AHMET INSEL

TU l1[ IAv

LUI ERDIEANiNrnn YrsuI. DEMocRATTETgr TENTATTA AUTorurnnA

Traducere din limba francezd de Geanina TivdiCuvint-inainte de Cristian Diaconescu

ConftrISTORIE

Cuprins

Cuvhnt-inainte..... 5

Prefo{a pentru edilia in limba romdnd - Lovitura de stat -,un mare dar de la Dumnezeu" 11

Introducere - Fondarea unei noi Turcii . 2L

Capitolul I - MoStenirea unei republici autoritare 31

Meandrele modernizirii de tip occidental . . . . 32

Republica kemalisti 35

Laicismul autoritar. 39

Forfele pretoriene gi ,,statul profund' 44

Capitolul 2 - Factorii ce au influenfat ascensiuneaAKP ........ 49

Descoperirea,,statului profund" 53

Lovituradestat,,postmodernf'..... 55

O economie in stare de crizd permanenti 59

Respingerea guvernelor de coalilie 6l

Capitolul 3 - De unde vine AKP? 65

Originile islamismului turc. . . 66

Aparilia partidelor politice islamiste. 70

Milli GiiriiS, coloana vertebrali a islamului politic turc . . . . . 74

Partidele izvorite din doctrina Milli Giirilg 78

Capitolul(- Metamorfozeleislamuluipolitic .. 79

,Prdinea justd'.... 81

Implozia lui Milli GdriiS. 84

Parcursul AKP spre centrul scenei politice . . . . . 88

AKP cdgtigi bitilia pentru centru. 90

Capitolul 5 - Democratizarea defensivd a AKP.Din inchisoare in fruntea guvernului .

De la islamism la partidul ,,conservator-democrat'Prima confruntare durl cu,,statul profund": Planul Annan .

,,Revolulia Bosforului".,,Dar ce fac forple vii?" . . . .

Restabilirea lncrederii prin stabilizarea creEterii economice . I

Capitolul 6-Transforma:reahegemonicdaAW. IIdeea intolerabili a unui,,preqedinte islamist". I,,AKP este un partid antilaic, dar. .." . ,

Procesele Ergenekon: de la voinfa de epurare a statuluiprofund la reglirile de conturi politice i

Problemakurdi: cum sepoateavansadindinapoi?........,Criza economici qi distanfarea de Uniunea Europeani. . . . . ,

Capitolul 7 - AKR partid dominant, conservator gi autoritar . . . . ,

Din nou despre incilcarea libertelii presei gi de exprimare. . l

Virajul autoritar al referendumului din 2010. .

T"yfrp Erdo$an, ,,magistru al politicii .

2013t annus horribilis al AKPEra,,izollrii prelioase" a diplomafiei turce. .

Momenhrl de ruptur* evenimentele din parcul Gezi. . . . . . . i

Problema kurdl: progrese gi stagniriAcuzalia de corup{ie versus acuzafia de complot

,,Marele magistru" devine qef de stat.

Capitolul 8 - ReceP Tayyip Erdolan, noul om puternic al Turciei. . . .

$ef incl din tinerefeFondatorul ,,noiiTurcif' ..........Restabilirea increderii TurcieiAutoritarismul din rtndul plturilor de jos. . . .

w#i:::,*r* -- ;: i::' ;:v,*1'*_.

: . . . . .. . . :

'

i

Introducere

Fondarea unei noi Turcii

lmediat dupi alegerile generale din 3 noiembrie 2002, sen-

timentul comun ln Turcia a fost acela al unui Eoc. Spre surpriza

generali, un partid politic infiinfat doar cu un an in urmi,printr-o scindare produsiln interioiul islamului politic turc, a

ir4it invingltor, cu34o/o din voturi. Cei care au Pus la cale lovi-

ura de stat militari din 1980 impuseser[ un prag electoral de

l0% pentru a impiedica partidele,,extremiste" si intre in Par-

hment qi pentru a garanta formarea la centru a unor majorit{irtabile qi de nezdruncinat. Profitind de pe urma unei adevl-

rate deflagra{ii suferite de partidele dreptei tradifonale qi de

cntru-stinga, tinirul Partid al|ustifiei qi Dezvoltirii (AKP)

r-a trezit in Parlament cu doui treimi din deputafi qi o opo-

zi,tie redusfl la vechiul partid kemalist, Partidul Republican al

Foporului (CHP).

