de afaceri de până în 10% faţă de 2008 /pagina 07

Erste, potenţial de creştere de peste 120% pe BursăAcţiunile Erste Bank au crescut puternic pe bursa de la Viena, după ce UBS a dat recomandare de “buy“ pentru acţiunile băncii /pagina 15

Ford: Cresc serviciile postvânzare Ponderea serviciilor postvânzare în totalul cifrei de afaceri a dealerilor Ford a crescut la peste 50% în ultimele patru luni /pagina 11

Vânzarea de cartele pre-plătite s-a prăbuşit cu 70-80%IT&TELECOM/18 Vânzarea de cartele pre-plătite a înregistrat un declin major în ultimele trei luni, din cauza scăderii consumului de telefonie în rândul utilizatorilor de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală.

info EVOLUŢIE REZULTATE PETROM (MIL. EURO)

Sursa: Compania

Bucureşti

-4 4

Cluj

-4 3 Timişoara

-3 4 Constanţa

-3 3

Braşov

-7 2 Galaţi

-4 4 Craiova

-8 1

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Vien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

meteo

localităţi

aeroporturi

Profi t/Pierdere

Cifră de afaceri

277,5

532,7648,3

390,8

240,3

4.5483.6803.710

2.9692.143

2004 2005 2006 2007 2008

0

800

0

5000

redactia @standard.ro

“Parteneriatul Guvernului României cu mediul de afaceri va oferi soluţii pentru relansarea economiei. Cred în acest parteneriat, iar măsurile propuse vor fi privite cu toată seriozitatea şi vor fi analizate de Guvern.” Aceasta a fost prima declaraţie a premierului Emil Boc la primirea documentului care conţine cele mai importante propuneri ale oamenilor de afaceri reuniţi în Guvernul Privat, cel mai amplu demers de consultare a mediului de afaceri, în contextul crizei economice.

Peste 150 de top manageri, antrepre-nori şi consultanţi au înmânat ieri repre-zentanţilor Guvernului României - primu-lui-ministru, ministrului Finanţelor Pu-blice, Gheorghe Pogea, ministrului Eco-nomiei, Adriean Videanu, şi ministrului Transporturilor, Radu Berceanu - un set de 44 de măsuri anticriză şi recomandări pe termen mediu şi lung. Emil Boc le-a trans-mis oamenilor de afaceri că una dintre pri-orităţile Guvernului este ca, într-un timp rezonabil, să lucreze la îmbunătăţirea ra-tingului de ţară, acest lucru ducând la o fi -nanţare mai bună a economiei. “România are o problemă în acest moment cu ratin-gul de ţară. Din cauza defi citului de 5,2% în 2008, posibilităţile de fi nanţare sunt redu-se şi foarte costisitoare”, a spus premierul. În acelaşi timp, atât Emil Boc, cât şi Ghe-

Emil Boc, premierul României foto Marius Păun

Guvernul Privat către premier: Folosiţi gratis creierele noastre!

orghe Pogea au precizat că procesul ade-rării la zona euro ar trebui accelerat şi că există discuţii în Guvern pe această temă. De altfel, ministrul Finanţelor a afi rmat, pentru prima dată explicit, că România va apela în mod sigur la un împrumut ex-tern, menţionând că primele discuţii vor fi purtate cu Comisia Europeană. Oame-nii de afaceri reuniţi în proiectul Guvernul Privat au pus la dispoziţia Guvernului real expertiza lor economică, în încercarea de depăşire a crizei economice. “Folosiţi cre-ierele noastre gratis! Puteţi să ne folosiţi ca pe un grup de sprijin pentru informaţie şi suport”, a declarat, în numele oameni-lor de afaceri reuniţi în conferinţa Guver-nul Privat, George Mucibabici, preşedin-tele Deloitte România. >special/02-03

‘Parteneriatul Guvernului României cu mediul de afaceri va oferi soluţii pentru relansarea economiei. Cred în acest parteneriat, iar măsurile propuse vor fi privite cu toată seriozitatea şi vor fi analizate de Guvern.

EMIL BOCpremierul României

Make the right moves in the world of business with Romania’s#1 MBA*. . .

[email protected]: +40 21 310 1248

• Executive MBA [22 months long on alternating weekends]

• Scholarships available [up to €7,000]

• International Faculty and Students

• Next group begins March 2010

• All courses held in Bucharest

(*According to Ziarul Financiar: March 24, 2009)

Publicitate>

Page 4: Ultimul Numar Business Standard

Vineri [ 19 iunie 2009/nr. 118(531)/24_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii

20 [ Vineri, 19 iunie 2009 ]

LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MLUCIAN CROITORUConsilier al Guvernatorului BNR

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner

Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector General Unic

Management Consulting

&DANIEL DĂIANUMembru al Parlamentului

European

dana.dobre @standard.ro

Ion Ţiriac, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români, care controlează un holding cu activităţi în imobiliare, auto şi servicii fi nanciare, spune că revenirea economiei s-arproduce, cel mai devreme, la fi nele anului 2010-începutul lui 2011, însă, dacă Guvernul nu va gestiona bine problemele generate de criză, ieşirea din recesiune va avea loc mai târziu cu aproape trei ani.

“Se vorbeşte despre solidaritate. Dacă ţara asta începe numai cu greve şi cu gre-ve generale, atunci uitaţi de o revenire în 2011 şi uitaţi-vă spre 2014”, a afi rmat Ion Ţi-riac într-un interviu acordat în exclusivi-tate Business Standard. Acesta este unul dintre cele mai dure verdicte privind mo-mentul în care se va produce ieşirea Româ-niei din criză, în condiţiile în care, până acum, autorităţile, la unison cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), aşteaptă re-venirea economiei pe plus cel mai târziu în 2011. Ţiriac spune că semnalul reveni-rii trebuie să fi e dat de Statele Unite, unde lucrurile se vor stabiliza la sfârşitul aces-tui an, în timp ce economia României va mai merge în jos până în ultimele luni din 2009. “Toată lumea a ştiut că scăderea eco-nomiei va dura până în lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Noi suntem sclavii Statelor Unite. Tot ce se întâmplă acolo are imediat un ecou în Europa, nu doar în Ro-

Ion Ţiriac

ESTIMARE

România ar putea cere renegocierea ţintei de defi cit cu FMI, zice PogeaScăderea Produsului Intern Brut (PIB) ar putea fi de 6,5% în acest an, dacă economia nu dă semne de relansare în perioada următoare, a declarat la Realitatea TV ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Potrivit acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, economia României ar fi urmat să scadă în acest an cu 4,2%. Totuşi, reprezentanţii Fondului susţin că a evoluat sub aşteptări în primul

trimestru. ”Am făcut diferite scenarii, pornind de la ceea ce s-ar întâmpla dacă, spre exemplu, rezultatele trimestrului întâi s-ar proiecta pe întreaga perioadă, deci în următoarele trimestre nu am mai avea creştere, ar fi zero. Am ajunge la minus 6,5%. Descreşterea economică s-ar putea să nu se fi oprit”, a precizat Pogea. Mai mult, înrăutăţirea evoluţiei economice ar putea determina Guvernul României să ceară Fondului Monetar Internaţional (FMI) o renegociere a ţintei de defi cit bugetar pentru acest an. În acest sens, Pogea a afi rmat că mizează pe fl exibilitatea Fondului şi pe o creştere a defi citului cel puţin proporţională cu nivelul de nerealizare a veniturilor. În momentul de faţă, Guvernul României a convenit, împreună cu FMI, o ţintă de defi cit public de 4,6% din PIB pentru acest an. (B.A.) >news/03şt

iri&

cifr

e

6,5%ar putea fi scă de-

rea PIB în 2009, după Pogea

Reperele efi cienţei deciziilor politice: analiza cost-benefi ciu

VALENTIN IONESCUDir. Gen. Unic Management ConsultingAnaliza cost-benefi ciu nu

este o problemă tehnică minoră, ci un instrument devastator pentru orice politician, acesta obligându-lsă se justifi ce pentru tot ceea ce face, fi ind şi un punct de reper al (in)efi cienţei sale.

Analiza cost-benefi ciu este o metodă ce măsoară efi cienţa economică a unei decizii politice, arătând benefi ciul social net, adică ce câştigă populaţia de pe urma aplicării acelei decizii politice. Cel mai adesea, analiza cost-benefi ciu este înţeleasă în legătură cu investiţiile publice. Totuşi, această metodă de măsurare are implicaţii în deciziile publice care au impact asupra unei comunităţi locale sau a unei naţiuni, indiferent dacă se realizează cu bani publici sau printr-o combinaţie între fonduri private cu bani publici.

Analiza cost-benefi ciu acoperă toate

deciziile ce infl uenţează comportamentul consumatorilor şi al operatorilor de piaţă. Aceste decizii pot reglementa instituţii

sau doar o anumită activitate. De pildă,

descentralizarea este o decizie cu implicaţii

fi nanciare majore, datorită reconfi gurării mecanismelor de

alocare a resurselor în sectorul public, dar nu presupune nicio investiţie în sensul de lucrare publică. În egală măsură trebuie privite reglementarea privatizării sectorului public ori politicile fi scale.

Analiza cost-benefi ciu este instrumentul oricărei intervenţii guvernamentale de corecţie a pieţelor, într-un stat democratic şi în “economia bunăstării”. De multe ori, analiza cost-benefi ciu este folosită ca instrument de justifi care a unei intervenţii publice, mai cu seamă

în statele cu o birocraţie funcţională, ceea ce conduce la limitarea libertăţii pieţei ori la denaturarea ei. În acest caz, intervenţia guvernamentală are puţin de-a face cu ştiinţa, întrucât nimeni nu poate anticipa viitorul unui sector economic sau al unei întreprinderi. Din păcate, avem multe exemple de acest gen chiar în plină criză economică. De aceea, analiza cost-benefi ciu trebuie să se rezume la măsurarea efi cienţei unei decizii publice de a interveni într-oanumită direcţie, care să fi e pusă în balanţă cu decizii alternative sau cu decizii de non-intervenţie. Orice astfel de analiză trebuie să arate benefi ciul social net. De pildă, în cazul ordonanţei de urgenţă din 2003 prin care statul a preluat datoria Rompetrol, legalizând un debt equity swap pe buzunarul nostru, nu a avut la bază niciun benefi ciu social net. A avut, în schimb, în vedere benefi ciul privat al unei persoane şi TVA-ul plătibil în viitor de Rompetrol. La fel s-a întâmplat mai recent cu impozitul minim obligatoriu,

Profi l>Valentin M. Ionescu este director general al companiei Unic Management Consulting. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi ministru al Pri-vatizării (1997-1998)

pe scurt INDEX COMPANII

Advice 10

Avicola 09

BRD 09

Brompton 12

Carpatcement 13

Cushman&Wakefi eld 02

Dacia 11

Două Roţi 12

EFG Eurobank 15

Endo 11

Eureko 04

Eurocopter 11

Fabryo 13

Goldman Sachs 06

[[[[[[[[[[[[[[

HeidelbergCement 13

Holcim 13

JVC 18

Kober 13

Madison 12

MasterCard 12

Michelin 11

O.C. Tanner 10

Pashley 12

PIC 09

Policolor 13

Renault 11

South Pacifi c 02

Teva 11

[[[[[[[[[[[[[[

Adrian Ionaşcu 11

Barack Obama 05

Chris Kendrick 10

Cornel Penescu 09

Corneliu Roşu 09

Dragoş Stancu 09

Edward Yingling 05

George Culda 12

George Prelea 02

Gheorghe Pogea 03

Gigi Becali 09

Ion Giurescu 04

Jean Mascle 11

Jimmy Choo 12

[[[[[[[[[[[[[[

Jorn Lambert 12

Ken Cacciotore 11

Liviu Făcăleaţă 09

Madeleine Florescu 12

Marinică Potop 13

Peer Steinbrück 06

Răzvan Gheorghe 02

Rudolf Fedorovici 10

Scott Christopher 10

Shlomo Yanai 11

Silviu Docan 11

Ştefan Barna 13

Tiberiu Andrioaiei 13

Valentin Mocanu 04

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

‘Cea mai mare greºealã în IT: renunþarea la R&D

VARUJAN PAMBUCCIANmembru în Comisia IT&C din Camera Deputaţilor

1NEWSîn fi ecare zi, de luni până vineri

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni până vineri

3LIDERI&ANALIZEîn fi ecare zi, de luni până vineri

4ANTREPRENORsupliment, în fi ecare luni

5FINANŢE PERSONALEsupliment, în fi ecare joi

6BLUE AIRsupliment, în fi ecare luni pe linia aeriană

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI LIDERI01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 I II III IV

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

NE

WS

MA

CR

O

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

FMC

G/R

ETA

IL

SE

RV

ICII

IND

US

TR

II

LUX

UR

Y

IMO

BIL

IAR

E

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

CE

NT

RU

DA

TE

EN

GLI

SH

IT&

TE

LEC

OM

ME

DIA

OP

INII

DE

TAŞ

AB

IL

CO

VE

R

FOC

US

FOC

US

INT

ER

VIU

DE

TAŞ

AB

IL

index

“Prima Casă”: Statul va realoca garanţii între bănci la fi ecare trei luniNEWS/03 Fondul de Garantare este autorizat să evalueze, o dată la trei luni, modul de utilizare de către bănci a plafonului alocat pentru “Prima casă” şi să efectueze realocări între fi nanţatori, în funcţie de gradul de utilizare a plafoanelor alocate.

în care Guvernul nu a demonstrat care este benefi ciul social net. Dar Guvernul a arătat foarte bine ce câştigă bugetul de stat prin introducerea noului impozit, în detrimentul unei părţi din sectorul privat. Noul Cod Penal se înscrie în acelaşi mecanism defectuos. Tot aşa se întâmplă cu majoritatea legilor româneşti din 1990 încoace, în care, de fi ecare dată, statul a trebuit să câştige ceva ori să faciliteze un câştig pentru un om de afaceri cu relaţii în mediul politic, fără să ofere ceva în schimb.

Analiza cost-benefi ciu îl obligă pe orice politician să se justifi ce pentru tot ceea ce face, fi ind şi un punct de reper al (in)efi cienţei sale. Din această cauză, deşi avem reglementări, analiza cost-benefi ciu nu este utilizată decât rareori. Dacă s-ar utiliza, am avea dezbateri publice şi probabil că nu numai banul public ar fi utilizat mai bine, dar şi sistemul democratic din România s-ar întări.

gabriela.folcut @standard.ro

Petre Tulin, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe, va prelua conducerea noii bănci pe care urmează să o controle-ze Valer Blidar, omul de afaceri ce deţine Astra Vagoane Călători Arad, instituţia de credit urmând să primească autorizaţia de funcţionare în luna iulie, au afi rmat pen-tru Business Standard surse din piaţa fi -nanciară. În acţionariatul băncii ar urma

să intre, după primirea autorizaţiei, acţio-nari elveţieni care, la acest moment, sunt prezenţi pe piaţa locală, dar nu pe segmen-tul banking. Preşedintele BCR Banca pen-tru Locuinţe a condus înainte HVB Banca pentru Locuinţe, după ce anterior a ocu-pat funcţia de director al Direcţiei de Re-glementare şi Autorizare din BNR. “Dom-nul Petre Tulin nu a înaintat nicio cerere de încetare a raporturilor de muncă cu BCR-BPL”, a declarat Corneliu Cojocaru, direc-torul de comunicare al BCR, liderului pie-

ţei după active. Numele lui Valer Blidar a fost cel mai vehiculat referitor la omul de afaceri care-şi va pune pe picioare un busi-ness bancar, în condiţiile în care alţi ban-cheri restrâng din afaceri. Omul de afa-ceri nu a putut fi contactat telefonic. Re-prezentanţii BNR au declarat că luna vii-toare, CA al băncii centrale va lua în dis-cuţie acordarea autorizaţiei de funcţiona-re a noii bănci, care ar urma să complete-ze până la 44 numărul băncilor din siste-mul local. >fi nanciar/14

@standard.ro/feedback Aşteptăm părerile dvs pe internet sau la adresa de e-mail [email protected]

Petre Tulin, bancherul care va conduce banca lui Blidar

‘Reperele efi cienţei deciziilor politice: analiza cost-benefi ciu

PAGINA 20Un comentator pe zi

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management Consulting

Stephenson a ieşit din Rompetrol Holding, Patriciu stă pe 2 mld. $Philip Stephenson, asociatul american al lui Dinu Patriciu, a ieşit din Rompetrol, după ce miliar da-rul i-a cumpărat pachetul de 20% din Rompetrol Holding Elveţia, acţionar minoritar al Grupului Rompetrol. “Philip Stephenson nu mai este acţio-nar al Rompetrol Holding, dar am rămas prieteni şi facem afaceri împreună”, explică Patriciu pen tru Business Standard. Rompetrol Holding are un bilanţ de peste 2 mld. dolari. (S.D.)>energie/08

IT&TELECOM/18

Ce planuri are şeful Xerox România în fruntea pieţelor esticeStrategia pe care Marius Perşinaru, vicepreşedinte al operaţiunilor Xerox din pieţele emergente estice, o are în vedere pentru cele 103 ţări pe care le va coordona de la 1 iulie se va concentra pe zonele ce pot furniza cele mai mari rate de creştere

EUR 4,2317 xRON [ USD 3,0363 xRON [ XAU 936,8 yUSD [ PETROL 70,64 yUSD[ BET 3.376 yPUNCTE [ ROBOR 9,80 xPUNCTE [ [-0,5177%-0,0189% +0,64% +0,92% +2,63% -0,31%

mânia. După părerea mea, SUA, la sfârşi-tul anului sau undeva la începutul anului viitor, vor începe să fl oteze. Vor urma apoi Franţa, Germania, care se vor alinia. Cele-lalte ţări din Vest vor urma aceeaşi tendin-ţă până la jumătatea anului viitor, iar noi, pe undeva pe la fi nele anului 2010-începu-tul lui 2011”, a declarat Ion Ţiriac. Aces-ta consideră că România deţine avanta-jul “căderii de la etajul întâi”, spre deose-bire de Spania, care a “căzut de la etajul cincizeci”. “Căzând de la etajul întâi va fi , dacă nu simplu, cel puţin posibil să urcăm la loc, şi de acolo va exista spaţiu de pro-gresat. Dacă nu cred în macro, cred în or-ganic, exact aşa cum au fost ultimii şase ani, şi economia se va duce din nou în sus. Însă acest lucru se va putea întâmpla într-un an şi jumătate, doi, iar pentru asta tre-buie un mediu politic care să se gândeas-că doar la ţară şi la nimic altceva”, consi-deră magnatul. În ceea ce priveşte progra-mul “Prima Casă”, acesta este sceptic că ar putea revigora piaţa imobiliară. “Ori-ce ar face Guvernul sau alţii, toată lumea începe să critice şi, de multe ori, în necu-noştinţă de cauză. Eu am înţeles că fi eca-re cetăţean care vrea să-şi cumpere prima casă poate obţine 60.000 de euro de la o bancă, iar banii sunt garantaţi de stat. Cu aceşti bani se poate cumpăra o garsonie-ră sau un apartament. Acum toată lumea plânge şi spune - doar atât, o garsonieră... Probabil că prima casă nu poate fi un pa-lat”, a explicat Ion Ţiriac. >companii/07

Bucureşti

18 26

Cluj

15 26 Timişoara

16 25 Constanţa

15 28

Braşov

13 21 Galaţi

15 24 Craiova

13 24

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

A început să pregătească răspunsul la această criză în urmă cu doi ani

>

Despre recesiuneRevenirea economiei s-ar putea produce la fi nele anului viitor-începutul lui 2011, cel mai devreme, dacă vom avea “un politic care să se gândească doar la ţară”

Grevele ar putea devansa relansarea economiei în 2014

România are avantajul căderii de la etajul întâi, spre deosebire de Spania, care a căzut de la etajul 50

>

>

>

Despre “Prima Casă”Scepticism cu privire la revigorarea pieţei imobiliare, motivat de criticile tuturor, de cele mai multe ori în necunoştinţă de cauză

>

Despre afacerile sale

Despre riscul de ţarăA scumpit fi nanţările externe cu două-trei puncte procentuale peste nivelul dobânzilor existent înaintea downgradării ratingului României

>

Ţiriac: Dacă solidaritatea va însemna greve, atunci nu ne revenim până în 2014

Publicitate>

Page 5: Ultimul Numar Business Standard

Miercuri [ 5 august 2009/nr. 151(564)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Miercuri, 5 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LRADU SOVIANIRedactor-şef Business

Standard

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner

Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic

Management Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

ioana.erdei, [email protected]

O “vacanţă” neplătită timp de zece zile pe an pentru angajaţii din sistemul public ar putea fi una dintre cele mai simple metode la care statul ar putea recurge pentru a reduce cheltuielile cu personalul bugetar, fără a genera efecte negative profunde nici în plan economic, nici în plan social, apreciază analiştii şi managerii din sistemul privat chestionaţi ieri de Business Standard.

