a> O S V Á S Á .R H E L Y lK iR .Ü G Y É S Z S É G

ER .K , 19 0 4 . DECEMBER HO 8 ■

BEDAGŢIUNEA,idministraţiii&ea ai TiperalaBr89^ Ş ,|iŞ 4 ţbw ejir.J(l

Scrisori nefrancate nu ■** primesc.

Manuscripte nu se retrimit. INSERATE

se primesc la Admlniatraţlune tn Braşov şi la urmâtorple ,

t «ŞjADŞRI ie AMUBŢUfţl V D In VieftaVlaM. Dukes Nachf., Nux. Au^enfeld^&^lbaajiric Iga--

pelîk Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Gold- berger, Ekstein B em at, Iuliu Leopold (YU BrssAbet-kSrut).

PREŢUL IBSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o colonă 10 ban! pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă şi Învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 90 ban!

A N U L LXVI I .

LgMBTA» iese in fis-care ijiUm&affieiteneiiiii Ansfto-UiiwKPe nn an 24 cor., pe şese Iun!

12 cor., pe tre i luni 6 cor. R-ril de Dumlaeoâ 4 oor. pe an.Patra M â s ia şi stiiiaăiaie:Pe un an 40 franci, pe şăse

Iun! 20 ir., pe tarei luni 10 i'r. N-ril de Dumineci 8 fi. pe an.

Se prenumeTă la to te ofi- ciele poştale din in tru şi din afară şi la d-mi colectori.A tM e n to l patru Braşov

Âdministrafiunea, P iaţa mare, T ta ra l Inului Nr. 30. etagiu I.: Pe un an 90 oor., pe şese Iun! 10 cor., pe tre i luni 5 cor. Cu dusul In casă: Pe un an 94 cor., pe şise luni 12 cor., pe tre i luni 6 oor. - Un esem- p lar 10 baud. — Atât abona­mentele căt şi inserţiunile snn t a se p lăti Înainte.

— ----------4--—..■■■■

Nr. 261. Braşov, Joi 25 Noemvrie (8 Decemvrie). 1904.

Consciinţe sensibile.(8) Maghiarii sunt In mare fer-

; bere. Două armate stau faţă în faţă. - De-oparte Stefan/Tisza, ministrul pre- ■ şedinţe cu guvernam entalii din tótá

téra; de alta parte Apponyi aliat cu Kossuth, Zichy, Banffy, Szederkényi, adecă cu conducători! grupurilor o- posiţionale şi a aderenţilor lor din ţâră. Am bele tabere pretind a mân­tui ţâra şi suni gata a se lupta mai amarnic de cât R uşii cu Japonesii.

Ce s’a întâm plat?După Tisza s ’a întâmplat nu­

mai ceea ce trebuia sâ se întâmple, dâcă este ca parlameutul se funcţio­

n e z e şi lucreze reg u la t: adecă s’a luat oposiţiunei mijlocul de a puté zădărnici acéstá lucrare prin ob- strucţiune. După Apponyi şi fraţii lui de cruce, s’a întâmplat, că regu­lamentul camerei, adecă ordinea după care au a decurge deabaterile şi a se aduce conclusele, fu schitu* bat în mod violent, fără de învoirea minorităţii, adecă a oposiţiunei.

Cei din urmă, oposiţionaîii, nu spun, dâcă ei s ’ar fi învoit vre-o- dată la o astfel de schimbare, dér asigură sus şi tare, că e9te în inte­resul ţârei a se puté ob.strua, căci prin obstruare s’a stors şi se mai pot stórce de la „Nem ţi“ concesiuni naţionale.

Vin apoi Coloman Szeli, fostul ministru-preşedinte, şi contele Iuliu Andrassy şi în lungile lor epistole înduioşate povestesc, că ei sunt «iliţ! a părăsi tabăra lui Ştefan Tisza, de óre-ce ei. „consciinţe sensib ile- ce «unt, nu pot aproba nici măcar vio­larea formelor de drept stabilite pentru aducerea legilor, adecă regu­lamentul camerei, necum violarea legilor.