Pentru apiritorii templului laic al lui Mustafa Kemal a fost

rn veritabil cutremur. ,,Islamigtii" conduceau T[rrcia cu o ma-

iritate ce le oferea posibilitatea si schimbe constitulia dupibotrul lor plac. Singura speranfi a taberei laice, aflatl in stare

& to. gi de panici, era ca episodul si fie de scurtl duratl, ci

-fo4ele vii" ale statului vor Putea, aqa cum s-a intdmplat in1997, si-i determine pe aceqti intrugi si piriseasci guvernul

't1 Anrrcr iNsBL

sau se produce o sciziune in sinul lor astfel incAt s[ piard[ ma-

joritatea. Sau, gi mai bine, s[ reugeasci interzicerea acestui par-

tid, cum s-a intAmplat cu cele precedente, datoriti relaliilor cu

forurile superioare din sisternul justifiei. Republica a fost intot-

deauna bine pdziti, igi dau ei asiguriri, nu numai in cercurile

partizane ale laicismului militant, in mod sonor' ci 9i in goapti,

la sfirqitul recepfiilor date in multe reprezentanle diplomatice

ale lirilor occidentale in Turcia sau in cancelariile europene'

in anul 2014, &ryidoisprezece ani, AKP este inci la putere'

$eful siu, Recep Tayyip Erdofian, prim-ministru fhrl intre-

rupere in aceasti perioadS, a devenit, in august 2014, primul

pregedinte al Republicii Turcia ales prin sufragiu universal'

Departe de a fi un episod de scurtl durat[, ,,domnid' AKP s-a

prelungit gi intirit de-a lungul timpului, permilindu-i lideru-

lui siu necontestat si rlmtnl la putere cel pulin incd zece ani'

in cursul acestei lungi perioade, Turcia s-a schimbat. Condu-

cAnd cu o mini de fier partidul qi guvernul, Tuyy,P Erdo$an

a adoptat cu miiestrie postura de victim6, a fhcut apologia

democraliei care se reduce doar la un mecanism electoral spe-

cific, a amestecat conservatorismul cultural gi moralizator cu

economia de piali qi nalionalismul cu pragmatismul politic, a

devenit omul forte al Turciei. Unii compari forla sa politici Ei

capacitatea de remodelare a societlfii cu a lui Mustafa Kemal,

pirintele fondator al republicii laice 9i autoritare qi moderniza-

torul terii. Mngulili de aceastl comparafie, Erdo$an 9i cadrele

AKR sprijinili de numeroasele succese electorale, vorbesc

bucuroqi despre fondarea unei ,,noi Turcii". Aceasta se profi-

leazi, intr-adevir, deopotrivi prin elanul de a restaura mlrelia

de odinioari, sub influen[a valorilor tradilionale incarnate de

Islam sub Imperiul Otoman, 9i prin voinla de a contopi defini-

tiv comunitatea musulman[ (sunniti) turcofoni cu statul turc.

Turcia lui Erdogan

Dar aceasti transformare este oare suficienti ca sl asi-

g,ure o ieEire durabili dintr-un autoritarism secular gi sd ducila nagterea democrafiei, pornind de la premisa ci acesta ar fi

lrroiectul conducitorilor AKP in mod real? Cazul acestui par-

lid este bogat in inviliminte. DacI simbolurile utilizate in $is-('ursurile puterii s-au schimbat ln mod sensibil in momentul

trecerii de la statul kemalist la statul controlat de conservatoriirnusulmani, autoritarismul existi in continuare. Cauzele aces-

tci permanenfe trebuie c[utate in principal in raportul ambi-

valent pe care islamul il intrefine cu modernitatea gi politiculsau trebuie ciutate in frustririle gi interdicfiile generate de o

rnodernitate impusi de sus gi de o republici intemeiati cu sco-

pul de a schimba societatea? Trebuie s[ avem mereu in minte

ruceste doud chestiuni in timpul analizei, ftr[ s[ subestimim

cfectele profundei schimblri socioeconomice a ![rii.in anul 2014, din multe privinle, Turcia lui Erdofan este mai

rnodern[ decit cea a ultimului deceniu al secolului al XX-lea.

