ULTIMA STRIGARE · 2020. 7. 20. · am g[sit c[ la baza predicilor din acel timp st[tea...

MARIUS TRIPON

ULTIMA STRIGARE

MARIUS TRIPON

ULTIMA STRIGARE

Din dorin\a de a fi folositor Iubitului St[p`n, =i din sim\ulunui suflet ve=nic ]ndatorat, s-a n[scut ]n mine dorin\a ca

]n cuvintele mele simple s[ scriu aceste mesaje, care s[ ]ndrumespre <Cel Bun>, s[ hr[neasc[ =i s[ ]ncurajeze sufletul doritor deDumnezeu. Dorin\a mea este ca Duhul Sf`nt s[ dea autoritate =igust acestor mesaje, astfel ca sufletele care nu-L cunosc pe Bl`ndulP[stor s[ poat[ primi cel mai important =i cel mai mare drept ofe -rit muritorilor <dreptul de a deveni copii ai lui Dumnezeu>. Acest<DREPT> d[ li ber tate sufletului ]nc[tu=at =i face posibil[ tr[ireaunei vie\i ]mplinite =i fericite, cu foloase ve=nice. Scopul, \inta =icercul de audien\[ inten\ionat pentru aceste mesaje sunt sufletelescumpe ale oamenilor din regiunile \[rii unde nu sunt case derug[ciune, unde ei s[ aud[ vestirea Cuv`ntului lui Dumnezeu.

Cartea aceasta se distribuie gratuit, pentru c[ =i eu am pri mittotul ]n dar. Ea este scris[ ]n cuvintele unui emigrant rom`n care,ca =i copil acum c`teva zeci de ani, s-a stabilit ]n str[in[tate. A luiDumnezeu s[ fie toat[ slava =i mul\umirea pentru harul de a puteafi de folos }mp[r[\iei Lui.

Marius Tripon

Martie 2020

5

Publicat[ de Societatea Penticostal[ de Misiune Cre=tin[ din Rom`nia

Str. Cuza Vod[ nr. 29410097 Oradea, Rom`nia

Tel.: 059-436 841E-mail: [email protected]

© 2020 S.P.M.C.R.Toate drepturile rezervate.

Este interzis[ reproducerea integral[ sau par\ial[ a c[r\ii, f[r[ permisiunea scris[ a S.P.M.C.R.

}n afara cazurilor specificate, toate citatele biblice sunt luate dinBiblia, versiunea Cornilescu, 1923.

Tehnoredactarea: Cornelia CostiCoperta: Marius Tripon

CUPRINS

1 Prima Înviere 92 A doua }nviere 143 P[=une pentru miei 234 Rùri de ap[ vie 345 M[rg[ritarul de mare pre\ 436 Foametea din \ara ta 537 C[l[torie spre |ara Promis[ 648 }nadins oare nu sluji\i voi dumnezeilor mei 769 Este sufletul t[u m`ntuit? 8710 Oare m-a iertat Dumnezeu? 9811 Temni\a religiei 10712 De ce trebuie s[ ne botez[m? 11613 Ai g[sit adev[rul? 12214 Despre jertfa Domnului Isus 12915 Despre restaurare =i declin spiritual 13416 }nvierea Domnului 13917 Frica de moarte 14518 Un duh zdrobit 15019 Capcana invidiei 15520 Scuze 16021 De unde ]\i vine bucuria? 16522 Focul m`niei 17023 }ndreapt[ ce este str`mb 17524 Fii mul\umitor! 18025 Starea de depresie 18526 C[rarea luminii 191

7

1PRIMA ]NVIERE

<...ei au înviat, =i au împ[r[\it cu Hristos o mie de ani.Ceilal\i mor\i n-au înviat p`n[ nu s-au sf`r=it cei o miede ani. Aceasta este întìa înviere.> Apocalipsa 20:4-5

Privind în Sf`nta Scriptur[ la Biserica n[scut[ la Rusaliiam g[sit c[ la baza predicilor din acel timp st[team[rturisirea faptului c[ ei credeau =i-L cuno=teau pe

Domnul Isus Hristos, care a murit pentru p[c[to=i =i a înviat dinmor\i. De asemenea, parte din înv[\[tura important[ de atunci estefaptul c[ cei ce-L accept[ ca M`ntuitor pe Domnul Isus primescvia\a ve=nic[ =i vor avea parte de înviere în r`ndul celor drep\i lavenirea Domnului. Ei predicau o înviere din mor\i. C`nd au ales pealtcineva în locul lui Iuda v`n z[ torul, una dintre condi\ii a fost caacea persoan[ s[-L fi v[zut pe Domnul Isus dup[ înviere, lucrucare arat[ importan\a }nvierii (Fapte 1:22).

Aceea=i prioritate înalt[ trebuie s[ o d[m =i ast[zi acestui mareadev[r cu privire la înviere. Din text reiese clar c[ sunt dou[ învieri=i este ferice de cei ce au parte de prima înviere. Cea de a douaînviere este pentru cei nem`ntui\i =i nu avem un interes deosebitpentru ea de data aceasta. Cei ce au parte de prima înviere vor fiaceia asupra c[rora moartea nu va mai avea nicio putere, dup[ cumfocul n-a avut nicio putere asupra celor trei tineri în cuptor.

Domnul Isus ]n Luca 14:14 nume=te aceast[ înviere o înviere acelor neprih[ni\i, care au parte de r[spl[tirile Domnului. <C[ci}nsu=i Domnul, cu glasul unui arhanghel =i cu tr`mbi\a luiDumne zeu, Se va pogorî din cer, =i întì vor învia cei mor\i în

8 9

Cre dincio=ii nu se v[d niciodat[ pentru ultima oar[. La primaînviere vor învia numai cei care au fost în Hristos. Cu privire laacea zi Domnul Isus face o compara\ie între vremea lui Noe =ivremea sf`r=itului. La fel ca atunci se va înt`mpla =i în acea zim[rea\[ (Matei 24:37).

F[r[ s[ pretindem c[ avem o cheie a profe\iei, totu=i putem s[spunem c[ nu suntem l[sa\i s[ b`jbìm în necuno=tin\[ cu privirela vremea sf`r=itului. Unii spun c[ nu ne privesc pe noi acestelucruri, dar dac[ ar fi a=a atunci nu s-ar g[si în Scriptur[. Al\ii,de-a lungul anilor, s-au încumetat s[ spun[ cu precizie c`nd va fiacea zi =i au r[mas dezam[gi\i ei =i cei care i-au crezut. Ambelepozi\ii men\ionate sunt deosebit de periculoase =i nebibli ce. Scopulcu care ne sunt date detalii cu privire la venirea Domnului este dea înt[ri credin\a noastr[, de a ne încuraja =i a ne m`n gìa curealitatea ]nvierii =i r[pirii la cer a Miresei Domnului Isus.

Vremea lui Noe =i vremea R[pirii se aseam[n[ printr-un timp denecredin\[ =i nelegiuire. Este timpul c`nd omul nume=te r[ul bine=i se mai =i laud[ cu el. În ziua poto pu lui oamenii l-au crezut peNoe, dar a fost prea t`rziu. La fel =i azi, mul\i nu cred într-o zi a]nvierii =i r[pirii celor drep\i p`n[ ]n ziua c`nd va fi prea t`rziu.Acelea=i scuze, acelea=i p[cate, aceea=i idolatrie, aceea=i împie -trire, acela=i în=el[tor ca =i în timpul lui Noe. Dumnezeu a pus înom g`ndul ve=niciei =i îi vorbe=te chiar prin glasul con=tiin\ei. El îiîntinde m`n[ de împ[care p[c[tosului prin Domnul Isus Hristos.Ferice de cel ce accept[ oferta Sa înainte de a fi prea t`rziu.

Apostolul Petru ne-a prevenit c[ în vremurile de pe urm[ vor fibatjocoritori ai f[g[duin\ei revenirii Lui. Dac[ lumea lui Noe a fostnimicit[ prin ap[, lumea de azi va fi nimicit[ prin foc. ApostolulPetru scrie, insuflat de Duhul Sf`nt, c[ p[m`ntul cu tot ce este peel va arde. În ziua aceea va conta nu c`t de sus ai s[rit în biseric[,ci c`t de drept ai tr[it afar[. Unde va fi sufletul t[u? În gr`narulSt[p`nului sau cu pleava care va arde? Vei fi ]nviat =i r[pit? Sau veir[m`ne în necazul care va veni peste întreg p[m`ntul? Este o limit[de timp =i oferta de iertare prin har va fi retras[ odat[ ce primaînviere =i r[pirea va avea loc. Oferta prin har înseamn[ a fi m`ntuit

Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi r[mas, vom fi r[pi\i to\iîmpreun[ cu ei, în nori ca s[ înt`mpin[m pe Domnul în v[zduh; =iastfel vom fi totdeauna cu Domnul> (1 Tesaloniceni 4:16-17).Apostolul Pavel scrie aceste cuvinte av`nd descoperirea dat[ deDuhul Sf`nt =i î=i exprim[ dorin\a aprins[ de a face tot ce-i st[ înputin\[ ca s[ aib[ par te de prima înviere. Apostolul Pavel a st`rnitcuriozitate în Atena c`nd a vestit o înviere a mor\ilor (Fapte 17:18-32). Cu regret trebuie s[ recunoa=tem c[ =i azi sunt mul\i cei carenu cred într-o înviere a mor\ilor, cu toate c[ Biblia este plin[ de do -vezi. Avraam a fost gata s[-=i jertfeasc[ fiul, =tiind c[ Dumnezeu îlpoate învia (Evrei 11:19). Iov =tia c[-L va vedea pe Dumnezeuchiar dac[ trupul îi va fi nimicit (Iov 19:26). Lui Daniel i s-a f[cutde cunoscut c[ cei adormi\i în \[r`na p[m`ntului se vor scula(Daniel 12:2-3). Aceste dovezi împreun[ cu multe altele din Biblie]i prezint[ omului acest adev[r îmbucur[tor cu privire la înviere.Iadul nu este o metafor[, iar raiul nu este o închipuire. Sunt locurireale, unde oameni, suflete cu trupuri deosebite de cele pe care leavem acum, vor exista ve=nic.

Ca unii care am primit m`ntuirea am vrea s[ =tim cu ce trupvom învia la prima înviere. C`nd va reveni Domnul s[-+i culeag[credin cio=ii de pe p[m`nt vom fi ca El, în sensul c[ vom avea untrup ca al Domnului dup[ înviere. Ce este muritor va fi înghi\it dece este nemuritor =i vom avea un trup de slav[, potrivit pentru cer=i chiar pentru p[m`nt; un trup nelimitat de materia fizic[, un trupspiritual, sl[vit ca =i al Domnului Isus dup[ înviere. Trupul acestapoate ap[rea =i disp[rea, nefiind limitat de spa\iu. Sufletele careau murit în Domnul stau în a=teptare ca s[ primeasc[ acest trup deslav[. Ei sunt cu Domnul acum, dar nu au un trup glorificat prin]nviere, dup[ cum noi cei vii în prezent nu avem un trup trans -format pentru cer.

C`nd tr`mbi\a va suna cei mor\i în Domnul vor învia =i vorprimi trupul de slav[. Noi, care vom fi g[si\i în via\[, vom fitrans forma\i din trupul st[rii noastre smerite în trupuri sl[vite(1 Tesalo niceni 4:16-17) =i vom înt`mpina pe Domnul în v[zduh.}i vom în t`lni pe cei dragi ai no=tri care au adormit în Domnul.

Marius Tripon Ultima strigare

10 11

dreptate, El nu a putut doar s[-l ierte pe p[c[tos, ci a trebuit o plat[pentru p[cat. Fiindc[ omul nu a avut cu ce pl[ti, a pl[tit DomnulIsus prin jertfa f[r[ de cusur, depus[ la Golgota. El d[ poc[in\a =iiertarea p[catelor prin acest fond uria= de merit depus înainteaTat[lui pentru cel p[c[tos, prin moartea Sa pe cruce (Fapte 5:31).

Cine vine sincer la Hristos este iertat =i transformat prin DuhulSf`nt într-un alt om. Opera Duhului Sf`nt este tainic[ =i denep[truns, dar poate fi în\eleas[ dup[ rezultate. Roada Duhuluidescris[ la Gala teni 5:22-23 ]l bucur[ pe cel ce rode=te, ]i bucur[pe cei în mijlocul c[rora tr[ie=te =i }l onoreaz[ pe Dumnezeu. Dac[ar =ti omul c`nd îi va fi ultima zi pe p[m`nt ar a=tepta p`n[ atuncis[ se întoarc[ la Dumnezeu =i s[ se poc[iasc[. Ultima zi esteascuns[, pen tru ca fiecare zi s[ fie important[. Vei fi =i tu ]mpreun[cu cei ce vor avea parte de prima înviere? Sau de a doua? Ziuaaceea te va g[si lucr`nd în via Lui?

Un credincios ori de c`te ori era chemat la c`te o activitate cufra\ii spunea: <Se poate =i f[r[ mine!> Cu alt[ ocazie a fost invitat:<Vino cu noi la rug[ciune!> <Se poate =i f[r[ mine.> Alt[dat[ a fostrugat s[ ajute la repara\ia casei unei surori b[tr`ne =i v[duv[.<Merge\i voi, se poate face asta =i f[r[ mine.> }n adunare l-auchemat s[ c`nte ]n grup. <Se poate =i f[r[ mine>, r[spundea el.Dumnezeu i-a dat harul s[ vad[ într-o vedenie de noapte cum vaavea loc r[pirea Bisericii =i prima înviere. În visul pe care l-a avuta v[zut cre din cio=i cu trupuri transformate în[l\`ndu-se într-o clip[la cer ca ni=te porumbei spre porumbarul lor. El îns[ a r[mas jos. Unînger în ve=m`nt str[lucitor a cobor`t p`n[ l`ng[ el =i i-a spus: <Sepoate =i f[r[ tine!> Credinciosul s-a trezit din vis, dar s-a trezit =i dinsomnul în care a\ipise suflete=te. Bucuros c[ evenimentul înc[ nu aavut loc =i-a pus via\a în întregime la dispozi\ia lui Dumnezeu.

Num[ r[toarea invers[ p`n[ la acea zi pe care nu o cunoa=tedec`t Dumnezeu se apropie de sf`r=it. Fie c[ trecem prin moartesau doar prin transformarea trupului, s[ fim gata pentru El. F[ totce î\i st[ în putin\[ =i preg[te=te-te pentru ca acea zi necunoscut[de noi s[ fie pentru tine surpriza celei mai mari bucuri c`nd veivedea fa\a St[p`nului =i El î\i va fi binevoitor. Amin

prin meritul Domnului Isus. Har înseamn[ mil[ pentru cineva carenu o merit[ =i totu=i i se ofer[ ]n dar.

Poate nu ai nicio r[utate, nu ur[=ti pe nimeni =i e=ti o persoan[ca pìnea cald[, totu=i tu te-ai n[scut cu o natur[ p[c[toas[ dac[nu-L prime=ti prin credin\[ pe Domnul Isus ca înlocuitor =iisp[=itor al p[catului t[u e=ti pierdut, nem`n tuit =i va trebui s[a=tep\i cea de a doua înviere. Va fi o judecat[ în fa\a Celuidinaintea c[ruia cerul =i p[m`ntul vor fugi, o judecat[ în fa\aAceluia a c[rui ochi nu pot privi f[r[delegea. În fa\a Lui albulneprih[nirii tale se va dovedi a fi murdar, faptele tale bune vor fica ni=te haine m`njite. Va fi un tribunal neprimitor de mit[, undedreptatea lui Dumnezeu va jude ca f[r[ de p[rtinire =i f[r[ s[priveasc[ la fa\a omu lui. Dac[ omul a reu=it s[ fac[ un c`ntar carec`nt[re=te dife ren \a de greutate dintre dou[ semn[turi, cu c`t maimult poate Dum nezeu judeca fapta =i g`ndul. C`ntarul Lui vacompara ceea ce ar fi trebuit s[ fim =i ceea ce am fi putut face cuvia\a noastr[ cu ceea ce am f[cut ]n realitate.

Exist[ o sc[pare. S-a ar[tat acum o neprih[nire care se prime=teprin credin\a în Domnul Isus (Romani 3:20-22). Dac[ o prime=tivei fi socotit nepri h[nit prin meritul dob`ndit la Golgota de Fiul luiDumnezeu. <Cine va crede =i se va boteza va fi m`ntuit> (Marcu16:16). Domnul Isus a folosit cuv`ntul <nebun> c`nd S-a adresatunui om care =i-a str`ns averi pe p[m`nt f[r[ s[ se îngrijeasc[ desuflet =i f[r[ s[ se îmbog[\easc[ fa\[ de Dumnezeu. Via\a cuiva nust[ în bel=ugul avu\iei lui, ci st[ în m[sura în care sam[n[ =i str`ngecu Hristos. S[ facem alegerile vie\ii =i s[ alerg[m dup[ r`nduial[în a=a fel ca s[ putem fi în r`ndul celor ce au ales cu în\elepciune=i care s-au preg[tit pentru înt`lnirea cu Dumnezeu.

Care este pre\ul sufletului t[u? Prive=te la pre\ul r[scump[r[riipl[ tit de Dumnezeu la Golgota =i ai s[ vezi c[ Dumnezeu, care estedragoste, +i-a legat inima de om =i i-a vrut m`ntuirea a=a de multînc`t a dat ce a avut mai scump ca s[ îl poat[ r[scump[ra. A dat pesingurul Lui Fiu. Dumnezeu este des[v`r=it în dragoste, dar =i îndreptate =i judecat[. El nu are calit[\i în curs de dezvoltare, ci întoate El este des[v`r=it. Din cauza faptului c[ este des[v`r=it =i în


12 13

Se va pogorî din cer, =i întâi vor învia cei mor\i în Hristos. Apoi,noi cei vii, care vom fi r[mas, vom fi r[pi\i to\i împreun[ cu ei, înnori, ca s[ întâmpin[m pe Domnul în v[zduh; =i astfel vom fitotdeauna cu Domnul> (1 Tesaloniceni 4:16-17). <Iat[, v[ spun otain[: nu vom adormi to\i, dar to\i vom fi schimba\i, într-o clip[,într-o clipeal[ din ochi, la cea din urm[ trâmbi\[. Trâmbi\a va suna,mor\ii vor învia nesupu=i putrezirii, =i noi vom fi schimba\i>(1 Corinteni 15:51-52).

Mireasa Domnului sunt credincio=ii, care se judec[ singuri =icare, atunci c`nd gre=esc, gust[ nuiaua de îndreptare a luiDumnezeu pentru ca s[ nu fie judeca\i odat[ cu lumea, la a douaînviere din mor\i. <Adev[rat, adev[rat v[ spun, c[ cine ascult[cuvintele Mele, =i crede în Cel ce M-a trimis, are via\[ ve=nic[, =inu vine la judecat[, ci a trecut din moarte la via\[> (Ioan 5:24). Înace=ti credincio=i, numi\i =i Mireasa Domnului, Duhul Sfântrode=te fapte vrednice de po c[in\[, dar ei nu-=i atribuie m`ntuireadatorit[ acestor fapte, ci ele sunt doar roade =i dovad[ a faptului c[sunt mântui\i. <C[ci to\i trebuie s[ ne înf[\i=[m înaintea scaunuluide judecat[ al lui Hristos, pentru ca fiecare s[-=i primeasc[ r[splatadup[ binele sau r[ul, pe care-l va fi f[cut când tr[ia în trup>(2 Corinteni 5:10). Aceast[ judecat[, citat[ mai sus, este o judecat[de r[spl[tire la prima înviere, c`nd focul va încerca nu credincio=ii,ci lucrarea fie c[ruia. Cei ce ajung aici nu mai sunt afecta\i de adoua înviere, de judecata de la tronul Alb, de Necazul cel Mare =inici de moartea a doua. Acest eveniment va stabili definitiv pozi\ia=i sluj ba fiec[rui credincios, care este r[pit pentru ve=nicie. <Du-te,poporul meu, intr[ în odaia ta, =i încuie u=a dup[ tine; ascunde-tecâteva clipe, pân[ va trece mânia!> (Isaia 26:20).

Dup[ ce trece Mânia sau Necazul cel Mare, ace=tia vor domnicu Domnul Isus Hristos pentru o mie de ani, înainte de a douaînviere =i înainte de judecata final[ a lumii. Aceste suflete care vorfi r[pite, adic[ transformate în trup de slav[ =i luate la cer dac[ vorfi în via\[ sau înviate la prima înviere, sunt aceia care s-au f[cutp[rta=i Duhului Sf`nt =i au r[mas credincio=i p`n[ la sf`r=it.<El ne-a =i pecetluit, =i ne-a pus în inim[ arvuna Duhului>

2A DOUA ]NVIERE

<Ceilal\i mor\i n-au înviat p`n[ nu s-au sf`r=it cei omie de ani...> Apocalipsa 20:5<Apoi am v[zut un scaun de domnie mare =i alb, =i peCel ce =edea pe el…+i am v[zut pe mor\i, mari =i mici,st`nd în picioare înaintea scaunului de domnie…Oricine n-a fost g[sit scris în carte vie\ii, a fostaruncat în iazul de foc.> Apocalipsa 20:11-12; 15

Adoua înviere urmeaz[ dup[ ce a avut loc prima înviere.Sf`nta Scriptur[ prezint[ diferite învieri din mor\i ca =imanifest[ri ale puterii lui Dumnezeu, dar vorbe=te despre

dou[ învieri generale =i finale. Nu se men\ioneaz[, scris direct, c[va fi o a doua înviere, dar aceasta reiese din cuvintele: <ceilal\imor\i nu au înviat p`n[ nu s-au sf`r=it cei o mie de ani>. M`ntuitorula f[cut o referire clar[ la <Învierea celor drep\i>, care indic[ c[ vaavea loc un alt eveniment =i anume învierea celor nedrep\i, Luca14:14. Apostolul Pavel spune, vorbind despre înviere, c[ to\i vorînvia, dar <fiecare la r`ndul cetei sale> (1 Corinteni 15:23).

De prima înviere au parte cei care au murit în Domnul =i este uneveniment ce are loc simultan cu R[pirea Bisericii de pe p[m`nt laCer. Scriptura folose=te analogia dintre un mire =i o mireas[ pep[mânt =i cea dintre Domnul Isus Hristos =i Biserica Sa. Bisericaeste format[ din sufletele celor n[scu\i din nou, care sunt m`ntui\iprin Har. Aceste suflete au primit m`ntuirea prin pre\ul der[scump[rare al s`ngelui Domnului Isus. <C[ci }nsu=i Domnul, cuun strig[t, cu glasul unui arhanghel =i cu tr`mbi\a lui Dumnezeu,

Ultima strigare

14 15

trupurile cere=ti se vor topi de marea c[ldur[, =i p[mântul, CU TOTCE ESTE PE EL, VA ARDE> (2 Petru 3:10). Acest mesaj nu gâdil[urechile =i nu te face s[ te sim\i bine, dac[ nu e=ti împ[cat cuDumnezeu, n[scut din nou =i mântuit. <El ne-a m`ntuit, nu prinfaptele, f[cute de noi în neprih[nire, ci pentru îndurarea Lui, prinsp[larea na=terii din nou =i prin înnoirea f[cut[ de Duhul Sfânt>(Tit 3:5). Scopul acestui mesaj este de a suna ca o tr`mbi\[; ostrigare =i o chemare la poc[in\[, pentru a nu avea parte de a douaînviere, ci de a avea parte de R[pire sau de Prima }nviere. <Ferici\i=i sfin\i sunt cei ce au parte de întìa înviere! Asupra lor a douamoartea n-are nicio putere; ci vor fi preo\i ai lui Dumnezeu =i ai luiHristos, =i vor împ[r[\i cu El o mie de ani> (Apocalipsa 20:6).

Prima înviere este o înviere la r[spl[tire, odihn[ =i domnieîmpreun[ cu Domnul Isus. <Fiindc[ cine intr[ în odihna Lui, seodihne=te =i el de lucr[rile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu delucr[rile Sale> (Evrei 4:10). <Dac[ r[bd[m, vom =i împ[r[\i]mpreun[ cu El. Dac[ ne lep[d[m de El =i El se va lep[da de noi>(2 Timotei 2:12). Nu to\i care spun Doamne, Doamne, vor aveaparte de R[pire sau de Prima Înviere.

Conform pildei celor zece fecioare din Matei 25, cinci dintrefecioare sunt în\elepte =i cinci sunt nechibzuite. Cinci vor intra înodaie la nunt[, la R[pire, =i celelalte cinci vor r[m`ne afar[, pentruc[ le-a lipsit uleiul Duhului Sf`nt din candele, =i rezerva care î\i d[putere s[ ier\i =i s[ iube=ti at`t pe Dumnezeu c`t =i pe aproapelet[u. Ziua venirii Mirelui le-a surprins pe cinci dintre ele nepreg[tite=i tot efortul lor de p`n[ atunci s-a dovedit a fi zadarnic. For -malismul =i apostazia zilelor din urm[, datorit[ nevegherii, le-af[cut pe cinci dintre ele s[ piard[ ocazia de a domni cu DomnulIsus o mie de ani. Cei care refuz[ s[ se poc[iasc[ ast[zi, cu g`ndviclean c[ î=i vor tr[i via\a în nelegiuire =i c[ se vor poc[i la sf`r=it,c`nd le va conveni lor, se în=al[. <Dumnezeu le trimite o lucrare der[t[cire, ca s[ cread[ o minciun[: pentru ca to\i cei ce n-au crezutadev[rul, ci au g[sit pl[cere în nelegiuire, s[ fie os`ndi\i>(2 Tesaloniceni 2:11-12). Este de absolut[ importan\[ ca omul s[-Ideschid[ inima Domnului =i s[ I Se predea f[r[ condi\ii, ast[zi,

(2 Corinteni 1:22). <Despre ziua aceea =i despre ceasul acela, nu=tie nimeni> (Matei 24:36). Nimeni de pe p[mânt nu =tie c`nd va fiPrima }nviere =i R[pirea Bisericii, dar studiind datele Scripturii,teologii au ajuns la opinii diferite cu privire la timpul când va avealoc acest eveniment. Unii spun c[ ar putea avea loc înainte deNecazul cel Mare, pe c`nd al\ii cred c[ va avea loc la mijloculacestei perioade de =apte ani, cunoscut[ =i ca s[pt[m`na lui Danielsau Necazul cel Mare.

O alt[ categorie spune c[ este posibil ca R[pirea =i PrimaÎnviere s[ aib[ loc la sf`r=itul acestei perioade de Mare Necaz pep[mânt. <Ziua Domnului îns[ va veni ca un ho\> (2 Petru 3:10).Chiar dac[ acest m[re\ eveniment are loc la prima straj[, la a douasau la a treia straj[, suntem chema\i la a veghea, pentru c[ nu =timceasul c`nd va veni St[pânul nostru. A veghea înseamn[ a faceceea ce Domnul a spus s[ facem, dar mai înseamn[ =i a nu faceceea ce Domnul Isus a spus s[ nu facem. Este posibil s[ aidisciplina s[ faci ce trebuie =i puterea s[ nu faci ce nu trebuie,numai dac[-L cuno=ti =i iube=ti pe Acela care cere aceast[ascultare. Mul\i încearc[ cu puterile lor, dar mai devreme sau mait`rziu sunt birui\i de lume. Puterea ca s[ po\i tr[i ]n ascultare,pentru Domnul, se prime=te numai prin Duhul Sf`nt.

Dac[ St[pânul vine la prima straj[, adic[ la începutul Necazuluicel Mare, to\i cei r[ma=i jos vor trece printr-o perioad[ când Satanava lucra cu putere deosebit[ pe p[m`nt, fiindc[ =tie c[ mai arepu\in timp, pentru c[ Duhul Sf`nt, care era pe pâmânt cu BisericaDomnului, a fost luat la cer odat[ cu Biserica. În perioada de dup[R[pire, orice acceptare a puterii celui r[u, de c[tre cineva,înseamn[ condamnare sigur[ la a doua înviere. În aceast[ perioad[,de dup[ R[pire, p[m`ntul va gusta m`nia din potirele urgiei luiDumnezeu. Cu o intensitate nemai]ntâlnit[, p[mântul va fi lovit cuboli, foamete, r[zboaie, urgii ale naturii =i fenomene cere=tiîngrozitoare, pentru c[ oamenii au refuzat poc[in\a =i împ[carea cuTat[l prin Domnul Isus Hristos.

Apostolul Petru spune c[ acest p[m`nt, pe care mul\i î=i adun[comori, va arde. <În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet,


16 17

Moartea =i Locuin\a mor\ilor au dat înapoi pe mor\ii care erau înele. Fiecare a fost judecat dup[ faptele lui> (Apocalipsa 20:13). <+imor\ii au fost judeca\i dup[ faptele lor, dup[ cele ce erau scrise înc[r\ile acelea> (Apocalipsa 20:12). <...to\i cei din morminte vorauzi glasul Lui, =i vor ie=i afar[ din ele. Cei ce au f[cut binele, vorînvia pentru via\[; iar cei ce au f[cut r[ul, vor învia pentrujudecat[> (Ioan 5:28-29).

C`nd Biblia afirm[ c[ to\i vor ie=i din morminte =i vor înviaînseamn[ c[ nu vor fi excep\ii. Domnul Isus, prin învirea Lui, aspus =i a dovedit c[ via\a continu[ dincolo de morm`nt =i ea nu esteca o strad[ înfundat[, ci ea continu[ în ve=nicie cu Dumnezeu saudeparte de fa\a lui Dumnezeu. Am`narea ascult[rii înseamn[neascultare. Am`narea ascult[rii înseamn[ un risc extraordinar, cuconsecin\e ve=nice. C`nd e=ti dus de al\ii în bise ric[ într-o racl[este prea t`rziu ca s[ te poc[ie=ti =i rug[ciunile altora nu vor ajutala nimic. E prea t`rziu. Un om a spus c[ de-a lungul vie\ii s-apreg[tit pentru orice, cu excep\ia mor\ii. E=ti preg[tit s[ mori? +idac[ vei muri, de care înviere vei avea parte? De prima, care esteînvierea celor drep\i sau de a doua înviere, care este o judecat[ înfa\a tronului lui Dumnezeu? Trupul este ca o m[nu=[ în care î\ibagi m`na ca s[ o protejezi sau s[ po\i îndeplini mai bine o ac\iune.O dat[ ce m`na iese din m[nu=[, ea r[m`ne nemi=cat[. A=a estetrupul =i sufletul omului.

C`nd omul moare, trupul r[mâne f[r[ via\[, ca =i o m[nu=[ f[r[m`n[ în ea, care nu mai poate face nimic. Sufletul =i duhul îns[ seîntorc la Dumnezeu, care le-a dat, pentru a da socoteal[. <...adu-\iaminte de F[c[torul T[u… pân[ nu se întoarce \[râna în p[mânt,cum a fost =i pân[ nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat>(Eclesiastul 12:1, 7). <C[ci Dumnezeu va aduce orice fapt[ lajudecat[, =i judecata aceasta se va face cu privire la tot ce esteascuns, fie bine, fie r[u> (Eclesiastul 12:14).

Prima înviere este urmat[ de o judecat[ a r[spl[tirilor, pe c`nda dou[ înviere reiese, din Cuv`ntul Domnului, c[ urmeaz[ s[ aib[loc o mie de ani mai t`rziu =i este o judecat[ final[. Fiecarepersoan[, indiferent în ce epoc[ a tr[it, va fi acolo. Toate faptele

pentru c[ ziua de mâine nu ne este garantat[ a fi o zi de Har =iîndurare. <De aceea, cum zice Duhul Sf`nt: «Ast[zi, dac[ auzi\iglasul Lui, nu v[ împietri\i inimile...»> (Evrei 3:7-8).

Unii oameni, spre pierzarea lor, nu-L iau pe Dumnezeu în seriosc`nd sunt chema\i la poc[in\[. Al\ii cred c[ pot strica Cuv`ntuldup[ cum le convine lor =i pot l[rgi Calea ca s[ nu fie prea aspri cuei. Este nevoie de c`rmuirea Duhului Sf`nt pentru a fi gata deR[pire =i a putea fi Mireasa Domnului. Este absolut[ nevoie deascultare de îndemnurile Duhului Sf`nt, în lumina Cuv`ntului luiDumnezeu, cu orice pre\.

A fi în\elept înseamn[ a asculta =i a aplica voia Domnului învia\a ta. Pasiunile oamenilor cu care ne asociem va afecta pasiunilenoastre. Ceea ce privim timp îndelungat va determina ceea cedorim. Locurile pe care le frecvent[m vor determina ceea ce vomdeveni =i ce obiceiuri vom avea. Una dintre tr[s[turile de caractera credinciosului este aceea c[ iube=te venirea Domnului. <+i Duhul=i Mireasa zic: Vino!> (Apocalipsa 22:17). Biserica este ca o lo -god nic[ credincioas[, care se p[streaz[ =i se p[ze=te de întin[ -ciunile lumii, a=tept`nd pe Mirele ei. <Cine sunt aceia care zboar[ca ni=te nori, ca ni=te porumbei spre porumbarul lor?> (Isaia 60:8).

Numai într-o continu[ tr[ire în veghere, prin p[strarea unuicuget curat, po\i sincer s[ dore=ti venirea Domnului. Duhul Sf`ntpreg[te=te Mireasa Domnului pentru Mirele ei, a=a cum Eleazar apreg[tit-o pe Rebeca cu podoabe pentru Isaac, mirele ei. Podoabelesunt roade pe care Duhul Sf`nt le rode=te în cei ce umbl[ în luminaprimit[ de sus. Unii, pentru c[ ar dori s[ nu existe Dumnezeu, spunc[ El nu este =i sus\in teorii ca =i Teoria evolu\iei, care esteevanghelia diavolului. Al\ii las[ instruc\iuni ca trupurile lor s[ fiearse, sper`nd c[ a=a nu vor avea parte de cea de a dou[ înviere.Al\ii cred erezii, cum ar fi de exemplu, c[ Dumnezeu e prea bun s[trimit[ sufletul omului în Iad. Dar Dumnezeu este des[vâr=it îndreptate, dup[ cum este des[vâr=it =i în bun[tate. El spune c[ platap[catului este moartea. <Iazul de foc este moartea a doua>(Apocalipsa 20:14). Este sigur c[ to\i vor învia =i vor fi judeca\idup[ faptele lor. <Marea a dat înapoi pe mor\ii care erau în ea;


18 19

Marius Tripon

prin Domnul Isus vor fi judeca\i dup[ cugetul lor, pentru c[ în omcon=tiin\a este glasul lui Dumnezeu. <...despre lucrarea aceastam[rturise=te cugetul lor =i gândurile lor, care se învinov[\esc sau sedesvinov[\esc între ele> (Romani 2:15).

Israelul, care a cunoscut Legea, va fi judecat potrivit cu Legealui Dumnezeu, dat[ prin Moise (Romani 2:12). C`nd va avea loc adoua înviere =i judecata final[ cei care au folosit numele decre=tini, dar care au crezut c[ sunt m`ntui\i prin faptele lor, vor fijudeca\i dup[ dreptatea lui Dumnezeu. Atunci, mul\i vor vedea c[albul lor este negru în fa\a sfin\eniei lui Dumnezeu =i le va p[rear[u c[ nu au acceptat haina neprih[nirii lui Hristos, prin caresuntem primi\i înaintea Tat[lui. De asemenea vor fi judeca\i cei ces-au numit cre=tini, dar au mers pe calea cea larg[, tr[ind în p[cat,=i astfel au încercat s[ slujeasc[ la doi st[pâni. Aceast[ categorie deoameni, care s-au numit cre=tini, sunt aceia care nu au fost r[pi\i =inici învia\i la prima înviere. Diavolul a fost judecat, iar pentrupedepsirea lui a fost creat Iadul. <...fiindc[ st[p`nitorul lumiiacesteia este judecat> (Ioan 16:11). Acum diavolul î=i dirijeaz[activitatea din v[zduh, dar dup[ Prima înviere =i R[pirea Bisericiiel va coborî pe p[m`nt (Efeseni 6:12). Apoi, la vremea hot[rât[, vafi legat =i aruncat în iazul cu foc, împreun[ cu îngerii c[zu\i, careau fost în slujba lui.

La a doua înviere va avea loc judecata de la tronul Alb, care vafi bine documentat[ cu c[r\ile în care sunt scrise faptele oamenilor.Va mai fi documentat[ =i cu martori. În mod minu\ios, va ie=i laiveal[ nu numai faptele, dar =i inten\iile, vorbele =i gândurile.Judecata aceasta va fi atât de corect[, încât to\i cei vinova\i vor ficonvin=i c[ judecata este dreapt[, dar va fi prea t`rziu s[ maischimbe ceva (Iuda 15). În acele clipe, pl`nsul =i poc[in\a nu vorajuta la nimic. To\i cei socoti\i vinova\i de însu=i cuvintele =ifaptele lor vor fi arunca\i în iazul cu foc. Dup[ aceast[ judecat[final[, care va avea loc la a doua înviere, Dumnezeu va restauralucrurile pentru cei mântui\i, cu un p[m`nt nou =i un Cer nou.

M`ntui\ii Domnului, dup[ domnia de o mie de ani cu DomnulIsus, vor avea ca =i reziden\[ cetatea Noului Ierusalim. Apostolul

rele =i motivele pentru care nu v-a\i ]mp[cat cu Dumnezeu vor fidate pe fa\[, în fa\a acestui Tribunal neprimitor de mit[. C[r\ile vorcon\ine istoria vie\ilor ascunse sau cunoscute ale oamenilor. Ceim`ntui\i se vor desp[r\i pentru totdeauna de cei nem`ntui\i, alec[ror nume nu vor fi g[site scrise în Cartea Vie\ii. Domnul Isus avorbit despre Iazul de foc sau moartea a doua ca fiind un loc real,unde este chinul =i pierzarea ve=nic[. Iazul de foc este un locpreg[tit pentru diavolul =i îngerii lui. Tot acolo vor fi cei care l-auasculat =i i-au slujit diavolului =i a c[ror nume nu au fost g[sitescrise în Cartea Vie\ii. Scriptura afirm[ c[ ]n acest loc focul nu sestinge =i acolo este pl`nsul =i scrâ=nirea din\ilor.

Domnul Isus a murit pentru cei p[c[to=i, pentru ca omul s[ nuajung[ acolo. Atunci c`nd c[l[torim cu avionul nu am vrea s[auzim c[ pilotul va face o aterizare aproximativ[, într-un ora=.Vrem s[ =tim exact la care aeroport va ateriza, c[ va atingep[m`ntul exact la începutul pistei, dup[ cum =tim c[ este indicat,=i nu pe orice munte sau strad[. Nu vrem aproxima\ii =i nu vrem s[fie l[sat nimic la voia înt`mpl[rii. Cu c`t mai mult trebuie s[ fimsiguri, exact, de care înviere vom avea parte, pentru c[ este posibils[ fii preg[tit =i s[ ai parte de învierea celor drep\i la o r[splat[ve=nic[, prin Harul lui Dumnezeu. Oamenii au cercetat =i au spusc[ cel mai pl[cut sim\ este acela al u=ur[rii. U=urarea poate fi ou=urare de o datorie, de a c[ra o povar[, sau po\i sim\i o u=urarec`nd doctorul spune c[ nu ai o boal[ incurabil[, ci doar o r[ceal[.Nu este povar[ mai grea ca =i p[catul. Nu exist[ un mai mare sim\de u=urare ca =i atunci c`nd î\i sim\i p[catul iertat, prin jertfaDomnului Isus, iar sufletul este inundat de bucuria m`ntuirii.Sufletul este setos dup[ o con=tiin\[ curat[. Lumea, la fel ca apaoceanului, nu st`mp[r[ setea sufletului. Numai Domnul Isus d[aceast[ u=urare de p[cat =i st`mp[r[ setea sufletului. Atunci, celmai important din via\[, dintre toate, din orice, oric`nd =i oriunde,este Domnul Isus Hristos.

La a doua înviere va avea loc judecata final[. <+i, dup[ cumoamenilor le este r`nduit s[ moar[ o singur[ dat[, iar dup[ aceeavine judecata> (Evrei 9:27). Cei care nu au auzit despre mântuirea

Ultima strigare

20 21

3P{=UNE PENTRU MIEI

<...Eu am venit ca oile s[ aib[ via\[, =i s-o aib[ dinbel=ug.> Ioan 10:10

Primele 21 de versete ale acestui capitol ni-L prezint[ peDomnul Isus, în chip metaforic, ca fiind P[storul cel Bunal sufletelor m`ntuite, care vor fi conduse în stau lul Lui.

Noi, oamenii, în\elegem mai u=or un adev[r dac[ este prezentatprin pilde, istorisiri sau metafore. Domnul Isus a folosit acestemetode de asem[nare pentru a prezenta starea =i rela\ia dintre noi=i Dumnezeu. Domnul Isus i-a vorbit poporului în termeni simpli,prin exemple practice din via\a lui de toate zilele, care erau u=or deîn\eles, a=a cum este rela\ia dintre un p[stor =i turma lui.

Atunci când Domnul Isus i-a încredin\at apostolului Petru sluj -ba de a avea grij[ de credincio=ii din biseric[, care aveau omaturitate diferit[, i-a asem[nat pe cei credincio=i cu oile dintr-oturm[, iar la Petru, care urma s[ aib[ grij[ de ele, s-a referit ca laun p[stor, din cauza asem[n[rii dintre slujba de p[stor de oi =ip[stor de suflete. Domnul Isus i-a spus: <...«Pa=te mielu=eii Mei.»...«Pa=te oi\ele mele.» ...«Pa=te oile Mele!»> (Ioan 21:15, 16, 17).Domnul Isus prin asem[narea cu un p[stor, El fiind P[storul CelMare, +i-a ar[tat grija fa\[ de oameni, dorind ca ei s[ fie însiguran\[ fa\[ de vr[jma=i, s[ fie hr[ni\i din bel=ug =i s[ fie du=i laizvoare ce stâmp[r[ setea. Hrana pentru turma lui Dumnezeu esteluat[ din ]ndreptarul înv[\[turii s[n[toase, Sfânta Scriptur[insuflat[ de Duhul Domnului, pentru c[ duhul necesit[ hran[ la felcum trupul necesit[ m`ncare din care î=i absoarbe energia.

Ioan descrie frumuse\ea acestei cet[\i în cartea Apocalipsei(Apocalipsa 21:1-27). Citirea acestui capitol umple inimacredinciosului de dor de cas[ =i de recuno=tin\[ fa\[ de Dumnezeu,care a f[cut lucrul acesta posibil. <C[ci iat[, Eu fac ceruri noi =i unp[mânt nou; a=a c[ nimeni nu-=i va mai aduce aminte de lucruriletrecute, =i nim[nui nu-i vor mai veni în minte. Ci v[ ve\i bucura =iv[ ve\i veseli, pe vecie, pentru cele ce voi face> (Isaia 65:17-18).Ast[zi, înc[, cei p[c[to=i sunt chema\i la aceast[ veselie =i bucuriecare va \ine ve=nic. Domnul Isus nu a refuzat =i înc[ nu refuz[ penimeni care vine la El ca p[c[tos =i vrea m`ntuirea. <Doresc Eumoartea p[c[tosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu maidegrab[ ca el s[ se întoarc[ de la c[ile lui =i s[ tr[iasc[?> (Ezechiel18:23). Dac[ cumva faci parte din aceia care nu L-au primit peDomnul Isus ca Domn =i M`ntuitor trebuie, chiar acum, s[-Laccep\i ca Domn =i M`ntuitor pentru a avea parte de Prima Învieresau de R[pire, dac[ vei fi g[sit în via\[ în ziua aceea. Ast[zi, înc[,mai po\i s[ faci leg[m`nt cu El prin botezul în ap[ =i înc[ mai po\iprimi, dac[ ceri, puterea Duhului Sf`nt, care va schimba trupulst[rii tale smerite într-un trup de Slav[ =i Nemurire la venirea Lui.

F[ tot ce po\i =i tr[ie=te ]n a=a fel ]nc`t s[ ai parte de prima =i nude a doua înviere. <Ferice de cei ce î=i spal[ hainele, ca s[ aib[drept la pomul vie\ii, =i s[ intre pe por\i în cetate!> (Apocalipsa22:14). <Ferice de cine cite=te, =i de cei ce ascult[ cuvintele acesteiprorocii, =i p[zesc lucrurile scrise în ea! C[ci vremea esteaproape!> (Apocalipsa 1:3).

Amin

Marius Tripon

22 23

admira\i de oameni, ]ns[ Domnul Isus spune despre ei c[ =i-auprimit r[splata de la oameni pentru binele ce l-au f[cut.

O alt[ categorie de farisei erau aceia care aveau dorin\a de a facebine, dar tot timpul amânau. Un alt fel de farisei erau cei numi\i orbisau mai era numi\i <sângero=ii>, pentru c[ atunci când vedeau ofemeie închideau ochii ca s[ nu p[c[tuiasc[ =i astfel, umblând cuochii închi=i, d[deau cu capul de ziduri, umpl`ndu-se pe fa\[ desânge. Al\i farisei umblau doar cu capul plecat ca s[ nu vad[ispitele. O alt[ grupare de farisei era aceea care tot timpul î=ic`nt[rea faptele ca s[ vad[ dac[ are mai multe fapte bune decât rele.Mai erau =i farisei tem[tori de Dumnezeu =i chiar iubitori deDumnezeu. Nu to\i, dar majoritatea fariseilor erau f[\arnici.

Nicodim =i Iosif din Arimateia se num[rau printre fariseiica re-L c[utau pe Dumnezeu cu adev[rat. Aceast[ sect[ afariseismului a devenit temelia iudaismului ortodox care are labaz[ cere monii, legi morale =i legalism. Domnul Isus a avut multecuvinte aspre de spus împotriva fariseilor care c[utau slavaoamenilor. Ei erau invidio=i pe Domnul Isus pentru c[ poporul }lasculta =i }l socotea un mare proroc în fapte =i cuvinte. P[storulcare nu are dragoste =i mil[ fa\[ de oi fuge când vine lupul, l[sândoile s[ fie atacate. Acest fel de p[stor r[u reprezint[ oamenii carese strecoar[ în turm[ =i î=i asum[ slujba de conduc[tor spiritual, darcare au ca scop îmbog[\irea, prestigiul, slava =i interesele lorpersona le =i nu binele sufletelor pe care le p[store=te. Acest tip dep[stor st[ cu turma atâta timp cât are el ceva de câ=tigat, pe cândp[storul cel bun st[ cu oile la bine =i la r[u.

Iacov este un exemplu de p[stor bun, care a stat cu oile lui peorice fel de vreme. <Ziua m[ topeam de c[ldur[, iar noaptea m[pr[p[deam de frig, =i-mi fugea somnul de pe ochi> (Genesa 31:40).David este un alt exemplu pozitiv de p[stor bun, care nu a l[satfiarele s[-i fure oile. <David a zis lui Saul: «Robul t[u p[=tea oiletat[lui s[u. +i când un leu sau un urs venea s[-i ia o oaie din turm[,alergam dup[ el, îl loveam, =i-i smulgeam oaia din gur[. Dac[ seridica împotriva mea, îl apucam de falc[, îl loveam, =i-l omoram.»>(1 Samuel 17:34-35). Credincio=ii sunt compara\i în aceast[

<...Omul nu tr[ie=te numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese dingura lui Dumnezeu> (Matei 4:4).

Slujba de îndrum[tor a sufletelor c[tre Dumnezeu, prin vestireaCuvântului lui Dumnezeu, este o slujb[ dat[ chiar de Domnul atâtpentru primii cre=tini cât =i pentru noi, cei din zilele de ast[zi. <El adat pe unii apostoli; pe al\ii, proroci, pe al\ii, evangheli=ti; pe al\ii,p[stori =i înv[\[tori> (Efeseni 4:11). Domnul Isus spune c[ tr[s[turade baz[ a p[storului bun este aceea c[ are pentru oile sale o dragostecare merge p`n[ la jertf[. Apostolului Petru i-a fost dat s[ în\eleag[c[ numai iubind pe Domnul Isus va putea pa=te turma lui Hristos,datorit[ pericolelor care pot ap[rea. Acestea pot începe de la peri co -lul real creat de vr[jma=ii turmei =i p`n[ la pericolul datorat faptuluic[ =i oile au din\i =i unele se folosesc de ei în mod nepotrivit.

Domnul Isus descrie caracterul p[storului bun ca o stare multdiferit[ de atitudinea p[storilor angaja\i s[ aib[ grij[ de turm[ =icare nu au dragoste =i mil[ fa\[ de ea. <Vai de p[storii lui Israel,care se pasc pe ei în=i=i! Nu trebuie p[storii s[-=i pasc[ turma?>(Ezechiel 34:2). Cuvintele Domnului Isus au fost rostite pe vremeacând fariseii se credeau ni=te p[stori =i îndrum[tori spreDumnezeu, dar Domnul Isus îi nume=te c[l[uze oarbe. Fariseiipuneau sarcini grele pe umerii oamenilor f[r[ ca ei s[ le îm plineas -c[. Fariseii =i preo\ii se credeau a fi adev[ra\ii p[stori spi ri tuali aiIsraelului în acea vreme, dar despre ei Domnul Isus spune c[, de=iaveau Legea lui Dumnezeu, nu intrau pe aceast[ u=[ spreDumnezeu =i nici pe al\ii nu îi l[sau s[ intre. În acest fel ei î=iadunau o dubl[ osând[.

Cuvântul fariseu vine de la cuvântul <Paro=>, care înseamn[ asepara. Ei doreau s[ se separe de tot ce nu era de la Dumnezeu =iastfel s[ \in[ legea lui Moise cu mult[ stricte\e. Ei credeau înîngeri, în duhuri, în nemurirea sufletului, în înviere, în dareazeciuielii, în \inerea postului =i în rug[ciunile ]n[l\ate c[treDumnezeu. Ei \ineau Sabatul cu stricte\e =i pe lâng[ legile date deDumnezeu au mai ad[ugat alte sute de legi, care formau datinab[trâneasc[. Printre farisei erau mai multe categorii de oameni.Unii farisei f[ceau din faptele lor bune o parad[, pentru a fi


24 25

întâlni locuri periculoase, dar avem promisiunea c[ toiagul =inuiaua Lui ne înso\e=te =i ne mângâie. Chiar dac[ nu este ploaie, Eleste un p[stor care poate da ap[ din stânc[, ca lui Israel, =i face s[tâ=neasc[ din p[mânt izvoare, cum a f[cut pentru Agar.

P[storul nostru =tie din ce suntem f[cu\i =i se poart[ cu noi cuging[=ie. Când drumul este anevoios El }=i ia mieii în bra\e =i duceturma la locuri de odihn[. Oile sunt f[pturi mai <prostu\e> =i ar fibine ca =i noi s[ fim mai <prostu\i> ]n ceea ce prive=te lucrurilelumii. Este foarte bine dac[ nu cuno=ti actorii =i filmele actuale =ie=ti considerat de lume mai naiv. Este bine dac[ nu suntempricepu\i în a cunoa=te viciile ce fur[ vlaga oamenilor desfrâna\i.În\elepciunea pe care o avem de la El ne conduce, prin cârmuireace o face Duhul Sfânt în noi, ajutându-ne s[ deosebim lucrurile dinjur care concureaz[ pentru timpul nostru. Astfel, putem deosebi ceare valoare de ce nu are valoare pentru ve=nicie.

Domnul Isus ne nume=te oile Lui, fiind proprietatea Lui, pentruc[ nu mai suntem ai no=tri, deoarece am fost r[scump[ra\i cu unpre\. El nu ne ascunde faptul c[ are inten\ii bune pentru turma Lui.El vrea s[ ne hr[neasc[ =i s[ ne p[zeasc[, deoarece oile nu rezist[singure prin p[durea cu lupi. Psalmul 23 spune c[ El ne duce la apede odihn[, ne învioreaz[ sufletul =i ne pov[\uie=te pe c[r[ri dreptedin pricina Numelui S[u. El este P[storul Cel Bun cu care oile nuduc lips[ de nici un bine. El este Proprietarul oilor mai întâi pentruc[ le-a ales =i, apoi, pentru c[ le-a r[scump[rat. R[scump[rareanoastr[ a costat foarte mult, iar aceasta ne spune c[ suntem de marepre\ în ochii Lui. Nim[nui nu-i place s[ piard[ ceva, pentru care apl[tit mult. Ceea ce dobândim cu mare efort avem tendin\a s[ o =ipre\uim mult.

David a cerut ap[ de la fântâna Betleemului, iar vitejii lui i-auadus-o cu riscul vie\ii lor. Fiind de un a=a mare pre\ =i fiind adus[cu riscul vie\ii lor, David nu a b[ut apa, ci a v[rsat-o ca o jertf[înaintea Domnului. Când Iacov se preg[tea s[ plece la cele ve=nicei-a dat lui Iosif o por\ie dubl[ de mo=tenire, de mare pre\. Era demare pre\ pentru c[ o luase de la amoni\i cu sabia =i cu arcul lui.Pe P[storul Cel Bun oile L-au costat sânge =i cu toate c[ a fost

cuvântare a Mântuitorului cu ni=te oi lipsite de prea mult[în\elepciune =i dependente de grija p[storului. Dac[ ochiiduhovnice=ti ne-ar fi deschi=i =i am vedea lupta duhurilor dinv[zduh nu am fi deloc ofensa\i de faptul c[ suntem asem[na\i cuni=te oi. Oaia este ca o emblem[ care reprezint[ caracterulcredinciosului care nu întoarce r[u pentru r[u, tot a=a cum lupuleste o emblem[ a p[storilor fal=i =i a lupului mare. O oaie esteslab[ de putere în compara\ie cu un lup, dar noi avem un P[stor decare lupul fuge.

Un lup prin reproducere na=te mai mul\i pui de lup, pe când ooaie de obicei are un miel =i totu=i, ast[zi, prin grija lui Dumnezeuexist[ oi. Apostolul Pavel spune c[ atunci când este slab seconsider[ tare, pentru c[ atunci când se vedea slab depindea depurtarea de grij[ a lui Dumnezeu. O oaie singur[ nu are putere dea se hr[ni =i de a se p[zi de vr[jma=i, ci depinde de p[stor =i numaiatunci este cu adev[rat în siguran\[. Când singur m[ v[d tare =i înstare de multe am tendin\a s[ plec de lâng[ p[stor ca s[ explorezlocuri unde P[storul Cel Bun nu m[ duce =i atunci apare pericolul.Nevoile noastre sunt multe =i Domnul Isus, care este P[storul CelBun, ne poart[ de grij[. Avem nevoie s[ fim p[zi\i =i suntem p[zi\ide puterea Lui, prin credin\[. Promisiunile Lui ne îmb[rb[teaz[,Cuvântul Lui hr[ne=te sufletul nostru =i ne satur[ cu ni=te bucategustoase. Cuvântul Scripturii este ca =i o p[=une pentru oi, carehr[ne=te oile, mieii =i mielu=eii deopotriv[. Felul acesta de p[=une,care hr[ne=te sufletul, nu se epuizeaz[, pentru c[ pe m[sur[ cem[nânci se înmul\e=te =i devine tot mai hr[nitor.

Hrana Cuvântului lui Dumnezeu revelat de Duhul Sfântsufletului sincer =i setos dup[ Dumnezeu începe cu înv[\[turadespre mântuire =i este asem[nat[ cu un lapte duhovnicesc. Pem[sur[ ce credinciosul cre=te în credin\[ ajunge la hran[ tare =iînva\[ despre puterea umbl[rii prin credin\[ sub cârmuirea DuhuluiSfânt. Nu pu\ini sunt aceia care nu cresc =i nu au putereduhovniceasc[ de a se împotrivi p[catului =i de a lucra pentruDumnezeu, deoarece nu se hr[nesc din aceast[ p[=une care esteCuvântul lui Dumnezeu. C[l[torind prin pustiul acestei lumi vom

Ultima strigare

26 27

Marius Tripon

proprietatea Lui. Noi r[t[ceam departe de c[ile Lui, dar El ne-ag[sit =i ne-a adus în siguran\a staulului, adic[ ]n Biserica Lui. Noir[t[ceam pe diferite c[i rele, prin localuri de noapte, prin cârciumi=i chiar prin case de dezm[\. Eram în vicii =i p[cate, dar El ne-ac[utat, ne-a ridicat, leg`ndu-ne r[nile ca =i samariteanului milos.O, de ar l[uda oamenii pe Domnul pentru bun[tatea care +i-adovedit-o fa\[ de oile Lui! Este o cinste =i o binecuvântare s[ fiisocotit oaie în turma Lui.

Atunci când sunt multe oi într-o turm[ p[storul poate s[ leînsemneze. Oile din turma Domnului sunt însemnate la ureche =i lapicior. Dac[ oile au urechea însemnat[ de El, atunci }i deosebescvocea de oricare alta. Mintea luminat[ de Duhul Domnului facedistinc\ie ]ntre ce este biblic =i ce nu este; face distinc\ie între ceeste adev[r necesar =i ce este ad[ugat de oameni. Duhul Sfânt esteAcela care face ca urechea s[ fie însemnat[ =i s[ aud[ glasulP[storului. O cântare spune: <Preaiubit al meu e Domnul,/Nimenea asemeni nu-i,/ Glasul Lui e-o armonie,/ Cântec este alS[u cuvânt>. A=a este glasul P[storului pentru oaia s[n[toas[ dinturma Lui. Glasul Lui este ]ndrumare =i mângâiere; este o armonie=i un cântec pentru urechea noastr[.

Domnul Isus însemneaz[ =i picioarele oilor Lui, deoarece cuajutorul lor }l urmeaz[ pe P[stor =i r[mân în siguran\[. VoceaP[storului Bun este diferit[ de toate celelalte voci. Vocea lui Moisespune: <Ascult[ ori ai s[ mori >, dar vocea Domnului Isus spune:<Crede în Mine =i vei tr[i>. Cine crede în Domnul din inima lui vorcurge râuri de ap[ vie. Credincio=ii devin fântâni cu ap[ prosp[t[,care sunt o binecuvântare pentru al\ii, indic`nd întotdeauna drumulspre P[storul Cel Bun. Oile Lui }l ascult[, dar }l =i urmeaz[. Ele facfapte în ascultare de El, pentru c[ cei ce-L iubesc pe El p[zescporuncile Lui. Oile Lui }l urmeaz[ ca pe un conductor =i }l iau caexemplu =i ca d[t[tor al legii. Maria, mama Domnului, le-a spusslujitorilor care serveau la nunta din Cana s[ fac[ tot ce DomnulIsus le va spune. Ar fi bine s[ ascult[m cuvintele ei =i s[ facem totce El ne spune. Este un privilegiu s[ fii o oaie, un miel sau unmielu=el în turma Domnului Isus, pentru c[ El spune: <...Eu îmi

omorât pentru ele a ie=it biruitor, prin moarte. Toate oile Lui v[dvaloarea acestui sânge scump prin care au fost r[scump[rate. Cinenu vede valoare în acest sânge scump nu este oaia Domnului.Valoarea vie\ii P[storului care S-a jertfit pentru oi este a=a de mare]nc`t orice încercare a omului de a pl[ti pentru r[scump[rarea luinu este decât o insult[.

În ora=ul Dalas, din statul Texas, un b[ie\el orfan a fost înv[\atcum s[ distribuie ziare la casele oamenilor, pentru a câ=tiga =i el unb[nu\. Pentru a fi în siguran\[ i s-a dat s[ distribuie ziare în tr-uncartier de bog[ta=i. B[iatul s-a trezit singur în fa\a unei case cât unpalat =i a r[mas înm[rmurit. A v[zut iarba t[iat[ cu precizie, pomiibuni de c[\[rat =i drumul pavat, bun ca s[ se plimbe cu bicicleta.S-a trezit în fa\a u=ii ap[sând pe butonul soneriei de la intrare. Lau=a casei a ap[rut un b[rbat, care l-a întrebat ce dore=te. Copilul,buim[cit, a spus c[ ar da tot ce are dac[ l-ar primi s[ locuiasc[ cuel =i s[ se joace în curtea lui frumoas[. St[ pânul casei uimit =iamuzat de cele afirmate de copil =i-a chemat so\ia, care a fostîncântat[ la ideea de a-l adopta, pentru c[ ei nu aveau copii. Atuncib[rbatul a dat câteva telefoane =i a aflat c[ b[ie\elul era orfan, =iprin avoca\i puternici a pus la cale procesul de adop\ie. B[iatul,când a v[zut c[ oferta lui îndr[znea\[ a fost acceptat[, =i-a b[gatmâna în buzunar =i a scos 13 cen\i care era toa t[ averea lui. A spusc[ el î=i \ine promisiunea =i d[ tot ce are, a=a cum a promis, pentrua avea dreptul de a locui într-o cas[ a=a mare. B[rbatul i-a spuscopilului s[-=i \in[ banii, deoarece el are chiar mai mult decât estenecesar pentru ca to\i trei s[ tr[iasc[ bine.

Ideea copilului de a pl[ti cu m[run\i=ul lui, lipsit de valoare,pentru a locui în castel nu este mai absurd[ dec`t ideea oamenilorcare cred c[ î=i pot cump[ra dreptul de a intra în Împ[r[\ia luiDumnezeu, f[când fapte bune sau practicând ceremonii prescrisede oameni. Mântuirea este darul lui Dumnezeu oferit oamenilorprin Har, pentru care omul nu poate pl[ti niciodat[. Cel mai scumppre\ pl[tit în Univers a fost plata pentru p[cat, prin jertfa DomnuluiIsus. Pentru c[ nu era alt[ cale, P[storul Cel Bun +i-a dat via\apentru oi, pl[tind plata pentru p[catul lor =i astfel devenind


28 29

P[storii care se pasc pe ei =i nu cru\[ turma nu sunt singuriiconduc[tori religio=i care ies din adev[rul Scripturii =i urmeaz[tradi\ii omene=ti, f[r[ de valoare înaintea lui Dumnezeu. Nu suntpu\ini aceia care au doar o form[ de evlavie, dar t[g[duiesc pute -rea lui Dumnezeu, l[sând afar[ înv[\[tura =i minunea na=terii dinnou, închinarea în duh =i în adev[r. Trebuie s[ fim siguri c[-Lurm[m pe P[storul Cel Bun =i nu pe oameni.

Dragostea P[storului Bun este una personal[, pentru c[ El }=icunoa=te fiecare oaie pe nume; este o dragoste practic[, deoarecedatorit[ Lui oile nu tr[iesc în fric[ =i dragostea acestui P[stor, care+i-a dat via\a pentru oi, este o dragoste continu[, pentru c[ El aînviat =i este cu noi în toate zilele. <...Te iubesc cu o iubire ve=nic[;de aceea î\i p[strez bun[tatea mea!> (Ieremia 31:3). Numele Luieste singurul Nume dat oamenilor în care pot fi mântui\i. <Isusle-a mai zis: «Adev[rat, adev[rat v[ spun c[ Eu sunt u=a oilor.Dac[ intr[ cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra =i va ie=i =i vag[si p[=une...»> (Ioan 10:7, 9).