Ce leg işti conscienţioşl! Ce opo- siţie respectâtore de legi!

D e (Jed de ani însă pe Colo mán Szeli şi pe contele Andrassy hicî sensibilitatea consciinţei lor, nici respectul cel mare ce-1 au chiar şi faţă de form ele de;drept, pe care se razi mă regulam entul cam erei, nu i*a îndem nat o singură dată măcar «•şl ridica glasul în dietă în contra încălcărilor nenumărate şi neîncetate de lege faţă cu naţionalităţile ne- lâaghiare. Nu i-au tăcut să röstéscá nici măcar un cuvânt de desapro- bare atunci, când s’a despreţuit şi ‘ólat legea fundam entală art. 44 e la 1868, votată de dieta ungară

sancţionată de regele Ungariei, adecă a legei „despre egala îndrep­tăţire a naţionalităţilor“.

Din contră Szeli, Andrassy şi toţi ai lor nu numai au aprobat şi tprobă şi acum orî-ce încălcare a acestei legi din partea guvernului şi a organelor sale, ci au conlucrat la aducerea unor legi, votând cu însu-

pentru ele, prin cari se şterg fi se nim icesc drepturi cardinale, asigurate naţionalităţilor prin legile de la 1868.

Domnii din oposiţia maghiară şi domnii aceştia, cari au eşit partidul guvernului, frânaţi de

nsciinţa lor „sensibilă“, sunt dem

deci de ani complicii celor din tabera lui Tisza, cari îşi iau refugiul la forţă şi la violenţă în cestiunea re­gulam entului camerei. A ceştia din urmă cel puţin şi-au rămas conse­cvenţi în ce privesc nerespectarea dreptului şi a legei.

O enunciaţiune cam de aceeaşi natura dér în altă ordine de idei, o fácú cu oeasiunea instalării sale ca al doilea preşedinte al Curiei în faţa judilor întruniţi, Oberschall, despre care se cjiee, că e un stâlp al jus­tiţiei maghiare. Densul se plânge in vorbirea sa, că Curia prin insti­tuirea curţilor cu juraţi în căuşele penale e condam nată a judeca nu­mai asupra controverselor despre form ele împlinite, ér nu în merit asupra judecăţilor înseşi.

De la un bărbat cu învăţătură şi practică jndecătorăscă multilaterală, cum este noul preşedinte al Curiei, se putea aştepta cu drept, că în vor­birea sa va com bate mai íntáiü d e­fectele cu m ult mai mari şi mai per- nicióse, decât cel am intit ale justiţiei maghiare. Unul din aceste mari de­fecte este, că în Ungaria partea cea mai mare a cetăţenilor com unică şr se înţeleg cu judii lor ca şi cu ni8ce chinezi prin tăim aciü, juraţl şi nejuraţi, apţi şi neapţî şi că ast fel de dragul multor ju d ţ cărora li-e lene a învăţa limbile ţării, adecă lim bile popórelor ţării, se îngreu- nézá şi se înrăutăţesce şi mai mult mersul justiţiei, şi că în secolul nostru când chiar şi valiul turcesc scie şi află a fi natural, că judecă­torul trebue se înţelăgă pe acela, pe care-1 judecă, procedura cu tălm a­cii nu este şi nu póte fi nicl-decum spre lauda judieaturei maghiare ci e de-a dreptul ruşin0să.

Oposiţia şi disidenţii din partida lui Tisza sunt peste măsură sensibili, décá li-se calcă pretinsul drept de a puté obstrua, dâr nu le pasă de loc décá altor cetăţeni „de a doua m ână“ li-se calcă chiar şi cele mai elem entare şi firesci drepturi asigu­rate prin legi şi aduse în tótá forma prin concursul lor şi al ante­cesorilor lor; ér preşedintele Ober­schall vede o créngá uscată pe ar­borele justiţiei maghiare, dér că ar­borele e uscat din rădăcină, asta nu o vede.