Serviciile publice, care au devenit mai accesibile la nivelul ma-

selor, evident funcfioneazd mai bine decit inainte. Infrastruc-

lura s-a modernizat, acoperind Ei zonele mai indepirtate ale

Anatoliei, iar economia s-a revigorat. Dar aceasti Ttrrcie mo-

clernd gi mai dezvoltatd din punct de vedere material ofer[ de-

opotrivi imaginea unei firi mult mai conservatoare, orientate

spre o identitate orientali a cirei expresie dominant[ este re-

ligia musulmanl. Chiar daci se discuti mai liber despre pro-

blema kurdd, dupd decenii de reprimare siLngeroasd', 9i se

avanseazi foarte timid spre o recunoagtere a identitl{ii kurde,

libertatea de exprimare continud si fie cilcati in picioare pe

scar[ largi. in Turcia condusl de AKB garantarea libertililor Ei

a drepturilor cetifeneqti rlm6ne aleatorie, inclusiv a celor recu-

noscute explicit prin lege, qi variazi in funcfie de conjunctura

23

Anilret iNssr

politice qi de starea de spirit a stipdnului [nrii. De aici provine

ambivalenla inevitabill a tuturor analizelor care incearci sisurprindi multiplele fafete ale unei democrafii arbitrare.

Scopul principal al acestei cir{i este s[ aducl unele li-muriri cu privire la reuqita politicl, neaqteptati ca durati, a

,,islamigtilor" in Ttrrcia.r Mai intii, trebuie sI continuim si-inumim islamigti, dat fiind cd fondatorii AKP au ales si se con-

sidere conservator-democrafi, probabil pentru ci nu puteau

si-gi spun[ musulmani-democrafi. Puternica identificare a

masei musulmanilor practicanfi cu un om pios de origine mo-

desti, carismatic, mare orator, care emani putere, poate fi de

ajuns ca si explice succesul lui Tayyip Erdofan gi al partidului

siu? S-au reconvertit islamigtii in democrali pentru a-Ei putea

rcaliza agenda ascunsl, nu doar islamizarea societifii, ci mai

ales a statului? Este vorba despre un succes ale cirui resorturi

ar fi doar ideologice sau strict populiste? Sau acest succes ar fiacela al proiectului ,,Marelui Orient Mijlociu"*, pus la cale din-

colo de Oceanul Atlantic, de laboratoarele secrete neoconser-

vatoare, cum continui si cread[ atit nafionaligtii de dreapta,

cAt qi cei de stAnga? Este vorba despre o revangi istoric[ aexclugilor republicii laice gi autoritare, un moment de restau-

rare conservatoare care propulseazi o putere autoritar-popu-

lar[? Sau motivalia principall a sprijinului electoral rezid[ purgi sirnplu in succesele econornice ale guvernelor AKP gi in in-crederea pe care clasa de mijloc o arati fafi de priceperea aces-

tui partid de a gestiona treburile curente ale statului?

* Greater Middle Eqst (in lb. engl.) - termen prin care politologioccidentali desemneazi uneori o regiune vastI, pornind din Maroc pinlin China. Termenul a fost utilizat rnai ales in contextul rlzboiului declanqat

de adrninistralia Bush impotriva Irakului in 2003. Un an dupl aceea,

George W Bush a anunfat planul conform ciruia modelul democralieiamericane trebuia aplicat in lumea arab[ (n. red.).