Domnul Isus se compar[ cu o u=[, deoarece numai prin DomnulIsus se poate intra în pose sia iert[rii =i a mântuirii. El S-a asem[natcu o poart[ pentru c[ a intrat în locul Preasfânt cu sângele Luiodat[ pentru totdeauna, ca noi s[ avem intrare slobod[ la Tat[l. U=aare scopul de a \ine afar[ ho\ii =i lupii, iar oile s[ le pun[ ]ntr-unloc sigur. El este =i o u=[ de comunicare între noi =i Tat[l, pentruc[ este Mijlocitorul nostru. <...Nimeni nu vine la Tat[l decât prinMine> (Ioan 14:6). Intr[m în conversa\ie cu Tat[l prin El. <Le voifluiera =i-i voi aduna, c[ci i-am r[scump[rat, =i se vor înmul\i cumse înmul\eau odinioar[> (Zaharia 10:8). Prin Domnul Isus oilor lise d[ drumul în Împ[r[\ie. <Atunci Împ[ratul va zice celor de ladreapta Lui: «Ve ni\i binecuvânta\ii Tat[lui Meu de mo=teni\iÎmp[r[\ia, care v-a fost preg[tit[ de la întemeierea lumii>(Matei 25:34). Cine intr[ în staulul Lui f[r[ autoriza\ie din parteaSa este considerat ho\ =i tâlhar =i procedeaz[ astfel din cauza unormotive nesincere. Oile s[n[toase nu ascult[ =i nu merg dup[ ei,deoarece recunosc vocea str[inului. Domnul Isus este u=a. Numaiprin credin\a în El se intr[ în promisiunile lui Dumnezeu. <Dup[

cunosc oile Mele, =i ele M[ cunosc pe Mine> (Ioan 10:14). Este]ngrozitor ca El s[ nu ne cunoasc[.

Cei care refuz[ s[ devin[ oile Lui vor auzi cuvintele: <Adev[ratv[ spun c[ nu v[ cunosc>. El te cunoa=te dup[ vorb[ =i fapt[. Tecunoa=te dup[ crucea pe care o duci. Te cunoa=te dup[ cum accep\is[ te jertfe=ti pentru lucrarea Lui. Te cunoa=te dup[ cum cârte=tic`nd treci prin încerc[ri. Biserica din Smirna suferea =i DomnulIsus îi spune: <+tiu!> (Apocalipsa 2:9). <...Fii credincios pân[ lamoarte =i-\i voi da cununa vie\ii> (Apocalipsa 2:10). El te vacunoa=te ca oaie a Lui dup[ modul ]n care L-ai m[rturisit =i nute-ai ru=inat de Numele Lui. <De aceea, pe ori=icine M[ vam[rturisi înaintea oamenilor, îl voi m[rturisi =i Eu înaintea Tat[luiMeu care este în ceruri> (Matei 10:32). Oile }=i cunosc p[storuldup[ voce, cu excep\ia celor bolnave. Trebuie s[ cite=ti Scriptura,s[ o st[pâne=ti, =i pe urm[ ea te va st[p`ni pe tine. Acolo g[se=tip[=une pentru sufletul t[u din bel=ug. Cunoscând Scriptura veideosebi vocea P[storului Bun de oricare alt[ voce, oricât demieroas[ =i de ademenitoare ar p[rea.

Pe vremea c`nd Domnul Isus umbla pe p[mânt, fariseii erauni=te c[l[uze spirituale oarbe, dar nici ast[zi lumea nu este lipsit[de astfel de îndrum[tori. Ei vorbesc =i cheam[ oamenii la Isus cuglasul p[rerilor =i intereselor lor =i nu cu glasul Scripturii. Papii=i-au luat îndr[zneala s[ spun[ c[ ei \in locul Domnului Isus pep[mânt. Nu de mult au publicat un articol ]n care spuneau c[ nu aivoie s[-\i ceri iertare de la Dumnezeu dec`t prin intermediul lor =iafirmau c[ ceea ce ei nu iart[, nici Dumnezeu nu iart[. Ei sus\in c[au putere s[ schimbe Legile divine. Ei spun c[ papa este Cristos pep[mânt care este infailibil, adic[ nu poate gre=i, dar nu de mult aufost sili\i de dovezi s[ admit[ c[ au comis gre=eli prin cruciade,inchizi\ii =i chiar prin negarea adev[rurilor =tiin\ei.

În anul 1798 Napoleon a atacat Roma =i l-a dus pe pap[ în exil,unde a murit. R[nile de moarte s-au vindecat =i se aude din nouvocea care am[ge=te mai mult de a =aptea parte din popula\iaomenirii. <P[zi\i-v[ de proroci mincino=i. Ei vin la voi îmbr[ca\i înhaine de oi, dar pe din[untru sunt ni=te lupi r[pitori> (Matei 7:15).

Marius Tripon

30 31

Ultima strigare

o turm[ de oi. <+i a început dela Moise, =i de la to\i prorocii, =i le-a tâlcuit, în toate Scripturile...> (Luca 24:27).

O erezie nou[, împotriva c[reia trebuie s[ lupt[m, este aceea c[unii cred c[ ]n casa de rug[ciune trebuie s[ fie distra\i. P[storul arechemarea de a pa=te oile =i nu de a distra caprele. Dumnezeu af[cut omul dup[ chipul =i asem[narea Sa, ]n aceast[ stare d`ndu-inumele de om, adic[ de privitor ]n sus. Dup[ ce omul a p[c[tuit adevenit mult inferior st[rii ini\iale, carne p[c[toas[, deoarece numai era dup[ chipul des[v`r=it al lui Dumnezeu. }ns[ prin jertfaDomnului Isus =i intrarea pe u=a care ni s-a deschis prin El suntemdin nou restaura\i la starea de oameni crea\i dup[ chi pul =iasem[narea Lui. Eu a trebuit doar s[ m[ umilesc =i s[ spun c[ num[ pot mântui singur. A trebuit s[-mi recunosc p[catul =i s[ m[c[iesc de el. Atunci Domnul a acceptat s[ intru pe u=a harului,acord`ndu-mi iertare =i mântuire.

Trebuie s[ existe o detronare a eului nostru pentru a avea loc]ntronarea lui Hristos în noi. Ai intrat =i tu pe aceast[ u=[ care esteDomnul Isus? Ai tu pace deplin[, care s[ fac[ fa\[ mor\ii dac[ ai fipe un pat ]n suferin\[ sau dac[ te-ar surprinde în ceasul urm[tor?E=ti tu o oaie în turma Domnului Isus? Dac[ intri pe aceast[ u=[ apoc[in\ei po\i s[ ai pacea =i m`ntuirea asigurat[. Aceast[promisiune vine din gura Aceluia care nu poate s[ mint[. Dac[ intripe u=[ la El vei g[si pentru sufletul t[u p[=une din bel=ug. Bate laaceast[ u=[ cu lacrimile poc[in\ei, iar ea se va deschide =i P[storulte va primi! Prin lacrimile poc[in\ei El î\i d[ din dragoste o inim[nou[ de rob, care plin[ de d[ruire vrea s[ fac[ numai voia luiDumnezeu. Aceasta te va face împlinit =i fericit. Vino s[ fii un mielal P[storului Bun =i vei avea p[=une din bel=ug!

Amin

venirea lor, au adunat Biserica, =i au istorisit tot ce f[cuseDumnezeu prin ei, =i cum deschisese Neamurilor u=a credin\ei>(Fapte 14:27). Cine intr[ pe aceast[ u=[ a credin\ei, care esteDomnul Isus =i înc[ mai este deschis[, g[se=te p[=une din bel=ug.<El }=i va pa=te turma ca un P[stor, va lua mieii în bra\e, îi va ducela sânul Lui, =i va c[l[uzi bl`nd oile care al[pteaz[> (Isaia 40:11).Toat[ aceast[ lucrare de mântuire se desf[=oar[ dup[ pla nuldragostei lui Dumnezeu. El a f[cut u=[ acolo unde nu era, pentru aputea fi =i noi mântui\i prin dragostea P[storului Bun, care +i-a datvia\a pentru oi la Golgota. <Dumnezeul p[cii, care, prin sângeleleg[mântului celui ve=nic, a sculat din mor\i pe Domnul nostru Isus,Marele P[stor al oilor> (Evrei 13:20).

În Domnul este bel=ug de iertare pentru orice tân[r sau b[trâncare vrea s[ intre în Împ[r[\ia Sa. În El este iertare pentru cel cup[cate mari la activ, dar =i pentru omul care afirm[ c[ tr[ie=te ovia\[ moral[, ]ns[ în fa\a ochilor sfin\i =i a standardului de sfin\eniea lui Dumnezeu este considerat p[c[tos. În El =i prin El avembel=ug de pace =i fericire chiar =i atunci când trecem prin încerc[ri,pentru c[ purt[m în suflet n[dejdea vie\ii ve=nice =i a r[spl[tiriidumnezeie=ti. <Dup[ aceste lucruri, m-am uitat, =i iat[ c[ o u=a eradeschis[ în cer...> (Apocalipsa 4:1). Prin Domnul Isus s-a deschisu=a =i pentru noi, neamurile, care eram str[ini de leg[mintele Lui=i f[r[ drept de cet[\enie ]n }mp[r[\ia Sa. Astfel am fost accepta\i=i înfia\i, devenind poporul =i turma p[=unii Lui. Dac[ ar fi spus c[El este u=a boga\ilor, sfin\ilor, în\elep\ilor, eu ar fi trebuit s[ r[mânafar[. A= fi oftat =i spus c[ =i eu doream s[ intru prin u=[ la bel=ug,dar sl[vit s[ fie Dumenzeu care nu a pus astfel de condi\ii. El aspus c[ acela care aude s[ vin[, =i cui îi este sete s[ vin[, s[ bea, îndar =i f[r[ plat[.

Oile Domnului se adun[ în staulele Lui de pe întreg p[mântulnumite case de rug[ciune, unde un pastor mic, angajat de MareleP[stor, d[ hran[ oilor. A=a cum Domnul Isus a f[cut ca cei doiucenici care mergeau spre Emaus s[ ]n\eleag[ Scriptura, pastoriichema\i la aceast[ slujb[, având ungerea de Sus, hr[nesc turma luiHristos cu înv[\[tura Scripturii, care este ca o p[=une bogat[ pentru


32 33

neferici\i. Sufletele care au avut experien\a umplerii cu DuhulSfânt =tiu ce înseamn[ fericirea. Pentru a explica unei persoanecare nu a avut experien\a umplerii cu acest rù al Duhului Sf`nt ]nvia\a lui ce ]nseamn[ fericirea este ca =i cum cineva i-ar spune uneibroscu\e care a tr[it numai într-un pu\ cu ap[ despre imensitateaoceanului. Acest râu al harului lui Dumnezeu, d[t[tor de via\[ =ifericire, aduce în sufletul care crede în Domnul Isus pe }nsu=iDumnezeu, izvorul acestui râu. <…M-au p[r[sit pe Mine, izvorulapelor vii…> (Ieremia 2:13).

Domnul Isus a recunoscut nevoile fizice ale oamenilor înmijlocul c[rora vestea Împ[r[\ia Cerurilor =i cu care a petrecutmult timp slujind nevoilor lor trupe=ti, dar adev[ratul scop pentrucare a venit în lumea noastr[ a fost acela de a salva sufleteleoamenilor, =i prin jertfa Lui s[-i califice pentru a deveni de\in[toriicelei mai mari bog[\ii, care este Duhul Sfânt. Interesul oamenilordin acea vreme, la fel ca =i în zilele de ast[zi, a fost mai întâi legatde nevoile trupe=ti, v[zute cu ochii p[mânte=ti. Prin minunile pecare Domnul Isus le-a f[cut a dovedit c[ El este Fiul lui Dumnezeu,care are competen\a =i autoritatea s[ rezolve orice problem[p[mânteasc[ sau sufleteasc[. Poporul c[ruia Domnul Isus s-aadresat ar fi vrut un împ[rat care s[ le dea libertate social[, s[-ihr[neasc[ în chip miraculos =i s[ le vindece trupurile bolnave, darDomnul Isus a promis, în textul citat, cu mult mai mult decât atât,pentru c[ ceea ce El ofer[ r[mâne ve=nic cu noi =i în noi.

Cuvintele textului citat au fost rostite de Domnul Isus cu ocaziaPraznicului Corturilor, prin care se comemora c[l[toria poporuluiIsrael prin pustie dup[ ie=irea din robia egiptean[. Aceste cuvintearat[ nevoia l[untric[ a sufletului, asem[nat[ cu un p[mânt uscat =isetos de ap[, f[r[ de care nu poate rodi. Textul ne arat[ seteal[untric[, v[zut[ de Dumnezeu, a omului care do re=te s[-Lcunoasc[ pe Creator printr-o rela\ie de prietenie =i inti mitate caaceea dintre Tat[l =i Fiul, dar ne spune =i modul în care aceast[nevoie de împlinire spiritual[ poate fi satisf[cut[. <C[ci voi turnaape peste p[mântul însetat =i râuri peste p[mântul uscat; voi turnaDuhul Meu peste s[mân\a ta, =i binecuvântarea Mea peste

4R~URI DE AP{ VIE

<Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri deap[ vie, cum zice Scriptura.> Ioan 7:38

Ovorb[ veche spune c[ acolo unde este ap[ este via\[ =ichiar din cele mai vechi timpuri omul s-a a=ezat în jurulapelor, având în vedere necesitatea ei pentru existen\[.

Dup[ cum via\a biologic[ este imposibil[ f[r[ ap[, care constituiecea mai mare parte a trupului nostru fizic, tot a=a via\aduhovniceasc[ este dependent[ vital de apa vie, care este putereaDuhului Sfânt. Apa este singura form[ de hidrogen care nu ested[un[toare trupului nostru =i nimeni nu concepe ideea c[ ar puteatr[i f[r[ s[ bea ap[; dar mult mai binef[c[toare, cu urm[ri ve=nice,este Apa Vie pe care o d[ Domnul Isus Hristos. Domnul Isus aasem[nat Duhul Sfânt =i bel=ugul darurilor pe care El le aduce învia\a oamenilor cu ni=te râuri de ap[ ce d[ruiesc via\[ spiritual[ dinabunden\[, pentru c[ face leg[tura între om =i bog[\iile ce secoboar[ din tezaurul harului lui Dumnezeu. <Este un râu, ale c[ruiizvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu…> (Psalmul 46:4).

Dup[ cum apa, cu propriet[\ile ei de dizolvant, elimin[produsele toxice din corp, tot a=a Duhul Sfânt dizolv[ firea noastr[cea veche, pentru ca omul cel nou s[ poat[ tr[i s[n[tos. Faptul dea avea sau nu acest râu de ap[ vie în inim[ ]mparte oamenii de pep[mânt în ferici\i =i neferici\i. Adev[rul cu privire la multe dintainele cere=ti este c[ exist[ o mul\ime de lucruri pe care nu le =tim,deoarece cunoa=tem în parte, Dumnezeu fiind Singurul carecunoa=te tot. Noi cunoa=tem doar starea când suntem ferici\i sau

34 35

Ultima strigare

Dumnezeu d[ aceast[ ap[ vie oricui o cere =i este timpul s[ teîntrebi dac[ faci parte din grupul celor ce au în inima lor acest râude ap[. <…Dac[ înseteaz[ cineva s[ vin[ la Mine, =i s[ bea> (Ioan7:37). Acela care prin poc[in\[ de tot trecutul, care a provocatmânia lui Dumnezeu, î=i pred[ via\a Domnului Isus =i }l prime=teca Domn =i M`ntuitor, cere =i prime=te aceast[ ap[ vie a DuhuluiSfânt. <…marea de nisip se va preface în iaz =i p[mântul uscat înizvoare de ape> (Isaia 35:7).

Apa vie se prime=te numai printr-o rela\ie direct[ cuDumnezeu, =i alt[ surs[ nu exist[. Acest râu de ap[ vie, promis deMântuitorul nostru =i primit de cei ce l-au cerut, a f[cut din acestesuflete binecuvântate o grupare ce formeaz[ Biserica luiDumnezeu. Acest râu de ap[ vie face posibil[ închinarea în duh =iîn adev[r, care este închinarea cerut[ de Dumnezeu. <Dar vineceasul, =i acum a =i venit, când închin[torii adev[ra\i se vor închinaTat[lui în duh =i în adev[r; fiindc[ astfel de închin[tori dore=teTat[l. Dumnezeu este Duh; =i cine se închin[ Lui, trebuie s[ I seînchine în duh =i adev[r> (Ioan 4:23, 24 ). Acest fel de închinare,care ]l zide=te pe credincios, capteaz[ aten\ia Cerului =i rug[ciunileajung pe altarul Dumnezeului Celui viu, despre care psalmistulspune c[ este un Dumnezeu care ascult[ rug[ciunea. <Dar voi,prea iubi\ilor, zidi\i-v[ suflete=te pe credin\a voastr[ prea sfânt[,ruga\i-v[ prin Duhul Sfânt> (Iuda 1:20).

Poate este timpul s[ te întrebi dac[ te rogi în a=a fel ]nc`trug[ciunea ta s[ ajung[ la tronul lui Dumnezeu. Acela careprime=te acest râu de ap[ vie în inima lui are consim\[mântul c[este ascultat atunci când î=i înal\[ rug[ciunea c[tre Cer. Pentru caDumnezeu s[ dea acest dar omului, a pl[tit prin jertfa Fiului S[uPreaiubit a=a de mult, ]nc`t omul nu ar fi vreodat[ în stare s[-Ir[spl[teasc[ îndeajuns, de aceea Dumnezeu d[ omului darulDuhului Sfânt. <Voi to\i cei înseta\i, veni\i la ape, chiar =i cel cen-are bani!…> (Isaia 55:1). Când Duhul Domnului lipse=te dinvia\a unui om, el se aseam[n[ cu o fântân[ lipsit[ de ap[. <Oameniiace=tia sunt ni=te fântâni f[r[ ap[…> (2 Petru 2:17). Ca =i un omsetos care se duce la o fântân[ s[-=i astâmpere setea =i o g[se=te

odraslele tale> (Isaia 44:3). Cuvintele rostite de M`ntuitor ]nmesajul S[u sunt un balsam vindec[tor ce curge de la Dumnezeuîn sufletul care vine la Domnul =i crede în El, pentru ca apoiaceast[ binecuvântare s[ curg[ mai departe din inima celui ce acrezut, f[cându-l o binecuvântare pentru cei din jurul s[u.

}n Marea Galileii se vars[ trei rùri =i ea, la rândul ei, printr-unrù, curge ]n Marea Moart[. Acest râu, care curge din MareaGalileii sau Marea Tiberiadei cum mai este numit[, se nume=teIordanul =i pe unde trece el este via\[, pentru c[ face posibil[cre=terea vegeta\iei. Omul care prime=te în el acest râu de ap[ vietrebuie s[-l lase s[ curg[ mai departe, altfel devine ca MareaMoart[, în care nu este via\[. Cel mântuit are dorin\a de a spune =ialtora despre Domnul, pentru ca =i al\ii s[ fie mântui\i. DomnulIsus d[ =i ast[zi aceast[ ap[ care înseamn[ via\[ spiritual[, cepulseaz[ dup[ inima lui Dumnezeu. Sunt multe religii =i crezuri înlume, dar prezen\a acestui râu al Duhului de via\[ în suflet ]i separ[pe oameni într-o grupare a acelora mângâia\i =i cârmui\i de DuhulSfânt, care au =i men\in o leg[tur[ direct[ cu Cerul, adic[ cuDumnezeu, în fiecare clip[ a vie\ii.

Religiile p[mântului caut[ s[ constrâng[ oamenii în domina -\iuni cu legi =i ritualuri omene=ti, dar aceia în a c[ror inim[ curgeacest râu formeaz[ o grupare de oameni numit[ Biserica luiDumnezeu. Biserica nu este o cl[dire, ci este format[ din oamenidin toate treptele societ[\ii, care au r[spuns chem[rii Evangheliei=i au devenit suflete mântuite prin na=terea din nou =i înnoireaf[cut[ de Duhul Sfânt. A bea =i a avea acest râu de ap[ vie în inim[este un act progresiv =i repetat printr-o comuniune ne]ntrerupt[ cuDomnul Isus Hristos. <Dar oricui va bea din apa, pe care i-o voi daEu, în veac nu-i va fi sete; ba înc[ apa pe care i-o voi da Eu, se vapreface în el într-un izvor de ap[, care va \â=ni în via\[ ve=nic[>(Ioan 4:14). Acest fel de comunicare cu Dumnezeu ne ajut[ s[ necunoa=tem întotdeauna starea prezent[ în care suntem înaintea Lui,prin aceea c[ Duhul Sfânt ne mângâie, ne îmb[rb[teaz[, nepreg[te=te pentru a fi folosi\i într-o lucrare sau ne mustr[, dup[cum este nevoie pentru sufletul nostru.


36 37

a Numelui Domnului Isus. A=a cum o tân[r[ logo dit[ nu accept[ cacineva s[-l vorbeasc[ de r[u pe iubitul ei pentru c[ o doare, a=a =isufletul care-L iube=te pe Domnul Isus este gata s[ apere =i s[ deasocoteal[ de credin\a pe care o poart[ în inim[. Un astfel de sufletnu se ru=ineaz[ c`nd este numit cre=tin sau poc[it. Aceia carem[nânc[ =i beau din meritele Domnului Isus ori de câte ori seîmp[rt[=esc din El î=i însu=esc personalitatea Domnului Isus, =i Celce face aceast[ modelare este Duhul Sfânt.

Prin înfiere în familia Regelui, Domnul Isus ne nume=te fra\iiLui, poporul Lui =i chiar neamul Lui, pentru c[ prin primireaacestui râu de via\[ în noi suntem n[scu\i din Dumnezeu. <Iaaminte spre Mine, dar, poporul Meu, pleac[ urechea spre Mine,neamul Meu!>.(Isaia 51:4). Dac[ nu ai ajuns la aceast[ stare, nutr[i în trecut, ci folose=te-te de salvarea pe care Dumnezeu \i-oofer[ prin credin\a în jertfa Domnului Isus. Un om foarte binepreg[tit în =colile înalte ale vremii, cu numele de Saul din Tars,odat[ ce a fost convins c[ Domnul Isus este Hristosul luiDumnezeu, dat ca Miel de r[scump[rare pentru omenire, nu a maitr[it în trecut, ci le-a socotit pe toate ca pe o pierdere ]n compara\iecu pre\ul nespus de mare al cunoa=terii lui Hristos. Acest om,numit mai târziu Pavel, a ajuns un apostol al neamurilor, care princuvintele râului de via\[ ce curgea din inima lui a îndemnat =i maiîndeamn[ ]nc[ milioane de suflete c[tre Dumnezeu.

S[ nu folosim trecutul nostru ca pe un pat pe care s[ ne odih nimîn meritele noastre, ci s[ punem tot ce avem la dispozi\ia luiDumnezeu, pentru ca El s[ se poat[ folosi de via\a noastr[ ca =ial\ii s[ bea din izvorul mântuirii. <Ve\i scoate ap[ cu bucurie dinizvoarele mântuirii> (Isaia 12:3). Psalmul 23 spune c[ o umblare cu<P[storul cel bun>, care este Domnul Isus, este o umblare printrep[=uni verzi =i ape de odihn[. <El m[ pa=te în p[=uni verzi, =i m[duce la ape de odihn[; îmi învioreaz[ sufletul…> (Psalmul 23:2-3).Nu este nicio umbr[ de îndoial[ în aceast[ afirma\ie odat[ ce unsuflet devine oaia Domnului Isus prin r[scump[rarea pl[tit[ de El,lucru care-L face proprietar. Sunt numite ape de odihn[ pentru c[Duhul Sfânt este aduc[tor de pace, odihn[ sufleteasc[ =i înviorare.

lipsit[ de ap[, a=a sunt bisericile în care nu curge acest râu de ap[vie al Duhului Sfânt, pentru c[ au stins Duhul cu legi =i judec[\iomene=ti sau fiindc[ Duhul Sfânt nu a fost niciodat[ bine venit înacel loc.

Milioane de oameni au religia ceremoniilor =i a slujbelor curitualuri care de multe ori le golesc buzunarele, le risipesc timpul,dar =i mai grav este c[ d[ omului o n[dejde fals[, cum c[ sufletulle-ar fi la ad[post. Lipsa acestui râu de ap[ vie produce pagub[ înafara bisericii, dar =i în[untru ei. <Ei sunt aceia care dau na=tere ladezbin[ri, oameni supu=i poftelor firii, care n-au Duhul> (Iuda1:19). Este necesar s[ ne cercet[m, s[ vedem dac[ în noi este acestrâu de ap[ vie care curge de la Dumnezeu. <Voi îns[ nu mai sunte\ip[mânte=ti, ci duhovnice=ti, dac[ Duhul lui Dumnezeu locuie=te înadev[r în voi. Dac[ n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este a Lui>(Romani 8:9). Acest verset spune c[ omul în care locuie=te Duhullui Dumnezeu este duhovnicesc, asemenea unui râu ce curge.Unele întreb[ri nu sunt pl[cute uneori, dar sunt importante, ca deexemplu: Ai tu în tine Duhul Sfânt? Ai fost n[scut din nou? Ai doaro religie în via\a ta sau ai o rela\ie de prie tenie cu Domnul Isus prinacest râu care este Duhul Sfânt? +tii sigur c[ dac[ ai trece înve=nicie în urm[toarele 24 de ore e=ti mântuit? Dac[ nu =tii =i dac[din[untrul t[u nu \â=ne=te f[r[ preget un r[spuns sigur la acesteîntreb[ri, probabil c[ ve=nicia sufletului t[u este în pericol.

Inima în care curge aceast[ ap[ vie promis[ de Domnul Isusabia a=teapt[ s[ aib[ ocazia s[-i spun[ cuiva despre prietenia cuDomnul Isus, s[ spun[ cum Domnul i-a schimbat via\a =i s[vorbeasc[ despre marea întâlnire care va avea loc, în curând, înziua când vom sta înaintea Domnului Isus. <+i Duhul =i Mireasazic: «Vino!» =i cine aude, s[ zic[: «Vino!» +i celui ce îi este sete,s[ vin[; cine vrea, s[ ia apa vie\ii f[r[ plat[!> (Apocalipsa 22:17).Apa vie a Duhului Sfânt din[untrul credinciosului îl face s[ doreas -c[ =i chiar s[ tânjeasc[ dup[ ziua Domnului, de aceea el spune:<Vino, Doamne Isuse!> Sufletul în care curge aceast[ ap[ este gatanu numai s[ r[spândeasc[ Vestea Bun[ a mântuirii prin râul carecurge din inima lui, dar este gata s[ sar[ în ap[rarea Evangheliei =i


38 39

Domnul Isus vorbe=te nu este p[mântesc, ci dumnezeiesc, =i estepus în inima omului care crede în Domnul de c[tre Dumnezeu.

Tr[im ast[zi vremea harului, înainte de R[pirea Bisericii la Cer,când Dumnezeu, care d[ omului poc[in\a, mai toarn[ acest râu deap[ vie ]n inimile oamenilor fl[mânzi dup[ neprih[nire. <Dup[aceea, voi turna Duhul Meu peste orice f[ptur[; fiii =i fii cele voastrevor prorocii, b[trânii vo=tri vor visa visuri, =i tinerii vo=tri vor aveavedenii. Chiar =i peste robi =i peste roabe, voi turna Duhul meu, înzilele acelea> (Ioel 2:28, 29). Zilele <acelea> le tr[im noi, cândDumnezeu d[ celui care cere cu st[ruin\[ din bog[\ia Cerului apavie a Duhului Sfânt care face s[ rodeasc[ în noi roada DuhuluiSfânt, care }l bucur[ pe Dumnezeu. Acest râu de ap[ vie s-a rev[rsatpe p[mânt la cincizeci de zile dup[ învierea Domnului Isus dinmor\i, în ziua de Rusalii, când se s[rb[torea Praznicul PrimelorRoade =i Praznicul Seceri=ului. Acest râu de ap[ vie continu[ s[ fierev[rsat peste cei dornici dup[ Dumnezeu, pân[ la ziua R[piriiBisericii la Cer. <C[ci voi turna ape peste p[mântul însetat =i râuripe p[mântul uscat; voi turna Duhul Meu peste s[mân\a ta, =ibinecuvântarea Mea peste odraslele tale, =i vor r[s[ri ca firele deiarb[ între ape, ca s[lciile lâng[ pâraiele de ap[> (Isaia 44:3, 4).

În textul citat la început Domnul Isus pune o condi\ie pentruacela care vrea acest râu de ap[ vie, atunci când spune: <Cine credeîn Mine…>. Ca s[ ai acest râu în tine, care nu te las[ setos dup[Dumnezeu fiindc[ \i-L aduce în suflet, trebuie s[ crezi în El.<…cine crede în Mine, nu va înseta niciodat[> (Ioan 6:35).Domnul Isus Hristos nu este doar un om bun, cu înv[\[turi de laDumnezeu, ci El este, a=a cum L-a v[zut Ioan Botez[torul, Mielullui Dumnezeu care a ridicat p[catele omenirii. Domnul Isus esteDumnezeul ce prime=te închinarea lui Toma care-L nume=te:<Domnul meu =i Dumnezeul meu!>. El este Acela care prime=teînchinarea apostolului Ioan în insula Patmos, dar prime=te =iînchinarea noastr[ ast[zi, a acelora care credem în El ca Domn =iMântuitor. Cine crede în El =i a fost cu adev[rat n[scut din nou esteplin de râvn[ pentru fapte bune, dar =tie c[ nu este mântuit prin ele,ci este socotit neprih[nit prin har.

Cu cât un râu este mai adânc, cu atât mai mult curge f[r[ g[l[gie.Aceia în a c[ror inim[ curge apa adânc[ a Duhului Sfânt nu scot unsunet strident, ca al unui instrument g[l[gios, =i acest lucru arat[ c[este lini=te sufleteasc[ ]n inima celui ce se face p[rta= puteriiDuhului Sfânt. Astfel de oameni nu se ceart[ =i nu-=i caut[dreptatea cu gura, chiar atunci când sunt respin=i de cei din jur.

Porumbelul simbolizeaz[ Duhul Sfânt =i este o pas[re cereprezint[ pacea. Versetul acesta spune c[ El, P[storul cel bun, neduce la ape de odihn[, pentru c[ singuri noi niciodat[ nu le-am g[si.Dac[ legea dat[ prin Moise a mânat poporul de la spate, legealeg[mântului celui nou, prin har, are ca =i conduc[tor pe DomnulIsus care merge înaintea noastr[, ar[tându-ne drumul =i ceea ce cereDumnezeu de la noi prin exemplul Lui personal. A ajuns sufletul t[ula aceste ape de odihn[ sau trebuie s[ recuno=ti c[ niciodat[ nu aiavut experin\a unei asemenea fericiri? P[=unea oilor Domnului Isuseste Sfânta Scriptur[, care arat[ omului calea spre Dumnezeu =ifelul în care poate primi darul Duhului Sfânt ca pe o ap[ vie îninima lui. <Cere\i, =i vi se va da; c[uta\i =i ve\i g[si; bate\i, =i vi seva deschide> (Matei 7:7). Cel ce vrea aceast[ bog[\ie a apei viitrebuie s[ o cear[ cu st[ruin\[ de la Dumnezeu, în rug[ciune acas[sau în cercurile de rug[ciune. <Deci, dac[ voi, care sunte\i r[i, =ti\is[ da\i daruri bune copiilor vo=tri, cu cât mai mult Tat[l vostru celdin ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer> (Luca 11:13).

Dumnezeu în bun[tatea Sa a ales s[ pun[ în noi, cei care suntemdin lut, acest râu dumnezeiesc. <Tu cercetezi p[mântul =i-i daibel=ug, îl umpli de bog[\ii, =i de râuri dumnezeie=ti, pline cuap[…> (Psalmul 65:9). Într-o zi, într-un fel sau altul, acest trup delut va r[mâne în urm[, dar duhul =i sufletul nostru, în careDumnezeu a pus acest râu de ap[ vie, se va în[l\a spre Casa ce reas - c[ =i ve=nic[, pentru a fi totdeauna cu Dumnezeu. Acest râudumnezeiesc este ca o f`nt`n[ artezian[ în inima credinciosului,ca re-l face pl[cut celor din jur pentru c[ este o binecuvântarepentru ei. Dup[ cum omul nu poate planta în p[mânt sursa unuiizvor de ap[ mineral[, ci el este pus acolo de Dumnezeu spre a fi obinecuvântare în calea omului, tot a=a acest izvor despre care

Ultima strigare

40 41

Marius Tripon

5M{RG{RITARUL DE MARE PRE|

Împ[r[\ia cerurilor se mai aseam[n[ cu un negustorcare caut[ m[rg[ritare frumoase. +i, când g[se=te unm[rg[ritar de mare pre\, se duce de vinde tot ce are,=i-l cump[r[.> Matei 13:45, 46

Pilda comorii ascunse =i a m[rg[ritarului de mare pre\ suntprezentate ca dou[ pilde gemene, unice Evangheliei dup[Matei, având scopul de a ne ar[ta interesul deosebit al lui

Dumnezeu de a face sufletelor noastre parte în Împ[r[\ia Save=nic[. În vechime, din lipsa sistemelor bancare sigure, existaobiceiul ca oamenii s[-=i îngroape lucrurile de valoare în p[mântatunci când sim\eau c[ se apropie pericolul de a fi ataca\i, cuceri\isau când trebuiau s[ c[l[toreasc[ pentru perioade lungi de timp.Multe dintre aceste comori au r[mas ascunse pân[ în ziua de ast[zi,pentru c[ cei care le-au ascuns, din diferite motive, nu au mai avutocazia s[ le dezgroape. M[rg[ritarul sau perla are form[ sferic[, deo culoare sidefie =i se formeaz[ în interiorul unei scoici, în jurulunui corp str[in care a p[truns în[untrul scoicii. Cuvântul luiDumnezeu =i calea poc[in\ei ne prime=te ca pe o scoic[ spre a neprelucra =i a face din noi valori pentru cer.

Drumul nostru spre Canaanul Ceresc este un timp de prelucrare,uneori nepl[cut pentru firea noastr[. Este un timp când DuhulSfânt cre=te în noi virtu\i care sunt valori pentru Împ[r[\ia luiDumnezeu. Am putea asem[na aceast[ lucrare a prelucr[rii noastreîn ceva valoros, prin examenele vie\ii, cu o scoic[ care, chiar dac[nu este atractiv[ pe dinafar[, atunci când ceva p[trunde în[untrul

Cei ce cred în El formeaz[ un popor aparte, separat de restuloamenilor nu prin grani\e p[mânte=ti sau prin aceea c[ vorbesc olimb[ aparte de ei, ci au în comun faptul c[ au primit în inima loracest râu de ap[ vie al Duhului Sfânt. Cei ce cred în El ascult[ =ip[zesc cu scump[tate poruncile Domnului Isus scrise în SfinteleScripturi, care sunt dreptarul înv[\[turii s[n[toase. Cei ce cred înEl fac parte din trupul Lui, frecventând cu statornicie strângerealaolalt[ a credincio=ilor în casele de rug[ciune unde este vestitCuvântul nealterat al Scripturii. Pentru acela care crede înDomnul Isus Hristos cel înviat din mor\i a treia zi dup[ Scripturi,frecventarea casei de rug[ciune, unde Biserica se adun[, este unpre\ios act de închinare, pentru c[ ceea ce îi determin[ s[ mearg[la casa de rug[ciune este dorin\a de a se închina lui Dumnezeu.Acela care crede în El face leg[mânt cu Dumnezeu prin scufundareîn apa botezului =i nu lipse=te niciodat[ de la împ[rt[=irea cu trupul=i sângele Domnului, tr[ind o via\[ sfânt[, separat[ de tot ceea ceScriptura nume=te p[cat.

Cei ce cred în El duc o via\[ de slujire, ajutând pe cei în nevoie=i îmb[rb[tând pe cei ce trec prin necazuri. Omul care crede în El=i a primit acest râu de ap[ vie în inim[ spune =i altuia despre minu -nea pe care Dumnezeu a f[cut-o în via\a lui. <Cuvintele gurii unuiom sunt ca ni=te ape adânci; izvorul în\elepciunii este ca un =uvoicare curge într-una> (Proverbe 18:4). Psalmistul spune c[Dumnezeu Se coboar[ în adunarea Lui, în mijlocul laudelor careies din inimile unite a celor în care curge acest râu de ap[ vie alDuhului Sfânt. Acela care crede în El cânt[ cânt[ri de laud[ luiDumnezeu, pentru bun[tatea pe care +i-a ar[tat-o fa\[ de el. Crezitu în Domnul Isus ca s[ ai parte de aceast[ ap[ vie ce ferice=te? Semerit[ s[ o cau\i pân[ o g[se=ti, =i s[ o ceri pân[ ce o prime=ti.Dac[ crezi în El =i vei face lucrurile amintite mai sus, lucrurica re-\i stau în putin\[ =i care dovedesc c[ crezi în El, vei cere =i veiprimi aceast[ bog[\ie a Duhului Sfânt, care te va face un sufletfericit aici pe p[mânt =i ve=nic sus în Cer cu Dumnezeu =i cu to\iaceia care au primit acest râu aduc[tor de fericire.

Amin

Marius Tripon

42 43

}ntrucât jertfa celor r[i este o scârb[ înaintea lui Dumnezeu, noi nuavem cum ajunge în pozi\ia de a putea ob\ine mântuirea prinmeritele noastre. Dac[ dorim m`ntuirea, aceasta va fi ]n termeniilui Dumnezeu. <Nu voi M-a\i ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi;=i v-am rânduit s[ merge\i =i s[ aduce\i road[, =i roada voastr[ s[r[mân[...> (Ioan 15:16).

Pilda m[rg[ritarului de mare pre\, cuprins[ în numai dou[versete, ne spune c[ un negustor a c[utat =i a g[sit un m[rg[ritar,pentru care a pl[tit un pre\ foarte ridicat. Putem privi la aceast[pild[ a m[rg[ritarului de mare pre\ din diferite unghiuri, =i una dinexplica\iile care poate trezi în noi sentimente de recuno=tin\[ esteatunci c`nd ]n\elegem c[ Domnul Isus este negustorul, iar pre\ulpl[tit este jertfa Domnului Isus. Cu aceast[ interpretare m[rg[ -ritarul de pre\ este Biserica format[ din sufletele celor mântui\i.

Negustorul a c[l[torit departe =i nu era interesat de altceva decâtde un m[rg[ritar de pre\, pe care =i l-a ]nsu=it pl[tind pre\ul lui.<Nu =ti\i c[ trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, carelocuie=te în voi, =i pe care L-a\i primit de la Dumnezeu? +i c[ voinu sunte\i ai vo=tri? C[ci a\i fost cump[ra\i cu un pre\. Prosl[vi\idar pe Dumnezeu în trupul =i în duhul vostru, care sunt ale luiDumnezeu> (1 Corinteni 6:19, 20). Împ[r[\ia lui Dumnezeu nueste de vânzare, ci doar se l[rge=te prin sufletele acelora care }lprimesc pe Domnul Isus în inima lor. Domnul Isus ne-a f[cut ai Luiprin aceea c[ a pl[tit pentru r[scump[rarea sufletului nostru, careprin p[cat s-a devalorizat, devenind inacceptabil pentru a fi primitîn cer. <C[ci =ti\i c[ nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur,a\i fost r[scump[ra\i din felul de=ert de vie\uire pe care-lmo=teniser[\i de la p[rin\ii vo=tri, ci cu sângele scump al luiHristos, Mielul f[r[ cusur =i f[r[ prihan[> (1 Petru 1:18, 19).

Domnul Isus Hristos pentru a intra în posesia sufletelor din caree format[ Biserica a pl[tit cu sângele S[u de bun[ voie. <Lua\iseama dar la voi în=iv[ =i la toat[ turma peste care v-a pus DuhulSfânt episcopi, ca s[ p[stori\i Biserica Domnului, pe care acâ=tigat-o cu însu=i sângele S[u> (Fapte 20:28). Domnul Isus nu afost =i nu va fi de vânzare niciodat[ =i nici nu exist[ nimic în

ei poate fi transformat[ într-un m[rg[ritar de mare pre\. Aceast[pild[ a primit interpret[ri diferite, cu folos duhovnicesc de-a lungulanilor, dar cele mai des întâlnite interpret[ri sunt acelea ]n care fieDomnul Isus, fie Împ[r[\ia lui Dumnezeu sau Bise rica suntdescrise ca fiind m[rg[ritarul de mare pre\. Negustorul dem[rg[ritare a c[utat în mod deliberat ceva specific, care s[ aib[mare pre\ =i acest ceva trebuia s[ se potriveasc[ cu a=tept[rile lui.Dumnezeu a c[utat de la început s[ fac[ din om fiin\a peste cares[-+i reverse dragostea =i de la care s[ primeasc[ dragoste. Pla nulacesta =i dorin\a de bine a lui Dumnezeu a devenit o realitate, =ianume Biserica lui Dumnezeu format[ din cei pe care Duhul Sfânti-a n[scut din nou, începând de la Rusalii =i pân[ la R[pire.

Este important s[ d[m aten\ie faptului c[ nu noi, care iubeamîntunericul, L-am c[utat pe Dumnezeu, pe Cel ce este lumin[, ci Elne-a c[utat pe noi. <Nu este nici unul care s[ aib[ pricepere. Nueste nici unul care s[ caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.>(Romani 3:11). Omului îi place p[catul precum porcului noroiul =ipân[ c`nd Duhul Sfânt nu-i treze=te mintea s[n[toas[ ca s[-=i vin[în fire, s[ se vad[ murdar, =i pân[ când prin na=terea din nou nu-=ischimb[ atitudinea de a se complace în astfel de st[ri, nu are gând=i nici dorin\[ ca s[ ias[ din noroiul p[catului. <Nimeni nu poateveni la Mine, dac[ nu-l atrage Tat[l, care M-a trimis; =i Eu îl voiînvia în ziua de apoi> (Ioan 6:44).

Omul, fie c[ are pu\ine sau foarte multe p[cate, nu are cu cepl[ti pentru ele ca s[ primeasc[ mântuirea, adic[ starea de omiertat, neprih[nit, pentru ca dup[ aceast[ via\[ s[ intre în Cer sprea fi ve=nic cu Dumnezeu. F[r[ jertfa de înlocuire, ca plat[ pentrup[cat, degeaba ar fi fost oamenii de acord cu Dumnezeu ]n ceea ceprive=te p[c[to=enia lor =i faptul c[ p[catul lor merit[ pedeapsa,fiindc[ nu aveau cu ce dobândi iertarea. <To\i am ajuns ca ni=tenecura\i, =i toate faptele noastre bune sunt ca o hain[ mânjit[...>(Isaia 64:6). Au fost =i mai sunt dintre aceia care se în=al[ crezândc[ ar putea pl[ti cu bani sau fapte darul lui Dumnezeu. <Dar Petrui-a zis: «Banii t[i s[ piar[ împreun[ cu tine, pentru c[ ai crezut c[darul lui Dumnezeu s-ar putea c[p[ta cu bani!»> (Fapte 8:20).

Marius Tripon

44 45

Ultima strigare

devin[ o comoar[ care s[ înfrumuse\eze cerul. <… cum a iubit =iHristos Biserica =i S-a dat pe Sine pentru ea> (Efeseni 5:25).Domnul Isus a pl[tit pentru noi, înlocuindu-ne din pozi\ia decondamna\i la moarte. <…Domnul a f[cut s[ cad[ asupra Luinelegiuirea noastr[ a tuturor> (Isaia 53:6).

Un m[rg[ritar începe prin a fi un lucru f[r[ de valoare, ca =i ogranul[ de nisip sau alte lucruri ce se g[sesc prin ap[. Dup[ cum operl[ este format[ ca urmare a penetr[rii unui corp str[in de diferitefeluri ]ntr-o scoic[, a=a Biserica este format[ din diferi\i oameni,care r[spund chem[rii lui Dumnezeu, fiind schimba\i în valoripentru Cer. Lucrarea de formare a perlei este o lucrare ascuns[în[utrul scoicii. Lucrarea de mântuire a sufletului începe în[untrulnostru, atunci când Duhul Sfânt face ini\ierea noastr[ în familia luiDumnezeu, prin minunea na=terii din nou. Dumnezeu este Acelacare vede Biserica în totalitatea ei =i îi vede frumuse\ea primit[prin lucrarea tainic[ a Duhului Sfânt. Chiar dac[ lumea nu opre\uie=te, Biserica este de mare folos omenirii, pentru c[ prezen\aei opre=te manifestarea în for\[ a puterilor întunericul ce se vordeclan=a cu toat[ furia ]n momentul ]n care Biserica va ajunge încer, dup[ cum este predestinat[.

Perla format[ în trupul scoicii nu poate fi t[iat[, deoarece spredeosebire de diamant, a t[ia o perl[ înseamn[ a o distruge. }n ochiilui Dumnezeu Biserica Sa formeaz[ o unitate, care la fel ca hainaDomnului Isus nu sufer[ s[ fie rupt[ în buc[\i. <V[ îndemn,fra\ilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, s[ ave\i to\iacela=i fel de vorbire, s[ n-ave\i desbin[ri între voi, ci s[ fi\i uni\iîn chip des[vâr=it într-un gând =i o sim\ire> (1 Corinteni 1:10). Unadin calit[\ile perlei este c[ reflect[ lumina, iar Biserica luiDumnezeu face la fel, reflectând lumina ce o prime=te de laDumnezeu. <Tot a=a s[ lumineze =i lumina voastr[ înainteaoamenilor, ca ei s[ vad[ faptele voastre bune, =i s[ sl[veasc[ peTat[l vostru, care este în ceruri> (Matei 5:16). Dup[ cumm[rg[ritarul are frumuse\e, =i Biserica Domnului are frumuse\e =iun mare pre\ în ochii lui Dumnezeu. <Oricine are n[dejdea aceastaîn El, se cur[\e=te, dup[ cum El este curat> (1 Ioan 3:3).

Univers cu care El s[ poat[ fi comparat ca valoare. Sfin\iiVechiu lui Testament au ascultat de Dumnezeu, L-au crezut =i s-ausacrificat pentru credin\a lor în Iehova. Ei vor fi mântui\i dup[planul lui Dumnezeu, îns[ Biserica este Mireasa Domnului Isusr[scump[rat[ în care Duhul Sfânt a crescut valori de sfin\enie =isacrificiu în dragoste, valori de care Dumnezeu se bucur[.

Un suflet nu poate prin eforturi proprii, oricât de bineinten\ionate ar fi ele, s[ pl[teasc[ pentru a fi parte din Biserica luiDumnezeu, ci devine curat =i frumos în ochii sfin\i ai luiDumnezeu, ca urmare a unui efort deosebit din partea Lui. <C[ciprin har a\i fost mântui\i, prin credin\[. +i aceasta nu vine de la voi;ci este darul lui Dumnezeu… C[ci noi suntem lucrarea Lui, =i amfost zidi\i în Hristos Isus…> (Efeseni 2:8, 10). R[scum p[rareasufletelor s-a desf[=urat =i se desf[=oar[ dup[ un plan numit Har,prin care cel s[rac =i gol este îmbog[\it fa\[ de Dumnezeu. <C[cicunoa=te\i harul Domnului nostru Isus Hristos. El, m[car c[ erabogat, s-a f[cut s[rac pentru voi, pentru ca prin s[r[cia Lui, voi s[v[ îmbog[\i\i> (2 Corinteni 8:9).

R[scump[rarea a inclus faptul c[ Domnul Isus a p[r[sitprezen\a Tat[lui =i a sfin\ilor îngeri, S-a dezbr[cat de slavacereasc[ =i S-a întrupat ca om, ca s[ sufere =i s[ moar[. În acest felDomnul Isus a pl[tit pre\ul întreg pentru a ajunge în posesiam[rg[ritarului de mare pre\ care este Biserica Sa. <…A Lui, carene iube=te, care ne-a sp[lat de p[catele noastre cu sângele S[u>(Apocalipsa 1:5). În Sfânta Scriptur[ ne sunt date multe lec\ii ]ncare exemple din natur[ =i din via\a animalelor sunt folosite pentrua ]n\elege mai bine anumite ]nv[\[turi. De data aceastaMântuitorul ne înva\[ o lec\ie de pre\, folosindu-se de asem[nareaBisericii cu o perl[ care ia fiin\[ în urma unei suferin\e.M[rg[ritarul sau perla, cum mai este numit[, se formeaz[ atuncicând într-o scoic[ p[trunde o granul[ de nisip sau vreun alt corpstr[in g[sit prin ap[. Pentru c[ acest corp str[in r[ne=te =i zgârìescoica în[utru, aceasta ]l acoper[ strat dup[ strat cu o substan\[asem[n[toare calciului, dându-i o rotunjime =i în acela=i timpfrumuse\e. Domnul Isus +i-a dat via\a pentru Biseric[ ca ea s[


46 47

murit, =i via\a voastr[ este ascuns[ cu Hristos în Dumnezeu>(Coloseni 3:3). O dat[ ce Duhul Sfânt ne d[ o identitate nou[ prinmeritul jertfei Domnului Isus, din p[c[to=i în neprih[ni\i, nu nemai vedem ca nisip sau ca alt[ impuritate, ci se vede Hristos, alec[rui virtu\i formeaz[ =i identific[ omul cel nou. O dat[ ce am fostmântui\i ne deosebim de cei care aleg s[ r[mân[ doar un fir denisip. Din aceast[ cauz[ suntem privi\i ca fiind diferi\i =i uneorichiar suntem urâ\i de lume. <Dac[ a\i fi din lume, lumea ar iubi ceeste al ei; dar, pentru c[ nu sunte\i din lume, =i pentru c[ Eu v-amales din mijlocul lumii, de aceea v[ ur[=te lumea> (Ioan 15:19).Lumea nu vede frumuse\e =i nici avantaj în a fi sfânt, dar cei care}l primesc pe Domnul Isus devin valori prin înnobilarea f[cut[ deharul lui Dumnezeu.

Negustorii, ]n general, cump[r[ ca apoi s[ vând[ mai scump,]ns[ pe Domnul Isus nu-L caracterizeaz[ acest fapt. El nu face a=a,ci ne vrea doar pentru Sine, pentru totdeauna, asemenea omuluibogat care cump[r[ un m[rg[ritar spre a-l p[stra. <Din El, prin El,=i pentru El sunt toate lucrurile. A Lui s[ fie slava în veci! Amin>(Romani 11:36). Dumnezeu }=i transfer[ aceast[ comoar[ sus încer, atunci c`nd un suflet trece prin u=a mor\ii ]n ve=nicii, dar laîmplinirea vremii, prin R[pirea bisericii la cer, El }=i va întregicomoara. Un renumit fizician cu numele de Faraday a fost întrebatcum poate crede c[ va avea loc aceast[ întrunire a Bisericii luiDumnezeu în clipa învierii =i a r[pirii. Acest fizician a luat o cup[de argint =i a cufundat-o în acid nitric, dizolv`nd astfel cupa. Apoia pus în acea compozi\ie cupru =i tot argintul s-a separat pe fundulvasului. Dup[ acest experiment le-a spus celor ce asistau c[ va facedin acel argint o cup[ mai frumoas[ dec`t cea dinainte.

În alt experiment a amestecat pilitur[ de fier cu p[mânt =i cânda pus un magnet mare deasupra p[mântului din pahar, p[mântul aînceput s[ se mi=te, l[sând s[ ias[ la iveal[ pilitura de fier, care afost imediat atras[ de magnet. Prin aceste experimente ademonstrat într-un mod =tiin\ific cum Dumnezeu va strânge toatesufletele mântuite la El. Faci =i tu parte din aceast[ comoar[ a luiDumnezeu? A primit sufletul t[u valoare prin schimbarea ce o face

Frumuse\ea st[ în cur[\ia =i sfin\enia cu care se p[streaz[ pentruMirele Isus. <C[ci sunt gelos de voi cu o gelozie dup[ voia luiDumnezeu, pentru c[ v-am logodit cu un b[rbat, ca s[ v[ înf[\i=ezînaintea lui Hristos ca pe o fecioar[ curat[> (2 Corinteni 11:2).

Negustorul nu a intrat u=or ]n posesia m[rg[ritarului, ci atrebuit s[ pl[teasc[ pentru el. Când a pl[tit pre\ul, Domnul Isus asim\it o bucurie, nu o pierdere. <…Isus, care, pentru bucuria care-I era pus[ înainte, a suferit crucea, a dispre\uit ru=inea, =i =ade ladreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu> (Evrei 12:2).Domnul Isus +i-a dat via\a pentru sufletul t[u =i al meu. DomnulIsus nu S-a târguit, spun`nd c[ pre\ul este prea mare, ci a pl[tit cuvia\a Lui ca s[ completeze tranzac\ia prin care sufletul doritor demântuire s[ devin[ proprietatea Sa. Orice suflet care se vede lipsitde merit =i de frumuse\e duhovniceasc[, prin poc[in\[, poate ceres[ fie acoperit cu meritul jertfei Domnului Isus, =i în acest fel s[devin[ valoros.

Domnul Isus nu a fost de vânzare niciodat[ =i nici nu a trebuit s[fie r[scump[rat, doar sufletul omului a avut nevoie de aceasta,deoarece prin p[cat =i-a pierdut valoarea, devenind asemenea unuiciob spart. Prin har, dintr-un lucru f[r[ de valoare =i urât, pentru c[p[catul este urât, am fost cur[\i\i =i acoperi\i cu sângele DomnuluiIsus, primind astfel valoare =i frumuse\e. <Ei vor fi ai Mei, ziceDomnul o=tirilor, Îmi vor fi o comoar[ deosebit[, în ziua pe care opreg[tesc Eu....> (Maleahi 3:17). Fiecare suflet mântuit esteinvesti\ia Lui, de aceea tot meritul este al Domnului. <…S-a dat peSine pentru ea, ca s-o sfin\easc[, dup[ ce a cur[\it-o prin botezul cuap[ prin Cuvânt, ca s[ înf[\i=eze înaintea Lui aceast[ Biseric[,sl[vit[, f[r[ pat[, f[r[ zbârcitur[ sau altceva de felul acesta, ci sfânt[=i f[r[ prihan[.> (Efeseni 5:25-27). Spre deosebire de diamante,perla este produs[ de un organism viu. Din cauza p[catului, suntemca un parazit care zgâriem frumuse\ea crea\iei lui Dumnezeu, pân[ce sângele Domnului Isus nu ne acoper[ =i nu ne d[ frumuse\eaneprih[nirii Lui, prin care ne face s[ sem[n[m cu El.

Suntem forma\i în chip tainic din omul ascuns al inimii noastre,unde apare o frumuse\e de care se bucur[ Dumnezeu. <C[ci voi a\i


48 49

Un student la =coala de sculptur[ a lui Michelangelo =i-aterminat lucrarea =i l-a invitat pe maestrul profesor s[-i verificesculptura. Acesta a examinat-o =i apoi i-a spus c[ îi lipse=te doar unlucru. Studentul toat[ noaptea n-a putut dormi, fr[mântându-se s[g[seasc[ ceea ce ar putea lipsi sculpturii sale. A doua zi l-a întrebatpe maestru ]n leg[tur[ cu lucrarea sa, =i acesta i-a spus c[ statuiicioplite îi lispe=te doar via\a. A fost un compliment extraordinarpentru acel student. Sunt oameni buni =i morali, care fac ce estebine înaintea oamenilor, dar ei sunt ca aceast[ statuie frumoas[,]ns[ lipsit[ de via\[. <Voi era\i mor\i în gre=elile =i ]n p[catelevoastre, în care tr[ia\i...> ( Efeseni 2:1-2). Oricât de vii am p[rea =ioricât de multe fapte bune am face, Scriptura ne nume=te mor\iduhovnice=te pân[ c`nd nu venim prin poc[in\[ la Domnul Isuscare, prin sp[larea na=terii din nou =i înnoirea f[cut[ de DuhulSfânt, ne face f[pturi noi.

Satana este ca un inginer chimist care face milioane deexperimente pentru a scoate formula potrivit[ cu care s[ în=eleomul. Este ca un farmacist care cânt[re=te cu precizie s[ vad[ câtadev[r poate s[ lase lâng[ neadev[r, ca s[ nu par[ suspicios omuluic[ruia îi ofer[ produsele lui otr[vitoare. Noi devenim valoro=i nuprin faptele noastre, ci prin meritul sângelui S[u, dup[ ce }l l[s[mpe Duhul Sfânt s[ ne cârmuiasc[ în tot adev[rul, iar rezultatul vorfi faptele bune prin care ne vom asem[na tot mai mult cu St[pânulnostru. Aceast[ schimbare va fi sim\it[ =i v[zut[ nu numai de celschimbat într-o f[ptur[ nou[, ci =i de cei din jur.

Un om dup[ ce s-a poc[it s-a dus la =eful s[u, care era proprie -tarul companiei, =i i-a m[rturisit c[ avea obiceiul s[-l fure la timp=i fiindc[ nu era bogat a cerut voie s[ lucreze ore suplimentarepân[ ce î=i va pl[ti datoria. Proprietarul foarte mi=cat nu numai c[a acceptat propunerea, dar curios s-a dus =i el la casa de rug[ciunes[ vad[ cine a influen\at via\[ acestui om într-un mod a=a deneobi=nuit. Mai târziu, când a v[zut c[ în acel angajat a avut loc oschimbare real[, ce a r[mas, a devenit =i el un urma= al luiHristos. A v[zut în tr[irea unui om o schimbare f[cut[ deDumnezeu =i prin acea m[rturie înc[ un suflet a fost câ=tigat pentru

harul lui Dumnezeu? Dac[ înc[ nu ai luat decizia de a te predaDomnului Isus înc[ mai po\i s[ faci acest lucru, ]ns[ va veni o zicând va fi prea târziu. Renun\[ la voia ta =i accept[ voia Lui, pentruca El s[ fac[ din tine o valoare pentru cer. Renun\[ la planurile tale,independen\a ta, pentru c[ toate acestea duc la un loc de chin, =iprime=te darul lui Dumnezeu prin care e=ti iertat =i primit înfamilia Marelui Împ[rat.

Când un om vine la Hristos fa\a i se lumineaz[, pentru c[ inimaeste nou[, vocabularul i se schimb[, unora chiar din\ii =i mâinile nule mai sunt galbene de tutun, prietenii se schimb[, dar odat[ cuaceste schimb[ri vine =i bucuria mântuirii ]nso\it[ de o pace pe careniciodat[ nu ai sim\it-o înainte în[untrul sufletului. Aceast[ înnoiref[cut[ de Duhul Sfânt d[ frumuse\e sufletului. <+i atunci împ[ratulî\i va pofti frumuse\ea. +i fiindc[ este Domnul t[u, adu-I închin[ -ciunile tale> (Psalmul 45:11). Pentru lume, în viitorul apropiat,urmeaz[ un timp de zbucium =i groaz[, dar pentru cei ce se predauDomnului Isus urmeaz[ bucuria de a fi ve=nic în cer, în prezen\aCelui care a pl[tit pre\ul pentru a ne face ai Lui. <Dar pentru voi,care v[ teme\i de Numele Meu, va r[s[ri Soarele neprih[nirii, =it[m[duirea va fi sub aripile Lui…> (Maleahi 4:2). Avem =i noi unpre\ de pl[tit pentru a primi aceast[ mântuire, =i anume de a ascultade El, =i atunci Domnul va face din noi o comoar[, lucrânddin[untru înspre afar[.

<…Dac[ voie=te cineva s[ vin[ dup[ Mine, s[ se lepede de sine,s[-=i ia crucea, =i s[ M[ urmeze> (Matei 16:24). Totul începe cu om[rturisire, recunosc`nd c[ e=ti p[c[tos =i c[ vrei s[ prime=tiiertarea care te face un copil al lui Dumnezeu. Cei mai mul\i oamenisunt exper\i ]n a g[si scuze, dar dac[ vrei un început nou este nevoies[-I spui Lui c[ e=ti un p[c[tos, =i El te va ierta. Atunci vei privitoate lucrurile din trecut ca pe o pierdere de timp =i te vei bucura deprezen\a ]n inima ta a Duhului Sfânt, care î\i va da un sim\permanent al prezen\ei lui Dumnezeu. <Ba înc[, =i acum privesctoate aceste lucruri ca o pierdere, fa\[ de pre\ul ne spus de mare alcunoa=terii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate=i le socotesc ca un gunoi, ca s[ câ=tig pe Hristos> (Filipeni 3:8).

Ultima strigare

50 51

Marius Tripon

6FOAMETEA DIN |ARA TA

<A venit îns[ o foamete în \ar[; =i Avram s-a pogor`tîn Egipt, ca s[ locuiasc[ pentru c`t[va vreme acolo;c[ci era o mare foamete în \ar[.> Genesa 12:10

Este foamete în \ara ta? Poate spui c[ vremurile aceleac`nd alimentele se procurau prin intermediul cuno= -tin\elor sau în cantit[\i foarte reduse, st`nd la cozi

imense, au trecut. Poate spui c[ ai f[cut parte dintr-o familie deoameni harnici, gospodari, chiar descurc[re\i, =i nu ai dus lips[niciodat[, chiar dac[ în \ar[ a fost criz[. Dac[ e=ti un suflet careîn\elegi ce înseamn[ na=terea de sus =i ai avut aceast[ minunat[experien\[, devenind prin meritul jertfei Domnului Isus un copil allui Dumnezeu, peste \ara sufletului t[u este foarte posibil c[ va fiîng[duit s[ vin[ o foamete. Este vorba de o foamete, dar nuneap[rat din cauza unei crize cauzat[ de faptul c[ nu s-au f[cutgr`nele în holde, ci este vorba de o foamete care const[ în lipsaunor lucruri pe care uneori le-am putea pune în r`ndul unor nevoilegitime ale fiin\ei noastre.