B r a ş o v , 24 Noemvrie.

Convenţia comercială dintre Austro-Ungaria şi Germania. Diarele vienese aduc scirea, câ miniştri de resort austriac! şi ungar! au avut o conferenţă comună în cestiunea ^convenţiei comer­ciale cu Germania. In urma ruperei ne­gocierilor cu Germania s’a ivit necesitatea de a-se pune cestiunea, în ce chip s’ar pute reînoi negocierile. Gonferenţa de er! a durat două ore şi se <jice, că miniştrii austriac! şi ungar! s’au învoit asupra pro- cederei de urmat. Din B e r lin se telegra- fâză, că guvernul german nu va presenta Reiehstag-ului nouăle eonvenţiun! cu sta­tele străine pentru-ca Austro-Ungaria să n’aibă cunoscinţă de concesiunile pe basa cărora s’au încheiat tratatele cu cele- l’alte ţărî.

Din Camera română. In şedinţa de Marţi a Camerei române ministrul de fin ar ce Em. Costinescu a depus pe biu- roul Camerei un proiect de lege modifi­cator la art. 21 din legea Băncilor popu­lare. In urma acestei modificări, Statul va garanta avansurile pe efecte făcute de Banca Naţională băncilor populare, până la concurenţa sumei de 20 railione. Pro­iectul a fost primit cu aplause de Cameră şi a fost luat imediat în desbaterea sec­ţiunilor.

Un prognostic. „ P eşti H ir la p * , or­ganul baronului B a n ffy , vorbind despre cele -ce au să urmeze după redeschiderea dietei, faCe următorul prognostic :

— „Vor fi scandaluri înspâimântătore. Nici într’un parlament nu s’a întâmplat ceea-ce se va întâmpla la noi. Palatul (dietei) a re se re su n e de d e tu n ă tu r i d e r e ­v o lv e r , Tisza şi garda lui s’au decis la acest răsboiO. Vom merge apoi să alegem — cei-ce ara mai rămas. Implorăm însă pe Tisza să asculte dorinţa naţiunei şi să se retragă. Deeă vorbirile nostre (ale opo- siţiei), vor fi îrapedecate de gardiştii săi, n o i n u m a i su n te m re sp o n sa b ili d e n im ic .a

Delegaţiunea permanentă a so­cietăţilor franceze de pace, întrunite Luni în Paris sub preşedenţia d-îui Fre- deric Passy, a deds să ia iniţiativa unei petiţiuni generale prin care guvernele Ru­siei şi Japoniei să fie rugate, ca faţă de atrocitatea răsboiului actual şi a oilami- tăţiîor ce resultă dintr’ânsul, se în ch e ie u n a r m is t i ţ iu în ved e re a p ă c e i d e o p o tr iv ă de o n o ra b ilă p e n tru am bele n a ţ iu n i . Biroul internaţional al păcei de la Berna va fi rugat să ia de asemenea iniţiativa unei petiţiuni: identice în tdte ţările.

Npul budget al României pre- sentat de ministrul de finanţe Costinescu In şedinţa de Luni a camerei,£ presentă urraătdrele posiţiunî la v e n ite : dări directe41.460.000 lei; monopoluri 51,735,000 lei; domenii 24,506,500 lei; lucrări publice18.137.000 lei; ministeriul de interne 15,868.762 le i; raiuisteriul de finanţe: 4,961,000; ministeriul de resboiü 967,000; ministeriul de externe 211,000; ministeriul de culte 1,321,004 Dări indirecte 63,94,000 La olaltă 2 2 9 ,6 4 5 .7 3 6 lei. Noul budget presentă un minus de 5,301,476 lei faţă de posiţiunile budgetului curent.