În încercarea de a reduce cheltuieli-le, Guvernul a analizat până acum două variante: reducerea cu 20% a salariilor, ceea ce, potrivit unor calcule, echivalea-ză cu economii de două miliarde de euro în 2009, sau concedierea a 20% dintre an-gajaţii sectorului bugetar, variantă având consecinţe negative majore în plan econo-mic. Întrucât memorandumul România-Comisia Europeană spune că “măsurile de ajustare a cheltuielilor salariale trebu-ie să conducă la o reducere nominală de cel puţin 4% a cheltuielilor salariale, faţă de nivelul anului 2008”, fără a puncta un anume mecanism de reducere, Business Standard a făcut următorul calcul. Din-tre cele 52 de săptămâni plătite ale anu-lui, patru procente reprezintă două săp-

tămâni. Altfel spus, pentru a atinge nive-lul economiei cerute, angajaţii de la stat ar trebui să nu fi e plătiţi zece zile în 2009. Mecanismul a fost practicat cu succes în perioade de criză în alte state, precum Portugalia sau Franţa, dar şi de companii private cu sute de mii de angajaţi, precum British Airways. “Este o măsură tempora-ră, care afectează doar veniturile persona-lului, fără a afecta nivelul de salarizare”, explică fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu. “Măsura ar crea o stare de sigu-ranţă oamenilor din sistemul de stat. Mai important însă este faptul că printr-o ast-fel de decizie se vor evita efectele perverse pe care le-ar avea intrarea în şomaj a 20% din personal, precum scăderea drastică a consumului, cu impact asupra venituri-lor din TVA, creşterea restanţelor la cre-dite sau la facturile de utilităţi”, apreci-ază, la rândul său, prof. Mircea Coşea. O măsură similară care ia în calcul o zi mai scurtă de lucru şi nu o vacanţă neplătită au propus ieri, la întâlnirea cu reprezen-tanţii Fondului Monetar Internaţional, şi reprezentanţii Cartel Alfa. >news/03

Concedieri > Reducerea cu 20% a angajaţilor din sistemul bugetar este prima soluţie luată în calcul la Bucureşti. O asemenea decizie ar genera efecte negative profunde în economie, în afara presiunii în creştere asupra bugetului de şomaj.

Micşorări de salarii>20% reducere a salariilor. Soluţia ar permite o economie de două miliarde de euro în 2009, dar ar inhiba şi mai mult consumul.

Vacanţă neplătită

Zece zile de vacanţă forţată rezolvă bugetul de salarii la stat

DECIZIE

BNR taie rezervele. Banii ar putea ajunge tot la statBanca Naţională a României (BNR) a redus ieri dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, până la nivelul de 8,5%. Această decizie a fost anticipată de piaţa fi nanciară aproape în unanimitate. Totuşi, a existat şi o surpriză, şi ea a venit de la rezervele minime obligatorii (RMO). Astfel, banca centrală a decis să reducă RMO-urile la pasivele în valută cu 5 puncte, de la 35% la 30%, lăsând băncilor comerciale mai mulţi bani. Scăderea RMO-urilor în valută a luat prin surprindere

piaţa fi nanciară, care se aştepta ca banca centrală să lase neschimbat nivelul RMO-urilor. Prin reducerea RMO-urilor, circa 1,2 mld. euro se întorc de la banca centrală în vistieria băncilor comerciale. Totuşi, aceşti bani ar putea ajunge din nou la stat şi nu în credite către companiile private şi populaţie. “Banii ar putea reveni la stat, prin împrumuturile luate de Ministerul Finanţelor. Explicaţia ar fi că sectorul privat are o capacitate mică de îndatorare. La populaţie există o incertitudine referitoare la venituri, şomajul creşte, multe persoane sunt deja îndatorate. Nici companiile nu au capacitatea de a se îndatora. La fel, multe sunt deja îndatorate, veniturile scad. Prin urmare, banii s-ar putea duce tot la stat”, a declarat, pentru Business Standard Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiff eisen Bank România. (B.A.) >news/02

8,5%este dobânda-cheie stabilită

de BNR

ştir

i&ci

fre

EUR 4,2096 xRON [ USD 2,9232 xRON [ XAU 955,7 xUSD[ PETROL 72,90 yUSD[ BET 3.978 xPUNCTE [ ROBOR 8,73 xPUNCTE [ [

pe scurt INDEX COMPANII

Airbus 07

Autoklass 03

BMW 07

Danone 08

Deloitte 10

E.ON 06

GdF 06

GEA Prasa 09

Germanwings 07

Heineken 08

Hewitt Associates 10

Kiabi 07

Meda Prod 08

Mercedes-Benz 03

[[[[[[[[[[[[[[

NBC 11

NEPI 09

Petprod 06

Petrom 06

Power Net 12

PwC 10

Sanofi -Aventis 07

Toyota 07

Twitter 11

Ursus 08

Wizz Air 07

Xerox 12

YouTube 11

Zapp 12

[[[[[[[[[[[[[[

Alexander Cernak 07

Antonio Zărnescu 09

Aurel Şaramet 09

Bogdan Chiriţoiu 12

Dan Ivan 07

Daniel Tudor 09

Dimitar Baevski 07

Dimitriev Grădinescu 12

Dora Strezova 08

Doru Boştină 10

Dragoş Damian 07

E. Schwab-Chesaru 12

Florin Rizea 08

Gabriel Marin 12

[[[[[[[[[[[[[[

George Butunoiu 10

Gigi Neţoiu 08

Ileana Petrache 12

Ioana Moholea 10

Jack Cutisteanu 06

J.F. Decaux 11

Kiril Hadzhidinev 08

Liviu Drăgan 12

Luchi Georgescu 08

Mădălina Bălan 10

Marius Perşinaru 12

Petr Sichrovsky 12

Radu Mustăţea 13

Stephane Batoux 08

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

FMC

G/R

ETA

IL

IMO

BIL

IAR

E

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

‘Omnilogic: Declinul IT-ului aduce 3.000 de şomeri

COMPANII/05

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

-0,0474% -0,25% +0,23% -1,49% -1,79%-0,8715%

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

De ce se feresc vedetele din România de BursăPIEŢE DE CAPITAL/14 Din zece vedete locale, doar trei s-au arătat interesate de investiţiile pe Bursă, potrivit unui sondaj Business Standard. Tudor Chirilă a deschis ieri şedinţa Bursei, în timp ce Andreea Bănică preferă casetele de valori.

Bucureşti

20 33

Cluj

19 32 Timişoara

20 31 Constanţa

20 33

Braşov

19 30 Galaţi

22 32 Craiova

19 33

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

REZULTATE

Răspunsul marilor bănci la criză: profi turi ca în 2007 Cinci dintre cele mai mari şase bănci de pe piaţă, BCR, BRD, Volksbank, Raiff eisen şi UniCredit Ţiriac Bank au realizat în primul semestru un profi t net cumulat de 370 milioane de euro, apropiat de cel înregistrat în prima jumătate a anului 2007, când situaţia economiei era complet diferită. (G.D.)>fi nanciar/13

150 de euro, oferta de job în Capitală pentru un proaspăt licenţiat

Strategiile companiilor de a-şi reduce costurile pentru a supravieţui crizei au avut ca rezultat o reducere cu până la 50% a salariilor la angajare, pentru poziţiile entry level (până la trei ani de experienţă). Tinerii care aplicau anul trecut pentru un post în sistemul bancar puteau obţine până la 1.000 de euro pe lună. În prezent, cei care reuşesc să-şi mai găsească un job primesc între 400 şi 500 de euro lunar. Mai mult, pe piaţa muncii din Capitală, tineri absolvenţi cu studii superioare se angajează acum şi pe salarii lunare de 150 de euro. (R.I.) >servicii profesionale/10

IMOBILIARE/09

“Prima Casă” a convins 156 de români, dar nu schimbă preţurile

‘Reguli şi principii ale reformei în administraţie

PAGINA 16Un comentator pe zi

MIRCEA COŞEAProfesor universitar

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

publicitate

Reguli şi principii ale reformei în administraţie

MIRCEA COŞEAProfesor universitar Reforma administraţiei

publice este unul dintre obiectivele agendei Uniunii Europene care, deocamdată, nu poate fi trecut la rubrica “realizat”. Majoritatea ţărilor membre se străduiesc să găsească soluţii nu numai pentru modernizarea aparatului administrativ, dar şi pentru efi cientizarea sa în raport cu volumul cheltuielilor bugetare pe care îl generează. Problemele mari pe care le întâmpină, din acest punct de vedere, ţări precum Portugalia, Grecia şi chiar Franţa sunt bine cunoscute la nivelul instituţiilor europene, dar se pare că nu sunt tot atât de bine cunoscute şi la noi. Eforturile care se fac în prezent de către Guvernul român pentru reformarea administraţiei sunt bine-venite, chiar dacă sunt mai mult stimulate de către difi cultăţile actuale ale bugetului decât

de obiectivele unei eventuale strategii de dezvoltare pe termen lung.

Oricum ar fi , intenţia este lăudabilă, dar şi discutabilă, dacă se materializează doar prin actualele măsuri de reducere a personalului cu 20%,

iar a agenţiilor cu 50%. Evident, sunt măsuri

de inspiraţie FMI care se caracterizează prin cunoscuta

practică a acestei instituţii de a reduce relaţiile macroeconomice la simple calcule aritmetice, dar cred că ar fi necesar să luăm în consideraţie şi experienţa altor ţări - în primul rând, a celor europene pe care le-am citat mai sus. Experienţa acestora a scos în evidenţă existenţa unor reguli şi principii general valabile de reformare a administraţiei, dar care, în condiţiile apartenenţei la UE, devin obligatorii. Astfel, se pot formula trei reguli de bază. Prima regulă: nu reducerea numărului total de personal este importantă, ci proporţia în care este reprezentat

la nivel central şi local. Pentru ţările membre UE devine obligatorie creşterea numărului de personal la nivel local, prin descentralizarea deciziilor. A doua regulă: efi cienţa aparatului administrativ nu depinde de numărul funcţionarilor, ci de creşterea profesionalismului acestora, ceea ce înseamnă că orice reducere a personalului trebuie compensată de creşterea motivării şi a califi cării acestuia. A treia regulă: aparatul administrativ nu creează valoare adăugată, dar nici valoarea adăugată nu se poate crea fără un aparat administrativ corespunzător dimensionat volumului şi structurii economiei. (În Franţa, se consideră că administraţia este un “factor de producţie cu acţiune colaterală”). În ceea ce priveşte principiile reformei în administraţie, experienţa europeană pune accentul pe următoarele: principiul continuităţii, conform căruia activitatea administraţiei publice nu poate avea rupturi de ritm sau intensitate, ceea ce presupune ca

Profi l>Mircea Coşea este profesor universitar şi are un doctorat în ştiinţe economice. A fost deputat în Parlamentul României şi membru al Parlamentului European.

reducerile de personal să nu se facă brusc, prin restructurări masive, ci prin blocarea posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau alte cauze conjuncturale; principiul interactivităţii, conform căruia orice modifi care a mărimii sau a structurii aparatului administrativ are efect direct şi imediat asupra întregului ansamblu macroeconomic şi social, de la sfera consumului până la cea a sistemului de credit şi de asigurări; principiul echilibrului social, conform căruia reducerea bruscă şi masivă a aparatului administrativ determină accelerarea procesului de degradare a clasei mijlocii, prin alunecarea ei spre proletarizare; principiul compensării defi citului de democraţie, conform căruia mărimea şi structura aparatului administrativ trebuie corelate cu nivelul de dezvoltare a conştiinţei şi a comportamentului civic al cetăţenilor. În absenţa unui nivel care să asigure, prin comportament cetăţenesc, buna funcţionare a colectivităţilor, administraţia publică are în continuare un rol important.

>”În aproape toate instituţiile de stat există excedent de personal. Este nevoie de o reducere a numărului de angajaţi cu cel puţin 20%, măsură care va aduce bani în plus la buget şi va reduce birocraţia şi corupţia din sistemul public.”

>“Putem să luăm ca exemplu modelul german şi să transferăm personalul din instituţiile unde există excedent în instituţiile care au defi cit de oameni. Totodată, dacă programul zilnic s-ar reduce la şase ore, Guvernul ar putea opera reduceri de salarii.”

Bogdan Baltazaranalist economic şi membru în Consiliul de Administraţie al BRD-SocGen

Constantin Niţă ministrul IMM-urilor

Petru Dandeavicepreşedinte Cartel Alfa

>“Nu agreăm soluţia reducerii cu 20% a posturilor. Putem găsi alte variante care trebuie aplicate, precum reducerea costurilor de funcţionare sau reducerea salariilor cu 20%, cum au făcut şi alte state.”

Zece zile pe an. Măsura, temporară, ar permite economii la costurile cu personalul şi ar amâna intrarea în şomaj a peste 200.000 de oameni. Un dezavantaj major: nu se poate aplica în toate domeniile din sectorul public.

*

Publicitate>

Page 6: Ultimul Numar Business Standard

Luni [ 17 august 2009/nr. 159(572)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Luni, 17 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

EUR 4,2116 xRON [ USD 2,9505 xRON [ XAU 948,7 xUSD[ PETROL 71,44 xUSD[ BET 4.180 xPUNCTE [ ROBOR 8,96 yPUNCTE [ [

pe scurt INDEX COMPANII

Accelera 10

Acer România 12

Achieve Global 10

Alro 7

Antibiotice Iaşi 7

Bancpost 14

BCR 13

Benevo 9

Boom 11

Boromir 8

Dedeman 9

Dole Foods 8

Energomontaj 9

Fidelio 8

[[[[[[[[[[[[[[

McCann Erickson 11

Mercer 10

Mercury360 11

Microsoft 12

Nintendo 12

Saatchi&Saatchi 11

Schneider Electric Int. 6

Scop Computers 12

Sony 12

Teletrans 12

Teraplast 9

Titan 8

TVR 11

Viessmann România 9

[[[[[[[[[[[[[[

Anca Grigorescu 04

Bogdan Comănescu 10

Bogdan Iftemie 15

C. Popescu Tăriceanu 03

Cătălin Dobre 11

Corina Neagu 10

Cosmin Joldeş 10

Costel Chelaru 08

Cristina Diaconescu 11

David Nicholl 06

Dragoş Pavăl 09

Emil Boc 04

Florin Kessler 09

Horia Hăhăianu 12

[[[[[[[[[[[[[[

Ioan Nani 07

Irina Codreanu 11

Lucian Anghel 13

Mihai Căruntu 14

Mihai David 06

Mugur Isărescu 03

Oana Ivan 09

Olimpiu Achim 09

Radu Berceanu 04

Ruxandra Cleciu 09

Stere Farmache 14

Traian Băsescu 03

Valentin Mocanu 04

Varujan Vosganian 02

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

SP

EC

IAL

SP

EC

IAL

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

FMC

G/R

ETA

IL

IMO

BIL

IAR

E

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII ‘Salarii de până la 6.000 de euro

pentru directorii de vânzări

SERVICII PROFESIONALE/10

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

-0,0996% -12,3% -3,38% -0,40% +1,70%-0,1759%

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

Ca să trimită acasă bugetarii, Boc vrea să schimbe legea, deşi nu este nevoieNEWS/04 Guvernul caută soluţii pentru modifi carea Codului Muncii, astfel încât trimiterea bugetarilor în concediu fără plată să fi e legală. Prevederea există însă în Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional, care permite angajatorului trimiterea salariaţilor în concediu fără plată maximum 15 zile pe an.

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

Listă scurtă cu industriile care se pregătesc să dea veşti proaste

ANDREEA ROŞCADirector Business PressZeci de mii de oameni şi-au

pierdut slujbele de la începutul acestui an. Industrii întregi pierd comenzi, pieţe şi clienţi. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, afi rma de curând că, în acest context difi cil, există şi o veste bună: productivitatea pare să crească mai repede decât veniturile angajaţilor. Dacă, pe ansamblul cifrelor statistice, vestea este bună, economia, privită la nivel mai mic, are încă mulţi nori negri la orizont. La fel cum, în unele domenii, companiile şi-au făcut temele şi ar putea trece prin ape mai calme până la fi nele anului. Întrebarea este care sunt acele domenii în care abia de acum încolo urmează veştile neplăcute. Fără pretenţia că acesta este un studiu complet privind domeniile care compun economia, câteva industrii vor trece în

următoarele luni prin alte experienţe dureroase. Industria textilă,

de exemplu. Domeniul cu cel mai mare număr de angajaţi din întreaga industrie românească produce mai puţin de trei

sferturi acum, faţă de anul trecut. Deşi peste 50.000 de

oameni şi-au pierdut slujbele, productivitatea este mai mică,

iar salariile au crescut proporţional. Comenzile noi sunt în cădere faţă de anul anterior, iar preţurile tind să se majoreze cu peste 10%. Altădată, vedeta naţională în ceea ce priveşte exportul, industria textilă, şi-a pierdut, se pare, avantajele competitive şi pierde teren, de asemenea, pe pieţele străine. Este probabil că mai mulţi oameni vor pleca, pe termen scurt, acasă, iar alţii îşi vor vedea veniturile reduse, deşi, pe ansamblu, angajaţii sunt aici cel mai prost plătiţi din întreaga economie, inclusiv din agricultură. Situaţia este asemănătoare, în linii mari, pentru industria metalurgică. În ciuda concedierii a peste 10.000 de oameni, companiile respective au pierdut

jumătate din producţie şi se afl ă într-o cădere masivă de productivitate, în acelaşi timp cu creşterile de salarii. Comenzile noi sunt la o treime faţă de anul trecut. Un tablou deloc vesel, care anunţă veşti neplăcute pentru angajaţi, în afara situaţiei în care pieţele de export îşi revin miraculos. În aceeaşi categorie a domeniilor “dezechilibrate” intră industria farmaceutică, a băuturilor, comerţul, producţia de maşini sau industria hotelieră. Următoarele luni vor aduce, probabil, alte concedieri.Harta cuprinde, fi reşte, şi puncte luminoase, precum industria lemnului sau industria alimentară, unde lucrurile par să-şi revină şi unde relaţia între producţie, productivitate şi salarii arată mult mai bine. În mod deloc surprinzător, activităţile fi nanţate din bani publici sfi dează orice tendinţă economică. În administraţia publică, în învăţământ şi în sănătate, numărul de angajaţi a crescut, iar costul forţei de muncă a fost, în primul trimestru, cu peste un sfert mai mare, cifră-record

Profi l>Andreea Roşca este director Business Press în cadrul trustului Realitatea-Caţavencu. Lucrează în presa scrisă din 1992. A fost redactor-şef la săptămânalul Capital şi a condus agenţia de presă NewsIn.

în economie. Îngrijorarea fi losofi că în legătură cu economia reală, falimentul companiilor mici sau pierderea locurilor de muncă reprezintă un mod de a aborda lucrurile. Dar nu va produce rezultate. Discursul politic şi politica economică se opresc, ambele, în acelaşi punct: generalităţi. Economia este construită din oameni, probleme şi condiţii specifi ce, clienţi şi comenzi. Atât timp cât armatele de oameni plătiţi din bani publici să caute rezolvări nu se uită în economia reală, nu există nicio şansă pentru niciun plan credibil. Concedierile din sectorul public vor rezolva problema bugetului, într-o anumită măsură. Reversul medaliei va fi acela că vor pune mai mare presiune pe domeniile de mai sus, cele cu o situaţie difi cilă şi cele în care lucrurile par să se îndrepte. La modul general, orice salariu pierdut înseamnă bani mai puţini pentru comerţ, servicii sau industrie. În realitate, nu există niciun plan concret pentru a asista oamenii care îşi pierd serviciul sau pentru economia reală.

