GREGMITCH

DE SUB

BERTIlllJLUI

ELL

ililrrljRrrr

IIDUI.

rtfr

iqi meritd via{a, Iibertatea numai acela

ce zilnic gi le cuceregte nehcetat.

- Goethe, Faust.

Cuprins

10 GREG MITCHELL

Tunelurile de sub Zidul Berlinului este o carte bazatd strict pe

mlrturii istorice gi reflec[ii ale unor participan{i gi martori la eve-

nlmente. Nu conline secven.te de dialog inventat. Scenele recreate

nu sunt imaginate, ci, in majoritatea cazurilor, sunt bazatepe istori-

rlrile a doi sau mai mulli participanfi. in afara cazurilor in care

lcest lucru este clar evidenfiat, orice secvenli intre ghilimele este fie

o discugie redatl ca atare (impirtiEitl de martori, adesea in timpul

Not[ ceffe cititor

iului cu autorul); fie o sec{iune preluati dintr-o lucrare cu ca-

,acter autobiografic, o carte sau scrisoare, o poveste redati pe cale

orali, o mirturie in instanfa de judecati, un interogatoriu, o tran'rcriere a unei stenograme din arhivele Casei Albe sau vreun alt do-

cument citat in ,rot.l" de subsol. in cazul anumitor citate, au fost

corectate grqgelile de sintaxi si ds,punctuafie. Toate numele sunt

reale. Adresele din Berlin, acolo unde numele de strizi sunt com-

blnate cu ,,strasse" intr-un singur cuvAnt (ex.: Schonholzerstrasse)

redate in text, pentru mai multe hzibilitate, cu ,,Strass e", ,,Platz"

leu,,Alee" in cuvinte separate.

lnsugi autorul a constatat cu surprindere ci majoritatea eveni-

mentelor gi episoadelor importante surprinse in naratiunea sa (gi,

h mod categoric, cele mai captivante secliuni) sunt bazate pe lun-

$le interviuri sus{inute cu aproape toli organizatorii importan{i de

ri, dar gi cu o parte dintre curieri gi evadali; dar qi pe sutele

pagini de documente din arhivele Stasi, strict confidenfiale p6niItunci, cit gi pe dosare recent declasificate ce aparlin Departamen-

tului de Stat al SUA 9i CIA.

GERMANIADEEST

xeq ZidulBerlinullui

0 4 mile

0 4 kilometri

16 GREG MITCHELL

NARA-DE - National Archives and Records Administration,College Park, Maryland (documente ale Depatamentului de Stat

gi ale CIA fbcute publice in ianuarie 2014 de citre NationalDeclassification Center)

Newseum - Newseum, Washington, D.C. (interviuri video gi tran-scrieri ale cuvintelor scrise peZidd Berlinului)

NfT- TheNew YorkTimes

PR of IFK - Timothy Naftali, Philip Zelikow si Ernest May. The

Presidential Recordings of lohn F. Kennedy: The Great Crises. 3

volume. New York WW Norton, 2001

RFP - Reuven FrankPapers, Tufts University, Medford, Massachusetts.

r

1. CiclistulFEBRUARIE - MARTIE 1962

Harcy Seidel triia pentru acliune, vitezi, pericoll. Iar ciclismulpromitea toate aceste lucruri. Harry ar fl avut toate gansele si fiecampion olimpic - probabil ci gansa era lnci de partea lui -, cu

condilia si-gi revizuiasci atitudinea, cici la cei23 de ani era inci laapogeul formei lui fizice. Dar Harry era diferit. Atunci cAnd igi

punea ceva ln minte, iEi urmirea scopul cu totali determinare, iaracum nu mai era vorba doar despre urmitoarea curbi, de linia de

sosire gi nici de urmitoarea cursi. Cu doar cAteva luni inainte

concurase in aplauzele a mii de fani in arene zgomotoase. Poza luiaplruse in toate ziarele. Copiii strigau dupi eroul inalt gi brunet oride cAte ori il recunogteau pedalAnd pe strizile din Berlin. Dar acum

rimisese aproape de unul singur. Nimeni nu-l mai aplauda, chiarclaci ar fi meritat si primeasci recunogtinli pentru ceva mult maiimportant decAt reugitele sale din ciclism. Aplauzele insi ar fi fost

tun lucru mult prea primejdios.Rotraut, solia lui Harry, trdise cu teama in suflet pentru el inci

de la aparilia noii bariere menite si imparti Berlinul in doui, pe

13 august 1961. De fi.ecare dati cAnd il vedea plecind intr-una

I Pentru mai multe informalii despre Harry Seidel gi despre viala sa, vezi HarrySeidel int.; Pierre Galante, The Berlin Wall (Garden City, N.Y.: Doubleday,