IM c h e U u e ll: Datoria publică 86,239,788 lei; raifliătefiui de résboiö 38,820,000 lei; ministerial de finanţe 37,489,833; minis- tériül de instrucţie 21,275,960; ministeriul de interne 4,525,000; lucrările publice 5,297,996; ministeriul de domenii 4,396,151 le i ; ministeriul de esterne: 1,745,805; con­siliul de miniştri 56,400; fondul pentru credite suplementare 1,139,799 lei. La olaltă 2 2 8 ,6 4 5 ,7 3 6 U i. Fiind cheltuelile noului budget cu 1,088,836 lei mai mari decât cheltuelile budgetului curent, bud­getul anului viitor administrativ se pre­sentă cu un plus de peste 1 milion lei.

Situaţia politică ungară.Guvernul a raobilisal tdte condeiele,

de cari dispune, ca să informeze „opiniu- nea publică“ asupra „posiţiunei strălucite“ în care se află în mijlocul harababurei generale.

Prin oficiosul „Pol. Oorr.“ contele Tisza vestesce u rb i ef o rb i, că scirile răs ' pândite de organele de publicitate ale opo- siţiei despre neînţelegeri ivite în sinul cabinetului său, despre un proces de des­compunere în partidul liberal şi despre sguduirea posiţiunei cabinetului însuşi, — sunt faime şi [născociri tendenţidse. Din potrivă — spune oficiosul amintit — po- siţiunea contelui Tisza e tare şi neclin­tită, unitatea partidului său e perfectă şi disidenţele de pănă acum n’au slăbit în­tru nimic cadrele partidului.

Biuroul telegrafic ungar împărtăşesc© cu rnare bucurie scirea, că în clubul libe­ral din Budapesta nu se vorbesce despre alt-ceva, decât despre favdrea de care se bucură contele Tisza la Curte. Majesta- tea Sa l’a primit pe Tisza fdrte graţios, ca tot-deuna, ţine la el şi-şi arată simpa­tiile şi alipirea faţă de primul său sfetnic ungar. O dovadă despre acâsta este şi declaraţia ministrului H ie r o n y m i în Po- jun, că guvernul nu va da îndărăt în faţa obstrucţiunei, ci va lupta şi mai departe contra ei. Declaraţia acâsta n’ar fi fâcut’o Hieronymi, dâcâ Tisza nu s’ar bucura de graţia şi încrederea Corânei. — Aşa <jice ceta maraelucâscă.

Contele T is z a a primit alaltă-erî de­legaţia, care i-a prosent&t adresa de în­credere a partidului liberat din comitatul Pestei. Tisza a ţinut ârăşî un discurs, în care a accentuat între altele, că de la în­ceput era sigur de succes. Glasul său n’a resunat în deşert, căci âfcă nu numai ce­tăţenii liberal!, ci şi ţinuturi întregi opo- siţionale pănă acum, dau dreptate guver­nului şi-i doresc succese în luptele vii- tore. Apoi a d is : „După părerea mea lu­crul principal e, să facem să Inţeîâgă po­porul, că sunt primejduite tocmai succe­sele ce le-ara dobîndit la 1848, că sunt în- primejdie cele mai liberale iustituţiunl. Trebue, deci, să salvăm esenţa şi să fa­cem inofensive esis ten ţe le e a tU in a re , cari primejdueso adevăratul parlamentarism“

Când se va redeschide dieta, nu se scie. Soirile răspândite în privinţa acâsta pănă acum, se basâză pe pure oombina- ţiunî. Un lucru pare sigur: Înainte de re­deschiderea dietei ministrul preşedinte Tisza va mai face câte-va escursiunî în oraşele din provinoie, ca să ţină discur­suri asupra situaţiunei. Se crede totuşi, că dieta va fi redeschisă într’una din <fi* lele săptemânei viitdre.

Din străinătate.Crisa ministerială din S e rb ia a fost

provocată de motive mai adânci de cât afacerea de imunitate a deputatului socia­list M e i. Cunoscătorii au spus-o deja la formarea cabinetului G ru ic i, că acesta nu pdte să fie de durată lungă. Partidul ra­dical vechiü, moderat, avea 75 mandate, numai cu 7 mai multe de cât radicalii in­dependent!. Aceştia insă invdcă în favo­rul lor, că représenta elementul iotelelec- tual. Cabinetul G ru ic i era format din fu- siunea celor două partide. Acâstă fusiune însă n’a fost sinceră. Este mai mult ca sigur că regele Petru va disolva scupştina.