Bucureşti

16 28

Cluj

14 24 Timişoara

14 28 Constanţa

16 28

Braşov

13 22 Galaţi

17 28 Craiova

16 27

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

În condiţiile crizei, Antibiotice mizează pe exporturi Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi contracarează impredictibilitatea pieţei farmaceutice locale prin exporturi, ponderea acestora urmând să crească de la 12%, în 2008, la 15%, în acest an. Compania a anunţat afaceri stagnante, la 25,5 mil. euro. /pagina 07

Ce câştigă publicitatea de pe urma umoruluiUmorul din advertisingul românesc e menit să atragă consumatorul şi, deci, să atingă obiectivele de business. Acum, contextul economic forţează la efi cienţă, iar umorul este un cârlig cât se poate de funcţional, spun specialiştii locali. /pagina 11

Vânzările de PC-uri, pe tobogan: minus 64%Vânzările de calculatoare personale au scăzut şi în trimestrul al doilea al acestui an, cu 64% comparativ cu perioada similară din 2008, cel mai mare declin fi ind marcat de desktopuri, piaţă care s-a contractat cu aproximativ 78%, relevă cel mai recent studiu al companiei de cercetare a pieţei International Data Corporation (IDC). /pagina 12

Românii se reorientează: împrumuturi din străinătateÎmprumuturile acordate de instituţiile fi nanciare externe persoanelor fi zice şi

juridice din România au crescut în primul semestru al anului cu peste 15% comparativ cu perioada similară din 2008, la 41,3 miliarde euro. /pagina 13

‘Listă scurtă cu industriile care se pregătesc să dea veşti proaste

PAGINA 16Un comentator pe zi

ANDREEA ROŞCADirector Business Press

SPECIAL/02-03

Sumarul declaraţiilor despre criză din 2008 şi 2009

publicitate

Aceasta este viziunea anticriză

a Guvernului României

Întrucât, după parcurgerea viziunii anticriză a Guvernului a rămas sufi cient spaţiu liber, vă propunem să completaţi dumneavoastră prima pagină cu măsurile pe care le consideraţi potrivite. Trimiteţi pagina decupată la adresa: Redacţia Business Standard, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp A3, et. 4, sector 1, Bucureşti, cod 013701; e-mail: [email protected], până la data de 1 septembrie. Cele mai interesante măsuri vor fi dezbătute într-o ediţie specială, la Th e Money Channel, în data de 15 septembrie 2009.

index

Page 7: Ultimul Numar Business Standard

Vineri [ 21 august 2009/nr. 163(576)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Vineri, 21 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

CREANŢE

Companiile de recuperare au cumpărat datorii de 387,5 milioane de euroCompaniile de recuperare de creanţe au cumpărat, în primele şapte luni din acest an, datorii în valoare totală de 387,5 milioane de euro, potrivit datelor centralizate de Coface România. În aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea creanţelor vândute a fost de 89,5 milioane de euro. Prin urmare, valoarea datoriilor cumpărate de recuperatori a urcat cu

333%. În ceea ce priveşte dosarele individuale preluate, numărul acestora nu a înregistrat aceeaşi creştere spectaculoasă. Dacă la fi nele lunii iulie 2008 recuperatorii de creanţe din România aveau în portofolii 185.120 de persoane cu datorii, la aceeaşi dată din 2009 se ajunsese la doar 209.398 de dosare. Cele mai mari agenţii de colectare, prezente în România sunt Coface, EOS KSI, KRUK International, Credit Express şi Top Factoring. Pe creanţele băncilor “se bat” însă şi fonduri de investiţii sau alte instituţii fi nanciare din străinătate. Din datele centralizate de Coface reiese că băncile au fost campionii vânzărilor de creanţe în primele şapte luni, cu o valoare a datoriilor preluate de agenţiile de colectare de 357,8 milioane de euro. (Dana Dobre) >Financiar 13

357,8mil. euro, cre-

ditele vândute de bănci

ştir

i&ci

fre

pe scurt INDEX COMPANII

Aviva Investors 14

Banca Feroviară 13

BDO România 10

Blue Air 07

BT AM 14

Confi dent Invest 14

Distrigaz 06

Dogan Media 11

EFG Eurobank 14

Energy Holding 06

ENI 06

Hidroelectrica 09

Holcim 07

Intercapital Invest 14

[[[[[[[[[[[[[[

Intrarom 12

Net Consulting 12

Orange 12

Petprod 06

Piritex 10

Pro TV 11

Procter&Gamble 10

Realitatea Media 11

Romtelecom 12

SBS Broadcasting 11

Twentieth Century Fox 11

UniCredit CA IB 14

Vodafone 12

WIEE România 06

[[[[[[[[[[[[[[

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

AN

AL

IZĂ

CO

D V

ER

DE

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: [email protected]/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management ConsultingDe 19 ani, aproape toate

legile din domeniul economic sau de organizare a statului sunt nepunctuale şi, parcă, în mod special, prost scrise, astfel încât lucrurile să nu se rezolve.

Situaţia pe care o descriu refl ectă “indicaţia” nr. 18 din Directiva NKVD K-AA/CC113, aplicată de ruşi în toate ţările din fostul bloc estic, începând cu anul 1947. Directiva la care fac referire a fost publicată în România pe la începutul anilor ‘90. Nu fac o dezvăluire din asta. Mă surprinde însă că, deşi, ofi cial, această directivă nu mai este impusă (oare?), ea se aplică cu stricteţe în România. Asta este o curiozitate. Tot ce se întâmplă în viaţa politică a ţării îmi confi rmă acest lucru, şi anume că sunt indicaţii din această directivă care, conexate între ele şi puse în practică, menţin o cultură organizaţională a inefi cienţei în structurile statului,

astfel încât România să rămână subdezvoltată. De altfel, pe acest

fond, au apărut atâtea centre de putere în 19 ani, încât nimeni nu mai poate spune precis cine conduce această ţară.

Lucrurile se leagă între ele, pentru că,

de pildă, indicaţia (nr. 32) din Directiva NKVD

face referire la extinderea birocraţiei statului şi neadmiterea

scăderii numerice a personalului, ori a funcţionării normale a aparatului birocratic. Modul confuz în care a fost concepută reforma administraţiei publice în 19 ani, în cinci valuri succesive (1991, 1998, 2003, 2005 şi 2009), fără un scop precis şi fără evaluări prealabile, focalizată pe detalii, confi rmă ţintele înscrise în indicaţia respectivă. La fel, indicaţia 44 din Directiva NKVD, potrivit cãreia trebuie promovate în funcţii persoane necalifi cate. Sunt atâtea exemple de personaje în politică şi administraţie de acest gen, încât nu-mi ajunge articolul

să fac o enumerare. În schimb, oamenii cu opinii sunt marginalizaţi şi distruşi economic.

Dezorganizarea statului este cuplată cu o destructurare sistematică a societăţii. Ea este susţinută de un învăţământ care produce, anual, 51% analfabeţi funcţionali, cifră confi rmată într-un studiu publicat anul trecut de Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, exact ca şi în regimul comunist, sistemul educaţional produce “omul nou”, astfel încât capitalul social al naţiunii (norme şi valori) să fi e cât mai scăzut. “Omul nou” este opusul cetăţeanului angajat în viaţa ţării sale, fi ind doar purtător de buletin, care nu emite pretenţii mari şi nu-l interesează cum politicienii folosesc resursele ţării. Prin însumarea “omului nou” se creează o masă destructurată, cu valori difuze şi care este uşor de manipulat prin stimuli externi. În economie, “omul nou” produce multe costuri, pentru că este indisciplinat, iar improvizaţia þine loc de meserie. “Omul nou” este clientela ideală a partidelor politice care, de

asemenea, promovează valori difuze, concentrându-se pe detalii şi scandal, ca să nu se rezolve nimic.

Sunt oameni care susţin dezorganizarea statului, cât şi destructurarea societăţii, fi ind, cândva, racolaţi de fosta securitate. Unii dintre ei au fost “scoşi în faţă” de CNAS, alţii nu. De asemenea, nu ştim câţi au fost racolaţi după 1989. Aceşti oameni acţionează standard asupra micro-grupului social, modelând sau destructurând opinii, ori în grupuri sociale formatoare, cum ar fi partide, fundaţii de tot felul, confederaţii, presă, având o bază economică de susţinere în companii care câştigă mai toate afacerile importante. Activitatea acestor persoane afectează funcţionarea statului şi viaţa noastră, deopotrivă. De aceea, paradigma după care ei acţionează trebuie modifi cată, astfel încât să fi e opusul Directivei NKVD. Asta nu o pot face decât serviciile secrete, adică sursa de unde a pornit totul cu 62 de ani în urmă, deşi nu cred că acolo s-a strâns tot răul de pe lume.

Prin urmare, eforturile care se fac în reformarea statului, a sistemului educaţional şi a economiei vor rămâne o succesiune de eşecuri, cât timp nu se produce o revoluţie cognitivă şi nu se organizează managementul schimbării în punctele-cheie ale statului.

EUR 4,2310 yRON [ USD 2,9747 xRON [ XAU 944,7 yUSD[ PETROL 74,08 yUSD[ BET 4.043 yPUNCTE [ ROBOR 9,02 xPUNCTE [ [+0,1514% +0,98% +3,29% +3,42% -0,43%-0,6811%

[email protected]

Record de vânzare pe piaţa de imobi-liare din 2009: o vilă din piaţa Gh. Can-tacuzino, fostul sediu al Ambasadei Malaysiei, a fost achiziţionată cu peste 3,5 mil. euro, aceasta fi ind cea mai mare tranzacţie din domeniu încheiată în ul-timele şase luni. Preţul este cu 40% mai mare decât ultimul record de 2,5 mil. euro, anunţat în exclusivitate de Busine-ss Standard în urmă cu trei luni.

Ambasada Malaysiei a obţinut la înce-putul lunii iunie între 3,5 şi 4 mil. euro pentru fostul sediu din piaţa Gheorghe Cantacuzino nr. 1, după aproape patru luni de negocieri. Casa are 900 mp de teren şi 600 mp de construcţie efectivă. Bogdan Tohăneanu, reprezentantul cabinetului de avocatură care a intermediat deal-ul, a confi rmat pentru Business Standard va-loarea tranzacţiei şi a adăugat că “este pro-babil cea mai mare sumă plătită de o per-soană fi zică pentru un imobil.” Tranzac-ţia este foarte mare dacă luăm în consi-

derare că, de la începutul acestui an, toa-te segmentele pieţei rezidenţiale au fost aproape blocate. Noul proprietar este Ari-adna Avram, fondatorul Top Diagnostics România, fi rmă de distribuţie de echi-pamente medicale, parţial achiziţionată de concernul Roche la sfârşitul lui 2008. Anul trecut, imobilul a fost scos la vânzare la preţul de 7,5 mil. euro, însă, în februa-rie, negocierea a plecat de la 5 mil. euro. Potrivit surselor apropiate noului propri-etar, Avram doreşte să transforme casa într-un muzeu al familiei. >News 04

Reforma în România începe cu serviciile secrete

Bucureşti

19 31

Cluj

13 26 Timişoara

14 29 Constanţa

19 31

Braşov

13 24 Galaţi

18 31 Craiova

19 32

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

Preţ>Anul trecut, imobilul a fost scos la vânzare la 7,5 mil. euro, însă, în februarie, negocierea a plecat de la 5 mil. euro

‘Reforma în România începe cu serviciile secrete

PAGINA 16Un comentator pe zi

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management Consulting

Profi l>Valentin M. Ionescu este director general al companiei Unic Management Consulting. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi ministru al Pri-vatizării (1997-1998).

Achiziþie-record în imobiliare: 3,5 milioane de euro

România importă masiv muncitori califi caţiLipsa de personal califi cat determină tot mai multe companii să apeleze la forţa de muncă din străinătate, în prima jumătate a acestui an, fi rmele de pe piaţa locală au importat peste 1.500 de muncitori califi caţi din alte state. /Pagina 10

FINANCIAR 13

Tulin, Banca Feroviară: Vom miza pe produse şi servicii personalizate

simona.cioacata, robert.iloviceanu, [email protected]

Cu 7.078 de lei pe lună, adică aproape 1.700 de euro, timişoreanul Mircea Ionescu (53 de ani) este românul care primeşte cel mai mare ajutor de şomaj. Ionescu a fost directorul Romtelecom Timiş, de unde primea un salariu lunar de aproximativ 66.000 de lei, adică peste 15.000 de euro pe lună.

Însă compania l-a inclus în programul de restructurare, iar din aprilie, fostul director a început să primească ajutor de şomaj proporţional cu veniturile din ulti-mul an de activitate. Dacă nu îşi va găsi de lucru pe un post corespunzător studiilor şi pregătirii profesionale, Ionescu va pri-mi ajutor de şomaj până în iulie 2010.

Contactat de Business Standard, cel mai bine plătit şomer din România a spus că este, deocamdată, în căutarea unui loc de muncă. “Dar este aproape imposibil. Pentru comunicaţii, piaţa este moartă. Aţi văzut că a plecat şi domnul Bedros (fostul director Alcatel România, compa-nie localizată în Timişoara, şi care a pă-răsit fi rma după ce a condus-o timp de 18 ani - n. red.).”

Mircea Ionescu a lucrat timp de 27 de ani doar în Romtelecom. Spune că a avut anterior oferte de joburi, dar că le-a re-

fuzat, pentru că “presupuneau încălca-rea principiului loialităţii”. Timişorea-nul menţionează că are propriile afaceri, companii la care este acţionar, şi că există oportunităţi enorme în criză. “De exem-plu, o puşcărie privată. Da, asta aş vrea

să fac”, a supralicitat fostul director. În schimb, pe angajaţii sau pe managerii care nu au destui bani pentru a intra în afaceri Ionescu îi sfătuieşte “să rămână pe locuri, pentru că răul vine abia din mar-tie, după alegeri”. >News 03

Veniturile VIG în România au scăzut cu 13%Veniturile obţinute de Vienna Insurance Group (VIG) în România, în primele şase luni, au înregistrat o scădere cu peste 13% faţă de perioada similară din 2008, până la o valoare de 313 milioane de euro. Grupul austriac controlează 30,6% din piaţa locală de asigurări. /Pagina 05

David, Hidro: “Băieţii deştepţi” au căzut de pe trotinetă când le-am cerut preţuri mai mari cu 20%Cel mai mare producător de energie electrică din ţară, Hidroelectrica, negociază creşterea preţurilor de bază la electricitatea livrată “băieţilor deştepţi” cu 20% şi estimează că va fi naliza discuţiile în perioada imediat următoare, a declarat Mihai David, directorul general al companiei. /Pagina 06

Ionaşcu, Blue Air: Intrăm din 2010 pe rute europene între Italia - Franţa şi Anglia - GreciaConsolidarea poziţiei în piaţa internă, curse intraeuropene şi mărirea fl otei cu avioane Boeing sunt doar câteva dintre direcţiile strategice pe care Adrian Ionaşcu, directorul general al Blue Air, liderul pieţei low-cost, le are în vedere pentru anul viitor. /Pagina 07

Câţi bani au pierdut trusturile de televiziune anul trecutMajoritatea companiilor de televiziune din România au avut în 2008 creşteri în încasări, însă au pierdut din profi t, potrivit datelor fi nanciare publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. /Pagina 11

Datele şi telefoanele deştepte au ridicat profi tul Orange şi VodafoneDatele mobile, serviciile cu valoare adăugată, terminalele smartphone şi optimizarea proceselor interne au determinat un avans al ratelor de profi t pentru Orange şi Vodafone în 2008, în timp ce investiţiile şi ofertele agresive au muşcat din câştigul Romtelecom sau UPC. /Pagina 12

NEWS 03

Exportul de autoturisme a crescut cu 46%. Importurile scad cu 52%

CLASAMENT UBS:

Bucureşti, cea mai ieftinã capitalã din UECele mai mici preţuri din Europa, dar şi printre cele mai mici salarii. Aşa arată CV-ul oraşului Bucureşti în raportul băncii elveţiene UBS. Raportul băncii UBS, denumit “Prices and Earnings”, analizează 73 dintre cele mai mari oraşe ale lumii, în funcţie de nivelul preţurilor, dar şi de cel al salariilor. Pe ansamblu, capitala României ocupă poziţia a 67-a în topul oraşelor în funcţie de preţuri, respectiv locul 56, după nivelul salariilor. >News 04

66.000lei este salariul

dinainte de concediere

7.078lei, ajutorul de

şomaj calculat pe baza contribuţiilor

15 luniperioada în care

trebuie să-şi găsească loc de muncă

Mircea Ionescu

Cel mai mare ajutor de ºomaj din România: 1.700 de euro

Page 8: Ultimul Numar Business Standard

Vineri [ 28 august 2009/nr. 168(581)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro16 [Vineri, 28 august 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

DINU PATRICIU:

Ar trebui daţi afară 600.000 de bugetariDinu Patriciu, fostul proprietar al grupului Rompetrol, consideră că pentru echilibrarea bugetului ar trebui disponibilizaţi circa 600.000 de bugetari, aproape dublu faţă de numărul concedierilor asumate de Executiv până în 2015. “Înainte de 1989, raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat efi ciente, precum Georgia, media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori.

Este clar că avem o problemă în acest sens şi, până nu se va remedia, nu avem cum să ieşim din criză. Această reducere de personal trebuie să fi e făcută, este o necesitate de bun-simţ”, este de părere Patriciu. El consideră că o măsură efi cientă legată de salarii este creşterea şi impunerea salariului minim orar, nu lunar. “Oamenii trebuie motivaţi să lucreze cât mai mult şi cât mai intens cu putinţă”, este de părere Patriciu. Potrivit omului de afaceri, actuala grilă de salarizare pentru bugetari nu poate încuraja venirea în sistem a oamenilor capabili. “Nu o să vină un român care a studiat în străinătate, care poate avea un salariu de peste 100.000 de dolari pe an acolo, să lucreze în România”, afi rmă Patriciu. (Dinu Boboc) >News 03

1,3miliarde de euro, averea estimată

a lui Patriciu

ştir

i&ci

fre

pe scurt

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

SP

EC

IAL

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

RE

TAIL

&FM

CG

RE

PO

RTA

J

SE

RV

ICII

SP

EC

IAL

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: [email protected]/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management ConsultingDupă cum spuneam şi în

articolul de săptămâna trecută, stadiul de subdezvoltare în care se afl ă România este rezultatul aplicării unei culturi a inefi cienţei organizaţionale ce s-a transmis din generaţie în generaţie, începând cu 1947. Deşi, în prezent, avem parte de un aşa-zis regim democratic, lucrurile nu s-au schimbat, întrucât majoritatea deciziilor politice transferă costurile de la stat în sarcina cetăţeanului, iar în administraţia publică, precum şi în partide politice, există un "haos controlat". Instituţiile statului român, deşi formal s-au schimbat, funcţionează după parametri informali, conform scopului gândit în urmă cu 60 de ani. Din această cauză, România nu se poate dezvolta şi nu îşi poate fi xa opţiuni strategice pe un orizont larg de timp şi spaţiu geografi c, neavând suportul pe care

să construiască. Faptul că România este membră a Uniunii Europene

şi a Alianţei Nord-Atlantice nu înseamnă că şi-a îndeplinit opţiunile strategice şi că se poate dezvolta de la sine. Integrarea

euroatlantică, pe care majoritatea politicienilor

români nici nu au dorit-o, ar fi trebuit să fi e privită ca

un pas intermediar în ecuaţia securităţii naţionale şi, implicit, a

dezvoltării. Calitatea de membru NATO şi UE nu conferă securitate în sine, dacă politicienii ţării nu promovează consolidarea instituţională în România.