1963), pp. l-138; Burkhart Veigel, Wege durch die Mauer (Berlin: BerlinerUnterwelten, 2013), pp.225-245; Dietmar Arnold gi Sven Felix KellerhoflDie Fluchttunnel von Berlin (Berlin: Propylaen, 2008), pp. ll4-123.

18 GREG MITCHELL

dintre misiunile lui secrete, se intreba daci avea s5'-l mai vadi vre-

odatiL intorcAndu-se acasi. Prietenii lui Harry il considerau un

draufgiinger - un individ clruia ii place s[ triiasci periculos. Toli

apropialii il implorau si renunfe la incerclrile care ii puneau via(a

in pericol, si se intoarci la ciclism Ei s[-gi deschidi chiogcul de

ziare despre care vorbea tot timpul -, dar iqi riceau gura de po-

mani. in primele luni dupi aparifia Zidului, Seidel deja igi condu-

sese solia, fiul Ei alli peste 20 de cunoscufi dincolo de granifa

aceea aproape impenetrabili, in Berlinul de Vest. Iar Harry incivisa si salveze nenumlrate alte persoane (practic, pe aproape tolicei din Berlinul de Est).

Seidel adunase doar laude din partea statului ln timpul carierei

sale de ciclist, care a culminat cu citeva titluri cAgtigate in Berlinul

de Est qi doui medalii in campionatul RDG in 1959. Abia trecut de

20 de ani, renunlase la munca de electrician dupi ce statul incepuse

si il pliteasci s[ concureze cu normi intreagl. $i chiar daci imagi-

nea lui era promovat[ prin toate canalele de propagandi, Harry nu

se dovedise a fi indeajuns de patriot cind, spre deosebire de mullidintre ceilalli membri ai echipei nalionale, refuzase si ia steroizi

pentru a-gi imbunlt[li performanfele. De asemenea, refuzase si se

aldture partidului comunist, la putere atunci in RDG. Drept urmare,

pierduse orice gansi s[ fie convocat in lotul olimpic pentru anul

competifional 1960, iar stipendiile guvernamentale dispirur[ 9i ele

cu totul.Acum,la inceputul anului Lg62,repttalia lui, aqa cum era oglin-

dite in dosarele poliliei secrete din Germania de Est, unde era cata-

logat cafluchthelfer unul dintre cei care ii ajutau pe cei disperali sievadeze,ii egalase faima de ciclist. insi' aceasti schimbare nu venise

f[ri un cost.

Prima evadare la care contribuise Seidel fusese a lui insuqi. indimineala de 13 august, la doar cAteva ore dupl ce bariera aceea de

sdrmi gi beton ap[ruse ca din neant ca si imparti in mod brutal

Berlinul, Seidel pir[sise apartamentul in care locuia cu sofia, fiul 9i

Tunelurile de sub Zidul Berlinului 19

soacra sa in districtul Prenzlauer Berg ca si exploreze frontiera pe

bicicleti. La sud de centrul oragului gisise un loc in care sArma

glrimpati era pu(in lisati. Y}'zind cipaznicii erau prea ocupali cu

protestatarii, igi puse bicicleta pe umdLr gi siri gardul. Era un test,

rnai mult decdt orice. iqi ddduse imediat seama ci se putea intoarce

lrr fel de repede in partea de Est - ceea ce qi ftcuse, citeva ore mai

lirziu, trecAnd pe la un punct de control. (Pe atunci inci nu era o

lrroblemi si mergi in acea direcfie.) $i, aga cum ii stitea in fire,

llarry erape deplin increzitor ci putea si sari din nou peste gardul

tle s6rmi ghimpati in orele urmitoare. Nu era deloc dispus si ii lase

in urmi pe Rotraut gi pe bebelugul lor, Andre, dar nici nu voia s[-gi

piardl postul de distribuitor de ziare pe care 1l avea ln Berlinul de

Vest. Chiar dacil ar fi rimas blocat de partea cealalti a barierei, era

sigur ci avea si g[seasci o solulie prin care si-gi scoati de acolo

l'amilia gi mama.