După soirile ce sosesc din B e lg r a d tratativelè celor două partide radicale s’au întrerupt. Regele a chemat la sine pe Pa- sic i, voind a-1 însărcina cu formarea cabi­netului. Pasici a refuzat. Probabil că â- răş! tot G r u ic i va fi şeful cabinetului. Pă-

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI-, Nr. 261—1904.

nă acuma 80 deputaţi s’au declarat, că sunt gata a-1 sprijini.

In şedinţa de la 5 Decemvrie a p a r ­la m e n tu lu i g e r m a n la desbaterearhudgetu- lui, a luat cuvîntul deputatul S p a tyk (periî- tru) criticând atitudinea guvelubjuiteuştrc*- ungar în cestiunea convenţie^ ^moroiale.- Spahn a trecut apoi la cestiunea egalită­ţii confesiunilor, relevând nedreptatea le­gii referitore la Iesuiţî. Oratorul cere ca A lsaţia— LorenasS (ie representată în con­siliul imperial. Vorbind despre noua lege militară, declară că centrul numai atunci o v a vota, dâcă se va dovedi în comisi- une, că excedentul budgetului va pute acoperi în mod permanent plus-ul chel­tuielilor. —

Deputatul B ebel (socialist) spune că teritorul din Africa de sud nu merită chel­tuielile, ce se risipesc pentru menţinerea lui. Cere ca serviciul militar se se re d u c ă la u n a n . Protesteză contra cheltuielilor flotei. B iilo w , în loc se dea intervievurî jurnaliştilor englesî, mai bine se-şî fi des­făşurat exposeu-1 mai esact în parlament. Dealmintreaşi intervievul şi-a avut partea bună, căci Anglia a aflat cel puţin, că noi nu facem pregătiri contra Rusiei. Presti­giul Rusiei dealtmintrea este sdrobit. Şi a- cesta îşî va ave efectul salutar .-libertatea popdrelor. A fost de prisos să se dea o telegramă de condolenţă Rusiei. Deeă noi vindem tunuri şi vapore Rusiei, prin asta violăm neutralitatea faţă cu Japonia. La aniversarea luptei de la Jena, doliul este numai al Prusiei oficiale, poporului german însă din înfrângerea acâsta i-a isvorît li­bertatea.

Cancelarul B iilo w , nu se miră de ceea ce a <jis Bebel despre Jena, dor la Am­sterdam tot el a declarat că i-ar pâre bi­ne se mai fie o înfrângere ca la Jena. Asta însă nu îrapedecă guvernul se promoveze tendinţele pacinice. In ce privesee neutra* titatea, socialiştilor nu de asta le arde, ci ei ar vre răsboiu cu Rusia, căci atunci ar înflori săraînţa socialistă.

Biilow răspunde energic Îa tote punc­tele aduse de Bebel, er în ce privesee cheltuielile armatei şi marinei, spune că ele n’au ajuns la ultimul grad. Decă un popor care cheltueşte pentru scopuri cul­turale 3 miliarde dă un miliard şi pentru siguranţa ţării, asta nu e mult.

*In senatul f r a n c e s s’a luat în desba-

tere la 5Decemvre eonvenţiaangîo-francesăIn cameră deputatul naţionalist L a -

s ie s a cerut urgenţa pentru o moţiune a sa în care cere abrogarea legii despre fa­bricarea rachiului. Ministrul de finanţe răs­punde că acesta ar provoca deficit, şi pu­ne chestiunea de încredere. Moţiunea lui Lasies n’a întrunit de cât 282 voturi con­tra 322 ale guvernului.