Având o poziţie întărită în plan geostrategic, ca urmare a imploziei statului iugoslav şi existenţei la răsărit a unui stat ucrainean dezbinat politic, România nu îşi speculează acest avantaj, pentru a putea deveni o putere regională în următorii 20 de ani. România nu dispune de leadership, nu găseşte suport într-o economie care să se dezvolte ireversibil şi nici nu posedă

o administraţie organizată. Or, ca să stăpânească lucrurile în interior şi să infl uenţeze politica în afara graniţelor, un stat depinde exact de aceste trei pârghii. Prin comparaţie, statele occidentale nu numai că au trecut de acest stadiu de evoluţie, dar au pregătit din 1990 încoace trecerea la economia cunoaşterii. Pot fi observate destul de uşor efectele economiei cunoaşterii în monopolul informaţiei digitale care se exercită la scară planetară şi care infl uenţează tranzacţiile comerciale, mişcarea capitalului uman şi fi nanciar, comunicarea personală prin voce şi date, controlul puterii politice, precum şi tehnologia de ducere a unui război.

Criza economică actuală accelerează procesul de trecere la economia cunoaşterii. Prima etapă de formare a economiei cunoaşterii se va fi naliza în SUA, Japonia şi unele state vestice probabil în zece ani, pe suportul unor sisteme economice reajustate structural corelativ cu o concentrare a capitalului fi nanciar, a investiţiilor

în educaţie şi în cercetare-dezvoltare. Statele care nu vor aplica o strategie de construcţie a economiei cunoaşterii, cum este şi România, vor fi împinse sau lăsate în zonele periferice ale economiei mondiale.

România are o economie complementară şi, ca să se dezvolte, depinde aproape exclusiv de importul de tehnologie, precum şi de capitalul fi nanciar extern. Majoritatea populaţiei este needucată, defi citul de cunoaştere al poporului român fi ind de altfel cea mai problematică resursă în ecuaţia dezvoltării. În acelaşi timp, după cum se "mişcă”, o bună parte dintre politicieni ar trebui puşi sub interdicţie, pentru că nu au discernământ şi ne menţin în subdezvoltare. Totuşi, de undeva trebuie început. Pe fundamentul managementului cunoaşterii, trei zone trebuie reformate, şi anume serviciile secrete, sistemul educaţional şi biserica. Cele trei segmente ale societăţii infl uenţează atât viaţa politică, dar şi formarea unui capital social puternic.

EUR 4,2240 yRON [ USD 2,9620 yRON [ XAU 946,1 xUSD[ PETROL 71,26 xUSD[ BET 4.364 yPUNCTE [ ROBOR 9,72 yPUNCTE [ [+0,1470% -0,37% -1,10% +0,09% +0,49%+0,5636%

Opţiuni strategice ratate

‘Opţiuni strategice ratate

PAGINA 16Un comentator pe zi

TRANZACŢIE

Cele mai mari deal-uri din ultimii ani cu acţiuni TLVBanca Transilvania (TLV) a agitat din nou spiritele pe Bursă, după ce în primele minute ale şedinţei de tranzacţionare de ieri s-au realizat cele mai mari deal-uri cu acţiunile băncii din ultimii ani. În mai puţin de o oră de la deschiderea şedinţei se vânduseră deja 24,3 mil. acţiuni TLV (2,3% din capital). (R.A., C.C.) >Piete de capital 14

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

InvitaţieÎntrucât, după parcurgerea viziunii anticriză a Guvernului, a rămas sufi cient spaţiu liber, vă propunem să adăugaţi dumneavoastră măsurile pe care le consideraţi potrivite printr-un comentariu pe www.standard.ro sau pe e-mail la [email protected], până la data de 1 septembrie. Cele mai interesante măsuri vor fi dezbătute într-o ediţie specială, la Th e Money Channel, în data de 15 septembrie 2009

Bucureşti

18 29

Cluj

13 22 Timişoara

13 27 Constanţa

17 27

Braşov

14 23 Galaţi

18 27 Craiova

17 28

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

VALENTIN IONESCUDir. gen. Unic Management Consulting

Profi l>Valentin M. Ionescu este director general al companiei Unic Management Consulting. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi ministru al Pri-vatizării (1997-1998).

Camelia ŞucuProprietar Class Mob

Mihaela NicolaAntreprenor în PR

Damian DrăghiciMuzician

Floriana JucanJurnalist

Edy UzunovProprietarul Regatta

dana.dobre, [email protected]

Nu rezonează cu stilul corporate al sutelor de clienţi, manageri străini de multinaţionale, pe care i-a ajutat în ultimii cinci ani să se mute în România. Nu ar vrea să vadă politicieni nici la televizor, nici pe afi şe, nici pe buletinul de vot. Se întâlneşte cu sistemul administrativ doar o dată pe lună, pe 25, când trebuie să-şi vireze impozitele la Fisc. Dar nu se aşteaptă la nimic în schimbul banilor. Însă când, pentru prima dată, nu a reuşit să îşi plătească la timp impozitele, s-a trezit cu conturile blocate. Atunci a “deschis ochii” şi a văzut cum arată România şi cum este condusă. A pus totul într-o scrisoare deschisă.

Ea e Alexandra Svet (30 de ani), o tâ-nără din Bucureşti care pare decupată mai degrabă de pe coperta unei reviste de modă. Platforma: Facebook. Masa cri-tică: 3.500 de utilizatori şi un bulgăre de zăpadă care se rostogoleşte pe mail-uri, forumuri şi liste de discuţii. Miza: “Şi tu, şi eu cunoaştem cel puţin cinci oa-meni inteligenţi care ne-ar putea repre-zenta mai bine în Parlamentul European decât EBA sau Becali”.

În ceea ce s-ar putea dovedi prima miş-care grassroots de amploare din Româ-nia, Alexandra propune schimbarea cla-sei politice şi administrative cu oameni care au demonstrat că pot construi ceva pe cont propriu şi că pot mobiliza încre-derea şi energiile celor ca ei.

“Suntem blocaţi, inerţi, paralizaţi privind la două Românii: România LOR - hoţii, corupţii, agramaţii, tupeiştii - şi România NOASTRĂ - a oamenilor cin-stiţi, muncitori, pregătiţi, integri, ca-pabili, tineri şi deştepţi”, scrie Alexan-dra în deschiderea manifestului, căru-ia, încă, destul de puţini îi dau şanse de reuşită.

Îşi nominalizează propria listă de mo-dele, oameni care au reuşit pe cont pro-priu în România, au plecat peste graniţă sau au revenit ca să îşi ajute ţara: Came-lia Şucu, ajunsă prin forţe proprii în to-pul milionarilor, Horia Mocanu, primul român admis la Harvard, sau Damian Drăghici, artist premiat cu Grammy.

“Ne-am simţit inutili, neputincioşi, tâmpiţi. Nu mai avem sistem de refe-

rinţă. Valorile au fost uitate. Ne lipseş-te determinarea. Ar fi cazul să uităm de sintagme precum «lasă că ne des curcăm cumva», «se poate şi aşa»”, detaliază Ca-melia Şucu modul în care subscrie la campania de pe Facebook.

Fără să aibă pretenţia că lista ei repre-zintă topul celor mai bune exemple, Ale-xandra îi invită pe cititori să vină cu pro-priile modele, astfel încât, din coagula-rea tuturor ideilor, să rezulte adevărata generaţie care poate schimba România.

Afl ă din paginile Business Standardce propune Alexandra pentru România şi citeşte în ziarul de luni mărturiile in-tegrale ale oamenilor care au achiesat la proiect. CITEŞTE ŞI DĂ MAI DEPARTE!>Special 02

Manifestul generaþiei facebook:

Asta nu e România noastrã!

Invitaţie>Cinci oameni inteligenţi, pe care tu îi cunoşti, ne-ar putea reprezenta mai bine decât actuala clasă politică. Trimite numele lor pe redactia @standard.ro, www.standard.ro sau pe pagina Facebook a Alexandrei

Alexandra Svet, proprietarul companiei Phoenix Relocation, autoarea manifestului foto arhiva personală

REPORTAJ 09

Ţăranul român, faţă-n faţă cu reacţiunea comasării terenurilor agricole

3,3% este defi citul bugetar la şapte luniDUPĂ primele şapte luni ale anului, defi citul bugetar a ajuns la 3,31% din Produsul Intern Brut (PIB). După revizuirea în scădere, de la 531 de miliarde lei la 497,3 miliarde lei, defi citul urcă la 3,5%. Cifrele confi rmă, în opinia unora dintre analiştii economici, că recesiunea este mai gravă decât se estima. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, statul a cheltuit 109,8 miliarde de lei, dar a înregistrat venituri totale de numai 92,24 miliarde de lei, dezechilibrul fi ind de 17,58 miliarde de lei. Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiff eisen Bank România, a declarat pentru Business Standard că un defi cit de 3,5% după şapte luni reprezintă consecinţa unei recesiuni mai adânci faţă de estimări şi, totodată, a unor cheltuieli care nu au fost îndeajuns corectate. În opinia lui Dumitru, o nouă rectifi care era necesară pentru ca datele reale ale economiei să fi e în concordanţă cu prognozele ofi ciale ale statului. “Noua rectifi care bugetară face corecţii importante atât pe venituri, cât şi pe cheltuieli, existând astfel şanse mari ca până la sfârşitul anului să ne încadrăm în ţinta de 7,3%”, a explicat Dumitru. (I. E.) >News 03

info CIFREExecuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului

Sursa: MFP

INDICATORI VALOARE

Venituri 92,24 mld. lei

Cheltuieli 109,82 mld. lei

Defi cit bugetar 17,58 mld. lei

Încasări TVA -18,5% faţă de ian.-iul. 2008

Impozit pe profi t -14,4% faţă de ian.-iul. 2008

MEDIA&COMUNICARE 11

Dupã ani de aºteptare, românii nu au cerut bis la concertul Madonna

Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009Reducerea substanţială a comenzilor şi, implicit, a producţiei din industria textilă, cauzată de criza fi nanciară, a dus la disponibilizarea a 35.000 de angajaţi în primele cinci luni ale anului 2009. /Industrii 07

Page 9: Ultimul Numar Business Standard

Marţi [8 septembrie 2009/nr. 175(588)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS

din 8 septembrie

IKEAO zi din viaţa unui manager

cu 284 de obiective

16 [Marţi, 8 septembrie 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LRADU SOVIANIRedactor-şef Business Standard

MLUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUMembru al Parlamentului European

EUR 4,2434 xRON [ USD 2,9572 xRON [ XAU 995,3 xUSD[ PETROL 67,22 yUSD[ BET 4.349 yPUNCTE [ ROBOR 9,67 yPUNCTE [ [

DEZBATERE

Cine şi cât câştigă prin legea salarizării unitareMagistraţii, premierul şi parlamentarii sunt principalii câştigători ai proiectului legii salarizării unitare, pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului. Magistraţii au reuşit să obţină o majorare cuprinsă între 0,15 şi 1,65 salarii minime, faţă de varianta anterioară a proiectului. Pentru a nu rămâne mai prejos, miniştrii au decis ca şi parlamentarii să primească în plus 0,3 salarii minime, iar indemnizaţia premierului a urcat uşor, de la 11,6 la 11,7 salarii minime. (Simona Cioacătă) >news/04

-0,00471% -0,140% +1,44% +3,52% +1,04%-0,5682%

LUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNRÎn articolul “Marea lecţie a

crizei fi nanciare”, pe care l-am publicat în acest ziar pe 21 aprilie 2009, arătam că autorităţile monetare au fost printre cei care au cauzat criza fi nanciară. Au cauzat-o injectând lichiditate şi ieftinind creditul pentru a trata crize anterioare, ceea ce a stimulat creditarea exuberantă şi securitizarea frenetică până în 2007. Acest comportament a refl ectat atât presiunea pe care crizele o pun pe băncile centrale prin creşterea incertitudinilor, cât şi limitele politicii monetare derivând din cunoaştere, din ortodoxia prevalentă sau din cadrul operaţional al politicii. Cred că actuala criză fi nanciară furnizează unele lecţii pentru teoria şi practica politicii monetare. Mulţi analişti spun că lecţiile se vor refl ecta în implantarea în băncile centrale a unor funcţii de evaluare

a riscului sistemic şi de avertizare

rapidă sau în includerea stabilităţii fi nanciare între obiectivele politicii monetare. Am serioase dubii despre potenţialul acestor ajustări de a preveni sau a atenua o criză. De altfel, mulţi analişti

au avertizat timpuriu asupra crizei curente. Ceea ce trebuie

realizat este reducerea contribuţiei băncilor centrale la cauzarea unei

crize. În sensul acestui deziderat, cred că marea lecţie privind politica monetară va fi redescoperirea rolului agregatelor monetare atât în teorie, cât şi în practică. După opinia mea, criza readuce în lumină trei raţionamente în favoarea acestei idei. Primul este acela că evaluarea politicii monetare prin considerarea legăturii dintre rata dobânzii de politică monetară şi infl aţie este acceptabilă numai pe un orizont relativ scurt, de unu-doi ani. Chiar şi în acest orizont, identifi carea nivelului de echilibru este făcută în ipoteza că modelul are un grad adecvat

de cunoaştere a structurii economiei, ceea ce este discutabil. Peste acest orizont, nivelul adecvat al ratei dobânzii este difi cil de estimat. În plus, acest nivel poate fi diferit de nivelul ratei naturale a dobânzii pentru perioade îndelungate de timp. Fiind variabile de stoc, agregatele monetare pot aduce informaţii suplimentare despre efectul cumulat al abaterilor ratei dobânzii de la nivelul natural, nivel neobservabil şi, de aceea, comportând riscuri de măsurare. Al doilea raţionament vine de la faptul că în multe modele bazate pe ortodoxia prevalentă nu există rol sau există un rol foarte mic pentru lichiditate în mecanismul de transmisie. Criza fi nanciară actuală a infi rmat ipoteza că economia se echilibrează rapid, nepermiţând acumularea de dezechilibre fi nanciare care produc distorsiuni în cheltuielile reale curente şi în investiţii. În ultimii ani, lichiditatea abundentă a făcut ca preţul activelor şi creditul să crească, având ritmuri semnifi cativ mai mari

Profi l>Lucian Croitoru este consilierul guvernatorului BNR. A fost reprezentantul României la FMI şi este autorul a numeroase cărţi şi articole de specialitate

Criza şi lecţia sa pentru politica monetară decât nivelurile istorice, semnalând acumularea de dezechilibre. Dar coexistenţa lor cu infl aţia relativ scăzută a dus la ignorarea semnalului. Dezechilibrele erau aşa de mari că au dus chiar la dispariţia temporară a pieţei unor instrumente monetare. Creditul şi preţurile activelor pot fi un semnal valoros despre acumularea de dezechilibre fi nanciare şi vor fi folosite împreună pentru conducerea politicii monetare. Al treilea raţionament este acela că, dând o atenţie sporită agregatelor monetare, creditului şi lichidităţii, se răspunde mai bine nevoii de a evita riscul unei concentrări operaţionale prea mari a politicii monetare pe termenul scurt. Ar putea rezulta o dozare mai bună între disciplină şi discreţie în conducerea politicii monetare. În concluzie, cred că un rol mai mare pentru bani ar permite să se sublinieze mai puternic importanţa unui cadru instituţional cu un obiectiv clar, cu independenţă operaţională solidă şi cu un grad de răspundere adecvat. De asemenea, s-arpune într-o lumină nouă nevoia de a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Aceasta ar reduce tendinţele spre reglări prea ambiţioase şi ar atenua refl ectarea capriciilor pieţei în deciziile de politică monetară.

PE SCURT

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

SP

EC

IAL

SP

EC

IAL

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

RE

TAIL

&FM

CG

SP

EC

IAL

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

705 lei va fi salariul minim în 2010

proie

ct

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

‘Criza şi lecţia sa pentru politica monetară

PAGINA 16Un comentator pe zi

Fannie şi Freddie, dependente de banii statuluiGiganţii pieţei ipotecare americane, Fannie Mae şi Freddie Mac, rămân dependenţi de guvernul SUA pentru a supravieţui, la un an după ce au fost preluaţi de autorităţile federale. Instituţiile, trecut sub controlul guvernului la 7 septembrie 2008, în cea mai mare intervenţie federală în sistemul fi nanciar de până atunci. Peste 200 miliarde de dolari au fost injectaţi în cele două bănci >special/09

LUCIAN CROITORUConsilier al guvernatorului BNR

SERVICII PROFESIONALE/10

Avocatura de business în 2009: Scădere de până la 30% şi îngheţ

INDEX COMPANII

AAA Auto 07

Allen&Overy 10

Alpha Bank 04

Barclays 04

Bear Stearns 09

Carrefour 08

Cetelem 07

CEZ 06

Cliff ord Chance 10

Consulteam 10

Doljchim 07

Electrica 06

Fannie Mae 09

Freddie Mac 09

[[[[[[[[[[[[[[

General Electric 06

Hidroelectrica 06

Howard Johnson 07

JP Morgan 09

Mercer 10

Metro 08

Metrorex 07

Michelin 07

NNDKP 10

Nuclearelectrica 06

Petrom 06

Schoenherr 10

SocGen 04

Transelectrica 04

[[[[[[[[[[[[[[

Adrian Bulboacă 10

Adrian Ichim 04

Adriean Videanu 02

Ben Bernanke 09

Cătălin Băiculescu 10

Cătălin Niţu 07

Costin Tărăcilă 10

Cristian Predoiu 02

Daniel Badea 10

Daniel Botănoiu 08

Erdei Jacint 12

Florin Lungoci 07

George W. Bush 09

Gheorghe Pogea 02

[[[[[[[[[[[[[[

Henry Paulson 09

Ioana Tot 10

Ion Nestor 10

Ionuţ Pascu 08

James Cayne 09

Marius Ursache 11

Mihai Frăsinoi 07

Monika Gocic 11

Pompiliu Budulan 06

Radu Berceanu 02

Sebastian Guţiu 10

Simon Hills 04

Sonia Năstase 07

Ştefan Damian 10

[[[[[[[[[[[[[[

INDEX PERSOANE

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

COMPANII&BĂNCI/05

Cea mai înaltã clãdire din Piaþa Victoriei e în litigiu ºi pierde lunar 400.000 de euro

redactia @standard.ro

După nouă luni de guvernare, în cele mai difi cile condiţii din ultimii nouă ani, Executivul se pregăteşte pentru asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, peste o săptămână. De asemenea, premierul Emil Boc a anunţat că va face o evaluare a miniştrilor în funcţie de felul în care şi-au îndeplinit promisiunile din programul de guvernare.

Care este bilanţul coaliţiei PDL-PSD şi ce ar putea decide Boc în urma evaluă-rii? O analiză Business Standard propu-

ne Guvernului un model de contabilizare a performanţei miniştrilor, pe baza prio-rităţilor enunţate în ultimul an de oame-nii de afaceri care au participat la proiec-tul Guvernul Privat.

Şi-au îndeplinit miniştrii cele mai importante trei promisiuni anunţate în programul de guvernare? Au reuşit să îşi ţină bugetele sub control, să reducă din cheltuielile cu personalul şi să accelereze investiţiile şi absorbţia fondurilor euro-pene? Au susţinerea necesară în propriul partid pentru a-şi duce la capăt proiecte-le? Sunt patronatele şi sindicatele mulţu-mite de activiteatea lor? Pe baza acestor

întrebări, Business Standard a întocmit o grilă de evaluare, ce nu are pretenţia să fi e defi nitivă, dar care tratează toate ca-zurile analizate după acelaşi tipar. Mi-niştrii cu portofoliu - opt de la PDL, opt de la PSD, un independent plecat din PNL şi premierul Emil Boc - au luat califi cative între 2,5 şi 6, pe o scară de la 1 la 10.

Pentru ca un ministru să ia nota de trecere, era sufi cient ca măcar să încea-pă ce a promis, să se fi încadrat în bu-get până la rectifi care şi să le fi e indife-rent partenerilor sociali. Majoritatea au căzut sub linie.