Avraam a fost omul care s-a eviden\iat înaintea lui Dumnezeuprin aceea c[ L-a crezut pe El =i la cuv`ntul Lui a ie=it din \ara Ur.Avraam a plecat spre \ara care avea s[ se numeasc[ |araCanaanului, Israelul de ast[zi, unde Dumnezeu a pl[nuit s[-+iridice un popor al Lui, prin care s[ binecuv`nteze toate popoarelelumii. C`nd vorbim de credin\[, g`ndul nostru se duce imediat laAvraam =i Scriptura îl nume=te tat[l credincio=ilor, dar de dataaceasta vom c[uta s[ scoatem folos duhovnicesc nu din credin\a

cer. De multe ori i s-a spus c[ trebuie s[ se poc[iasc[, dar aceastanu a avut efect pân[ c`nd nu a v[zut frumuse\ea sufletului omuluipe care îl schimb[ Dumnezeu. Vino la Hristos =i El te va face ovaloare nu numai în aceast[ lume, ci =i pentru a fi ve=nic în cer cuDumnezeu. Prime=te Darul iert[rii lui Dumnezeu ca s[ fii al Lui, aCelui care te vrea cu El pentru totdeauna.

Amin

Marius Tripon

52 53

Domnului. Poate spui c[ nu crezi c[ ai credin\[, dar totu=i primulpas pe care po\i s[-l faci, chiar dac[ nu =tii ce s[ crezi, este s[ ieihot[r`rea de a p[r[si idolatria lumii, orice form[ ar lua aceasta înzilele moderne de ast[zi, =i Dumnezeu va onoara aceast[ hot[r`rea ta de a-L c[uta =i-\i va da =i darul credin\ei ca s[ mergi maideparte. Avraam a ajuns la destina\ia spre care a pornit din Haran,destina\ie unde I-a f[cut un altar Domnului =i unde a primit nunumai dreptul asupra |[rii Canaanului, dar =i promisiunea c[Dumnezeu îl va face un neam mare, prin el urm`nd s[ bine cu v`n -teze toate familiile p[m`ntului.

Nu a trecut mult timp dup[ aceast[ stabilire a familiei lui în |arapromis[ =i cuv`ntul spune c[ a venit o foamete în \ar[. Avraam erabogat =i avea averi, printre care erau mul\i slujitori, dar c`nd avenit foametea s-a pogor`t în Egipt, f[r[ ca Dumnezeu s[-l trimit[acolo. A fost punctul unde credin\a lui în Dumnezeu pare fr`nt[,pentru c[ a crezut c[ El îi va da o \ar[ =i va purta de grij[ sufletuluilui, dar nu a avut încrederea c[ Domnul îl va ajuta s[ ias[ bine dinperioada de foamete. Dup[ acest compromis de a pleca de la loculunde Dumnezeu a promis binecuv`ntarea a urmat compromis dup[compromis, care l-a f[cut o rea m[rturie înaintea nepotului s[u,Lot, =i chiar înaintea Faraonului. Avraam a primit multe animale îndar, în Egipt, dar =i robi =i roabe, printre care o roab[ egipteanc[ cunumele de Agar. Aceast[ ad[ugare la familia lui i-a adus multnecaz, nu numai lui, dar chiar lumii întregi. În starea aceasta decompromis Dumnezeu nu i-a vorbit, ci a vorbit Faraonului p[g`n,lucru care a fost înc[ o umilire pe care a suferit-o Avraam pe l`ng[aceea c[ a fost descoperit c[ umbl[ cu =iretlicuri.

Avraam, gonit de un Faraon speriat =i furios, a plecat înapoi înCanaan la Betel, unde fusese cortul lui la început. Lot, c`nd atrebuit s[ se despart[ de Avraam, a ales c`mpia Sodomei, desprecare Cuv`ntul spune c[ era în acea vreme ca |ara Egiptului.Porunca lui Dumnezeu a fost clar[ c`nd a plecat din Ur: <… «Ie=idin \ara ta, din rudenia ta, =i din casa tat[lui t[u, =i vino în \ara pecare \i-o voi ar[ta»> (Genesa 12:1). I s-a spus s[ se despart[ de casatat[lui s[u =i chiar de rudenii, îns[ nu a ac\ionat imediat întocmai

care l-a f[cut s[ fie socotit neprih[nit înaintea lui Dumnezeu, ci dinfr`nturi din via\a lui în care credin\a i-a fost slab[ =i chiar fr`nt[,aceast[ stare duc`ndu-l în pribegia vie\ii lui pe unde nu ar fi trebuits[ mearg[. Acest mesaj va încerca s[ arate c[ adev[rata credin\[care-L onoreaz[ pe Dumnezeu =i îmbrac[ omul în binecuv`nt[riare r[d[cina în ceea ce Domnul a spus, nu în ceea ce omul spunec[ va face. C`nd ne încredem în ceea ce spunem noi c[ vom facene asem[n[m cu cei de la Turnul Babel, care au vrut s[-=i fac[ unnume pentru ei, dar noi, care suntem chema\i a fi f[pturi noi în careDomnul Isus s[ ia chip, avem chemarea de a ne încrede în ceea ceDumnezeu spune, pentru ca Numele Lui s[ fie prosl[vit prinascultare în via\a noastr[. Unul din cele mai triste lucruri înt`lnitela cei ce se numesc copii ai Domnului este s[ vezi c[ nu facleg[tura dintre via\a lor p[m`nteasc[, cu experien\ele ei, =i ceaduhovniceasc[, trat`ndu-le ca dou[ lucruri separate, în loc s[ lelase s[ se împleteasc[ =i s[ se întrep[trund[ una pe alta, zi de zi.

La v`rsta de 75 de ani, din starea de p[g`nism, Dumnezeu l-achemat pe Avraam s[ plece din Haran într-o \ar[ pe care i-apromis-o =i nu doar datorit[ unui sim\ optimist, ci crez`nd =iac\ion`nd pe baza a ceea ce Dumnezeu i-a spus, Avraam ascult`nd,astfel din p[g`n a devenit un credincios. Prin a crede =i a ac\ionabazat pe Cuv`ntul lui Dumnezeu milioane de oameni au ales s[devin[ credincio=i =i s[ priveasc[ cu toat[ încrederea spreCanaanul ceresc, pe care Dumnezeu l-a promis ca destina\ie final[=i ve=nic[ aceluia care prin Domnul Isus vine la Tat[l. Este unmoment potrivit s[ te întrebi dac[ Dumnezeu \i-a vorbit =i \ie =idac[ te-a chemat =i pe tine afar[ din lumea idolatr[ ca s[ prime=tidarul m`ntuirii. Acela care vrea m`ntuirea trebuie s[ cread[Cuv`ntul =i crez`nd s[ ]ncheie leg[m`nt cu Domnul Isus prinbotezul în ap[, lucrare care împarte oamenii în grupul celor careascult[ =i a celor care nu ascult[ de El.

A treia faz[, care cuprinde restul vie\ii, este aceea ]n caresufletul iertat =i m`ntuit s[ umble cu Dumnezeu, l[s`ndu-se s[ fiefolosit de El spre a aduce c`=tig Împ[r[\iei Lui, a=a cum vaseleconsacrate pentru cortul înt`lnirii erau folosite în slujba

Marius Tripon

54 55

Ultima strigare

mìnile goale> (Rut 1:21). Aceast[ neîncredere a lui Elimelec înpurtarea de grij[ a lui Dumnezeu =i p[r[sirea locului undeDumnezeu binecuv`nteaz[ a avut urm[ri grave.

În Moab domnea o idolatrie cumplit[, care mergea p`n[ acolo]nc`t unii î=i jertfeau copiii idolului Chemo=, =i dup[ c`\iva aniElimelec =i fiii lui, care se c[s[toriser[ acolo, au murit. Naomiîmpreun[ cu Rut, care a ales s[ o înso\easc[ pe Naomi, s-au întorsînapoi cu m`nile goale în \ara lui Israel. C`nd ne rug[m, cer`nd cavoia Domnului s[ se fac[ în via\a noastr[, uneori noi Îi cerem s[trimit[ foamete peste \ara sufletului nostru. Voia Domnului estesfin\irea noastr[ =i dorin\a Lui este ca ochii no=tri s[ fie a\inti\i laEl, care este c[petenia des[v`r=irii noastre. G[sim mai multe cazuride foamete amintite în Scriptur[, dar unele au avut ca =i scopîncercarea credin\ei =i tot a=a c`nd vine foametea, adic[ criza, peste\ara sufletului nostru, are ca =i scop s[ ne dovedeasc[ credin\a cafiind autentic[, nu doar vorbe rostite la vreme bun[.

Menirea foametei ce vine peste \ara sufletului nostru este aceeade a ne schimba umblarea, de la o umblare prin vedere la una princredin\[, lucru care este imposibil f[r[ de a trece prin criz[. Oastfel de foamete va transforma credin\a noastr[ de la o stareînchipuit[ de evaluare a noastr[ proprie la o credin\[ testat[, carene va face neclinti\i =i ne va ancora mai tare de cer. Uneori ni separe c[ =tim multe, putem multe, dar c`nd vine foametea peste \arasufletului nostru înv[\[m mai bine ca oric`nd c[ suntem ceea cesuntem prin harul Lui =i c[ desp[r\i\i de El nu putem face nimicbun. Înten\ia cu care este îng[duit[ s[ vin[ foametea este nu numais[ ne creasc[ credin\a, dar =i s[ st`rpeasc[ vl[starii de am[r[ciune,trezindu-ne la realitate atunci c`nd obi=nui\i fiind cu binecuv`ntare=i biruin\e g`ndim în noi c[ le avem datorit[ felului nostrudescurc[re\ de a fi. Vremea foametei ne va da ocazia s[ înv[\[mmai bine dec`t în vreme de bel=ug ce înseamn[ dependen\a deDumnezeu =i ne va înv[\a disciplina sufleteasc[, pentru c[ înordine =i disciplin[ spiritual[ este slobozenie, pe c`nd în lips[ dedisciplin[ apar leg[turile firii p[m`nte=ti ce ne leag[ de p[m`nt.Dac[ vrei s[ treci cu bine examenul din vremea de foamete va

dup[ cum i s-a spus =i fiecare neascultare l-a costat înt`rziere =ip[gubire. |ara pe care Dumnezeu i-a ar[tat-o a fost |araCanaanului =i nu Egiptul, unde Avraam =i-a c[utat refugiul învremea foametei, cu toate c[ avea bog[\ii =i slujitori care ar fi pututaduce cele necesare. Avem cu to\ii de înv[\at de aici =i anume s[nu ne îndoim de ceea ce Dumnezeu ne spune atunci c`nd vremea ebun[, despre ce va fi atunci c`nd va veni furtuna.

Furtuna a venit în via\a lui sub forma unei foamete =i cu toatec[ Dumnezeu a promis c[-l va binecuv`nta, pe l`ng[ c[ era dejabogat. Atunci c`nd a venit foametea a vrut s[ fie precaut, s[-L ajutepu\in pe Dumnezeu, a=a cum s-a înt`mplat =i cu Agar, =i s-apogor`t în Egipt. Dac[ spunem c[ noi credem c[ Dumnezeu nem`ntuie=te sufletul, dar nu credem c[ ne poate purta de grij[ f[r[ca noi s[ ne compromitem, credin\a noastr[ este o credin\[ slab[ =ichiar fr`nt[. Tot ce a ob\inut Avraam din Egipt a dus numai la r[u,dar Dumnezeu care a fost r[bd[tor cu el =i este îndelung r[bd[tor=i cu noi i-a dat =ans[ s[-=i vindece credin\a. A fost nevoie dec[in\[ =i de a se întoarce la Betel, unde i s-a promis binecuv`ntarea.Dumnezeu l-a restaurat pe Avraam în a=a fel ]nc`t Noul Testamentnu vorbe=te despre sl[biciunile acestea ale lui, ci numai de calit[ -\ile lui bune, =i mai t`rziu îl nume=te prietenul Lui. <Dar tu, Israele,robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, s[m`n\a lui Avraam,prietenul Meu> (Isaia 41:8). Tot a=a Dumnezeu este gata s[restaureze =i credin\a noastr[ dac[ este fr`nt[, numindu-neprietenii Lui, dac[ venindu-ne în fire vedem c[ ne-am îndep[rtat deDumnezeu =i ]ncepem s[ facem ceea ce ne-a spus s[ facem. <Voisunte\i prietenii Mei, dac[ face\i ce v[ poruncesc Eu> (Ioan 15:14).

Mul\i ani mai t`rziu, pe vremea judec[torilor, a mai avut loc uncaz asem[n[tor celui amintit mai sus în via\a lui ElimelecBetleemitul care împreun[ cu so\ia lui, Naomi, =i cei doi feciori ailor s-au refugiat în \ara Moabului pentru c[ venise o foamete peste\ara lui Israel. Elimelec era bogat, dar, ca =i Avraam, în loc s[ seîncread[ în Domnul c[ îi va purta de grij[ a c[utat ad[post lamoabi\i, care erau urma=ii lui Lot =i vr[jma=ii lui Israel. <Laplecare eram în bel=ug, =i acum Domnul m[ aduce înapoi cu


56 57

singuran\[ pentru via\a lor. Au avut de ales între a fi credincio=i,risc`nd cuptorul, sau a alege compromisul. Au ales s[ r[m`n[integri, =i în cuptor L-au înt`lnit pe Acela a c[rui fa\[ seam[n[ cufa\a unui Fiu de Dumnezeu.

C`nd vine foametea peste \ara sufletului t[u, =i va veni, a=a cuma venit peste Iov, ai ocazia s[ c`n\i c`nt[rile din noapte despre careaminte=te Iov, c`nt[ri pe care numai cei încerca\i le =tiu c`nta =icare sunt mult pre\uite în cer, pentru c[ exprim[ încredere înDumnezeu. O c`ntarea veche spune: <Nu te-ndoi ci crede c[ dup[orice nor,/ E-un soare =i mai dulce =i mai str[lucitor.> Milioane demartiri au spus =i au dovedit c[ se merit[ chiar s[-=i dea via\apentru a r[m`ne fideli Domnului Isus =i se estimeaz[ c[ au fostpeste 43 de milioane de cre=tini martiri din care peste 50% înultima sut[ de ani. Dac[ l-am întreba pe +tefan ne-ar spune c[ semerit[ s[ ne încredem în Dumnezeu =i s[ nu mergem la idolatriaMoabului c`nd suntem încerca\i, oric`t ne-ar costa. Se merit[ s[fim credincio=i p`n[ la moarte ca s[ primim cununa vie\ii, a=a cuml-a sf[tuit Apostolul Pavel pe Timotei.

Deviza credinciosului de a r[m`ne la Betelul rug[ciunii învremea c`nd b`ntuie foametea peste \ara sufletului s[u este frumosexprimat[ în cuvintele omului lui Dumnezeu: <... chiar dac[smochinul nu va înflori, vi\a nu va da nici un rod, rodul m[slinuluiva lipsi, =i c`mpiile nu vor da hran[, oile vor pieri din staule, =i nuvor mai fi boi în grajduri, eu tot m[ voi bucura ]n Domnul, m[ voibucura în Dumnezeul m`ntuirii mele!> (Habacuc 3:17, 18).Medaliile în cer se vor da nu celor ce fug dup[ sc[pare în Egipt =iMoab, ci acelora care au ales s[ umble prin credin\[, =tiind c[ =idac[ trec prin clipe grele Dumnezeu este Acela care le poate]ntinde o mas[ în fa\a potrivnicilor sufletului lor prin a le chez[=uipacea =i ai umple de bucuria m`ntuirii. Nu sunt pro bleme preamari, dar uneori ne dovedim a fi oameni cu credin\[ prea mic[. Vafi numele t[u ad[ugat la lista eroilor credin\ei aminti\i ]n Evrei 11?...sau vei fi dintre aceia care s-au l[sat cuprin=i de fric[ =i L-aup[r[sit pe Domnul f[r[ temei, întorc`ndu-se la felul lumii?Alegerea este a noastr[, dar r[spl[tirile care sunt foarte diferite le

trebui s[ define=ti ce este mai important în via\a ta =i dac[ spui cave=nicia sufletului =i fericirea lui în lumea care vine este cel maiimportant lucru pentru tine va trebui s[ procedezi asemenea unsuflet credincios, care crede Cuv`ntul lui Dumnezeu, Scriptura. Vatrebui s[ decizi care este pre\ul pe care e=ti gata s[-l pl[te=ti =i p`n[unde e=ti gata s[ ascul\i de Scriptur[, netrec`nd peste ce este scris=i nestric`nd Cuv`ntul, spre a nu z[d[rnici planul Lui bun pentruvia\a ta =i pentru a nu-\i pierde trecerea pe care o ai înainteaÎmp[ratului. Singurii lipsi\i de experien\a de a trece printr-o vremeplanificat[ de foamete sunt copiii din curvie.

Foametea din \ara sufletului t[u poate lua diferite forme. Poatefi faptul c[ s[n[tatea ta nu este a=a cum \i-o dore=ti, poate rela\iade prietenie cu partenerul de via\[ este una ce las[ de dorit saufoametea care vine peste \ara sufletului t[u const[ chiar în aceea c[treci printr-o criz[ de bunuri care intr[ în categoria lucrurilor destrict[ necesitate. Foametea care vine peste \ara sufletului t[u poatelua forma unei dezam[giri, a unei nepre\uiri sau chiar a unorînjosiri din partea cuiva foarte apropiat, din casa ta. Poate opersoan[ c[ruia i-ai fost de mare ajutor, ea ajung`nd la bine acumsau din orbirea invidiei, te trateaz[ cu r[ceal[ sau chiar du=m[nos.Poate e=ti în situa\ia c[ orice ai face nu-l po\i mul\umi pe =eful t[u,pe cineva din familie sau pe un profesor. Poate ai ajuns s[ pierziaveri sau un serviciu bun. Ce vei face? Alergi s[ te pl`ngi laoameni în Egipt sau în Moabul idolatru, c[ut`nd mijloace omene=ti=i fire=ti de rezolvare, sau vei c[uta s[ te supui sub m`na tare a luiDumnezeu, cer`ndu-I ajutorul în rug[ciune =i încredin\`ndu-\isoarta în m`na Lui? Oricare ar fi forma sub care vine foametea în\ara sufletului t[u nu te compromite, pentru c[ a=a cum Dumnezeua îng[duit foamete în Egipt exact =apte ani pe vremea lui Iosif, Elpoate aduce =i ani de bel=ug în via\a ta dac[ rabzi ispita de a tecompromite în Egipt. Oric`t de devastatoare ar fi foametea carevine peste \ara sufletului t[u, nu uita c[ Dumnezeu este la fel demult în controlul tuturor lucrurile =i în acea vreme ca =i atunci c`nderai în bel=ug. Tinerii israeli\i din Babilon aveau bel=ug de hran[,dar foametea ce a venit peste via\a lor a constat în lipsa de


58 59

ad[post în Moab, aleg`nd compromisul idolatriei, te vei îmb[rb[taîn Domnul, a=a cum a f[cut David c`nd era gata s[-l omoareoamenii, te vei face c[ nu auzi vorbirile de r[u la adresa ta, ca Saul,=i vei alerga la promisiunile lui Dumnezeu privind la c`t detrec[toare este via\a aceasta în compara\ie cu ve=nicia. C`nd peste\ara sufletului t[u vine foametea s-ar putea s[ fii tot timpul la unpas de lacrimi, dar nu le l[sa s[ te duc[ la disperare, ci las[ s[te-mping[ în bra\ele P[rintelui Ceresc care c`nt[re=te fiecare situa -\ie îng[duit[ peste via\a ta dup[ puterea pe care \i-a dat-o.

Magazinele de ast[zi ofer[ reduceri ca s[ atrag[ clien\i, dar laDumnezeu nu exist[ a=a ceva, ci credin\a autentic[ va fi aceea careva fi dovedit[ prin felul cum alegi s[ te încrezi în Domnul atuncic`nd treci prin clipe de încercare. Orice ai pierde, p`n[ nu pierziprietenia cu Dumnezeu nu ai pierdut mare lucru. Cel mai mizerabilsim\ l[untric este acela al omului care se treze=te în=elat pentru c[=i-a p[r[sit încrederea în Dumnezeu, pe care o a=tepta o marer[spl[tire, =i s-a pogor`t în Egipt sau în Moab, unde Dumnezeu nubinecuv`nteaz[. Chiar dac[ \ara sufletului nostru a fost eliberat[,firea cu toate c[ are rang de slug[ este gata s[ porneasc[ r[zboicivil în[untrul nostru împotriva dorin\elor duhului. Pe care din celedou[ firi alegem s[ le hr[nim? Cea pe care o hr[nim va deveni maitare. Hr[nind duhovnicescul vom deveni statornici în Dumnezeu,iar hr[nind firescul din noi ne vom duce înapoi la idolatrie =ineascultare de Dumnezeu. C`nd nu prime=ti avertiz[rile con=tiin\eiajungi s[ tr[ie=ti cu acuz[rile ei, care mereu î\i va spune: <Puteai s[ascul\i, puteai s[ rabzi, puteai s[ ier\i a=a cum tu ai fost iertat,puteai s[-L la=i pe Dumnezeu s[-\i fac[ dreptate, puteai s[ r[spunzicu iubire.>

Exist[ =i o foame bun[ dup[ Dumnezeu =i c`nd El vrea s[binecuv`nteze pe cineva îi d[ o foame dup[ Cuv`nt, dup[rug[ciune, dup[ p[rt[=ia cu fra\ii sinceri =i dup[ lucr[rileDuhului Sf`nt. Scriptura ne spune c[ este ferice de cei fl[m`nzidup[ neprih[nire, fiindc[ ei vor fi s[tura\i. <Iat[ vin zile, ziceDomnul Dumnezeu, c`nd voi trimite foamete în \ar[, nu foametede pìne, nici sete de ap[, ci foame =i sete dup[ auzirea cuvintelor

va da Dumnezeu. De multe ori Dumnezeu nu ne folose=te pentrulucruri importante p`n[ ce nu ne zdrobe=te grozav =i abia atuncic`nd suntem convin=i c[ numai depinz`nd de El putem face cevabun, =i inima noastr[ Îi apar\ine Lui, El alege s[ se foloseasc[ denoi =i s[ aduc[ c`=tig Împ[r[\iei Sale. Avem promisiunea c[Domnul este cu noi în toate zilele =i =tim c[ El vrea ca noi s[ nedovedim credincio=ia. Putem birui at`ta timp c`t ]ntre noi =iDumnezeu este o învoial[ de a umbla împreun[, =tiind c[ el nuumbl[ cu cei m`ndri =i nici nu se folose=te de vase murdare.Biruin\a noastr[ va depinde de aceast[ umblare cu Acela care nepoate p[zi de orice c[dere =i ne poate face s[ ne înf[\i=[m f[r[ pat[înaintea Lui. <Dac[ vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; =i rùrilenu te vor îneca; dac[ vei merge prin foc, nu te va arde, =i flac[ra nute va aprinde> (Isaia 43:2).

C`nd foametea va veni peste \ara sufletului nostru se va dovedimaturitatea spiritual[ sau lipsa ei din via\a noastr[. Este spredezavantajul nostru dac[ în ziua încerc[rii ne comport[mnedisciplina\i în loc s[ dovedim discern[m`nt spiritual. O dat[dovedi\i buni, Dumnezeu, care nu nec[je=te cu pl[cere pe fiiioamenilor, poate alege s[ aduc[ =i vremea bel=ugului. A necomporta onorabil în vremea încerc[rii nu trebuie privit doar ca unsacrificiu, ci ca o investi\ie profitabil[ în lucrurile care nu se v[d cuochii de carne. A r[m`ne integru nu trebuie privit doar ca un lucrunecesar, ci ca o obliga\ie la care ne-am angajat c`nd am promisc[-I vom fi credincio=i p`n[ la moarte. Atunci c`nd umbl[m nuprin vedere ci prin credin\[, care este o adaptare la un nou fel devia\[, nu =tim întotdeauna ce se va înt`mpla sau cum vom face fa\[situa\iei, fiindc[ de multe ori ne dep[=e=te, dar putem alege s[depindem de purtarea de grij[ a lui Dumnezeu. Într-o împrejurare,Domnul Isus i-a întrebat pe cei din jurul Lui: <... ce lucruneobi=nuit face\i?...> (Matei 5:47).

C`nd va veni foamete peste \ara sufletului t[u sub una dinformele descrise mai sus po\i s[ faci un lucru deosebit, pe careomul de r`nd nu-l poate face, =i anume în loc de a-\i c[uta ajutorulîn Egipt, sprijinindu-te pe un bra\ omenesc, sau prin a c[uta

Ultima strigare

60 61

Marius Tripon

Uneori sunt perioade de t[cere în via\a noastr[, de criz[, defoamete în \ara sufletului nostru, dar aceste clipe sunt clipe c`ndsuntem urm[ri\i mai cu aten\ie ca =i oric`nd de Tat[l nostru careeste în ceruri. În\eleg`nd c[ în via\a celui care se încrede înDumnezeu nu este coinciden\[, noroc =i nimic nu este l[sat la voia]nt`mpl[rii, putem alege s[ trecem cu bine testarea credin\ei, =tiindc[ ochii Lui sunt îndrepta\i asupra noastr[. Cea mai mare dorin\[ amea pentru copiii mei este nu s[ fie oameni mari =i cu succes învia\a aceasta, ci s[-L iubeasc[ pe Domnul =i s[-L asculte. La fel, =iDumnezeu vrea ca noi s[-L ascult[m, pentru c[ de ascultareanoastr[, atunci c`nd trecem prin perioad[ de foamete, depindelocul unde vom petrece ve=nicia =i r[spl[tirile pe care El abiaa=teapt[ s[ ni le dea.

Conform Cuv`ntului lui Dumnezeu, succesul în c[s[toriedepinde de împlinirea a trei faze, care sunt: <t`n[rul va l[sa, se vaalipi =i cei doi vor deveni una>. La fel, succesul în rela\ia noastr[cu Dumnezeu va deveni o realitate atunci c`nd: <l[s[m lumeaidolatr[, facem pasul poc[in\ei, ne alipim de Domnul =i cu timpuldovedim c[ putem umbla prin credin\[, devenind una cu El>.Pentru aceia care aleg s[ nu fug[ în Egipt sau Moab dup[ ajutor,c[ut`nd rezolv[ri prin lucruri care compromit integritateaspiritual[, r[spl[tirile sunt mari. <Voi sunte\i aceia, care a\i r[masnecontenit cu Mine în încerc[rile Mele. De aceea v[ preg[tescÎmp[ r[\ia, dup[ cum Tat[l Meu Mi-a preg[tit-o Mie, ca s[ m`nca\i=i s[ be\i masa Mea în Împ[r[\ia Mea...> (Luca 22:28-30).

Oric`t de frumoase =i bune ar fi lucrurile p[m`nte=ti ele apun înfa\a str[lucirii eternit[\ii cu Dumnezeu, de aceea se merit[ s[pl[tim pre\ul ascult[rii de El oric`t de ridicat ar p[rea a fi acesta =iatunci în viitorul nostru, în mod sigur, va fi un osp[\ îmbel=ugatîmpreun[ cu Acela care ne-a dat exemplul Lui de ascultare de Tat[l=i ne-a iubit îndeajuns ]nc`t S-a dat pe Sine la moarte pentru noi.<Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nicisoarele, nici vreo alt[ ar=i\[> (Apocalipsa 7:16).

Amin

Domnului> (Amos 8:11). Dup[ c`\iva ani de umblare cuDumnezeu pe p[m`nt, dac[ alegi s[ nu fugi în Egipt sau în Moabc`nd e=ti la necaz, vei ajunge tare în credin\[ =i foametea, adic[criza, nu te va mai speria, ci vei vedea în ea o oportunitate de a-Lvedea pe Acela care-+i face prezen\a chiar în cuptorul de foc. Elpoate alege s[ te ocroteasc[ de urgii ca pe israeli\ii din Gosen, dartrebuie s[ cerem ca voia Lui s[ se fac[ în via\a noastr[, pentru c[El are în vedere binele nostru, pe c`nd noi cunoa=tem în parte.

Mintea este ca o cutie frumoas[, dar depinde ce pui în ea, deaceea poate fi un mare <bun> sau un mare <r[u>. Putem alege s[punem în ea încrederea în noi în=ine =i în oameni sau putem puneîncrederea în promisiunile lui Dumnezeu. +tiind s[ deosebe=ti ce ainevoie de ceea ce ai dori po\i s[ fii mul\umit =i chiar fericit cufoarte pu\in, at`ta timp c`t e=ti cu Dumnezeu care-\i umple inimade pace. <Mul\umi\i-v[ cu ce ave\i> nu este doar o sugestie, ci ocondi\ie de a fi fericit chiar =i atunci c`nd \ara sufletului t[u treceprintr-o perioad[ de foamete. Valoarea noastr[ nu este cea estimat[de noi sau de oameni, ci cea v[zut[ de Dumnezeu, care prive=te lavirtu\iile pe care Duhul Sf`nt le cre=te în noi ca la ni=te podoabe ceîmpodobesc o mireas[. Psalmul 23 spune: <Domnul este P[storulmeu: nu voi duce lips[ de nimic...>, ]ns[ noi, cei care-L avem peDuhul Sf`nt cu noi =i în noi, putem merge mai departe =i s[spunem: <Domnul este P[storul meu, am tot ce-mi trebuie>.<Pentru c[ umbl[m prin credin\[, nu prin vedere> (2 Corinteni 5:7).

Cele mai mari probleme cu care avem de-a face sunt datorit[judec[\ii min\ii noastre cu privire la lucrurile pe care le vedem cuochii de carne. Rezultatul dorit de Dumnezeu vine atunci c`nd neuit[m la ceea ce se uit[ El ca fiind important, iar aceasta are locatunci c`nd inima noastr[ se încrede în El =i se pune la dispozi\iaLui pe baza a ceea ce ne-a spus El s[ facem. A nu merge în Egiptatunci c`nd Dumnezeu î\i spune s[ stai la Betel înseamn[ s[ umbliprin credin\[ =i bazat pe ceea ce El a promis alegi s[ nu intri înpanic[ pe perioada foametei, s[ o iei spre Egipt sau Moab, ci, cav`slind printr-o cea\[ groas[, te conduci dup[ busola numit[Cuv`ntul lui Dumnezeu.


62 63

lui Dumnezeu. <A=a dar, voi nu mai sunte\i nici str[ini, nici oaspe\iai casei, ci sunte\i împreun[ cet[\eni cu sfin\ii, oameni din casa luiDumnezeu> (Efeseni 2:19). Când credin\a ta întinde mâinile goalede orice merit personal =i cere iertare, prime=ti darul mântuirii.Este momentul în care Duhul Sfânt prin minunea na=terii din noud[ puls de via\[ duhului t[u =i începi c[l[toria pe drumul cel drept,despre care Domnul Isus a spus c[ este îngust. Apoi, cu pa=iisprinteni ai dragostei dintâi, având ca =i c[l[uz[ Duhul Sfânt carea condus multe suflete ce s-au l[sat pov[\uite, cu bine la destina\ie,porne=ti hot[rât pe acest drum pe care merg sufletele mântuite.Hot[rârea de a porni pe acest drum este cea mai important[ deciziepe care un suflet, care =tie deosebi binele de r[u, o poate lua.

<C[ci noi n-avem aici o cetate st[t[toare, ci suntem în c[utareacelei viitoare> (Evrei 13:14). La ce te po\i a=tepta s[ întâlne=tide-a lungul drumului str[b[tut de sufletul care a primit darulmântuirii? Ce fel de ora=e, ce fel de oameni, ce primejdii =i ce oazede reîmprosp[tare a puterilor po\i s[ te a=tep\i s[ întâlne=ti?Dumnezeu nu creaz[ caracterul oamenilor =i nici nu le d[ acela=ichip tuturor oamenilor; a=a cum dintr-o matri\[ în care torni unmaterial ies vase sau unelte identice ]ntre ele, tot a=a fiecare omeste un unicat, la fel ca fiecare fulg de nea sau frunz[. La fel este=i itinerariul fiec[rui suflet care a fost sp[lat de vechile p[cate =iîmbr[cat în albul nevinov[\iei lui Hristos, ca apoi s[ poat[ porni peaceast[ Cale a Domnului. <Ferice de cei ce î=i spal[ hainele, ca s[aib[ drept la pomul vie\ii, =i s[ intre pe por\i în cetate!>(Apocalipsa 22:14).

Vom aminti câteva din punctele de interes deosebit care vor fipe acest drum, la cap[tul c[ruia suntem a=tepta\i, dar ne va fi maiu=or dac[ chiar de la început în\elegem c[ Dumnezeu vrea s[ fimferici\i în aceast[ c[l[torie, dar mai mult ca =i aceasta El vrea s[fim sfin\i, pentru c[ numai a=a poate avea p[rt[=ie cu noi. El esteT[t[l nostru Cel Bun care prefer[ s[ dea binecuv`nt[ri celui ceascult[, mai mult decât }i place s[ ne ating[ cu nuia îndrept[rii.Este o c[l[torie în care înv[\[m c[ scopul Lui pentru noi este s[ neasem[n[m tot mai mult cu Fiul, El fiind interesat mai mult de ce

7C{L{TORIE SPRE |ARA PROMIS{

<Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat c[tre Domnul,=i El i-a izb[vit din necazurile lor; i-a c[l[uzit pedrumul cel drept, ca s[ ajung[ într-o cetate de locuit.>

Psalmul 107:6, 7

Potecile care =erpuiesc prin jungl[, cunoscute doar deb[=tina=i, drumurile folosite de primele caravane dec[mile înc[rcate cu marf[, cei peste 80.000 de kilometri

de drum roman construit de Cezar, cei 78 de kilometri de drum culabirinte subte rane de sub cl[dirile Vaticanului =i pân[ lamilioanele de kilometri de drum asfaltat aflat în folosin\[ ast[zi,sunt toate dovada c[ omul a în\eles importan\a drumurilor careleag[ a=ez[rile umane între ele. În acest mesaj vom privi la undrum diferit, mai important ca toate celelalte, f[cut nu de oameni,ci de Dumnezeu. Un drum care nu duce la un ora= f[cut de mâiniomene=ti, ci la o cetate al c[rui me=ter este Dumnezeu.

Despre Avraam Scriptura spune: <C[ci el a=tepta cetatea careare temelii tari, al c[rei me=ter =i ziditor este Dumnezeu>(Evrei 11:10). Punctul de plecare pe acest drum ce duce la Casa luiDumnezeu, unde este ve=nic pace, neprih[nire =i bucurie în DuhulSfânt, începe prin a avea o zi în via\a ta când printr-o rug[ciune depoc[in\[, apel`nd la meritul Domnul Isus, vii la Dumnezeu T[t[l,recunoscând c[ e=ti un suflet p[c[tos. <Isus i-a zis: «Eu sunt calea,adev[rul =i via\a. Nimeni nu vine la Tat[l decât prin Mine...»>(Ioan 14:6). Când vina î\i este =tears[, Duhul Sfânt te face o f[ptur[nou[, =i primind cet[\enia |[rii Lui te ridic[ la rangul de copil al

64 65

Ultima strigare

c[ dragostea Domnului a schimbat totul ]n bine pentru tine, =ipentru c[ }l iube=ti pe Acela care \i-a dat acest Cuvânt vei vrea s[}l p[ze=ti, ca El rodind în tine s[ schimbe vie\ile celor din jurul t[u.<Drept r[spuns, Isus i-a zis: «Dac[ M[ iube=te cineva, va p[ziCuvântul Meu, =i Tat[l Meu îl va iubi . Noi vom veni la el, =i vomlocui împreun[ cu el»> (Ioan 14:23).

C[l[toria sufletului mântuit este o c[l[torie ]n care a poposicând C[l[uza vrea s[ înaintezi poate fi deosebit de periculoas[. Ate opri unde nu trebuie poate însemna c[ ai g[sit o statuie sau unmonument lâng[ care e=ti mul\umit s[ r[mâi. Pot fi gânduri,experien\e duhovnice=ti pe care le-ai avut sau despre care ai auzit,într-o lucrare în care ai recunoscut mâna Domnului, a=a c[ în locde a-\i continua c[l[toria tr[ie=ti undeva în trecut. În aceast[c[l[torie vei întâlni c[l[tori care nu vor ca s[ mai lupte lupteleDomnului, precum David odinioar[, ci vor doar s[ stea. }ns[ odat[ce ai p[=it pe aceast[ cale dreapt[ trebuie s[ =tii c[ ideea de pensie,odihn[ =i huzur pentru suflet nu se potrive=te sufletului mântuit =isunt principii ce au fost comb[tute grozav de Domnul Isus în pildabogatului, c[ruia i-a rodit \arina în exces.

Vei întâlni c[l[tori ce =i-au întins corturile =i dintr-un dulce sim\de trând[vie nu mai vor s[ fac[ nimic ce necesit[ efort sau ceva cear putea deranja tihna lor, ba înc[ te vor invita s[ faci =i tu la fel,dar nu uita c[ timpul de odihn[ nu este acum. Tot pe acest drum veiîntâlni oameni care vor dori s[-\i iroseasc[ timpul, pentru c[ auîntotdeauna o mentalitate de victim[. Dac[ cineva îi întreab[ ceva,trebuie apoi s[ asculte o istorie întreag[ a unui om ce se vede biruit.Pe acest drum vei întâlni farisei sau cre=tini f[r[ dragoste, ce ur -mea z[ o rutin[ religioas[, care în mod mecanic practic[ ceremoniilipsite de via\[, pentru c[ bazându-se pe merite personale vorbescdespre lucrarea Domnului, dar I-au pus limite Duhului Sfânt, I-aut[g[duit puterea =i astfel au stins lucrarea Duhului.

În c[l[toria aceasta, ca parte din timpul dedicat dezvolt[riimu=chilor credin\ei tale, vei trece prin locuri pustii, când \i se vap[rea c[ cerul tace la ce ai tu de spus, vei auzi soli, v[zu\i sau chiarnev[zu\i, care-\i vor sugera c[ Dumnezeu nu e bun dac[ te duce

suntem decât de aceea ce facem, pentru c[ atunci când suntem cetrebuie s[ fim în Hristos Isus, cu care am m[rturisit c[ ne-amîmbr[cat când am p[=it în apa botezului, vom face ceea cetrebuie s[ facem. Pornim pe acest drum în deplin[ cuno=tin\[ c[ ceeste mai bun este p[strat pentru noi la sfâr=itul c[l[toriei,când vom ajunge în cetatea pe care ne-o va da Dumnezeu careziden\[ permanent[.

C[l[toria ta ca suflet mântuit este una în care vei afla c[Dumnezeu g[se=te mereu examene noi prin care te va întreaba: <Teîncrezi în Mine sau te bazezi pe ce =tii tu =i pe ce po\i face tu?> Peacest drum nu vei fi lipsit de bucurii, pentru c[ Duhul Sfântc[l[uzitorul va stârni în[untrul t[u acest sim\ de fericire =i te veibucura în prezen\a acelora care la fel ca tine au primit cet[\enia \[riiunde nu este noapte. Nu vei sta doar în c[ldura pl[cut[ a soarelui,dar ca s[ fii treaz =i alert te va trece =i prin ape, uneori chiar adânci=i chiar prin cuptoare de foc. <Dac[ vei trece prin ape, Eu voi fi cutine; =i râurile nu te vor îneca; dac[ vei merge prin foc, nu te vaarde, =i flac[ra nu te va aprinde> (Isaia 43:2).

C[l[toria sufletului mântuit este o c[l[torie în care cu cât ai maipu\ine bagaje cu atât c[l[tore=ti mai u=or, pentru c[ la=i ca acestebinecuvânt[ri s[ curg[ de la tine spre al\ii =i dup[ planul CeluiSfânt, care face totul dup[ planul voii Sale, aceste valori \i se]nregistreaz[ în cetatea unde e=ti a=teptat, unde ho\ii nu fur[,moliile nu rod =i infla\ia nu prezint[ nici un pericol. Pericolul pecare-l vei întâmpina pe traseul acestei c[l[torii poate consta nunumai în ce nu =tii, dar =i în ce =tii =i este gre=it, de aceea ca =i copilîn credin\[ f[ o prioritate a vie\ii tale din a citi =i studia Cuv`ntulDomnului ca s[-L cuno=ti a=a cum ne-a fost dat în Scriptur[.<Cuvântul lui Hristos s[ locuiasc[ din bel=ug în voi în toat[în\elepciunea...> (Coloseni 3:16). Acest Cuvânt te va hr[ni, te vapov[\ui =i chiar te va înarma cu <spusele lui Dumnezeu> dinScriptur[. Pe m[sur[ ce parcurgi acest drum ai s[ în\elegi tot maibine cât de pre\ios este Cuvântul cel viu =i lucr[tor pentru s[n[tatea=i siguran\a sufletului t[u, a=a c[ d[-\i silin\a s[-L st[pâne=ti, caapoi El s[ te st[pâneasc[ pe tine. Când ai s[-L cuno=ti vei în\elege


66 67

ca al lui, dar de fapt este nevoie de cineva mai tare ca el =i acelaeste Dumnezeu.

Frica rea =i credin\a nu pot conlocui împreun[, de aceea cândGoliat î\i va ie=i ]nainte rânjind încrede-te în Dumnezeul care-\inum[r[ =i firele de p[r. Continu[ s[ r[mâi ne]ntinat, pentru c[ acestGoliat nu neap[rat î\i va ataca trupul, ci va c[uta s[ te fac[ s[ tecompromi\i în gândire sau fapte. Va trebui s[ lup\i cu gânduriletale, biruind =i spunând un NU clar la tot ce nu vine dinîncredin\are. Va trebui s[ faci leg[mânt cu ochii t[i, punându-lestr[ji severe, =i gura ta va trebui s[ =tie s[ spun[ NU blidului delinte =i un NU clar Dalilei sau lui Sihem. Urechile tale vor trebuis[ dezvolte un sim\ mai fin =i mai dezvoltat al auzului pentru arecunoa=te vocea P[storului cel Bun ca nu cumva s[ mergi dup[str[ini sau s[ te afli atras de cântecele sirenelor uciga=e.

Când te vei purta a=a a=teapt[-te nu s[ fii iubit de lume, ci criti -cat, urât =i chiar atacat din desi=urile umbrite, unde stau ceinesinceri, cu s[ge\i arz[toare ale invidiei sau se poate c[ vei ajungechiar aruncat pe nedrept în temni\a uit[rii =i persecu\iei, asemenealui Iosif cel curat. Este posibil s[ ajungi s[ te vezi încol\it din toatep[r\ile =i în spatele t[u s[ fie Marea Ro=ie, dar r[mânândcredincios te po\i a=tepta în asemenea clipe s[ vezi deschizându-seu=i acolo unde tu nu vezi u=i. Vei trece ca David prin valeaRafaimi\ilor unde vei auzi un vuiet de pa=i în vârful duzilor =i vei=ti c[ Domnul merge înaintea ta la lupt[ ca s[ împr[=tie pevr[jma=ii t[i din drumul t[u.

Vei trece prin locuri pustii, unde =erpi înfoca\i vor c[uta s[ teînsp[imânte, dar nu uita c[ mai mare este Acela care este în noidec`t acela care este în lume =i privind în sus, de unde î\i vineputerea =i biruin\a, vei putea trece nev[t[mat. Vei trece printr-ovale numit[ Valea Plângerii, dar chiar dac[ a-tunci când intri înaceast[ vale la început nu vezi ape, nu uita c[ Acela care a promisc[ este cu tine în toate zilele, a=a cum a f[cut pentru roaba Hagar,va face s[ \â=neasc[ din p[mânt izvoare de ap[. <Când str[batace=tia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare, =iploaia timpurie o acoper[ cu binecuvânt[ri> (Psalmul 84:6).

prin a=a locuri =i ai s[ fii provocat s[ cârte=ti prin vorbe sau pringânduri împotriva lui Dumnezeu. Când vei ajunge în astfel delocuri asigur[-te c[ \i-ai pus înainte deviza: <Dumnezeu esteîntotdeauna bun!> Scopul Domnului este întotdeauna bun, chiardac[ nu vedem imediat aceasta, pentru c[ gândurile, planurile =ifelul Lui de lucrare sunt mult diferite de ale noastre, de aceea estede folos s[ adopt[m o gândire s[n[toas[ de rob supus, pentru c[acela care murmur[, a=a cum au f[cut israeli\ii în pustie, nu arenimic de câ=tigat, ci doar î=i face via\a mai grea.

<… pentru c[ Domnul a auzit cârtirile, pe care le-a\i rostitîmpotriva Lui; c[ci ce suntem noi? Cârtirile voastre nu se îndreap -t[ împotriva noastr[, ci împotriva Domnului> (Exodul 16:8). Veitrece prin acest \inut numit Mara, unde apele sunt amare, ca apoidac[ iei note mari s[ ajungi la un popas cu umbr[ =i ap[ proasp[t[numit Elim. Vei mai întâlni pe acest drum care duce la Casa Tat[luidin Cer tabere de oameni în mijlocul c[rora bârfa =i gluma, caremânjesc con=tiin\a, sunt p[cate tolerate, fiindc[ le numesc doarsl[biciuni, când de fapt sunt p[cate ce s[r[cesc duhul, deoarecepâng[resc templul =i provoac[ C[l[uza-Duhul Sfânt s[-i lase s[-=iurmeze pofta inimii lor.

În c[l[toria spre cetatea unde vei locui ]mpreun[ cu aceia ce nus-au l[sat birui\i vei g[si c[r[ri mai late, unde oamenii pun laintrarea cl[dirilor unde se strâng titluri =i etichete cu nume pioase=i chiar biblice, dar a petrece timp cu ei înseamn[ a te pune înpericol, pentru c[ r[st[lm[cesc Cuvântul ca s[ potriveasc[ uneiatitudini lume=ti îng[duitoare firii vechi. Astfel, ei î=i risipesctimpul prin a-I spune lui Dumnezeu ce este voie, ce nu este voie,prin a face sau anula reguli acolo unde Scriptura deja a rostithot[râri =i a pus hotare. C[l[torind spre cetatea unde nu va mai finevoie de arme de niciun fel, vei trece prin Valea terebin\ilor =idincolo de valea care-\i va sta în fa\[ vei vedea un loc numitEfes-Damin, de unde va veni spre tine un uria= cu numele de Goliatdin Gat, care te va amenin\a ori te va blestema =i chiar va încercas[-\i omoare sufletul. Solu\ia oferit[ de fire în clipe ca =i acelea vafi aceea de a g[si pe cineva care s[ aib[ aceea=i putere =i armament


68 69

În drumul t[u vei întâlni reprezentan\i ai vechiului st[pân care tevor oc[rî, te vor provoca sau î\i vor propune un târg cum nu ai maiîntâlnit, dar nu c[uta s[ \i-i faci prieteni, pentru c[ Dumnezeu nu tescap[ de prietenii r[i pe care nu vrei s[-i p[r[se=ti, ca de exemplu:curvia, certurile, mânia, l[ud[ro=enia =i altele asem[n[toare cuacestea. Pe traseul pe care-l vei urma spre locul unde ostenelile =icredincio=ia î\i vor fi r[spl[tite vei trece =i pe la Tabor, adic[în[l\imi de p[rt[=ie cu Dumnezeu, de obicei în rug[ciune, când veiprimi puteri de reîmprosp[tare în dulcea\a închin[rii în duh =iadev[r, =i prin credin\[ vei intra în prezen\a Celui Sfânt, undesufletul \i se va umple de pace =i inima va iz buc ni în cânt[ri deprosl[vire pe care gura ta le va cânta cu bucurie.

Pe Tabor, sau uneori chiar în locuri diferite pe traseul ce-lurmezi spre Casa Tat[lui, se poate s[ întâlne=ti fii de-ai lui Isaharpricepu\i în în\elegerea vremurilor, care =tiu ce trebuie s[ fac[poporul lui Dumnezeu =i va trebui s[ =tii s[-i pre\uie=ti. Va trebuis[ nu lipse=ti de la Masa Domnului, ascultând de porunca Lui carea spus s[ facem aceast[ lucrare ori de c`te ori avem posibilitatea.Luând din pâine =i bând din rodul vi\ei, care reprezint[ trupul =isângele Lui, te vei înfrupta din meritul Mielului lui Dumnezeu =inu uita c[ mai întâi Domnul vrea s[ vii la masa Lui, pentru c[ Eleste acolo, apoi s[ te bucuri de ce El pune pe mas[.

Când vei ajunge s[ fii înzestrat cu putere duhovniceasc[, care sedezvolt[ prin rug[ciune =i printr-o via\[ de ascultare, în care vezipromisiunile lui Dumnezeu împlinindu-se, Duhul Sfânt î\i vaîndrepta pa=ii spre o \ar[ numit[ Moria, unde pe o în[l\ime veivedea un altar. Oamenii Scripturii, despre care ast[zi spunem c[ aufost oameni ai credin\ei, au fost oameni de rând, ca =i noi, care îns[au trecut pe la acest altar =i crezându-L pe Dumnezeu au ascultatde El. Este un altar renumit pe la care au trecut, începând cuAvraam =i pân[ la sfin\ii zilelor de ast[zi, milioane de c[l[tori îndrumul lor spre cetatea a c[rei Lumin[ va fi Mielul.<Dumnezeu i-a zis: «Ia pe fiul t[u, pe singurul t[u fiu, pe care-liube=ti, pe Isaac; du-te în \ara Moria, =i adu-l ardere de tot acolo,pe un munte pe care \i-l voi spune> (Genesa 22:2).

+tiind c[ mul\i al\ii au trecut înaintea ta prin astfel de locuri =iau biruit, prive=te prin credin\[ dincolo de acest drum numit via\[p[mânteasc[ la locul preg[tit de Domnul Isus pentru aceia care-Liubesc pe El, =tiind c[ dac[ astfel de încerc[ri au fost îng[duite]n via\a ta este pentru c[ \i s-a dat o putere cores punz[toare s[ po\ibirui. Încurajarea în Domnul înseamn[ transferare de curaj, nu dinconfiden\a ta în tine, ci din promisiunile lui Dumnezeu, care aspus: <... Nicidecum n-am s[ te las, cu nici un chip nu te voi p[r[si>(Evrei 13:5). Sunt clipe în care \i se va m[sura credin\a, calitateaei, determinarea ce o ai de a-L onora pe Dumnezeu cu orice pre\ =ide a-I aduce cinste prin a sta în picioare pentru ce este sfânt. <Celce va birui, va fi îmbr[cat astfel în haine albe. Nu-i voi =tergenicidecum numele din cartea vie\ii, =i voi m[rturisi numele luiînaintea Tat[lui Meu =i înaintea îngerilor Lui> (Apocalipsa 3:5).

Vei fi încercat =i prin aceia care-\i vor gre=i mereu =i pe careva trebui mereu s[-i ier\i, având în vedere c[ datoria de careDumnezeu te-a iertat a fost mult mai mare =i nu uita c[ pentru ate împ[ca este nevoie de doi, pe când pentru a ierta o persoan[este îndeajuns. Când L-au r[stignit pe Domnul nostru cei ce I-aupricinuit dureri nu =i-au cerut iertare, dar El tot a spus: <... Tat[,iart[-i, c[ci nu =tiu ce fac!> (Luca 23:34). Mergând pe acest drumvei avea oportunitatea de a fi ospita lier ca s[-\i împar\i pâinea cual\ii. Când vei avea aceast[ ocazie, nu uita c[ dragostea este ceamai bun[ gazd[. Uneori vei fi încercat prin dureri în trup, fiindc[durerea este cea care uneori treze=te omul la realitate =i îi aduceaminte c[ acest trup de lut este doar un vehicol temporar pentrusuflet =i duh, =i tot durerea ne aminte=te c[ dac[ tr[im, tr[im prinîng[duin\a Lui. Vei ajunge s[ treci prin Valea Dura unde \i se vaverifica integritatea =i vei fi provocat s[ sluje=ti unor dumnezeicare de=i sunt privi\i de oameni ca fiind mari, sunt mici =i f[r[putere de a ajuta. Vei trece pe lâng[ adev[rate bâlciuri aledestr[b[l[rii, unde reclamele vor încerca s[ te conving[ c[ te potface fericit dac[ le cumperi marfa, dar nu uita c[ <+i lumea =ipofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu, r[mâne în veac>(1 Ioan 2:17).

Ultima strigare

70 71

Marius Tripon

p[cat în mod public, care a fost pedepsit cu o urgie ce nu s-a opritpân[ când David nu a spus c[ vina este a lui =i a adus jertfeDomnului. Ochii trufa=i sunt un semn al mândriei, lucru pe care-lur[=te Dumnezeu. <... pentru c[ ce este în[l\at ]ntre oameni, este ourâciune înaintea lui Dumnezeu> (Luca 16:15).

Nici un muritor nu este imun, de aceea stai aproape de cruce cas[ r[mâi smerit, =tiind c[ nu mai e=ti al t[u, ci un rob al lui IsusHristos, ce apar\ii Aceluia care cu un pre\ de sânge nevinovatte-a r[scump[rat, intr`nd în familia Împ[ratului prin har,adic[ prin mila lui Dumnezeu. Cetatea de locuit preg[tit[ deDumnezeu, a=a cum spune textul citat la început, este un loc undeEl va fi ve=nic cu poporul S[u. <Nu va mai fi nimic vrednic deblestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu =i al Mieluluivor fi în ea. Robii Lui Îi vor sluji. Ei vor vedea fa\a Lui, =i NumeleLui va fi pe frun\ile lor. Acolo nu va mai fi noapte. +i nu vor maiavea trebuin\[ nici de lamp[, nici de lumina soarelui, pentru c[Domnul Dumnezeu îi va lumina. +i vor împ[r[\i în vecii vecilor.>(Apocalipsa 22:3-5). Dou[ lucruri, cu o deosebit[ importan\[, reiesdin acest text.

Dumnezeu va fi cu noi =i vom fi acolo <în vecii vecilor>. Este ocetate care dup[ felul cum este descris[ poate avea form[ de cubsau poate, =i mai probabil, aceea de piramid[. Pentru c[ este la felde înalt[ ca =i lat[ =i lung[, cei ce au cercetat aceste informa\ii auf[cut calcule în urma c[rora au spus c[ un astfel de ora=, care arenivele pe vertical[, poate g[zdui miliarde de locatari. }n cetatea ]ncare vom ajunge, dac[ nu c[dem de oboseal[ în facerea binelui =inu ne oprim pe drum, nu este =i nu va fi vreodat[ panic[, ci acolosunt doar planuri puse în mi=care de voia bun[ a lui Dumnezeu.Dac[ drumul pân[ la aceast[ cetate este mereu întret[iat de st[ri denecaz, ori abia ai ie=it dintr-unul =i e=ti gata s[ intri ]ntr-altul, odat[ajun=i cu adev[rat Acas[ ne vom odihni =i vom avea fericirea de afi ve=nic în slujba Celui Atotputernic.

Vei fi =i tu acolo sau înc[ nu ai pornit pe acest drum pe caremerg sufletele mântuite? Mul\i din cei bolnavi suflete=te au scuze=i justific[ri de tot felul pentru c[ nu au luat hot[rârea de a porni pe

Vei trece =i tu pe la Moria, cel pu\in o dat[, =i Dumnezeu î\i vaspune: <Lucrul acela, pe care-l iube=ti a=a de mult, d[-mi-l Mie.>Ce vei face? Moria este locul unde într-un mod deosebit î\i veiaduce aminte mai bine cine e=ti tu =i cine este El. Prin experien\ade pe Moria, Dumnezeu vrea s[ fac[ din tine un trofeu pentru Cer,a=a cum a f[cut din Avraam. Este un loc care, în mod deosebit, arepoten\ial de îmbog[\ire a ta fa\a de Dumnezeu, pentru c[ vadovedi credincio=ia ta, lucru care va afecta în mod direct locul pecare-l vei avea în ierarhia Împ[r[\iei lui Dumnezeu odat[ ce veiajunge în Cetatea cea Sfânt[, care are 12 por\i =i 12 temelii dinpietre scumpe. Ce vei face la Moria? Vei birui sau vei fi biruit?

Ca s[ te încurajeze spre a lua o decizie care s[ aduc[ victoriesufletului t[u, Dumnezeu face urm[toarea promisiune când descriefrumuse\ea cet[\ii Noului Ierusalim: <Cel ce va birui, va mo=teniaceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, =i el va fi fiul Meu>(Apocalipsa 21:7). Moria este locul unde se va dovedi c[ investi\ialui Dumnezeu în tine a fost de folos, pentru c[ din firesc cuadev[rat ai devenit duhovnicesc =i dintr-un suflet care tr[ia prinvedere ai ajuns cu adev[rat o f[ptur[ nou[, care tr[ie=te princredin\[. Chiar =i Fiul a trecut pe la Moria unde, dup[ planulTat[lui, a adus pe altarul lui Dumnezeu o jertf[ des[vâr=it[ ca prinplata f[cut[ în sângele Lui nevinovat s[ deschid[ din nou drumulce duce la pomul vie\ii. Când se apropia de ceasul când avea s[p[timeasc[, Domnului Isus I S-a f[cut propunerea de a evitadrumul la Moria, dar El a spus c[ pentru aceasta a venit. <... +i cevoi zice?… Tat[, izb[ve=te-M[ din ceasul acesta?… Dar tocmaipentru aceasta am venit pâna la ceasul acesta!> (Ioan 12:27).

C[l[torind spre cetatea unde vei locui împreun[ cu mul\i veni\ide la apus =i de la r[s[rit, cu care vei sta la mas[ împreun[ cuAvraam, Isaac =i Iacov, trebuie s[ =tii c[ exist[ un lucru care tepoate costa enorm sau chiar s[ te pune în pericol de moarte. Acestpericol este mândria. David a privit la mul\imea poporului =idintr-un gând ce nu a trecut neobservat de Dumnezeu, f[r[ s[ cear[permisiunea, f[r[ s[ aduc[ jertfa cu care era dator înainte de a daporunca, a spus s[ se fac[ num[r[toarea poporului. A f[cut un


72 73

într-un anumit fel, pentru c[ e=ti un reprezentant al |[rii Sfinte.Tr[ie=te-\i via\a p[mânteasc[ în modestie =i cump[tare, investindcel mai mult în ce r[mâne ve=nic, m[rturisind celor din jur c[ Eleste viu =i adev[rat ori de câte ori ai oportunitatea.

<De aceea, pe ori=icine M[ va m[rturisi înaintea oamenilor, îlvoi m[rturisi =i Eu înaintea Tat[lui Meu care este în ceruri>(Matei 10:32). În clipe fericite de succes d[ slav[ lui Dumnezeu, înmomente dificile caut[ Fa\a Lui, în momente de durere încrede-teîn Domnul, care nu d[ gre= =i în orice moment mul\ume=te-I c[te-a chemat s[ mergi pe aceast[ cale a mântuirii înspre locul undete a=teapt[ cununa.

Amin

Calea Domnului, dar pân[ nu admitem c[ suntem p[c[to=i =iaccept[m prescrip\ia poc[in\ei nu putem fi vindeca\i ca s[ putemîncepe aceast[ c[l[torie ca suflet mântuit. Dac[ nu ai p[=it pe acestdrum pe care merg sufletele mântuite, nu =tii ce va fi cu sufletul t[udac[ ai muri în ceasul urm[tor, po\i chiar acum printr-o rug[ciunesincer[ s[ faci pasul cel mai important din via\a ta, s[-\i predaivia\a ta cu tot ce cuprinde ea în mâna Domnului Isus. Dac[ nu =tiis[ te rogi =i e=ti de acord cu aceste cuvinte spune-I: <Doamne,Dumnezeule care e=ti în Ceruri, sunt un suflet care vreau s[primesc darul mântuirii Tale. Recunosc c[ am p[c[tuit =i nu amcum pl[ti pentru vina mea, dar cred c[ Domnul Isus Hristos, FiulT[u, a murit pentru p[catul meu, de aceea te rog iart[ vinap[catelor mele, de care îmi pare r[u. Prime=te-m[ te rog =i f[-m[copilul T[u, du-m[ pe calea mânturii care duce la Casa Ta =i î\i voisluji toat[ via\a mea a=a cum m[ înva\[ Sfânta Scriptur[.>

Dac[ ai rostit aceast[ rug[ciune caut[ o cas[ de rug[ciune undeeste propov[duit[ o Evanghelie întreag[, ]ncheie leg[mânt cuDomnul prin botez =i umbl[ plin de bucurie pe calea Domnului,care \i-a dat har =i te-a primit. Diminea\a când te treze=ti, spune-IDomnului c[ mai mult ca orice în acea zi dore=ti s[-L cuno=ti maibine =i s[-L iube=ti mai mult. Roag[-L pe Doamnul s[ te ajute s[ tevezi cum El te vede =i cere-I s[-\i ung[ ochii ca s[ vezi p[catul a=acum El îl vede. În acest fel, ori de câte ori marfa =arpelui î\i va fipus[ în fa\[, ai s[ o prive=ti plin de dezgust =i chiar cu sil[. Nu uitac[ felul cum te compor\i în timpul acestei c[l[tori verific[ =iadevere=te sau anuleaz[ ce spui altora despre St[pânul t[u. Nu uitac[ prin a te numi cre=tin spui c[-L reprezin\i =i felul în care-Lreprezin\i onoreaz[ sau dezonoreaz[ Numele Lui între oameni.<... C[ci voi cinsti pe cine M[ cinste=te, dar cei ce M[ dispre\uiesc,vor fi dispretui\i> (1 Samuel 2:30).

Nu uita c[ felul în care te por\i nu trebuie s[ fie doar efectul unuisim\, pentru c[ sim\[mintele se pot schimba, chiar mereu, darCuvântul Domnului nu se schimb[, de aceea modul în care ieidecizii trebuie s[ fie o alegere con=tient[ prin care alegi, fiind bazatpe Cuvântul Celui ce nu poate s[ mint[, s[ te compor\i

Marius Tripon

74 75

Ultima strigare

Dac[ un suflet cre=te în credin\[ prin harul lui Dumnezeutrecând prin încerc[ri, f[r[ s[ cârteasc[, pe an ce trece se vede pesine mai mic, gânde=te despre sine =i voia lui mai pu\in, iar peDumnezeu }l vede tot mai mare, mai puternic, mai bun =i tot maifrumos. Un credincios care a în\eles acest lucru, în zelul lui de aface ce este pl[cut Domnului, a scris un moto pe care-l \inea pebirou =i care spunea: <Dumnezeu este primul, apoi semenii mei,apoi eu!> Încerc[rile prin care este testat[ credin\[ noastr[ pot luaaspecte diferite, dar de multe ori ni se pare c[ încercarea noastr[este mai grea ca =i a altuia, a=a cum i s-a p[rut =i lui Ieremia. <Eusunt omul care a v[zut suferin\a sub nuiaua urgiei Lui. El m-a dus,m-a mânat în întuneric =i nu în lumin[. Numai împotriva mea î=iîntinde =i î=i întoarce mâna, toat[ ziua> (Plângerile lui Ieremia 3:1,2). Dumnezeu, care ne este =i prieten, atunci c`nd alege o ]ncercarepentru noi vrea s[ ne fac[ bine, nu r[u, pentru c[ ea ghideaz[efortul nostru spre folosul sufletului nostru =i tot ea demonstreaz[cine este Dumnezeul cel adev[rat.