Cdteva ore mai tdrziu, Harry ar fi vrut s[ incerce din nou si se

strecoare in Vest, dar gardienii pireau s[ fi inisprit controalele.

lmediat dup[ lisarea intunericului, iqi impachet[ paqaportul intr-ofolie de plastic gi se aventuri in riul Spree, hotirdt sd strlbati inotcei aproape 200 de metri pAni in partea de Vest. Iegind la suprafali

ca s6-Ei tragi risuflarea, aproape se ciocni de una dintre galupele

poliliei din Berlinul de Est. Harry rimase ascuns pAn[ ce il auzi incele din urmd pe unul dintre poliligti spundnd:

- Si rnergem, nu-i nimic de v5'zut aici.

Odati ce barca se indepirti, igi continul drumul inot pdni la mal'

in timp ce Seidel fbcea fel de fel de planuri cum si-gi salveze fa-

milia, unul dintre fra{ii lui Rotraut incercase si le scoati de acolo pe

ea, pe mama ei gi pe mama lui Harry, impreunl cu copilul, folo-

sindu-se de pagapoarte vest-germane, in care aplicaser[ fotografii

care le seminau. Dar cind fratele ei incercase si li strecoare cu

paEapoartele acelea false printr-un punct de trecere, grdnicerii nu

se lisaseri plcili1i. Mama gi soacra lui Harry fuseseri arestate.

Solia lui fusese l[sati in libertate doar pentru ci avea un copil de

20 GREG MITCHELL

crescut. infuriat, Harry iqi juri si-gi recupereze mama de indat[ ce

aceasta avea si iasl din inchisoare gi si plece numaidecit in ciuta-rea soliei gi fiului siu.

Dupi un nou tur de bicicleti, de data acesta pe partea vestici aZid:ullJi, ajunse la concluzia ci cel mai sigur loc de evadare era de-a

lungul Kiefholz Strasse, pe ldngi Treptower - unul dintre cele mai

mari parcuri din oraq. Acolo nu era nimic in afari de sdrmi ghim-

patd - nici gard, nici zid de beton -, iar in zona ocupatl de ame-

ricani erau o mullime de copaci qi tuf,guri, lucru ideal pentru

acoperire. Ca siL rimin[ la adipostul intunericului, trase in cAteva

felinare din apropiere cu o armi cu aer comprimat.

in seara de 3 septembrie 19611, la trei siptimAni dup[ aparilia

Zid:ul:ui, Rotraut, o femeie sublirici, cu ochi albagtri, primi un tele-

fon neaEteptat. Harry o suna dintr-o cafenea din Est ca si o anunle

ci avea s[ vini dupl ea in urmitoarea ori. Rotraut, a cirei familie

emigrase din Polonia, era impotriva comunigtilor. Ca gi solul ei, gi

ea se gAndise la tot felul de scenarii de evadare, aga ci se bucurd

cind auzi propunerea lui Harry. CAnd acesta ajunse acasi, ii spuse

si se imbrace in negru, sI ii dea celui mic o jumitate de pastili de

dormit gi s[-l urmeze. La scurt timp, se strecurau deja printre

tufigurile de pe Kiefholz Strasse, spre locul unde Harry tiiase deja

sArma ghimpati. Se tAri de-a bugilea pe sub gard, dupi care se ridicigi trase sArma in sus. Rotraut ii d[du mai intli copilul gi apoi se

strecuri gi ea in Vest. Dupi care fugiri amindoi cit ii linuri picioa-

rele spre magina lui Harry, un Ford Taunus. Cdteva minute mai

tdrziu, cei trei membri ai familiei Seidel iqi trigeau sufletul in apar-

tamentul lui Harry, din districtul Schoneberg.

Doi dintre fralii lui Rotraut nu avuri insi parte de un final la fel

de fericit, fiind arestali sub acuza(ia cd ar fi gtiut despre fuga surorii

lor qi ci ar fi ajutat-o chiar si evadeze.