>news/02-03

Mic ghid de evaluare a Guvernului României

Emil Boc Prim-ministru

Cristian DiaconescuMinistrul Afacerilor

Externe

Adriean VideanuMinistrul EconomieiRadu Berceanu

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii

Ilie SârbuMinistrul Agriculturii, Pădurilor

şi Dezvoltării Rurale

Elena UdreaMinistrul TurismuluiCătălin Marian Predoiu

Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti

Gheorghe PogeaMinistrul Finanţelor

Publice

Mihai StănişoarăMinistrul Apărării

Naţionale

Dan NicaViceprim-ministru,

Ministrul Administraţiei şi Internelor

Marian SârbuMinistrul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale

Vasile BlagaMinistrul Dezvoltării

Regionale şi Locuinţei

Th eodor PaleologuMinistrul Culturii, Cultelor

şi Patrimoniului Naţional

Ecaterina AndronescuMinistrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Ion BazacMinistrul Sănătăţii

Constantin NiţăMinistrul IMM-urilor,

Comerţului şi Mediului de Afaceri

Gabriel SanduMinistrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Sorina Luminiţa PlăcintăMinistrul Tineretului şi

Sportului

Nicolae NemirschiMinistrul Mediului

Victor PontaMinistrul pentru Relaţia cu

Parlamentul

info CÂT VOR CÂŞTIGA CEL MAI BINE PLĂTIŢI BUGETARI

*Valoare calculată la un salariu minim de 705 lei Sursa: Proiectul legii de salarizare

FUNCŢIA SALARIUL DIN

GRILA UNICĂ (LEI)*

SALARIUL

ACTUAL (LEI)

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI 8.460 9.555

PRIM-MINISTRU 8.248 8.817

MINISTRU 7.614 7.643

PREŞEDINTE ÎCCJ, CSM 8.248 14.000

JUDECĂTOR ÎCCJ 7.896 12.000

PREŞEDINTE CCR 8.248 15.000

JUDECĂTOR CCR 7.896 14.300

JUDECĂTOR DE JUDECĂTORIE 4.970 7.971

AMBASADOR 6.979 10.742

CONSUL 5.146 8.213

Cine sunt fi naliştii pentru emisiunea de eurobonduriHSBC, Deutsche Bank şi EFG Eurobank Ergasias/Bancpost au intrat în discuţiile fi nale cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pentru selectarea băncilor care vor administra emisiunea de eurobonduri de minimum 500 milioane de euro. /pagina 04

Jocurile preferate în criză: simulatoarele şi fotbalul

Fie că sunt jucate pe calculator sau descărcate pe telefonul mobil, simulatoarele de curse şi cele umane, alături de seria FIFA reprezintă cele mai populare jocuri ca vânzări în prima parte a anului. Lansările din partea a doua a anului se vor încadra în acelaşi peisaj, în timp ce piaţa va rămâne la estimările iniţiale, potrivit jucătorilor de profi l. /pagina 12

Randamentele la depozite ar putea ajunge sub dobânda-cheie până la fi nele anuluiDobânzile la depozite îşi vor continua tendinţa de scădere şi ar trebui să ajungă, până la fi nele acestui an, la niveluri mai mici decât cel al dobânzii de politică monetară, potrivit analiştilor consultaţi de Business Standard. /pagina 13

Promisiunea americanilor: Vom lista Fondul Proprietatea în cel mult un anAcţionarii Fondului Proprietatea (FP) au aprobat, ieri, contractul de administrare cu societatea americană Franklin Templeton Investment, ofi cialii acesteia spunând că intenţionează să listeze fondul în termen de un an. /pagina 14

Bucureşti

15 23

Cluj

11 23 Timişoara

12 26 Constanţa

16 24

Braşov

11 18 Galaţi

16 23 Craiova

14 21

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

Page 10: Ultimul Numar Business Standard

Marţi [15 septembrie 2009/nr. 180(593)/16_pagini/1,9_lei ] www.standard.ro

Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 15 septembrie

GHINIONUL CAMPIONILORUnirea Urziceni, noua revelaţie din fotbal, îşi trăieşte

momentele de vârf: debutează în Champions League. Ghinionul cu care ea pleacă însă la drum –

datoriile şi lipsa de cash a fi nanţatorului său – atârnă ca un bolovan de gâtul managerilor săi.

16 [Marţi, 15 septembrie 2009 ]

feedback>Aşteptăm părerile dvs. pe www.standard.rosau pe adresaredacţiei

opinii LANDREEA ROŞCADirector Business Press

MVLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

MMIRCEA COŞEAProfesor universitar

JLAURIAN LUNGUManaging partner Macroanalitica

VVALENTIN IONESCUDirector general Unic Management

Consulting

&DANIEL DĂIANUProfesor de economie

Un an de la Lehman Brothers:

EUR 4,2747 yRON [ USD 2,9410 yRON [ XAU 1000,1 xUSD[ PETROL 67,62 xUSD[ BET 4.292 xPUNCTE [ ROBOR 9,02 yPUNCTE [ [+0,46% -0,63% -2,17% -1,94% +0,67%+0,86%

VLADIMIR PASTIDirector INSOMARLa alegerile prezidenţiale

din toamnă se vor prezenta la urne, cel mai probabil, în jur de nouă milioane de alegători. Dintre aceştia, cam şapte milioane sunt votanţi ai partidelor, iar restul vor fi oameni care nu au încredere în partide, dar îşi doresc un preşedinte care să pună lucrurile la punct atât în politică, cât şi în ţară, în general. Ştim că niciunul dintre candidaţi nu poate câştiga alegerile prezidenţiale doar cu voturile partidului său. Aşa încât, conducătorii campaniilor electorale îşi bat toţi capul cu aceeaşi problemă: cum să obţină cele două milioane de voturi necontrolate de partide. Soluţia adoptată a fost construirea unei coaliţii prezidenţiale în favoarea candidatului pe care îl sprijină. Or, până acum, în ciuda

marilor eforturi depuse, niciunul

dintre partide şi niciuna dintre echipele de campanie nu au reuşit să o construiască.

Proiectul de coaliţie al echipei actualului

preşedinte conta nu doar pe mobilizarea

unor organizaţii civice, profesionale şi a unor

personalităţi apolitice, dar şi pe dezertarea din

partidele contracandidaţilor a unor dizidenţe importante, care să dea semnalul descompunerii echipelor adverse. Încercarea nu a reuşit. Partidele adversarilor nu s-au rupt, iar fi rimiturile care s-au desprins mai degrabă au subliniat eşecul proiectului. Iar înrolarea unor lideri ai PNŢCD nu va fi urmată, probabil, de electorat. Mai grav este că şi elitele intelectuale şi administrative care, în 2004, au contribuit mult la victoria lui Traian Băsescu acum îl resping, chiar dacă încă

nu s-au reorientat spre un alt candidat. Nici coaliţia anti-Băsescu nu a reuşit. Ea fusese proiectată ca o asociere politică, având ca nucleu colaborarea informală dintre PSD şi PNL, la care să se alăture şi partide neparlamentare. Dar, deocamdată, candidaţii partidelor

Profi l>Vladimir Pasti este profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti şi director INSOMAR

Eşecul coaliţiilor prezidenţiale

cu voturi semnifi cative ca număr aleargă fi ecare pe culoarul său, ignorându-şi aliaţii potenţiali. Ceea ce le reduce considerabil şansele pentru o victorie în turul al doilea. Iar dinspre zona electoratului neangajat politic, semnalele nu sunt deloc îmbucurătoare, niciunul dintre candidaţi nereuşind să depăşească graniţele propriului partid.

Eşecul coaliţiilor nu este urmarea stângăciilor managerilor de campanie, ci a nepotrivirii dintre ceea ce aşteaptă electoratul şi ceea ce oferă candidaţii. Candidaţii oferă un preşedinte. Electoratului îi este indiferent numele viitorului preşedinte, în schimb, doreşte o nouă guvernare. Radical diferită de cea de acum nu prin compoziţia politică, ci prin conţinutul politicilor economice şi sociale. Iar până când candidaţii nu vor începe să vorbească despre noua guvernare cu fermitate şi convingător, electoratul îi va privi cu neîncredere şi cu dezamăgire.

PE SCURT

WWW.STANDARD.RO/INDEX: Sumar grafi c Structura ziarului de azi, pe pagini

NEWS COMPANII & BĂNCI 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16

SE

IUN

EA

A

NE

WS

NE

WS

NE

WS

SE

IUN

EA

B

EN

ER

GIE

IND

US

TR

II

SP

EC

IAL

SP

EC

IAL

SE

RV

ICII

ME

DIA

IT&

TE

LEC

OM

FIN

AN

CIA

R

PIE

ŢE

EN

GLI

SH

OP

INII

index

>Business Standard îţi oferă în fi ecare zi noi secţiuni clar structurate, pagini tip newsletter şi o nouă pagină web: www.standard.ro

1NEWSîn fi ecare zi, de

luni până vineri

3BLUE AIRsupliment, în fi ecare

luni, pe linia aeriană

2COMPANIIîn fi ecare zi, de luni

până vineri

COMPANII/05

Leonard Lauder: Piaţa de cosmetice va avansa doar când va creşte clasa de mijloc

‘Eşecul coaliţiilor prezidenţiale

PAGINA 16Un comentator pe zi

VLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

Bucureşti

16 26

Cluj

11 26 Timişoara

14 28 Constanţa

16 26

Braşov

12 22 Galaţi

16 27 Craiova

15 26

localităţi

Otopeni

Bucharest/RO

Heathrow

London/UK Viena Int

Wien/A Barajas

Madrid/E

Newark

New York/USA Charles de Gaulle

Paris/F Schiphol

Amsterdam/NL

aeroporturi

METEO

Multinaţionalele aduc Telefonica în România IT&TELECOM/12

ONLINE

Cât costă zoso.ro 300.000 de euro. Cel puţin cu această sumă a fost ofertat Vali Petcu, cel mai important blogger din România şi autorul zoso.ro. Atunci a spus “nu”, iar ceea ce l-ar face să ducă la capăt această tranzacţie ar fi o schimbare în viaţa personală. “Eu sunt un peşte mic. În momentul în care am vândut, pot fi înlocuit de altcineva. Acum nu mi-aş vinde blogul. A fost o ofertă de criză, sub 300.000 de euro, acum un an sau doi, de la un trust, altul decât Realitatea, dar m-am gândit că mai bine nu vând”, spune Vali Petcu. Nu ar vinde blogul decât dacă ar fi determinat de o schimbare importantă în viaţa personală, în niciun caz

de ceva on line: “Dacă aş vrea să plec în Australia pentru un job de spălător de vase bine plătit, aş spune, probabil, «am un job foarte bun, dă-mi 150.000 acum şi gata»”. Însă deocamdată lucrurile merg bine, motiv pentru care Vali Petcu estimează că în 2009 va încasa aproape 30.000 de euro din publicitate, chiar dacă, odată cu recesiunea economică, advertiserii se uită mult mai atent la rezultate: “N-au nevoie de campanii de zece milioane de afi şări ca să vândă ceva, dar sunt şi campanii mai mici, care au nevoie de rezultate”, adaugă acesta. Legat de comportamentul de criză, spune că, printre primele măsuri luate, advertiserii “au început să taie din site-urile în plus. Eu sunt împăcat cu ideea şi sunt mulţumit, pentru că lucrurile au mers foarte bine. În martie chiar am crescut preţurile, pentru că erau foarte mulţi”. (Antonia Tucheac) >media/11p

rofi

l

@www.money.ro/newsline NEWSLETTER-UL Business Standard A DEVENIT Money.ro. Abonaţi-vă la NEWSLETTER-UL Money.ro şi primiţi în fi ecare zi pe e-mail ştirile de business care vă interesează.

INDUSTRII/07

Preţuri mai mici la medicamente. Piaţa a scăzut cu 15,3% în volum

Cine a vândut 22% din FlamingoUn pachet de 21,96% din acţiunile Flamingo International (FLA), identic cu deţinerea fondului de investiţii QVT, a fost vândut ieri la Bursa de Valori Bucureşti pentru suma de 5,13 milioane de lei (1,2 milioane de euro). Ofi cialii Flamingo nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei. Surse apropiate companiei apreciază că QVT a făcut exitul din Flamingo, posibili cumpărători fi ind Dan Adamescu şi Alexandru Ion Ţiriac. Pachetul de 171,1 milioane de acţiuni a fost transferat prin intermediul unei tranzacţii negociate (deal), la un preţ de 0,03 lei/unitate, egal cu cotaţia din piaţă stabilită la fi nalul săptămânii trecute. Între fondul de investiţii şi ceilalţi acţionari Flamingo s-a declanşat în vară un confl ict major, pornit de QVT, care a cerut includerea pe ordinea de zi a AGA din 17 august dizolvarea companiei. Cererea a fost respinsă cu 80% din voturi, fi ind, în schimb, aprobat planul de recapitalizare a companiei printr-o emisiune de obligaţiuni. Ulterior, fondul a atacat în instanţă decizia AGA. Cel mai mare acţionar al Flamingo este Daniel Cincă, cu o deţinere de 25,2% din capital, în vreme ce omul de afaceri Dan Adamescu deţine, prin intermediul fi rmelor Nova Trade şi Astra, 17,54% din acţiuni. De asemenea, Alexandru Ion Ţiriac controlează 5,12%. Grupul Flamingo International activează pe piaţa din România din 1994, având ca principal obiect de activitate comerţul de produse electronice, electrocasnice şi IT&C. Retailerul a înregistrat în primele şase luni din acest an pierderi de 22,19 mil. lei (5,5 mil. euro), în condiţiile în care cifra de afaceri netă s-a redus cu 24%, până la 372,6 mil. lei (88,09 mil. euro). Flamingo International (FLA) are în prezent un capital social de 77,91 milioane de lei, divizat în 779,05 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei. Compania are o valoare de piaţă de 23,37 milioane de lei (5,5 milioane de euro), potrivit cotaţiei de 0,03 lei, stabilită în şedinţa bursieră de vineri. (Ionuţ Giuşcă)

PRODUSE BIO:

Vânzări mai mari de 20 de ori la Carrefour Vânzările de produse bio în marile lanţuri internaţionale merg destul de bine, la Carrefour, de exemplu, fi ind înregistrată chiar o creştere de circa 20 de ori faţă de anul trecut, după cum afi rmă Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Reţelele locale de magazine specializate, afl ate la început de drum, sunt ceva mai rezervate însă, mizând pe o creştere de 15-20% în acest an.>industrii /07

ENGLISH SECTION&NEWSLETTER

READ our english brief at www.standard.ro/english or SUBSCRIBE NOW to Business Standard English Newsletter. You’ll RECEIVEthe latest business news headlines from BUSINESS STANDARD, every weekday FREE OF CHARGE. ACTIVATE your FREE subscription NOW:>www.standard.ro/newsletter

www.standard.ro/newsletterAbonaţi-vă la Newsletter-ul Business Standard personalizat şi primiţi zilnic numai ştirile care vă interesează

COMPANII&BĂNCI ]18

Diverta: Primul magazin Ideea va genera un milion de euro într-un an

andreea.groenendijk @standard.romarius.serban @standard.roioana.erdei @standard.ro

Concernul italian Fiat vizează o inves-tiţie în România, într-o linie de producţie pentru marca Fiat, au declarat pentru Busi-ness Standard surse din piaţa auto locală, fără a menţiona ce ar putea produce compa-nia la nivel local. Potrivit acestora, Guver-nul român va discuta, în perioada imediat următoare, cu reprezentanţii Fiat, pe tema interesului afişat de companie privind o po-sibilă investiţie la noi în ţară, în acest mo-

ment aflându-se la Bucureşti o delegaţie a gigantului italian. “Fiat este interesat să in-vestească în România”, a confirmat pentru Business Standard Mario Cospito, amba-sadorul Italiei la Bucureşti, fără a oferi alte detalii. Deocamdată, conform surselor cita-te, încă nu a fost stabilită valoarea investi-ţiei şi nici nu s-a ales o posibilă locaţie. Fiat a intrat în România cu brandul de automo-bile de lux Ferrari, în acest an, prin impor-tatorul Forza Rossa. Printre brandurile din portofoliul gigantului italian se numără Iveco, Fiat, Lancia şi Alfa Romeo. Preşedin-tele Asociaţiei Producătorilor şi Importato-rilor de Automobile (APIA), Ernest Popovi-

ci, spune că piaţa românească ar putea sus-ţine şi un al treilea constructor de maşini. “În România, ne confruntăm cu un mare paradox. Deşi industria auto are deficit de personal, nu avem şomaj zero. Cred că, dacă ar veni un al treilea constructor de maşini, programele intensive de training ar com-pensa acest deficit de persoane”, spune Po-povici. Pe de altă parte, preşedintele Asoci-aţiei Constructorilor de Automobile din Ro-mânia, Constantin Stroe, susţine că Fiat ar intra, mai degrabă, în România în industria producătoare de subansambluri auto. Re-prezentanţii Fiat nu au furnizat un comen-tariu, până la închiderea ediţiei.

Fiat vrea să producă în România

COVER ]20

Coca-Cola HBC România închide fabrica de la Oradea

Marţi, 16 septembrie 2008/ nr. 182(340)/ 24 pagini/ 1,9 lei

NEWSArma României la Haga]03 Agentul României a venit ieri cu o anecdotă în faţa judecătorilor CIJ, pentru a ilustra insistenţa cu care Ucraina vorbeşte despre “predominaţia ţărmurilor sale”.

COMPANII&BĂNCIStrabag, aproape de 300 mil. euro ]07 Activităţile Strabag în România au generat, anul trecut, venituri consolidate de 190 milioane de euro. Compania aşteaptă o creştere cu 50% a afacerilor anul acesta.

COMPANII&BĂNCICFR Infrastructură, pierderi de 85 mil. €]13 Compania Naţională de Căi Ferate a înregistrat, în primele şapte luni, pierderi de 85 mil. euro, ceea ce reprezintă circa 90% din pierderile pe tot anul trecut.

România, nr. 2 la cresteri salariale în UE

Salariile din România au crescut, în medie, cu 23% în trimestrul trecut, potrivit ultimelor date ale Eurostat. Ţara noastră se află pe locul al doilea la acest capitol, fiind depăşită de Letonia. După România, s-au plasat Bulgaria (21,9%), Lituania (18,2%), Estonia (16,9%) şi Polonia (10%). Per ansamblu, la nivelul Uniunii Europene costul forţei de muncă a crescut, în medie, cu 3,4%. În aceste condiţii, creşterea costului forţei de muncă a fost de opt ori mai rapidă în România decât la nivel european. Analiştii estimează că acest ritm se va tempera în lunile care urmează, din cauza stagnării afacerilor în unele domenii. (B.A.)

Macro ]06

FOCUSDe ce Bursa din România este în topul scăderilor din regiune]II/III Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut, în 2008, una dintre cele mai slabe evoluţii dintre bursele din Europa Centrală şi de Est, după ce principalele companii listate au avut pierderi de peste 50% de la începutul anului. Dintre ţările din regiune, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în 2008, pe bursele din Ucraina, Bosnia-Herţegovina, România şi Bulgaria, potrivit datelor Bloomberg.

INTERVIU ]I/IV

Răzvan Căpănescu, creative director Publicis România

’ Cred că, în următorii trei

ani, am putea să ne numărăm printre naţiunile favorite la Eurobest şi «revelaţie» la Cannes

] “Valoarea foarte scăzută a tranzacţiilor cu acţiuni BVB este determinată şi de starea de incertitudine a investitorilor cu privire la evoluţiile viitoare ale pieţelor externe”

Andreea Ciobanuanalist la Intercapital Invest

Haos pe Wall Street. BVB pierde 4%

Business Standard te

Intră pe www.standard.ro/concursşi poţi câştiga o invitaţie la seminarul “Customer Loyalty Leadership”, susţinut de Chris Daffy.

?Născut pentru afaceri

PREMIAZĂ!

