ZTG ZIGLAR

CANpESTE oPTIMIST, INTn-O LUME CENUSIE,

seeaeNyA iN tupre cu cRtJtLE ztLNtcE

Edilia a II-a

Traducere din englezl de

LAURA STROE BOTORCU

cuRTsl.GvECHE

CUPRINS

PREFATA... e

cuM sA FolosrTr ACEASTA CARTE....... 11

Primasiptiminl

Cei mai importan[i oameni din America 13

Predicile plictisitoare ........... 16

Perseverenfa d[ roade.. 18

Nu ii denigra pe puritani................... 20

Aligatori qi oameni.... 22

Siptlmina a doua

Ce ironie! 24

Avem nevoie de o busoli morali........ 26

fhra tuturor posibi1iti1i1or................... 28

Lipsa schimbirii este stresanti 30

Exemplul este cel mai bun profesor 32

Siptimina a treia

Recunostinta existi 34

Statistici eronate....................:........ 38

Personalitatea...............................,....... 4l

Voca{ia de a-i sluji pe ceilal$.... 43

Siptimina a patra

Cum si uitim ceea ce am invifat 45

Greutilile pot fi de ajutor.......... 47

Dumnezeu nu se contrazice..........-.-. 49

Fan sau fanatic?....... 51

Oamenii prietenogi... 53

Siptimina a cincea

In spatele uEilor inchise.................. 55

$i tu pofi fi fericit....... 57

RAsu'-pldnsu'.................... 59

Orice s-ar intdmpla 6I

Gesturile de afecliune in particular gi in public........ 63

Siptimina a gasea

O poveste pentru zilele mohorAte............... 65

Si ridem, si pldngem sau si rezolvim problema..... 67

O atitudine infelegltoare face minuni ........................ 69

Nu rAde!i!... 7l

Lideri integri 73

Siptimina a gaptea

Un pahar cu iaurt 75

Adevirata noastri personalitate................... 79

Niciodati nu eqti prea bitrdn. 82

Sfaturi pentru oratori......... 84

Slptimina a opta

La ce bun?..

Nigte oameni binevoitori ...................

Pre(ul corect.......... ...............

Dennis Pericol Public..........

Integritatea

Siptimina a noua

Mai adaugi un zero....... 98

Voi a[i spus-o! 101

Respingerea stimuleazi creativitatea 103

Calea ugoare................... 105

Uneori trebuie si mai batl gi vdntul 107

Slptimina a-zecea

Oamenii inteligenli sunt amabili................... 109

Copilul de miercuri..........:.......... ll2Cigtigitorul este... ll4UnmodeIdemndeurmat............................... 116

Comunicarea cu partenerul de via!i............ 119

Siptimina a unsprezecea

Atitudinea imigrantu1ui................... l2lUn.mic dejun de mi1ioane..... L23

Virginitatea este la modi.......... 125

Ne migcim sau ne l6sim in voia gravitafiei?.............. 127

Talii joaci un rol important... 129

87

89

92

94

96

Siptim0na a douisprezecea

Cum si ne deconectim............... 133

Compasiunea este o afacere buni........... 135

Bruce qi banana.... 137

Prin prisma iubirii.......... L39

Siptimina a treisprezecea

Cum si v|prezentali la un interviu...... l4lSoarta nu are o memorie bund........... 143

Interesant, dar greqit.... 145

Angaja{ii prefera!i...... 147

Putem si ne bizuim pe femei..... 149

Siptlmlna a paisprezecea

Nu-i bai...... 151

Ce-ar fi fost dacl... 153

Si luim opatzd, 155

Lucrurile bune se intimpli oamenilor buni.............. 157

Un om optimist........................... 159

Slptlmina a cincisprezecea

Un pas inapoi, doi pagi inainte 161

Cilitoriile ar putea fi o solulie.. 163

Se intdmpli lucruri importante 165

Formula succesului... 167

Oamenii sunt importanli.............. 169

Slptimina a gaisprezecea

Existi valori morale absolute.. ..............:. l7lBogalii sunt diferili de siraci 173