1 Galante, Berlin Wall, pp. 98-103.

Tunelurile de sub Zidul Berlinului 2l

Pulini locuitori ai Berlinului de Est gi-ar fi imaginat vreo clipi cizidul ridicat intre cele doui zone ale oragului - sau ,,bariera de

protecfie antifascisti", cum o numise Walter Ulbricht, liderul( ]ermaniei de Est (ca si dea de infeles ci nu era striin de scrierilelui Orwell) - ar putea si rimini prea mult timp in picioare. insiIlarry Seidel nu se numira printre optimiqti. El era de plrere c[cicatricea aceea enormi, urAti qi statul polilienesc erau menite slthreze pentru totdeauna. $i ce ar fi putut Vestul s[ faci? Berlinulcra o insuli addnc fracturati care plutea Precar in mijlocul statului

r:omunist, la peste o suti de kilometri distanli de Germania de Vest.

in clipa aceea, Harry Seidel gtiu cI aventura sa la granifi de-abia

incepuse. in primul gi-n primul rind, trebuia si-gi salveze mama.

DUPA ani intregi de lipsuri gi ralionaliziri, locuitorii dinllerlinul de Est ajunseseri si faci hazdenecaz, spunind c5' gi atunci

cind iEi permiteau si cumpere mere gi cartofi, giseau adesea viermiin ei - ,,sunt mai scumpi cu viermii la pachet". O alti glumi amari:

,,.,Stiai ci Adam gi Eva erau, de fapt, din Germania de Est? Nu aveau

lraine pe ei, erau nevoifi si imparti un mir gi toati lumea incerca

sa-i facl si creadi ci triiau in paradis".

La pufin timp dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial, o linie

;crpuiti impirlea deja Germania in doud zone incompatibile pe

harti, chiar inainte ca acestea si se numeasc[ oficial Republica

l)emocrati Germani (RDG) gi Republica Federald German5 (RFG)1.

( )ermania de Vest (RFG), era formatd din sectoarele ocupate de

irrnericani, francezi gi britanici. Republica Democrati Germani,care constituia sectorul sovietic, era ,,jumltatea" mai mici a

( )ermaniei in ceea ce privea intinderea teritoriului, popula{ia qi, din

I I rrederick Tayl or, The Berlin Wall (Londra: Bloomsbury, 2006), pp. 1 8- 1 85;

lrrcderick Kempte, Berlin 1961 (New York G.P. Putnam's Sons, 2011), pp.

l 362; W.R. Smyser, Kennedy and the Berlin Wall (Lanham, Md.: Rowman

& Littlefield, 2010), pp. 1-123; Peter Wyden, I4rall (New York Simon &Selruster, 1989), pp. I -219.

22 GREG MITCHELL

ce in ce mai pregnant, forla economici. in 1955, pe cAnd se afla in

plin boom economic, iar locurile de munc[ se giseau din abundenfS,

Germania de Vest a oblinut suveranitatea deplini, chiar daci tru-

pele celor trei forle de ocupafie inc[ se mai aflau in !ar6. intre timp,

comunigtii din Germania de Est ficeau tot posibilul si impiedice

valul enorm de oameni care plecau din !ar6. De Ia finalul anilor'40

gi pAni in 1961, aproximativ 2,8 milioane de est-germani au fugit

in Vest.

Majoritatea acestor oameni, aproape 2oo/o dinpopulalia RDG, in

mare parte muncitori inalt calificali gi specialigti cu studii superi-

oare, au reugit si fugi trecAnd prin Berlin. Granifele externe ale

RDG erau bine p[zite de soldali, dar granila dintre sectoarele

Berlinului, plasat adAnc in inima Germaniei de Est, a rimas relativ

uEor penetrabili. Nivelul de control diferea de la un loc la altul

acolo unde cele patru sectoare ale oragului se intAlneau. Din multe

puncte de vedere, Berlinul continua si fie un singur orag, cu servicii

de telefonie, linii de metrou, tren, tramvai 9i autobuz interconec-

tate. in jur de 60 000 de locuitori ai Berlinului de Est cu permise de

trecere oficiale - profesori, doctori, ingineri, avocafi, tehnicieni,

studenli - treceau zi de zi granila spre Vest ca si meargi la muncS'

sau la cursuri la Universitatea Tehnicil sau Ia UniversitateaLibetl2.