Încerc[rile ]n familie, în biseric[, prin nedrept[\i, prin suferin\etrupe=ti, sau a=a cum a fost în cazul celor trei tineri din Babilon, prinprovoc[ri de compromis cu ceea ce Dumnezeu nume=te p[cat, neînva\[ dependen\a de Dumnezeu. A=a cum cei trei tineri au fostpersecuta\i trebuie s[ ne a=tept[m s[ avem =i noi parte de astfel denecazuri ca s[ putem dovedi c[ <înadins> nu slujim altor dumnezei.Necazurile =i chiar prigoana a f[cut Biserica nu s[ scad[ la num[r,ci s[ creasc[. La întrebarea: <De ce a crescut num[rul cre=tinilor dinChina?>, ministrul culturii acestei \[ri a spus c[ aceast[ cre=tere sedatoreaz[ persecu\iei pe care Biserica a suferit-o din parteaautorit[\ilor, care nu are probleme cu faptul c[ omenii devin buni =icinsti\i, dar au probleme cu cre=tinismul pentru c[ este puterea careune=te oamenii =i ei =tiu c[ oamenii uni\i pot produce o schimbare.

Cea mai util[ lucrare la care-\i po\i folosi în\elepciunea este s[studiezi =i s[ te încrezi în Cuvântul Domnului, pentru ca astfelcredin\a bazat[ pe ce a spus Dumnezeu s[ respire liber[, iar întretine =i cer s[ se fac[ leg[turi nev[zute, prin care s[ iei decizii bunepentru sufletul t[u. Când vine necazul trebuie s[ alegi între a

8}NADINS OARE NU SLUJI|I VOI DUMNEZEILOR MEI?

<Nebucadne\ar a luat cuvântul =i le-a zis: «Înadinsoare, +adrac, Me=ag =i Abed-Nego, nu sluji\i voidumnezeilor mei, =i nu v[ închina\i chipului de aur, pecare l-am în[l\at?»> Daniel 3:14

To\i oamenii au parte nu numai de bucurii, ci =i de neca -zuri, care, în cazul celor ce prin na=terea de sus au primitdreptul s[ se numeasc[ copii ai lui Dumnezeu, sunt

numite =i încerc[ri. Cuvântul Scripturii ne asigur[ c[ încercareacredin\ei noastre, apreciat[ de apostolul Petru ca fiind <...mult maiscump[ dec`t aurul...> (1 Petru 1:7), prin circumstan\e nealese denoi, nepl[cute =i uneori chiar dureroase, face par te din planul luiDumnezeu pentru noi, în vederea cre=terii omului n[scut din nou =ia rodirii noastre. Shakespeare spunea c[ necazul nu vine ca unspion, ci ca un batalion de atacatori, pentru c[ uneori necazurile vinîn lan\, dar un lupt[tor al Domnului =tie c[ menirea lui în via\[ estes[ treac[ de la o lupt[ duhovniceasc[ la alta. Depresia este starea încare tot ce conteaz[ este suferin\a, dar aceia care =i-au pus încre -derea în Domnul nu se las[ doborâ\i de ea la necaz, ci primind dingândurile lui Dumnezeu (Filipeni 2:5) se îmb[rb[teaz[ privind lar[splat[. Necazul =i chiar durerea în trup nu sunt gre=eli ale luiDumnezeu, care este des[vâr=it, ci de multe ori sunt metodele princare El ne face s[-L c[ut[m =i s[ înv[\[m s[ depindem de ajutorulLui. Se spune c[ ceasurile, cromul automobilelor =i cre=tinii arat[bine la exterior, dar de cele mai multe ori, în cazul cre=tinului vre -mea cuptorului dovede=te dac[ are cu adev[rat valoare în[untrul lui.

Ultima strigare

76 77

închini înaintea unui alt dumnezeu; c[ci Domnul se nume=te gelos,este un Dumnezeu gelos> (Exodul 34:14).

Chiar dac[ Nebucadne\ar a uitat de Yahweh, cei trei tineri iudeinu au uitat de El =i de asemenea nu au uitat ceea ce Israeli\iinumeau <=ima>, despre care se spune c[ erau primele versetele pecare le înv[\au copiii, versete cu care începeau seviciile din sina -gog[. <Ascult[, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurulDomn. S[ iube=ti pe Domnul, Dumnezeul t[u, cu toat[ inima ta, cutot sufletul t[u =i cu toat[ puterea ta> (Deuteronom 6:4, 5). Cei treiau fost pârâ\i cu r[utate de haldei pentru nesupunerea lor fa\[ deîmp[rat, care i-a chemat =i i-a întrebat dac[ <înadins> nu i-aascultat porunca de a se închina chipului de aur. Ei nu au uitat c[nu trebuie s[ te închini f[pturii, ci Creatorului =i f[r[ nicioconstrângere de inim[ au spus c[ nu mai au nevoie de nicio =ans[ca care s[ scape de dogoarea cuptorului.

<... «Noi n-avem nevoie s[-\i r[spundem la cele de mai sus. Iat[,Dumnezeul nostru, c[ruia ]i slujim, poate s[ ne scoat[ din cuptorulaprins, =i ne va scoate din mâna ta, împ[rate. +i chiar de nu neva scoate, s[ =tii, împ[rate, c[ nu vom sluji dumnezeilor t[i, =i nicinu ne vom închina chipului de aur, pe care l-ai în[l\at!»>(Daniel 3:16-18). Curajul celor trei tineri l-a provocat pe împ[rat lamânie =i plin de înver=unare, dup[ ce cuptorul a fost înc[lzit de=apte ori mai tare, a dat porunc[ ca cei trei s[ fie arunca\i în cuptor.Execu\ia celor condamna\i prin ardere nu era ceva nou în Babilon(Ieremia 29:22), dar de data aceasta ceva deosebit a avut loc,pentru c[ Dumnezeu care a fost onorat de credin\a celor trei ahot[rât nu numai s[ nu lase c[ldura focului s[ aib[ vreun efectasupra celor trei, dar a hot[rât chiar s[ =i apar[ =i s[ umble încuptor cu ei, a=a c[ împ[ratul a v[zut clar c[ de=i aruncase trei încuptor, acolo erau patru.

Împ[ratul a recunoscut c[ a v[zut o mi nune prin interven\iaadev[ratului Dumnezeu, i-a chemat pe cei trei afar[ din cuptor =i apus tot poporul s[ se închine Dumnezeului lui Israel. A ajuns s[vad[ =i s[ cread[ c[ exist[ un Dumnezeu care i-a scos pe cei treidin mâna lui (Daniel 3:15). Standardul moral =i spiritual al celor

te încrede în Dumnezeu, sau în a te mânia, a cârti =i chiar de a tecerta cu Dumnezeu pe motivul c[ meritai altceva sau c[ meritai cea primit altul.

John Newton care, din negustor de sclavi, prin poc[in\[ =i harullui Dumnezeu, a ajuns un vestitor al Evangheliei a spus c[ în cazulîn care Dumnezeu ar da în acela=i timp dou[ porunci la doi îngeri,=i unul ar primi slujba de a m[tura mahalalele unui ora=, iar cel[laltar primi slujba de a conduce un ora=, amândoi ar ]ndeplini slujba =iar fi la fel de mul\umi\i cu mandatul primit. Un astfel de exempludescrie o stare de maturitate în credin\[ a sufletului credincios, carea în\eles ce înseamn[ slujirea. }n necaz, ca =i ]n bucurii, un sufletm`ntuit a în\eles c[ mai important dec`t ce cale, ce fel de slujiresau ce necaz hot[re=te Dumnezeu pentru via\a lui, este s[ acceptevoia Lui =i s[ fac[ ceea ce El ]i d[ s[ fac[.

Textul citat la început ne prezint[ trei tineri evrei care au fostadu=i ca robi în Babilon, unde au fost despuia\i nu numai defamiliile lor, ci =i de numele =i de portul lor, dar nu =i-au pierdutcredin\a în Dumnezeu. La sugestia lui Daniel c[tre împ[rat, cei treitineri care s-au remarcat dintre al\ii pentru destoinicia =iîn\elepciunea lor au fost în[l\a\i în dreg[torie =i în acest fel auprimit slujba de a conduce lucr[rile în \inutul Babilonului, înfolosul împ[ratului (Daniel 2:49).

Nebucadne\ar se pare c[ uitase de Yahweh, Dumnezeul luiDaniel, =i de ceea ce recunoscuse mai devreme. <...Cu adev[rat,Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor =i Domnulîmp[ra\ilor...> (Daniel 2:47). El credea c[ o singur[ credin\[ apoporului i-ar înt[ri împ[r[\ia =i numele s[u nu numai c[ ar fi maibine cunoscut, dar =i de temut. Cam pe la al optspr[zecelea an aldomniei lui, împ[ratul Nebucadne\ar a ridicat în valea Dura un idoluria= din aur. Au fost adu=i muzicieni care s[ conduc[ o cere moniea închin[rii tuturor supu=ilor împ[ratului înaintea chipului de aur,dar cei trei tineri nu s-au închinat idolului. Cei trei au cunoscutporunca dat[ de Dumnezeu lui Moise =i a=a cum la început s-auhot[rât s[ nu se spurce cu bucatele împ[ratului, =i de data aceastas-au hot[rât s[ nu se închine înaintea unui alt dumnezeu. <S[ nu te


78 79

cel ve=nic se apropie de noi cu viteza de 60 de minute pe or[, iaracela care are n[dejdea vie\ii ve=nice, ca suflet mântuit, sep[streaz[ curat pentru Domnul Isus, refuzând compromisul celui=iret =i r[mânând suspicios la propunerile dorin\elor inimii lui.Chipul de aur reprezint[ orice am alege s[ facem =i ar fi maiimportant în via\a noastr[ dec`t Dumnezeu. Dac[ nu avem grij[putem ajunge s[ facem un idol chiar =i dintr-o lucrare bun[ pe caream început s[ o facem pentru Dumnezeu atunci când motivelepentru care facem acea lucrare nu sunt bune.

La fel ca =i pentru apostolul Pavel, a-L cunoa=te pe Domnul =iputerea învierii Lui trebuie s[ fie prioritatea vie\ii noastre, =iatunci nu vom face lucr[ri care nu ni s-au încredin\at nou[ =i nuvom lupta luptele noastre sau ale altor oameni, ci ale Domnului.Firea noastr[ cea veche, care se r[zboie=te cu dorin\ele duhului, selupt[ dup[ suprema\ie =i prezint[ un pericol pentru noi atunci cânddorin\ele pe care le avem se aliaz[ cu duhul acestei lumi care zaceîn cel r[u. Chiar dac[ ini\ial refuzi oferta de a te compromite, celviclean, care la început face reclam[ c[ d[ ce are el mai bun, sereîntoarce =i prin oferte noi te întreab[: <Înadins oare nu sluji\i voidumnezeilor mei?>

Cunoscând faptul c[ a fi cre=tin nu este o demonstra\ie a puteriiomului, ci o manifestare a puterii Lui în noi, în m[sura în careascult[m de El, putem fi hot[râ\i ce vom face =i cum vom r[spundecând vom fi întreba\i dac[ <înadins> nu slujim dumnezeilor fal=i =iatunci Dumnezeu va fi prosl[vit a=a cum a fost =i în cazul celor treiiudei din Babilon. <... Fii credincios pân[ la moarte, =i-\i voi dacununa vie\ii> (Apocalipsa 2:10). A fi cre=tin înseamn[ a fi unsuflet care prime=te în minte gândurile lui Hristos, iar în inim[dorin\ele Lui. Osta=ii cei puternici au fost omorâ\i de dogoareafocului, dar celor trei tineri focul nu le-a f[cut niciun r[u, pentru c[,a=a cum a recunoscut împ[ratul, cu ei în cuptor a fost Cinevadescris ca sem[n`d cu un fiu de Dumnezeu. Nebucadne\ar celînfumurat a ajuns din nou s[ recunoasc[ pentru o vreme autoritateaSingurului Dumnezeu adev[rat =i a f[cut acest adev[r cunoscutpân[ la marginile }mp[r[\iei Lui, iar cei trei au fost pu=i la rang de

trei tineri nu a fost compromis oricât de amenin\[tor au sunaturm[rile deciziei lor =i indiferente de cât de indulgent a p[rut a fiîmp[ratul la început, când i-a întrebat dac[ <înadins> i-a nesocotitporunca. Cei trei L-au recunoscut ca autoritate suprem[ în via\a lorpe Dumnezeu, pe care, a=a cum au spus =i ei, }l slujeau de multtimp =i aceast[ slujirea i-a îmbog[\it cu experien\a de a cunoa=tevoia, caracterul =i puterea Lui. Aceast[ experien\[ a umbl[rii cuDumnezeu i-a f[cut tari =i pe deplin hot[râ\i de a nu se compromiteîn momentul când credin\a le-a fost încercat[. Cum te vei comportatu când \i se va cere s[ te închini altor dumnezei? Vei fi întrebatuneori, chiar =i prin prigoan[, dac[ <înadins> nu vrei s[ sluje=tidumnezeilor fal=i. Hot[rârea trebuie luat[ înainte de a veniîncercarea ori când vei sim\i dogoarea fl[c[rilor la spate probabilc[ te vei compromite.

Credin\a î=i are r[d[cina în a crede ceea ce a spus Dumnezeu c[Este =i c[ va face. Credin\a este ca o coloan[ vertebral[ a f[pturiinoi, care ne motiveaz[ ca ceea ce facem s[ facem pe bazaCuvântului lui Dumnezeu. Sfânta Scriptur[ este cartea care ne facede cunoscut voia lui Dumnezeu, dar ea nu este doar o carte deprincipii frumoase, ci este o carte cu adev[ruri care au putere s[-\itransforme via\a. A avea credin\[ nu înseamn[ a fi naiv, credul, cichibzuit în în\elepciunea =i lumina care vine de sus, pentru c[credin\a nu este o iluzie, ci este lucrarea Domnului în noi. Credin\aîn Dumnezeu te ridic[ a=a cum i-a ridica =i pe cei trei tineri, ]nc`ts[ vezi dincolo de ce se vede cu ochii de carne =i func\ie de cât demult[ credin\[ ai te asemeni cu un om care se zbate în valuri, te \iide barc[ sau în cel mai fericit caz stai lini=tit, în deplin[ pace, înbarca de salvare, de unde ]l po\i ajuta pe altul care se zbate învaluri. Pentru ochii de carne orizontul reprezint[ linia care despartep[mântul de cer, dar ochii duhovnice=ti v[d un alt orizont, caresepar[ ce este p[mântesc de ce este duhovnicesc =i ce este trec[torde ce este ve=nic.

Marinarii arunc[ ancora în jos, la fel fac =i cei fire=ti =i lume=tiprin felul cum î=i cheltuie via\a, dar cei duhovnice=ti arunc[ ancoraîn sus, unde î=i adun[ comoara =i de unde le vine izb[virea. Viitorul

Ultima strigare

80 81

Marius Tripon

(2 Corinteni 11:13). Sunt tot mai mul\i pretin=i profesori aiadev[rului, dar tot mai pu\ini posesori ai adev[rului, pentru c[ a fiintegru =i necompromis înv[\[turii Scripturii de multe oriînseamn[ a fi în rândul celor privi\i ca fiind ie=i\i din comun.

Unul din semnele înv[\[torilor fal=i este c[ nu înva\[ tot sfatulScripturii, ci selecteaz[ =i r[st[lm[cesc dup[ bunul lor placadev[rul. Un alt semn este c[ în loc s[ zideasc[ în Împ[r[\ia luiDumnezeu, ei zidesc ]mp[r[\ia lor, pentru a fi asigura\i financiarsau pentru a avea o pozi\ie de putere =i influen\[ în viitor. Mul\i secred viteji =i se preoclam[ a fi dresori de lei =i =erpi, ceea cereprezint[ p[catele s[v`r=ite prin compromis, dar cine se joac[ cup[catul va fi mu=cat de el. Dac[ Dumnezeul în care crezi nu-\i cerededicare total[ =i f[r[ compromis, probabil c[ ai o credin\[ careduce la un loc ve=nic nedorit, pentru c[ Dumnezeul Scripturii nunegociaz[ nimic când este vorba de a sluji altor dumnezei.

Via\a p[mânteasc[ prea aglomerat[ fur[ sufletul de putereaspiritual[, pentru c[ atunci când nu mai ai timp de rug[ciune =i destudiul Scripturii dispare puterea =i autoritatea pe care ne-o d[Scriptura atunci când ne punem sub autoritatea ei. Cum se închin[oamenii altor dumnezei =i se compromit? Undeva, cândva, alt g`nda înlocuit gândul lui Hristos în gândul vestitorului Evangheliei =i înacest fel s-a ajuns ast[zi la credin\e, care sunt doar o iluzie, pentru c[prin compromis au ales un a=a zis cre=tinism f[r[ cruce, f[r[necazuri, f[r[ o adev[rat[ via\[ de sfin\ire =i f[r[ de sacrificii.Negustorii de por\elan scump din vechime f[ceau reclam[produselor ce le vindeau prin a spune c[ sunt de calitatea <sensera>,ceea ce în latin[ înseamn[ <f[r[ cear[>. Fiind foarte fin =i sub\ire,folosind metodele brute de prelucrare din acele vremuri, de multe oripor\elanul ie=ea din cuptor cu mici fisuri care erau umplute cu cear[ca s[ nu se vad[ =i astfel s[ se poat[ vinde. Numai ochii antrena\i aicomercian\ilor puteau detecta aceste fisuri când priveau vasul depor\elan la lumina soarelui. Cuvântul <sensera> de la care deriv[ =icuvântul sincer trebuie s[ fie =i o calitate a credinciosului care estesincer, neamestecat cu aluatul dospit al lumii =i care nu urm[re=te altinteres decât acela de a aduce câ=tig Împ[r[\iei lui Dumnezeu.

cinste mai înalt dec`t erau pân[ atunci. În valea Dura a avut loc otestare a valorilor =i a convingerilor celor trei cu privire la ceea ceei numeau important. Pentru c[ <înadins> =i <cu orice pre\> au alesa nu se compromite, Dumnezeu le-a dat o mare izb[vire, iarnumele lui Dumnezeu a fost glorificat între neamuri. Dac[ nenumim cre=tini =i copii ai Domnului =i noi vom fi încerca\i princuptoare. E=ti preg[tit pentru vremea încerc[rii? E=ti hot[rât deacum ]nainte s[ nu te compromi\i cu p[catul? R[spunsul practic vadepinde de starea s[n[t[\ii sufletului t[u, dup[ felul cum l-ai hr[nit,dup[ felul cum l-ai ferit de infec\ia înv[\[turilor false =i dup[cât de mult iube=ti pe Domnul. Punându-ne întreb[ri, uneori neputem lua tempera tura sufletului pentru a preveni anumite pagubeduhovnice=ti.

Este mersul la casa de rug[ciune o lucrare de corvoad[ pentrutine, dar totu=i mergi =i participi în mod mecanic ca s[ nu te pui r[ucu Dumnezeu? Î\i este greu s[ ier\i =i s[ te sacrifici pentru lucrareaDomnului? Ce pre\ are pentru tine slujirea altora =i ce valoare daimesei Domnului? R[spunsul pe care-l dai unor astfel de întreb[riî\i va spune dac[ ai o inim[ rea, o inim[ împ[r\it[ sau bolnav[, carenu va putea face fa\[ vremurilor de încercare. Vei fi încercat, darnu uita c[ mâinile =i picioarele tale nu se vor mi=ca =i gura ta nu seva deschide ca s[ vorbeasc[ pân[ ce mintea nu-i spune s[ fac[aceasta, de aceea gândurile trebuiesc p[zite =i \inute în control.Când ne p[zim inima putem spune c[ <înadins> noi nu slujimdumnezeilor str[ini, care de obicei const[ în cheltuirea vie\ii pentrust[ri de bun[stare, pozi\ii între oameni, vicii =i destr[b[l[ri de totfelul sau chiar o stare de mândrie spiritual[.

Influen\ele lumii ne pândesc pe fiecare cu scopul de a ne cucerisau dac[ nu pot face acest lucru, la început se mul\umesc cu a neîncetini mersul la casa Tat[lui. Cuptorul separ[ credincio=ii denecredincio=i, =i cre=tinii de duminica de cei de fiecare zi. Cuptoruleste o oportunitate de a umbla cu El, este o oportunitate când la felca funiile celor trei tineri, leg[turile p[mânte=ti se desprind =isuntem slobozi cu adev[rat. Închinarea la al\i dumnezei estepromovat[ ast[zi cu mult succes prin înv[\[tori mincino=i


82 83

vom fi întreba\i dac[ <înadins> nu vrem s[ ne închin[m altordumnezei. Puterea aceasta este puterea Duhului Sfânt care a fostprimit[ la Rusalii =i este o putere care este =i ast[zi în templultrupului acelora care o cer =i o pre\uiesc. <Ci voi ve\i primi opu tere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, =i-Mi ve\i fimartori în Ierusalim, în toat[ Iudea, în Samaria, =i pân[ lamarginile p[mântului> (Fapte 1:8).

O dovad[ c[ ai aceast[ putere este aceea c[ e=ti în clocot pentruDumnezeu, pentru c[ focul Duhului Sfânt nu este rece, dup[ cumun foc nu poate fi rece. Acest foc este puterea care te face tare,]nc`t s[ spui de fiecare dat[ c[ <înadins> nu sluje=ti dumnezeilorstr[ini =i tot prin aceast[ Putere vei putea fi folosit de Dumnezeu înlucrarea Lui. Este absolut necesar s[ l[s[m aceast[ Putere s[ neîndemne la lucru, sau în loc de lucr[tori vom deveni critici aiacelora care lucreaz[. Dup[ specifica\iile lui Dumnezeu omul nupoate fi fericit pân[ când nu este împ[cat cu Creatorul s[u =i pân[când nu se pune în slujba Lui. Duhul Sfânt va face aceast[ lucrareîn noi atunci când prin ceea ce facem inten\ia noastr[ este aceea dea-L glorifica pe Dumnezeu. Pân[ la urm[toarele ordine, fiecarecredincios a primit mandatul de a vesti într-un fel sau altulEvanghelia, pentru c[ dorin\a St[pânului este ca nimeni s[ nupiar[, ci to\i s[ vin[ la mântuire. Via\a nu este un joc în care po\ialege s[ fii doar spectator care participi din plin prin ceea ce faci =iprin ceea ce nu faci. |inând seama de faptul c[ nu trebuie s[ facemnimic deosebit ca s[ mergem în iad, trebuie s[ facem lucrurile careaduc harul mânturii în via\a noastr[. Dac[ înc[ nu exist[ o rela\iede pace între tine =i Dumnezeu, bun[tatea Lui te îndeamn[ ast[zila poc[in\[, pentru c[ numai atunci când te vezi p[catos, lipsit demerite =i dac[ Îi ceri Domnul iertare de orice vin[ El \i-o va da.

Dac[ vrei s[ fii mântuit trebuie s[ mergi cu gândul la Calvar,unde to\i ne vedem mici =i slabi, iar pe Dumnezeu }l vedem mare.Pentru c[ propov[duirea crucii face r[ni mândriei omului, omulmândru nu vrea s[ mearg[ la Calvar, pentru c[ el se crede tare, darf[r[ poc[in\[, care înseamn[ c[in\[ =i renun\are la p[cat, nimeni nupoate primi iertarea lui Dumnezeu. Evanghelia nu ne arat[ cât de

Credinciosul de care Domnul vrea s[ se foloseasc[ este un vasduhovnicesc f[r[ de fisuri umplute cu compromisuri. Cre=tinii suntaceia care au în\eles c[ nu pot f[r[ Dumnezeu =i nici El nu vrea f[r[de ei. Aceia care-I aduc slav[ lui Dumnezeu prin felul cum tr[iescnu au un standard dublu, a=a cum g[sim la un moment dat în via\alui Iona. El a crezut c[ este potrivit ca Dumnezeu s[-l ierte pentruneascultarea lui, dar i s-a p[rut nepotrivit ca Domnul s[-i ierte peninivenii care se poc[iser[ în sac =i cenu=[, dar care dovedeau c[nu-i interesa nimic dinafar[, ci în smerenie fa\[ de Dumnezeu auar[tat c[ sunt interesa\i de ceea ce Dumnezeu crede despre ei.

Exemplul celor trei tineri din Babilon ne înva\[ c[ este posibils[ primim în\elepciunea =i credin\a de a transforma conflictul =iprovocarea în ceva ce ne face s[ cre=tem în omul cel nou =i înacela=i timp s[ aduc[ câ=tig Împ[r[\iei lui Dumnezeu. Când harulî\i schimb[ inima, supunerea de frica Lui este înlocuit[ cu osupunere din dragoste, care este o stare prielnic[ st[rii de smereniepentru aceia ce-L caut[ pe Dumnezeu, fiind înr[d[cina\i nu înreligie, ci în Isus Hristos. Dac[ L-ai primit pe Domnul Isus caMântuitor probabil c[ vr[jma=ul va veni s[ te ispiteasc[ =i s[-\ispun[ c[ de când L-ai primit pe Domnul ai mai multe nacazuri. Elte va provoca ca s[ vad[ dac[ <înadins> nu vrei s[ sluje=tidumnezeilor lui. Ca un în=el[tor dibaci î\i va aduce aminte deprieteni =i de vicii, dar este foarte selectiv în propaganda lui, pentruc[ nu va încerca s[-\i aduc[ aminte de nimic r[u sau de faptul c[înainte mergeai spre iad. Vr[jma=ul caut[ s[-i aduc[ aminte omuluide gusturi =i sim\uri provocate de ceea ce lumea nume=te pl[ceri,dar niciodat[ nu-l va preveni c[ acestea sunt urmate de consecin\ecare de obicei sunt ve=nice. Când prime=ti dorin\ele pe care DuhulSfânt \i le d[ se creaz[ condi\ii în care Domnul Isus se simte foartebine în via\a ta, iar vr[jma=ul se simte foarte r[u =i cunoscând acestlucru îl putem folosi pentru a ne ap[ra de atacurile vr[jma=ului.

Dup[ cum automobilele nu sunt concepute ]n ideea c[ vorfunc\iona independent de o surs[ de energie, tot a=a =i noi, care amfost crea\i dup[ specifica\iile precise ale lui Dumnezeu, depindemde puterea care ne vine de sus, f[r[ de care nu avem cum birui când

Marius Tripon

84 85

Ultima strigare

9

ESTE SUFLETUL T{U M~NTUIT?

„Intra\i pe poarta cea strâmt[. C[ci larg[ este poarta,lat[ este calea care duce la pierzare, =i mul\i sunt ceice intr[ pe ea. Dar strâmt[ este poarta, îngust[ estecalea care duce la via\[, =i pu\ini sunt cei ce o afl[. Tota=a, orice pom bun face roade bune, dar pomul r[uface roade rele. Pomul bun nu poate face roade rele,nici pomul r[u nu poate face roade bune. Orice pom,care nu face roade bune, este t[iat =i aruncat în foc.A=a c[ dup[ roadele lor îi ve\i cunoa=te.“

Matei 7:13-14, 17-20

Multe sunt lucrurile pentru care se îngrijoreaz[ omul pep[mânt =i multe sunt întreb[rile la care caut[ r[spuns,îns[ cele mai importante întreb[ri pentru care merit[

s[ investim timp, pentru a afla r[spuns la ele, deoarece au urm[rive=nice, au de-a face cu via\a spiritual[, care urmeaz[ s[ o tr[imatunci când prin evenimentul final al vie\ii, cunoscut de noi subnumele de moarte, trecem în ve=nicie. În momentul încet[riifunc\iilor vitale =i a desp[r\irii sufletului nostru de trup, memoria,con=tiin\a, precum =i celelalte sim\uri vor continua s[ existe f[r[nicio întrerupere în fiin\a noastr[, care în clipa p[r[sirii trupuluibiologic trece de la un nivel de existen\[ p[mântesc la un nivelde existen\[ cu totul spiritual.

„Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor mor\i, ci al celorvii, c[ci pentru El to\i sunt vii“ (Luca 20:38). Odat[ ce vom muri,familia ne va îngropa trupul, dar nu pe noi, pentru c[ sufletul

buni suntem, ci cât de r[i, dar dac[ alegi s[ faci pasul poc[in\ei veifi =i tu a Lui de dou[ ori. O dat[ prin dreptul de creere, apoi prindreptul de r[scump[rare. Aceast[ decizie care-\i schimb[ nu numaivia\a aceasta, dar =i destina\ia ve=nic[ a sufletului t[u o po\i lua înlini=tea sufletului t[u împreun[ cu Dumnezeu, care abia a=teapt[s[-\i aud[ cuvintele prin care-L chemi în ajutor. Ia hot[rârea dea-L primi ca Domn =i St[pân, iar ve=nicia va dovedi c[ a fost ceamai important[ =i cea mai bun[ decizie pe care ai luat-o în via\a ta.El î\i va da puterea ca <înadins> s[ nu mai sluje=ti dumnezeilorstr[ini =i într-o zi El te va chema s[ intri în Slava Sa.

Amin

Marius Tripon

86 87

ca cercetându-=i roada lui =i a acelora a c[ror înv[\[tur[ o urmeaz[s[ se poat[ bucura nu doar de ni=te emo\ii, care se pot schimba dela o zi la alta, nu de o pace fals[ cu Dumnezeu, ci de o pace =ibucurie pe care o d[ Dumnezeu sufletului care crede Cuvântul, îlîmpline=te =i astfel este în siguran\a Mâinii lui Dumnezeu. Cândoamenii aleg calea larg[, care permite aproape orice, doar „s[crezi“, neglijând disciplina spiritual[ de fiecare zi care respect[drep tul de proprietate a Aceluia care ne-a r[scump[rat, chiardac[ odat[ a avut-o, ajung s[-=i piard[ sensibilitatea la glasulScripturii. El ne înva\[ c[ ucenicii Domnului sunt aceia care r[mânîn Cuvânt, care aduc road[ =i care se iubesc unii pe al\ii.

Asemenea unor inspectori de fructe, Domnul Isus ne spune s[deosebim oamenii dup[ road[, adic[ s[ facem o judecat[ bazat[ pece vedem la ei ca fapte =i mod de tr[ire. Tot El ne spune s[ nujudec[m (Matei 7:1) =i acest fel de judecat[ nepermis[ este ojudecat[ ipocrit[, de=i noi suntem vinova\i de acela=i lucru sau deun alt lucru mai grav. Nu avem voie s[ judec[m cu condamnare =ir[utate. Nu avem voie s[ judec[m tot timpul. Aceasta esteatitudinea unui om care încontinuu caut[ ce =i pe cine s[ judece. Caunii care =tim c[ =i noi meritam iadul, urm[rind interesele luiDumnezeu, avem voie =i trebuie s[ judec[m înv[\[torii fal=i,conform Scripturii, pentru a evita pagubele produse de înv[\[turilelor. Sufletele a c[ror ureche prefer[ înv[\[turile false, care producun focar de infec\ie pentru suflet, caut[ o mântuire ieftin[, vor maimulte libert[\i pentru firea lor, dar alegând adev[rul oamenilor eirefuz[ adev[rul lui Dumnezeu =i l-a plecare din aceast[ via\[, cândli se deschid ochii spirituali s[ vad[ fiin\ele din lumea spiritual[, auparte de un =oc de fric[ care nu-i mai p[r[se=te, când în loc deîngerul Domnului v[d moartea =i solii întunericului.

Astfel de suflete care nu sunt cu totul pentru Domnul, câ=tig[aparent, pentru c[ se pare c[ mul\umesc doi st[pâni, dar pierd înmod evident în ziua când pleac[ de pe p[mânt =i ajung a fi judecatenu dup[ un standard f[cut de oameni, ci dup[ acela l[sat nou[ deDumnezeu prin Scriptur[ (Romani 2:16). Domnul Isus, care ne-aspus c[ poarta este strâmt[ =i calea îngust[, ne înva\[ =i prin

nostru va continua s[ tr[iasc[ mai din plin ca oricând în loculpreg[tit celor mântui\i sau celor nemântui\i. Este sufletul t[umântuit? Sunt mântui\i, într-o stare de siguran\[ f[r[ de sfâr=it,aceia a c[ror suflet în momentul desp[r\irii de acest trup pleac[spre ceruri pentru a fi cu Dumnezeu. L[sând de data aceasta la oparte ateii =i agnosticii, cunoscând c[ Scriptura atest[ c[ esteposibil s[ ai certitudinea c[ e=ti mântuit, îi întreb pe aceia care spunc[ sunt cre=tini: „De unde =tiu c[ sunt mântui\i?“ R[spunsurileobi=nuite, ale celor care frecventeaz[ bisericile evanghelice, sun[cam a=a: „Sufletul meu este mântuit pentru c[ m-am predatDomnului ridicând mâna, sau m-am ridicat în picioare, sau am ie=itînaintea adun[rii în casa de rug[ciune când am fost îndemnat s[ facacest lucru, ca semn c[ m-am predat Domnului“.

Alte motive pentru care al\ii spun c[ sunt mântui\i sunt: pentru c[au crezut, pentru c[ le-a spus un conduc[tor religios, pentru c[frecventeaz[ o cas[ de rug[ciune, pentru c[ s-au botezat în ap[,pentru c[ au dat milostenie sau bani pentru unele cauze ce p[reau afi ale lui Dumnezeu, pentru c[ sunt oameni buni care nu fac r[unim[nui, pentru c[ ei cânt[ în cor sau pentru c[ p[rin\ii lor suntcredincio=i. Lucruri ca =i acestea pot fi bune =i de obicei indic[ odorin\[ bun[, dar nu sunt îndeajuns ca s[ dea cuiva asigurarea c[este mântuit. Situa\ia este tot atât de grav[ =i în cazul acelora care auo credin\[ forjat[ =i for\at[ de tradi\ie, care are la baz[ datini =iobiceiuri f[cute de oameni =i care nu pot fi justificate cu Scriptura,pentru c[ au ca surs[ de ini\iere vis[ri (Iuda 1:8) =i închipuiriomene=ti =i acestea nu au niciun fel de validitate înaintea luiDumnezeu. Unii îns[, ologi\i de înv[\[turile celor care ur m[ rescinteresele lor =i nu ale lui Dumnezeu, sunt am[gi\i de gla sul unorastfel de înv[\[tori orbi care promoveaz[ calea cea larg[, iar bie\iioameni ajung s[ tr[iasc[ cu iluzia c[ sufletul lor este mântuit.

Al\ii se îndreapt[ spre clipa întâlnirii cu Dumnezeu crezând c[un om ce poart[ numele de pastor sau preot le-ar putea afecta, laceremonia de înmormântare, bun[starea ve=nic[ a sufletelor lor.Sco pul acestui mesaj este s[ aduc[ ceva din lumina realit[\iicerului în sufletul care dore=te cu adev[rat s[ =tie c[ este mântuit,

Marius Tripon

88 89

Ultima strigare

nu po\i spune c[ ai acest foc al Duhului Sfânt în[untrul t[u când,spiritual vorbind, nu se vede la tine nici flac[r[ =i nu se simte nicic[ldur[. O credin\[ f[r[ de fapte este moart[ (Iacov 2:20), iar oreligie care nu te face s[-\i înfrânezi limba (Iacov 1:26) este doar oîn=elare a propriei inimi.

O alt[ dovad[ care spune c[ un suflet care a încheiat leg[mântcu Domnul este cu adev[rat mântuit este c[ î=i p[ze=te nu numaifaptele, ci =i gândurile pentru a nu fi g[site întinate înaintea Aceluiacare cunoa=te gândurile oamenilor, =i astfel p[strându-se curat s[nu lipseasc[ de la masa Domnului. Un suflet mântuit este un sufletcare \inând seama de cea mai mare porunc[ (Luca 10:27), când arede-a face cu situa\iile vie\ii, î=i pune întrebarea: „Ce ar facedragostea în locul meu?“ Un suflet mântuit cunoa=te c[ atunci cândstai nep[s[tor =i nu depui efort ca s[ aduci roada cea bun[ pe careai putea-o aduce cu talan\ii încredin\a\i, e=ti în pericol de a-\ipierde nu doar r[spl[tirile cere=ti, ci e=ti în pericol de a te trezi c[ai ajuns în iad, pentru c[ a=a cum ne spun cuvintele Mântuitorului:,,Orice pom care nu face roade bune este t[iat =i aruncat în foc“(Matei 7:19).

Trebuie s[ existe o diferen\[ l[untric[ =i pe dinafar[ întremântuit =i nemântuit, altfel minciuna diavolului, care spune c[ajunge doar s[ crezi, ar fi adev[rat[. Când în adev[r ai fost n[scutdin nou umbli în Adev[rul Scripturii, f[r[ s[ alegi s[ ascul\i doarde lucrurile care-\i convin =i e=ti gata s[-l aju\i pe cel care arenevoie de ceva ce po\i tu s[-i dai. Când în adev[r ai fost n[scut dinnou ai dorin\a de a vorbi cu Domnul prin rug[ciune =i ca un noun[scut, care dore=te laptele, dore=ti s[ cuno=ti Cuvântul luiDumnezeu. Nu înseamn[ c[ odat[ ce ne-am predat Domnului =i amp[=it pe calea îngust[ nu mai gre=im, fiindc[ acum des[vâr=ireaeste doar o utopie la care n[zuim, dar nu mai tr[im în p[cat, nusuport[m s[ r[mânem cu un sim\ de vin[ pentru ceea ce am gre=it,ci un astfel de lucru r[u îl m[rturisim =i îl p[r[sim.

Pe m[sur[ ce un astfel de suflet mântuit cre=te în credin\[în\elege c[ umblarea prin credin\[, dup[ îndemnurile Duhului, nueste un mod de tr[ire care vine de la sine, într-un mod for\at asupra

înv[\[tura apostolilor c[ pomul bun este sufletul care prin poc[in\[a devenit o f[ptur[ nou[ în Hristos (2 Corinteni 5:7), =i prin DuhulSfânt, care-=i face rezinden\a în templul trupul s[u, rode=te roadaDuhului Sfânt (Galateni 5:22). Prin faptul c[ ne spune c[ poartaeste strâmt[ =i calea îngust[, ne face de cunoscut c[ sufletul caredore=te mântuirea accept[ ni=te stricte\i pe care duhul trezit la via\[folosindu-se de controlul sufletului, adic[ a min\ii, le exercit[asupra trupului, =i din acest motiv nu mul\i, ci pu\ini sunt aceiacare aleg s[ intre pe aceast[ poart[ =i s[ mearg[ pe aceast[ cale.

Textul citat la început ne spune c[ =i dac[ pomul r[u ar vrea s[fac[ roade bune nu poate. În mod identic, omul firesc, cu natura luifireasc[, p[c[toas[, oricât de bine inten\ionat ar fi nu poate avea învia\a lui roada Duhului, pentru c[ numai un suflet care prinpoc[in\[ este n[scut din nou poate trece de la a fi guvernat deimpulsurile firii lui vechi la a fi guvernat de Dumnezeu, ca f[ptur[duhovniceasc[ vie. Mântuirea unui suflet începe atunci când acelsuflet aude Cuvântul lui Dumnezeu care-i spune c[ este p[c[tos =imerit[ pedeapsa. Sufletul ajunge mântuit atunci când se poc[ie=te,crezând c[ meritul jertfei Domnului Isus îi poate =terge vina, avândinima prelucrat[ de Duhul Sfânt, c[indu-se de p[ca tul f[cut pân[atunci. Apoi, ia hot[rârea de a p[r[si pentru totdeauna orice lucrusau obicei numit de Scriptur[ ca fiind p[cat =i cu adânc[recuno=tin\[ pentru Acela care a f[cut posibil s[ fie iertat începe ovia\[ nou[, de copil al Domnului. „C[ci to\i sunte\i fii ai luiDumnezeu, prin credin\a în Hristos Isus“ (Galateni 3:26).

Mântuirea nu st[ doar în repetarea unei formule, ca un cli=euvechi pe care l-ai mai auzit de multe ori, în care spui: „Doamne, m[predau \ie“. Un astfel de lucru este un pas bun =i necesar, dar dac[ziua poc[in\ei nu este urmat[ de o via\[ schimbat[, prin p[r[sireap[catului =i chiar de urârea lui, acest fel de predare nu este decât oformalitate care te poate pune la un ad[post fals. „Urâ\i r[ul, cei ceiubi\i pe Domnul! El p[ze=te sufletele credincio=ilor Lui, =i-iizb[ve=te din mâna celor r[i“ (Psalmul 97:10). Dac[ din clipa cândte-ai poc[it nu te intereseaz[ mai mult decât oricând sfin\enia =iRoada Duhului Sfânt, înseamn[ c[ înc[ nu te-ai poc[it, pentru c[


90 91

pentru tine. A avea via\[ ve=nic[ înseamn[ a umbla în lumin[,pentru c[ numai în acest fel po\i umbla cu Acela care este Lumin[.A avea via\[ ve=nic[ înseamn[ a avea în via\a ta o schimbare, nusuperficial[, ci una care afecteaz[ tot ce faci, pentru a tr[i în a=a felîncât s[ po\i spune c[ ai pe Fiul în via\a ta. „Cine are pe Fiul, arevia\a; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are via\a. V-am scrisaceste lucruri ca s[ =ti\i c[ voi, care crede\i în Numele Fiului luiDumnezeu, ave\i via\a ve=nic[“ (1 Ioan 5:12-13).

Domnul Isus, prin care =i pentru care au fost f[cute toate, esteAdev[rul =i Via\a =i afar[ de El nu este mântuire. El este poarta pecare trebuie s[ intre acela care vrea mântuirea. El este singura calespre Dumnezeu Tat[l. Când un suflet ajunge mântuit are o nou[rela\ie cu Dumnezeu =i Cuvântul S[u, dar are =i un nou mod de atrata p[catul =i dorin\ele firii p[mânte=ti. Când un suflet ajungemântuit, prioritatea lui este de a fi pe placul Domnului Isus =ipentru un astfel de suflet conteaz[ prea pu\in ce spun sau gândescoamenii care ar pretinde o conformare la standardul lor. Culturalumii caut[ s[ ne schimbe dup[ chipul veacului acestuia, pe cândDuhul Sfânt, prin Cuvântul lui Dumnezeu, vrea s[ ne schimbe cas[ ne fac[ asemenea chipului lui Hristos (Romani 9:29), care estecea mai bun[ dovad[ c[ un suflet este mântuit.

Când ai avut parte de aceast[ minune a na=terii din nou vrei s[fii mereu în prezen\a Domnului =i a celor ce-L iubesc pe El. Vreis[ faci ceea ce Îi place Domnului =i abia a=tep\i s[ ai oportunitateade a spune =i altora ce a f[cut Domnul pentru tine. PasajulScripturii care cuprinde =i textul citat la început face parte dintr-ocuvântare \inut[ de Domnului Isus, în care El se adreseaz[ în moddirect =i chiar provoc[tor, reducând tot ce se întâmpl[ cu noi acum=i în ve=nicie la a alege între dou[ feluri de por\i, dou[ feluri dedrumuri, dou[ feluri de pomi, dou[ feluri de roade, care înseamn[dou[ feluri de oameni, care ajung fiecare la destina\ii ve=nicefoarte diferite. Este un text care nu te las[ doar s[-l admiri =i nicinu-\i îng[duie s[-i for\ezi explica\ia împlinirii lui, undeva înviitorul îndep[rtat, ci ne face s[ alegem ast[zi s[ fim sau s[ nu fimparte din Împ[r[\ia a c[rei Împ[rat este Domnul Isus.

voin\ei lui, deoarece în\elege c[ a umbla pe calea îngust[ înseamn[a tr[i din plin via\a pentru Domnul, alegând în fiecare zi s[ refuzes[ tr[iasc[ dup[ îndemnurile firii p[mânte=ti. Din acest motiv,umblarea pe calea îngust[ este asem[nat[ cu o lupt[. Când aceast[lupt[ are loc dup[ rânduielile Scripturii, omul acela devine tare =ichiar frumos prin virtu\iile sau roada pe care o cre=te în el DuhulSfânt. Mântuirea este o lucrare supranatural[ pe care o face numaiDumnezeu la cerin\a =i cu îng[duin\a omului, atunci când sufletulconvins de p[cat se poc[ie=te f[r[ s[-I pun[ vreo condi\ie luiDumnezeu. Un astfel de suflet când se simte iertat de dragulDomnului Isus, pentru c[-I simte dragostea, las[ cu bucurie lumea=i prive=te cu scârb[ la lucrurile care înainte îi d[ deau un sedativtemporar pentru foamea lui dup[ fericire =i împlinire.

Mul\i cred sau sper[ c[ sunt mântui\i fiindc[ particip[ laanumite ceremonii religioase, dar când via\a lor de cre=tin serezum[ doar la atât, acest mod de tr[ire nu este un indiciu de via\[supranatural[ în ei, nu este un semn c[ Isus este autoritateacare le guverneaz[ via\a =i nu este un semn c[ sunt mântui\i. Estesu fle tul t[u mântuit? Dac[ spui DA, ce semn dovede=te aceasta?Cum te-a schimbat experien\a poc[in\ei =i a na=terii din nou? Dac[ai puterea duhovniceasc[ a unui suflet n[scut din nou spui NUp[catului =i te fere=ti de el, îi po\i ierta pe to\i, îi po\i iubi pe to\i,po\i da cu mân[ larg[, =tiind c[ î\i aduni comoar[ în cer =icau\i pacea =i sfin\irea, pentru ca Duhul Sfânt s[ poat[ rodi în tineroada cea bun[.

E=ti tu un astfel de suflet, care din firesc a ajuns s[ fieduhovnicesc, încât la plecarea de pe p[mânt s[ fii socotit ca fiindal lui Hristos? „Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, =i-au r[stignit fireap[mânteasc[ împreun[ cu patimile =i poftele ei“ (Galateni 5:24).Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamn[ s[ ne cercet[m s[ vedemdac[ suntem sau nu în credin\[. „Pe voi în=iv[ încerca\i-v[ dac[sunte\i în credin\[. Pe voi în=iv[ cerceta\i-v[...“ (2 Corinteni 13:5).A avea via\[ ve=nic[ nu înseamn[ doar a avea un bilet carete scap[ de iad, ci via\[ ve=nic[ înseamn[ s[-L cuno=ti peDumnezeu =i pe Fiul S[u pe care L-a trimis s[ moar[ pe p[mânt


92 93

Pomul bun, care face roade bune, este sufletul care are o tr[irecu fapte ce sunt socotite bune înaintea lui Dumnezeu, pentru c[sunt produse datorit[ naturii lui Dumnezeu în om, în urma înnoiriif[cute de Duhul Sfânt, care este sursa a oric[rei roade ce estevrednic[ a fi primit[ înaintea lui Dumnezeu. Pomul care aduceroade rele este t[iat =i aruncat în foc, aceasta înseamn[ c[ un sufletcare nu are roada bun[ a Duhului Sfânt ajunge s[ fie aruncat înfocul care nu se stinge, unde Domnul Isus a spus c[ este plânsul =iscrâ=nirea din\ilor (Matei 13:50). Roadele sunt cele care ledovede=te celor din cer =i celor de pe p[mânt c[ un suflet este cuadev[rat mântuit, pentru c[ roadele adeveresc aceasta prin faptulc[ ele exist[. Dac[ cineva \i-ar ar[ta ni=te tufi=uri de spini =im[r[cini =i \i-ar spune c[ este vi\[ de vie cu struguri, ai =ti imediatc[ este un mincinos sau un om care este certat cu facult[\ilemintale. Într-un mod asem[n[tor, un om care nu are roada cea bun[este un pom r[u, indiferent de cum ar alege s[ se numeasc[, pentruc[ roada îl identific[ ce fel de pom este.

Dumnezeu nu accept[ jum[t[\i de m[sur[ în slujire =i nici nutolereaz[ amestec[tur[ de întuneric =i lumin[ când este vorba desfin\enie =i p[cat. Lui Dumnezeu nu-I place amestecul =i aceastareiese foarte clar chiar din legile pe care le-a dat israeli\ilor. A merspân[ acolo c[ le-a spus s[ nu pun[ la jug împreun[ un bou =i unm[gar, s[ nu \eas[ cu dou[ feluri de fire, =i în ziua de ast[zi nespune c[ nu putem avea dou[ feluri de roade, ci doar bune sau rele.Prietenul adev[rat este acela care-\i spune adev[rul, dar cel fals, ca=i prorocii fal=i, lingu=esc =i rostesc neadev[rul. Înv[\[toriimincino=i nu provoac[ pe nimeni, nu enerveaz[ pe nimeni, nusup[r[ pe nimeni =i nici nu ajut[ pe nimeni, ci, dimpotriv[, demulte ori pune sufletele doritoare de cale larg[ în mare primejdie.

Dac[ acest mesaj pare mai direct este pentru c[ nu vreau s[ fievreun suflet care s[ mearg[ în iad, =i ce folos ar fi s[ spunem doarvorbe pl[cute urechilor dac[ nu rostim Cuvintele lui Dumnezeu,spunând adev[rul despre suflet =i ve=nicie. Suntem mântui\i princredin\a în jertfa Domnului Isus, dar aceast[ credin\[ esteconfirmat[ de dovezile de net[g[duit ale roadelor, a=a c[ un suflet

Când ascul\i Cuvântul lui Dumnezeu e=ti deja pe jum[tatebinecuvântat, iar când alegi s[-L împline=ti e=ti binecuvântat pedeplin. Aceste dou[ p[r\i se compar[ cu un lac[t pus la o cutie carecon\ine în ea binecuvânt[rile lui Dumnezeu pentru tine =i acestlac[t se deschide cu dou[ numere de cifru. Este bine s[ ai primulnum[r datorit[ faptului c[ auzi =i cuno=ti voia Domnului, darvisteria nu \i se deschide pân[ ce nu formezi =i cel de-al doileanum[r, f[când voia lui Dumnezeu. Cele dou[ alegeri posibiledescrise în pasajul citat la început nu prezint[ a=a de mult uncontrast între p[gâni =i cre=tini, cât prezint[ diferen\a dintre dou[feluri de religii, care îi separ[ pe cei ce cred neprih[nirea omuluide cei ce cred în neprih[nirea pe care o d[ Dumnezeu prin credin\[.Separ[ credin\a adev[rat[, care duce la o via\[ schimbat[, în carerode=te Duhul Sfânt, de credin\a acelora care în=elându-=i inimatr[iesc dup[ îndemnurile firii p[mânte=ti.

Dac[ calea cea larg[ ar avea indicatoare pe care s[ scrie: „Spreiad“, probabil c[ mai pu\ini ar merge pe ea, dar pentru c[ este undrum între\inut de cel viclean mul\i sunt cei ce merg pe aceast[cale larg[ care încurajeaz[ mândria omului, promoveaz[ intereselecarnale, f[r[ a-L lua în serios pe Dumnezeu care-i cere omului s[se sfin\easc[, separându-se de p[cat. Mul\i oameni merg pe aceast[cale larg[ crezând c[ poc[in\a, care este o schimbare din temelie avie\ii, este numai pentru criminali, pentru cel ce sparge casaaproapelui s[u sau pentru cei care fac în=el[torii mari, când de fapt,f[r[ excep\ie, poc[in\a este pentru oricine vrea mântuirea. Pepoarta îngust[ se intr[ cu o oarecare dificultate nu numai pentru c[trebuie s[ o cau\i, ci =i pentru c[ l[sând afar[ bagajele cu care teîmpov[reaz[ lumea trebuie s[ renun\i la a te guverna dup[ dorin\aomului cel vechi, pentru a putea fi guvernat de cârmuirea DuhuluiSfânt dup[ Scripturi. „Nevoi\i-v[ s[ intra\i pe u=a cea strâmt[. C[civ[ spun, c[ mul\i vor c[uta s[ intre, =i nu vor putea“ (Luca 13:24).A te preda Domnului poate dura doar câteva momente, dar a mergepe calea îngust[, prin a fi un adev[rat ucenic al Domnului te cost[tot ce ai pentru restul vie\ii. De aceea, nu mul\i merg pe aceast[cale care duce la un osp[\ binecuvântat în casa Tat[lui.

Ultima strigare

94 95

Marius Tripon

nu este speran\[ de mai bine =i to\i cei care ajung acolo, f[r[excep\ie, au meritat acest lucru, dar Domnul Isus este milos =i amurit în locul nostru ca s[ ne dea ceea ce meritam, ci prin har s[ nepoat[ da ceea ce nu meritam, adic[ iertarea de vin[ =i mântuire.Sufletul t[u are a=a de mare pre\ încât Dumnezeu a pl[tit cel maimare pre\ pl[tit vreodat[ pentru ceva în Univers, pentru ca tu s[po\i fi mântuit. E=ti mântuit atunci când alegi s[ intri pe poarta careeste Domnul Isus =i s[ umbli pe calea îngust[ împreun[ cu El.

Dumnezeu, care nu vrea moartea p[c[tosului, ci întoarcerea lui,mai ascult[ =i ast[zi rug[ciunea sincer[ a fiilor risipitori =i dac[ nuai f[cut o astfel de rug[ciune El vrea mult s[ o aud[ =i pe a ta. Estesufletul t[u mântuit? Dumnezeu nu este interesat s[ cau\i cele maialese sau sofisticate cuvinte pentru a vorbi cu El, ci este interesatde plânsul inimii tale, care atunci când î=i simte nevrednicia =inevoia de a fi iertat spune: Iart[-m[! De ast[zi sunt al T[u! Înfiecare zi a vie\ii mele sunt al T[u! Cu tot ce am =i cu tot ce sunt,Î\i apar\in doar \ie! Alege ca de ast[zi s[ sluje=ti numai DomnuluiIsus =i vei putea spune =i tu: „Prin harul lui Dumnezeu sufletulmeu este mântuit!“

Amin

nu poate fi mântuit f[r[ credin\[, dar nici f[r[ de roade, adic[ fapte,atunci când acestea sunt posibile. Mântuirea nu se ob\ine prinfapte, dar ele dovedesc dac[ e=ti sau nu e=ti un suflet mântuit.

Când vorbesc oamenilor despre mântuire, \inând seama c[ înbalan\[ st[ ve=nicia sufletului nemântuit, eu, ca un om care =tie c[va muri, chiar dac[ prin intermediul unui mesaj scris =tiu c[ vestescmesajul mântuirii unor oameni care vor muri =i vreau s[-l vestescca =i cum ar fi ultimul meu mesaj =i ultima avertizare pe care ei oaud înainte de a fi surprin=i de moarte. Nu sunt îngrijorat deprestigiu meu sau a cuiva, de datoria sau de averea strâns[ decineva, de averea sau de diplomele cuiva, ci sunt interesat de bineleoric[rui suflet care înc[ mai este în via\[, care în orice moment estela o clip[ de Rai sau de iad. Ceea ce m[ nelini=te=te =i chiar m[doare este c[ majoritatea oamenilor pe care i-am v[zut anul acesta,peste 100 de ani se vor zvârcoli în chinurile iadului, pentru c[ nuau recunoscut pericolul în care se g[se=te sufletul lor neîmp[cat cuDumnezeu. Sluga c[rui st[pân va veni s[ colecteze sufletul t[ucând vei muri? Depinde de decizia ta! La intrarea în Ierusalim,înainte de a p[timi la Golgota, Domnul Isus a plâns pentru oameniidin cetate, fiindc[ a v[zut superficialitatea religiei lor =i cunoscândviitorul a v[zut mocnind focul mâniei lui Dumnezeu care avea s[se reverse peste acea cetatea. Privind la viitorul t[u ve=nic =i lamodul în care tratezi oferta Lui de mântuire, oare trebuie s[ plâng[Domnul =i în dreptul sufletului t[u? Voia lui Dumnezeu pentru ceice sunt robi ai p[catului este ca ei s[ fie elibera\i. Voia luiDumnezeu pentru cei p[c[to=i este ca ei s[ fie ierta\i =i prinpoc[in\[ s[ primeasc[ în ei natura nou[, care vine din El =i care-iva face s[ rodeasc[ roada cea bun[.

Un suflet p[c[tos vrea s[ =tie c[ mai are o =ans[ =i dac[ te vezip[c[tos, ast[zi cât mai exist[ har pentru p[c[to=i, \i se ofer[ aceast[=ans[ de a fi =i tu un suflet mântuit, care nu se teme de moarteanemiloas[, care la fiecare trei secunde secer[ via\a cuiva de pep[mânt. Un suflet p[c[tos vrea s[ =tie c[ este iubit. Prin Scriptur[=i prin diferite metode, a=a cum este =i acest mesaj, Dumnezeu î\ispune c[ e=ti mult iubit de El. Iadul este un loc de chin ve=nic, unde


96 97

=i s[ primeasc[, prin credin\a în Mine, IERTAREA de p[cate =imo=tenirea împreun[ cu sfin\ii“ (Fapte 26:17, 18). Nevoia de a =tic[ e=ti iertat de Dumnezeu este una dintre nevoile dureroase aleomului n[scut în p[cat, îns[ pentru ea exist[ o solu\ie divin[.

To\i oamenii tânjesc dup[ aceast[ iertare =i dup[ a se =ti înrela\ie bun[ cu Dumnezeu, chiar =i aceia care din cauza mândrieilor nu admit acest lucru, ci aleg mai bine s[-=i pun[ o masc[ anep[s[rii. În spatele unei astfel de m[=ti exist[ un suflet cu uncuget chinuit ca de un co=mar, care revine mereu =i în care se aude:„E=ti vinovat! E=ti p[c[tos!“ Jurnalele medicale ne spun c[ maimult de jum[tate dintre cazurile de boli psihiatrice au la baz[sim\ul vinov[\iei de care, a=a dup[ cum unii =tim din experien\apersonal[, oamenii nu scap[ pentru c[ nu au de-a face cu acest sim\chinuitor într-un mod potrivit. Un om care mai are con=tiin\a vienu poate fi fericit f[r[ acest sim\[mânt de iertare pe care-l d[Dumnezeu, indiferent de ce altceva ar avea pe acest p[mânt.

Numai prin credin\a în Cuvântul lui Dumnezeu =i înnoirea pecare o face Duhul Sfânt în[untrul nostru putem sc[pa de sim\ulvinei =i în\elege c[ „prin ascultarea unui singur om am fost f[cu\ineprih[ni\i“ (Romani 5:19). Aceast[ iertare pe care o d[Dumnezeu celui ce se poc[ie=te ne ajut[ s[ vedem pu\in mai binemarea valoare a meritul des[vâr=it creat de Domnul Isus acumadou[ mii de ani, când a suferit o moarte de blestem pe dealulGolgota. „Pe voi, care era\i mor\i în gre=elile voastre =i în fireavoastr[ p[c[toas[ net[iat[ împrejur, Dumnezeu v-a adus la via\[împreun[ cu El, dup[ ce ne-a iertat toate gre=elile. A =ters zapisulcu poruncile lui, care st[tea împotriva noastr[ =i ne era potrivnic, =il-a nimicit pironindu-l pe cruce“ (Coloseni 2:13, 14).

Vina noastr[, imputat[ Domnului Isus, a fost pedepsit[ în trupulDomnului Isus când a fost pironit pe cruce. Dumnezeu, care estedrept, odat[ ce a pedepsit vina noastr[, =i noi venim la El s[ fimierta\i, ne declar[ nevinova\i. „+i sunt socoti\i neprih[ni\i, f[r[plat[, prin harul S[u, prin r[scump[rarea, care este Hristos Isus“(Romani 3:24). Ne putem bucura de „hot[rârea de iertare“ care esteo expresie a dragostei lui Dumnezeu, pentru c[ conform decretului

10

OARE M-A IERTAT DUMNEZEU?

„Astfel dar, dup[ cum printr-o singur[ gre=eal[, avenit o osând[, care a lovit pe to\i oamenii, tot a=a,printr-o singur[ hot[râre de iertare a venit pentru to\ioamenii o hot[râre de neprih[nire care d[ via\a.“

Romani 5:18

În lipsa unei experien\e miraculoase, una dintre întreb[rilecare adesea se blocheaz[ în traficul gândirii unor oamenicare-L caut[ pe Dumnezeu este: „Oare m-a iertat

Dumnezeu?“ Aceast[ întrebare, atunci când nu prime=te unr[spuns pozitiv, poate produce deranjamente serioase în[untrulmin\ii omului, lipsindu-l de pace =i bucurie. Cuvântul Domnului nespune c[ cei r[i n-au pace (Isaia 48:22) =i ni se pare normal acestlucru, dar nu este cu totul neobi=nuit s[ g[sim, chiar în rândul celorce poart[ numele de cre=tini, suflete care sub atacul nev[zut, darsim\it al potrivnicului nu au pace în adâncul sufletului lor =i ajungs[ se întrebe: „Oare ne-a iertat Dumnezeu?“ Este întrebarea caretrebuie s[-=i primeasc[ r[spunsul în[untrul sufletului nostru prinCuvântul Scripturii, care este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu,altfel ea va reveni mereu.

Aceast[ iertare mult dorit[ de om, pe care o simte sufletul cetrece de la întuneric la lumin[, o poate da numai Dumnezeu atuncicând credem Cuvântul vie\ii, care ne este vestit nou[ personal.„Te-am ales din mijlocul norodului acestuia =i din mijloculneamurilor, la care te trimit, ca s[ le deschizi ochii, s[ se întoarc[de la întuneric la lumin[, =i de sub puterea Satanei la Dumnezeu;

98 99

Ultima strigare

care omul nu vrea s[ le p[r[seasc[ pentru c[ i se par prea dulci sauprea avantajoase. Când un suflet se poc[ie=te cu adev[rat nu doarî=i m[rturise=te vina înaintea Domnului, dar se =i c[ie=te de aceavin[ sau de anume vicii, ca apoi hot[rât =i f[r[ de preget s[ lep[r[seasc[ pentru totdeauna de dragul Domului Isus =i de bucuriace o are ca suflet, datorit[ faptului c[ a sc[pat de sim\ul vinei.„Dac[ ne m[rturisim p[catele, El este credincios =i drept, ca s[ neierte p[catele =i s[ ne cur[\easc[ de orice nelegiuire“ (1 Ioan 1:9).

Când cineva vrea s[-=i scuze vina, s[ o ra\ionalizeze în vreun felcu explica\ii =i compara\ii pe care le fac cu al\i oameni, acel sufletnu este serios în poc[in\a lui. Con=tiin\a omului, chiar dac[ estevirusat[ de p[catul str[mo=esc, face o cenzur[ l[untric[ prin aceeac[ între\ine gânduri care se învinov[\esc sau se dezvinov[\esc întreele (Romani 2:15), iar când Duhul Sfânt cerceteaz[ =i cheam[ lapoc[in\[ un astfel de suflet, acesta poate alege s[ cear[ iertarepentru vin[ =i astfel s[ fie iertat. Chemarea la mântuire =i pasulpoc[in\ei nu este o manipulare emo\ional[, de=i emo\iile cauzatede stârnirea ce o face cercetarea Domnului în[untrul sufletului nulipsesc, mântuirea st[ pe temelia tare a cuvintelor rostite deDumnezeu. „To\i prorocii m[rturisesc despre El, c[ oricine credeîn El, cap[t[, prin Numele Lui, iertarea p[catelor!“ (Fapte 10:43).„Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afar[!“ (Ioan 6:37).