Invincibilul 175

Ceea ce vrem si facem gi ceea ce trebuie si facem.... 177

Daci aq putea se o iau de la capit...... L79

Sipt[mina a EaPtesPrezecea

Oamenii generoqi primesc mai mult..... 181

Cercetagii ne invali o lecfie valoroasd 183

Progresul.... 185

O poveste incredibili 187

Iubire de tati 1gg

Siptimtna a optsprezecea

Nu este corect.."""" 191

Cauza stresului...... 193

Sensul lucrurilor... 195

Englezaeste o limbi difici1i......... 197

O solie frustrati + un so! nerlbdltor

= o afacere de succes 199

Slptimina a noulsprezecea

Pururi t4n1r............ 201

Munca nu este o glumi....... 203

Daci ceilalfi pot, po[i gi tu............. 205

Este vorba de economie, fraiere! ....:................ 207

Ce se intAmpld cu noi?.... 209

Siptimina douizeci

in ciuda unui destin potrivnic..................... 2lIToate lucrurile sunt trecitoare... 213

Vestea buni este ci vi puteli schimba...... 215

Fundagii sunt nigte vedete .. 2I7

Serviciile reprezinti elementul-cheie.............. 219

Siptimina douizeci qi unu

Ce-i mult strici........... 221

Simlul umorului este util....... 223

Bunele maniere conteazi..... 225

Sfaturi de la Helen 227

inlelepciunea di roade... 229

Siptimina douizeci s,i doi

Motivele reugitei me1e............ 231

Nu existl intotdeauna justificiri.... 233

Casi, dulce casi............. 235

Infrac(iunile gi analfabetismul............ 237

Handicap sau un alt gen de abilitate? 23g

Siptlmina douizeci gi trei

Cum rimdne cu loialitatea?...............................:.......... 241

Despre generozitate gi despre decizii 243

Perseveren(a, credinla gi stridania sunt risplitite.... 245

s2s 600....... 247

Muzica, filmele gi influen(a televiziunii. 249

Siptimina douizeci Ei patru

Graba strici treaba 25L

Serotonina 253

Lua[i-o mai lncet, domnule pastor!......... 255

Cum si depigim obstacolele. 257

intrebirile reprezinti rispunsul... 259

Siptlmflna douizeci. 9i cinci

Cind credeai ci nu te privesc............;........ 2:61

Mesq delaun campion olirnpic....... 26!

O dilemi comuni...... 265

George a fost un erou............. 267

Puterea exemplului este cel mai bun profesor 269

Siptimdna dou[zeci gi gase

Binele fbcut nu a fost uitat.. 271

E nevoie de timp 273,

Viala este o atitudine.. 275

Drumul spre promovare................. 277

Calea spre inima unei femei.. 279

CUM SA FOLOSITIACEASTA CARTE

MULII ELEVI EMINENTI se dovedesc a nu fi 9i nigte

gAnditori profunzi. Pentru a beneficia cdLt mai mult de

invi[iturile acestei cirli, citili cdte un subcapitol p e zi, apoi

meditali la ceea ce afi citit, 9i, daci este posibil, discutali

despre respectivul subiect. Fiecare paraboli are un scop.

Cdnd combinali cititul, meditalia qi disculiile despre para-

bolele prezentate in carte, ve(i gisi echilibrul, intrucit eu

vorbesc despre toate aspectele vielii. Am fbcut referire la

viafi in general (inclusiv la planul personal, la familie,

carierl gi la componenta financiari), pentru ci toate sunt

importante, in egali misuri.

Ribdarea, disciplina gi concentrarea sunt elementele-che-

ie. Reflectali la c6te un singur text pe zi. Dtteazd cam trei

minute si citili gi si scrieli citatul biblic de la sfArqitul fieci-

rui capitol pe un cartonaq de 13/8 cm. incepeli ziua astfel'

Citili fragmenhrl biblic cu voce tare, apoi, de-a lungul zilei,

reciti$-lin gand de mai multe ori. Seara, citili din nou tot

capitolul, agezati-ve in fala oglinzii, privifi-vi drept in ochi qi

citili extrasul din Biblie cu voce tare.

Gandifi-ve la mesajul slu. Daci incepeli 9i terminafi ziua

cum se cuvine, iar intre aceste dou[ momente acorda[i

t2 cANDE$TE oprrMrsr iNrR-o LUME cENUgrE

atenlie familiei dumneavoastri, ziua tuturor va fi maibuni, nu-i aga?

