POLITICA DU PONT DE EXCLUDERE A FEMEILOR DIN LOCURILE DE

MUNCĂ PERICULOASE

PREMISE ISTORICE ŞI BIOLOGICE

Cauzele defectelor congenitale la oameni nu sunt bine cunoscute. Deşi anumite medicamente şi substanţe chimice din mediul înconjurător provoacă aproximativ 5% dintre aceste defecte, cauzele care provoacă cel puţin 65% dintre ele sunt necunoscute.

Dintre cele aproximativ 28.000 de substanţe toxice înregistrate, peste 50 sunt mutagene (cauzând defecte cromozomiale în spermatozoid sau în ovul) şi cam 500 sunt teratogene (putând să cauzeze deformaţii ale fătului).

Nişte evenimente tragice din anii 1960 au demonstrat efectele teribile pe care le poate produce o substanţă teratogenă asupra dezvoltării unui fetus, deşi agentul teratogen poate fi absolut inofensiv pentru femeia însărcinată. Medicii au prescris thalidomida ca pe un calmant pentru gravide, dar ulterior au constatat că medicamentul provoca fătului defecte oribile: lipsa unor membre, malformaţii ale ţesuturilor, precum şi alterarea severă a unor funcţii fiziologice, de natură să afecteze grav şi ireversibil dezvoltarea normală a copilului.

POLITICA ADOPTATĂ DE CORPORAŢIA DU PONT

E. I. Du Pont de Nemours & Co., cel mai mare producător de chimicale din lume, acordă de multă vreme o mare atenţie combaterii efectelor expunerii personalului la factorii toxici. Du Pont utilizează un număr redus de substanţe periculoase – printre care plumbul, anilina şi orthotoluidina – care necesită un control special. De-a lungul timpului, compania a promulgat o serie de politici legate de riscurile reproductive, printre care şi una ce viza problema defectelor cauzate fetuşilor de expunerea angajatelor însărcinate la agenţi teratogeni.

La constatarea prezenţei factorilor teratogeni, compania a recurs în primul rând la anumite măsuri de protecţie, menite să elimine riscul de expunere sau măcar să reducă acest risc la un nivel acceptabil. Măsuri tehnice: echipament special de ventilaţie, de spălare, epurare etc. Măsuri administrative: reglementarea timpului de expunere, echipament de protecţie etc.

Dar dacă toate aceste măsuri de protecţie nu pot asigura un nivel acceptabil de expunere, Du Pont a adoptat singura soluţie eficientă: femeile fertile vor fi excluse din locurile de muncă periculoase.

Organizaţiile feministe au protestat, acuzând această politică de clară discriminare sexuală. Feministele au reclamat faptul că un număr considerabil de femei sunt excluse din anumite locuri de muncă foarte bine plătite şi au solicitat dreptul oricărei femei fertile de a semna un act legal valabil de asumare conştientă a riscurilor, în virtutea căruia să poatăocupa sau menţine un loc de muncă afectat de agenţi teratogeni.

REPLICA ORGANIZAȚIILOR FEMINISTE

Du Pont a respins ideea că o femeie expusă unor riscuri de sănătate ar putea să semneze un astfel de act legal valabil, deoarece politica de excludere urmărea să protejeze fătul, nu femeia. Apărându-şi politica, Du Pont a susţinut că “absolvirea angajatorului de orice pretenţii ulterioare de către femeia salariată nu poate avea nici o relevanţă legală deoarece, o dată născut, fătul tarat poate avea propriile sale drepturi în calitate de persoană, drepturi la care mama nu este îndrituită să renunţe“.

DISPUTE ÎNTRE DU PONT ȘI FEMINISTE

Chiar dacă unele curţi supreme din diferite state americane au admis această poziţie, grupurile feministe au continuat să considere excluderea preventivă drept discriminare sexuală, bazându-se îndeosebi pe apariţia unor dovezi că produsele chimice industriale, care pot afecta fătul, pot avea, de asemenea, efecte adverse şi asupra sistemului de reproducere masculin.

Du Pont a replicat arătând că sexul părţii excluse este irelevant, de vreme ce scopul politicii sale este acela de a proteja posibilul făt. Du Pont a atras atenţia asupra faptului că “deosebita complexitate a chestiunii rezidă în natura distinctă, dar nu separabilă, a grupurilor afectate – fetuşi şi femei. Du Pont a exclus femeile numai pentru că ele pot rămâne gravide şi aduce fătul la locul de muncă.”

Du Pont a considerat că dificultatea de a stabili sarcina în fazele ei timpurii, atunci când fătul este cel mai vulnerabil, reprezintă un argument solid în favoarea politicii de excludere.

DISPUTE ÎNTRE DU PONT ȘI FEMINISTE

Cu toate acestea, avocaţii feministelor au continuat să acuze companiile din industria chimică, printre care şi Du Pont, de faptul că nu sunt interesate să investească suficient în dezvoltarea unor soluţii tehnologice de control al embriotoxinelor. O acuză obişnuită a sindicatelor este aceea că angajatorii preferă să protejeze salariatele prin excluderea lor din locurile de muncă riscante, în loc să facă locul de muncă sigur atât pentru femeia salariată, cât şi pentru făt. Managerii, însă, susţin că niveluri acceptabile de expunere nu se pot asigura, având în vedere soluţiile tehnice existente şi datele disponibile privind factorii de risc.

DISPUTE ÎNTRE DU PONT ȘI FEMINISTE

DECIZIA US SUPREME COURT DIN 1991

În ianuarie 1981, The New York Times publica un articol incitant despre ultimele evoluţii pe piaţa americană a muncii. Tot mai multe salariate fertile preferau să se supună sterilizării voluntare decât să renunţe la bine plătitele slujbe care implicau expunerea la factori teratogeni. Această dezvăluire a stârnit vii dezbateri asupra unei noi probleme din sfera drepturilor civile: anume dacă ar trebui să i se permită unei companii să discrimineze o femeie spre a-i proteja copilul nenăscut, sau dacă practica excluderii unei femei din anumite slujbe bine remunerate, din cauza fertilităţii, reprezintă încă o formă clară de discriminare sexuală la locul de muncă.

Zece ani mai târziu, pe 20 martie 1991, the US Supreme Court a decis în procesul dintre Auto Workers şi Johnson Controls, Inc. [o relativ obscură companie, care fabrica baterii auto] că angajatorii nu au dreptul legal de a adopta politici de protecţie fetală, care exclud femeile fertile de la ocuparea unui loc de muncă periculos, deoarece astfel de politici implică o ilegală discriminare sexuală. Totuşi, decizia Curţii Supreme era, în anumite privinţe, limitată. Ea a lăsat corporaţiile americane într-o stare de incertitudine în ceea ce priveşte tipul de politică salarială care ar putea să protejeze efectiv fetuşii de riscurile reproductive.

O DECIZIE JURIDICĂ MORALMENTE CONTROVERSATĂ