Dac[ vrei iertare pentru vin[ trebuie s[ vii la El, =i El promitec[ nu te va izgoni întrucât chiar pentru aceasta a venit pe p[mântca s[ se lase r[stignit =i omorât, ca prin meritul sângelui Lui s[avem iertare de orice vin[. „C[ci acesta este sângele Meu, sângeleleg[mântului celui nou, care se vars[ pentru mul\i, spre iertareap[catelor“ (Matei 26:28). Dac[ iei iertarea Lui în serios, vei lua =ip[catul în serios prin a-l p[r[si =i a sta departe de tot ce \i se parer[u. În urma unei astfel de poc[in\e sincere va dispare întrebarea:„Oare m-a iertat Dumnezeu?“, pentru c[ sufletul î\i va fi inundat depace =i bucurie. „V[ las pacea Mea, v[ dau pacea Mea. Nu v-o daucum o d[ lumea“ (Ioan 14:27). Un cre=tin n[scut din nou în\elegebine felul în care vinov[\ia poate face un suflet s[ nu aib[ pace =irecunoa=te c[ singura solu\ie pentru a sc[pa de sim\ul de vin[ este

divin plata pentru vin[ este f[cut[ în sângele nevinovat alDomnului Isus, singurul care s-a calificat s[ depun[ aceast[ plat[pentru noi. „..f[r[ v[rsare de sânge, nu este iertare“ (Evrei 9:22).

Unul dintre lucrurile care a f[cut primirea =i reintegrarea fiuluirisipitor în casa tat[lui s[u a fost faptul c[ acel fiul risipitor pe cândera în starea cea mai dec[zut[, cunoscându-=i tat[l, a recunoscut însine c[ reprimirea lui acas[, chiar dac[ în calitate de slug[, este oposibilitate foarte real[ (Luca 15:18). „Oricine“ dore=te iertarea luiDumnezeu, ca întrebare chinuitoare cu privirea la vina ce o simtes[ fie adus[ la t[cerea pentru totdeauna, trebuie s[ =tie chiarde la început c[ indiferent de ce ar fi f[cut ca suflet din categoria„oricine“, Dumnezeu îi iube=te sufletul =i dore=te s[-i dea iertarea.„Fiindc[ oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit“(Romani 10:13; Ioan 3:16). Iertarea Lui trebuie s[ o prime=ti la felcum prime=ti un cadou de mare valoare pe care îl accep\i =i nu-lla=i acolo unde \i-a fost d[ruit, ci îl iei cu tine, pentru c[ î\iapar\ine. În preajma unui astfel de eveniment care marcheaz[ =ischimb[ via\a unui suflet pentru totdeauna, vor fi auzite uneori deaceste suflete c[ut[toare de iertare =i alte voci care vor sugera:„Dumnezeu nu te poate ierta pe tine pentru c[ ai f[cut prea marip[cate“ sau „ai a=teptat prea mult“, sau acele voci î\i vor sugera c[nu ai f[cut a=a de mari p[cate încât s[ fie nevoie de o a=a de mareinterven\ie din partea lui Dumnezeu.

Acest glas al necre din\ei, care inspir[ neîncredere în ce spuneSfânta Scriptur[, este glasul sfetnicului întunericului care trebuierespins în mod categoric în puterea =i meritul sângelui DomnuluiIsus Hristos (1 Petru 5:8, 9). +i totu=i, oare exist[ p[cate pe careDumnezeu nu le iart[? O indiferen\[ sau un continuu refuz carebatjocore=te încercarea Duhului Sfânt de a-\i trezi minteas[n[toas[ ca s[ te poc[ie=ti poate duce la o astfel de stare de p[cat.A alege s[ batjocore=ti lucrarea Duhului Sfânt, de=i e=ti convins c[lucrarea Lui este autentic[, te poate împinge spre o astfel depr[pastie spiritual[. Dumnezeu nu iart[ p[catul s[vâr=it =i cunoscutpe care omul nu vrea s[ i-L m[rturiseasc[. Tot în aceast[ categoriea p[catelor care pot r[mâne la activul unui suflet sunt acelea pe

Ultima strigare

100 101

Marius Tripon

priveasc[ spre lumea spiritual[. O mare parte dintre oameni caut[ s[ scape de sim\ul vinei

apelând la religie, care de obicei este un set de obiceiuri =i ritualuricu scopul de a atinge un anumit \el spiritual. Când un astfel de eforteste depus într-o religie moart[, care nu promoveaz[ na=terea dinnou (Ioan 3:5), aceast[ c[utarea poate face mai mult r[u decât bine,pentru c[ pune sufletul omului la un ad[post fals. Al\i oameni ardori un r[spuns la sim\[mântul vinei lor, =i-l caut[ în religii care s[nu taxeze în vreun fel firea lor p[mânteasc[ întocmai ca Felix, carenu a vrut s[ aud[ despre neprih[nire (Fapte 24:25). Mai ales înrândurile celor boga\i din America, exist[ o astfel de categorie deoameni care =i-ar dori s[ aib[ un r[spuns la furtuna vinei ce o simtîn[untrul lor, dar f[r[ s[ renun\e la p[cat, de aceea au ales s[practice o religie numit[ „new age“, care în esen\[ estespiritualitate f[r[ de Isus Hristos, îns[ îi expune duhurilor necurate.

Al\i oameni caut[ s[ scape de gândul sim\ului de r[spundere =ivin[ prin a spune c[ nu exist[ un Dumnezeu care s[ le cear[ vreosocoteal[, îns[ numai nebunii tr[iesc indiferen\i fa\[ de viitorul lorve=nic prin a spune c[ nu exist[ Dumnezeu. „Nebunul zice în inimalui: «Nu este Dumnezeu!»“ (Psalmii 14:1, 53:1). Efortul omului dea c[uta r[spuns la sim\ul vinov[\iei este zadarnic, pentru c[ sim\uliert[rii de vin[ este o slobozenie pe care o poate da doar Fiul luiDumnezeu. „Deci, dac[ Fiul v[ face slobozi, ve\i fi cu adev[ratslobozi!“ (Ioan 8:36). A=a cum spune textul citat la început,„printr-o singur[ hot[râre de iertare“ s-a dat o hot[râre deneprih[nire prin care s[ putem primi via\a ve=nic[ =i a avea via\[ve=nic[, odat[ iertat de orice vin[, înseamn[ a-L cunoa=te peDomnul Isus (Ioan 17:3), a tr[i pentru El (Galateni 2:20) =i a aveaÎmp[r[\ia Lui în noi (Luca 17:21). Dovezile na=terii din nou suntacelea c[ fiind iertat de vin[ ai bucuria mântuirii, Îl iube=ti peDumnezeu =i Cuvântul Lui, îi iube=ti pe semenii t[i =i, iertând totuloamenilor care \i-au gre=it, dore=ti mântuirea tuturor oamenilor(Filipeni 3:13, 14). Po\i s[ spui c[ ai aceste semne =i dovezi aleiert[rii în via\a ta?

Poate cau\i de mult timp acest sim\ fericitor de a te =ti iertat de

Domnul Isus Hristos, de aceea caut[ =i dore=te ca =i al\ii s[ aib[parte de iertarea lui Dumnezeu. Un astfel de cre=tin =tie c[ a sebucura de pace nu înseamn[ a=a de mult a nu avea necazuri pep[mânt cât înseamn[ a te bucura de prezen\a Domnului în fiecarezi ca suflet iertat. Potrivnicul sufletului nostru caut[ s[ ofere solu\ifalse omului pentru a ajunge la aceast[ pace de care se bucur[sufletul iertat de Dumnezeu, pentru ca oamenii s[ nu ajung[mântui\i. Printre solu\iile omului la criza pe care o are în sufletpân[ nu simte iertarea lui Dumnezeu sunt sfaturile psihologilor,binefacerile ca merit pentru iertare sau chiar religia, în general, cuata=ament la obiceiuri str[mo=e=ti =i tradi\ie.

Un psiholog poate c[uta s[ ajute un astfel de om doritor delini=te sufleteasc[, dar acela care este cârmuit de DuhulDomnului =tie din propria-i experien\[ c[ numai Duhul Sfânt, prinmeritul jertfei Domnului Isus poate face aceast[ dezlegare de vin[.Aceast[ ramur[ a =tiin\ei numit[ psihologie, care se ocup[ custudiul func\iilor min\ii =i a comport[rii omului, este r[spunsulomului la nevoile spirituale de a sc[pa de vina l[untric[, =i sepretinde c[ are r[spunsuri când de fapt un astfel de efort doarcheltuie timpul =i banii oamenilor. Psihologii au =coal[, au teoriivenerate de lumea intelectual[ =i au chiar =i tratamente, dar înc[ nuau reu=it s[ vindece cu adev[rat vreun om de durerea sim\ului devinov[\ie. În efortul lor de a ajuta oamenii, psihologii vor s[-=ischimbe pacien\ii, far[ s[ =tie de fapt prea clar spre ce \int[ îi duce=i f[r[ a le putea garanta c[ vor fi mai bine, pe când un cre=tinn[scut din nou are o \int[ precis[ =i aceasta este chipul lui Hristos(Coloseni 3:10).

Filozofia nu are r[spuns la r[scolirea inimii omului care-=idore=te iertare, fiindc[ filozofia încearc[ s[ caute un adev[rra\ional, de multe ori speculativ, f[r[ s[ poat[ p[trunde cu vreosolu\ie pe t[râmul spiritual. +tiin\a, care de obicei se ocup[ curealit[\i ce pot fi dovedite având la baz[ cauza =i efectul, sedovede=te a fi neputincioas[ în a da pace celui fr[mântat de sim\ulvinov[\iei p[catului, fiindc[ ea nu are r[spunsuri decât laîntreb[rile legate de lumea material[ f[r[ s[ aib[ m[car curajul s[

102 103


con=tiin\a s[ mai tac[ sau s[ evi\i oamenii ce te cheam[ la poc[in\[,dar sim\ul vinov[\iei va reveni, confirmând de fiecare dat[ c[ a tebaza pe ce po\i faci tu ca s[ scapi de vin[ este un plan care duce laun dezastru ve=nic.

Când El te face slobod de vina p[catului, dispare frica rea deDumnezeu =i apare o fric[ care te ajut[ s[ nu faci ceva care s[ pun[în pericol rela\ia de prietenie cu Acela care \i-a dat iertarea. Ceicare nu sunt ierta\i de vina p[catului lor au tot dreptul =i chiartrebuie s[ se team[ de Dumnezeu, pentru c[ El va judeca =i pedepsiîntr-o zi toate p[catele neiertate ale oamenilor. Dac[ vii la El s[ tefac[ slobod de vin[, când vei sim\i iertarea Lui vei sim\i o dorin\[de Slav[, care se va coborî peste fiin\a ta, pentru c[ în acel momental na=terii de sus fiin\a ta va începe s[ primeasc[ din nou din chipul=i asem[narea Lui, pe care primii oameni au pierdut-o în Eden.

Nevinov[\ia noastr[ a fost =i este o redut[ imposibil de cuceritpentru om, deoarece r[scump[rarea unui suflet cost[ a=a de multîncât nu poate fi pl[tit[ de vreun om, dar aceast[ redut[ a biruit-opentru noi Fiul lui Dumnezeu. Îns[, la timpul hot[rât, Fiul luiDumnezeu a venit pe p[mânt =i a murit o moarte înlocuitoare,pentru ca noi o dat[ r[scump[ra\i s[ putem spune: „Dumnezeune-a iertat toat[ vina!“. „În El avem r[scump[rarea, prin sângeleLui, iertarea p[catelor, dup[ bog[\iile harului S[u“ (Efeseni 1:7).Dac[ vrei s[ faci parte din aceast[ categorie de suflete care aup[catul acoperit =i f[r[delegea iertat[ (Psalmul 32:1), trebuie s[ =tiic[ ceea ce î\i trebuie pentru a ajunge la aceast[ stare de ferice î\ieste oferit ast[zi prin a face pasul poc[in\ei.

Dup[ modelul suveran al lui Dumnezeu de a face lucrurile,având în vedere c[ timpul este limitat, mila Lui nemeritat[ de noine este oferit[ chiar din tezaurul bun[t[\ii lui Dumnezeu numit„har“. Dumnezeu te iube=te =i vrea s[-\i dea iertarea mai mult decât\i-o dore=ti tu. Nu crede minciuna celui viclean care, în Eden, le-asugerat primilor oameni c[ Dumnezeu nu-i iube=te a=a de multîncât s[ le dea totul cum sugera c[ d[ el. Nu fi mul\umit cu zicalapopular[ care zice: „Ce a fost cu cutare va fi =i cu mine“, pentru c[ai prea mult de pierdut dac[ treci în ve=nicie nepreg[\it s[-L

Dumnezeu, dar poate l-ai c[utat unde =i prin cine nu poate fi g[sit.Po\i avea ast[zi aceast[ iertare printr-o rug[ciune sincer[ c[tre Acelacare poate s[-\i dea iertarea. Dup[ ce te-ai c[it de vin[ =i ai primitiertarea, f[ pasul ascult[rii prin a intra în apa botezului într-o cas[ derug[ciune unde se propov[duie=te o Evanghelie în trea g[, ca apois[-\i continui via\a de rug[ciune pentru a putea fi umplut cu putereaDuhului Sfânt (Fapte 2:38). Un adev[rat credincios =tie c[promisiunile lui Dumnezeu din Scriptur[ cu privire la iertare nu suntslogane pe care le rostim ca s[ ne ame\im con=tiin\a, ci sunt cuvintecare poart[ în ele puterea Aceluia care le-a dat.

Promisiunile Scripturii îl poate pune pe acela care se încrede înDomnul la ad[post de atacul întreb[rii: „Oare m-a iertatDumnezeu?“ „Pentru c[ odat[ socoti\i neprih[ni\i prin harul Lui,s[ ne facem, în n[dejde, mo=tenitori ai vie\ii ve=nice“ (Tit 3:7).Odat[ ce ai primit darul mântuirii =i te bucuri de iertarea luiDumnezeu care te-a cur[\it de orice vin[ vei g[si împlinire în a fipreocupat cu lucrurile care Îi plac lui Dumnezeu, care aduc câ=tigÎmp[r[\iei Lui =i te îmbog[\esc fa\[ de El. Credin\a care vine ca undar de la Dumnezeu în urma cunoa=terii Cuvântului Scripturii neajut[ s[ dep[=im ce =tim noi sau al\i oameni, pentru a vedea prinrevela\ia =i cârmuirea Duhului Sfânt realit[\ile lumii spirituale carevor d[inui ve=nic. Pentru c[ nu au temelia în Cuvânt, este plin[lumea de oameni cuprin=i de fr[mânt[ri l[untrice, pentru c[ în eiaud o voce care parc[ le macin[ orice bucurie p[mânteasc[ =i lespune: „Oare m-a iertat Dumnezeu?“

Din aceast[ cauz[, c[utând s[ fug[ de glasul con=tiin\ei lor,mul\i oameni tr[iesc ca dintr-o anestezie în alta, pentru aceia ce îiface s[ uite pe moment de realitate prin a c[uta pl[cerilep[c[toase ale lumii sau prin a sta ocupa\i cu orice afacere sauîndeletnicire care le-ar putea lua gândul de la sim\ul nesiguran\eicu privire la ve=nicie, pe care-l simt în sufletul lor. Dac[ zacineferi cit sub un mald[r de acuza\ii l[untrice =i te lup\i cu un astfelde sim\ de vinov[\ie, trebuie s[ =tii c[ numai Dumnezeu are solu\iepentru durerea sufletului t[u, întrucât nu po\i face niciun bine cares[ poat[ înlocui poc[in\a (Efeseni 2:9). S-ar putea s[-\i faci

Ultima strigare

104 105

Marius Tripon

+

11

TEMNI|A RELIGIEI

„Degeaba M[ cinstesc ei, dând înv[\[turi care nu suntdecât ni=te porunci omene=ti. Voi l[sa\i porunca luiDumnezeu, =i \ine\i datina a=ezat[ de oameni, precum:sp[larea ulcioarelor =i a paharelor, =i face\i multe altelucruri de acestea.> Marcu 7:7, 8

Titlul acestui mesaj, „Temni\a religiei“, poate suna pentruunii oarecum ciudat, deoarece cele dou[ cuvinte par a fiun paradox. Temni\a este un loc nedorit; este un loc de

încarcerare, unde omul vinovat =i uneori chiar nevinovat este \inut,fiind lipsit de libertate, pe când religia este un loc spre care omulalearg[ ca la un ad[post pentru a g[si r[spunsuri la fr[mânt[rilesufletului. Nu ne mai mir[m c[ mereu auzim despre temni\a vicii -lor, care creeaz[ dependen\[, despre temni\a nepu tin \ei, a bolilorfizice =i mai ales a celor psihice, dar ne poate fi de fo los s[ =tim c[exist[ =i o temni\[ a religiei în care oamenii î=i irosesc timpul,resursele =i, mai mult decât atât, stau cu sufletul lor sub un ad[postfals, care le poate aduce ruinare spiritual[ ve=nic[.

Religia este metoda prin care omul încearc[ s[ relege leg[turadintre el =i Dumnezeu, recomandând pentru aceasta dogme =ipractici din diferite domenii, prin care s[ ob\in[ bun[voin\a, mila=i chiar favoarea Fiin\ei creatoare numite Dumnezeu. În m[sura încare câteva cuvinte scrise pot s[ o fac[, privind la diversitateareligiilor, folosind înv[\[tura dat[ de Domnul Isus, acest mesaj vaîncerca s[ arate diferen\a dintre o religie fals[, care poate fi otemni\[ a sufletului, =i credin\a vie, într-un Dumnezeu pe care-L

întâlne=ti pe Dumnezeu. Prin voia-I suveran[, Dumnezeu alege =iast[zi s[ îndrept[\easc[, s[ socoteasc[ nevinova\i numai pe aceiacare cred în Domnul Isus Hristos cu o credin\[ care duce laascultare. Nu trebuie s[ a=tep\i pân[ mori ca s[ vezi dac[ te-a iertatDumnezeu sau nu, pentru c[ prin credin\[, pe baza Cuvântului luiDumnezeu =i în dovada tr[irii vie\ii tale, po\i s[ =tii ast[zi c[ e=tiun suflet iertat, care are via\[ ve=nic[. „V-am scris aceste lucruri cas[ =ti\i c[ voi, care crede\i în Numele Fiului lui Dumnezeu, AVE|Ivia\a ve=nic[“ (1 Ioan 5:13).

Dac[ via\a aceasta este scurt[, cu posibilitatea de a fi întrerupt[în orice zi =i ceas, via\a care urmeaz[ dincolo de mormânt este f[r[de sfâr=it, de aceea nu irosi prilejul de a cere =i primi iertarea luiDumnezeu, =i astfel s[ nu mai fii muncit de întrebarea: „Oare m-aiertat Dumnezeu?“ Po\i s[ mergi spre acel punct unde via\a pep[mânt se va încheia în clipa când vei trece în ve=nicie izb[vit defrica mor\ii, cunoscând =i chiar m[rturisind c[ Dumnezeu te-aiertat de orice vin[ =i e=ti f[r[ nicio acuza\ie la activul t[u. „Cineva ridica pâr[ împotriva ale=ilor lui Dumnezeu? Dumnezeu esteAcela, care-i socote=te neprih[ni\i!“ (Romani 8:33). Voia divin[ ahot[rât unde =i când s[ te na=ti, dar tu vei hot[rî dac[ vei mergela cele ve=nice iertat sau neiertat de Dumnezeu. Pre\uie=te =ifolose=te acest moment pe care \i-l d[ Dumnezeu pentru a cere =iprimi, prin poc[in\[, iertarea Aceluia care te iube=te =i-\i dore=tefericirea ve=nic[.

Amin

Marius Tripon

106 107

fariseii i-au învinuit pe ucenici c[ m[nânc[ cu mâinile nesp[late(Marcu 7:5 ). Ei le cereau oamenilor s[ urmeze <sp[l[rile rituale>nu pentru c[ se temeau de microbi, despre care nici ei nu =tiau, cif[ceau presi uni asupra oamenilor =i <multe alte lucruri ca acestea>,spune Domnul Isus, ca f[când parte din a \ine datina b[trânilor(v. 3). Parte din aceste ritualuri cu care-i acuza pe ucenici c[ nu le\in a fost ritualul sp[l[rii mâinilor. Ace=ti farisei =i c[rturari auajuns s[ se spele pe mâini cu o anumit[ cantitate de ap[, avândmâna într-o anumit[ pozi\ie chiar =i atunci când treceau de la un felde mâncare la altul. O bun[ parte din via\a lor foarte religioas[ erairosit[ în a \ine aceste datini care mergeau pân[ la absurd, cum arfi reguli pentru felul în care po\i folosi un ou care a fost ouat în ziuaSabatului sau cum s[ scuipi în ziua Sabatului ca s[ nu fieconsiderat ca fiind f[cut[ o lucrare. Cu trecerea vremii, au ajuns s[socoteasc[ aceste înv[\[turi ca fiind porunci ale lui Dumnezeupentru ei, porunci pe care le cereau =i altora s[ le \in[.

Ace=ti farisei legali=ti care au ajuns s[ aib[ un caracter urât, caremirosea greu înaintea Domnului, când au v[zut minunile pe care lef[cea Domnul Isus au avut oportunitatea s[ recunoasc[ autoritateadivin[ a Lui =i s[ ias[ din temni\a religiei lor ca s[ treac[ de parteaDomnului Isus, dar au refuzat. Ace=ti oameni, pe care Domnul Isusi-a numit <c[l[uze oarbe>, au v[zut în El pe Cineva care le demas -ca urâ\enia inimii =i a faptelor lor motivate de f[\[rnicie =i dorin\ede a fi admira\i. Pentru ei, Domnul Isus era un Rival care vorbeacu totul altfel despre religie, despre dorin \ele =i felul Tat[lui de a fi.Domnul Isus Îl prezenta pe Tat[l ca fiind milos =i iert[tor ca tat[ldin pilda fiului risipitor, pe când fariseii prezentau noroadelor unDumnezeu aspru, necru\[tor, care vegheaz[ asupra lor doar cuscopul de a-i pedepsi când gre=esc. Fariseii au v[zut în Domnul unRival care-i f[cea s[ piard[ interesul noroadelor fa\[ de ceea ceaveau ei de spus; au v[zut în El un Rival pe care socoteau c[trebuie s[-L aduc[ la t[cere cu orice pre\. Fariseii =i c[rturari nuerau singurii care vedeau în Domnul Isus un competitor caretrebuie zdrobit, ci lor li s-au al[turat marii preo\i de la templu dinIerusalim. Prin minunile care le-a f[cut =i prin Duhul Lui înalt de

numim Tat[l nostru Cel ceresc. Nu vom privi la religiile antice saumistice ale vremurilor, nici la credin\a islamic[ sau la iudaism, cipentru câteva momente vom privi la credin\a cre=tin[, adic[ laDumnezeul a tot Creatorul.

Cre=tinismul care, pe p[mânt, are ca început învierea DomnuluiIsus =i s[rb[toarea Cincizecimii, din nefericire, a fost m[cinat de ocontinu[ divizare, a=a c[ în decursul a dou[ mii de ani cre=tinii auajuns s[ se separe în denomina\ii, fiecare dintre aceste grup[risus\inând c[ are adev[rul de partea ei în modul cel mai original.Pentru a se deosebi =i a scoate în eviden\[ importan\a unor anumeparticularit[\i a crezului fiec[rei grup[ri, cre=tinii, care s-au grupatîn jurul unui anume crez, au ales nume specifice care s[-iindentifice între celelalte crezuri. A=a s-a ajuns la o erodare aînv[\[turii apostolice =i la compromisuri severe cu Legea luiDumnezeu, în care r[ul este justificat cu argumente omene=ti, iarlipsa facerii binelui este scuzat[ de circumstan\e, =i în acest felast[zi a ap[rut un cre=tinism care nu se potrive=te modelului decre=tin al Bisericii primare.

În textul din care fac parte versetele citate la început ne este dats[ asist[m la o disput[ ce a avut loc între Domnul Isus =i partidafariseilor =i a c[rturarilor. Din întregul text reiese c[ religia aceloroameni, de=i ei nu =tiau, a ajuns pentru ei o temni\[, deoarece înacea vreme practicau o religie a datinilor, a obiceiurilor str[mo=e=ti,care erau inventate de oameni, ie=ind din limitele Legii date deDumnezeu. Deoarece omului îi place mai mult ce face el decât ceface Dumnezeu, aceast[ grupare de oameni foarte religio=i, careavea un eu inflamat, înfumurat la cap de etnia lor, care-i lega deMoise, \inea la rang înalt poruncile scornite tot de oameni, pân[acolo încât Domnul Isus a trebuit s[ le spun[ c[ au desfiin\atporunca lui Dumnezeu (v. 9) în favoarea regulilor omene=ti.Cuvintele Mântuitorului arat[ cu claritate diferen\a dintre religiaceremoniilor =i a tradi\iei =i închinarea adev[rat[ f[cut[ cu o inim[sincer[ =i p[strat[ curat[ de p[cat; închinare care este primit[ =iprime=te binecuvântarea lui Dumnezeu. Fanatismul lor orb poate fiobservat din faptul c[ neavând cu ce-L acuza pe Domnul Isus,

Marius Tripon

108 109

Ultima strigare

familiile noastre!> Atunci când omul alege s[ r[mân[ în temni\areligiei f[r[ de rost ne spune c[ religia poate deveni o îngr[dire =iizolare periculoas[ pentru suflet. Este o reac\ie normal[ ca s[ fiiprovocat nepl[cut când \i se arat[ c[ ai gre=it, îns[ omul în\elept st[=i verific[, apoi cânt[re=te consecin\ele =i dac[ ajunge s[ fieconvins de Duhul Sfânt c[ a zidit pe nisip, se opre=te, apoi iese dintemni\a religiei care-i irose=te timpul.

Al\ii, care aleg s[ nu ias[ dintr-o astfel de temni\[, spun c[pre\ul este prea mare din cauz[ c[ ei iubesc p[catul sau sunt maiinteresa\i de ce vor spune cei din jur decât de binele sufletului lor,deoarece nu iau în considerare cât îi cost[ s[ nu se poc[iasc[ cuadev[rat. Unii aleg s[ r[mân[ în aceast[ temni\[ a religiei pentruc[ nu mai cred c[ ceva bun =i ve=nic se mai poate schimba îndreptul lor, dar chiar acestei situa\ii =i st[ri se adreseaz[ vesteabun[ a Evangheliei. F[r[ s[ c[ut[m s[ jignim pe cineva, trebuie s[ar[t[m ceva din adev[rul cu privire la ce poate avea loc într-oreligie lipsit[ de via\[, în care adev[rurile esen\iale sunt \inute înt[cere =i chiar ascunse. Aceluia care st[ în temni\a religiei f[r[ derost trebuie s[ i se spun[ c[ are nevoie de un Singur Preot, deMarele Preot Isus Hristos, care este singurul Mijlocitor dintre om=i Dumnezeu (1 Timotei 2:5).

Într-o astfel de biseric[ nu se vorbe=te adev[rul despre poc[in\[=i despre na=tere din nou =i mul\i nici nu au auzit despre acesttermen folosit de Domnul Isus (Ioan 3:3). Într-o astfel de religief[r[ de rost adev[rul despre leg[mântul botezului în ap[ estefalsificat, a=a c[ nu este prezentat ca fiind doar pentru acelacare a în\eles c[ este un p[c[tos ce nu se poate salva singur =icere a fi botezat, vrând s[ înceap[ o via\[ nou[ în ascultare deDumnezeu. Nu avem voie s[ interpret[m Scriptura în beneficiulnostru =i nu avem voie s[ ad[ug[m sau s[ scoatem din ea, a=a cumse face în multe biserici cu scopul de a domina sau de a scoate banide la oameni.

Scriptura spune c[ pe cel ce moare îl a=teapt[ judecata luiDumnezeu (Evrei 9:27). Omului doritor de cale larg[ nu i se spunec[ odat[ ce moare destinul îi este sigilat =i nici to\i preo\ii laolalt[

În\elepciune, a dovedit, în discu\iile ispititoare provocate de ei, c[El este divin, dar ace=ti oameni, care cuno=teau Legea, orbi\i deinvidie nu L-au acceptat.

Datorit[ purt[rii de grij[ a lui Dumnezeu, ast[zi înc[ exist[ ocategorie de suflete care refuz[ s[ se abat[ de la calea îngust[, care\in credin\a lui Isus (Apocalipsa 14:12), care duc la Casa Luminiichiar dac[ aceasta le aduce batjocur[, alienare, margina lizare sauchiar prigoan[, =i ace=tia sunt cei care formeaz[ adev[rata Biseric[a lui Dumnezeu (1 Corinteni 1:2). Dumnezeu Î=i desf[=oar[ lucrareade mântuire a oamenilor pe p[mânt prin Biserica Sa, condus[ deDuhul Sfânt, prin cuvântul inspirat al Scripturii (1 Timotei 3:16),care are autoritate final[ în biseric[. Biserica nu este un edificiuf[cut din materiale de construc\ie, oricât de impun[toare ar fi, cinumim Biseric[ sufletele oamenilor care prin poc[in\[ au devenitf[pturi noi în Hristos Isus (2 Corinteni 5:17) =i astfel au devenitcopii ai lui Dumnezeu (Romani 8:14, 16; Galateni 3:26).

Cl[direa unde copiii Domnului se adun[, fie c[ este un edificiuimpresionant sau c[ este foarte simplu =i chiar mai pu\in frumos,este un sanctuar în care se înal\[ rug[ciuni c[tre Dumnezeu =i seveste=te Cuvântul lui Dumnezeu, ca atunci când oamenii doritoride mântuire vin acolo, dorind s[-=i rezolve problema p[catului lor=i s[ scape astfel de gândul vinov[\iei, s[ poat[ g[si r[spunsuri =is[ poat[ ajunge s[ aib[ certitudinea mântuirii. Este de a=teptat caîn ziua de ast[zi, când tr[im într-o infla\ie de religii care au ca scopa crea confuzie pentru acela care caut[ calea bun[, atunci când îisugerezi cuiva c[ are o religie a ceremoniilor f[r[ de via\[, care nuau autorizare de sus, s[ fii respins =i poate chiar mai r[u. Când po\is[-i dovede=ti cuiva cu Scriptura c[ urmeaz[ un mod de slujire allui Dumnezeu gre=it, iar acea persoan[ tot nu vrea s[ ia aminte, aide-a face cu un suflet care este prizonier în temni\a religiei lui, pecare nu vrea s[ o p[r[seasc[.

Am întâlnit astfel de cazuri, când cineva în fa\a adev[ruluiScripturii a trebuit s[ accepte c[ drumul care-l urmeaz[ nu este celmai bun. În acel moment a stat pu\in parc[ în cump[n[, ca apoi s[spun[: <Nu pot! Am venit prea mult pe acest drum cu toate


110 111

temni\a religiei lor pentru c[ sunt prea creduli în ceea ce li se spunef[r[ a avea dovezi =i nici nu vor s[ se oboseasc[ s[ cerceteze eiScriptura. Unii sunt prea sceptici, iar unii amân[ o cercetare maiam[nun\it[ a ce li se spune, pân[ la b[trâne\e, zic ei, deoarecereligia moart[ în care stau le d[ voie s[-=i tr[iasc[ via\a cum vor.Unii, dintr-o s[r[cie a min\ii, spun c[ ei nu ies din religia lor chiardac[ e gre=it[, pentru c[ ce va fi cu ceilal\i va fi =i cu ei, dar acestfel de gândire nu va produce nicio u=urare într-o ve=nicie de chin.Nu tr[im întâmpl[tor =i nu <tot românul este cre=tin> cu adev[rat,cum spune o vorb[, ci pentru a fi mântuit trebuie s[ ascul\i deDumnezeu mai mult decât de oameni. Este sufletul t[u într-otemni\[ religioas[?

Nu e suficient s[-\i fie memoria plin[ de Scriptur[, ci trebuies[-\i pui câteva întreb[ri care-\i pot spune dac[ locul de închinarepe care-l frecventezi este o temni\[ =i o curs[ pentru sufletul t[u;sau este un loc unde cre=ti în credin\[ =i omul t[u cel nou seam[n[tot mai mult cu Domnul Isus. Întreb[ri ca =i: <Când a schimbatCuvântul lui Dumnezeu ultima oar[ ceva în sufletul meu? Când aiplecat de la locul de închinare cu o înv[\[tur[ din Scriptur[ de careaveai nevoie? Când ai sim\it ultima oar[ pacea deplin[ =i bucuriamânturii?>. Acest mesaj vrea s[-\i comunice c[ este posibil s[ ie=idin temni\a religiei f[r[ de rost, în care conduce formalismul,tradi\iile =i prejudec[\ile, dar trebuie s[ vrei aceasta destul de multca s[ ac\ionezi în acea direc\ie.

Când pre=edintele Licoln a proclamat prin ordin executivemanciparea sclavilor din America în anul 1863, \ara s-a împ[r\itîn dou[, 25 de state în nord =i 5 state în sud nu au acceptau aceahot[râre de eliberare a sclavilor. Chiar =i dup[ terminarear[zboiului civil pe alocuri au r[mas pâlcuri de oameni care aucontinuat s[ r[mân[ în temni\a sclaviei. Unii dintre ace=ti, fiind\inu\i izola\i, nu au aflat de noile lor drepturi, dar au fost =idintre aceia care de=i au aflat c[ sunt liberi au conti nuat s[ r[mân[în starea de sclavie pentru c[ cineva le purta de grija, dându-lestrictul necesar. E=ti =i tu un astfel de suflet care vrei s[ r[mâi întemni\a religie f[r[ de rost? În dragoste nu exist[ constrângere,

=i nici toate milosteniile posibile f[cute în dreptul celui mort nu-lmai pot ajuta. Într-un astfel de loc numit biseric[, în care exist[ unaltar pe care nu se coboar[ niciodat[ foc de sus, omul g[se=tereligie, dar nu mântuire. Unii, chiar dac[ cugetul le spune c[ cevaesen\ial lipse=te, continu[ s[ frecventeze acea bise ric[ pentru c[privesc la mul\imea oamenilor, sau pentru c[ sunt impresiona\i deritualuri sau chiar de od[jdiile oamenilor care se folosesc denumele de <oameni ai lui Dumnezeu>, haine care au menirea s[impresioneze =i s[ impun[ respect.

Conduc[torii unor astfel de temni\e domin[ peste sufleteleoamenilor prin a nu cere nimic ce s[ taxeze prea mult dorin\ele firiivechi, dar pe de alt[ parte taxeaz[ f[r[ mil[ prin a cere bani pentruanumite slujbe =i insufl[ fric[, amenin\[ri cu pedepse =i chiarblesteme peste oricine ar încerca s[ afle adev[rul Scripturii într-ocas[ de rug[ciune, unde este vestit[ o Evanghelie întreag[. Nu esteceva neobi=nuit ca astfel de oameni s[ încerce s[ otr[veasc[comunitatea cu prejudec[\i =i chiar minciuni despre poc[i\i, cuscopul de a-i discredita ca nimeni s[ nu încerce s[ plece dintemni\a religioas[ pe care o conduc. Religiile moarte, care \insufletele oamenilor în temni\[, au de obicei slujitori ai altarului încare g[se=ti o l[comie dup[ prestigiu, dup[ domina\ie =i dup[ bani.

Un a=a zis <slujior al altarului> a fost înregistrat, f[r[ s[ =tie,spunând c[ nu îngroap[ pe cineva care murise într-o familie mainevoia=[ =i familia nici nu are ce veni la el f[r[ o anumit[ sum[ debani, sum[ care pentru cei din acel loc =i vreme era venitul pentrucâteva luni (Matei 10:18). La fel ca =i în timpul Domnului Isus,oamenii au încetat s[ mai umble dup[ interesele luiDumnezeu, c[utând mila, f[când dreptate =i umblând smeri\i cuDumnezeu, ci au început s[ umble dup[ interesele lor. Într-o astfelde temni\[ a religiei, unde guverneaz[ reguli f[r[ de rost primite pecalea tradi\iei, a=a cum sunt anumite înv[\[turi despre mor\i =i via\ade dincolo, de exemplu v[mile sufletului, colindarea raiului =i aiadului, omul interesat s[ tr[iasc[ via\a în dezm[\ spiritual g[se=teacceptare =i se simte bine mai ales când aude despre dezleg[ri dep[cat pe care le-ar putea primi dup[ ce moare. Unii nu ies din

Marius Tripon

112 113

Ultima strigare

bun =i un bine ceresc, ve=nic mult mai valoros decât binelep[mântesc, =i numai unul din cele dou[ poate fi prioritate.

La sfâr=itul acestei vie\i, atât cei care au avut doar o religie deform[ cât =i cei care prin na=terea de sus au devenit copii ai luiDumnezeu vor continua s[ tr[iasc[, dar binele de r[u se va desp[r\ipentru totdeauna =i cei r[i de cei care prin meritul jertfei DomnuluiIsus sunt numi\i buni vor avea destina\ii foarte diferite. Pentruacest bine pe care-l aduce Dumnezeu în via\a noastr[ se merit[ s[tr[ie=ti =i chiar s[ mori, a=a cum au dovedit primii cre=tini care auacceptat a fi martiriza\i. Domnul Isus a venit dintr-o lume în carenu exist[ r[u, într-o lume plin[ de strâmb[tate cu scopul de a faceposibil s[ ajungi =i tu în cer, dar te las[ s[ alegi ce vrei. Pentru El,nimeni nu este considerat a fi un de=eu uman sau un rebut cum îinume=te societatea de azi pe unii, ci pentru El, care a murit în locult[u, e=ti un suflet cu mare valoare, cu poten\ial enorm; e=ti unsuflet în care Dumnezeu vrea s[-=i arate puterea de a mântui dac[alegi calea poc[in\ei.

Poc[in\a este o schimbare din temelia a vie\ii din[untru spreexterior; ea este =i o atitudine fa\[ de ceva concret cât prive=teceea ce Dumnezeu nume=te bun =i r[u. Prin a-\i cere s[ tepoc[ie=ti, Dumnezeu te cheam[ afar[ dintr-o via\[ tr[it[ în p[cat,sau dac[ sufletul t[u este înc[tu=at într-o religie contraf[cut[,diferit[ de cea a apostolilor, te cheam[ s[ ie=i din temni\a uneiastfel de religii ca s[-\i dea prin na=terea de sus o via\[ nou[, încare prin Duhul Sfânt umbl[ cu tine în fiecare zi. Ascult[ ast[zichemarea Lui =i te vei bucura o ve=nicie împreun[ cu to\i aceiacare au ales s[ caute mântuirea dup[ rânduielile Scripturii =i s[r[mân[ loiali Regelui Isus.

Amin

de aceea Dumnezeu în dragostea Lui fa\[ de om, dup[ ce a f[cuttotul ca s[ poat[ fi salvat, nu-l for\eaz[ s[-L asculte, ci îl las[ s[aleag[ dac[ vrea sau nu s[ ias[ din lumea p[catului sau din temni\areligiei =i s[ vin[ la El ca la un Tat[ iubitor. Dac[ e=ti într-o astfelde temni\[ a religiei moarte, Dumnezeu î\i spune c[ dac[ vrei, prinjertfa Domnul Isus po\i s[ fii slobod (Ioan 8:36), nu prin aîndeplini canoane istovitoare, nu prin flagelare, nu prin a cheltuibani, ci prin a te poc[i. El nu te cheam[ afar[ dintr-o astfel detemni\[ f[r[ s[-\i dea altceva mai bun. Venind la El vei avea via\[din bel=ug. <...Eu am venit ca oile s[ aib[ via\[, =i s-o aib[ dinbel=ug> (Ioan 10:10). O astfel de chemare =i ie=ire din temni\areligiei false nu se face prin apeluri emo\ionale, ci se face pebaza Cuvântului lui Dumnezeu, care r[mâne peste veacurineschimbat (Luca 21:33).

El te cheam[ de la religia ceremoniilor nebiblice la o religie ainimii, la o credin\[ a sufletului n[scut din nou prin poc[in\[.Dumnezeu nu te va scoate cu for\a din aceast[ temni\[, dar dac[ lachemarea Lui vei ie=ii prin credin\[ vei g[si locul unde vei aflacopiii lui Dumnezeu, vei g[si pace pentru sufletul t[u, iertarepentru vina ta =i te vei bucura de c[l[uzirea Duhului Sfânt, careaduce cu Sine bucurie =i pace. Poate spui c[ ai religia cea bun[ =ic[ a=a este ferice de tine, dar pentru acela care vrea s[ se verificepe sine am s[ mai enum[r câteva întreb[ri, la care, atunci când veir[spunde, î\i vei da seama dac[ e=ti un copil al Domnului, pentruc[ ai crescut spiritual s[n[tos, sau dac[ zaci într-o temni\[a religiei. Mai mult ca orice, când este vorba de alegerile vie\ii, vreice vrea <lumea>, care tolereaz[ p[catul, sau vrei ce vreaDumnezeu? Este în tine o foame dup[ Cuvântul Lui?, pentru c[numai un mort nu cere niciodat[ de mâncare. Î\i plac destr[b[l[riletrupului sau sim\i o repulsie fa\[ de p[cat? Iube=ti pe semenii t[i =ile dore=ti mântuirea prin a face ceva în aceast[ direc\ie? I-ai iertatpe cei ce \i-au gre=it a=a cum vrei s[ fii iertat de Dumnezeu? De cedepinde fericirea ta? Dac[ depinde de lucrurile pe care nu le veimai avea peste 100 de ani, \inte=ti mult prea jos. Exist[ un bun =iun bine p[mântesc pe care to\i oamenii îl dorim, dar exist[ =i un


114 115

acuz[m chiar dac[, într-un caz ca =i acesta, feti\a nu a în\elessacralitatea acelui act. Noi, ca adul\i, în\elegem mult mai multdecât acea feti\[ =i ne bucur[m de mult mai mult, în urma ascult[riide Dumnezeu care a pus botezul înaintea noastr[ nu ca o sugestieci ca o porunc[. „Cine va crede =i se va boteza va fi mântuit; darcine nu va crede, va fi osândit.“ (Marcu 16:16)

Botezul nu era ceva nou pentru oamenii din vremea DomnuluiIsus fiind practicat =i chiar abuzat mai târziu de iudeii de laQumran. Scrierile vechi vorbesc despre înv[\[tori greci care-=ibotezau ucenicii „sub înv[\[tura lor“, de aceea, când Ioan a începuts[ boteze, nimeni nu a fost surprins. Ioan Botez[torul a început s[boteze la Iordan =i oamenii, cu dorin\a de a se =ti bine cuDumnezeu, ie=eau la el ca s[ fie boteza\i. Ioan a primit de laDumnezeu mandatul de a vesti venirea Împ[r[\iei lui Dumnezeu(Matei 3:1-3) chemând oamenii la botezul poc[in\ei spre iertareap[catelor (Luca 3:3) =i preg[tind în acest fel calea Domnului(Luca 1:76), întocmai cum a prorocit tat[l lui, Zaharia. Ioan a rostitmesaje aspre (Matei 3:7), am putea spune, mesaje prin care achemat oamenii la poc[in\[, la schimbarea vie\ii lor dup[ legileÎmp[r[\iei lui Dumnezeu. Mesajele lui erau bine cunoscute depoporul care se aduna de prin cet[\i la el, chiar dac[ cei maireligio=i oameni nu l-au primit (Luca 20:5). Chiar =i cârmuitorulIrod îl asculta pe Ioan cu pl[cere, se temea de el =i chiar st[tea„în cump[n[“ când con=tiin\a îi era provocat[ de cuvintele luiIoan (Marcu 6:20).

Ioan Botez[torul L-a identificat pe Domnul Isus ca fiind„Mielul lui Dumnezeu care ridic[ p[catul lumii“ (Ioan 1:29) =itotu=i reiese clar din cuvintele lui c[ a fost pu\in dezorientat cândDomnul Isus, a=a cum spune textul citat la început, a venit la el cas[ fie botezat. A v[zut în El pe Acela care putea da acel botez careîi era de trebuin\[ lui (Luca 3:16). Ezitarea lui de a-L boteza nespune c[ nu a fost ceea ce s-a a=teptat, dar Domnul Isus l-a ajutats[ în\eleag[ c[ acest botez era parte din misiunea lui. Aceast[nedumerire a lui era din cauza c[ Ioan boteza „spre iertare“ =i avenit la el Acela care nu avea nevoie de iertare, lucru care pune în

12

DE CE TREBUIE S{ NE BOTEZ{M?

„Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, cas[ fie botezat de el.“ Matei 13:1

Pentru c[ în multe cazuri cre=tinii de diferite nuan\edenomina\ionale urmeaz[ un =ablon de reguli primit de lagenera\ia anterioar[, =i nu neap[rat acela al apostolilor

Domnului Isus (Iuda 1:3), s-a ajuns ca ast[zi s[ existe tot felul decrezuri =i practici cre=tine. Una dintre aceste înv[\[turi, în dreptulc[reia interpretarea oamenilor este împ[r\it[, este botezul în ap[(2 Timotei 1:13). Deoarece fiecare genera\ie de cre=tini parc[ aschimbat doar pu\in înv[\[tura apostolic[, ca s[ o adapteze laîmprejur[rile =i m[sura lor de credin\[, creând astfel eroare îndoctrin[, când lucrurile din Scriptur[ nu au fost în\elese, crezute pedeplin sau nu au fost dovedite în tr[ire, nu este de mirare c[,privind în urm[, pot fi num[rate zeci de mii de denomina\iunicre=tine. De-a lungul scurgerii vremii, religiile au creat sisteme=i liste de reguli, dar Împ[r[\ia lui Dumnezeu a produs =i produceîn oamenii care ascult[ de Cuvântul lui Dumnezeu o cultur[ aCerului a c[rei legi nu se schimb[ =i nu depinde de o genera\ie sauo loca\ie geografic[ de pe p[mânt.

O feti\[ mic[ a v[zut procesul botezului în biseric[ =i, apoi, cânds-a dus acas[, a fost suprins[ în baie, de mama ei, botezându-=ip[pu=a în ap[. Mi=cat[ de decorul schimbat al casei de rug[ciune,de fe\ele luminoase ale candida\ilor care radiau bucurie, a vrut s[experimenteze =i ea, în felul ei, acea s[rb[toare. Astfel deîntâmpl[ri parc[ pun un zâmbet pe fa\a noastr[ =i nu ne fac s[

116 117

Ultima strigare

de mântuire, când ne poc[im devenim o f[ptur[ nou[(1 Corinteni 5:7). Aceia care aleg s[ fac[ leg[mânt cu Domnul Isus(1 Petru 1:21, Psalmii 50:5), prin botez, primesc acces la tronul luiDumnezeu (Evrei 10:19) f[r[ s[ mai aib[ nevoie de un intermediarîntre ei =i Domnul Isus care este Dumnezeu (1 Timotei 2:5).Rug[ciunile lor au o alt[ prioritate pentru c[ ei sunt copii ai luiDumnezeu (1 Ioan 3:1, Romani 8:16).

La fel ca preo\ii din vechime, cei care fac leg[mânt cuDomnul Isus prin botez trebuie s[ urm[reasc[ mai întâi intereseleÎmp[r[\iei lui Dumnezeu, ceva ce preo\imea, din vremea cândDomnul Isus era pe p[mânt, se pare c[ a uitat s[ fac[. BotezulDomnului Isus marcheaz[ începutul lucr[rii Lui, când a fost unsîn mod oficial ca mare preot al nostru (Evrei 3:1; 4:14, 15). A=acum Duhul Sfânt s-a coborât peste El, se coboar[ =i ast[zi ca s[locuiasc[ în aceia care se poc[iesc =i cer aceast[ umplere sfânt[,care este o promisiune a Domnului Isus (1 Corinteni 6:19;Ioan 14:16, 17). Cei care aleg s[ cear[ s[ fie boteza\i =i suntboteza\i în ap[ au =i ei dreptul ca Cerul s[ se deschid[ deasupra lor,s[ vin[ Duhul Sfânt peste ei =i s[ aud[ vocea Tat[lui. El vorbe=te„când într-un fel când în altul“ (Iov 33:14), dar cel mai desvorbe=te prin Cuvântul Scripturii. S[ botezi un copil care nu ceres[ fie botezat, pentru c[ nu =tie vorbi limba credin\ei, a=a cum acerut famenul etiopean s[ fie botezat (Fapte 8:26-39), înseamn[ s[pui un copil în pozi\ia de preot al lui Dumnezeu f[r[ s[ cear[, iaraceast[ cinste nu este a vreunui muritor. „Nimeni nu-=i iacinstea aceasta singur, ci o ia dac[ este chemat de Dumnezeu, cuma fost Aaron“ (Evrei 5:4). Preo\ii evrei din vechime au fost boteza\iîn apa ritualului de cur[\ire, Domnul Isus a fost botezat de Ioan înIordan =i noi suntem boteza\i oficial când cerem =i suntemcufunda\i în apa botezului.

Un copil mic nu poate nici cere botezul =i nici nu se poatebucura de ce înseamn[ botezul, cum s-a bucurat temnicerul dinFilipi când s-a botezat (Fapte 16:34). Dup[ cum preo\ii erauchema\i la slujba de preot, dup[ cum Domnul Isus a fost trimis deTat[l s[ vin[ pe p[mânt ca s[ fie Marele nostru Preot =i noi trebuie

fa\a oamenilor o mare întrebare: „De ce s-a botezat Domnul Isus?“Botezul Lui a marcat într-un mod oarecum oficial începutulmisiunii Lui într-un mod mult mai rapid, atingându-=i, trei ani =ijum[tate mai târziu, \inta cu moartea =i învierea Lui.

Domnul Isus a venit pe p[mânt ca s[ vesteasc[ Împ[r[\iaCerurilor (Marcu 1:38) =i s[ moar[ ca jertf[ înlocuitoare pentruoricine crede în El ca Mântuitor (Luca 19:10). Domnul Isus aveaaproape 30 de ani (Luca 3:23) când =i-a început lucrarea, când înapa Iordanului Duhul Sfânt s-a coborât peste El în chip deporumbel =i s-a oprit peste El (Ioan 1:32). În acele clipe din Cers-a auzit vocea Tat[lui care a spus: „Acesta este Fiul Meu Preaiubitîn care Îmi g[sesc pl[cerea.“ (Matei 3:17) Ioan precum =i cei dinjur au avut ocazia s[ fie prezen\i la locul unde a fost în deplin[colaborare Dumnezeu Tat[l, Dumnezeu Fiul =i Dumnezeu DuhulSfânt, adic[ un Dumnezeu în trei Persoane. Se cuno=tea în aceavreme botezul poc[in\ei, dar Domnul Isus nu avea nevoie de el. Secu no= tea botezul prozeli\ilor care aderau la credin\a în Dumnezeullui Israel, dar Domnul nu avea nevoie nici de acesta pentru c[ eraevreu. Atunci, care a fost motivul, de ce s-a botezat, în afar[ defaptul c[ prin aceasta ne-a dat un exemplu de umilin\[? Scripturamai vorbe=te de un botez pentru preo\i.

Legea dicta ca Marele Preot s[ fie sp[lat cu ap[ înainte de aaccepta pozi\a aceea atât de important[. „Moise a adus pe Aaron =ipe fiii lui =i i-a sp[lat cu ap[“ (Leviticul 8:6). Aceast[ ceremonie afost urmat[ de turnarea uleiului pe capul lui Aaron ca s[-lsfin\easc[ =i s[-l consacre lucr[rii sfinte la care a fost chemat deDumnezeu. „Din untdelemnul pentru ungere a turnat pe capul luiAaron, =i l-a uns, ca s[-l sfin\easc[.“ (Leviticul 8:12) Acel act ini\iaslujba de Mare Preot =i din acea zi preo\ii erau împuternici\i s[aduc[ din partea poporului jertfe autorizate care erau acceptate deDumnezeu. Aceia care aleg s[ cear[, =i primesc botezul, devin,într-un fel, ca =i preo\ii din vechime, „o preo\ie împ[r[teasc[“(1 Petru 2:9), devin „o împ[r[\ie =i preo\i pentru Dumnezeu“(Apocalipsa 1:6). La fel ca preo\ii din vechime =i chiar maimult decât ei, pentru c[ noi avem o mai bun[ în\elegere a planului


118 119

Sfânt s[ se manifeste într-un mod fizic, vizibil oamenilor. În ziuaCinzecimii oamenii cu foame dup[ Dumnezeu =i din dorin\[ deascultare de Dumnezeu au spus: „Fra\ilor, ce s[ facem? «Poc[i-\i-v[» ... =i fiecare din voi s[ fie botezat în numele lui Isus Hristos,spre iertarea p[catelor“ (Fapte 2:37, 38). Lucruri minunate, nu doarv[zute ci =i nev[zute, au loc la acest eveniment. Cei care î=i predauvia\a Domnului Isus sunt ad[uga\i lui Hristos, ca cei din Antiohia(Fapte 11:24), când se boteaz[, îmbr[ cându-se cu Hristos (Galateni3:27), pentru c[ au fost boteza\i în moartea Lui (Romani 6:3, 4).Botezul este ca semnarea unor acte care te fac proprietar legal alunei propriet[\i valoroase, la care, pe lâng[ martori v[zu\i, sunt =imartori nev[zu\i (Evrei 12:1).

Se boteaz[ aceia care, sim\ind nevoia de a avea un Mântuitorcare s[ le ierte p[catul, au ajuns s[-L cunoasc[ pe Domnul Isus a=acum ni-L prezint[ Scriptura ca apoi, dup[ poc[in\[, s[ continue s[tr[iasc[ o via\[ în care se poate vedea felul Domnului Isus de a tr[i.Poc[in\a este evenimetul care î\i schimb[ via\a =i felul în caregânde=ti despre Dumnezeu, despre p[cat =i neprih[nire ca, subcârmuirea Duhului Sfânt, s[ devii o solu\ie pentru problema sufle -teasc[ a altora, pentru c[ un suflet care are în el Duhul Sfânt este opersoan[ de influen\[ înspre bine. Ai ales tu s[ faci acest leg[mântprin botez cu Dumnezeu? „Iat[ c[ acum este vremea potrivit[; iat[c[ acum este ziua mântuirii“ (2 Corinteni 6:2). Botezul este om[rturie pe care o depui, prin care spui c[ Isus Hristos \i-a schimbatvia\a, dup[ cum inelul pe mâna unei tinere spune c[ s-a logodit(2 Corinteni 11:2). Botezul este evenimentul care spune c[ te-aihot[rât s[ treci de partea luminii; este evenimentul care spune c[ ailuat decizia s[ treci de la religie la rela\ie personal[ cu Isus Hristos.Dac[ gura ta nu a cerut s[ fii botezat, dintr-un sim\ al urgen\ei teîndemn s[ faci acest pas pân[ când mai po\i pentru c[ nu po\i contape ziua de mâine. Prime=te-L pe Domnul Isus ca Mântuitor, f[leg[mânt cu El prin botez =i apoi, ascultând de El, urmeaz[-Lîndeaproape ca s[ ai o ve=nicie fericit[.

Amin

s[ alegem „noi“ s[ ne botez[m când suntem chema\i de Dumnezeula mântuire prin glasul Evangheliei, f[cându-ne copii ai luiDumnezeu (Ioan 1:12), fiind apoi parte dintr-o preo\ie sfânt[. Ceicare se boteaz[ cu botezul Nou Testamental, în Numele Tat[lui =ial Fiului =i al Duhului Sfânt (Matei 28:19) sunt suflete care au auzitmesajul chem[rii la mântuire =i, alegând s[ nu mai stea încump[n[, s-au poc[it schimbându-=i via\a =i au luat hot[rârea s[ nuse ru=ineze de Domnul Isus ci s[ intre în ascultare de Dumnezeu =is[ se boteze.

Botezul biblic practicat de aceia care sunt cre=tini n[scu\i dinnou a fost ini\iat de Domnul Isus =i este un act ceremonial simboliccare reprezint[ îngroparea în moartea Domnului Isus (Romani 6:3)=i moartea fa\[ de p[cat (Romani 6:11). Ie=irea din apa botezuluisimbolizeaz[ începerea unei vie\i noi tr[ite spre slava luiDumnezeu (Romani 6:4). Botezul Nou Testamental este un botezca al Domnului Isus, prin scufundare, care pentru unii înseamn[ oumilin\[ prea mare. Întocmai cum nim[nui nu i-ar conveni s[ fieîngropat când moare l[sându-i-se afar[ o mân[ sau un picior, celcare vrea s[ se boteze accept[ botezul prin scufundare. Actulbotezului, îndeplinit de slujitorii lui Dumnezeu (Efeseni 4:11), st[în chemarea numelui Domnului (Fapte 22:16) peste acela care,prin poc[in\[, =i-a predat via\a Domnului Isus. Botezul esteimportant pentru c[ Dumnezeu îl consider[ important =i de aceeane cere s[-l îndeplinim. Botezul, care este ca =i o imagine profetic[a ceea ce înseamn[ s[ fii îngropat cu Hristos, înseamn[ ascultare =icredin\[. Botezul este un ritual sacru în care credin\a, la fel ca la„masa Domnului“, îmbrac[ o hain[ vizibil[. Botezul este atât deimportant încât, la acest eveniment din via\a Domnului Isus pep[mânt, Dumnezeu a vorbit cu glas audibil oamenilor =i totu=i uniiast[zi se fac c[ nu-L aud când El spune: „Poc[i\i-v[ c[ci Împ[r[\iacerurilor este aproape!“. Mul\i refuz[ categoric, iar unii refuz[amânând întoarcerea lor la Dumnezeu, de=i felul cum îi vasurprinde ziua plec[rii de pe p[mânt, împ[ca\i sau neîmp[ca\i cuDumnezeu, va determina locul unde vor fi pentru vecii vecilor.Botezul este atât de important încât Dumnezeu a îng[duit ca Duhul

Marius Tripon

120 121

Ultima strigare

noastre despre felul în care lucreaz[ Dumnezeu, dar, a=a cumrecunoa=te =i el la sfâr=itul c[r\ii, ceea este de valoare vine doar dela Dumnezeu. În via\[ nu g[se=ti împlinire pân[ când, p[zindLegile Lui (Eclesiastul 12:13), nu te pui în slujba Adev[rului.Primul mod prin care lumea a încercat s[ fac[ un sens din via\[ afost „moralitatea“.

Începând de la codul lui Hammurabi (1750 î. Hr.), dinMesopotamia, care este pravila str[veche de legi codificate, de laDecalogul scris de Moise, care a format un cadru pentru legilena\iunilor, =i pân[ la milioanele de budi=ti care cu spor deimagina\ie cred în milioane de dumnezei =i nu vor s[ fac[ niciunr[u nim[nui ca s[ nu fie pedepsi\i =i s[ se renasc[ într-un modinferior, putem vedea încercarea omului de a g[si r[spunsuri cares[ potoleasc[ nelini=tea din suflet, care le spune c[ este „Cineva“care a creat totul =i într-o zi va trebui s[-I dea socoteal[. Cu totefortul depus, „moralitatea“ nu a reu=it s[ produc[ ceva mai bundecât un fariseu care, atunci când stai lâng[ el, î=i spune sau chiarî\i spune: „Eu =tiu mai bine decât tine! Eu sunt mai bun =i mai sfântdecât tine!“ A doua încercare a omului de a g[si sens în via\[ =i dea afla r[spunsuri cu privire la existen\a omului pe p[mânt a fost =ieste „filozofia“ care, prin cuno=tin\e =i teorii ce se avânt[ înnecunoscut, încearc[ s[ ajute oamenii s[ g[seasc[ rostul vie\ii.Istoria omenirii este pres[rat[ cu vie\ile celor care au c[utatcuno=tin\a, =i cei mai renumi\i par a fi fost gânditorii greci; gân -direa elenist[ fiind cea care a afectat întreaga civiliza\ie modern[.

Cu toat[ încercarea oamenilor de a alege s[ fac[ ce este bine,omul încâlcit în legi omene=ti a r[mas nesigur în ce prive=tem[sura în care a reu=it s[-L mul\umeasc[ pe Cel care a creat totul,pentru c[ era nevoie de cuno=tin\a adev[rului lui Dumnezeu =i deo schimbare l[untric[ a omului care, datorit[ zestrei adamice, aveaduhul mort (Efeseni 2:1), schimbare pe care o poate face doarDumnezeu, Creatorul (Ioan 3:6). Când lumea se zb[tea în neputin\ade a g[si un sens în ceea ce vedea =i ceea ce se întâmpla, acum2.000 de ani a ap[rut un Înv[\[tor, un evreu tân[r, cu numele Isus,cunoscut în locul unde a crescut ca fiul Mariei =i al tâmplarului Iosif

13

AI G{SIT ADEV{RUL?

„Isus i-a zis: «Eu sunt Calea, Adev[rul =i Via\a.Nimeni nu vine la Tat[l decât prin Mine»“. Ioan 14:6

Din vremurile cele mai str[vechi oamenii, ca s[ în\eleag[menirea vie\ii lor pe p[mânt, au încercat s[ afle ce =i cineeste responsabil pentru existen\a lor =i pentru existen\a a

tot ce v[d în natur[. S-au temut de aceast[ „putere“ pe care auprivit-o cu pietate =i, ca s[-i ajute s[ o în\eleag[, au n[scocit mituridespre puterile din v[zduh responsabile pentru ploaie, soare =itunetele care-i îngrozeau. În c[utarea adev[rului despre menireavie\ii, în civiliza\ia uman[ putem observa dou[ mari încerc[ri sautentative ale omului de a încerca s[ g[seasc[ r[spunsuri =i în cazulunora chiar s[ mul\umeasc[ cumva puterile din cer. Frica, care esteo investi\ie rea de gânduri în mintea omului, l-a f[cut pe acesta s[se team[ de puterea naturii, =i ra portul sumerian, care spune c[omul a fost f[cut ca s[ munceasc[ pentru zei, ne arat[ c[ el a c[utatmetode prin care s[ îmbuneze zeii.