]FTSE100, principalul indice al celei mai mari burse din Europa s-a prăbuşit ieri cu 4,66% 5.150,6

16 iulie 2008

6.479,43 ianuarie 2008

5.164,115 septembrie 2008

EURO3,6212

DOLAR2,5414

PETROL92,190

BET4.823

XAU63,62

%BCE4,25

RON

3,620

3,600

3,520

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

11.09 12.09 15.09 11.09 12.09 15.09

COTAŢIILE ZILEI Surse: BNR, BVB, BCE, Bloomberg

RON

2,600

2,550

2,300

RON

64,00

63,00

62,00

PROCENTE

5.283

4.200

4.100

DOLARI

100,00

95,00

85,00

PUNCTE

5.200

5.000

4.800

mai exista falimente, impactul nu va fi dezastruos. Piaţa financiară se va stabiliza abia undeva la mijlocul anu-lui 2009, iar efectele asupra Români-ei sunt indirecte, în special printr-o volatilitate ridicată a cursului mone-dei naţionale”, a declarat pentru Busi-ness Standard Lucian Anghel, analist-şef al liderului pieţei bancare din Ro-mânia, BCR.

Financiar/Pieţe de Capital ]15/17

[email protected]

Gigantul Lehman Brothers a intrat în faliment. Prăbuşirea Merrill Lynch a fost evitată doar prin anunţul de preluare de către Bank of America. AIG, care a pierdut săptămâna trecută poziţia de lider al pieţei de asigurări, a înaintat Băncii Centrale Americane o cerere de finanţare pe termen scurt, în valoare de 40 mld. dolari, după pierderi dezastruoase în capitalizare. Acestea sunt premisele uneia dintre cele mai mari crize de pe piaţa financiară din SUA, ale cărei efecte s-au simţit imediat şi în piaţa românească.

Criza de pe Wall Street a dus bur-sele în picaj şi deprecieri ale mone-delor, în condiţiile în care investito-rii sunt îngrijoraţi de riscurile unor noi prăbuşiri. În piaţa bursieră loca-lă, SIF-urile au înregistrat cea mai pu-ternică scădere ieri, de 5,14%. Indi-cii Bursei de la Bucureşti şi-au adân-cit pierderile, scăderea indicelui BET, de 4,24%, fiind corelată cu cea a in-dicelui FTSEurofirst 300, de 5%, care include cele mai importante compa-nii europene. Leul a pierdut 1,81 bani. Analiştii financiari nu exclud riscul unor noi falimente de companii mari pe piaţa americană, pe fondul expu-nerii necontrolate pe piaţa credite-lor, efectele care urmează să se pro-page asupra României fiind indirec-te. “Probabil că o să vedem o serie de companii afectate însă, chiar dacă vor

4.823,2115 septembrie 2008

9.735,674 ianuarie 2008

]Căderea Lehman Brothers a lovit puternic bursele europene, principalele companii de la BVB pierzând peste 4%

Sursa: BVB

Să fi e haos!Pe 15 septembrie 2008 am fi avut o şedinţă de sumar ca multe altele dinainte. Poate şi subiectele sau abordarea ar fi fost în linie cu aceeaşi politică editorială de până atunci. Dar în lume se declanşase dezastrul. Aşa că, încercând să facem faţă vitezei în care se anunţau falimentele marilor instituţii fi nanciare, am pus câteva idei, din zeci sau sute, într-un articol care marca începutul uneia dintre cele mai negre perioade a economiei mondiale. Să fi e subprime! Şi a fost. Mai mult decât de-ajuns.

‘Ştim că niciunul dintre candidaţi nu poate câştiga alegerile prezidenţiale doar cu voturile partidului său. Aşa încât, conducătorii campaniilor electorale îşi bat toţi capul cu aceeaşi problemă: cum să obţină cele două milioane de voturi necontrolate de partide.

VLADIMIR PASTIDirector INSOMAR

andreea.groenendijk,dana.dobre @standard.ro

Prima zi de şcoală. Un tânăr student probabil cerea 1.000 de euro la un interviu de angajare. Un broker imobiliar se gândea la câştigurile exponenţiale din speculă. Şi un bancher de investiţii număra orele până ce dezastrul urma să lovească. Şi să spulbere. 15 septembrie. O zi ca oricare alta. Mai puţin în 2008.

Săptămâna groazei de pe Wall Stre-et, demarată cu prăbuşirea băncii de in-vestiţii Lehman Brothers, şi-a adjude-cat victimele la nivel de top în rân-dul instituţiilor fi nanciare din SUA. AIG, gigantul din do-meniul asigurărilor, a fost pur şi simplu dărâmat de divizia de investi-ţii şi “a dat fuga” la guvernul american pentru o “perfuzie” de 85 mld. dolari. Mer-rill Lynch este preluată, în aceeaşi zi fatidică de 15, de că-tre Bank of America, pentru 50 mld. dolari. Morgan Stanley şi Goldman Sachs, singurele bănci de investiţii care rămăse-seră în picioare după prima undă de şoc, ajung la mâna investitorilor cu cash şi in-teres pentru risc, după ce trecuseră la sta-

tutul de bănci comerciale. Mişcarea avea în substrat posibilitatea de a accesa ba-nii Federal Reserve. Şi seceta de bani abia începea. Haosul lovea, în acelaşi timp,

Jurnal >Lehman Brothers. Sau cum au greşit guvernele, agenţiile de rating, Wall Street, băncile comerciale, investitorii, reglementatorii. Toată lumea

Ce s-a întâmplat în România

“Locuitorii ţărilor asiatice sunt dispuşi să lucreze mai mult, mai intens şi pe mai puţini bani. E posibil ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, stilul de viaţă american şi cel european să fi e sub asediu. Nu cred că realizăm nici în momentul de faţă că nu discutăm despre o criză, ci despre o reaşezare de amploare.”DAN ŞUCUpreşedintele Mobexpert

“Nimeni nu a mai vrut să-şi asume niciun risc, împrumutând altă bancă. Cea mai difi cilă a fost perioada cu cele mai mari incertitudini pe termen scurt, adică octombrie-decembrie anul trecut. Însă trebuie să spun că nu a fost nimic pe lângă ce am trăit în august 1998, în Rusia.”STEVEN VAN GRONINGENpreşedinte Raiff eisen Bank România

“Scăderea preţului ţiţeiului, precum şi unele elemente excepţionale - constituirea de provizioane pentru litigiile cu angajaţi, restructurare şi pentru deprecierea unor active - în T4 2008 au condus la înregistrarea primului EBIT negativ de la privatizare.”MARIANA GHEORGHECEO Petrom

şi Londra cu aceeaşi furie: britanicii intrau în vrie pe 18 septembrie, când Lloyds TSB a preluat HBOS, pen-tru 22,2 mld. dolari. Pes-te Ocean, Morgan Stanley demara discuţii de fuziune cu Wachovia. Preşedinte-le american ieşea la raport, pentru a explica sumele colo-sale injectate de guvern pen-tru a frâna criza, cifre nicio-

dată auzite până atunci la nivel global. Zile mai târziu, acelaşi gu-

vern închidea Washington Mu-tual, acel Wa-Mu care promi-

sese fi ecărui american acce-sul la o casă proprie. Sună cunoscut, nu? Marea Brita-nie injecta, în acelaşi timp,

55 mld. lire sterline în sistemul bancar. Economiile din întreaga lume au luat cu asalt instituţiile

ce puteau astâmpăra nevoia acută de lichidităţi din sisteme. Defazată şi la

bine, şi la rău, ca majoritatea economiilor emergente, România a simţit mirosul dezas-trului în urmă cu doar câteva luni.

Nota de plată pentru jocul bancherilor: în SUA a început cu 700 mld. dolari de la guvern. În România? 20 mld. euro. Plus do-bânzi. >special/09

>special/08

Avem prea puţin spaţiu pentru a socoti pierderile

foto zoso.ro

Publicitate>

Page 11: Ultimul Numar Business Standard

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

“Am schimbat deja şefi din bănci”

Orange: Trebuia să schimbăm oferta, eram într-un punct mort IT&TELECOM/14

standard reinventat PAGINA /15

LUNI 21 septembrie 2009/nr. 184(597)/16pagini/1,9lei standard gmoney.ro

Românii aşteaptă de la UE ieşirea din crizăExecutivul şi Uniunea Europeană au făcut schimb de locuri în topul încrederii, potrivit sondajului Eurobarometru. NEWS /02

Ce vinde Fiscul la preţ de crizăStocul de mărfuri confi scate de ANAF de la datornici s-a dublat în trimestrul al doilea faţă de primul, ajungând la aproape patru milioane de euro. NEWS /03

news

Tender îşi pliază afacerile imobiliare pe programul “Prima Casă”Divizia de imobiliare a Grupului Energetic Tender (GET), controlat de Ovidiu Tender, se reorientează către programul “Prima Casă”, pentru lichidităţi. COVER /09

Producătorii de mezeluri, fără profi tIndustria mezelurilor, unul dintre cele mai profi tabile sectoare în ultimii ani, a intrat într-un con de umbră în 2009. INDUSTRII /10

companii

TGV made in RomaniaÎn 2024, dacă va reuşi să investească aproape 20 miliarde de euro, România ar putea avea o linie de mare viteză care va prelungi ruta Bucureşti - Constanţa până la Budapesta. COVER /09

O vânzare-record de 1,35 mil. euro şi vizitatori ca la muzeu, bilanţ de târgO vânzare-record de 1,35 milioane de euro şi vizitatori ca la muzeu, acesta ar fi bilanţul celei de-a doua ediţii a târgului imobiliar “Prima Casă”. INDUSTRII /11

ANDREEA ROŞCADirector Business Press

Cine este Business Standard pe care îl citiţi chiar acumOPINII /16

mâine > Boardul FMI aprobă a doua tranşă de împrumutBANII VOR INTRA ÎN CONTURILE ROMÂNIEI ÎN MAXIMUM 48 DE ORE

Căderea leului scumpeşte benzinaUn litru ar putea costa cu 7% mai mult din 2010

bogdan.asaftei @standard.ro

Litrul de benzină s-ar putea scumpi cu 7% anul viitor, după ce valoarea accizei va fi recalculată conform cu paritatea leu/euro,

I de la 1 octombrie. Leul s-a depreciat cu aproximativ 15% în ultimul an, iar acest lucru se va traduce în creşterea accizei. De asemenea, acciza reprezintă aproape jumătate din preţul carburantului. Banii se vor duce la bugetul de stat, iar producătorii

de carburanţi vor trebui să decidă dacă să suporte costurile sau să le transfere consumatorilor. Pe de altă parte, analiştii nu exclud o depreciere temporară a leului, dată tocmai de teama că BNR ar putea ţinti un nivel ridicat al cursului. > macroeconomie 04

Cum receptează tinerii angajaţi şocul de pe piaţa [email protected]

Tinerii sub 30 de ani de pe piaţa muncii, aşa-numita Generaţie Y sau a Mileniului, formată într-o perioadă de boom econo-mic, se confruntă în prezent cu o realitate care le remodelează pretenţiile şi stilul de a

I munci, spun specialiştii în resurse umane. Sunt oameni învăţaţi să avanseze rapid în carieră şi să-şi schimbe des jobul, dar lipsa de locuri de muncă de pe piaţă îi forţează să-şi revizuiască acest comportament. Sunt obişnuiţi să-şi respecte timpul liber, dar re-ducerea numărului de posturi din compa-nii îi forţează să muncească mai mult, peste

program. Pentru cei din Generaţia Y, atmos-fera de la birou este la fel de importantă ca şi rezultatele, dar concedierile şi reducerile de salarii îi plasează într-un mediu stresant pe care nu-l pot părăsi. Sunt preocupaţi să-şi planifice viitorul, dar incertitudinea din economie şi din propria firmă îi debu-solează. > piaţa muncii 13

ultima oră

Se reiau subvenţiile pentru tinerii fermieriMINISTERUL AGRICULTURII a decis ca săptămâna aceasta să redeschidă sesiunea de proiecte pentru obţinerea primei de instalare a tinerilor fermieri, ce se ridică la 25.000 de euro din fonduri europene, a anunţat deputatul PSD Valeriu Steriu. Pentru acest program sunt disponibili 337 milioane de euro, din care s-au folosit, până în prezent, doar nouă milioane. (NewsIn)

EUR 4,2579 ,+0,18%

RON

USD 2,8873 ,+0,48%

RON

XAU 1010,3 .-0,32%

USD

PETROL 70,14 .-0,29%

USD

BET 4.343 .-0,53%

PUNCTE

ROBOR 8,98 ,+0,9%

PUNCTE

&

mln Până la fi nalul anului urmează noi sancţiuni pentru bancherii care trimit raportări cosmetizate către BNR. Aproape nicio bancă din România nu şi-a reevaluat activele

[email protected]

Băncile care au transmis raportări eronate şi cele care şi-au transformat clienţii în ţinte sigure au fost cel mai dur sancţionate, spune şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

“Ca supraveghetor, cea mai urâtă faptă pe care o am în vedere atunci când mă gândesc să propun o sancţiune este minciuna. Atunci când se trimite conştient o raportare care nu reflectă realitatea dintr-o bancă nu mi se dă posibilitatea să realizez o analiză corectă şi o prognoză cu privire la evoluţia instituţiei respective în următoarele patru-şase luni”, a

I precizat Cinteză. Potrivit acestuia, Banca Naţională a României a aplicat în 2009 mai puţine sancţiuni decât în anii anteriori, dar duritatea şi impactul acestora în sistem au fost mult mai mari. “Nu toţi conducătorii de bănci sau de departamente, care au plecat anul acesta, au renunţat de bunăvoie la funcţie sau au fost schimbaţi pentru că aşa au dorit acţionarii. Nu, a fost solicitarea BNR. Nu facem din asta un caz public, nu ne apucăm să emitem ordine. Discutăm cu acţionarii, cărora le dăm un termen până la care să adopte ei o astfel de măsură. Altfel, dacă ar apărea public ca o sancţiune a BNR, s-ar induce un risc puternic asupra băncii respective”, a explicat Nicolae Cinteză.> bănci&asigurări 05

‘Dacă provizionarea mă minte, iar banca nu face ceea ce trebuie, nu voi putea anticipa tendinţele pe care le va înregistra instituţia de credit respectivăNICOLAE CINTEZĂŞEFUL DIRECŢIEI SUPRAVEGHERE DIN BNR

’Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei Supraveghere din BNR > Laszlo Raduly/Money Express

Page 12: Ultimul Numar Business Standard

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

Criza a sărăcit bogaţii României cu 10 mld. euro COMPANII /09

MARŢI 6 octombrie 2009/nr. 195(608)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Telecom Guvernul este, tehnic, demisLUCIAN CROITORUCONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR

Putem accelera convergenţa reală a economiei românești cu economia UE?OPINII /16

azi > În caz de încetare de plăţi, din România se mai recuperează 50% STANDARD&POOR’S SUSŢINE CĂ ESTE POSIBILĂ O CRIZĂ FINANCIARĂ ŞI MAI SEVERĂ > MACROECONOMIE /04

[email protected]

Atât lumea politică, dar şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore în de-clanşarea şi administrarea crizei economice, a comentat ieri preşedintele Traian Băsescu. “Aş vrea să nu fiu răutăcios, e prea dimineaţă să fiu răutăcios, dar nici comunitatea de afa-ceri nu poate fi descrisă ca fiind Făt-Frumos

I pe un cal alb, deci cred că şi lumea politică şi comunitatea de afaceri au responsabilităţi majore pentru ce s-a întâmplat în perioada crizei economice”, a spus preşedintele statu-lui. Afirmaţia şefului statului s-a legat de o glumă a unui antevorbitor, legată de politici-enii care sunt trecători, în timp ce comunita-tea de afaceri rămâne. "Probabil, de cele mai multe ori, nu oamenii politici au gestionat bănci în Statele Unite sau în marile puteri

europene. De aceea cred că şi aici trebuie să domine echilibrul. Şi marii oameni de afa-ceri trec, nu numai oamenii politici, odată cu crizele”, a continuat preşedintele. Băsescu a făcut ieri o prezentare amplă a măsurilor gu-vernamentale anticriză, ţinând să sublini-eze că Executivul nu şi-a propus niciodată, “aşa cum se arată la televizor”, să scoată ţara din criză. Preşedintele a vorbit despre raţiu-nile contractării de bani de la FMI şi CE, dar

şi despre succesul unor programe guverna-mentale, cum ar fi "Prima Casă" sau garan-ţiile de stat pentru IMM-uri şi firme mari, precum Ford, Renault, Oltchim. Cursul valu-tar ar trebui ţinut între 4 şi 5 lei/euro, Legea salarizării este echitabilă, pentru că nemul-ţumeşte pe toată lumea, iar deficitul bugetar mare reuşeşte să acopere şi salarii, şi investi-ţii, toate acestea sunt câteva dintre mesajele transmise de preşedinte. > News 3

Guvernul Privat

Investitorii străini cer predictibilitatePATRU dintre cele mai importante asociaţii ale investitorilor străini din România au propus ieri înfi inţarea unui Consiliu Consultativ, format din reprezentanţi ai mediului de afaceri şi experţi economici, care să susţină Preşedinţia şi Guvernul în luarea deciziilor privind politica economică, după modelul american al President’s Economic Recovery Advisory Board. M.M. > Pagina 03

EUR 4,2670 .-0,26%

RON

USD 2,9187 .-0,77%

RON

XAU 1.005,1 .+0,08%

USD

PETROL 66,95 .-1,65%

USD

BET 4.230 ,+2,56%

PUNCTE

ROBOR 10,62 ,+0,85%

PUNCTE

Băsescu către oamenii de afaceri: “Nici voi nu sunteţi feţi-frumoşi”

De la trei secunde gratis la convorbiri nelimitate"SALUT”. "Ne vedem jos”. "În cinci minute”. Şapte cuvinte, trei apeluri, fi ecare de mai puţin de trei secunde. Aşa arăta o convorbire telefonică în 1997, anul zero pentru telefonia mobilă din România, când un abonat ar fi dat un salariu mediu pe 196 de minute de convorbiri mobile. În ofertele de azi, cuvintele-cheie sunt “nelimitat”, sute de minute şi de sms-uri. Tarifele? Accesibile. S.N. > Pagina 14

Statul riscă 330 mil. € la RAFO. Cine este RAFO?

[email protected]

Fiecare loc de muncă de la rafinăria RAFO Oneşti, unul dintre cele mai controversate businessuri ale ultimilor ani, ar putea costa statul român 275.000 de euro, echivalentul a aproape 900 de salarii medii lunare.

Propriu-zis, statul îşi va bloca în buget 330 mil. euro, cea mai mare garanţie acor-dată până în prezent, reprezentând 1.200 de locuri de muncă ce vor fi "salvate" la Oneşti, prin ajutorul dat rafinăriei. Când va reintra aceasta pe producţie? Nu se ştie încă. RAFO Oneşti, de al cărui nume se lea-gă mai multe scandaluri cu tentă politică şi care a fost numită chiar de preşedintele ţării, peiorativ, "JAFO", a înregistrat pier-deri în fiecare dintre ultimii nouă ani. Mai mult, entitatea este închisă din 2008, pen-tru "modernizare".

"Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească", declara recent premierul Emil Boc.

Acţionarii RAFO au aprobat, în luna iu-lie, în AGA, un plan investiţional cu un ni-

I vel echivalent garanţiilor, pentru moder-nizarea şi reconstrucţia rafinăriei. Totuşi, garanţiile pentru RAFO le depăşesc chiar şi pe cele acordate Ford pentru construcţia fabricii de maşini la Craiova şi care au fost de 320 mil. euro. Pentru comparaţie, ame-ricanii s-au angajat să investească 675 mil. euro în fabrică.

În aceeaşi perioadă în care statul ar face ca un credit să fie foarte uşor de contrac-tat de RAFO şi şi-ar bloca 330 mil. euro în buget, Finanţele pregătesc o emisiune de eurobonduri, adică un împrumut pe pieţe externe, în valoare de până la 1,5 mld. euro. Autorităţile au declarat ieri - coincidenţă sau nu cu faptul că bugetarii intraseră în cea mai mare grevă din istoria postdecem-bristă - că au bani de salarii la buget, ceea ce înseamnă că măcar presiunea pe lefuri nu mai există.

Pe de altă parte, banii din eurobonduri urmau să fie utilizaţi pentru acoperirea de-ficitului bugetar, agreat cu FMI la 7,3% din PIB în acest an, creat mai ales de sporirea fără precedent a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat.