TurcialuiErdolan 25

La toate aceste intrebdri, am putea glsi elemente de rlspunscare le confirme mai mult sau mai pufin. Dar niciunul nu este

capabil si erplice singur aceaste complexi reuqitl politici, intr-o

{ari cu peste 70 de milioane de locuitori, puternic urbanizati,unde un foarte mare procent al ceti(enilor participl la alegericare, in general, se desfiqoari intr-un mod satisftcitor din puncttle vedere al criteriilor Organizaliei de Securitate gi Cooperare

liuropeani (OSCE). Puterea AKP incarneazi intr-un anume felarnbivalenfa democratici in cei doi poli ai sdi: pe de o parte, o pu-tcrnici legitimitate electorali ce se lntlregte de-a lungul timpuluiqi pe de alte parte, o puternici tendin$ autoritari accentuati toc-nrai de aceastfl legitimitate electorali, care permite subordonarea

voin{ei nalionale qi a votului pentru AKP.

Pentru a analiza fenomenul, trebuie si infelegem mai intiilransformlrile prin care a trecut Turcia in anii 2000. Partidu]Iui Tayyip Erdofan a fost infiinfat in august 2001, in mijloculuneia dintre cele mai mari crize financiare din istoria Turciei.Acest impas, ale cirui origini sunt strict de naturi internl, era

rrnsecin(a politicilor economice populiste ale guvernelor de

coalilie care s-au succedat in atmosfera corupti a anilor 1990.( )oalifia centrist-nationalisti, aflati la putere din 1999, era larapitul puterilor gi, dupi ce semnase un important acord de

stabilizare cu Fondul Monetar Internafional (FMI), s-a pribuqitfur vara anului 2002. S-au organizat alegeri generale anticipate.( )lnd AKP a preluat puterea, economia turci abia incepea si-gireviniL din gocul recesiunii din 2001. La sfrrgitul anului 2002,

cu un venit pe cap de locuitor de aproape 3 500 de dolari, Tur-e ia continua si bati pasul pe loc in plutonul coda; al $rilor cuvernituri intermediare*. Unul din angajamentele noului guvern

* Vezi explicalia autorului in concluzii (n. red.).

Anrnlnr iwsnr

a fost si respecte intocmai programul de stabilizare macroeco-

nomica gi de asanare financiari negociat cu FMI de guvernul

precedent. Guvernele Erdo$an succesive au menfinut aceasti

direcfie pAni la declangarea crizei financiare din firile occiden-

tale, in 2008. Astfel, intre sfhrgitul anului 2002 qi sfdrgitul anu-

\ui2007, PIB-ul Turciei a cunoscut, in termeni reali, o cre$tere

totali de 407o. Degi economia turcl a cunoscut in anul 2009 o

contraclie puternici din cauzacrizei mondiale, a iegit rapid din

depresiune gi a demonstrat ci dispune de o mare capacitate de

rezistenli. in total, PIB-ul Pe cap de locuitor a crescut cu jumd-

tate in timpul celor 11 ani in care AKP a fost la putere. Compa-

rativ, intre 1991 gi 2001 nu se mirise decit cu 157o.

Chiar dac[ repartizarea veniturilor se fbcea la fel de ine-

gal ca inainte, statistic vorbind populafia sdraci a devenit

mai pufin siLraci.2 Nu doar efectul creqterii economice, ci gi

prestafiile binegti gi in naturi destinate gospodiriilor defavo-

rizate au jucat un rol important in reducerea semnificativi a

marii sdr[cii. Iar aceasta a dus la cregterea gi stabilizarea spri-

jinului acordat AKP de citre piturile populare. Noile instru-

mente ale politicii sociale au consolidat adeziunea ideologici a

electoratului fali de un partid ce ridici in slivi conservatoris-

mul de orientare islamisti.Turcia numlra 76,6 milioane de locuitori la sfirqitul anu-

lui 2013. Cu treisprezece ani in urm[ avea 64 de milioane.

Peste trei sferturi din popula{ie locuieqte deja in mediul urban.

Creqterea demograficl a incetinit considerabil, spre marea

nemulpmire a lui Tuyyip Erdofan, care indeamni in mod re-

gulat femeile si nasci trei copii. Specialigtii in demografie pro-

iecteaziun plafon de 95 de milioane de locuitori spre mijlocul

secolului aI XXI-lea. Populafia este incl relativ tdnlrb, dar 24o/o

din locuitori aveau sub 15 ani in 2013 fa\d de 42o/o in 1965.