În c[utarea fericirii =i a menirii vie\ii, Eclesiastul, care a scris ocarte complex[ =i chiar filozofic[, ne prezint[ adev[ruri de mareinteres pentru oamenii de rând ca mine, dar =i pentru cei cu gusturisofisticate; este o carte chiar =i pentru c[ut[torii de taine, îns[ chiar=i acest în\elept s-a v[zut dezam[git când a c[utat rostul vie\ii înlucrurile de pe p[mânt. Cartea lui este ca o confesiune a unui sufletce a e=uat în c[utarea fericirii =i a ajuns plin de pesi mism,dezam[gire =i dezn[dejde legat de ceea ce via\a are de oferit.Aceast[ carte ne poate l[rgi orizontul priceperii =i în\elegerii

Ultima strigare

122 123

lepros? Cum l-ar fi ajutat înv[\[tura filozofilor sau a unui guru,care mediteaz[ toat[ ziua pân[ aiureaz[, cum sunt marii guru dinIndia ce sunt venera\i de milioane de oameni? Domnul Isus acur[\at acel lepros care, cu credin\[, a apelat la mila Lui, pentru c[a vrut =i pentru c[ a putut (Matei 8:3).

Ce ar fi putut face filozofia, care studiaz[ principiile realit[\ii pebaza logicii, pentru v[duva din Nain care-=i ducea copilul mort lagroap[? Domnul Isus, care este Via\[, l-a dat înapoi viu mamei sale(Luca 7:14-15). În toat[ lumea, dintre toate religiile scornite deoameni =i de iad, El, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu esteSingurul Înv[\[tor spiritual care a spus c[ va muri =i va veni înapoi,aceasta dovedind c[ Este Cine a spus c[ Este =i, de asemenea,dovedind Evanghelia, planul de mântuire prezentat de El, ca fiindadev[rul lui Dumnezeu. Mii de religii au ap[rut pe p[mânt, darnumai credin\a în Isus Hristos, credin\[ care este elementulsupranatural ce vine de la Dumnezeu în fiin\a omului, a f[cut =iface minuni cu puterea Domnului. Exist[ un enorm teritoriu comunîntre credin\ele cre=tine, dar cei care las[ afar[ na=terea din nouprin poc[in\[ =i c[utarea neîncetat[ a neprih[nirii, accept[compromisuri costisitoare. Cea mai mare minune este minuneana=terii din nou când, în urma auzirii Evangheliei, prin poc[in\[,omul devine o f[ptur[ nou[ (2 Corinteni 5:17).

Un cre=tin autentic este un suflet n[scut din nou în carelocuie=te Duhul Sfânt =i umbl[ cârmuit de El. Un cre=tin adev[rateste un suflet care a g[sit adev[rul despre via\[ =i despre via\ave=nic[; este un suflet care umbl[ cu Dumnezeu în fiecare zi,reprezentându-L pe El =i legile Împ[r[\iei Sale între oameni.Scriptura, care vorbe=te în termeni de mul\i sau pu\ini, ne spune c[mul\i sunt doar o reprezentare fals[ sau anemic[ a lui Hristos,aceasta f[când calea Domnului s[ fie vorbit[ de r[u (Matei 20:16,Matei 7:14). Prin ce spune =i face, prin ascultare sau neascultare,omul alege s[ urmezi o cale întunecoas[ care duce la iad sau unaluminoas[ ce duce la Casa Tat[lui Ceresc. Binecuvântarea primit[de omenire la Cincizecime face posibil ca un cre=tin s[ aib[ om[rturisire credibil[ a credin\ei ce s-a s[l[=luit în el, =i ceea ce a

din Nazaret (Ioan 6:42), care a avut nu numai curajul ci =icompeten\a s[ spun[ c[ El este Adev[rul. Isus Hristos este Adev[rulabsolut. El S-a coborât din cer la noi pe p[mânt (Ioan 6:38), ca s[fac[ voia Tat[lui, =i voia Lui a fost =i este mântuire pentru noi,oamenii. Îndrept[\it de adev[r, Înv[\[torul din Nazaret a spus c[ El=i Dumnezeu sunt una (Ioan 10:30).

Provocând lumea, pe cei care credeau c[ Îl cunosc peDumnezeu, în modul cel mai nepl[cut, le-a spus c[ El este înaintede Avraam (Ioan 8:57). Via\a Lui a dovedit c[ El este Unsul desprecare a prorocit Daniel, Unsul (Mesia) care avea s[ fie „stârpit“înainte de distrugerea Templului (Daniel 9:25-26). Pentru c[aceast[ prorocie dovede=te c[ numai Isus putea fi Hristosul a=teptatde Israel, evreii în Talmudul lor au introdus un blestem pentru celcare va citi Daniel capitolul 9. Domnul Isus a avut dreptul,competen\a =i puterea s[ spun[ c[ El =i numai El este Calea careduce la Cel ce a creat totul din nimic, prin puterea crea toare aCuvântului S[u (Coloseni 1:16-17). Acest Înv[\[tor a venit cu unmesaj diferit, a venit cu o înv[\[tur[ =i putere de neegalat. A venits[ ni-L fac[ de cunoscut =i chiar s[ ni-L arate pe adev[ratulDumnezeu (Ioan 14:9) =i de asemenea a venit s[ ne arate cum nevede Dumnezeu pe noi.

Întocmai cum vestise cu mare precizie prorociile despre El,S-a n[scut miraculos dintr-o fecioar[, a venit ca s[ ne aduc[adev[rul despre Creator =i crea\ia Lui. A venit nu doar s[ ne spun[adev[rul despre Dumnezeu, ci a venit ca s[ nimiceasc[ lucr[rilediavolului (1 Ioan 3:8) =i s[ fac[ posibil ca =i noi, oamenii, s[ajungem acolo unde este Dumnezeu (Ioan 14:2-3). „Ho\ul nu vinedecât s[ fure, s[ înjunghie =i s[ pr[p[deasc[. Eu am venit ca oile s[aib[ via\[, =i s-o aib[ din bel=ug“ (Ioan 10:10). Fiul luiDumnezeu a venit din Cer ca s[ înl[ture concep\ia gre=it[ a omuluidespre Dumnezeu Tat[l (vezi pilda fiului risipitor); a venit s[ nespun[ ce vrea Dumnezeu =i ce dore=te s[ ofere Dumnezeu omului.„=i un lepros s-a apropiat de El, I S-a închinat =i I-a zis: «Doamne,dac[ vrei, po\i s[ m[ cure\i»“ (Matei 8:2). Ce ar fi putut face unmare gânditor ca Socrate (500 î. Hr.) sau Platon pentru acest


124 125

c[ a tr[it în mod real între oameni, dar trebuie s[ experiment[m =is[ tr[im un Isus viu în via\a noastr[, f[r[ de care aveam doarreligie, dogm[ sau o filozofie. Tr[im experien\a unui Isus viu, real,prezent prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat ca s[ ne sigileze(Efeseni 4:30) =i s[ ne cârmuiasc[ în tot Adev[rul. StrângândCuvântul lui Dumnezeu în inim[, ne p[zim mintea (inima) deinfluen\[ rea, pentru c[ mintea, care caut[ mereu hatâruri pentrufirea cea veche, repede poate crea o realitate de credin\[ fals[. Deaceea vorbim =i ac\ion[m având justificare bi blic[. De=i pentrumul\i s[ tr[ie=ti la nesfâr=it îndr[gostit este un ideal absurd, totu=iîn cazul celor care au primit Adev[rul lui Isus =i s-au f[cut p[rta=iDuhului Sfânt este un lucru posibil.

A iubi cu adev[rat (agape) este o decizie. Acest fel de dragostedivin[, pe care o poate avea doar sufletul n[scut din nou, ne d[puterea de a ierta, de a sacrifica =i binecuvânta f[r[ limite. Nu po\is[ spui c[ ai g[sit Adev[rul f[r[ Isus Hristos =i f[r[ putereaDuhului Sfânt. Am fost crea\i pentru a gestiona ceea ce a creat =ine-a încredin\at Dumnezeu, =i ce ne-a încredin\at nou[, celor caream fost n[scu\i de sus =i tr[im în vremea harului, este slujbaîmp[c[rii. „=i toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împ[cat cu El prin Isus Hristos =i ne-a încredin\at slujbaîmp[c[rii“ (2 Corinteni 5:18). Domnul Isus a rostit cuvintele citatela începutul acestui mesaj chiar înainte de a fi tr[dat de Iuda =i dea p[timi la Calvar, ca s[ preg[teasc[ ucenicii pentru ceea ce le staînainte. Isus Hristos este Singura Cale ce duce în Cer. „În nimenialtul nu este mântuire; c[ci nu este sub cer niciun alt Nume dat oa -menilor, în care trebuie s[ fim mântui\i“ (Faptele Apostolilor 4:12).

El este Adev[rul, Cuvântul care S-a f[cut trup =i a locuit printrenoi oamenii (Ioan 1:14). El este Via\a. El este sursa puterii noastrespirituale =i chiar fizice. Afirma\ia Domnului Isus din Ioan 14:16exclude f[r[ excep\ie orice alt[ persoan[ =i orice alt[ înv[\[tur[despre Dumnezeu =i ve=nicie ca fiind adev[rat[. Oamenii caut[dispera\i Adev[rul =i totu=i când ajung înaintea Lui, mul\i Îl refuz[=i se poticnesc, pentru c[ ei doresc ce vor ei =i nu ce le d[Dumnezeu. Adev[rul nu este ce spune un birou politic sau gazetele

f[cut posibil[ binecuvântarea de la Cincizecime a fost jertfaDomnului Isus la Golgota. Jertfa de la Golgota a fost f[cut[posibil[ numai prin dragostea lui

Dumnezeu. Un cre=tin este un suflet în care locuie=teDumnezeu (Efeseni 3:17, Iacov 4:5, Coloseni 3:16) =i cine vrea s[cunoasc[ un Isus al puterii =i minunilor trebuie s[ vad[ mereu =imereu în fa\a lui un Isus crucificat pentru el, care este sursa deputere a credinciosului. Dac[ uit[m sau l[s[m acest adev[r afar[,religia noastr[ nu este decât o filozofie f[r[ via\[, f[r[ putere =i f[r[n[dejde de ceva bun pentru ve=nicie.

Scriptura este informa\ie divin[ în limbaj omenesc, care prinlegalitatea Noului Leg[mânt (Luca 22:20, 1 Corinteni 11:25),intrat în vigoare prin moartea =i învierea Domnului Isus, conducevia\a celui credincios cu drepturi de copil al lui Dumnezeu(Galateni 3:26, Romani 8:14). Mul\i oameni înc[ mai caut[Adev[rul, iar Adev[rul este lâng[ ei. „Temelia Cuvântului T[u esteadev[rul...“ (Psalmul 119:160). În ziua de ast[zi, oricine vrea s[cunoasc[ care este adev[rul =i s[ îl ia ca pentru el, poate faceaceasta. „...Dac[ r[mâne\i în Cuvântul Meu, sunte\i în adev[rucenicii Mei; ve\i cunoa=te adev[rul, =i adev[rul v[ va faceslobozi“ (Ioan 8:31-32). Din nefericire pentru ei =i pentru cei careîi ascult[, mul\i slujitori ai altarului nu rostesc tot adev[rul, ci dauoamenilor ceea ce vor ei, ca s[ continue s[ frecventeze biserica lor=i s[ dea bani (2 Petru 2:1-3). Scriptura sau Biblia, Cartea, ni-Lface de cunoscut pe Dumnezeu =i planul Lui pentru via\a noastr[;este Cartea care ne înva\[ s[ tr[im pentru lumea care vine. Cel careo pre\uie=te o cite=te =i o împline=te, c[utând întâi de toateÎmp[r[\ia lui Dumnezeu =i neprih[nirea Lui. Efortul omului f[r[c[l[uzirea Duhului Sfânt caut[ =i promoveaz[ religii f[r[ folosspiriual =i nu Împ[r[\ia lui Dumnezeu.

Religia se termin[ pe p[mânt, dar cine are Adev[rul, care esteIsus Hristos, continu[ =i trece din moarte la via\[, în Împ[r[\iacerurilor (Ioan 5:24, 1 Ioan 3:14). Scriptura ni-L face cunoscut peDomnul Isus care nu are o parte norocoas[ a vie\ii Sale, ci a fostSingurul om care a tr[it f[r[ p[cat. Predic[m un Isus istoric pentru

Marius Tripon

126 127

Ultima strigare

14

DESPRE JERTFA DOMNULUI ISUS

„... Astfel, dar, dup[ cum printr-o singur[ gre=eal[ avenit o osând[ care a lovit pe to\i oamenii, tot a=a,printr-o singur[ hot[râre de iertare a venit pentru to\ioamenii o hot[râre de neprih[nire care d[ via\a.“

Romani 5:18

Este cunoscut de omenire c[ noi, cre=tinii, spunem c[ Isus,care S-a n[scut acum dou[ mii de ani, a fost întrupareaFiului lui Dumnezeu. El a tr[it o via\[ des[vâr=it[ de

neprih[nire =i, prin îng[duin\a Tat[lui, a murit r[stignit pe o cruce,la ordinul lui Pilat din Pont care, sub presiunea preo\ilor =i amul\imii, l-a condamnat la moarte. Cu privire la motivul pentrucare a suferit acest fel de moarte crud[, murind r[stignit pe lemnulunei cruci romane, p[rerile oamenilor sunt împ[r\ite. Cu toate c[El, Isus, care a fost jertfa f[r[ cusur, adus[ pentru p[catul fiec[ruiom, este r[spunsul la toate problemele oamenilor, este tot mai desscos din =coli, institu\ii, case =i chiar biserici. Când primul om aales s[ m[nânce din pomul oprit, rela\ia de prietenie cu Dumnezeua suferit enorm, pentru c[ în acea zi omul a murit spiritual =i a fostnevoie de o r[scump[rare pe care Dumnezeu a vestit-o imediat =i,rostind-o, a garantat-o, ca astfel s[ dea din nou omului libertate(2 Petru 2:19).

Moartea a fost activat[ sau aproape c[ am putea spune c[ ac[p[tat via\[, prin c[lcarea poruncii lui Dumnezeu, pentru c[ pân[când nu a fost c[lcat[ porunca nu era nevoie de ea; de aceea =iast[zi, pân[ într-o zi, moartea este printre noi =i omoar[ cu

timpului. Adev[rul este ceea ce spune Dumnezeu în Scriptur[.„Apropia\i-v[ de El, Piatra vie lep[dat[ de oameni, dar aleas[ =iscump[ înaintea lui Dumnezeu“ (1 Petru 2:4).

Domnul Isus este Singurul ales =i trimis de Tat[l ca s[ fie jertfades[vâr=it[ în meritul c[reia, El, Dumnezeu, s[ ierte pe oricine vinela El ca p[c[tos (Ioan 6:37). El este Singurul Om des[vâr=it care atr[it f[r[ p[cat (Evrei 4:15). El este singurul care a împli nit Legea=i prorocii (Matei 5:17). El este Singurul care a biruit moartea canoi s[ fim izb[vi\i de puterea mor\ii (Evrei 2:14-15). Ai g[sitAdev[rul? Dac[ ai g[sit acest Adev[r, nu-L mai vinde pentru nimicîn lume =i nu uita c[ oamenii din jurul t[u au nevoie de ceea ce =tiitu despre Adev[r. Sluje=te-I lui Dumnezeu slujind nevoiloroamenilor de lâng[ tine. „Cine are pe Fiul are via\a; cine n-are peFiul lui Dumnezeu n-are via\a“ (1 Ioan 5:12). Dac[ ai pe Fiulînseamn[ c[ e=ti mântuit, înseamn[ c[ ai g[sit Adev[rul =i L-aif[cut al t[u. Dac[ nu po\i s[ spui c[ ai mântuire pentru c[ nu o ai,prime=te-o ast[zi ca dar (Romani 6:23), chemându-L pe Cel careeste Adev[rul în inima ta. Prin cuno=tin\a Scripturii,Adev[rul a ajuns în fa\a ta. Ce vei face cu El? Pentru c[ îi aducecâ=tig, cuvântul „mâine“ este un cuvânt favorit al lui Satana. Deaceea, nu spune mâine sau alt[dat[, ci prime=te ast[zi Adev[rul,primindu-L pe Domnul Isus ca Mântuitor =i Domn al vie\ii tale.

Amin

Marius Tripon

128 129

Domnul Isus este Marele nostru Preot dup[ rânduiala luiMelhisedec (Evrei 7:17-27) care în aceast[ vreme mijloce=tepentru noi; El fiind singurul mijlocitor între Dumnezeu =i om.„C[ci este un singur Dumnezeu =i este un singur mijlocitor întreDumnezeu =i oameni: Omul Isus Hristos“ (1 Timotei 2:5). Avraama mijlocit pentru al\ii, Iov a mijlocit pentru prietenii lui, apostolulPavel cheam[ la rug[ciune de mijlocire (1 Timotei 2:1), pe p[mântDuhul Sfânt mijloce=te pentru sfin\i, dar în Cer nu avem decât unsingur Mijlocitor, de aceea orice revela\ie cu privire la mijlocireace o face altcineva în cer, care nu zide=te pe temelia pus[ deDumnezeu în Scriptur[ este erezie.

În Vechiul Testament, to\i preo\ii din Israel erau din semin\ia luiLevi, fiul lui Iacov, dar Domnul Isus S-a n[scut din semin\ia luiIuda =i totu=i are o preo\ie mai înalt[; are preo\ia dup[ rânduiala luiMelhisedec. Levi, din care au ie=it preo\ii, era în coapsele tat[luis[u Iacov, care la rândul lui era în coapsele tat[lui s[u Isaac, careera în coapsele tat[lui s[u Avraam, cel care s-a plecat înaintea luiMelhisedec =i i-a dat zeciuial[; deci Levi s-a plecat înaintea luiMelhisedec prin str[mo=ii lui, a=a c[ rangul de preot „Melhisedec“este superior rânduirii levitice. Domnul Isus, ca Mare Preot dup[rânduiala lui Melhisedec, a intrat în locul Prea Sfânt cu sângele S[uca s[ fac[ isp[=irea o dat[ pentru to\i p[c[to=ii. Dumnezeu =i-adeclarat inten\iile cu privire la aceast[ lucrare când a spus prinpsalmist: „Domnul a jurat, =i nu-i va p[rea r[u: „Tu e=ti preot înveac, în felul lui Melhisedec“ (Psalmul 110:4). David, insuflat deDuhul, L-a numit pe Domnul Isus „Domn“, =i prin aceasta El le-aspus celor ce-L ascultau c[ deja era când David tr[ia (Matei 22:45).A fost nevoie s[ fie rostit ceva solemn de c[tre Dumnezeu =i deaceea El a jurat cu privire la aceast[ preo\ie. Cât de mare a fostacest Melhisedec, care a avut ca =i caracteristice ale vie\ii saleasem[n[ri precum cele ale lui Dumnezeu, caracteristici ce arat[ c[este f[r[ început =i sfâr=it, ne spune epistola c[tre Evrei capitolul=apte. Pentru oricine vrea mântuirea ast[zi, singura Cale este IsusHristos (Ioan 14:6). „În nimeni altul nu este mântuire: c[ci nu estesub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie s[ fim

permisiune Divin[, ca parte din tributul pl[tit p[catului. Prin dep[rtarea Duhului Sfânt de la om, Adam (Genesa 6:3)

de=i era mort, tr[ia (Efeseni 2:1). A cunoscut porunca primit[ =itotu=i, prin neascultare, Adam a ales s[ fie omorât de moarte. Înc[nu =tim dac[ Adam a f[cut acest lucru din dorin\a de a fi caDumnezu sau din dragoste pentru Eva, nedorind s[ se despart[ deea, dar Adam a fost o icoan[ preînchipuitoare a Celui care avea s[vin[ (Romani 5:14), adic[ a lui Isus Hristos, care prin moartea pecare a suferit-o (Romani 5:12) a adus via\[ =i har tuturor celor ceL-au primit ca Domn =i St[pân. Dac[ primul om nu murea,dreptatea lui Dumnezeu ar fi suferit =i nu mai era demn deîncredere; de aceea fie c[ promite via\[ ve=nic[ sau moarteve=nic[, care este moartea a doua, El este vrednic de crezare(Marcu 13:31). Dreptatea lui Dumnezeu a trebuit s[ fie satisf[cut[prin plata unui sânge nevinovat (Evrei 9:22).

Dragostea lui Dumnezeu a acceptat un Înlocuitor, a dat unÎnlocuitor =i prin Învierea Domnului Isus din mor\i, Dumnezeune-a ar[tat c[ a primit jertfa înlocuitoare pentru plata p[catului meu=i al t[u. Moartea Domnului Isus a rupt puterea p[catului care ne\inea, ne-a îndrept[\it (Romani 3:24, 6:6) ca s[ fim slobozi (Ioan8:36) de r[spunderea pentru p[catul mo=tenit =i comis, pl[tind înlocul nostru plata care pe drept ar fi atras asupra noastr[ vinap[catului s[vâr=it. S[ îndrept[\e=ti pe cineva înseamn[ s[-i dai cemerit[, dar harul a lucrat astfel încât ceea ce meritam noi, adic[pedeapsa, s[ cad[ asupra Domnului Isus =i s[ fie purtat[ în trupulLui pe cruce (Isaia 53:6). „Pe Cel ce n-a cunoscut nici un p[cat, ElL-a f[cut p[cat pentru noi, ca noi s[ fim neprih[nirea luiDumnezeu în El“ (2 Corinteni 5:21). Cine nu beneficiaz[ deaceast[ înlocuire, nu poate fi mântuit, pentru c[ nimeni altul nus-a calificat s[ fie Mântuitor. Jertfa Domnului Isus a stricat lucr[ -rile de nimicire ale diavolului =i exact pentru aceasta a venit pep[mânt (1 Ioan 3:8). Domnul Isus a gustat moartea (Evrei 2:9-10)ca s[ duc[ pe mul\i fii la slav[ =i moartea va fi ultimul vr[jma=biruit pe deplin de Dumnezeu (Apocalipsa 20:14), iar ultimulînseamn[ c[ în acea vreme to\i ceilal\i vr[jma=i vor fi fost birui\i.

Ultima strigare

130 131

Marius Tripon

„bucuria“ de a vedea înaintea Lui o s[mân\[ de urma=i. Cândprive=te Dumnezeu la tine, este sufletul t[u o pricin[ de bucuriepentru El, Cel care a murit în locul t[u? Pre\uie=te azi jertfaDomnului Isus, f[ leg[mânt cu El prin botezul pe care-l ceri tu, nuprin acela pe care-l cer al\ii pentru tine =i stai la masa Lui ca s[ aivia\[ în tine. „Hot[rârea de neprih[nire“ care-\i poate da via\[ve=nic[ a fost f[cut[ =i plata a fost achitat[. Trebuie doar s[umbli în lumina ei, în lumina Scripturii. F[ a=a =i vei fi fericit aici=i în cer sus.

Amin

mântui\i“ (Fapte 4:12). Pe lâng[ atei, agnostici =i oameni r[t[ci\i în mul\imea religiilor

care bântuie pe p[mânt, sunt mul\i care cred c[ Isus a murit pentrup[c[to=i, dar aceasta nu-i ajut[ la nimic. Ca s[ beneficiezi de har,de iertarea care se prime=te prin credin\a în Isus Hristos, Cel carea suferit =i a murit pe o cruce, trebuie s[ te poc[ie=ti. Trebuie s[ fiide acord cu Dumnezeu c[ e=ti un p[c[tos care are nevoie deiertarea Lui =i cerând-o s[ o prime=ti. Dac[ c[in\a este sincer[ însuflet =i hot[rârea de a tr[i pentru Dumnezeu tot restul vie\ii estereal[, în mod tainic are loc minunea na=terii din nou, când loculvacat din om, atunci când Adam a p[c[tuit, devine locuit de Duhullui Dumnezeu care vrea s[ ne creasc[ la statura de oameni mari încredin\[ (Efeseni 4:13). Ai avut astfel de clipe în via\a ta? Dac[ nu,roag[-te! Prin rug[ciunea sincer[, bazat[ pe credin\[, se schimb[destinul ve=nic al sufletului pentru c[ înc[ u=a harului mai estedeschis[ (Evrei 4:1).

Marile religii: Islamism, Hinduism, Budism =i multe altele maim[runte, au fost întemeiate de oameni care au murit =i sunt înmormintele lor. Ei au stabilit reguli, tradi\ii, au spus cuvintefrumoase poate, dar nici unul nu a murit pentru cei care i-au crezutpe ei =i i-au urmat, a=a cum a murit Isus Hristos pentru cei care prinna=terea de sus, adic[ prin poc[in\[, au devenit cre=tini, oamenin[scu\i din Duhul (Ioan 3:8), adic[ copii ai lui Dumnezeu(1 Ioan 3:1-2, Romani 8:17). Nicio alt[ religie nu spune despresângele conduc[torului lor c[ are putere de iertare, deoarece nu are.Nicio alt[ religie decât cre=tinismul, care urmeaz[ înv[\[turaapostolic[, Nou Testamental[ nu-\i poate rezolva problema p[ca -tului. Dumnezeu, care a creat Universul =i înviaz[ mor\ii, nu aputut trece u=or peste p[cat =i deoarece omul nu avea cum s[pl[teasc[ decât prin pedeaps[ ve=nic[, a pl[tit El, prin moarteaDomnului Isus. Plata p[catului este moartea, îns[ Dumnezeu a luataceast[ pedeaps[ asupra Lui Însu=i (Romani 6:23). Adam ap[c[tuit =i aceasta l-a desp[r\it de p[rt[=ia cu Dumnezeu. DomnulIsus când a murit pe cruce a fost pentru câteva clipe desp[r\it dep[rt[=ia cu Tat[l, având ca mângâiere în acele clipe grele doar

Ultima strigare

132 133

Marius Tripon

poate tr[i chiar =i f[r[ ea pentru scurte perioade de timp cu ajutorulaparatelor, lucru care nu înseamn[ c[ acelui pacient i s-a luat sauschimbat sufletul.

Duhul omului este cea mai l[untric[ parte a fiin\ei noastre încare Dumnezeu, în momentul na=terii din nou, pune via\[ din El =iprin umplerea cu Duhul Sfânt locuie=te în mod permanent cu noi =iîn noi (Ioan 14:17). Dac[ vrem s[ privim la cauza pentru care unsuflet intr[ într-o stare de r[ceal[ spiritual[ trebuie s[ ne uit[m lainima care are tendin\a s[ strâng[ în ea, cu voin\a sau f[r[ voin\anoastr[ uneori, cuno=tin\e, idei, p[reri, din care se formeaz[dorin\e =i chiar pofte, pe care apoi le trimite cu autoritate min\iicon=tiente. Mintea cu care gândim când suntem treji se folose=te detrup s[ duc[ la îndeplinire acele dorin\e, bune sau rele, sfinte saupervertite, dac[ are oportunitatea; de aceea inima trebuie p[zit[ custr[=nicie de orice influen\e rele (Proverbe 4:23, Matei 15:19), carepot introduce viru=i ce aduc îmboln[vire inimii. Inima se face maibun[ atunci când strânge Cuvântul lui Dumnezeu în ea împreun[cu cânt[ri =i rug[ciune sau poate fi otr[vit[ cu filme murdare, cubârf[ sau cu alte lucruri care fac parte din roada firii p[mânte=ti.

Textul citat la început este parte din cuvântul în care estedescris[ starea bisericii din Efes; stare de care Domnul Isus a fostdezam[git pentru c[ cei din Efes =i-au p[r[sit dragostea dintâi.Problema nu era c[ ei nu lucrau cu r[bdare =i chiar ostenind pentruDomnul, ci problema lor sta în faptul c[ omul ascuns al inimii lor(1 Petru 3:4) a prins r[ceal[ spiritual[, deoarece nu mai aveadragostea pe care o avusese la început. Prescrip\ia Domnului Isuspentru boala omului din[untru (Efeseni 3:16), adic[ pentru inimalor, a fost ca ei s[ se întoarc[ la dragostea dintâi. Ca s[ vedem cumerau când aveau aceast[ dragoste, dorit[ a fi v[zut[ de Domnul Isusîn ei, trebuie s[ mergem la Fapte 19, care descrie felul comport[riilor în vremea când L-au primit pe Domnul Isus ca Domn =iMântuitor în inima lor (Efeseni 3:17, 1Corinteni 3:16). Un sufletcare a intrat în declin, o biseric[ sau chiar o c[s[torie care sufer[de r[ceal[, poate reveni la stare de s[n[tate cercetând =i f[cândacelea=i lucruri pe care le-a f[cut ca suflet plin de zel =i de bucuria

15

DESPRE RESTAURAREDIN DECLIN SPIRITUAL

„Adu-\i, dar, aminte de unde ai c[zut; poc[ie=te-te, =iîntoarce-te la faptele tale dintâi....“ Apocalipsa 2:5

În acest mesaj vom face un popas sufletesc în care vomprivi la ce are de spus Scriptura despre felul în careDumnezeu restaureaz[ =i aduce la starea de s[n[tate un

suflet, o biseric[ sau chiar o c[s[torie care a intrat într-un declin cepoate duce la o pr[bu=ire spiritual[. Scriptura nu numai c[ d[ undiagnostic pentru acest fel de boal[, ci ofer[ =i o solu\ie dând oprescrip\ie ce poate duce la restaurare =i s[n[tate deplin[. Pentruînceput trebuie s[ în\elegem c[ am fost crea\i de Dumnezeu ca s[fim o fiin\[ trinitar[, pentru c[ avem trup, suflet =i duh.„Dumnezeul p[cii s[ v[ sfin\easc[ El Însu=i pe deplin; =i duhulvostru, sufletul vostru =i trupul vostru, s[ fie p[zite întregi, f[r[prihan[ la venirea Domnului nostru, Isus Hristos“ (1 Tesaloniceni5:23). Trupul este ceea ce vedem când privim în oglind[ =i se parec[ de el ne îngrijim cel mai mult. Are cinci sim\uri care colecteaz[informa\ii ce sunt trimise min\ii noastre. Sufletul este mintea careare o parte con=tient[ cu care gândim =i transmitem poruncitrupului =i lu[m hot[râri mici sau mari =i avem o parte mai mare =imai ascuns[, tot în mintea noastr[, numit[ mintea subcon=tient[ cecuprinde partea pe care o numim inima noastr[. Inima de carne esteun mu=chi care pompeaz[ sângele dup[ legile circula\iei mari =imici =i mai nou ea poate fi schimbat[ prin transplant, iar omul

Ultima strigare

134 135

trebuie =i în care nu au pus ce trebuie, încep s[-=i întoarc[ fa\a dela Domnul. Oare mai cau\i tu fa\a Domnului sau e=ti prea ocupat?(Psalmul 27:8). Doar întorcându-te la starea în care te aflai cânderai îndr[gostit, se poate restaura un suflet, o biserica precum ceadin Efes =i chiar =i o c[s[torie. Poate spui multe, dar ceea ce faciconteaz[ mai mult. În cazul c[sniciei bolnave, cum erai când eraiîndr[gostit? Fin, bun, gata s[ o protejezi, gata s[ sacrifici, erai gatas[ ie=i din egoism f[r[ ezitare, aveai vorbe blânde =i frumoasepentru cel[lalt? Cum era când abia a=teptai s[-l vezi pe logodnicult[u? \inta era s[-l vezi fericit =i mul\umit pe cel de lâng[ tine chiarîn privin\a lucrurilor m[runte. Dac[ inima \i s-a r[cit pentru c[ afost expus[ la ce nu trebuie, ia hot[rârea de a le scoate afar[ =i f[ca \inta ta s[ fie, cât atârn[ de tine, ca cel de lâng[ tine s[ fie fericit.Cite=te Cântarea Cânt[rilor ca s[ te inspire la dragoste =i pre\uire.

În cazul sufletului bolnav este nevoie de o cercetare a inimii.Trebuie s[ te întrebi ce î\i permi\i acum =i cum erai înainte când eraiplin de zel pentru Domnul, când nu-\i permiteai s[ te ui\i la ce nutrebuie =i nu te duceai unde nu trebuie. Cât de u=or î\i motivezi lipsade la Cina Domnului? Ai obosit în facerea binelui? Inima esteproblema, pentru c[ dup[ felul de lucruri pe care le-a cules, eaformeaz[ dorin\a de apropiere de Domnul sau transmite unsentiment de plictiseal[ =i oboseal[ când este vorba de a face cevacu folos duhovnicesc. Înainte, în inim[, adic[ în minte, existaloialitate pentru Împ[ratul Isus, a=a c[ nu L-ai fi tr[dat pentru nimic.Trupul trebuia s[ asculte de inima plin[ de Duhul Domnului =i s[ sest[pâneasc[, tr[ind în sfin\enie. În dragostea dintâi dac[ te uitai laceva sau spuneai ceva ce sim\eai c[-L întristeaz[ pe DuhulDomnului =i î\i stingea rug[ciunea spuneai: „De dragul t[u,Doamne, nu m[ mai uit niciodat[ la a=a ceva!“ „De dragul t[u,Doamne, am s[-mi p[zesc ochii, urechile =i gura ca nu cumva inimamea s[ prind[ gust de lume =i s[ m[ fac[ s[ uit de bun[tatea Ta!“Domnul Isus vrea s[ ne întoarcem la o astfel de dragoste pentru El.

Iubirea pentru Domnul te împingea s[ dai =i s[ faci acele lucruricare-i ajutau pe al\ii =i trebuie s[ ne întreb[m cât este de greu acums[ facem aceste lucruri. Dac[ vrei vindecare sau o biseric[, caut[

c[ a fost iertat, ca o biseric[ care odat[ era plin[ de Duhul Sfânt =icâ=tiga suflete pentru Hristos sau ca un tân[r sau tân[r[îndr[gostit[ de cel sau cea care urma s[-i devin[ partener de via\[.Dac[ cineva nu a fost îndr[gostit niciodat[ trebuie s[ afle cum secomport[ cel îndr[gostit.

Când apostolul Pavel a ajuns în Efes a g[sit câ\iva oameni cucuno=tin\[ marginal[ despre Domnul Isus. Pavel le-a vestitCuvânul „=i Dumnezeu f[cea minuni nemaipomenite prin mâinilelui Pavel“ (Fapte 19:11). Pavel =i-a pus mâinile peste aceicredincio=i din Efes =i Duhul Sfânt S-a coborât peste ei =i vorbeauîn alte limbi =i proroceau (Fapte 19:6). Cei care se ocupau cuvr[jitorii =i au crezut în Domnul Isus, separând ce este sfânt de ceeste întinat =i-au aruncat c[r\ile scumpe de vr[jitorie în foc înainteatuturor (Fapte 19:19). Basmale sau sor\uri cu care probabil c[Pavel lucrase la facerea de corturi, erau puse peste cei bolnavi =i sevindecau de boli, iar duhurile rele îi p[r[seau. (Fapte 19:12). Fra\iidin Efes L-au iubit pe Domnul dându-I ascultare. L-au iubit peDomnul prin faptul c[ =i-au schimbat modul de a se rela\iona lacel[lalt. Au început s[ gândeasc[ diferit despre ceea ce esteimportant =i ce nu este, din perspectiva ve=niciei, a=a c[ cei din jurputeau s[ vad[ c[ ei Îl iubeau pe Isus. O mare trezire a avut loc înEfes în acea vreme =i cei care L-au primit pe Domnul, plini debucuria mânturii Îl iubeau din toat[ inima pe Domnul Isus =i ar fif[cut orice pentru El. Fiin\a lor era plin[ de Duhul Sfânt =i seiubeau unii pe al\ii cu o inim[ sincer[. Isus era prosl[vit în mijlocullor, dar au trecut vreo patruzeci de ani =i la consulta\ia pe careDomnul Isus a f[cut-o aceleia=i biserici, nu a mai g[sit aceadragoste pe care au avut-o la început, de aceea i-a spus:„...poc[ie=te-te =i întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi venila tine =i-\i voi lua sfe=nicul din locul lui, dac[ nu te poc[ie=ti“(Apocalipsa 2:5).

Marele predicator D.L. Moody din Chicago a spus c[ noi nena=tem cu spatele c[tre Dumnezeu =i când ne poc[im ne întoarcemcu fa\a spre El. Cei care dau înapoi pe calea Domnului sunt cei careîncet, încet, în=ela\i de inima lor în care au îng[duit ceea ce nu

Marius Tripon

136 137

Ultima strigare

16

}NVIEREA DOMNULUI

„Pe când vorbeau ei =i se întrebau, Isus S-a apropiat=i mergea pe drum împreun[ cu ei. Dar ochii lor erauîmpiedica\i s[-L cunoasc[.“ Luca 24:15-16

Evenimentul }nvierii Domnului Isus este s[rb[toarea careîmprosp[teaz[ în noi credin\a =i n[dejdea vie\ii ve=nice,fiind un punct de temelie pentru via\a noastr[ spiritual[.

Prin studiul acestui eveniment, care ne-a schimbat via\a =i desti nulve=nic, putem vedea desf[=urarea puterii lui Dumnezeu, putemîn\elege mai bine ce fel de Dumnezeu avem. „V-am înv[\at înaintede toate, a=a cum am primit =i eu: c[ Hristos a murit pentrup[catele noastre, dup[ Scripturi; c[ a fost îngropat, =i a înviat atreia zi, dup[ Scripturi“ (1 Corinteni 15:3-4). În anumite \[ri, încadrul poli\iei exist[ o echip[ special[ (CSI) de investiga\ie ascenei unde s-a comis o crim[, care caut[ =i strânge dovezi în vede -rea prinderii =i condamn[rii celui vinovat.

De multe ori când o astfel de echip[ studiaz[ scena locului undes-a comis crima g[sesc, de exemplu, o cas[ curat[ în care covorula fost cur[\at, poate =i sp[lat ca s[ nu fie vreo pat[ de sânge, g[sescmobila lustruit[ ca s[ nu aib[ vreo amprent[, uneori pere\ii suntnou zugr[vi\i, sau cum am spune noi g[sesc casa „lun[ =i bec“.Într-un astfel de caz scena crimei a fost cur[\it[ cu scopul cavinovatul s[ nu poat[ fi g[sit. Într-o situa\ia de acest gen, echipa dedetectivi folose=te un spray numit „luminal“, care atunci când vineîn contact cu orice urm[ de sânge î=i schimb[ culoarea, chiar dac[

ridicare; solu\ia este întoarcerea la dragostea dintâi. În n[dejdeavie\ii ve=nice, dragostea divin[, când este în inima noastr[, nescoate din egocentrism =i ne d[ putere s[ iert[m, s[ sacrific[m =i s[iubim chiar dac[ iubirea nu este reciproc[. „Îns[ n[dejdea aceastanu în=al[, pentru c[ dragostea lui Dumnezeu a fost turnat[ îninimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat“ (Romani 5:5).Inima poate avea în ea fie dragoste pentru Dumnezeu =i semeni, fiepentru lume =i lucrurile ei. Când Îl iube=ti pe Dumnezeu e=ti fericits[ fii acolo unde este El, unde lucreaz[ El, unde vorbe=te El. Cândo biseric[ este s[n[toas[, casa de rug[ciune este locul în careDumnezeu ne face via\a mai frumoas[, prin p[rt[=ia ce o avem cuEl =i cu ceilal\i copii ai Domnului. A fi mântuit înseamn[ a fi înHristos (Coloseni 3:3) =i a r[mâne în El, iar dovada este RoadaDuhului (Galateni 5:22-23).

Domnul Isus a spus bisericii din Efes =i ne spune =i nou[:„Iube=te-M[ cum M[ iubeai!“ La fel =i în c[s[torie, când aidragoste pentru cel de lâng[ tine, cel mai bun loc unde dore=ti s[fii este acolo unde este el sau ea. Revino la acea dragosteaducându-\i aminte ce ai admirat la el sau la ea. Nu uita c[ înc[s[torie multe lucruri sunt afectate de compania ce o \ii acas[, lalucru sau oriunde ai fi. Una dintre armele pe care le folose=tecredinciosul cu succes împotriva vr[jma=ului este mul\umirea fa\[de Dumnezeu (Evrei 13:5), pentru c[ du=manul sufletului nostru aavut mult =i tot nu a fost mul\umit. Po\i s[ revii la acea dragoste dela începutul c[s[torie gândindu-te la dorin\ele ce le-ai avut =iplanurile pe care le-a\i f[cut împreun[; aducându-\i aminte cu cât[grij[ te purtai când erai în preajma celuilalt. Dragostea revine, dac[vrei, citind mereu =i mereu 1 Corinteni 13; revine aducându-\iaminte de scopurile =i planuri comune pe care le-a\i avut; revineamintindu-\i c[ peste casa ta =i chiar peste gândurile tale vegheaz[Dumnezeu, înaintea c[ruia ai f[cut un leg[mânt de care El te \ineresponsabil pân[ la moarte. O via\[ tr[it[ curat înaintea Domnului,în care cau\i mereu c[i noi de a-\i ar[ta iubirea fa\[ de Dumnezeu=i fa\[ de semeni, poate restaura un suflet, o biseric[ =i chiar oc[snicie. Amin

Marius Tripon

138 139

Gândul c[ marii preo\i au reu=it s[-L dea la moarte i-a demora -lizat =i cuvintele =i chiar fa\a lor trist[ au spus acest lucru. Înaintetr[geau n[dejde, dar în acele momente nu mai aveau speran\[, =iDomnul Isus, atras de durerea inimii lor, a=a cum o mam[ esteatras[ de plânsul copila=ului ei, le-a deschis Scripturile ca ei s[în\eleag[ c[ nu a avut loc un accident, ci planul lui Dumnezeu,vestit înc[ din Eden =i apoi prin mul\i proroci, s-a dus la îndeplinireîntocmai cum avea s[ spun[ pu\in mai târziu Petru, la ziuaCincizecimii. „Pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, dup[ sfatulhot[rât =i dup[ =tiin\a mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-a\ir[stignit =i L-a\i omorât prin mâna celor f[r[delege. DarDumnezeu L-a înviat, dezlegându-I leg[turile mor\ii, pentru c[ nuera cu putin\[ s[ fie \inut de ea“ (Faptele Apostolilor 2:23-24).

Noi poate ne gândim c[ ar fi fost normal ca imediat DomnulIsus s[ se lase cunoscut de ei, s[ le arate urma r[nilor, dar Elînadins, s-a f[cut necunoscut fa\[ de cei doi ucenici. Ei trebuiaumai întâi s[ recunoasc[ din Scripturi c[ ce s-a întâmplat a fostplanul lui Dumnezeu =i de aceea le-a dat dovada Scripturii princare Dumnezeu a vestit acest m[re\ eveniment. Nu =tim dac[Domnul Isus le-a spus despre Adam, despre ziua când totul s-aschimbat în lume, dar =tim c[ le-a spus despre robul luiDumnezeu, Moise, care a vestit venirea Lui pe p[mânt. „DomnulDumnezeul t[u î\i va ridica din mijlocul t[u, dintre fra\ii t[i, unproroc ca mine: s[ asculta\i de el!“ (Deuteronom 18:15).

Mul\i proroci au vestit lucruri m[re\e =i unii chiar au f[cutminuni, dar nici unul nu se aseam[n[ mai mult cu Domnul Isus ca=i Moise. Niciun alt proroc nu a eliberat poporul din robie ca Moise=i Domnul Isus ne-a eliberat pe noi, care credem în El, din robiaputerii p[catului. „Ea va na=te un Fiu, =i-I vei pune numele Isus,pentru c[ El va mântui pe poporul Lui de p[catele sale“(Matei 1:21). Moise a fost omul prin care Dumnezeu a început unnou fel de rela\ie cu omul, prin darea poruncii pe Sinai; o rela\ie încare erau chema\i a fi „...o împ[r[\ie de preo\i =i un neam sfânt...“(Exodul 19:6). Prin Domnul Isus avem =i noi un Leg[mânt nouf[cut în sângele v[rsat la Golgota, prin care suntem dezlega\i de

a fost acoperit[ de vopsea, =i în acest fel ei g[sesc dovada pecare o caut[.

În acest mesaj vom c[uta s[ ar[t[m dovada pe care o prezint[Scriptura cu privire la învierea Domnului Isus, chiar dac[ ea nueste v[zut[ la prima vedere, a=a cum a fost în cazul celor doiucenici care mergeau pe jos, de la Ierusalim spre Emaus, o cale devreo unsprezece kilometri. Scriptura prezint[ o dovad[ clar[ c[omorârea Domnului Isus a fost o crim[ motivat[ de pasiune, deur[, pentru c[ marii preo\i nu numai c[ nu au crezut în El, dar auvrut s[-L omoare cu orice pre\ instigând norodul s[-I cear[r[stignirea (Ioan 19:6, Marcu 15:13). În spatele pasiunii acestoroameni era o alt[ pasiune; era pasiunea Tat[lui Ceresc care L-a datpe Fiul S[u în mâinile oamenilor ca s[-L chinuiasc[ =i s[-L omoareca noi, prin înlocuirea f[cut[, s[ putem avea iertare în meritulacestei jertfe.

Textul citat la început este luat din istorisirea ce descrie drumula doi ucenici spre Emaus, c[rora pe drum li s-a al[turat DomnulIsus. Intrând în conversa\ie cu ei, i-a întrebat despre ce vorbesc.„Drept r[spuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis: „Tu e=ti singurulstr[in aici în Ierusalim, de nu =tii ce s-a întâmplat în el zileleacestea?“ (Luca 24:18). Vorbeau despre r[stignirea Domnului =idespre dovada adus[ de femeile care s-au dus la mormânt =i careau auzit m[rturia îngerului, c[ Isus a înviat. Apoi au mai spus c[unii dintre ucenici s-au dus la mormânt =i au g[sit mormântul gol,dar totu=i ei nu credeau. Doreau mai multe dovezi =i Domnul Isus=tia aceasta. Vroiau informa\ii conving[toare pentru c[ nu este u=ors[ crezi c[ un om învie cu excep\ia faptului c[ cuno=ti =i creziCuvântul lui Dumnezeu. Cei doi credeau c[ Isus a fost un mareproroc în fapte =i cuvinte, =i speraser[ c[ El este Cel care va izb[vipe Israel, dar în cea de-a treia zi dup[ r[stignire, toat[ n[dejdea lor,parc[ era spulberat[. Au crezut c[ El este de la Dumnzeu, dar acumerau tri=ti de parc[ un accident s-a întâmplat =i, ca =i cum undevacineva a pierdut controlul lucrurilor, Domnul Isus a fost omorât.Cei doi ucenici erau foarte tri=ti, convin=i c[ o mare tragedieavusese loc în urm[ cu trei zile în Ierusalim.

Marius Tripon

140 141

Ultima strigare

=i mul\i din cei care =i-au propus s[ dovedeasc[ c[ El nu a înviat,în urma dovezilor descoperite au devenit cre dincio=i DomnuluiIsus. Dovad[ ca =i aceasta c[ Domnul Isus a venit la vremeahot[rât[, mai înainte vestit[ de Dumnezeu, c[ a venit din spi\a luiAvraam =i totu=i din s[mân\a femeii =i nu dintr-o rela\ie dintre unb[rbat =i o femeie, c[ va fi un eliberator care, asemeni luiMoise, va face posibil[ un nou fel de rela\ie cu Dumnezeu, prinîmp[carea pl[tit[ de jertfa Lui, sunt doar câteva dovezi ale faptuluic[ Isus este Mesia, Unsul, Cel în al c[rui Nume se prime=temântuirea (Fapte 4:12).

Sute de prorocii cu privire la persoana Domnului Isus dinvremea Vechiului Testament s-au împlinit cu precizie culminând cubiruin\a învierii. Isaia a spus c[ dup[ ce va suferi =i va muri „vavedea o s[mân\[ de urma=i“ =i numai un Isus înviat din mor\i poateface aceasta. Cei doi ucenici au auzit argumentele Scripturii =i îninima lor a început s[ ard[ un foc pe care nu l-au în\eles pân[ când,stând seara la mas[ cu Domnul Isus, la frângerea pâinii, El li S-af[cut cunoscut. Ca martori oculari, ucenicii au scris ce au v[zut cuochii lor înainte =i dup[ înviere. „Ce era de la început, ce am auzit,ce am v[zut cu ochii no=tri, ce am privit =i am pip[it cu mâinilenoastre, cu privire la Cuvântul vie\ii... =i v[ scriem aceste lucruripentru ca bucuria voastr[ s[ fie deplin[“ (1 Ioan 1:1, 4). Apoi ei,plini de bucurie au luat-o înapoi spre Ierusalim, ca s[ adevereasc[ce le-au spus femeile, c[ Isus a înviat. Dovada învierii abund[ atâtla suprafa\[, dar ea se g[se=te =i în tainele pe care Dumnezeu aleges[ le descopere celor care cu sinceritate =i dorin\[ de a cunoa=teadev[rul, le caut[. Domnul Isus S-a ar[tat apoi ucenicilor; a vorbitcu ei în acela=i fel ca înainte, le-a ar[tat locul r[nilor (Luca 24:39),a mâncat cu ei =i timp de patruzeci de zile, într-un lan\ de apari\ii,înainte de a se în[l\a la Cer, într-un mod oficial am putea spune,S-a ar[tat multora dintre cei care L-au iubit. Nimeni, oricât de mareerou ar fi fost considerat de oameni, nu a mai spus c[ va muri =i vaînvia (Matei 16:21).

Domnul Isus a f[cut exact acest lucru. A murit =i a înviat dindragoste pentru om ca apoi s[ fac[ o Împ[r[\ie ce se bazeaz[ nu pe

sub puterea p[catului =i f[cu\i slobozi a-I sluji lui Dumnezeu(Evrei 9:20, Matei 26:28, Evrei 12:24). Prin acest leg[mânt am fostf[cu\i =i noi un popor sfânt (1 Petru 2:9), o semin\ie preoteasc[,„...o împ[r[\ie =i preo\i pentru Dumnezeu...“ (Apocalipsa 1:6).Probabil c[ dup[ aceea Domnul Isus le-a spus despre prorociarostit[ de Daniel cu privire la venirea Lui cu misiunea de a fi un„Salvator“. „=aptezeci de s[ptâmâni au fost hot[râte asuprapoporului t[u =i asupra cet[\ii tale celei sfinte, pân[ la încetareaf[r[delegilor, pân[ la isp[=irea p[catelor, pân[ la isp[=ireanelegiuirii, pân[ la aducerea neprih[nirii ve=nice, pân[ lapecetluirea vedeniei =i prorociei =i pân[ la ungerea Sfântuluisfin\ilor“ (Daniel 9:24).

Prin prorocia dat[ prin Daniel, Dumnezeu a spus omenirii cuprecizie când avea s[ vin[ Fiul S[u pe p[mânt, ca nu cumva s[existe dubii în privin\a a cine este „Sfântul sfin\ilor“ sau „Unsul“.Num[rarea s[pt[mânilor, fiecare de câte 7 ani, a început odat[ cudarea poruncii de rezidire a Ierusalimului, pe vremea când Israel erarob în Babilon, care are ca punct de plecare darea decretului derezidire a Templului din Ierusalim, =i \ine pân[ când Domnul Isus=i-a început lucrarea, când a fost uns, cum scrie Daniel, de DuhulSfânt pentru a duce la îndeplinire lucrarea de r[scump[rare a omuluidin p[cat. Dup[ ce le-a t[lm[cit aceste prorocii, se poate c[ DomnulIsus le-a vorbit despre prorocia rostit[ de prorocul Isaia. Isaia L-adescris pe Domnul Isus ca având o fa\[ ce era o pricin[ de groaz[,schimonosit[ de durerea torturilor îndurate (Isaia 52:14), ca apoi s[devin[ pentru multe popoare o pricin[ de bucurie.

Tot prorocul Isaia a descris cum Domnul Isus avea s[ moar[ întrep[c[to=i =i avea s[ fie îngropat la un loc cu cei boga\i, „...dar, dup[ce Î=i va da via\a ca jertf[ pentru p[cat, va vedea o s[mân\[ deurma=i... va pune pe mul\i oameni într-o stare dup[ voia luiDumnezeu...“ (Isaia 53:10-11). Aceast[ stare de a fi „du p[ voia luiDumnezeu“ o numim starea de neprih[nire pe care o prime=te oricep[c[tos care crede c[ Isus Hristos a înviat din mor\i =i a suferitmoartea de cruce pentru p[catul lui. Crezi =i tu aceasta? ÎnviereaDomnului Isus este cel mai cercetat eveniment din istoria omenirii


142 143

17

FRICA DE MOARTE

“...El Însu=i a fost deopotriv[ p[rta= la ele, pentru ca,prin moarte, s[ nimiceasc[ pe cel ce are putereamor\ii, adic[ pe diavolul, =i s[ izb[veasc[ pe to\i aceiacare, prin frica mor\ii, erau supu=i robiei toat[ via\alor.“ Evrei 2:14-15

Când bunica mea a murit aveam 5 ani =i înc[ îmi aducaminte de momentele acelea de la serviciul funerar =iînc[ parc[ aud loviturile de ciocan care b[teau cuiele în

capacul co=ciugului. Bunica mea a fost persoana mea favorit[, careîntotdeauna îmi aducea bomboane =i era deosebit de bun[ cu mine,f[cându-m[ s[ simt c[ m[ iube=te. Când au coborât sicriul =i l-auacoperit cu p[mânt parc[ a= fi dorit s[ =tiu c[ va ie=i de acolo, dartotu=i în\elegeam c[ ea nu va mai veni pe la noi. Un astfel deeveniment provoac[ chiar =i într-un copil tot felul de gânduri =iîntreb[ri precum: „Acesta este sfâr=itul la toate?“ Mai mult decâtatât, din acea zi am început s[ m[ tem de moarte =i când nu am vruts[ iau un medicament amar, tot ce a trebuit a fost s[ mi se aduc[aminte de groap[ =i de moarte, ca apoi s[-l iau f[r[ ezitare.

Cum este cu tine? Î\i este fric[ de moarte? Aristotel a spus: „Separe c[ moartea este sfâr=itul a toate“, dar a fost foarte gre=it cânda spus aceast[ afirma\ie, f[cut[ în disperare. P[rin\ii m[ duceau înfiecare duminic[ la biseric[ =i în timp, am început s[ înv[\ despreînviere =i, astfel am ajuns s[ cred c[ exist[ totu=i o rezolvarefavorabil[ st[rii disperate a omului ce st[ înaintea unei gropideschise, gata s[-l primeasc[ pentru veci. Subiectul învierii, este o

violen\[, ci pe dragoste. „Dumnezeu a înviat pe acest Isus, =i noito\i suntem martori ai Lui“ (Fapte 2:32). Din învierea Lui curgmilioane =i milioane de învieri la via\[, El fiind „Învierea =i Via\a“,pentru c[ cel care crede în El ca Mântuitor, prime=te via\[ dinbel=ug, din El. Învierea Lui ne elibereaz[ de frica mor\ii, deoareceprin înviere în\elegem c[ Dumnezeu Tat[l a acceptat plata pentrup[catul nostru, pentru c[ Dumnezeu, care este drept, nu va pedepsiun p[cat de dou[ ori. Deoarece Isus a înviat =tim c[ vom învia =i noila o via\[ nou[ (Filipeni 3:21). Poate ai Emausul t[u trist, dar a=acum dintr-o cas[ a triste\ii în Emaus Domnul Isus a f[cut o cas[ abucuriei, poate face =i din via\a ta o via\[ care s[ fie inundat[ debucuria mântuirii, dac[-L prime=ti ca Domn =i Mântuitor în via\a ta.

Leo Steinberg, un fost comisar al lui Lenin, care dup[ ce s-arefugiat în alt[ \ar[ a devenit pictor =i a angajat o fat[ tân[r[ pentrua-i sluji ca model, s[ o picteze. Ea a v[zut c[ în atelier era untablou abia terminat, care-L ar[ta pe Isus Hristos pe cruce. Avândtimp s[ mediteze la acel tablou în timp ce poza, tân[ra a spus c[acel om trebuie c[ a fost un om foarte r[u de a ajuns s[ fie chinuitîn acel fel. Leo i-a spus: „Nu a fost r[u, dimpotriv[, a fost cel maibun om care a tr[it vreodat[. A murit pentru al\ii.“ Fata stârnit[ îninim[ de acest r[spuns a spus: „A murit pentru tine?“ Din aceazi, Leo nu a mai avut pace pân[ când nu L-a primit pe Domnul Isusca Mântuitor. Cum este cu tine: „A murit El pentru tine?“(Romani 10:9-10). El a murit =i a înviat ca tu s[ ai iertare =i via\[ve=nic[. Prime=te-L =i sufletul t[u va primi via\a care r[mâne înveci. Hristos a înviat!

Amin

Marius Tripon

144 145

înseamn[ c[ to\i ceilal\i vr[jma=i vor fi fost nimici\i în acea vreme=i aceasta este o pricin[ de bucurie pentru sufletul care s-a pus laad[postul jertfei Domnului Isus. Lumea este plin[ de supersti\ii =ise pare c[ legen dele grecilor despre moarte au afectat omenirea înfelul în care gândesc despre via\a de dincolo de mormânt, dar ceeace trebuie s[ crezi este ce spune Scriptura. Ea este cartea scris[ prininspira\ia dat[ de Dumnezeu, care a descris istoria lumii înainte cas[ se desf[=oare =i descrie ceea ce va urma =i dup[ ce trupul acestaal nostru moare biologic. Pentru cel credincios moartea nu estedecât o trecere de la ce este temporar la ceea ce este ve=nic.„Adev[rat, adev[rat v[ spun c[ cine ascult[ cuvintele Mele =i credeîn Cel ce M-a trimis are via\a ve=nic[ =i nu vine la judecat[, ci atrecut din moarte la via\[“ (Ioan 5:24).

Celui care se poc[ie=te =i face leg[mânt cu Domnul Isus c[ vatr[i pentru El, are promisiunea lui Dumnezeu c[ va fi înviat. „VoiaTat[lui Meu este ca oricine vede pe Fiul =i crede în El s[ aib[ via\ave=nic[; =i Eu îl voi învia în ziua de apoi“ (Ioan 6:40). Po\i s[-L vezicu ochii credin\ei pe Isus în Scriptur[ =i dac[ crezi în El, po\i s[ intriîn rândul celor care nu se tem de moarte, pentru c[ El a biruit pe celce avea puterea mor\ii. „Unde î\i este biruin\a, moarte? Unde î\i esteboldul, moarte?“ (1 Corinteni 15:55). N[dej dea învierii este legat[de învierea Domnului Isus, deoarece El a fost pârga, adic[ primulcare a înviat cu un trup de slav[, asupra c[ruia moartea nu are nicioputere (1 Corinteni 15:20). Au mai fost învia\i oamenii înainte, darto\i au murit din nou. „Întrucât =tim c[ Hristosul înviat din mor\i numai moare; moartea nu mai are nicio st[pânire asupra Lui“(Romani 6:9). Mohamed a murit =i oamenii îi viziteaz[ oasele laMedina. Buda a murit =i l-au ars, l[sând doar un dinte care esteast[zi în „templu dintelui“ în Sri Lanka, o insul[ în sudul Indiei,dar mormântul lui Isus este gol, pentru c[ Isus a înviat. DomnulIsus este Singurul care a spus c[ va muri =i va învia a treia zi(Matei 27:63-64).

Pobabil c[ le-a spus de atâtea ori încât vorba aceasta a ajuns laurechea marilor preo\i, care au cerut ca mormântul s[ fie sigilat =ip[zit, îns[ omul nu-L poate opri pe Dumnezeu s[ învie. Omul,

tem[ care se repet[ mereu =i mereu în Scriptur[, pentru c[ eaprezint[ oameni care în perspectiva mor\ii au vorbit plini deîncredere, într-o continuitate a vie\ii, într-o dimensiune spiritual[.Unul dintre ace=tia a fost Iov care, fiind bolnav, s-a mângâiat cugândul c[ dup[ moarte urmeaz[ ceva mai bun. „Dar =tiu c[R[scump[r[torul meu este viu =i c[ Se va ridica la urm[ pe p[mânt.Chiar dac[ mi se va nimici pielea =i chiar dac[ nu voi mai aveacarne, voi vedea totu=i pe Dumnezeu“ (Iov 19:25-26). Iov =tia c[dup[ ce va muri, ochii lui Îl vor vedea pe Domnul, iar sufletul s[utânjea de dorul acesta. Scriptura, care ne aseam[n[ trupul cu un vasde lut, ne d[ n[dejdea c[ atunci când acest vas se sparge, ceea ce-ide valoare în el, adic[ sufletul, continu[ s[ tr[iasc[, îns[ depindede noi unde, pentru c[ deciziile =i faptele f[cute pe p[mânt auurm[ri ve=nice.

„Pân[ nu se întoarce \[râna în p[mânt, cum a fost, =i pân[ nu seîntoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat“ (Eclesiastul 12:7).Anotimpurile vie\ii trec peste noi =i prin gândul despre ve=niciei pecare l-a pus Dumnezeu în noi (Eclesiastul 3:11), El ne spune c[ neapropiem de vremea plec[rii de pe p[mânt. De aceea nu trebuie s[ne facem prea comozi aici deoarece suntem „ca ni=te oameni carea=teapt[“. Tot ce po\i s[ faci cu privire la moarte este s[ tepreg[te=ti pentru acel moment ca s[ nu fie o intrare într-o groaz[ =ive=nic[ stare de chin, ci s[ fie un moment al bucuriei când, a=a cumspunea Iov, ai s[ vezi pe R[scump[r[torul t[u =i El î\i va fibinevoitor. La aceast[ stare, în care frica de moarte nu mai arenicio putere, se ajunge doar dac[ te împaci cu Dumnezeu, prinjertfa Domnului Isus în al c[rui merit ni se =terge ori=ice p[cat.Dumnezeu, care poate totul, cu excep\ia c[ nu poate s[ mint[(Tit 1:2), a promis c[ va r[scump[ra f[ptura noastr[ =i ne va izb[vide frica =i puterea mor\ii. „Îi voi r[scump[ra din mâna Locuin\eimor\ilor, îi voi izb[vi de la moarte. Moarte, unde î\i este ciuma?Locuin\[ a mor\ilor, unde î\i este nimicirea?...“ (Osea 13:14).

Va veni o zi când moartea nu va mai avea nicio putere, pentruc[ va fi nimicit[. „Vr[jma=ul cel din urm[, care va fi nimicit, va fimoartea“ (1 Corinteni 15:26). Dac[ moartea va fi ultimul vr[jma=,


146 147

=i nici nu se v[d niciodat[ pentru ultima oar[. „...Eu sunt Învierea =iVia\a. Cine crede în Mine, chiar dac[ ar fi murit va tr[i“ (Ioan11:25). Dac[ umbli cu Domnul, El va fi lâng[ tine în acelemomente. Dac[ lucrezi pentru Împ[r[\ia Sa, El te va r[spl[ti. Pentruc[ L-ai cinstit cu via\a ta =i El te va prezenta înaintea Tat[lui =i asfin\ilor îngeri ca fiind rodul suferin\elor Lui din Golgota; te vaprezenta ca mo=tenitor al Împ[r[\iei lui Dumnezeu. Toate î=i auvremea lor (Eclesiastul 3), dar acum este vremea poc[in\ei, estevremea când trebuie s[ lucr[m din r[sputeri ca vestea mântuirii s[ajung[ la cei nemântui\i care sunt înfrico=a\i de gândul c[ vor muri.Fiecare din noi, care prin poc[in\[ am fost n[scu\i din nou, suntemispravnici care lucr[m pentru Împ[r[\ie, iar într-o zi vom primi or[splat[. „Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare s[ fieg[sit credincios în lucrul încre din\at lui“ (1 Corinteni 4:2).