Unele mesaje pot fi comunicate in cadrul gedinlelor scurtede la birou sau pot fi impirtigite membrilor familiei dupice a(i luat masa. Citili capitolul respectiv cu voce tare, apoidiscutafi cdteva minute despre el. Aceasti rutini zilnicieste imposibili pentru majoritatea familiilor, dar dacireugifi si facefi acest lucru o dati sau de doui ori pe sipti-mini, beneficiile oblinute sunt inestimabile.

Psihologii spun ci primul lucru cu care ne confruntimdimineafa are un impact important asupra restului zilei.De asemenea, ultimul lucru la care ne gandim seara ne vapreocupa chiar gi in timpul somnului. Procedura pe care

v-o recomand vi va umple zilele de bucurie gi nop(ile delinigte.

Daci urma{i aceasti rutinl in fiecare siptimAni, pdnicind termina[i cartea vefi face progrese importante spre

un viitor mai bun, deoarece veli reuqi si rimdnefi optimistintr-o lume cenugie.

PRIMA SEPTAUANA

Cei mai importanli oamenidin America

Cuvdntullui Dumnezeu este du;manul dispe-

rdrii, este salvarea de kpitd, este promisiu-

nea viitorului, precum ;i ghidul' speranla ;i' inspiralia noastrd, acum ;i pentru totdeauna'

Ar gt BneNol TaYr,on

CU MAI MUTII ANI iN URMA, s-a fhcut un studiu despre

persoanele incluse in topul celor mai importanli oameni

din America. Cercetltorii au descoperit c[ din 25 000 de

familii fhcind parte din clasa muncitoare s-a nlscut un

singur copil care a figurat in topul respectiv' AcelaEi lucru

despre 10 000 de familii in care tat[l era muncitor calificat,

6 000 de familii de predicatori baptigti, 5 000 de familii de

avoca(i, 5 000 de familii de predicatori prezbiterieni, 2 500

de familii de dentigti 9i 1 200 de familii de preoli catolici

din care s-a niscut cite o persoani menlionati in topul

personalitililor.

Cu toate acestea, in fiecare a gaptea familie de misio-

nari cregtini s-a niscut o persoani menlionatl pe lista

personalitililor. Nu pot decAt s[ fac speculalii privitoare la

t4 GANDE$TE OPTIMTST INTR-O LUME CENUgTE

cauzele acestei diferenle remarcabile. Cu siguranfi, majo-ritatea predicatorilor aparlinind diverselor confesiunierau oameni cu credinfi in Dumnezeu, dar consider ci, incele mai multe cazuri, misionarii au manifestat un devo-

tament mai puternic. Ei au fost un exemplu de credinfigi curaj pentru copii. De asemenea, probabil ci. nu aveau

prea multe lucruri de oferit copiilor lor gi, datoriti faptuluici existau mai pufine surse de distrac[ie, cum ar fi ziarele

gi televiziunea, pirinlii petreceau mai mult timp alituri de

copii. Copiii au avut in ei un model zilnic i o gansi de a

observa ce inseamni cu adevirat succesul. pirin(ii lor pre-dau Biblia gi propoviduiau invifiturile acesteia zi de zi,avind o rela{ie speciali cu Dumnezeu, prin Iisus Hristos.Firi indoiali, modelul oferit de acegtia gi dovezile lor de

credinld au jucat un rol important in dezvoltarea copiilor.

Cu tofii am auzit teoria potrivit cireia ii invifim pe cei dinjur ceea ce gtim, dar ci reproducem ceea ce suntem; exact

acelagi lucru ni-l spune Dumnezeu in Evanghelia dupiLuca: ,,Niciun ucenic nu este mai presus decAt invilitorulsIu; dar orice ucenic desivdrgit va fi ca invifitorul siu'. pe

cind eram inci un tati tdnir, mama obignuia s6 imi spuniin repetate rinduri: ,,Fiule, copiii tii sunt mai atenti la ceea

ce faci decit la ceea ce spui."

in multe situalii, familia de misionari a trebuit si invefesi comunice intr-o alti limbi decdt cea materni gi siinterac{ioneze cu oameni provenind din alte medii cultu-rale, ceea ce a dus la maturizarea tinerilor. Atunci cAnd

CEI MAI IMPORTANTI OAMENI DIN AMERICA 15

copiii au revenit in America, au avut ocazia si observe ci

oportunitilile de acolo erau diferite qi le-au valorificat.