Lor li se spunea grenzgiinger - cei care trec granifa. Mulli dintre ei

nu s-au mai intors niciodati in Est. in 1961, populalia de 2,2 mtli-

oane de locuitori a Berlinului de Vest era deja dubl[ fap de cea a

sectorului de r[sirit.Sovieticii erau din ce in ce mai alarmali. Nikita Hruqciov, secre-

tarul general al partidului comunist al Uniunii Sovietice, omul care

conducea cu mAni forte URSS, vorbea despre Berlinul de Vest ca

despre ,,un os in git". in acelagi timp, il asemina unei perechi de

testicule pe care le strAngea in pumn de fiecare datl cAnd voia ca

I Technische Universitdt Berlin (TU).2 Freie Universitlt Berlin (FU).

Tunelurile de sub Zidul Berlinului 23

( )ccidentul si lipe de durere. in noiembrie 1958, Hrugciov emisese

rrrr ultimatum prin care dd'dea Ease luni celor trei nafiuni vestice

l'cutru semnarea unui acord de transformare a Berlinului de Vbst

intr-o zoni ,,liberd", demilitarizati, urmati de retragerea totali a

hrrfelor de ocupafie occidentale din oraq. Alialii au respins propu-

rrcrea sovietici, insistAnd ci diviziunea aceea nefireasc[ a oragului

trcbuia sd se incheie cu alegeri libere in fiecare sector gi, in cele din

trrrni, cu o reunificare. Hruqciov didu inapoi pentru moment. in( arnpania pentru pregedinlia SUA din 1960, |ohn F. Kennedy pre-

zicea ci Berlinul avea s[ continue ,,si ne testeze nervii 9i rdbdarea".

Primul summit Kennedy-Hrugciov a avut loc la inceputul luniirtrrrie 1961, la Viena. Conducdrtorul sovietic in vArsti de 67 de ani qi-a

inceput discursul spunind ci Berlinul era,,cel mai periculos loc din

hrrne". PunAndu-l la incercare pe novicele |FK, Hrugciov a ameninlat

sii semneze pAni la urm[ mult agteptatul ,,tratat de pace" cu Germania

tlc Est, punAnd astfel capit inlelegerii dintre cele patru puteri cu pri-

vire la partajarea Berlinului. Astfel, est-germanii urmau s[ preia

t ontrolul tuturor ciilor de acces ale Vestului spre orag, aeriene, fero-

viarc sau rutiere. Cele trei nafiuni occidentale au respins din nou

itlcea. Cu toate acestea, un Kennedy vizibil intimidat gi depigit de

sitr-ralie sugeri ci Statele Unite aveau si accepte diviziunea semiper-

ruirnenti a Berlinului, ceea ce ii dldu qi mai mult avAnt lui Hrugciov.

La finalul summitului, Kennedy le m[rturisi apropialilor c[ ,,akrst cel mai ingrozitor moment din viala mea. M-a doborAt"l. |FKIt' a spus consilierilor sli ci Statele Unite nu aveau cum si interviniprca mult in ajutorul celor din Berlinul de Est - singurul lel rdmA-

rrrrnd acela de a le apira interesele celor care reugiseri si ajung[in Vest. L-a asigurat pe unul dintre principalii sii consilieri ci,,[)umnezeu mi-e martor ci nu sunt un izola{ionist, dar ar fl o pros-

lie din partea mea si risc vie(ile unui milion de americani pentru o

I Kcmpe, Berlin 1961, pp.257-261; Smyser, Kennedy and the Berlin Wall,

ltf.71-75.

24 GREG MITCHELL

cearte despre cine ia o autostradi... sau pentru ci germanii vor o

Germanie reunificati". La urma urmei, adiugase el, ,,nu din cauza

noastri Germania nu este unite':

intr-un discurs din data de 25 iulie 1961, Kennedy a declarat ciStatele Unite nu igi doreau o noui' confruntare avdnd ca motiv

Berlinul. Totugi, dat fiind faptul ci sovieticii pireau s5 se pregi-

teascd de rizboi, |FK a dispus o intirire a prezenlei militare. ,,Vrem

pace, dar nu o si ne predim niciodati", a declarat Kennedy. Cei din

Berlinul de Vest s-au concentrat insi pe un alt aspect al discursului:

Kennedy pdruse si sugereze ci, in timp ce Statele Unite aveau sicontinue sd apere cu invergunare Germania de Vest, ii vor lisa pe

comunigti s[ faci ce vor in Est. in contextul acestei situafii tensio-

nate, numirul est-germanilor care ajungeau in centrul de refugiali

din Berlinul de Vest, o colonie de25 de clldiri in Marienfelde, cres-

cuse semnificativ. La inceputul lui 1961 soseau in medie 19 000 de

oameni pe luni, dar numdrul se dublase la inceputul lui august.