S&OliConform soirilor mai nouă, Japooesii

se susţin i puternic pe calina disă de 203 metr»,sjpa caîeraşaijă acum tunuri de ca-, libru mare, având dfe g#md să hpiabardezo piteternucul iforfc Eţdufcgş£4n>şi pârţal. «

'~fîfiaretâ din '^okîo publică amănuntedespre luptele în jurul amintitei coline, în care se arată cât de crânoene au fost atacurile şi cura o <ji întrâgă Ruşii au ză­dărnicit tote asalturile desperate ale ini­micului, causându-i enorme pierderi. Numai când rîndurile Ruşilor s’au rărit şi când Nogi trimisese în grabă ajutdre nouă tru­pelor cumplit deoimate, lî-a succes Japo- nesilor, pe la drele 8 săra, a înfrânge e- roica resistenţă a Ruşilor, cari s’au retras în grupuri de câte 30—40 omeni.

Ruşii fac acum mari sforţări de-a-şî recuceri posiţiunea ocupată de inimic — c-eea-ce cu greu va succede, după-ce Ja- ponesii s’au întărit puternic pe coiina cu­cerită.

In lo k io s’a răspândit soirea, că flota rusă din Port-Arthur va încerca o eşire în largul mărei, îndatâ-ce nu se va mai pută susţină în port. Multe din vasele ru­sesc! sunt încă întregi.

Despre situaţia din M a n c iu r ia se te- legrafiăză următdrele : Atât pe partea Ru­şilor, cât şi pe partea Japonesilor se arată o viuă activitate. Se observă o generală încordare şi la ambele părţi dorul de a se pune capăt stărei actuale.

Generalul S a h a r o w telegrafiăză, că în ndptea de 4 Decemvrie nu s’a întîmplat nimic.

După lupta de artilerie, care a durat patru dile, inimicii s’au retras ărăşî în re- tranşaraentele lor. Frigul nopţii îi tortu- răză şi pe unii şi pe alţii, multe caşuri de băle se ivesc în ambele armate.

*Luptele de la Şaho.

Diarul ^ M orn in gpost* publică un ra­port interesant de Ia corespondentul său M a u rice B a r in g , care a petrecut în cen­trul rusesc, când s’au dat luptele de la Şaho.

Baring a plecat ia 10 Octoravrie din Mukden c’o baterie a Cazacilor şi a fost m arto ru l luptelor din diiele ce au urmat. Etă ce spune e l :

La ora 1 ara luat posiţiune la sud de coiina numită adî F u tilo w . Bateria a deschis focul şi a operat pană la drele 5. Inimicul a răspuns neîntrerupt cu şrap- nele, din cari însă nici una nune-a Dime- rit.. La drele 5 ara primit ordinul, ca până la apusul sorelui se bombardăm o colină, apoi se încetăm focul, căci Ruşii o vor asedia. Colina mai era bombardată de alte două baterii. Ara urmat ordinului şi după apuoerea sdrelui am încetat focul. Imediat urmă o salvă puternică de infan­terie, care indica începerea asediului. Salva acesta părea că a nimicit regimentele ini­

mice. Ne aflam într’o mare de lumină ro- şietică şi în qprând strigări puternice de hurrat spunea^, că R u ş i i , c u c e r i t colina.Der lucriţl nu, s’a sfîrşiţ qu atleta, căci Ja- ponesiLfM» mşi dat dşţţiă asa^ţuri iţeşuc- 9$se. /Âv^ră pierderi Enorme. ),

Intr’hceeiă se înoată şi noi aflarăm o casă qţiiţşsââcyi, în către v<gar$, s&jup$jreri cehi p e s te n â ţk e . latre ameri se afla şi medicul bateriei. De-odată vine la medic un rănit, rugându-1 să-i lege rana, apoi ve­niră alţii şi alţii, cu grămada, încât casa ni-se umplu cu răniţi — şi tot mai ve- niau.

După-ce casa ni-se umplu cu răniţi, ne-am dus la altă casă, apoi la alta, şi tot aşa la tote casele din sat, ce erau pline cu răniţi. Ofiţerii legau rănile celor mai uşor contusionaţî, er medicul pe cei răniţi mai grav.