Pe 30 septembrie, şeful statului, Traian Băsescu, spunea că "se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat, şi pentru Şantierul Naval Mangalia, toate, mari companii, cu mare capacitate de antrenare pe orizontală a înteprinde-rilor mici şi mijlocii". În 2004, tot şeful statului declara că propune "ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti”. > Industrii /11

Numai în ultimii patru ani, RAFO a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 mil. euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008. > foto Preşedinţia României

[email protected]

Toate partidele din Opoziţie - PNL, PSD şi UDMR - au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură pe care liberalii au anunţat că o vor depune împotriva Guvernului PDL.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri că se gândeşte la o anumi-tă persoană pentru postul de premier al

I unui guvern tehnocrat, dacă Executivul Boc II cade, dar a refuzat să pronunţe vre-un nume, spunând că nu este “normal” să anunţe, în prezent, acest lucru. “Avem so-luţii, avem propuneri concrete pentru un Guvern condus de un independent, de un tehnocrat, iar primul pas care trebuie făcut - aproape igienic, aş spune - este înlătura-rea acestui Guvern, aşa încât foarte multe discuţii pe text nu cred că sunt de purtat”, a afirmat Antonescu. > News 02

‘Un curs de schimb acceptabil, în niciun caz nu trebuie să se apropie de 5 lei/euro sau să fi e sub 4 leiTRAIAN BĂSESCUPREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Afacerea preţuieşte fi ecare loc de muncă de la RAFO la peste 275.000 de euro

Publicitate>

Page 13: Ultimul Numar Business Standard

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI-VĂ LA NEWSLETTER-UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E-MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

PDLPNL PSD

JOI 8 octombrie 2009/nr. 197(610)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Micul puci de la BNRCum a măturat avocatul Bogdan Olteanu doi economişti: Lucian Croitoru şi Daniel Dăianu

Sindicaliştii au plecat din Piaţa Victoriei cu o oră înainte de cea stabilită iniţial > foto: Marius Păun

opinii & COMENTARII 16

RADU SOVIANIredactor-şefBUSINESS STANDARD

Ce vrei să te faci Bogdane când vei fi mare? Viceguvernator!

EUR 4,2673 ,+0,13%

RON

USD 2,9001 ,+0,28%

RON

XAU 1,041,3 ,+0,15%

USD

PETROL 68,84 ,+0,41%

USD

BET 4.436 ,+2,05%

PUNCTE

ROBOR 10,36 .-0,76%

PUNCTE

[email protected]

Demisia Guvernului Boc, considerat “o echipă de fotbal”, a fost principala solicitare a celor 15.000 de sindicalişti care au protes-tat ieri în faţa Palatului Victoria. Cele patru centrale sindicale - Cartel Alfa, Blocul Naţio-nal Sindical, CNSLR Frăţia şi CSDR - au reuşit să aducă “în faţa Guvernului” sindicalişti din toată ţara. “Vrem un singur salariu minim şi o nouă ierarhizare a bugetarilor, pentru a nu mai exista bugetari de lux şi de mâna a doua. Vrem locuri de muncă, pentru că economia nu se relansează cu şomeri. Dacă în octom-brie nu se realizează un parteneriat social, în noiembrie ne întoarcem din nou în stradă”, a declarat liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu.

Plictisiţi şi obosiţi, sindicaliştii au plecat din Piaţa Victoriei cu o oră înainte de cea sta-bilită iniţial. Mitingul din faţa Guvernului a fost a doua formă de protest, după greva de o zi a bugetarilor, din 5 octombrie. Ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea, i-a in-vitat, astăzi, pe reprezentanţii sindicatelor şi pe cei ai patronatelor la discuţii pentru sta-bilirea salariului minim pe economie pentru anul 2010. > news 03

I

“Asediul” Guvernului a eşuat după o oră

adrian.sandu, bogdan.asaftei, lucian.davidescu, dana.dobre

@standard.ro

Nici Daniel Dăianu, nici Lucian Croitoru nu au reuşit să obţină

suficiente voturi pentru a intra în Consiliul de Administraţie al BNR după

manevra politică prin care PNL a reuşit

I să obţină postul de viceguvernator. Deşi iniţial PNL se aştepta la un post de simplu membru în CA, ieşirea PSD de la guvernare a răsturnat toate calculele. Astfel, PDL a pierdut un mandat de viceguvernator, care l-ar fi adus în CA pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Locul lui a fost luat de avocatul Bogdan Olteanu, propunerea-surpriză a liberalilor. Pe de

altă parte, PNL nu l-a propus pentru nicio poziţie pe Daniel Dăianu. Acesta a candidat ca independent şi a pierdut.

“Suntem într-un moment penibil, ajungem să politizăm Banca Naţională. PSD-ul va fi responsabil pentru această decizie”, a avertizat Constantin Dascălu (PDL), membru în Comisia de buget-finanţe de la

Camera Deputaţilor, în timpul audierilor.

În replică, Bogdan Olteanu a răspuns: “Nu am nici cea mai vagă intenţie de a avea o implicare politică la nivelul BNR. Dacă veţi decide pozitiv, voi fi un şef de specialitate, nu un şef politic”. Şi Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au decis pozitiv. > special 04/05

Octavian Radu, RTC: “Mă gândesc la listare pe Bursă”Patronul holdingului RTC admite că, de la începutul anului, afacerile sale au scăzut cu până la 40% şi ia în calcul listarea pe Bursă pentru a obţine lichidităţi. PAGINA 09

Leonardo a intrat în insolvenţăLeonardo, cel mai mare retailer de încălţăminte din România, a cerut ieri Tribunalului Bihor să-i aprobe intrarea în insolvenţă pentru a se proteja de creditori. PAGINA 09

Şeful CFR: Infrastructura proastă ne apără de concurenţăOperatorii internaţionali de transport feroviar de călători ar putea ocoli în continuare România, din cauza stării proaste a infrastructurii. PAGINA 11

companii

80% din crediteVOR FI ACOPERITE DE GARANŢIILE DE STAT SOLICITATE DE PETROCHEMICAL HOLDING GMBH AUSTRIA, PROPRIETARUL RAFINĂRIEI DIN ONEŞTI

RAFO cere garanţii de stat de 264 milioane de euro. Băsescu şi Boc oferă 330 milioane de euro

[email protected]

Petrochemical Holding GmbH Austria, proprietarul RAFO Oneşti, a solicitat Gu-vernului o garanţie de stat în valoare de 264 milioane de euro, iar preşedintele Traian Băsescu, la unison cu premierul Emil Boc, a plusat suma până la 330 milioane de euro.

Potrivit unui document transmis Admi-

I nistraţiei Prezidenţiale de către conducerea rafinăriei din Oneşti, garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (New-Co), “care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petro-chemical Holding pentru activele petrochi-mice ale RAFO”, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Acelaşi docu-ment relevă însă că valoarea totală de care ar avea nevoie rafinăria pentru planurile de

investiţii, din perioada 2010-2012, se ridică la 330 milioane de euro. Diferenţa de 66 de milioane de euro ar fi urmat să fie acoperită din alte surse, dar Guvernul a decis să garan-teze integral suma.

“Garanţia acordată NewCo va fi emisă de către Ministerul de Finanţe în numele statu-lui român. Astfel, aceasta este generată de resurse publice şi este imputabilă statului”, se arată în documentul RAFO. > industrii 11

Componentiştii auto ajung greu la banii UE SPRIJIN. Industria componentelor auto din România, unul dintre domeniile cu cel mai mare număr de angajaţi, nu este susţinută de statul român să acceseze banii pe care UE îi alocă acestui domeniu la nivel european. În acest fel, furnizorii locali de componente auto pierd teren în cursa cu competitorii din celelalte ţări UE. > piaţa muncii 13

>guvernul privat

Băncile apără comisionul de rambursareanticipată FINANŢE PERSONALE 07

‘BNR este un loc în care trebuie să meargă profesionişti, oameni de vârf, oameni de curaj, oameni capabili să deruleze politici publice în România, să conducă şi să administrezeBOGDAN OLTEANUAVOCAT

Acţiunile BVB, mai întâi pe OTC-ul brokerilorAcţionarii BVB vor decide dacă tilturile operatorului bursier vor fi tranzacţionate prin mecanismul extrabursier ROTC al Asociaţiei Brokerilor. PAGINA 06

pieţe de capital

Publicitate>

Page 14: Ultimul Numar Business Standard

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER�UL BUSINESS STANDARD A DEVENIT MONEY.RO. ABONAŢI�VĂ LA NEWSLETTER�UL MONEY.RO ŞI PRIMIŢI ZILNIC PE E�MAIL ŞTIRILE CARE VĂ INTERESEAZĂ

fi nanţe personale

Un curs aproape de 4 lei/euro ar fi mai bunACTUALUL nivel al cursului de schimb, de aproape 4,3 lei/euro, este prea ridicat, potrivit specialiştilor, care spun că o coborâre către 4 unităţi/euro ar fi un prag mult mai rentabil pentru economia românească. Analiştii fi nanciari precizează că nivelul cursului este ţinut sub control de BNR şi că moneda naţională se va aprecia în raport cu euro. > fi nanţe personale 07

Jiru: Modificări de formă la Fondul ProprietateaPIEŢE DE CAPITAL 06

CFR caută investitori privaţi pentru a dezvolta transportul combinat de mărfuriCFR Marfă caută investitori pentru a moderniza terminalele cu ajutorul cărora poate asigura dezvoltarea transportului intermodal, apreciat în Uniunea Europeană ca fi ind “transportul viitorului”. Compania feroviară deţine 26 de terminale pentru transportul intermodal, din care aproape jumătate nu sunt funcţionale. Pentru modernizarea lor este nevoie de 13 milioane de euro. INDUSTRII �10

Băncile îşi pot reduce expunerea pe RomâniaCele nouă grupuri bancare semnatare ale acordului de la Viena au primit acceptul de principiu al FMI, UE şi BNR să îşi poată reduce expunerea pe România. NEWS �03

Suprataxarea reduce oferta de medicamente cu o treimeProducătorii de medicamente analizează portofoliile de produse, după ce autorităţile au introdus impozitarea în funcţie de vânzări. INDUSTRII 12

news

Un manager câştigă cât 14 muncitoriUn top manager de pe piaţa locală câştigă, în medie, de două ori mai mult decât un middle manager şi de până la 14 ori mai mult decât un muncitor, potrivit unui studiu Mercer. PIAŢA MUNCII �13

CET Braşov foloseşte ajutorul de la stat pentru a plăti datorii vechi de doi aniPrimăria vrea să construiască o termocentrală nouă, în parteneriat cu un investitor austriac, dar nu are bani. Investiţia este estimată la cel puţin 70 mil. euro. INDUSTRII �11

companii

VLADIMIR PASTIdirector INSOMAR

Strategia greşită a preşedintelui BăsescuOPINII �16

astăzi > PwC confi rmă calculele Business Standard: Preţul carburanţilor creşte din ianuarie 2010

EUR 4,2903 ,+0,04%

RON

USD 2,8697 .�0,17%

RON

XAU 1.053,90 ,+2,4%

USD

PETROL 78,65 ,+0,12%

USD

BET 4.648 ,+2,95%

PUNCTE

ROBOR 10,25 .�0,9%

PUNCTE

PETROL

MARŢI 20 octombrie 2009/nr. 205 (618)/16 pagini/2,5 lei standard gmoney.ro

Mii de afaceri, scoase la vânzare pe internet

mihaela.balea, [email protected]

Vânzarea afacerilor pe internet a devenit un adevărat fenomen, în condiţiile în care, în perioada septembrie 2008-septembrie 2009, doar pe portalul okazii.ro postările s-au dublat, ajungând la 2.000 de anunţuri.

Numărul anunţurilor de vânzare publicate pe portaluri interne precum okazii.ro sau anuntul.ro, dar şi externe ca businessesforsale.com ori buybusiness.com este în continuă creştere în ul-timele luni. “Dacă în anii trecuţi banii şi un spirit antreprenorial, nu neapărat foarte dezvoltat, erau singurele condiţii pentru a te lansa în afaceri pe o piaţă de consum foarte atrăgătoare, fenome-nul economic din ultimul an i-a afectat puter-nic pe micii întreprinzători”, a comentat pentru Business Standard Robert Roşu, avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea&Asociaţii. Pe okazii.ro, cate-goria “Afaceri de vânzare” cuprinde peste 300 de anunţuri, iar cea “echipamente industriale” - mai mult de 800 de postări. Ieri, pe portalul anunturi.ro, în mai puţin de o oră, s-au listat cel puţin şase oferte de vânzare a unor mici afaceri. “Aş închide tot şi aş pleca în Italia. Să trăiesc din ajutorul de şomaj oferit de statul italian. Nu mai merită să faci nimic în ţara asta”, şi-a argumentat decizia Adri-an, 29 de ani, proprietarul unei agenţii de turism scoase la vânzare pe anunţul.ro. După experienţa acumulată în domeniul imobiliar, Adrian a de-cis, în 2008, să-şi deschidă o agenţie de turism, în care a investit aproximativ 200.000 de euro. “Anul acesta nu a mers absolut deloc. Dacă voi reuşi să scot 100.000 de euro, să zic mersi”, mai spune el. Afacerile scoase la vânzare completează cele peste 100.000 de decizii de oprire a activităţii luate de antreprenorii locali, după introducerea impozitului minim, la 1 mai. > companii 09

I

Dacă acordul cu FMI “va deraia”

Am schimbat regulile alegerilor

MARŢI MARŢI 20 octombrie 2009/nr. 205 (618)/16 pagini/2,5 lei MARŢI MARŢI Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 20 octombrie

EXPLODEAZĂ SAU NU? Inelul grenadei a fost scos pe neașteptate. Ne va exploda ea în față? Urmează un val de executări silite? Sau dansul pe sârmă al bancherilor se va încheia cu happy–end?

Singura publicaţie din România premiată de World Association of Newspapers and News Publishers

[email protected]

Băncile au lichidităţi şi sunt dispuse să împrumute statul, dacă banii de la Fondul Monetar Internaţional nu vor intra în conturile României, dar costurile unui astfel de credit ar �i mai mari decât până acum. În această ipoteză, improbabilă din punctul de vedere al preşedintelui Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, principala consecinţă va �i deteriorarea percepţiei asupra riscului de ţară. Efectul direct va �i că �inanţarea statului, din orice sursă, ar deveni mai scumpă, prin urmare, şi banii pe care i-ar obţine de la băncile comerciale ar avea un preţ mai mare.

“Sunt convins că băncile au şi lichidita-te, şi disponibilitate să �inanţeze. Nu cred însă că acum se pune problema ca Româ-nia să piardă banii de la FMI. Însă, indife-rent de ce guvern va avea România, dacă nu se iau anumite măsuri, se va ajunge la un astfel de moment”, spune preşedintele Raiffeisen Bank. Opt bănci comerciale au împrumutat statul, în vara acestui an, cu un miliard de euro, la o dobândă de 5%, sumă de patru ori mai mare decât valoa-rea �inanţărilor atrase de autorităţi prin emisiuni de titluri de stat, în perioada ianuarie-iulie. Potrivit datelor o�iciale, în acest interval, băncile au cumpărat titluri de stat, emise mai ales pe termen scurt, în va-loare de 48 mili-arde de lei.

I România ar trebui să treacă de la modelul de creştere economică bazat pe consumul �inanţat prin credite la unul bazat pe in-vestiţii, chiar dacă acestea ar �i realizate tot prin împrumuturi, spune Steven van Groningen. În ceea ce priveşte dobânzi-le, preşedintele Raiffeisen Bank România consideră că acestea au intrat pe o tendin-ţă descendentă şi, pentru a �i menţinut trendul, este nevoie de predictibilitatea politicilor economice şi a celor �isca-le, precum şi de stabilitatea cursului de schimb. > bănci&asigurări 05

silviu.nicolescu @standard.ro

Phil Noble, omul care a câştigat pentru Obama campania online pentru preşedinţia Statelor Unite, spune că a avut de învăţat din campania purtată pe bloguri de Sarkozy, că mediul online va avea cea mai mare influen-ţă de până acum în momentul în care chine-zii vor învăţa cum să îl folosească în scopuri politice şi că nu înţelege de ce încă nu poate vota direct online. “Cu siguranţă, da”, răs-punde Noble, când este întrebat de Business Standard dacă modelul de campanie online a lui Obama va �i replicat în politică la nivel

I mondial. “Noi, în Statele Unite, am avut de în-văţat de la ultimele alegeri prezidenţiale din Franţa, din modul în care au folosit blogurile. A fost ceva diferit şi ne-au dat o idee”. Odată cu răspândirea globală a know-how-ului utili-zării internetului în politică, diferite forme de răspuns vor apărea în lume. “În momentul în care chinezii vor începe să îşi dea seama cum să folosească internetul în scopuri politice, impactul va �i uriaş. Ca un tsunami. China poate că nu va �i imediat următorul loc schim-bat de internet, dar va �i cel mai mare. Când un miliard de oameni fac ceva, orice, impac-tul este enorm. Cred că merită să ne uităm atent la China”, spune Noble. > news 03

Băncile vor împrumuta statul, dar la costuri mai mari

Steven van Groningen, preşedinte Raiffeisen Bank > foto Viorel Dudău

‘Aş închide tot şi aş pleca în Italia. Să trăiesc din ajutorul de şomaj oferit de statul italian. Nu se mai merită să faci nimic în ţara asta.ADRIAN, 29 DE ANI DIN BUCUREŞTI, PROPRIETAR AGENŢIE DE TURISM

‘Am vrut să aduc Germania la mine acasă şi am făcut aici, la Arad, un restaurant cum am visat. Numai că afacerea, deşi merge, tot nu produce sufi cient în această perioadă. Sunt taxe mari, am credite şi am scos-o la vânzare.PROPRIETAR DE RESTAURANT ÎN ARAD

Omul care a câştigat campania online a lui Obama:

industrii

�Vând salonul, vând tot, pentru că vreau să plec din ţară. Îmi schimb domeniul de activitate.MARIUS, 25 DE ANI PROPRIETARUL UNUI SALON DE ÎNFRUMUSEŢARE DIN BUCUREŞTI

Page 15: Ultimul Numar Business Standard

www.money.ro/newsline > NEWSLETTER-UL BUSiNESS STaNdaRd a dEVENiT MoNEy.Ro. aBoNaţi-Vă La NEWSLETTER-UL MoNEy.Ro şi pRiMiţi ziLNic pE E-MaiL şTiRiLE caRE Vă iNTERESEază

94%este cel mai mare randament al unui fond

100de români vor să ajungă în fiecare anla prestigioasa universitate

Rata de succes a românilor la Harvard: 4%

[email protected]

Patru români sunt admişi anual la Univer-sitatea Harvard dintre cei o sută care aplică. România se află printre ţările europene cel mai bine reprezentate în cadrul prestigioasei instituţii de învăţământ, spune Alexandru Mănăilă, absolvent Harvard. “În jur de o sută de tineri aplică anual, dintre aceştia 15-20 sunt chemaţi la interviu, iar la final, doar trei sau patru, în medie, reuşesc să intre”,

I afirmă Mănăilă. Potrivit acestuia, România se numără printre ţările din Europa care au cei mai mulţi studenţi la Harvard, adică 40 de studenţi în total. Mănăilă spune că pot in-tra la Harvard şi persoane care nu dispun de suma de 40-45.000 de dolari, necesară anu-al pentru achitarea taxei. “Principala grijă a cuiva care vrea să intre trebuie să fie accep-tarea. Aceasta nu are legătură cu nivelul fi-nanciar al candidatului, ci doar cu nivelul lui de pregătire”, consideră Mănăilă. Odată ac-ceptat în cadrul universităţii, studentul va fi

scutit de la plata cursurilor, dacă dovedeşte că familia sa are un venit anual de sub 45.000 de dolari. Pentru admiterea la Harvard, tine-rii aplicanţi trebuie să scrie şi un eseu legat de experienţa lor de viaţă. “Mulţi se apucă şi fac critică de film sau îşi spun părerea vizavi de situaţia economică mondială. Este greşit. Cei de acolo vor să vadă ceva legat de tine, ca om, de experienţa ta de viaţă. Vor să vadă ce fel de persoană eşti, dincolo de performanţe-le şcolare şi profesionale”, explică Mănăilă.> piaţa muncii 13