Germanii din Est nu avuseser[ niciodat[ dreptul si participe la ale-

geri libere, dar acum votau intr-un mod mai mult decAt edificator,

prin pirdsirea RDG.

Walter Ulbricht,liderul de 68 de ani al Germaniei de Est, care

purta un barbigon in stilul lui Lenin, deja se siturase si vadi cum

tot mai mulli concetifeni de-ai sii treceau ,,dincold'. Cu binecuvALn-

tarea lui Hrugciov, comandase cu cdteva sdptimAni mai lnainte

cantitili industriale de sdrmi ghimpatl, garduri 9i blocuri de beton,

fantezia sa de a crea o barieri permanentl in jurul Berlinului de

Vest pirAnd gata si prindiviafi. in mod ciudat, in pofida investiliilor

enorme ln serviciul de informa(ii secrete din Berlin, americanii nu

Etiau mai nimic despre aceste planuri. Raportul zilnic pe care preqe-

dintele Kennedy il primea din partea celor de la CIA nu fhcea nicio

referire la aqa ceva.

Nu cd ar fi avut vreo importanfi. Liderii americani aveau o ati-

tudine ambivalenti in privinla sigillrii granilei. Ulbricht se simliincuraiat dupd ce vdzu un interviu televizat din 30 iulie, intens

Tunelurile de sub Zidul Berlinului 25

promovat, cu |. William Fulbright, un cunoscut senator democrat

ilin SUA. Fiind intrebat dac[ RDG ar putea incerca si reducl ten-

siunile interzicAnd fuga refugialiloa Fulbright a rispuns: ,,Dacilrotdri.sc siptimAna viitoare si-gi inchidi granifele, pot face acest

Itrcru fbri si violeze vreun tratat. Nu inleleg de ce Germania de Est

rru-gi inchide grani(a... Cred ci e dreptul lor si o inchidl oricAnd"l.t lanalele media din Germania de Vest gi diploma(ii americani dinllonn, capitala RFG, l-au criticat dur pe Fulbright. Unii au inceput

si ii spuni,,Fulbricht".Pregedintele Kennedy nu fbcu nicio declaralie publici2. insl ii

spuse unui consilier de la Casa Albi ci ,,Hrugciov pierde Germania

tlc Est. Nu poate lisa si se intAmple una ca asta. Daci Germania de

lrst se duce, atunci se duc qi Polonia qi toate celelalte state dinlurropa de Est. Este obligat si g[seascd o solufie prin care si opreascl

valul de refugiafi. Poate un zid. $i n-o si avem cum s6-l oprim'.

Intre timp, Hrugciov il asigura pe Ulbricht ci ,,odat6 granifa in-tlrisi, americanii gi vest-germanii vor fi ferici[i". Hrugciov a mai

prctins ci ambasadorul american la Moscova ii spusese cd valul dint c in ce mai puternic de refugiali ,,le dldea mari bitii de cap celor

rlin Germania de Vest. Asa ci, odati ce vom institui controale mai

eliciente la frontieri, toati lumea o si fie mul1umiti". Ulbricht i-a

incredinlat aceastd misiune lui Erich Honecker, responsabilul siuirr chestiuni privind securitatea.

Pe 13 august, la pulin timp dupi miezul nopfii, a fost ridicatprimul gard de sArmi ghimpati de-a lungul principalelor bulevarde

rle la granifd, marcindu-se astfel inceputul procesului de izolare a

llcrlinului de Vest, pe intreg perimetrul siu, de 150 de kilometri.Mii de soldali sovietici au stat de gardi in caz ci manifestanlii dinVcst ar fi incercat si opreasci lucririle. Hrugciov a\usese grijl si-l

I liempe, Berlin 1961, p. 315; Smyser, Kennedy and the Berlin Wall,p.90.r Kempe, Berlin 1961, pp. 316-318; Smyser, Kennedy and the Berlin Wall,

pp. 89-95.