Soldatul rus supdrtă durerile c’o li­nişte ce-ţî inspiră admiraţie, unii din ei însă, cari erau ciuruiţi de glonţ«, plângeau totuşi şi ţipau.

Fură aduşi doi ofiţeri. — Nu te nă­căji cu noi, diseră ei cătră medic, căci noi uşor vom trece peste primejdie. în ­grijiţi mai bine de bieţii soldaţi. Aceşti doi ofiţeri aveau răni grave.

Pe drum am întîlnit un ora, carej alunecând de pe muntele stâncos, avea membrele sdrobite. Paturile portative erau <6te ocupate. In fine sosi totuşi un pluton al Crueei Roşii, care continua operaţiunile de salvare.

A fost o ndpte înfiorătdre, care pă­rea că nu mai sfîrşesce. Colina însăşi era plină de cadavre omenesc!. Răniţii japo- nesî au fost adunaţi dimineţa la piciorul colinei şi apoi au fost duşi la Mukden pe trăsuri. Cazacii i-au îngrijit un se pote mai bine.SOIRILE DILEl.

■J

— 24 Nó emvrie v.

D l Angelo de G nbernatis, profesor la universitate în Roma şi cunoscut fiio- roraân, având de gând a publica în cursul anului 1905 un dicţionar interuafc'onal al scriitorilor contimporani ai lumei latine (ijDictiou-fiaire international des écrivains contemporains du monde latin“), se adre- sézá presei şi bărbaţilor de şcolâ spre a-i uşura acestă sarcină. Toţi aceia, cari in­diferent în ce téra ar fi s’au ocupat de vechii scriitori şi de monumentele latine, de limbile şi literaturile romane, de arta şi folk-lorul Latinilor, de istoria şi civili­sa ţiunea popdrelor latine, poeţii, romanci­erii, publiciştii (bărbaţi şi femei), cari au făcut obiect al studiilor lor lumea latină, vor trebui — tjice d. Gubernotis în ape­lul său — să ocupe un loc de ondre în dicţionarul seu. Notele bio-şi bibliografice voi trebui să se restrîngă la faptele esen­ţiale. Toţi scriitorii latini séu străini lati­nisant! să trimită notele amintite pe adresa autorului la Roma. Lâ apel este anexat un tablou de informaţiuni şi un cupon de subscripţie. Dicţionarul va costa 25 franci Întreprinderea d-lui de Gubernatis merită să fie sprijinită şi este interesul nostru ca scriitorii, poeţii, fdlklorişfiî etc. români să fie cât mai bine reprezentaţi în dicţiona­rul d*)ui Guberpatisv

T is z a ş i e p isc o p u l d in G yőr. 0fdie din(.Budiape^ţa publică o interesantă destăinuire despre găzduirea contelui Tisza la epişcqpul din Győr. Episcopul contele ţiic. dévényi, spune acea fdie, avea de gpnd pjece de acasă în Jiua când şî-a ţinut Tiszfţ discursul în acel oraş. Aflând T,fczţi des pje acesta a scris contelui Khu- ew-rHedervarv, ministru a la tere , să> inter­vină la nuriciul papal Granito di Belmonte. Khuen a intervenit, spunând nunciului că oposiţia unită nrmăresce scopuri revoluţi­onare şi că Tisza fiind sprijinul casei doranitdre, papa trebue să-l sprijinescă mai ales în siţuaţia încordată în care se află cu guvernele italian şi frances. Nun- ciul a scris episcopului în sensul acesta. Episcopul s’a decis, vrând nevrând să-şi trimită trăsura la gară, i’a găzduit, ba încă a rostit şi un discurs de primire. Discursul însă a fost ţinut în termini vagi diplomatici, aşa că Tisza şi suita lui n’au fost de loc mulţumiţi de conţinut.