Frica Domnului este inceputul ;tiinlei. Acultd, fiule,invdfdtura tatdlui tdu 9i nu lepdda indrumdrile mamei

tale. Cdci ele sunt o cunund pldcutd pe capul tdu 9i un

lan{ de aur la gdtul tdu.*(Pnontn tu SotoruoN L 7-9)

* Citatele din Biblie sunt conforme cu versiunea in limba romind

editati in 1992 de Romanian Bible United - Bible Societies'

Predicile plictisitoare

Pe 11 septembrie 1772, Congraul Continen-tal a aprobat o invatilie de 300 000 $ pentru' a cumpdra Biblii care urmau sdfie d*tribuitein cele treisprezece colonii.

INCA nru COPILARIE, dar gi in prezent, am atzitnume-roase ironii gi critici la adresa predicilor plictisitoare pe careunii pastori le suslin in mod frecvent in fala credincioqilor.Faptul cl unele dintre ele pur gi simplu ii adorm pe ascul-titori nueste doar o vorbi in vdnt, ci o realitate! Dupi cumspunea cineva, ,,A predica este arta de a te adresa unui audi-toriu care doarme" sau ,,Predica incepe la unsprezece fix gise termini la douisprezece, c6nd toati lumea doarme."

Un pastor a declarat cdndva: ,CAnd diaconii mei adorm intimpul predicii, consider ci acesta este un vot de increderepentru mine, intrucdt ei au convingerea ci nu voi spunenicio erezie." Este o modalitate optimisti de a privi acestfenomen, nu-i asa? De asemenea, vi rog s[ luafl in calculgi urmitoarea posibilitate: cel care doarme ar putea creaceva de folos.

In l974,la biserica prezbiteriani din oragul North SaintPaul, statul Minnesota, unul dintre membrii congregafieiera Art Fry, care nu reugea sI se concentreze asupra pre-dicii gi astfel a inceput sd. viseze cu ochii deschigi. Acestom de gtiinfi, care lucra la compania 3M, era necijit ci,

PREDICILE PLICTISITOARE

de cite ori voia si marcheze anumite pagini din cartea

de imnuri, pierdea semnele. A meditat intens la aceast5

problemi gi in timp ce asculta predicile a ciutat o solulie.

Astfel, a inventat bilefelele adezive Post-it.

Nu cred cl Art i-a dezvlluit pastorului ce fbcea el in timpulpredicii, dar compania la care lucra gi milioane de ameri-

cani i-au fost recunoscltori pentru modul Practic in care a

fructificat aceste intervale de timp. Data viitoare cAnd ve{i

vedea pe cineva mo!6ind in timpul predicii, gindili-vici este un potenflal inventator al urmitorului model de

bilelele Post-it sau al oricirei astfel de giselnile moderne.

Sunt recunoscitor pentru faptul ci la biserica la care merg,

oricine inchide ochii este fie mort de-a binelea, fie mortde oboseali. Dr. |ack Graham gi corul relin aten[ia audi-

toriului prin informafii interesante, utile, de importanld

vitali gi pline de inspira{ie. Am asistat gi eu la unele slujbe

neinteresante qi am auzit predici greoaie, dar niciodati nu

am participat la o ceremonie religioasi plictisitoare. Cum

ar putea fi plictisitor Iisus Hristos, Creatorul intregului

univers? Hristos, a$a cum il cunosc eu, nu este niciodatiplictisitor. Cum ar putea fi plictisitor Cel Care i-a vindecat

pe bolnavi, i-a inviat pe morfi, a stipAnit apele 9i s-a jertfitpentru iertarea picatelor mele?

Cdci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit ;i nimic

tdinuit care nu va ie;i la lumind. Dacd are cineva urechi de

auzit, sd audd. El le-a mai zis: ,,Lua[i seama la ce auzi{i.

Cu ce mdsurd vefi mdsura, vi se va mdsura ;i vi se va da

;i mai mult."(M,o.r.cu 4, zz-25)

t7