C[l[torim în fiecare zi spre nemurire =i mergem spre cas[, acas[la Domnul. „...Iat[ cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cuei, =i ei vor fi poporul Lui, =i Dumnezeu Însu=i va fi cu ei. El va fiDumnezeul lor“ (Apoca lipsa 21:3). Este El Dumnezeu t[u ast[zi?Dac[ DA, El va fi Dumnezeul t[u =i când pleci de pe p[mânt, a=ac[ po\i s[ alungi orice fric[ din inima ta. Dac[ El nu î\i esteDumnezeu, ci dumnezeul t[u este averea, banii, p[mântul,afacerile, familia, pozi\ia social[, cuno=tin\e, sport sau orice altlucru trec[tor, ai tot motivul s[ fii plin de fric[, pentru c[ dincolode pragul mor\ii ai s[ fii cu st[pânul pe care l-ai slujit. O hot[râresincer[ de poc[in\[ poate schimba aceast[ stare pân[ când nu esteprea târziu. Alege\i St[pânul =i apoi sluje=te-I bine, pentru c[ vei ficu el ve=nic. Alege via\a! Alege-L pe Isus ca s[ tr[ie=ti!

Amin

oricât de viteaz ar fi, nu poate sta împotriva unui înger al luiDumnezeu, iar cei care studiaz[ eviden\a învierii cu gândul s[ odezic[ sunt de multe ori convin=i de ea c[ Isus a înviat. Întreb[riprecum: „Cine a dat piatra la o parte?“ nu pot fi comb[tute nici decei mai înv[\a\i atei, deoarece argumentele lor nu au sens. În1Corinteni 15 apostolul Pavel dezbate evenimentul înviereii =i înesen\[ spune: „Am v[zut pe Isus!, Apostolii L-au v[zut pe Isus!500 de fra\i în credin\[ L-au v[zut pe Isus!“ Ucenicii care înaintese ascundeau de fric[, odat[ ce au v[zut pe Isus înviat, au fost gatas[-L m[rturiseasc[ în locuri publice, f[r[ fric[ =i au fost gata s[moar[ pentru Cel care a înviat.

Odat[ ce L-au v[zut viu, cu dovada r[nilor în mâini, picioare =icoaste, au fost convin=i de realitatea vie\ii de dincolo de aceast[via\[. Au fost convin=i c[ merit[ s[-L urmezi =i s[-L ascul\i pe Isus,oricât ar costa. Crezi =i tu în acest Isus înviat din mor\i? Dac[ crezi=i Îi ceri, El î\i d[ iertare =i via\[ ve=nic[, ca s[ nu-\i mai fie fric[de moarte niciodat[. Eu, care am avut cancer la ficat, am fost lacâteva ore distan\[ de moarte, dar în astfel de momente dificile,bucuria mântuirii =i n[dejdea reîntâlnirii nu m-au p[r[sit, pentru c[pacea pe care o d[ Isus Hristos face fa\[ chiar =i în cele mai grelemomente. Cuvântul Lui este vrednic de crezare =i oricine seîncrede în El nu va fi dat de ru=ine. „Dup[ cum zice Scriptura:„Oricine crede în El nu va fi dat de ru=ine“ (Romani 10:11). „...Iat[c[ pun în Sion o Piatr[ din capul unghiului, aleas[, scump[; =i cinese încrede în El nu va fi dat de ru=ine“ (1 Petru 2:6). Dac[ tr[ie=tipentru slava lui Dumnezeu, moartea nu te poate amenin\a cu nimicdeoarece ea înseamn[ a fi cu Domnul Isus =i cu sfin\ii care auplecat deja în ve=nicie. „C[ci pentru mine a tr[i este Hristos, =i amuri este un câ=tig“ (Filipeni 1:21). Pentru c[ Isus Hritos a muritîn locul meu =i pentru c[ L-am primit ca Domn =i Stapân al vie\iimele, moarte nu m[ însp[imânt[. Dac[ vrei, po\i avea =i tu aceast[stare binecuvântat[. Dac[ te poc[ie=ti, evi\i iadul =i câ=tigi raiul.„...Celui ce va birui îi voi da s[ m[nânce din pomul vie\ii, care esteîn raiul lui Dumnezeu“ (Apocalipsa 2:7).

Cei care sunt credincio=i Domnului nu gust[ moartea ca ceilal\i

Ultima strigare

148 149

Marius Tripon

Textul citat la început este parte din rug[ciunea de c[in\[ a luiDavid, dup[ ce a p[c[tuit grozav, =i în acest verset repet[ cuvântul„zdrobit“. Este un cuvânt care ne spune ce fel de sim\[minte îiîncerca inima, pentru c[ vedea în acele clipe de c[in\[ sincer[ câtde mult bine i-a f[cut Dumnezeu =i cum a r[spl[tit el acea bun[tate,prin neascultare. Dumnezeu l-a luat de la oi =i l-a f[cut împ[rat;l-a luat de la pu\in =i i-a dat mult, dar în acele momente avea inimazdrobit[, iar asta ne spune c[ poc[in\a lui era sincer[. Unlucru zdrobit este un lucru afectat de o for\[ cu mare putere. Unlucru zdrobit a fost odat[ întreg =i nu mai este la fel în urmazdrobirii, dar uneori, în urma zdrobirii, apare o valoare mai mareîn lucrul zdrobit, =i a=a este câteodat[ =i în cazul inimii pline demândrie a omului.

Dac[ am mânca boabe de grâu ca ucenicii Domnului Isus, pecare i-a surprins foamea în lanul de grâu, ne-am plictisi destul derepede, dar dac[ boabele sunt zdrobite =i din f[in[ se face o pâinebun[ ar fi altfel. Pâinea este rezultatul zdrobirii boabelor de grâu.Oul care st[ sub clo=c[, dac[ nu ar fi spart dup[ 21 de zile, puiulnu ar ie=i niciodat[ afar[ ca s[ creasc[. Calul s[lbatic nu ar putea fiîn=euat dac[ nu ar fi cineva care s[ insiste s[-i zdrobeasc[ voin\a =is[-l înve\e astfel supunerea fa\[ de st[pân. Nici omul nu arevaloare =i nu poate primi valoare de la Dumnezeu pân[ nu are locmai întâi în via\a lui o zdrobire. Când vom ajunge la Domnul num-a= mira s[ aflu c[ aceste cuvintele ale lui David despre zdrobire,au fost scrise cu lacrimi în ochi. Omul modern, educat =i sofisticatde ast[zi nu pre\uie=te =i nu dore=te acest fel de zdrobire. Nici noinu o dorim de multe ori, pentru ea de obicei este produsul unuinecaz care ne face s[ mergem cu lacrimi în ochi înainteaDomnului. Oamenii zdrobi\i nu sunt admira\i ast[zi, ci în cel maifericit caz, dac[ nu sunt dispre\ui\i, sunt comp[timi\i.

Zdrobirea vine în via\a noastr[ de multe ori prin crize, a=a cuma venit =i în cazul atâtor oameni aminti\i în Scriptur[. David,Manase =i chiar Ahab se pare c[ a experimentat pentru un momentacest sim\. Petru, Pavel =i to\i ucenicii pân[ la noi au avut aceast[experien\[ a duhului zdrobit, care caut[ sc[pare la Dumnezeu =i

18

UN DUH ZDROBIT

„Jertfele pl[cute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit:Dumnezeule, Tu nu dispre\uie=ti o inim[ zdrobit[ =imâhnit[.“ Psalmul 51:17

Fiecare om are dorin\e mari sau mai mici, dar pentru celcare a gustat din Dumnezeu (1 Petru 2:3), =i s-a f[cutp[rta= Duhului Sfânt =i puterilor veacului viitor (Evrei

6:4-5), nu este mai mare bucurie decât aceea de a sim\i prezen\aDomnului. Este bine ca atunci când mergem la casa de rug[ciunes[ avem a=tept[ri =i chiar dorin\e. S[ ne dorim ca Dumnezeu s[ nevorbeasc[ prin Cuvânt, ca El s[ ne asculte cuvintele pe care lerostin din prisosul inimii noastre, dar cel mai în[l\[tor sim\ce-l putem avea când st[m înaintea Lui este acela de a sim\icercetarea Duhului Sfânt, care nu este teorie, ci este un lucru real.Când nu sim\im prezen\a Lui, este un indiciu c[ ceva opre=te lucrulacesta =i putem spune ca Isaia: „Prive=te din cer =i vezi, dinlocuin\a Ta cea sfânt[ =i sl[vit[: unde este râvna =i putereaTa? Fiorul inimii Tale nu se mai arat[ fa\[ de mine!“ (Isaia 63:15).Partea aceasta a umbl[rii pe calea credin\ei este ceea ce despartecredin\ele cre=tine, pentru c[ unii se mul\umesc cu pu\in sauchiar cu o form[ de evlavie ce st[ în ceremonii, pe când al\ii,fl[mânzi dup[ mai mult din Dumnezeu, înainteaz[ cu credin\[înaintea Domnului pân[ când v[d =i simt c[ Cerul le d[binecuvântarea. „O! De ai despica cerurile =i Te-ai coborî, s-ar topimun\ii înaintea Ta“ (Isaia 64:1).

Ultima strigare

150 151

trecem pe acolo. David avea în acel timp a=a de mare succes c[oamenii îl iubeau =i chiar Dumnezeu îi r[spundea imediat la ceeace cerea. Porbabil c[ =i-a zis c[ nimeni nu-i poate opri ceea ce-=idore=te =i a=a s-a trezit c[ a acceptat oferta p[catului, pierzândastfel prietenia, favoarea, acceptarea lui Dumnezeu. Apoi, dup[poc[in\[, a scris vrând s[ se =tie despre el peste veacuri c[ are unduh zdrobit =i de asemenea a ar[tat c[ aceast[ stare smerit[ este ostare pl[cut[ Domnului. Aceast[ experien\[ l-a traumatizat =i parc[ni=te solzi i-au c[zut de pe ochi, iar felul gândirii lui s-a schimbat.

A avea un duh zdrobit, a fi s[rac în duh cu un sim\ de lips[ demerite personale =i un sim\ de dependen\[ de Domnul este o starecare place lui Dumnezeu. Din ziua c[derii în p[cat a omului înEden, nimeni nu se mai na=te normal, pentru c[ to\i se nasc cu oinim[ virusat[ care, prin zdrobirea poc[in\ei, revine la starea denormal înaintea lui Dumnezeu. P[catul cauzeaz[ anormalitate, darpoc[in\a cu un duh zdrobit[ în care Dumnezeu pune via\[ din El(Efeseni 2:1), aduce iertarea =i restaurarea prieteniei cu El. Starea dea avea un duh zdrobit ne dezbrac[ de toat[ suficien\a noastr[ =i neduce la ascultare de Dumnezeu. A=a cum c[ldura tope=te fierul =iaceia=i c[ldur[ înt[re=te p[mântul =i-l face s[ crape de secet[,oamenii aleg s[ r[spund[ diferit la c[ldura dragostei lui Dumnezeu.

Unii se poc[iesc, al\ii se înc[p[\âneaz[ =i î=i împietresc inima.Ferice de cel peste care Dumnezeu aduce zdrobirea poc[in\ei ceînmoaie inima, care nu trebuie confundat[ cu tragedia. David celtare, care credea c[ î=i poate permite orice, în momentul zdrobiriiinimii lui prin poc[in\[ =i-a reconsiderat pozi\ia înaintea oamenilor=i înaintea lui Dumnezeu. În acele momente de confruntareînaintea prorocului Natan, care i-a ar[tat vina, s-a pr[bu=it dinmândria lui =i a dorit s[ g[seasc[ o cale posibil[ de a-=i restaurarela\ia cu Dumnezeu. Dup[ modelul iudaic pentru p[cat trebuiauaduse jertfe, iar pentru unele p[cate se primea chiar sentin\a demoarte, dar pentru c[in\a lui, Dumnezeu l-a iertat. „Dac[ ai fi voitjertfe, \i-a= fi adus: dar \ie nu-\i plac arderile de tot. Jertfele pl[cutelui Dumnezeu sunt un duh zdrobit...“ (Psalmul 51:16-17). David,care ar fi putut aduce mii de jertfe, parc[ ar fi spus: „Simt c[ pentru

Domnului Îi place s[ vad[ c[ avem o astfel de stare smerit[înaintea Lui. „Domnul este aproape de cei cu inima înfrânt[ =imântuie=te pe cei cu duhul zdrobit“ (Psalmul 34:18).

Necazurile sunt parte din meniul vie\ii omului (Ioan 16:33), =iprin circumstan\e de nedorit care uneori î\i iau chiar dispozi\iasufleteasc[ =i puterea de a te ruga cum trebuie, suntem opri\i uneoriîn loc ca s[ ne întreb[m dac[ mergem pe calea bun[ sau doar neeste încercat[ credin\a. Dumnezeu vorbe=te omului în multe feluri(Iov 33:14). Uneori vorbe=te prin necazuri, care ne smeresc inima=i ne fac s[ st[m înaintea Domnului cu un duh zdrobit ca Ieremia.„Eu sunt omul care a v[zut suferin\a sub nuiaua urgiei Lui“(Plângerile lui Ieremia 3:1). David s-a c[it cu un duh zdrobit,f[r[ scuze sau vreo îndrept[\ire. Când omul care este chematla mântuire prin glasul Evanghelie se roag[ cu o a=a o c[in\[ caa lui David, este ascultat de Dumnezeu, este iertat, iar în urmaiert[rii dispare întristarea =i apare bucuria mântuirii. Aceast[ expe -rien\[ se nume=te na=terea din nou sau na=terea de sus (Ioan 3:1-5,1 Ioan 5:18, 1 Petru 1:3), care este experien\a ce trebuie s[ o aib[orice suflet care vrea s[ vad[ Împ[r[\ia lui Dumnezeu.

Lumea pre\uie=te ceea ce str[luce=te =i ceea ce este întreg;pre\uie=te =i admir[ nu pe cei cu capul aplecat, ci pe cei seme\i,care =tiu s[-=i scoat[ meritele în eviden\[ înaintea mul\imii, darDumnezeu pre\uie=te omul care are un duh zdrobit. Pentru lumesunt valoro=i cei care au talente, au bani =i diplome, dar toateacestea f[r[ Dumnezeu nu au valoare. Dac[ ai un nume faimos cares[ te reprezinte, dac[ =tii s[ faci bani sau dac[ e=ti ar[tos =i bun degur[ po\i s[ culegi aplauzele acestei lumi, dar dac[ vrei s[ fii pl[cutlui Dumnezeu, trebuie s[ te smere=ti. Cel care a scris cuvintele dintextul de la început a fost un om frumos, de=tept, viteaz, dar deobicei Dumnezeu pledeaz[ în favoarea unui om lipsit de acestevalori admirate de lume, pentru c[ atunci când îl ridic[, slava s[ fiea Lui. David s-a v[zut tare =i în merit de orice =i-ar fi dorit în \ar[,=i cu o astfel de atitudine el a p[c[tuit, dar când s-a smerit =i cu unduh zdrobit a cerut iertare lui Dumnezeu, a fost primit de El. Neeste de folos s[ observ[m cum a venit c[derea lui, ca noi s[ nu

Marius Tripon

152 153

Ultima strigare

19

CAPCANA INVIDIEI

„Am mai v[zut c[ orice munc[ =i orice iscusin\[ lalucru î=i are temeiul numai în pizma unuia asupraaltuia. =i aceasta este o de=ert[ciune =i goan[ dup[vânt.“ Eclesiastul 4:4

Nu am gre=i dac[ am spune c[ Solomon, care a avutde-a face cu tot felul de oameni =i situa\ii, a fost un bunjudec[tor de caracter. Când a scris despre dezam[girile

lui, despre via\[ =i despre ceea ce ofer[ ea omului, a scris =i despresim\ul de invidie ce se ascunde în spatele mândriei omului.Începând de la Cain, care din invidie =i apoi din ur[ a ajuns s[-=iomoare fratele, =i pân[ la noi, ast[zi, omul este momit de vân[torulde suflete, ca s[ p[=easc[ în la\ul invidiei ce se strecoar[ pe furi= îngândurile omului. Când a v[zut c[ jertfa nu i-a fost apreciat[ a=acum a fost cea a lui Abel, în Cain s-a n[scut gândul riva lit[\ii =i alinvidiei. Toate au mers bine pân[ când Abel a avut ceva ce el nu aavut, =i anume, acceptarea lui Dumnezeu, =i cu toate c[ a fostprevenit, în loc s[ fac[ ceea ce trebuie ca s[ fie =i el acceptat, l-ainvidiat pe fratele s[u. Toate sunt bune pentru mul\i oameni carepoate sunt chiar prieteni pân[ când unul are ceea ce cel[lalt nu aresau nu poate s[ aib[.

Asemenea unei s[ge\i arz[toare, gândul invidiei, dac[ nu teaperi de el, când este acceptat otr[ve=te inima fa\[ de cei din jur =iîn acela=i timp aceast[ stare Îl întristeaz[ pe Dumnezeu. P[ca tulacesta pânde=te =i la u=a noastr[, dar Dumnezeu a=teapt[ de la noi

mine nu lucreaz[ astfel de sacrificii. Parc[ a= vrea s[ m[ arunc eupe altar, s[ fiu eu zdrobit, a=a de r[u îmi pare de r[ul pe care l-ampricinui=t.“

Cuvântul nu scrie dac[ a adus sau nu jertfe de animale, dar =timc[ a adus înaintea Domnului jertfa poc[in\ei cu o inim[ zdrobit[ =iDomnul l-a primit. =i oamenii credincio=i mai gre=esc. Ne întrist[mdac[ cineva ne jigne=te, ne vorbe=te de r[u sau chiar ne face r[u,dar nu trebuie s[ accept[m s[ purt[m aceste poveri, ci iertând a=acum vrem noi s[ fim ierta\i, s[ le l[s[m la picioarele cruciiDomnului Isus. Dac[ noi am fost cei care am cauzat aceste st[ri,avem nevoie urgent[ s[ ne poc[im de o astfel de comportarenedemn[ de un copil al lui Dumnezeu, =i cu un duh zdrobit, s[îndrept[m =i s[ restabilim rela\iile cu semenii no=tri atât cât atârn[de noi. Abia apoi putem s[ avem a=tept[ri, cum am spus la început,ca Duhul Domnului s[ ne cerceteze =i pacea =i bucuria s[ fie partedin comoara inimii noastre.

Privind la dou[ baloane de aer uria=e, f[cute de aceia=i fabric[,cump[rate la acela=i pre\, unul se ridic[ în sus, pe când cel[laltr[mâne jos, oricât de entuziasmat ar fi omul care stând în co=ulbalonului, dore=te s[ se ridice în sus. Diferen\a este c[ unul are înbalon heliu, care face balonul s[ se ridice, pe când cel[lalt, al c[ruibalon nu se ridic[ are doar aer. Ca s[ sim\i prezen\aDomnului, ai nevoie ca Duhul Sfânt s[ te cerceteze =i s[ te înal\eprin rug[ciune =i cântare în prezen\a Celui care te-a creat. Trebuies[ pre\uie=ti în mintea ta =i s[ dovede=ti cu faptele tale c[ lucrurileduhovnice=ti î\i sunt mai de pre\ decât cele p[mânte=ti. Estenecesar s[ urm[re=ti interesele sufletului mai mult decât pe cele alefirii p[mânte=ti. Fie c[ ai un duh zdrobit ca al lui David pentrup[catul f[cut, fie c[ ai un duh zdrobit ca al Anei care cerea cevade la Domnul (1 Samuel 1:13), dac[ mergi înaintea Domnului cu oastfel de stare te va primi cu bucurie, pentru c[ El nu dispre\uie=teun duh zdrobit.

Amin

154 155

Marius Tripon

l-am f[cut. Invidia este un p[cat periculos care aduce dup[ sine altep[cate, =i trist este c[ pentru mul\i oameni este un p[cat toleratdeoarece poate fi ascuns, îns[ este v[zut de Dumnezeu, a=a cum afost în cazul Mariei =i a lui Aaron care au fost invidio=i pe Moise.„=i au zis: «Oare numai prin Moise vorbe=te Domnul? Nu vorbe=teoare =i prin noi?» =i Domnul a auzit-o“ (Numeri 12:2).

Maria a fost lovit[ cu lepr[ pentru îndr[zneala ei motivat[ deinvidie =i a fost vindecat[ numai la mijlocirea f[cut[ de Moise(Numeri 12:13). „Lep[da\i, dar, orice r[utate, orice vicle=ug, oricefel de pref[c[torie, de pizm[ =i de clevetire“ (1 Petru 2:1). Petruaminte=te în acest verset cinci p[cate =i ele pot începe toate cuinvidia. Invidia, dac[ nu-i curmi via\a, cre=te în r[utate, vicle=ug,pref[c[torie =i clevetire. Dumnezeu a urât acest p[cat al invidie dela început =i de aceea a dat poporului cea de-a zecea porunc[: „S[nu pofte=ti casa aproapelui t[u; s[ nu pofte=ti ne vasta aproapeluit[u, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici m[garul lui, nicivreun alt lucru care este al aproapelui t[u“ (Exodul 20:17). Aceast[porunc[ ne spune =i nou[ s[ fim mul\umi\i cu ceea ce avem =i dac[este ceva ce este bun =i pe care îl dorim, putem s[-I cerem luiDumnezeu. „...Mul\umi\i-v[ cu ce ave\i, c[ci El Însu=i a zis: „Nici -decum n-am s[ te las, cu nici un chip nu te voi p[r[si“ (Evrei 13:5).

Pavel îl avertizeaz[ pe Timotei s[ nu cumva s[ cad[ în la\ulinvidiei =i al poftei. „Cei ce vor s[ se îmbog[\easc[, dimpotriv[,cad în ispit[, în la\ =i în multe pofte nes[buite =i v[t[m[toare,care cufund[ pe oameni în pr[p[d =i pierzare“ (1 Timotei 6:9).Eclesiastul a v[zut cum, în oameni, invidia stârne=te goana dup[mai mult, mai nou, mai bun, mai diferit. L[comia =i invidia caremotiveaz[ omul la fapte nedemne, vin din inim[, pentru c[ inima aprimit, a acceptat =i i-a permis invidiei s[ fac[ o înt[ritur[ aîntunericului în suflet. „Lep[da\i, dar, orice r[utate, orice vicle=ug,orice fel de pref[c[torie, de pizm[ =i de clevetire“ (1 Petru 2:1).Invidia acceptat[ lucreaz[ ca o infec\ie a sufletului (Proverbe14:30). A tr[i „frumos“, cum zice Pavel, înseamn[ a tr[i ferindu-tede invidie (Romani 13:13). Marii preo\i, =i chiar =i fariseii, au fostinvidio=i pe minunile pe care Domnul Isus le-a f[cut =i pe faptul c[

s[-l st[pânim, recunoscându-L pe El ca St[pân care d[ fiec[ruiadup[ voia Lui (1 Corinteni 12:11, Iov 33:13). Dac[ oamenii permitgândului de invidie s[ li se cuib[reasc[ în inim[, ajung s[ urasc[,iar cine ur[=te pe fratele s[u este tot un uciga= ca =i Cain(1 Ioan 3:12, 15). Privind la efectul aduc[tor de am[r[ciu ne =ipagub[ al invidiei trebuie s[ ne p[zim bine inima (Proverbe 4:23),pentru c[ Dumnezeu nu d[ ce-i al t[u altuia =i nici ce este al altuianu-\i va da \ie. „...Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; =i cui i s-aîncredin\at mult, i se va cere mai mult“ (Luca 12:48). Ca s[ scapide acest fel de gânduri trebuie s[ te rogi pentru binele persoanei pecare ai invidiat-o =i dac[ rug[ciunea î\i va fi sincer[, te vei sim\ieliberat din capcana invidiei.

Trebuie s[ te rogi pân[ când sim\i c[ într-adev[r dore=ti bineleacelei persoane =i chiar o iube=ti. La început poate fi greu, dar acestduh de invidie poate fi biruit =i este mai u=or s[ lup\i cu el decât s[cazi sub osând[ înaintea lui Dumnezeu. Invidia apare din gândulc[ cineva are ceva ce tu nu ai, ca apoi s[ dore=ti s[ ai =i tu acel lucrusau acea persoan[ s[ nu aib[ acel lucru. Poate fi o hain[, unserviciu, poate fi popularitate, o cas[ sau o proprietate sau poate fichiar =i o slujb[ pe care cineva o face pentru Dumnezeu(2 Corinteni 12:20). Când un suflet a c[zut în capcana invidiei,ajunge s[ se bucure de r[ul altuia =i chiar s[-i doreasc[ r[ul, a=acum a fost în cazul împ[ratului Saul. David devenise extrem depopular în Israel pentru vitejia lui, iar Saul, plin de invidie, când amai auzit =i cântarea femeilor despre David (1 Samuel 18:7), s-aînfuriat =i i-a hot[rât pierzarea. A=a cum vedem în cazul lui Saul =ia lui Cain, invidia orbe=te, iar omul face lucruri de care dup[ cele-a s[vâr=it degeaba îi pare r[u.

Invidia, numit[ =i pizm[, este pe lista faptelor firii p[mânte=ti(Galateni 5:21) =i cine o accept[ î=i pierde în primul rând bucuriamânturirii, pacea =i devine întinat. Adev[rul este c[ to\i am avutmomente când am vrut ceea ce are altul =i to\i am invidiat pecineva în via\a noastr[, dar din momentul în care am venit lalumina Evangheliei, aceast[ vulpe ce pare mic[ trebuie vânat[ =iterminat[, ca s[ nu aduc[ pagub[ =i s[ strice binele pe care poate


156 157

trebuie s[ te gânde=ti cu cât de mult mai mult e=ti binecuvântatdecât al\i oameni, cum ar fi de exemplu cei dintr-un \inut al Africii,care cump[r[ pâinea la felii pentru c[ nu pot cump[ra toat[ pâinea.

Tân[rul bogat, care a mers la Domnul Isus, era foarte bogat, darnu a fost niciodat[ cu o ma=in[ ca =i tine. Nu a putut avea opera\iedac[ a fost bolnav, nu a putut face lumin[ în cas[ de la unîntrerup[tor. Niciodat[ nu a auzit cum sun[ o org[ într-o biseric[unde este l[udat Dumnezeu. Nu a avut ap[ la robinet când a vrut =inu a avut o ma=in[rie la care s[ scrie cum avem noi =i nici nu a =tiutm[car c[ va veni o vreme când oamenii vor zbura ca p[s[rile prinaer cu avionul. El nu a avut un telefon cu care s[ vorbeasc[ imediatcu cei dragi, ci a trebuit s[ cal[toreasc[ ca s[-=i poat[ spune ovorb[ unul altuia. Oare a fost el omul cel bogat sau tu e=ti celbogat? Lucreaz[ din plin în a face ce este bine =i fii mul\umitorpentru ceea ce ai =i bucur[-te de binele altuia!

Amin

noroadele Îl ascultau pe El =i nu pe ei. De aceea au pl[nuit s[-Lomoare pe Domnul Isus folosindu-se de romani. „C[ci =tia c[ dinpizm[ d[duser[ pe Isus în mâinile lui“ (Matei 27:18). A=a eram =inoi (Tit 3:3), dar Dumnezeu ne-a adus la lumin[ =i ne-a sc[patde aceast[ boal[ a invidiei, care determin[ omul s[ fie nefericit cuceea ce are, =i ne-a înv[\at s[ ne îmbog[\im fa\[ de El, strângân-du-ne comori sus în cer; „ci strânge\i-v[ comori în cer, unde nu lem[nânc[ moliile =i rugina =i unde ho\ii nu le sap[, nici nu le fur[“(Matei 6:20). Ca s[ po\i face acest lucru î\i trebuie în\elepciune dela Dumnezeu, =i El este gata s[ o dea celui care o cere (Iacov 1:5).

Invidia ne face necura\i spiritual =i ne poate fura mântuirea. Lar[d[cina invidiei este gândul c[ merit[m ceva mai bun decât ceeace avem =i vrem ce are semenul nostru. Domnul Isus angajeaz[lucr[tori în via Sa (Matei 20:1-16) =i le d[ la to\i mântuire, chiar =icelor care vin la El în ceasul al unsprezecelea. De aceea trebuie s[nu fim invidio=i dac[ ei nu trudesc a=a de mult. Invidia este ocapcan[ a vr[jma=ului ce este pus[ în calea fiec[ruia dintre noi =i,de multe ori, când nu ai str[ji puternice la poarta gândurilor, =i aimu=cat momeala, se poate s[ nici nu î\i dai seama. Apare între -barea: „De unde s[ =tiu dac[ am mu=cat din aceast[ momeal[?“Solomon scrie: „O inim[ lini=tit[ este via\a trupului, dar pizma esteputrezirea oaselor“ (Proverbe 14:30). Dac[ ai o inim[ nelini=tit[când te ui\i la ceea ce are o anumit[ persoan[ este un semn c[poate sufletul \i-a fost atins de aceast[ maladie aduc[toare demoarte sufletului.

Invidia apare în momnetul în care faci compara\ii între ce ai tu=i ce are altul, iar dac[ rezultatul este nemul\umirea, urm[torul paseste invidia. Dac[ te compari cu cel care are mai mult decât tine,mai devreme sau mai târziu, invidia î\i va fura fericirea. Cât demul\umit e=ti cu ce ai reu=it s[ ai pân[ acum? „Negre=it, evlaviaînso\it[ de mul\umire este un mare câ=tig. C[ci noi n-am adusnimic în lume =i nici nu putem s[ lu[m cu noi nimic din ea“(1Timotei 6:6-7). Majoritatea avem mai mult decât e nevoie ca s[supravie\uim, dar devenim nemul\umi\i când =tim =i dorim, cuprioritate peste alte lucruri, mult mai mult. Ca s[ po\i fi mul\umit

Ultima strigare

158 159

Marius Tripon

Cam a=a sun[ prima scuz[ a lui Moise: „Cine? Eu?“ Moise a fostcel care cu planul, în\elegerea =i în\elepciunea lui a vrut s[elibereze poporul din robie cu patruzeci de ani mai înainte de a-ivorbi Dumnezeu, dar acum îl vedem nu doar c[ ezit[, ci caut[ s[evite a-=i asuma aceast[ slujb[. Probabil c[ =i-a spus: „Când eramputernic nu am reu=it s[ fac aceasta, dar acum mi se pare imposibil!Nimeni nu m[ va crede =i nu m[ va urma.“ În frica lui de a nu firespins din nou de popor, a uitat s[ ia în calcul faptul c[ acum eratrimis de Dumnezeu, care a promis c[ va fi cu el. „...Eu voi finegre=it cu tine....“ (Exodul 3:12).

Moise se scuza vrând s[ cunoasc[ în ce autoritate se duce,pentru c[ =tia c[ a lui nu va face fa\[ situa\iei. =tefan vorbe=tedespre via\a lui Moise înainte de a deveni fugar, în ultima luicuvântare (Faptele Apostolilor 7:20-29). La patruzeci de ani Moisecuno=tea „toat[ în\elepciunea Egiptului“ =i patruzeci de ani maitârziu, =tiind c[ încercarea lui a e=uat într-un mod ru=inos, s-ascuzat c[ nu este omul potrivit pentru acea slujb[, de=i a fost trimiss[ mearg[ în Numele Domnului, care înseamn[ autoritatea Lui.„Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.“ =i a ad[ugat:„Vei r[spunde copiilor lui Israel astfel: «Cel ce Se nume=te ‘Eusunt’, m-a tri mis la voi»“ (Exodul 3:14). Dumnezeu i-a spus c[ vaaduce poporul =i vor sluji lui Dumnezeu chiar pe muntele acela, darMoise se îndoia c[ poate face ceea ce îi cere Dumnezeu.

Moise parc[ nu vroia sau poate c[ nu putea s[ în\eleag[ c[aceast[ izb[vire planificat[ de Dumnezeu pentru Israel nu aveade-a face a=a de mult cu cine era Moise cât avea de-a face cu cineeste Dumnezeu. Avea de-a face cu ce poate face Dumnezeu, iarDumnezeu poate totul. Moise continua s[ g[seasc[ scuze spunând:„...Iat[ c[ n-au s[ m[ cread[, nici n-au s[ asculte de glasul meu. Civor zice: «Nu \i S-a ar[tat Domnul!»“ (Exodul 4:1). Moise, care laacel punct din via\a lui înc[ nu Îl cuno=tea bine pe Dumnezeu, eraplin de neîncredere, îns[ Dumnezeu l-a ajutat s[ creasc[ încredin\[. L-a trimis s[ mearg[ în Numele Dumnezeului p[rin\ilorlor, care este Dumnezeul lui Avraam, Isaac =i Iacov, =i, ca s[-iînt[reasc[ credin\[, i-a schimbat toiagul în =arpe =i pielea curat[ în

20

SCUZE

„Acum, vino, Eu te voi trimite la Faraon, =i vei scoatedin Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.“

Exodul 3:10

S[ te scuzi =i s[ cau\i s[ te dezvinov[\e=ti, este un obiceivechi, înc[ de pe vremea când popula\ia globului num[radoar doi oameni. Ce este ciudat despre scuze este c[ de

cele mai multe ori nu prea au sens. Un om lene= care n-a vrut s[munceasc[ a spus: „...Afar[ este un leu, care m-ar putea ucide peuli\[“ (Proverbe 22:13). Oamenii întârzâie la serviciu, la întâlniri,la pl[tirea avizelor de plat[ =i au pentru toate scuze, dar nuîntotdeauna ob\in rezultatul dorit. Oricât te-ai scuza, dac[ nupl[te=ti factura electric[ sau pe cea de gas, dup[ un timp \i seînchide acel serviciu. Cineva a f[cut un sondaj între oamenii careau scuze s[ nu mearg[ la biseric[, iar printre ele cel mai desfolosite au fost acestea: „Mi se cer bani; nu sunt prieteno=i; esteinconfortabil; nu mi s-a dat aten\ie sau acolo se adun[ prea mul\iipocri\i“. Cel mai p[gubitor fel de a face scuze este cel în care,pentru diferite motive, alegi s[ nu ascul\i de Dumnezeu.

Moise a fost unul dintre ace=ti oameni =i privind pu\in la scuzelepe care le-a folosit el, ne vom putea cerceta s[ vedem dac[ nucumva =i noi suntem dintre cei care în loc de ascultare avem scuzepentru Dumnezeu. Este un lucru destul de des întâlnit întrecredincio=i, ca Dumnezeu s[ le spun[ s[ fac[ ceva =i ei s[ se scuzec[ acel lucru nu este pentru ei sau c[ deja fac atâtea alte lucruri.

Ultima strigare

160 161

care este cea mai potrivit[, dar dac[ nu este vorba de p[cat are =i ovoie permisibil[ în care ne îng[duie s[ lu[m alegeri ce nu suntîntotdeauna cele mai bune. Aceasta se aplic[ chiar =i în deciziilemari din via\[ cum ar fi: c[s[torie, meserie sau chiar locul undelocuim. Pân[ la urm[, când a v[zut c[ nu are încotro, Moise aascultat. „Moise =i-a luat nevasta =i copiii, i-a pus c[l[ri pe m[gari=i s-a întors în \ara Egiptului. =i-a luat în mân[ toiagul luiDumnezeu“ (Exodul 4:20).

Cu puterea lui Dumnezeu, care l-a înso\it a=a cum i-a promis,Moise a eliberat peste dou[ milioane de suflete din robiaEgiptului, ca s[ le duc[ în \ara Canaanului, \ar[ promis[ deDumnezeu lui Avraam =i neamului s[u. Putem înv[\a de aici c[atunci când umbli în ascultare de Dumnezeu afectezi sprebine vie\ile celor în preajma c[rora tr[ie=ti. Dac[ e=ti copilulDomnului, ai o slujb[ de f[cut =i trebuie s[ te întrebi cumîndepline=ti aceast[ sluj b[ sau dac[ ai doar scuze. Pre\ul ascult[riieste uneori mare, dar este nimic în compara\ie cu pre\ulneascult[rii de Dumnezeu, a=a cum am v[zut din exemplul vie\iiîmp[ratului Saul. Când El te trimite s[ faci lucrul Lui, trebuie s[ascul\i, pentru c[ reputa\ia Lui este în joc în primul rând, iar apoinoi suntem oameni, iar El este Dumnezeu.

Cel mai important lucru pentru noi când facem o lucrare este caEl s[ fie cu noi, în noi =i între noi. Dac[ El lipse=te =i voia Lui nueste îndeplinit[ prin ceea ce facem, totul este o pierdere de timp sauchiar mai r[u. Moise a f[cut o lucrare mare pentru c[ l-a înso\itputerea lui Dumnezeu, =i Domnul, care prin Duhul Sfânt locuie=teîn noi, poate duce la îndeplinire prin noi planurile Lui =i ast[zi.Prin Duhul Sfânt Dumnezeu planteaz[ putere în omul dinl[untru,iar prin credin\[ Hristos locuie=te în noi, cei care alc[tuim Bisericalui Dumnezeu, ce are ca proiect principal mântuirea oamenilor princredin\a în Domnul Isus. „=i-L rog ca, potrivit cu bog[\ia slaveiSale, s[ v[ fac[ s[ v[ înt[ri\i în putere, prin Duhul Lui, în omuldin[untru, a=a încât Hristos s[ locuiasc[ în inimile voastre princredin\[...“ (Efeseni 3:16-17). „C[ci Dumnezeu nu ne-a dat un duhde fric[, ci de putere, de dragoste =i de chibzuin\[“ (2 Timotei 1:7),

lepr[, ca apoi s[ le preschimbe la loc. Dumnezeu S-a prezentat luiMoise ca fiind un Dumnezeu care nu se schimb[, fiind acela=i dinve=nicie în ve=nicie.

Moise, de parc[ ar fi discutat cu un om, a continuat s[ cautescuze ca s[ nu se duc[ în Egipt, unde pentru mult timp a fost pelista celor c[uta\i de lege. Probabil c[ se întreba: „Dac[ nu m[ vorcrede?“ Acest „dac[“ a furat =i continu[ s[ fure pe mul\icredincio=i de biruin\e, pentru c[ astfel de cre=tini în loc s[ spun[altora despre Isus =i despre mântuire, au scuze. „Eu nu sunt expertîn Scriptur[!“, „Este treaba p[storului s[ fac[ aceasta!“ „Dac[ m[încurc?“ Dumnezeu l-a trimis pe Moise ar[tându-i c[ va facemi nuni precum cea a toiagului schimbat în =arpe, a leprei pe piele=i transformarea apei în sânge, =i totu=i Moise a ezitat c[utând altescuze. Dumnezeu i S-a descoperit, i-a comunicat misiunea,i-a promis succes =i i-a dat trei semne ca s[-l conving[ =i tot nu afost îndeajuns, pentru c[ a venit cu o scuz[ nou[: „Moise a zisDomnului: «Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea u=oar[; =icusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alalt[ieri, nici m[car de cândvorbe=ti Tu robului T[u; c[ci vorba =i limba-mi esteîncurcat[»“ (Exodul 4:10).

La acest punct am putea spune c[ era mai bine s[ spun[: „Nu amo vorbire elegant[, dar sunt bun la a g[si scuze.“ Dumnezeu, carea f[cut gura, l-a asigurat c[ va fi cu gura lui =i totu=i Moise refuz[s[ accepte misiunea spunând: „...Ah! Doamne, trimite pe cine veivrea s[ trimi\i“ (Exodul 4:13). La acest punct, Dumnezeu S-amâniat pe el. Dumnezeu se mânie =i din cauza scuzelor noastreatunci când nu facem ceea ce El ne spune s[ facem. Scuzele luiMoise parc[ spuneau într-un mod indirect: „Doamne, nu te cred!“Dumnezeu i-a trimis în cale pe Aaron, fratele lui Moise, ca el s[vorbeasc[ pentru Moise, iar Moise avea s[ \in[ locul lui Dumnezeupentru Aaron (Exodul 4:16). Ca s[-i îndeplineasc[ toate mofturile,Dumnezeu a îng[duit s[-l aib[ pe Aaron ca asistent. Dumnezeu areo voie a Lui perfect[ pentru vie\ile noastre, dar de multe ori ca =iMoise, noi, cu scuzele noastre, alegem s[ complic[m via\a, f[cândalegeri mai pu\in bune. Dumnezeu are o voie =i o cale pentru noi

Marius Tripon

162 163

Ultima strigare

21

DE UNDE }|I VINE BUCURIA?

„Cei =aptezeci s-au întors plini de bucurie =i au zis:«Doamne, chiar =i dracii ne sunt supu=i în NumeleT[u.» ... În ceasul acela, Isus S-a bucurat în DuhulSfânt =i a zis: «Tat[, Doamne al cerului =i alp[mântului, Te laud pentru c[ ai ascuns aceste lucruride cei în\elep\i =i pricepu\i, =i le-ai descoperitpruncilor. Da, Tat[, fiindc[ a=a ai g[sit tu cu cale.»“

Luca 10:17, 21

Se pare c[ diferite lucruri îi pot face pe oameni s[ fiebucuro=i =i ferici\i. Dac[ unui copila= mic i-ai propune s[aleag[ între o cutie de bomboane sau o cl[dire, proba bil

c[ ar alege bucuros bomboanele. Dac[ fericirea const[ în a avea unmaxim al lucrurilor =i situa\iilor dorite înseamn[ c[ starea defericire =i bucurie depinde de lucrurile pe care \i le dore=ti. Pentruca omul matur s[ fie fericit trebuie s[ aib[ n[dejde într-un mai bine=i din cauza sentimentului de fericire =i veselie el caut[ acelelucruri care promit s[-i împlineasc[ acest sentiment de dorit. Noi,cei care am în\eles c[ pentru momentul acesta nu ne afl[m pe otreapt[ mai sus decât maimu\ele, ci ne pozi\ion[m pe o treapt[ maijos decât îngerii, credem într-un Dumnezeu care ne-a creat dup[chipul =i asem[narea Sa, credem c[ adev[rata fericire este un darde la Cel care ne-a f[cut capabili s[ avem abilititatea unuisentiment de bucurie ce este deosebit, care vine de la El. Pentrucel care prin poc[in\[ a devenit o f[ptur[ nou[ în Hristos(2 Corinteni 5:17), bucuria mântuirii, care este o road[ a Duhului

ca s[ putem îndeplini planurile Lui pe p[mânt. De aceea s[ nuc[ut[m scuze ca Moise, pentru c[ dac[ El ne cheam[ la o lucrareînseamn[ c[ ne va da =i puterea necesar[ s[ o ducem la îndeplinire.

Moise a avut o fric[ de nereu=it[, dar frica, spun exper\ii, c[ neminte de peste 80% de ori. Oare cum ai trata pe cineva care sepretinde a-\i fi prieten =i totu=i te minte de peste 80% de ori? Fricanu este un prieten, pentru c[ de cele mai multe ori ne minteoprindu-ne de la a face lucrarea lui Dumnezeu, de a m[rturisi altorape Domnul Isus sau orice alt[ lucrare. De aceea ea trebuie înlocuit[cu încrederea în Cuvântul lui Dumnezeu. Seceri=ul este mare, darnoi nu putem ajuta decât în m[sura în care avem putere. Fiindcon=tien\i de acest lucru, trebuie s[ facem acele lucruri care crescputerea spiritual[ =i anume: rug[ciune, post, studiulScripturii în p[rt[=ia copiilor lui Dumnezeu. Ca =i copil alDomnului ai acces legal la puterea Lui =i la secretele ascunse întaine, în Scriptur[. Po\i s[ ai putere din Duhul Sfânt cât dore=ti,pentru c[ nu este lege împotriva dorin\ei de a te sfin\ii =i dac[ cericu st[ruin\[ vei primi atât cât vei p[zi =i p[stra cu gelozie. Fiicredincios în lucrurile mici =i Dumnezeu î\i va încredin\a s[ faci =ilucruri mari. Biruie=te viciile din via\a ta a=a cum David a biruitleul =i ursul când era singur, ca apoi Dumnezeu s[-\i dea biruin\e=i succes în mijlocul poporului S[u, întocmai cum David l-a biruitpe Goliat mai târziu în public. Dumnezeu înc[ mai angajeaz[lucr[tori =i promite plat[ bun[. Nu ai vrea s[ fii =i tu angajat înserviciul Împ[ratului?

Amin

Marius Tripon

164 165

important[ este c[ lor atunci =i nou[ ast[zi ni s-a dat o bucurie carenu trece odat[ cu vremea, cu îmb[trânirea sau cu schimbareacircumstan\elor. Ca =i credincio=i trebuie s[ ne bucur[m nu de ceeace facem noi, ci de ceea ce a f[cut =i face Dumnezeu pentru noi sauchiar prin noi. Pentru c[ numele noaste sunt scrise în ceruri, avemdreptul =i datoria s[ facem faptele preg[tite de Dumnezeu pentrunoi (Efeseni 2:10) =i le înf[ptuim în m[sura în care avem credin\[=i putere de la El. Unii au mult[ credin\[ =i putere, al\ii au maimult vorbe. Când Ghedeon a fost ales s[ fie un izb[vitor pentruIsrael, Cuvântul spune c[ a fost îmbr[cat cu Duhul Domnului(Judec[tori 6:34), dar în textul orginal am aflat c[ se spune c[„Duhul Sfânt S-a îmbr[cat cu Ghedeon“, a=a cum spunem c[ mânanoastr[ se îmbrac[ cu o m[nu=[.

Cel care are în el Duhul Sfânt are acela=i Duh Sfânt care l-aîmbr[cat pe Ghedeon =i unui astfel de suflet, care este plin decredin\[ =i putere, nu-i lipse=te bucuria. Apostolul Pavel a spus:„Pot totul în Hristos care m[ înt[re=te“ (Filipeni 4:13). Totulînseamn[ =i a trece prin necazuri a=a cum a trecut el =i a r[mânemângâiat în continuare de sim\[mântul bucuriei Duhului Sfânt.Expresia „pot totul“ înseamn[ c[ pot s[ p[strez aceast[ stare debucurie la greu, dar pot s[ o p[strez =i când Dumnezeu îmi d[binecuvânt[ri, f[r[ s[ uit de Domnul =i s[ o r[resc cu a face lucrulLui. Po\i s[ ai o astfel de bucurie =i putere când e=ti un bunispr[vnicel al min\ii, al gurii =i a tot ce El \i-a dat.

Vr[jma=ul are o putere limitat[, pe când copilul Domnului, caretr[ie=te pentru Dumnezeu, este conectat la o putere nelimitat[ =ieste invincibil atât timp cât se p[ze=te de p[cat =i Dumnezeu umbl[cu el. Aceast[ stare d[ o bucurie pe care pu\ini oameni ajung s[ ocunoasc[. „Pe care voi Îl iubi\i f[r[ s[-L fi v[zut, crede\i în El f[r[s[-L vede\i =i v[ bucura\i cu o bucurie negr[it[ =i str[lucit[“(1 Petru 1:8). O bucurie negr[it[, adic[ care nu poate fi explicat[în cuvinte, este felul de bucurie pe care au sim\it-o cei care au fostplini de Duhul Sfânt, chiar dac[, a=a cum a fost cazul lui Pavel, uniiau ajuns s[ sufere prigoan[ =i chiar temni\[ pentru credin\a lor înDomnul Isus. „Bucura\i-v[ totdeauna în Domnu! Iar[=i zic:

Sfânt (Galateni 5:22), îi face via\a mai frumoas[ prin faptul c[Duhul Sfânt îl înso\e=te atunci când umbl[ pe calea mântuirii,ar[tându-i promisiunile lui Dumnezeu care îl a=teapt[ dup[ aceast[via\[. Un credincios care nu are bucurie în via\a sa, are o credin\[care undeva =chioap[t[. Credin\a poate merge crescând sau sepoate pierde dup[ cum alegem noi s[ o hr[nim =i s[ o p[zim(2 Timotei 4:7).

Cele dou[ versete citate la început prezint[ dou[ st[ri debucurie. Când ucenicii s-au întors din misiunea unde Domnul Isusi-a trimis, au fost plini de bucurie pentru c[ au f[cut minuni înNumele Domnului Isus, îns[ Domnul e prezentat în acest text cafiind plin de bucurie în Duhul Sfânt. Ca s[ fii plin de bucurieînseamn[ c[ o anume stare sau situa\ie de reu=it[ te-a impresionat=i afectat într-un mod pl[cut. Domnul Isus i-a trimis doi câte doiprin ora=e =i c[tune, dându-le putere s[ vindece bolnavi, =i cu acestfel de dovezi s[ duc[ vestea c[ Împ[r[\ia lui Dumnezeu s-aapropiat de ei. Astfel, ca prin ni=te crainici ai unui împ[rat, lumeade pretutindeni a auzit c[ este un Înv[\[tor din Nazaret în al c[ruiNume bolnavii sunt vindeca\i. Ascuns[ în mesajul lor era vestea c[Mesia a venit între oameni.

Ucenicii au schimbat vie\ile multora vindecându-i pe cei cesufereau de diferite boli, =i plini de entuziasm I-au raportatDomnului Isus c[ pân[ =i duhurile rele le erau supuse în NumeleS[u, îns[ Domnul le-a spus s[ fie mai degrab[ bucuro=i de faptulc[ numele lor sunt scrise în ceruri (Luca 10:20). Domnul Isus avrut ca ei s[ în\eleag[, ei atunci =i noi ast[zi, c[ sunt dou[ feluri debucurii: bucuria acestei lumi =i bucuria Domnului. Bucuria lumiise bazeaz[ pe ceea ce omul poate face, pe cât[ faim[ =i pozi\iepoate primi, pe cât[ pl[cere poate avea în ceea ce realizeaz[.Bucuria Domnului Îl are la baz[ pe Isus Hristos, are ca surs[ ceeace El a spus =i a f[cut pentru noi. Bucuria pe care o d[ lucrurilef[cute de om e trec[toare, dar bucuria Domnului, care începe cubucuria mântuirii în clipa când un p[c[tos prime=te iertarea luiDumnezeu, continu[ s[ r[mân[ în via\a lui pân[ în ve=nicii.

Cu alte cuvinte, Domnul Isus le-a spus c[ bucuria cea mai


166 167

Domnului este t[ria celui care se încrede în Domnul (Neemia 8:10)=i ea vine dintr-o Surs[ ce nu are niciodat[ crize sau întreruperi; eavine de la Dumnezeu.

Dac[ e=ti un suflet care cau\i bucurie în lume, trebuie s[ =tii c[=i dac[ ai g[si vreodat[ bucurie în ea, pân[ la urm[ a=a cum l-adezam[git pe Solomon, te va dezam[gi =i pe tine. Po\i s[ pierziposesii, serviciu, s[n[tate, cas[ =i chiar pe cei pe care-i iube=ti sauîn care te încrezi =i atunci ai s[-\i pierzi =i bucuria, dar dac[ bucuriata este în Domnul Isus care d[ mântuirea, vei avea o continu[bucurie. De aceea f[ din Domnul =i Împ[r[\ia lui comoara ta(Matei 6:19-21). Cei care în\eleg lucrul acesta pot trece cu bineprin orice furtun[ a vie\ii, a=a cum am trecut =i eu prin starea decancer la ficat. Chiar dac[ fericirea =i succesul în via\[ te-au ocolit,vestea bun[ pentru tine este c[ prin meritul jertfei Domnului Isuspo\i avea mântuire, iertare =i chiar bucurie în inima ta.

Amin

«Bucu ra\i-v[!»“ (Filipeni 4:4). „Bucura-\i-v[ întotdeauna.“(1 Tesaloniceni 5:16). Un fier de c[lcat haine, mai nou are op\iuneaca dintr-un mic rezervor de ap[, prin ap[sarea unui buton s[=preieze ap[ pe haine =i c[lcate în acest fel s[ le dea o înf[\i=are cade nou, atâta timp cât este conectat la sursa de putere electric[. Lafel este cu puterea =i bucuria noastr[. Cât timp suntem conecta\i laSursa de sus r[spândim în jur o mireasm[ a bucuriei dinspre via\[spre via\[ în jurul nostru.

Cei =aptezeci de ucenici au r[spândit s[n[tate =i au eliberatfiin\e chinuite de duhuri pentru c[ au fost conecta\i la putereaDomnului Isus, f[r[ de care nu ar fi putut face nimic bun(Ioan 15:5). Bucuria adev[rat[ nu vine de la oameni sau situa\iip[mânte=ti, ci vine de la Dumnezeu, iar când a venit =i a lucrat învia\a celor =aptezeci de ucenici, Domnul Isus S-a bucurat în DuhulSfânt. El se bucur[ =i de noi dac[ alegem s[ tr[im la în[l\imeaspiritual[ care d[ voie Duhului Sfânt s[ \in[ vasul nostru plin.Domnul Isus, fiind plin de bucurie pentru reu=ita ucenicilor, aînceput s[ se roage =i s[ dea slav[ Tat[lui. Acela=i lucru seîntâmpl[ =i cu noi când sim\im puterea Duhului Sfânt. DomnulIsus a fost plin de Duhul Sfânt =i aceasta L-a f[cut s[ dea slav[Tat[lui pentru felul în care a ales s[ lucreze cu cei care, spiritualvorbind, erau ca ni=te prunci.

Bucuria mântuirii, care este bucuria Domnului, întotdeaunaizvor[=te din ceea ce a f[cut sau face Dumnezeu. Ea duce la o stareîn care izbucne=ti cu cuvinte =i cânt[ri de laud[ la adresa luiDumnezeu din a c[rui bun[tate am gustat atunci când El ne-a sigi -lat pentru ziua r[scump[r[rii. Cei mântui\i ar trebui s[ fie plini debucurie =tiind ce îi a=teapt[ dincolo de mormânt =i de fapt ei suntsingurii care au dreptul s[ fie ferici\i, deoarece celelalte fericiricare sunt p[mânte=ti trec, a=a cum a descoperit =i Solomon. „O,de=ert[ciune a de=ert[ciunilor, zice Eclesiastul, o, de=ert[ciune ade=ert[ciunilor! Totul este de=ert[ciune!“ (Eclesiastul 1:2, 12:8).Sufletul mântuit care nu se las[ prins în capcanele celui vicleaneste plin de o pace =i bucurie pe care lumea nu o în\elege, pe carelumea nu o d[ =i nici nu o poate lua de la noi (Filipeni 4:7). Bucuria

Ultima strigare

168 169

Marius Tripon

text ce recunoa=te c[ în noi, în unii mai mult, iar în al\ii mai pu\in,dup[ m[sura umplerii de sus, exist[ impulsul de a ne mânia =imanifesta aceast[ emo\ie ce poate duce chiar la violen\[, ca =iaceea de a trânti sau lovi lucruri. Mânia se manifest[ uneori =iîn cei ce sunt credincio=i, dar noi putem =i trebuie s[ alegem s[fim „z[bavnici la mânie“ pentru c[ în aceast[ z[bovire DuhulSfânt, care este în noi, intervine cu îndemn sfânt =i cu o sugestiede versete memorate astfel încât mânia s[ fie biruit[, spre bucurialui Dumnezeu.

Credinciosul care a avut parte de na=terea de sus are o anumit[conduit[ =i aceasta nu include a se mânia. Starea de mânie pentrucel credincios înseamn[ p[cat =i dac[ totu=i din neveghere esteînf[ptuit de cel credincios prin faptul c[ î=i pierde controlul, trebuies[ se c[iasc[ de el ca de un p[cat p[gubitor ce a adus întristareTat[lui Ceresc. „Omul care nu este st[pân pe sine este ca o cetatesurpat[ =i f[r[ ziduri“ (Proverbe 25:28). S[ te la=i de mânie nu esteo sugestie, ci o porunc[ dat[ de Dumnezeu prin apostolul Pavel(Coloseni 3:8). De aceea nu trebuie s[ o scuz[m niciodat[, ci s[înv[\[m s[ ne biruim, s[ înv[\[m cum s[ ne st[pânim deoarecemânia noastr[ l[sat[ s[ se manifeste este o oportunitate pentrudiavolul (Efeseni 4:26-27). Oamenii care se mânie, de obicei suntoameni care \in o contabilitate a lucrurilor care i-au deranjat, pecând cel grabnic la ascultare de Dumnezeu caut[ o solu\ieduhovniceasc[ care în loc de pierdere îl îmbog[\e=te fa\[ de El,chiar dac[ aparent pierde.

„Ferice de cel ce rabd[ ispita. C[ci, dup[ ce a fost g[sit bun, vaprimi cununa vie\ii pe care a f[g[duit-o Dumnezeu celor ce-Liubesc“ (Iacov 1:12). Dac[ e=ti plin de iertare, a=a cum neîndeamn[ rug[ciunea „Tat[l nostru“ din Matei 6:15, ai s[ fii foartez[bavnic la mânie. Mânia, care se manifest[ prin neiertare, prin anu fi îng[duitori, ne fur[ de iertarea de care avem noi nevoie de laDumnezeu, =i diavolul, care este un oportunist, abia a=teapt[ unastfel de prilej. Scriptura ne înva\[ cum s[ gestion[m mânia care sepoate aprinde ca un foc de paie =i benzin[. „Un r[spuns blândpotole=te mânia, dar o vorb[ aspr[ a\â\[ mânia“ (Proverbe 15:1).

22

FOCUL M~NIEI

„+ti\i bine lucrul acesta, preaiubi\ii mei fra\i! Oriceom s[ fie grabnic la ascultare, încet la vorbire,z[bavnic la mânie; c[ci mânia omului nu lucreaz[neprih[nirea lui Dumnezeu.“ Iacov 1:19-20

Dumnezeu nu vrea s[ fim cunoscu\i între oameni ca fiindcei ce se aprind repede la mânie, pentru c[ în Cer, careeste un loc al p[cii, nu este spa\iu pentru cei mânio=i.

Mânia este în cele mai multe cazuri o pierdere a calmului, a p[cii=i chiar a controlului, începând cu cel al gândirii =i apoi al gurii.„Un om iute la mânie stârne=te certuri, dar cine este încet la mâniepotole=te neîn\elegerile“ (Proverbe 15:18). Alexandru cel Mareîntr-un moment de mânie =i-a omorât cel mai bun prieten, peCleitus, =i în zadar s-a mai c[it dup[ aceia. A=a cum reiese din tex -tul citat la început omul care se las[ biruit de mânie nu este nepri -h[nit =i nicidecum nu are o stare pl[cut[ lui Dumnezeu.

Mânia este o nechibzuin\[ care îl determin[ pe om s[ nu sepoat[ controla =i îl aduce în acea stare în care spune =i face lucruride care mai târziu îi pare r[u =i uneori îi este ru=ine, îns[ esteneputincios ca s[ recupereze ceea ce s-a pierdut prin dezl[n\uireamâniei. „Orice am[r[ciune, orice iu\eal[, orice mânie, oricestrigare, orice clevetire =i orice fel de r[utate s[ piar[ din mijloculvostru“ (Efeseni 4:31). Versetul din Efeseni 4:26 „Mânia\i-v[, =i nup[c[tui\i...“, tradus în alte traduceri cu: „Dac[ v[ mânia\i“ sau„Când v[ mânia\i“ =i prin faptul c[ spune „s[ nu p[c[tui\i“, este un

Ultima strigare

170 171

Dac[ ucenicii au cerut un asemenea lucru, cum este cel de a chemafoc peste cei pe care ei i-au g[sit vinova\i, înseamn[ c[ aveaucredin\[ c[ pot face lucrul acela, deoarece ei deja gustaser[ din ceînseamn[ s[ ai putere s[ vindeci bolile =i s[ sco\i duhurile rele dincei chinu\i de diavolul (Luca 10:19, Matei 10:8).

Ucenicii nu =tiau, dar era probabil ultima lor c[l[torie împreun[cu Domnul Isus spre Ierusalim =i uitând c[ sunt chema\i s[ fac[bine =i nu r[u s-au l[sat birui\i de mânie pentru c[ ni=te oamenisimpli au fost lipsi\i de maniere fa\[ de ei. Domnul Isus i-a mustratde parc[ nu i-ar fi venit s[ cread[ c[ dup[ atâta timp petrecut cu El,mai erau înc[ capabili de a face un r[u a=a de mare acelor oameni.Ucenicii s-au mâniat pe samariteni pentru c[ înc[ nu =tiau cumtrebuie s[ se comporte ca s[ semene cu St[pânul lor. Este pu\in dinIoan =i Iacov =i în noi dar, prin deprinderea de a asculta deCuvântul lui Dumnezeu, trebuie s[ biruim focul mâniei care deobicei vrea s[ izbucneasc[ inopinant în anumite situa\ii de criz[.Mânia este motivul pentru care mul\i credincio=i refuz[ s[ pun[ pebara ma=inii lor ceva ce spune despre mântuire sau despre Isus,pentru c[ =tiu c[ trebuie s[ se comporte frumos atunci când circul[cu ma=ina printre al\i oameni. Dup[ acel incident cu samaritenii,nu cred c[ cei doi ucenici au mai ac\ionat în acel fel. Mai târziu,Ioan a scris c[ semnul care spune c[ am trecut de la moarte la via\[este c[-i iubim pe fra\i, =i dac[ iube=ti pe cineva nu po\i s[ ai fa\[de el o mânie ce iese de sub control.

„Noi =tim c[ am trecut din moarte la via\[, pentru c[ iubim pefra\i. Cine nu iube=te pe fratele s[u r[mâne în moarte“ (1 Ioan 3:14).Din aceste texte reiese clar c[ noi nu avem dreptul s[ ne mâniem,pe când Dumnezeu are acest drept. Când noi ne mâniem sau chiarne înfuriem, de obicei este pentru c[ nu primim sau nu avem cevace credem c[ ni se cuvine sau lucrurile nu decurg a=a cum vremnoi. Îns[ nu trebuie s[ uit[m c[ nu mai suntem ai no=tri dac[ne-am predat Domnului =i orice avem, incluzând chiar via\a, nepoate fi luat[, dar Dumnezeu se poate mânia pentru c[ El esteSt[pânul a toate. Mânia noastr[ distruge chipul lui Dumnezeu înnoi, distruge imaginea pe care o prezent[m oamenilor despre Isus,

Acest verset ne înva\[ c[ atunci când cineva ne vorbe=te cu mânienoi s[ r[spundem cu blânde\e. Când e=ti determinat s[ placiDomnului, a r[spunde blând atunci când e=ti provocat la mânie esteceva ce a= numi „nu prea greu“ ca s[ te for\ezi, s[-\i impui s[vorbe=ti în astfel de cazuri, f[r[ s[ ridici tonul, ci cu bun[tate =iblânde\e. Când ne-am poc[it am dat dreptul nostru de a ne mâniaDomnului, Singurul care are dreptul de a Se mânia, deoarece Eleste Creatorul =i Proprietarul legal a tot ce exist[, incluzând sufle -tele oamenilor (Ezechiel 18:4), cu toate c[ El nu se mânie u=or sauf[r[ motiv. R[utatea =i înc[p[\ânarea omului Îl mânie pe St[pân.