Topul fondurilormutuale în 2009fondurile de investiţii cu plasamente în acţiuni active dinamic şi Raiffeisen România acţiuni au înregistrat randamente de 94%, respectiv 73% pe primele 11 luni ale acestui an, potrivit celor mai recente date privind activele nete, acestea fiind şi singurele fonduri care au reuşit să bată indicele BET-XT, al celor mai importante 25 de acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care a crescut cu 69% în primele 11 luni. > pieţe de capital 06

opinii & comentarii

lucian croitoruConsilier al Guvernatorului BNR

Va putea fi reformatsistemulmonetarinternaţional?ultima pagină

eur 4,2738 .-0,16%

RoN

usd 2,8396 .-1,03%

RoN

Xau 1.170,6 .-0,42%

USd

petrol 77,15 .-0,04%

USd

Bet 4.841 ,+0,49%

pUNcTE

roBor 9,98 .-0,2%

pUNcTE

online tmctv.ro gşTiRi VidEo îN paRTENERiaT cU ThE MoNEy chaNNEL

news&briefsZi de vârf pentru cumpărăturile onlinecumpărături online de peste 318 milioane de euro, în 4,5 milioane de tranzacţii, au fost făcute ieri cu carduri Visa în Europa, potrivit unei estimări a companiei.Bănci & asigurări /05

Bucureştiul, sibiul şi clujul au cei mai economi locuitoriUn locuitor din capitală deţine, în medie, un depozit în valoare de 41.185 de lei, în timp ce în judeţele Sibiu şi cluj media economiilor este de 8.727 de lei, respectiv 9.980 de lei.finanţe personale /07

operatorii privaţi vor lua în 2010 cel mult 5% din cota cfr călătoriîn lipsa banilor pentru investiţii, operatorii privaţi din transportul feroviar de călători nu vor lua anul viitor mai mult de 5% din cota de piaţă a cFR călători, deşi potenţialul de dezvoltare este mult mai mare. companii /09

producătorii de adezivi au tăiat din preţuri pentru a vinde ca în 2008Măsura scăderii preţurilor, direct la sac sau prin intermediul promoţiilor, a fost singura soluţie a producătorilor de adezivi pentru a atinge în acest an nivelul vânzărilor din 2008. industrii /10

declinul din construcţii a redus preţul lemnuluipreţul lemnului a scăzut cu până la 20% în acest an, ca urmare a reducerii cererii pe piaţa internă, din cauza micşorării pieţei construcţiilor. industrii /12

piaţa de comerţ electronic poate creşte în 2010 cu peste 50%Migrarea mai multor companii către online, creşterea nivelului de încredere a utilizatorilor în internet sunt factorii pe care se bazează companiile când vorbesc despre e-commerce în 2010.it&telecom /14

mediul online: piaţă cu potenţial, caut advertiseri cu încredere dacă online-ul ar da un anunţ la mica publicitate, probabil că aşa ar suna. deşi anul acesta a înregistrat o scădere, pentru 2010 sunt prevăzute creşteri de la 5% la 30%. media&comunicare /15

marţi 1 decembrie 2009/nr. 235 (648)/16 pagini/2,5 lei standardgmoney.ro

[email protected]

Riscul şi creditele neperformante reprezintă o parte destul de importantă din activele sistemului bancar. Pentru ca situaţia să revină la un nivel mai normal, va trebui să treacă ceva timp, spune

Patrick Gelin, preşedinte general al BRD-Groupe Société Générale.

I Pe termen mediu, după ieşirea din criză, Gelin consideră că sistemul bancar local va intra într-o fază de consolidare, la finele căreia vor mai rămâne pe piaţă doar cinci-şase bănci universale şi câteva instituţii de credit de nişă. “Cred că sunt prea mul-te bănci în România pentru dimensiunea acestei pieţe. Astăzi există bănci care sunt de vânzare, dar nu le cumpără nimeni. Este un moment prost pentru consolidare, pen-tru că nu sunt cumpărători, iar preţurile au scăzut. Cred că în România, ca de altfel şi

în alte ţări din Europa, va exista o fază de consolidare, destul de importantă, care va începe probabil în anul 2011”, spune Pa-trick Gelin. Pentru anul viitor, şeful BRD-SocGen spune că va rămâne scăzută cere-rea de credite, întrucât populaţia este prea îndatorată. “S-au acordat prea multe credi-te pentru consum între anii 2004 şi 2008. Sistemul bancar din România va trebui să digere efectele acestor credite, dintre care unele sunt neperformante”, consideră Ge-lin. > bănci&asigurări 05

Urmează consolidarea. Vor rămâne cinci-şase bănci universale

[email protected]

Şocul financiar din Dubai nu va genera un val de efecte negative de talia celui produs anul trecut de prăbuşirea Lehman Brothers, în condiţiile în care economia mondială s-a stabilizat, spun analiştii

I intervievaţi de Business Standard. Aceştia precizează că problemele emiratului au fost deja luate în calcul pentru estimările privind creşterea de anul viitor."În momentul cel mai fierbinte al crizei internaţionale, decidenţii politici au fost forţaţi să extindă o umbrelă universală

asupra a tot ceea ce însemna companie naţională, de teamă ca efectul de domino să nu dărâme întreg şirul. Din fericire, redresarea globală este în acest moment suficient de puternică încât să permită decidenţilor politici să abordeze problemele acute din anumite ţări cu mult mai multă eficienţă”, a declarat pentru

Business Standard şeful departamentului de analiză pieţe emergente din cadrul Royal Bank of Scotland, Timothy Ash. Guvernul din Dubai şi-a declinat ieri orice responsabilitate în ceea ce priveşte datoria conglomeratului Dubai World şi a precizat că nu va oferi garanţii de stat.> news 04

Guvernul dinDubai:BăNciLoR, Vă pRiVEşTE!

Sistemul bancar românesc a fost foarte atins de criză

Profeţiile luiGelin, la încheiereamandatului laBRD-SocGen:

ECONOMIAeste energie!www.money.ro/economia2010

14-17 decembrie 2009

Citeşte numai în revista MONEY EXPRESS din 1 decembrie

UN MESaj cifRat Eli Davidai, unul dintre multimilionarii cvasianonimi ai României, sparge tăcerea după 20 de ani şi dă mediului de afaceri un mesaj codificat. Să încercăm să-l descifrăm.

Registrul Comerţului continuă să dea termene peste un an news /03

Patrick Gelin, preşedinte general al BRD-Groupe Société Générale > foto Viorel Dudău

Cum afecteazăevenimentele din Dubai Europa emergentă

Publicitate> Publicitate>

Page 16: Ultimul Numar Business Standard

www.money.ro > READ ouR English bRiEf At www.stAnDARD.Ro/English

opiniicomentarii

tipărit la sC Ringier Print sRl bucureşti; Compania de Producţie tipografică Cluj sRl Contact Publicitate: [email protected] / [email protected]

businessstandardMircea IonescuDirector Vânzări business Media Marius Comărniceanusenior sales ManagerLiliana Ciobanutraffic ManagerCătălina AmărculeseiMarketing ExecutiveDragoş CerbuCercetare

DiRECtoRi DEPARtAMEntE MArketIng Pr/Ruxandra Predescu FInAnCIAr/Mirela DragneaDIstrIbuţIe/Elena teodorescu (abonamente)ProDuCţIe/sebastian Cârnecinew MeDIA/gabriel ilieIt&C/florin ZanăHr/felicia lupuPr/Daliana bărbuică

REDACtoR ŞEf ADJunCt: Dana DobreMAnAging EDitoR: Mihaela LazărŞEfi sECŢii:news/ Lucian Davidescu; Companii/ Mihaela Balea; Pieţe de capital/ Cătălin Ciocan; servicii profesionale/ Robert Iloviceanu; Media&Comunicare/ Antonia Tucheac; it&telecom/ Gabriel Preda; English/ Della MarcusARt DiRECtoR/DEsign ConCEPt: Cristian LipanEDitoRi: ramona Asiminei, Monica bonea, simona Dobre, Viorela Pitulice, Diana sava

reDACtorI: bogdan Asaftei, Adrian sandu, Mircea Marin, Mălina gonţ, senica Micu, Delia budurcă, ionuţ giuşcă, Adrian n. ionescu, simona Cioacătă, sorina iordan, Ana Drăghici, Dinu boboc, Roxana ivan, Anca geangale, Ada grăjdeanu, ionuţ Şişu , george Dobre, Robert Comănoiu FotoeDItor: Alexandru ZahariaFotorePorterI: Marius Păun, Viorel DudăuLAyout/DtP: Alexandru negreanu (şef departament), Virgil Mercean (coordonator), nina Vîlcu, Cristina Cristea, Cătălina Păun, Dan burada, Alexandru iordăchescu, laura Velcea CoreCtură: Cristina Anghel, Elena belea, Raluca goţia, Mădălina Matei, Cornelia tudor, tatiana Radu

ConsILIuL DIreCtor Emil hurezeanu, sorin Enache, sorin Vulpe, Doru buşcu, Mihnea Vasiliu, Dragoş stanca, Cosmin Popa, sorin freciu

Publicaţie editată de Realitatea Caţavencu

Adresa: Piaţa Presei libere nr. 1, Casa Presei, corp A3, et. 4, sector 1, bucureşti, cod 013701 Contact: tel.: 021.549.3719 fax: 021.310.3129 E-mail: [email protected] ; marketing: [email protected]

Este interzisă reproducerea, arhivarea sau transmiterea în orice formă sau prin orice mijloc - electronic, mecanic, prin fotocopiere sau înregistrare - a conţinutului acestei publicaţii, integral sau parţial, fără acordul prealabil scris al sC CAtAVEnCu sA.

REDACtoR-ŞEf: Radu Soviani

Publicaţie premiată pentru design şi concept: 14 Awards of Excellence la European newspaper Award şi

world’s best newspaper Design Competition / snD, 2 premii i la world Association of newspapers and news Publishers

Director Publicaţii business Andreea roşcaDirector Executiv Divizia businessDragoş nedelcu

RaduSovianiredactor-şef business standardAşa am intitulat primul editorial

publicat în Business Standard de la preluarea funcţiei de redactor-şef, în data de 3 august. Avertizam atunci că situaţia economică se va înrăutăţi în continuare, că perspectivele vor deveni şi mai sumbre. Evident că situaţia economică generală afectează şi industria de publicitate, ce ţinteşte o piaţă de consumatori care refuză să mai consume. Banii devin mai puţini, mai sporadici, mai scumpi. O economie, ca şi o companie, în astfel de situaţii, “arde cash”. Adică va consuma din resursele pe care le-a pus deoparte în perioada de boom economic. Dar dacă nu a pus? Vedeţi ce se întâmplă cu o economie - dă fuga la FMI şi se îndatorează, tăind cheltuieli, dând oameni afară, accentuând declinul. Şi dacă tot nu ajung banii? Aplică aceeaşi reţetă. Până când o economie (sau o companie) devine o entitate mică şi vioaie, care începe recuperarea economică. Asta va fi standard.ro. Acesta este ultimul număr tipărit pentru cotidianul Business

Standard. Editorul nu mai crede în print. Pot înţelege lucrul ăsta, deşi cred că mai este enorm până când presa economică, din care fac parte, va ajunge la un grad ridicat de profesionalism. Mulţi dintre cei care au făcut parte din echipa Business Standard recunosc faptul că au învăţat meserie aici. A fost o şansă incredibilă. Am auzit pe prea puţini să fi învăţat meserie la Wall Street Journal sau Financial Times. Când ajungi acolo, trebuie deja să fii meseriaş. De aceea, cred că presa economică din România, chiar şi cea tipărită, ar mai fi avut loc de creştere, măcar calitativ, înainte de a începe ceea ce oricum se va întâmpla, mutarea în online. Economia românească mai are enorm până va deveni matură. Până la urmă, presa economică este imaginea în oglindă a economiei. Nici una, nici alta nu sunt perfecte. Şi eu am învăţat la Business Standard. Nu meserie. Economia am învăţat-o în facultate şi am înţeles-o mai bine de la profesori, prin studii aprofundate. Am învăţat enorm de la invitaţi. Dar am învăţat ceea ce înseamnă puterea tiparului. Poţi să ai o sută de idei bune, pe care să le prezinţi insistent în alte medii. Printul are o putere specială. Vorbele zboară, scrisul rămâne. Nu am cunoştinţă ca o măsură precum cea propusă de Business

Standard, zece zile de vacanţă forţată pentru bugetari - a treia cale de acţiune pentru o clasă politică ce nu vrea nici să taie salariile, nici să dea oameni afară -, să fi fost adoptată atât de repede de un guvern. Mulţi au înjurat. Majoritatea au înţeles: cel mai important activ într-o perioadă de criză este locul de muncă. Chiar şi ceva mai rău plătit. Aţi mai văzut vreun cotidian financiar care să ofere prima pagină cititorilor prin proiectul “acesta este programul anticriză al Guvernului României?”. Noi am făcut-o, pentru că, încercând să tipărim ceea ce face Guvernul, am rămas cu pagina goală. Business Standard a avut, potrivit premiilor internaţionale, o formă demnă de jurnalele europene. Tot noi am făcut primul ghid de evaluare a Guvernului României. Am ajuns, înaintea concluziei institutului IFO din Germania, la aceeaşi concluzie. Nu va exista însă niciodată jurnalism care să cumuleze constant şi pe termen lung următoarele două condiţii: să fie gratis şi să fie de calitate. Ori va fi gratis, ori de calitate. La final vreau să le mulţumesc colegilor. Celor care au creat Business Standard şi celor care au pus umărul la consolidarea lui. Vreau să mulţumesc în primul rând cititorilor. Pentru ei am scris şi vom continua să scriem pe standard.ro. Vreau să le

Radu Soviani

16 miercuri, 23 decembrie 2009 standard gmoney.ro

Suma tuturor fricilor

Business Standard nu este o marfă. Este o minunată excepţie

comentariu

DanaDobreredactor şef adjunctAr trebui să scriu ceva, acum, la

despărţirea de ziarul Business Standard. De cel tipărit, de ediţiile pe hârtie, cele despre care diverşi specialişti în media spun că vor dispărea. Eu, nefiind specialist, cred însă că ziarul tipărit nu va muri niciodată. Ne despărţim, sper, doar pentru o vreme de Business Standard, aşa cum este astăzi. Ne despărţim însă de oameni care au creat un alt standard în presa de business. Şi de astfel de oameni ne-am tot despărţit în

ultimii doi ani şi jumătate. Din păcate. Şi ne-am despărţit, în această perioadă, şi de oameni din diverse industrii, care ne-au iubit şi ne-au fost alături.

În România există o piaţă financiară în care sursele nu pot fi neutre, în

care specialiştii nu pot vorbi liber, fie din cauza unor constrângeri, fireşti de altfel, care ţin de organizaţia din care fac parte, fie de spaima că i-ar putea supăra pe cei care

supraveghează industria. Este o piaţă în care analiştii independenţi încă nu au fost “inventaţi”. La închiderea ultimei ediţii, Business Standard le spune oamenilor din industria de asigurări: “Mulţumim frumos, vă aşteptăm pe standard.ro”.

O altă piaţă financiară are aceeaşi vârstă ca şi Business

Standard. Este vorba despre industria fondurilor de pensii private. Am asistat la travaliul naşterii acestei industrii, i-am

urmărit primii paşi, şovăitori, aşa cum poate că au fost şi paşii Business Standard, uneori. Pentru toate greşelile inerente, pentru că au fost şi de acestea, dar şi pentru “succesuri”, Business Standard spune “mulţumesc frumos” tuturor celor care l-au scris, l-au corectat, l-au paginat, l-au tipărit şi, mai ales, celor ce l-au citit. Tatăl meu spunea că are “confirmarea că ziarul nu este o marfă şi că, într-o lume în care totul pare a fi devenit de vânzare, ziarul este o minunată excepţie”. Business Standard este o minunată excepţie. Nu este o marfă. Nu se negociază.

Dana Dobre

LucianDavidescusenior editor business standard

Cinci lucruri pe care probabil că nu le ştiai despre presa tipărită, cinci greşeli care îi grăbesc sfârşitul şi cinci probleme pe care trebuie să le rezolve presa online.

1. Garanţia. Orice produs cu investiţie iniţială şi costuri fixe mari are interesul de a-şi păstra credibilitatea pe termen lung. Asta, chiar sacrificând câştigurile rapide şi facile. Nu la fel stau lucrurile atunci când intrarea pe piaţă nu costă aproape nimic. Odată compromis, un produs editorial o poate lua uşor de la capăt sub alt nume. Însă prea multe ziare s-au compromis, făcând ca acest avantaj să nu prea mai conteze.

2. Direcţionarea publicităţii. Pentru cumpărătorul de spaţiu publicitar, preţul plătit de cititor este cea mai bună garanţie

că mesajul său se va transforma în decizie de cumpărare. În presa tipărită, suportul este o constrângere. În presa online, pasul către conţinut plătit este sinucigaş. Rezultatul: eficienţă mai redusă, deci încasări mai mici, deci redacţii mai firave, deci conţinut mai prost. Încearcă altceva Rupert Murdoch (care parafrazează un slogan reinventat de Milton Friedman): “There’s no such thing as a free news story”. Ziarele gratuite au fost însă primul pas către neant. Nu reuşesc nici să obţină suficientă publicitate, au costuri la fel de mari, dar sunt utile mai degrabă la spălat geamuri. În plus, transmit mesajul că ziarele pe hârtie nu valorează, de fapt, nimic.

3. Adresabilitatea. Oricine ştie să citească. Însă nu toată lumea se descurcă în faţa unui computer, chiar dacă l-ar avea. Mulţi se descurcă, dar nu le este confortabil. Sau nu

ştiu să îşi găsească cele mai bune canale de informare. În momentul în care internetul va duce circulaţia totală sub o masă critică, ei vor fi sacrificaţi.

Şi-a construit cineva reţele de distribuţie la ţară, acolo unde ziarele tipărite s-ar putea vinde încă cel puţin zece ani de acum încolo? Atunci, profitabilitatea era prea mică. Acum, când bula s-a spart, este prea târziu.

4. Specializarea şi munca de teren. Un reporter bun are surse personale, acoperă arii clar trasate, înţelege ce se întâmplă şi se face înţeles. Poate scrie o ştire excelentă în fiecare zi. Un reporter slab ştie cum îl cheamă, cum se scrie “goagăl” corect şi ce combinaţie de taste îi multiplică viteza de scriere ctrl-c/ctrl-v. Poate scrie 20 de ştiri proaste în fiecare zi, pentru un salariu la jumătate faţă de primul. La un raport cost/productivitate de 1 la 40, calitatea deja nu prea mai contează.

Greşeala presei tipărite: a încercat să preia reţeta de productivitate maximă.

5. Timpul de gândire. Cea mai frustrantă formulă pe care trebuie să o folosească un ziarist de presă tipărită este “urma să...”. În cele 12 ore, de seara, când pleacă ziarul la tipar, până dimineaţa, când ajunge la tarabe, tot ceea ce se întâmplă intră în zona crepusculară a lui “urma să...”. Adică “acum, când citeşti, probabil că s-a întâmplat, dar eu am scris asta ieri, când încă… urma să...”.

Faţa bună a acestei rigidităţi este ziua de graţie: cât încă este lumină afară, o ştire poate fi verificată (sau abandonată dacă, în cele din urmă, nu se verifică), editată, corectată, fără grija că altcineva o va publica mai repede. Despre ziariştii care şi-au bătut joc de timpul de gândire, numai de bine! Cel mai trist lucru este că autorii morali îşi numără de mult mici averi. Cei care am rămas plătim oalele sparte.

Cinci lucruri care se pierd odată cu închiderea ziarelor tipărite

Profil> Radu soviani este redactor-şef al Business Standard. De asemenea, este realizator, editor şi prezentator la the Money Channel. Este doctorand în

Lucian Davidescu


Recommended