Dumnezeu este mânios din cauza celor care refuz[ oferta iert[riiSale, dup[ ce El a pl[tit ce a a vut mai scump pentru ca cel p[c[toss[ poat[ fii mântuit. „Cine crede în Fiul are via\a ve=nic[; dar cinenu crede în Fiul nu va vedea via\a, ci mânia lui Dumnezeu r[mânepeste el“ (Ioan 3:36). Pavel scrie celor din Roma: „Mânia luiDumnezeu se descoper[ din cer împotriva oric[rei necinstiri a luiDumnezeu =i împotriva oric[rei nelegiuiri a oamenilor careîn[bu=[ adev[rul în nelegiuirea lor“ (Romani 1:18). Privind înapoiîn timp, la o lupt[ pierdut[ cu mânia, când ne-am pierdut cump[tul=i, îng[duit de noi, focul mâniei ne-a f[cut s[ avem o comportarenepotrivit[, vedem c[ unul dintre motivele unei astfel de pierderieste faptul c[ pe moment noi am uitat cine suntem ca =i copii ai luiDumnezeu. Al\ii se scuz[ =i spun: „A=a sunt eu! M[ aprind, dar îmitrece repede.“

Dumnezeu vrea s[ nu mai fim a=a. Niciodat[. Iacov =i Ioans-au aprins de mânie împotriva Samaritenilor care nu i-au primit încetatea lor =i au vrut s[ cear[ foc din cer peste ei, ne=tiind de ce duhsunt inspirate acele gânduri (Luca 9:55). Domnul Isus le-a schimbatnumele în: „Fiii tunetului“, pentru c[ dispozi\ia lor furtunoas[ eradispus[ la astfel de izbucniri de mânie (Marcu 3:17). Erau oamenigrabnici la judecat[, gata s[ foloseasc[ cuvinte amenin\[toare =if[r[ ezitare sau sfial[ erau gata chiar =i s[ aplice pedeapsa, dac[ eracu putin\[. Erau ucenici ai Domnului Isus =i totu=i au fost birui\i demânie. Duhul Sfânt a început o mare lucrare de schimbare în via\alor a=a încât Ioan, în urma a ce a scris, este numit apostolul iubirii.

Marius Tripon

172 173

Ultima strigare

23

}NDREAPT{ CE ESTE STR~MB

„Te-am l[sat în Creta ca s[ pui în rânduial[ ce mair[mâne de rânduit =i s[ a=ezi presbiteri în fiecarecetate, dup[ cum \i-am poruncit.“ Tit 1:5

Versetul citat mai sus face parte dintr-o epistol[ scris[ deapostolul Pavel unui tân[r cu numele de Tit, în care îiaduce aminte de planul =i misiunea pe care trebuie s[ o

duc[ la îndeplinire pe insula Creta. Aceast[ insul[ se afl[ situat[între Marea Egee =i Marea Mediteran[ având aproximativ 240 kmlungime =i 50 km l[\ime. În acest \inut muntos se afl[ =i munteleIda, a=a zis locul de na=tere a lui Zeus. Este insula numit[ =i „insulacelor 100 de cet[\i“, în care locuiau oameni ce se închinau zeilor. Laziua Cincizecimii au fost în Ierusalim reprezentan\i ai acestor locuri(Faptele Apostolilor 2:11) =i Evanghelia lui Isus Hristos a p[trunscu Vestea cea Bun[ a mântuirii prin Isus Hristos =i între ace=tioameni ce aveau o credin\[ politeist[. Tit a fost un tân[r grec carel-a înso\it pe Pavel la Ierusalim, la a c[rui t[iere împrejur Pavel s-aopus. Tit a fost „rodul lui“, spune Pavel =i de=i tân[r, l-a înso\it îndiferite misiuni, cum a fost cea din Efes, pentru c[ era considerat afi de încredere, capabil s[ fac[ fa\[ unor situa\ii dificile.

Textul citat ne spune c[ Pavel l-a l[sat pe Tit între ace=ti credin -cio=i cu misiunea de a face rânduial[ între cei care au trecut de laînchinarea la zei la a sluji unui singur Dumnezeu, la credin\a înDomnul Isus ca Mântuitor al sufletelor oamenilor. Când Pavelspune „s[ pui în rânduial[“ folose=te un cuvânt ce are oînsemn[tate mai adânc[ decât pare la suprafa\[. A folosit cuvântul

care trebuie s[ fie v[zut[ în noi de ceilal\i oameni. Ca un P[rinte,Dumnezeu nu vrea ca ceva r[u precum „mânia“ s[ ne fac[ s[nu-I sem[n[m. La o =coala duminical[ li s-a spus copiilor s[deseneze o persoan[ de care nu-i place deloc, dup[ aceea, punânddesenul sau caricatura pe tabl[, li s-a dat voie s[ arunce s[ge\i la\int[ în acele desene. Apoi, înv[\[torul de =coal[ duminical[ a scoss[ge\ile din tabl[ =i a dat jos lucr[rile copiilor ca s[ le arate c[ înspatele lor era un tablou al Domnului Isus.

Copiii aceia au înv[\at în acea zi c[ ori de câte ori ur[sc sau î=idescarc[ mânia =i nervii pe cineva, ei de fapt fac lucrul acelaDomnului Isus care ne-a spus s[ ne iubim unii pe al\ii. Pân[ cândnu ne poc[im, suntem copii ai mâniei Lui (Efeseni 2:3) =i deasupranoastr[ parc[ planeaz[ mânia unui Dumnezeu care este mânios pep[catul din noi, dar bun[tatea Lui Îl face s[ a=tepte ca cel p[c[toss[ se întoarc[ la El ca s[ fie iertat. F[ planuri, ia hot[râri ca s[ nute mai la=i biruit de mânia ce te poate face s[ ac\ionezi într-un modnedemn de comportare a unui copil al lui Dumnezeu. Hot[r[=te-temai bine s[ suferi nedreptate dac[ este necesar =i vei fi iubit deDumnezeu.

Amin

Marius Tripon

174 175

sf[tuiasc[ b[trânii, tinerii =i chiar pe robii credincio=i „s[ deadovad[ de o des[vâr=it[ credincio=ie, ca s[ fac[ în totul cinsteînv[\[turii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru“ (Tit 2:10). Credin -cio=ii din Creta tr[iau a=teptând întâlnirea lor cu Domnul Isus (Tit2:13) la fel ca =i noi, iar aceast[ a=teptare necesit[ o constant[preg[tire =i vigilen\[ spiritual[. Tit a trebuit s[ aleag[ oameni cuvia\[ =i principii s[n[toase în credin\[, care nu se compromit,oameni credincio=i „înv[\[turii lui Dumnezeu“. Ce s-a vindecatgre=it trebuia rupt =i rea=ezat conform înv[\[turii lui Dumnezeu dateprin apostolul Pavel =i prin ceilal\i apostoli ai Domnului.

Când Domul Isus a vorbit despre Evanghelia pe care o vestea =ipe care aveau s[ o vesteasc[ ucenicii S[i, a fost specific spunândcuvintele: „Evanghelia aceasta...“ (Matei 24:14), pentru c[ maisunt =i altele, îns[ Domnul Isus a autorizat doar una (Iuda 1:3).Pentru c[ vr[jma=ul avea s[ introduc[ =i altele, Domnul Isus i-aprevenit pe ucenici: „...Vor veni mul\i în Numele Meu =i vor zice:«Eu sunt Hristosul!» =i vor în=ela pe mul\i“ (Matei 24:5). Unadintre cele mai eficiente metode ale vr[jma=ului de a face pagubeîntre cre=tini este s[ strecoare erezii între adev[rul vestit deoameni, pentru c[ de obicei aceste schimb[ri =i interpret[ri pl[cutefirii vechi, l[rgesc calea, încurajeaz[ mândria de orice fel =i meritulfaptelor ca s[ nu se accentueze meritul Domnului Isus =i via\a tr[it[în neprih[nire.

Multe biserici au nevoie ast[zi de procedura „epidiorthosi“, prina se rupe de înv[\[turile compromise, ca apoi s[ fie urmat[ =i tr[it[„înv[\[tura lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.“ Fiecare dintre noitrebuie s[ ne întreb[m: „Cât de u=or a= putea fi eu în=elat deînv[\[turi r[t[citoare?“, pentru c[ timpul este scurt, luptaîntunericului este mai înfuriat[ ca oricând împotriva lucr[riiDuhului Sfânt. Se d[ o lupt[ împotriva adev[rului c[ mântuirea sepoate pierde =i împotriva meritului deplin al sângelui DomnuluiIsus. Pavel îl avertizeaz[ pe Tit, dar =i pe noi când scrie: „Ei selaud[ c[ cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl t[g[duiesc, c[cisunt o scârb[: nesupu=i =i netrebnici pentru orice fapt[ bun[“(Tit 1:16). Specific în Creta, Pavel =i Tit au avut probleme cu

grecesc „epidiorthosi“ care era =i un termen medical ce însemnapunerea bine împreun[ a oaselor rupte.

Cine a avut experien\a nepl[cut[ de a suferi o fractur[ de mân[sau de picior =tie =i nu uit[ cum doctorul a potrivit osul rup înapoiîn pozi\ia în care trebuia s[ fie pentru c[ altfel s-ar fi putut vindecastrâmb =i dac[ totu=i se prinde strâmb, osul este slab. Când osulrupt se vindec[ strâmb, doctorul trebuie s[-l rup[ =i s[-l rea=ezecorect. Aceast[ metod[ nu este deloc pl[cut[. Nu cred c[ a fostprea pl[cut[ nici misiunea trasat[ lui Tit de c[tre apostolul Pavel,=i anume de a face rânduial[ între fra\ii din Creta, deoarece bise -rica aceea avea rupturi ce se pare c[ nu s-au sudat corect împreun[,iar starea lor sufleteasc[ avea nevoie de aten\ie medical[. Tit aprimit aceast[ slujb[, mai pu\in pl[cut[, dar foarte necesar[, ca prininterven\ia lui acea biseric[, care avea o s[n[tate compromis[spiritual, s[ poat[ deveni din nou s[n[toas[ =i tare în putereaDuhului Sfânt. Un lucru care a agravat situa\ia acolo a fost c[ unuldintre prorocii locali a spus despre cretani c[ sunt „... ni=temincino=i, ni=te fiare rele =i ni=te pântece lene=e“ (Tit 1:12-14).

Culmea este c[ Pavel a fost de acord cu el, de aceea Tit a fostîndemnat s[-i mustre aspru pe cei care se f[ceau vinova\i de abateride la Cuvânt. Pavel nu ocole=te deloc s[ spun[ ce a v[zut =i a sim\ita fi r[u între acei oameni =i vrea ca Tit s[ =tie c[ are de-a face cuni=te suflete ce au nevoie de interven\ie pentru c[ între ei domnea ocultur[ bolnav[. Tit a avut îns[rcinarea de a rândui presbiteri =isfatul lui Pavel în aceast[ epistol[ include calit[\ile celor ce secalific[ pentru acea slujb[ important[. Cei care do reau s[ fie ale=ipentru slujba de conduc[tori trebuiau s[ fie buni so\i, buni ta\i,exemple a ceea ce înseamn[ s[ fii cineva care crede în Isus Hristos=i încearc[ s[-I semene. Un cre=tin credincios trebuie s[ poat[ fiirecunoscut dup[ cum arat[ =i dup[ cum nu arat[, dup[ ce face =idup[ ce nu face. Pavel i-a dat aceast[ misiune lui Tit pentru cavorbind „lucruri care se potrivesc cu înv[\[tura s[n[toas[“ gurilemincino=ilor s[ fie astupate, nu cu for\a, ci cu Adev[rul Scripturii =iastfel oamenii de acolo „s-o rup[ cu p[gânitatea“ zeilor care erauadora\i în acele locuri. Tit a trebuit nu doar s[ mustre, ci =i s[


176 177

loare, trebuie s[ ai grij[ cum tr[ie=ti. Dac[ crezi c[ e importants[-L ai pe Duhul Sfânt în via\a ta, nu-L întrista =i nu-L stinge,deoarece atunci când e=ti provocat de vr[jma= cu oferte ce parextraordinare, El s[ te avertizeze s[ te fere=ti.

Odat[ ce ai îndreptat ce a fost strâmb în via\a ta, mintea taînnoit[ de Duhul lui Dumnezeu, asemeni unui expert de tablouriextrem de valoroase care deosebe=te originalul de fals, î\i poatedeschide Scripturile ca s[ te po\i feri astfel de înv[\[turile stricate=i p[guboase. Când tr[ie=ti aproape cu Domnul Isus, în ascultare deEl, vorbind cu El în fiecare zi ca =i cu cel mai bun Prieten, nicichiar moartea nu mai este o amenin\are. De aceea asigur[-te c[ Eleste în inima ta =i po\i s[ ai certitudinea c[ este acolo dac[ L-aichemat printr-o sincer[ poc[in\[.

Amin

oamenii doritori de câ=tig mâr=av care buim[ceau familii întregispunând c[ totu=i este necesar[ t[ierea împrejur, când de faptBiserica din Ierusalim deja luase hot[rârea c[ t[ierea împrejur numai era necesar[ în dispensa\ia harului.

„C[rora trebuie s[ li se astupe gura. Ei buim[cesc familii în -tregi, înv[\ând pe oameni, pentru un câ=tig urât, lucruri pe care nutrebuie s[ le înve\e“ (Tit 1:11). A=a cum s-au strecurat în vremeaaceea înv[\[tori mincino=i între credincio=i (Iuda 1:4), =i ast[zi vinoameni îmbr[ca\i frumos, oferind ajutor social dac[ este nevoie =iîn mod foarte conving[tor caut[ s[ duc[ oamenii spre o alt[evanghelie, ca s[ nu mai vorbim de islamici care au ca regul[ s[devin[ prieteni cu vr[jma=ii lor pân[ când sunt mai tari decât eiavând de gând ca pe cei infideli s[-i omoare ori s[ îi fac[ robi.Apostolul Ioan spune s[ nu prime=ti astfel de oameni care î\i pototr[vii sufletul (2 Ioan 1:10-11). De aceea nu uita c[ e=ti slobod =iîn siguran\[ în m[sura a cât adev[r din Scriptur[ cuno=ti =i tr[ie=ti.Oamenii care au fost buim[ci\i =i ei de al\ii sunt folosi\i s[ mearg[s[ vesteasc[ un Isus care are ca frate pe Lucifer sau un Isus care nueste Dumnezeu.

„Cuvântul adev[rat“ (Tit 1:9) de care trebuie s[ ne \inem =i noieste Cuvântul Scripturii cu înv[\[tura Nou Testamental[. OileDomnului Isus nu merg dup[ str[in (Ioan 10:1-6) numai dac[ suntbolnave, iar „via\a din bel=ug“ nu vine numai din ascultarea deDumnezeu. Când vezi oameni care-=i irosesc timpul =i baniiurmând o credin\[ ce-i duce la pierzare, parc[ apare în noi oindignare sfânt[, neprih[nit[ ce ne face s[ urâm lucr[rile întune -ricului =i s[ iubim mai mult lumina (Psalmul 97:10, Amos 5:15).Oamenii urmeaz[ =i chiar s[rb[toresc concep\ii biblice, eronate demulte ori, f[r[ aplicarea a ceea ce este adev[r, pentru c[ în cea maimare parte au o credin\[ ce nu cere s[ fie dovedit[, ci e doar orutin[, un ritual care vrea s[ impresioneze prin ceremonii, unobicei f[r[ via\[ =i f[r[ participarea Duhului lui Dumnezeu.Domnul dore=te închin[tori mai mult decât închinarea lor, vreainima care s[ iubeasc[ ceea ce iube=te El =i s[ stea departe de totceea ce ur[=te El. De aceea dac[ prezen\a Lui în via\a ta are va -

Ultima strigare

178 179

Marius Tripon

aducea Domnului jertfe de mul\umire, mas[ la care parti cipau =i ei.Noi avem Masa Domnului care ne ajut[ s[ nu uit[m marele bine pecare ni l-a f[cut Dumnezeu. „Adu ca jertf[ lui Dumnezeumul\umiri =i împline=te-\i juruin\ele f[cute Celui Preaînalt“(Psalmul 50:14).

Este bine s[ fim mul\umitori deoarece se cuvine =i aceasta Îiplace Domnului. Diavolul a avut mult de la Dumnezeu =i tot nu afost mul\umit, iar nemul\umirea sa l-a f[cut s[ piard[ tot.„Mul\umi\i totdeauna lui Dumnezeu Tat[l, pentru toate lucrurile, înNumele Domnului nostru, Isus Hristos“ (Efeseni 5:20). David asocotit c[ este atât de important s[ I se aduc[ laude lui Dumnezeuîncât a avut un grup de laud[ =i închinare care s[-I cânte laudeDomnului. „A dat levi\ilor sarcina s[ fac[ slujba înainteachivotului Domnului, s[ cheme, s[ laude =i s[ sl[veasc[ peDomnul Dumnezeul lui Israel“ (1 Cronici 16:4). În Israel odat[ pean se s[rb[torea, =i înc[ se mai celebreaz[, o s[rb[toare demul\umire, s[rb[toarea s[pt[mânilor în cinstea Domnului. Era os[rb[toare a seceri=ului, a recoltei =i \inea =apte zile. Sucotul, cumîl numeau ei, corespunde cu ziua Cincizecimii; era ziua cândmul\umeau lui Dumnezeu pentru binecuvânt[rile pe care le-auprimit (Leviticul 23:16, Deuteronom 16:9).

A mul\umi este ceva ce trebuie s[ înve\i s[ faci primind =iapreciind ce ai primit. Aceast[ s[rb[toare cere dedicare =i chiarjertf[ ca s[ fie primit[. „Când ve\i aduce Domnului o jertf[ demul\umire, s-o aduce\i a=a ca s[ fie primit[“ (Leviticul 22:29).Dac[ nu îi mul\umim Domnului pentru ce ne-a dat, aceasta este odovad[ c[ dragostea noastr[ s-a r[cit =i probabil c[ s-a îndreptatînspre alte lucruri sau persoane care ne pot deveni dumnezei. Unuicopil de patru ani i s-a cerut s[ se roage înainte de mas[, îns[meniul con\inea multe legume =i cum el nu se prea împ[ca cuaceste alimente, a zis: „Dac[ mul\umesc pentru ele, oare nu va =tiiDumnezeu c[ mint?“ Chiar =i un copil =tie c[ mul\umirea trebuies[ fie expresia a ceea ce sim\i înl[untru. Dumnezeu vrea camul\umirea s[ fie din inim[ =i dac[ nu po\i s[ i-o dai, afl[ repedecare este motivul, deoarece acest fapt e un semnal c[ inima ta este

24

FII MUL|UMITOR!

„Mul\umiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul luinespus de mare!“ 2 Corinteni 9:15

Unul dintre primele lucruri pe care ne-au înv[\at p[rin\iino=tri a fost acela de a spune: „Mul\umesc!“atunci cândcineva ne-a dat ceva. Ni s-a spus: „Cum spui?“ Faptul

c[ mul\ume=ti celui ce =i-a d[ruit ceva este apreciat nu doar deoameni, ci chiar =i de Dumnezeu de la care se coboar[ orice darbun =i des[vâr=it (Iacov 1:17). Tot mai multe \[ri din lume adopt[obiceiul de a avea o zi de mul\umire, dar am descoperit c[ este odiferen\[ în a mul\umi =i a avea o inim[ mul\umitoare. Majoritateaoamenilor care se socotesc a fi civiliza\i au obiceiul s[mul\umeasc[ când cineva le face o favoare, dar cei care au o inim[mul\umitoare fa\[ de Dumnezeu sunt mai pu\ini. Domnul =tie c[omul uit[, =i, a=a cum vedem în cazul lui Israel, Dumnezeu i-a spuslui Moise s[ aten\ioneze poporul s[ nu uite binele care i s-a f[cut.„Vezi s[ nu ui\i pe Domnul, care te-a scos din \ara Egiptului, dincasa robiei“ (Deuteronom 6:12).

Oamenii au o vorb[ care spune: „Nemul\umitului i se ia darul!“=i noi dac[ mâine am avea doar lucrurile pentru care I-ammul\umit, poate am avea mult mai pu\in. Trebuie s[ avem grij[deoarece pe noi Dumnezeu nu doar ne-a scos dintr-o \ar[, ci ne-aeliberat din robia p[catului, ne-a dat înfierea cu promisiunea vie\iive=nice. „Dar mul\umiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru c[, dup[ce a\i fost robi ai p[catului, a\i ascultat acum din inim[ de dreptarulînv[\[turii pe care a\i primit-o“ (Romani 6:17). Poporul Israel

Ultima strigare

180 181

ca întotdeauna s[ se tot plâng[ de lipsuri =i de nerealiz[ri. Lucrulacesta este grav deoa rece aceast[ stare este uneori molipsitoare.Atitudinea de a nu dori s[-I mul\ume=ti lui Dumnezeu este partedin adormirea spiritual[. Mul\umirea îl poate face pe cel s[racbogat =i nemul\umirea îl poate face pe cel bogat s[rac. „... Cel cuinima mul\umit[ are un osp[\ necurmat“ (Proverbe 15:15). Ceinemul\umi\i î=i motiveaz[ de obicei starea cu faptul c[ nu au maimult, c[ nu au ce are altul, dar atâ\ia nu au ochi s[ vad[, picioareca s[ umble sau mâini cu care s[ mângâie un copil. De aceea, fiimul\umitor cu ce ai! „... Mul\umi\i-v[ cu ce ave\i, c[ci El Însu=i azis: „Nicidecum n-am s[ te las, cu nici un chip nu te voi p[r[si“(Evrei 13:5).

Aducând Domnului jertfe de mul\umire spunem c[ nu am uitatceea ce a f[cut Dumnezeu pentru noi. Starea de mul\umire este =io stare de smerenie, deoarece recuno=ti c[ tot ce ai bun este de laCel ce este Sursa binecuvânt[rilor. „Vezi s[ nu zici în inima ta:«T[ria mea =i puterea mâinii mele mi-au câ=tigat aceste bog[\ii»“(Deuteronom 8:17). Când Israel s-a întors din robia Babilonului,Ezra a citit cartea Legii (Neemia 8:13-18) =i s[rb[toarea mul\umiriia \inut de la un sabat pân[ la cel[lalt sabat, dup[ legeaDomnului (Deuteronom 16:14-15). Pentru unii care trec prindiferite necazuri starea de a fi mul\umit este o stare care ceredeprindere. „=tiu s[ tr[iesc smerit =i =tiu s[ tr[iesc în bel=ug. Întotul =i pretutindeni m-am deprins s[ fiu s[tul =i fl[mând, s[ fiu înbel=ug =i s[ fiu în lips[“ (Filipeni 4:12). Domnul Isus când a fostpe p[mânt a mul\umit Tat[lui, iar noi când în\elegem ce mult binene-a f[cut trebuie =i putem s[-I mul\umim din inim[. „O, de arl[uda oamenii pe Domnul pentru bun[tatea Lui =i pentru minunileLui fa\[ de fiii oamenilor!“ (Psalmul 107:8).

Îi mul\umim Domnului Isus când rostim mul\umirea cu gura,când îi cânt[m cânt[ri de laud[ =i prosl[vire, când spunem altoradespre bun[tatea Lui. Îi putem mul\umi privind la trecutul nostru,la prezent =i la viitorul pe care ni l-a preg[tit. Îi putem mul\umipentru alegerea Lui, pentru protec\ia Sa divin[, pentru r[bdarea,statornicia =i pentru purtarea de grij[. Jertfele de mul\umire care

bolnav[. Un p[stor avea obiceiul s[ mul\umeasc[ mult. Acest lucrua fost numit de unii din biseric[ ca fiind exces de zel, =i într-o zi demare ger, când s-au adunat, a=teptau s[ vad[ dac[ acel om va maimul\umi pentru ceva. P[storul a mul\umit lui Dumnezeu c[ nu esteîntotdeauna a=a de frig.

„Mul\umi\i lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; c[ci aceastaeste voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi“(1 Tesaloniceni 5:18). Când mul\umirea este mecanic[, de form[,trebuie s[ c[ut[m motivele acestei st[ri. Unul dintre ele estemândria, pentru c[ omul crede la un moment dat c[ de\ine ceea ceare deoarece lucreaz[ greu, uitând c[ Dumnezeu i-a aprobat fiecareb[taie a inimii. Un alt motiv este duhul critic. Acesta apareatunci când omul are mereu motive =i mofturi neîmplinite. Ofemeie care avea o ferm[ de porci =i cre=tea cartofi ca parte dinhrana lor, a avut o recolt[ extrem de bogat[, dar era nemul\umit[c[ nu are mai mul\i cartofi mici pe care s[-i dea la porci. Unii credc[ li se cuvine ceea ce au, de aceea nu pot mul\umi decât cu buzele,=i asta doar dac[ chiar trebuie.

Mul\umirea trebuie s[ fie o expresie a ceea ce sim\i ca s[ fieprimit[ ca o jertf[ pl[cut[ de Dumnezeu. Când spunem c[ trebuies[ cre=tem în toate privintele înseamn[ c[ trebuie s[ cre=tem =i înmul\umiri fa\[ de Dumnezeu. „Ci, credincio=i adev[rului, îndragoste, s[ cre=tem în toate privin\ele, ca s[ ajungem la Cel careeste Capul, Hristos“ (Efeseni 4:15). Cât de repede e=ti gata s[-imul\ume=ti sau s[ cân\i un cântec care-I d[ slav[ Domnului spunemult despre rela\ia pe care o ai cu Domnul Isus. Unii au fost =i suntmul\umitori chiar =i în necazuri, iar al\ii chiar în boal[ grea(Iov 1:21). „... Sunt plin de mângâiere, îmi salt[ inima de bucurieîn toate necazurile noastre“ (2 Corinteni 7:4). În cazul celor zecelepro=i vindeca\i de Domnul Isus, putem vedea un moment sensibildin via\a Mântuitorului. Din cei zece care au fost vindeca\i numaiun samaritean s-a întors ca s[-I mul\umeasc[ (Luca 17:11-19).Domnul a fost mi=cat de mul\umirea samariteanului, dar a fostdezam[git de nep[sarea celorlal\i nou[. A fi mul\umitor sau a finemul\umit sunt st[ri suflete=ti. Exist[ oameni care s-au obi=nuit

182 183


25

STAREA DE DEPRESIE

„Ilie, când a v[zut lucrul acesta, s-a sculat =i a plecat,ca s[-=i scape via\a. A ajuns la Beer-=eba, care \ine deIuda, =i =i-a l[sat slujitorul acolo. El s-a dus în pustiuunde, dup[ un drum de o zi, a =ezut sub un ienup[r =idorea s[ moar[...“ 1 Împ[ra\i 19:3-4

Emo\iile pe care le simte inima noastr[ fac parte dinexperien\a vie\ii noastre pe p[mânt. Ne plac emo\iilecare parc[ gâdil[ glandele endorfine responsabile de

sim\ul de fericire în creierul nostru, dar uneori suntem surpri=i =ide emo\ii ce pot produce dureri mai mari, uneori chiar mai maridecât durerea fizic[, sim\uri ce ne pot schilodi sufletul. Cândumblam cu ajutorul bastonului, nimeni nu mi-ar fi cerut vreodat[s[-i împing ma=ina, cum era pe vremuri când nu era bun[ bateriama=inii, =i asta pentru c[ de la un schilod nu pretinzi a=a ceva. Unschilod spiritual nu este de folos nim[nui, ci dimpotriv[, dac[ nuare grij[ s[ se trateze, poate crea pagube suflete=ti chiar =i celor dinjur. Sentimentul de fric[ poate paraliza, iar cel de vinov[\ie îl poateface pe cineva s[ fie retras =i singuratic. Într-un mod asem[n[torsim\ul de depresie poate p[gubi sufletul omului. Aceast[ boal[, a=acum vedem =i din textul moto, îi poate ataca chiar =i pe cei mai tarislujitori ai lui Dumnezeu. Dac[ opus bucuriei este triste\ea, opusdepresiei este entuziasmul, starea de euforie, de exaltare, de veseliesau fericire. Depresia îl face pe om s[ fie lipsit de aceste st[ri dedorit ce lucreaz[ la bun[starea =i fericirea sufletului nostru.

Dup[ sondajele tip[rite în jurnalele medicale majoritatea

plac Domnului nu se fac din polite\e, de form[, de sil[ saudintr-un sentiment de obliga\ie pentru c[ o astfel de stare spune c[nu =tim cine este El =i nici nu în\elegem ce a f[cut pentru noi.Mul\ume=te-I Domnului Isus gândindu-te unde ai fi f[r[ dragosteaLui. Fii mul\umitor!

Amin

Marius Tripon

184 185

depresia lui Ilie, pentru c[ Domnul, care nu se schimb[, poatevindeca =i ast[zi orice suflet ce sufer[ de depresie. Dac[ doctoriisunt buni la a recomanda o cur[ =i a prescrie medicamente de totfelul care promit s[ te fac[ fericit, Dumnezeu este mai bun decâtdoctorii. În primul rând vedem c[ Dumnezeu a recunoscutproblema lui Ilie =i nu i-a spus c[ ea este imaginar[. Nu l-a bruscatcu vorbe precum: „Bag[-\i min\ile în cap!“, ci l-a tratat cu r[bdare=i blânde\e. Nu i-a spus: „Ilie, starea aceasta este o stare deneîncredere în Mine =i este p[cat!!!“ cum poate spun oamenii înastfel de cazuri. Nu i-a spus: „Unde \i-e credin\a, omule? \i-ail[sat-o la Carmel?“, ci l-a l[sat s[ doarm[ =i printr-un înger i-a adusde mâncare. Aici putem vedea r[bdarea =i bun[tatea lui Dumnezeu.Îngerul l-a trezit =i i-a spus s[ m[nânce din nou =i s[ bea ap[ dinulcior ca s[ prind[ putere. La acest punct Dumnezeu nu-i spuneînc[: „Hai s[ vorbim!“ sau „Vino s[ vezi cât de gre=it gânde=ti tu!“,ci îi d[ timp s[ se odihneasc[, îi d[ mâncare =i ap[, îi d[ timp s[gândeasc[ ca apoi s[-l trimit[ la Horeb, pe jos (290 km) unde aveas[ stea de vorb[ cu el.

Într-un oarecare fel, am putea spune c[ în primul rând l-atrimis la biseric[. Horeb, Muntele lui Dumnezeu, unde Moise aprimit Legea, a fost locul unde Domnul S-a coborât la oameni =i ElSe coboar[ =i ast[zi în casele de rug[ciune, în mijlocul laudelor.Biserica este un loc bun pentru orice suflet aflat în depresie, dac[în biseric[ se întâmpl[ ceea ce trebuie s[ se întâmple. „Purta\i-v[sarcinile unii altora =i ve\i împlini astfel legea lui Hristos“(Galateni 6:2). Un studiu cu sondaj la care au participat patru miide persoane, a ar[tat c[ oamenii mai în vârst[ care frecventeaz[casa de rug[ciune sunt mult mai rar afecta\i de depresie. Starea dedepresie te face s[ te ui\i mai mult la tine, la problema ta, laneputin\a ta uneori sau la faptul c[ nu e=ti pre\uit, dar rug[ciunea=i medita\ia asupra Cuvântului lui Dumnezeu are puterea s[-\i iafocusul de la problema ta =i s[ aduc[ în suflet n[dejdea pe care od[ Dumnezeu. Prin Isus Hristos, n[dejdea noastr[ este înDumnezeu (1 Petru 1:21), care nu ne-a spus c[ nu vom aveanecazuri (Ioan 16:33), dar ne-a promis o putere care ne poate face

oamenilor, mai devreme sau mai târziu, temporar sau pentru durat[îndelungat[, sufer[ de depresie clinic[, care este recunoscut[ cafiind o lips[ de balan\[ chimic[ la nivelul creierului. Pe scurt spus,este ceva r[u =i de nedorit s[ fii o persoan[ depresiv[ sau s[ aide-a face mereu =i mereu cu persoane care sufer[ de depresie, cepar a fi întotdeauna nemul\umite =i nefericire. Doctorii au inventattot felul de tratamente, consulta\ii =i pilule care s[ trateze acestest[ri (Prozac, Zoloft, Paxil, Serezon), ca omul s[ poat[ func\iona însocietate ca o persoan[ normal[. De multe ori depresia poate fi ostare spiritual[ afectat[ chiar =i de o putere a întunericului. Este ostare în care nu vezi nimic bun în viitor, te sim\i nevrednic sau e=timereu nemul\umit. Cazul la care vom privi este cazul proroculuiIlie, care dup[ o mare biruin\[ la muntele Carmel, dezam[git deoameni =i înfricat de puterea Izabelei care-i hot[râse moartea, afugit s[-=i scape via\a. Umbre adânci =i negre de depresie aun[v[lit peste Ilie, =i noi trebuie s[ =tim cum s[ ie=im cu sufletulteaf[r dintr-o astfel de lupt[.

În acest mesaj nu vom privi la felul oamenilor de a trata depresia,ci vom putea observa cum trateaz[ Dumnezeu starea de depresie aunui om care este a=a de descurajat de via\[ încât dore=te s[ moar[.Simptomele depresiei lui Ilie se pot observa cu u=urin\[. Era plin defric[, =i-a dorit moartea, era foarte epuizat fizic, se sim\ea respins,nepre\uit =i starea aceasta a durat s[pt[mâni la rând. Ce pare pu\inbizar este c[ el abia predicase ceea ce probabil c[ a fost cea maiputernic[ predic[ din via\a lui. A confruntat patru sute de prorocifal=i =i i-a omorât f[r[ ca el s[ fie r[nit. A chemat foc din cer =iDumnezeu l-a ascultat mistuind prin foc jertfa =i apa ce fuseseturnat[ din bel=ug peste jertf[. Nu la mult dup[ aceea a plouat, de=inu mai plouase de trei ani, dar textul spune c[ în loc s[ se bucure deaceste biruin\e, sta schilodit suflete=te de depresie, dorind s[ moar[.Aici nu a fost cazul de o c[dere în p[cat sau de o alt[ abatere, ci doarlucrurile nu s-au întâmplat a=a cum a crezut el =i a acceptatgândurile, s[ge\ile arz[toare ale celui r[u, care l-au dus pe omul luiDumnezeu la depresie.

Este important s[ observ[m cum se raporteaz[ Dumnezeu la

Ultima strigare

186 187

Marius Tripon

confiden\[ în ce face, dar noi, care înv[\[m de la cei care au tr[itînaintea noastr[, trebuie s[ =tim s[ alerg[m la Scriptur[ =irug[ciune, nu la medicamente mai întâi, pentru c[ ne-am angajats[-I slujim în orice vreme, nu doar când lucrurile merg cumgândim noi c[ ar trebui s[ mearg[. Dumnezeu a f[cut odemonstra\ie de putere înaintea lui Ilie =i dup[ ce l-a pus la ad[posta f[cut s[ vin[ un vânt puternic care despica mun\ii =i stâncile, apoia venit un cutremur de p[mânt, =i apoi un foc, îns[ DumnezeuS-a prezentat numai într-un susur blând =i sub\ire, ca apoi s[-lîntrebe a doua oar[: „Ce faci tu, aici Ilie?“ Ilie î=i repet[ plângerea=i Dumnezeu îl trimite la lucru de parc[ i-ar fi spus: „Destul cuv[ic[reala!“ I-a ar[tat c[ dac[ vrea, poate f[râmi\a muntele =i-lpoate face praf, de aceea nu are de ce s[ se team[ de putereaIzabelei, pe care mai târziu avea s[ o m[nânce câinii.

Dac[ te încearc[ gânduri de depresie, Dumnezeu î\i spune prinpovestirea adev[rat[ a acestui om: „Sunt aici! Eu lucrez cum vreauEu, când vreau Eu, cu cine vreau Eu!“ Dac[ te încearc[ gânduri dedepresie las[ Cuvântul lui Dumnezeu s[-\i corecteze ideile gre=itedespre Cel care nu este sluga noastr[ ca s[ fac[ cum vrem noi, cinoi suntem cei care trebuie s[ fim robi S[i din dragoste. El =i-adovedit dragostea deja murind pentru noi =i este timpul ca =i noi s[ne-o dovedim pe a noastr[, fiindu-I credincio=i în oricecircumstan\e. Un renumit doctor psihiatru a fost întrebat de unpacient, ce s[ fac[ când simte c[-i vin gânduri de depresie, timpuride zdruncinare nervoas[. Spre surpriza celor care ascultau,doctorul i-a spus s[ închid[ casa =i s[ plece într-o parte a ora=uluiunde tr[iesc cei mai s[raci =i nenoroci\i oameni, cu gândul s[ le fiede ajutor. În acest fel focusul nu este pe problema ce o sim\i c[ st[gata s[ te doboare, ci participi în mod voit s[ aju\i pe cineva careare mare nevoie de ceva ce tu po\i s[ îi dai.

Dac[ Dumnezeu l-a vindecat pe Ilie de depresie =i apoi l-a r[pitla cer, este sigur c[ te poate vindeca =i pe tine dac[ suferi de aceast[maladie sufleteasc[. Dac[ e=ti atacat de acest duh, refuz[ s[-\i plecigenunchii înaintea lui =i spune ca David: „Voi binecuvânta peDomnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea“

mai mult decât biruitori (Faptele Apostolilor 1:8). În timpul Nou Testamental biruin\[ dup[ biruin\[ nu înseamn[

a=a de mult bog[\ii =i s[n[tate, cât înseamn[ încercarea în care aibiruit, urmat[ de alt[ încercare în care ai biruit. Depresia vineatunci când a=tept[rile nu sunt realiste sau când nu se întâmpl[ceea ce vrem noi s[ se întâmple. Ca s[-l consulte, Dumnezeu l-atrimis pe Ilie la biseric[, la Horeb =i acolo I-a vorbit. „... =i un glasi-a vorbit, zicând: «Ce faci tu aici. Ilie?»“ (1 Împ[ra\i 19:13), deparc[ Dumnezeu nu ar fi =tiut ce f[cea el acolo. Ilie avea nevoie s[aud[ cu urechile lui =i s[ verbalizeze problema, ca parte dintratament. Abia dup[ aceea Dumnezeu caut[ s[-i corectezegândirea gre=it[, cum c[ el ar fi fost ultimul suflet credincios luiDumnezeu (1 Împ[ra\i 19:14).

Via\a noastr[ este construit[ în jurul a ceea ce gândim c[ esteadev[rat despre via\[ =i dac[ la temelie st[ o informa\ie gre=it[,rezultatul poate fi dezastruos. Ascuns[ în r[spunsul =i plângerea luiIlie, parc[ e ceva ce poate fi interpretat ca =i o acuza\ie la adresa luiDumnezeu =i nu pu\ini sunt cei care =i ast[zi g[zduiesc astfel degânduri despre Dumnezeu. A=a cum a spus =i Domnul Isus (Ioan8:32), Adev[rul îl poate face pe om slobod =i de aceea Dumnezeui-a corectat gândirea gre=it[, spunându-i c[ mai are înc[ =apte miide oameni care nu =i-au plecat genunchii înaintea lui Baal, a c[rorgur[ nu l-au s[rutat. Prin aceasta parc[ îi spune lui Ilie c[ El nu st[=i las[ lucrurile s[ ias[ de sub control, a=a cum a crezut el. Dup[ ceîl trimite la biseric[, dup[ ce i-a înl[turat ideile gre=ite, Dumnezeui-a dat de lucru. Îl trimite s[-l ung[ pe Hazael ca împ[rat al Siriei,pe Iehu ca împ[rat al lui Israel =i pe Elisei ca proroc în locul lui(1 Împ[ra\i 19:15-17).

Uneori credin\a ne este încercat[, dar nu înseamn[ c[ trebuie s[ne l[s[m prad[ disper[rii. Un om greu încercat a scris pe un pereteca s[ vad[ în fiecare zi: „Cred în soare =i când nu-l v[d str[lucind,cred în dragoste =i când nu am parte de ea, =i cred în Dumnezeu =icând El nu vorbe=te.“ Când o persoan[ ajunge în depresie, careuneori poate fi =i efectul unui duh str[in, poate s[ cread[ c[ luiDumnezeu nu-i pas[ de el, î=i p[r[se=te n[dejdea =i nu are

188 189


26

C{RAREA LUMINII

„Multe c[i pot p[rea bune omului, dar la urm[ se v[dc[ duc la moarte.“ Proverbele 14:12„Dar c[rarea celor neprih[ni\i este ca luminastr[lucitoare, a c[rei str[lucire merge mereu crescândpân[ la miezul zilei.“ Proverbele 4:18

Într-o lume cre=tin[ în care bântuie îndoiala, credin\amultora, bolnav[ de scepticism când este vorba depromisiunile lui Dumnezeu, se pare c[ pierde mereu teren,

chiar =i în rândul acelora care odat[ s-au socotit a fi printre cei tari.Când stai cu inima sincer deschis[ înaintea Cuvântului luiDumnezeu, care este conving[tor =i transformator, credin\a poate fiîntârit[ a=a cum a observat apostolul Pavel a fi credin\a fra\ilor dinTesalonic. „Trebuie s[ mul\umim totdeauna lui Dumnezeu pentruvoi, fra\ilor, cum se =i cuvine, pentru c[ credin\a voastr[ mergemereu crescând“ (2 Tesaloniceni 1:3). Credin\a, puternic ancorat[în Cuvânt, are în fa\a ei =i deosebe=te calea luminii =i caleaîntunericului care duc la destina\ii diferite. A urma c[rarea luminiiînseamn[ a tr[i f[când sau nef[când anumite lucruri pe baza celorscrise în Scriptur[ care este ca o candel[ pe c[rarea vie\ii noastre.

Dac[ e=ti obi=nuit s[ mergi pe o potec[ bine b[t[torit[ nu-\i vaveni u=or s[-\i schimbi drumul ca s[ mergi pe unde nu ai maic[lcat, dar pe calea credin\ei mul\i urmeaz[ c[r[ri gre=ite pentru c[practic[ lucruri împrumutate din credin\e false sau scornite deoameni care nu au nicio valoare în vremea Nou Testamental[; întimpul dispensa\iei harului. Dac[ înve\i o cântare gre=it =i o cân\i

(Psalmul 34:1). Nu ne-am predat Domnului ca s[ avem doar ovia\[ bun[ aici, ci ne-am dat Lui ca s[ avem o ve=nicie fericit[ cuEl. Vegheaz[ asupra gândurilor care te încurajeaz[ s[ fiinemul\umit =i sup[rat. Iart[ cum ai fost iertat =i d[ruie=te-i-te Luia=a cum S-a d[ruit El pentru tine ca s[ po\i fi iertat. Refuz[ s[cârte=ti, pentru c[ mul\i martiri s-au dus cu bucurie la moarte, f[r[s[-i aduc[ repro=uri lui Dumnezeu. Se merit[ s[ pl[tim orice pre\ca s[ r[mâne în ascultare de Dumnezeu, pentru ca s[ putem ajungeacolo unde sunt bucurii ve=nice (Psalmul 16:11). „Dac[ suntemnecredincio=i, totu=i El r[mâne credincios, c[ci nu Se poate t[g[duisingur“ (2 Timotei 2:13). R[mâi credincios =i mul\umit cuDumnezeu care te iube=te!

Amin

190 191

Marius Tripon

(Luca 16:19-31). Omul renun\[ greu la ideile împ[mântenite în elde veacuri, dar în\elept este acela care cedeaz[ în fa\a adev[ruluiScripturii, se conformeaz[ cerin\elor lui Dumnezeu =i nu umbl[dup[ datini =i obiceiuri str[mo=e=ti doar pentru c[ a=a fac cei maimul\i din jur.

Religia este o „relegare de Dumnezeu“, dar ea trebuie s[ urmezecursul dictat de Scriptur[ ca s[-=i ating[ \inta dorit[. Acela carevrea s[ umble pe c[rarea luminii cite=te =i studiaz[ Evanghelia, caapoi s[ caute s[ se reg[seasc[ pe el în ce cite=te, în aplica\iipractice personale, în via\a de fiecare zi. Aceasta înseamn[, demulte ori, c[ vegheaz[ asupra gurii, asupra a ce ascul t[ urechile =iasupra a ce d[ voie ochilor s[ priveasc[. O conforma re la tr[ireadup[ Cuvânt înseamn[ a face bine celor din jur, a fi cinstit =iharnic; înseamn[ a spune =i altora despre Domnul Isus Hristos careprime=te =i iart[ pe oricine vine la El recunoscând c[ este p[c[tos=i are nevoie de mila Lui. Un om s-a l[udat c[ a citit Scriptura dezeci de ori, dar aceasta nu înseamn[ c[ o =i tr[ia pentru c[ era ocolitde to\i, deoarece el g[sea doar gre=eli în to\i.

Dragostea =i credin\a sunt dou[ lucruri absolut necesare pentrua fi mântuit =i împletirea acestora ne face via\a frumoas[, dân du-neun sentiment de împlinire. Mersul pe c[rarea Luminii este camersul pe o potec[ pe care vezi cum r[sare soarele =i lumineaz[ totmai puternic, iar aceast[ lumin[ este adus[ în via\a noastr[ deDuhul Sfânt care ne dezleag[ Scripturile ca s[ putem în\elege voialui Dumnezeu pentru via\a noastr[. Lumina care apare în sufletulnostru ne face gata s[ d[m socoteal[ de credin\a noastr[, ca =ial\ii s[ vin[ la lumin[. „... Fi\i totdeauna gata s[ r[spunde\ioricui v[ cere socoteal[ de n[dejdea care este în voi; dar cublânde\e =i team[“ (1 Petru 3:15). Umblând pe c[rarea luminiitrebuie s[ ai grij[ s[ nu „strici Cuvântul cum fac cei mai mul\i“(2 Corinteni 2:17) =i trebuie s[ fii gata s[ suferi dac[ trebuie pentruadev[r. „De altfel, to\i cei ce voiesc s[ tr[iasc[ cu evlavie înHristos Isus vor fi prigoni\i“ (2 Timotei 3:12).

S-ar putea ca unii s[ considere c[ nu este politicos s[ atragiaten\ia cuiva care are o credin\[ =i practici religioase care nu sunt

zeci de ani într-un fel, î\i este greu uneori s[ schimbi imediat felulîn care o cân\i, chiar dac[ cel care te confrunt[ cu o versiune dife -rit[ este autorul cânt[rii. În biserica majoritar[ se poate observaastfel de obiceiuri împrumutate din vechiul leg[mânt, prin careclerul vrea s[ impresioneze enoria=ii, s[-i domine =i chiar s[ pro -fite financiar dup[ ei.

Icoanele, care probabil au ap[rut în biserici ca un fel de materialdidactic din lipsa manifest[rii Duhului Sfânt, au ajuns s[ fievenerate devenind astfel idoli, întocmai cum Dumnezeu a poruncits[ nu facem (Exodul 20). Rug[ciunile pentru mor\i =i pomenilesunt tot o r[t[cire de la adev[rul Scripturii pentru c[ o dat[ ce omulmoare urmeaz[ judecata =i niciun vagon de preo\i sau predicatorinu mai pot ajuta sufletul care nu s-a împ[cat cu Dumnezeu =i nu atr[it pentru Dumnezeu cât timp avea suflare. „... Oamenilor le estedat s[ moar[ o singur[ dat[, iar dup[ aceea vine judecata“(Evrei 9:27). De multe ori uciga=ii de suflete poart[ haine preo\e=tipentru c[ pun sufletele oamenilor la un ad[post fals, f[cându-i s[se încread[ în ceremonii f[r[ rost f[r[ s[ le vorbeasc[ oamenilordespre poc[in\[, sfin\enie, Botez noutestamental în ap[ sau Botezcu Duhul Sfânt.

Mul\i oameni nu au auzit în via\a lor ceva despre „na=terea dinnou“ (Ioan 3:1-5), f[r[ de care Domnul Isus a spus c[ nimeni nupoate vedea Împ[r[\ia lui Dumnezeu; de=i merg mereu la loca=uride închinare. Dumnezeu nu este impresionat de od[jdii scumpe cidoar oamenii sunt. Dumnezeu este atras de o inim[ sincer[ careeste gata s[ asculte de Dumnezeu =i s[ treac[ de pe c[rareaîntunericului pe c[rarea Luminii, care este un drum mai îngust, darcare duce la via\[ ve=nic[. „Intra\i pe poarta cea strâmt[. C[ci larg[este poarta, lat[ este calea care duce la pierzare, =i mul\i sunt cei cemerg pe ea. Dar strâmt[ este poarta, îngust[ este calea care duce lavia\[, =i pu\ini sunt cei ce o afl[“ (Matei 7:13, 14). Este sufletul t[upe calea îngust[ a luminii sau pe cea larg[, a întune ricului? Câttimp ai suflare are rost s[ te cercetezi, pentru c[, dup[ ce trecem dinaceast[ via\[, c[in\a, lacrimile sau dorin\ele de bine nu mai ajut[la nimic bun, cum nu l-au ajutat nici pe bogatul nemilostiv

Ultima strigare

192 193

Marius Tripon

care nu po\i s[ le asociezi Domnului Isus sau apostolilor Lui, s[ lepui sub un mare semn de întrebare.

C[rarea luminii este c[rarea pe care te c[l[uze=te Cuvântul luiDumnezeu care str[punge inima =i te face s[ fii mai viu ca oricând.Studiul Scripturii aprinde un foc în suflet care te duce la aplicarealegilor Împ[r[\iei lui Dumnezeu din care facem parte din clipacând, prin poc[in\[, am fost n[scu\i din nou. C[rarea luminii teinvit[ s[ p[=e=ti pe ea predându-\i via\a Domnului Isus. Aceast[c[rare promite o via\[ de aventur[ în care vezi minunile luiDumnezeu; este o c[rare care la cap[t de drum promite o cunun[;este o c[rare pe care ai acces la tainele =i lucrurile lui Dumnezeu;este o c[rare pe care, prin Duhul Sfânt, Dumnezeu umbl[ cu tine(Ioan 14:17; 17:21). Pe aceast[ c[rare a luminii, râvna =i chiarsinceritatea nu pot suplini absen\a cuno=tin\ei biblice, a roadei =ichiar a darurilor Duhului Sfânt. Duhul Sfânt face ca evlavia s[ nufie mecanic[, adic[ doar ceremonii f[r[ via\[, ci face închinarea vie(Romani 12:1, 2).

Pe aceast[ c[rare a luminii omul poate gusta cea mai marefericire posibil[ acestuia pe p[mânt. El poate prin harul luiDumnezeu s[ fie cople=it de bun[tatea lui Dumnezeu =i s[primeasc[ umplerea cu Duhul Sfânt, ca apoi el s[ vorbeasc[ =is[-i mângâie pe al\ii. A=a s-a întâmplat =i în via\a lui David cândlumina Domnului a ajuns s[ str[luceasc[ în via\a lui ca soarele laamiaz[: „Duhul Domnului vorbe=te prin mine =i Cuvântul Lui estepe limba mea“ (2 Samuel 23:2). Lucrarea Duhului =i putereaCuvântului sunt dulci ca mierea din floare, dar omul nu are gustpentru ele pân[ când Duhul Sfânt, prin na=terea din nou(2 Corinteni 5:17) îi d[ acest gust. Umplerea cu Duhul Sfânt este oexperien\[ de credin\[ direct[ =i personal[ care st[ la îndemânaoric[rui suflet sincer, care, cu st[ruin\[, o dore=te cu toat[ inima =ieste disperat dup[ mai mult din Dumnezeu.

Pe c[rarea luminii Duhul Sfânt î\i d[ cele mai mari bucurii =i teface s[ sim\i cele mai adânci emo\ii de bucurie =i împlinire.Dragostea, adic[ Dumnezeu, S-a a=ezat în locul t[u de vinovat caremerita pedeapsa, ca s[ po\i p[=i =i tu pe aceast[ c[rare a luminii.

dup[ Scriptur[, dar este mult mai grav s[ la=i o astfel de persoan[s[ se duc[ în iad f[r[ avertizare. Directorul unei orchestresimfonice nu permite vreunui muzician s[ schimbe nici m[car onot[ din partitura de muzic[ pe care o cânt[. Un matematician nuaccept[ în geometrie sau în trigonometrie un procentaj de eroare.În sporturile de competi\ie se cere perfec\iune =i nu este loc pentrugre=eli sau favoruri; la fel este cu conformarea cre=tinului lacerin\ele lui Dumnezeu dup[ Scripturi. Conteaz[ ce crezi =i ce faci=i dac[ crezi ce nu este adev[rul Scripturii, oricât de sincer ai fi, nue=ti pe c[rarea luminii.

Este sufletul t[u pe c[rarea neprih[nirii, care este ca „luminastr[lucitoare“, cum spune Solomon în textul citat la început?Disciplina este ca un pod între \inta aceasta =i realizarea ei. „Cim[ port aspru cu trupul meu =i-l \in în st[pânire, ca nu cumva,dup[ ce am propov[duit altora, eu însumi s[ fiu lep[dat“(1 Corinteni 9:27). Fiecare dintre noi trebuie s[ aleag[ între aîndura durerea disciplinei acestui trup =i disciplina conform[rii laCuvânt, care dup[ un timp devine ceva u=or, devine o obi=nuin\[=i chiar o pl[cere, sau între a alege durerea regretului c[ amfi putut avea mântuire =i fericire ve=nic[; durere care va continuaîn ve=nicie.

Mul\i nu vor s[ se poc[iasc[ urmând credin\a evanghelic[pentru c[ zic c[ îi cost[ prea mult, f[r[ s[ \in[ seama c[ îi cost[mult mai mult dac[ nu se poc[iesc. „... Ascultarea face mai multdecât jertfele, =i p[zirea Cuvântului S[u face mai mult decâtgr[simea berbecilor“ (1 Samuel 15:22). Pentru acela care umbl[ pec[rarea luminii, ascultarea devine ca o arm[ împotriva ispitelor =iaceast[ ascultare devine tot mai u=oar[ pentru c[, pe m[sur[ ce Îlcuno=ti pe Domnul Isus mai bine, te p[ze=ti de tot ce \i se pare r[u,de dragul lui Isus care-\i devine înv[\[tor, prieten =i chiar iubit alinimii tale. Dac[ cineva, pe nea=teptate, î\i arat[ o poz[, nu po\i s[nu ai gânduri, dar este decizia ta s[ le accep\i =i s[ le continui saus[ le opre=ti, îndreptându-\i gândul la Cuvântul lui Dumnezeu careimediat î\i vine în ajutor ca s[ nu-\i p[tezi haina sufletului. Ca s[po\i merge pe calea luminii trebuie ca orice înv[\[tur[ =i obicei, pe


194 195

AFIRMA|II BIBLICE REFERITOARE LA NECESITATEA M~NTUIRII

1. To\i oamenii sunt p[c[to=i, f[r[ nici o excep\ie<Nu este nici un om neprih[nit, nici unul m[car... Nu este nici unul

care s[ fac[ binele, nici unul m[car... C[ci to\i au p[c[tuit =i sunt lipsi\ide slava lui Dumnezeu> (Romani 3:10, 12, 23). <Iat[ c[ sunt n[scut ]nnelegiuire, =i ]n p[cat m-a z[mislit mama mea> (Psalmul 51:5). Pentruc[ to\i ne-am n[scut cu o natur[ p[c[toas[, to\i suntem p[c[to=i,indiferent c`te p[cate am comis.

2. Consecin\ele p[catului sunt nefaste =i ve=nice<...plata p[catului este moartea> (Romani 6:23). Nu doar moartea

fizic[, ci moartea a doua, adic[ iadul. <Iazul de foc este moartea a doua.Oricine n-a fost g[sit scris ]n cartea vie\ii, a fost aruncat ]n iazul de foc>(Apocalipsa 20:14-15). Este o imagine sumbr[ =i ]nfior[toare, darafirmat[ cu t[rie de Dumnezeu ]n Cuv`ntul S[u.

3. Exist[, ]ns[, o speran\[ vie pentru orice p[c[tos, ]nmeritele jertfei Domnului Isus Hristos

<Dumnezeu }=i arat[ dragostea fa\[ de noi prin faptul c[, pe c`nderam noi ]nc[ p[c[to=i, Hristos a murit pentru noi> (Romani 5:8).<Fiindc[ at`t de mult a iubit Dumnezeu lumea, c[ a dat pe singurul LuiFiu, pentru ca oricine crede ]n El, s[ nu piar[, ci s[ aib[ via\a ve=nic[...Cine crede ]n Fiul, are via\[ ve=nic[; dar cine nu crede ]n Fiul, nu vavedea via\a, ci m`nia lui Dumnezeu r[m`ne peste el> (Ioan 3:16, 36).Aceasta este =ansa uria=[, oferta harului lui Dumnezeu adresat[fiec[rui om, oric`t de p[c[tos ar fi el.

4. Orice om prime=te m`ntuirea prin credin\a ]n IsusHristos

<Dumnezeu ne-a dat via\a ve=nic[, =i aceasta este ]n Fiul S[u. Cineare pe Fiul, are via\[; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are via\[.V-am scris aceste lucruri ca s[ =ti\i c[ voi, care crede\i ]n Numele Fiuluilui Dumnezeu, ave\i via\a ve=nic[> (1 Ioan 5:11-13). <C[ci tuturorcelor ce L-au primit, adic[ celor ce cred ]n Numele Lui, le-a dat dreptuls[ se fac[ copii ai lui Dumnezeu> (Ioan 1:12). <Dac[ m[rturise=ti decicu gura ta pe Isus ca Domn, =i dac[ crezi ]n inima ta c[ DumnezeuL-a ]nviat din mor\i, vei fi m`ntuit> (Romani 10:9). Po\i fi iertat detoate p[catele tale =i m`ntuit, chiar acum, chem`ndu-L pe DomnulIsus ]n inima ta cu credin\[, prin rug[ciune:

Prima dat[ trebuie s[ accep\i lep[darea de voia ta sau „lep[dareade sine“, cum mai este numit[, ca astfel s[ accep\i voia Lui. VoiaLui pentru tine este iertare =i o via\[ nou[ cu El ca Domn al vie\iitale. Voia Lui pentru tine este biruin\[ asupra p[catului. Voia Luipentru tine este via\[ ve=nic[ cu El în Cer.

Amin

196 197

Marius Tripon

Ne bucur[m c[ ai ajuns la finalul acestei c[r\i.Dac[ ]n urma citirii celor 52 de mesaje dore=ti s[ cuno=ti mai

multe despre umblarea cu Domnul, s[ te apropii mai mult deDumnezeu sau s[-\i ]nchini via\a =i inima lui Hristos, s[ ]ncepi s[}l urmezi pe Domnul, scrie-ne pe adresa de mai jos. Vom fibucuro=i s[ te sus\inem ]n rug[ciune =i s[ te ajut[m ]n dezvoltarearela\iei tale cu Hristos.

Societatea Penticostal[ de Misiune Cre=tin[ din Rom`niaStr. Cuza Vod[ nr. 29

410097 OradeaTel: 059-436 841

E-mail: [email protected]

Doamne, Dumnezeule, recunosc ]naintea Ta c[ sunt p[c[tos, c[Te-am ]ntris tat mult cu p[catele mele =i eram condamnat la os`ndave=nic[. }\i mul\umesc, Doamne, pentru c[ m-ai iubit a=a de mult, ]nc`tai dat pe Fiul T[u s[ moar[ ]n locul meu, pentru a-mi oferi iertarea dep[cate =i via\a ve=nic[. M[ poc[iesc de toate p[catele mele =i ]mi exprimdecizia de a m[ ]ntoarce cu adev[rat la Tine.

M[rturisesc deschis credin\a mea deplin[ ]n jertfa Ta sf`nt[, DoamneIsuse, =i decizia mea ferm[ de a Te primi chiar acum ]n inima mea caM`ntuitorul meu personal =i Domnul vie\ii mele. Doamne Isuse, intr[ ]ninima mea, iart[-mi toate p[catele =i schimb[-mi via\a.

}ncep`nd de ast[zi doresc s[-mi subordonez via\a voii Tale sfinte =i s[tr[iesc ]n ascultare deplin[ de Tine, Domnul =i M`ntuitorul meu. }\imul\umesc Isuse c[ m-ai m`ntuit! Amin.

Confirm hot[r`rea mea prin semn[tur[:Numele ___________________

Data _____________________

Dac[ ai f[cut rug[ciunea cu sinceritate =i credin\[ deplin[ ]njertfa Domnului Isus, acum tu e=ti m`ntuit. Dumnezeu te asigur[ c[:

1. P[catele tale sunt iertate (1 Ioan 1:8-9);2. Tu ai acum via\[ ve=nic[ (1 Ioan 5:11-13);3. Acum e=ti un copil al lui Dumnezeu ]n familia Sa (Ioan 1:12);4. E=ti mo=tenitor al slavei Sale eterne (Romani 8:17);5. El ]\i garanteaz[ siguran\a m`ntuirii tale (Ioan 10:28).Pentru ]ntre\inerea p[rt[=iei tale cu Dumnezeu:- Cite=te Cuv`ntul S[u ]n fiecare zi =i mediteaz[ la el;- Dezvolt[ zilnic o via\[ de p[rt[=ie cu Dumnezeu prin rug[ciune;- Caut[ p[rt[=ia copiilor lui Dumnezeu ]ntr-o biseric[ unde se practic[

rug[ciunea =i predicarea Evangheliei, pentru a putea cre=te ]n credin\[ =ia dezvolta p[rt[=ia cu Dumnezeu =i biserica Sa.

Acum, dac[ ai primit iertarea lui Dumnezeu =i m`ntuirea, vei dori ca=i altul s[ fie m`ntuit.

Dup[ ce ai citit aceast[ carte d[-o =i altuia, care nu a g[sit ]nc[m`ntuirea ]n Domnul Isus Hristos, s[ o citeasc[ =i s[ ajung[ la cuno=tin\aofertei de iertare a lui Dumnezeu prin Domnul Isus.

198 199

Date post:	05-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

ULTIMA STRIGARE · 2020. 7. 20. · am g[sit c[ la baza predicilor din acel timp st[tea...

Documents