B otezul m oşten itoru lu i tronu lu i- ita lian . Duminecă dimineţa s’a făcut bote­zul principelui de Piemont. Naşă a fost regina văduvă Margareta, ér naşi de o- ndre principele Muuteuegrului, bunicul noului născut, împăratul Wilhelm, représen­tât; de principele Albert de Prusia şi re­gele Ediiard, représentât de oătră princi­pele Arthur duce de Connaugt. La cere­monie au asistat regele, regina ou tdtă fa­milia regală, principesa Milena de Munte- negru, principesa Elena, fica regelui S‘er biei, principesa de Battenberg, miniştrii, corpul diplomatic şi înalţii funcţionari ai statului şi ai curţei.

Conferinţa societăţe i jn rld ice ru ­sesc! s’a ţinut în dina de 19 Noemvrie v, in sala şcolei Tenişef dia Petersburg. în­ainte de a se începe cetirea raportului, auditorii în număr de 800 perséne au um­plut sala, care putea să conţină numai 650 omeni. Mulţimea numărosâ de studenţi, a- dunată aprópe de peronul edificiului ce­rea intrarea în sală, cu tot avisul că tóté locurile erau ocupate şi fără a ţine sémà de rugăciunile prefectului de poliţie Ful- lon şi ale directorului disei şcole, Ostro* gorsky, Mulţimea crescând mereu a ajuns într’un moment dat numărul de 1000 per- sdne. Oâte-va perséne cereau amânarea con­ferinţei pretindend ca să se ţie într’un lo­cal mai vast. Gând poliţia pretinse ca pu­blicul să se împrăştie, mulţimea răspunse prin strigăte fluerăfcuri, şi cuvinte insolen­te şi ofense personale. Prefectul puse în vedere mulţimei de mai multe ori, că va fi silit să recurgă la forţa publică pen­tru a face să înceteze disordinile şi pen­tru stabilirea eirculaţiunei în stradă. Ime­diat veniră în localitate jandarmii, în nu­măr de o jumătate escadron, cari. îrnprăş- tiară mulţimea. La orele 10 séra ordinea a fost restabilită. Iţi timpul disordînilor mái multe perséne au fost contnsionate, între cari un sergent de poliţie, care a fost nevoit să fie transportat la spital.

O riginea Secuilor. In secţia II a Academiei maghiare ţinută alaltăerî sub preşedinta Iu Tbaly Kálmán, d-1 Kará­csonyi János membra ordinar şi-a cetit discursul de recepţipne tratând tema „des­pre originea Secuilor“. Conferenţiarul aca-, demieian a sdrobit în studiul său uisce frumóse legende iscodite de cronicarul K'ézai Simon, care spunea, că Săcuiî sunt

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“

Bomsul Hlţâ.De N. N. B eldiceanu.

— Fine. —

Cu chiu cu vai ajunseră la G r ă d in a lu i E lia d . Prin bară tei le ticsite de lume jucau femei văpsite şi îmbrăcate turcesce, înmlădindu-se leneşe şi dând -ochii peste cap.

Lumea fierbea năucă în lumina or- bitdre a cailei. Tarafurile cântau; ţigancile ţipiţiu de le ieşeau ochii din cap şi se umflau în pene de nu mai încăpeau în bărăteî, se înălţau în vârful picidrelor şi întindeau gâturile de berze, de par’că erau de gumă, şi erau gata-gata se le iasă capetele prin pânzele aooperemintelor. Domnul Niţă răsbătîi cu mare greutate cu consdrta sa prin furnicarul pestriţ, ia Is* c o ru l id e ilo r ş i u ita r e a n e c a zu r ilo r t

In fumul de mititei şi patricieni, un ţigănuş, pierdut într’o redengotă lungă pănă ’n călcâie, câriia cât îl ţinea pliscul, ţinându-şl hangul dintr’o diblă spartă.

„Ha-ha, ce mai hala-bala, domnule Niţă? audî domnul Niţă la spate un glas, şi întoroendu-se strigă vesel:

„A tu erai, Naie? Uite, am venitără şi noi pe la Moşi, dragoste... Iţi reco m a n - d a r is e sc pâ consdrta mea Fifiţa; domnul Nae, ăl mai prima amic al meu...“

. Cocdna Fifiţa moţăi din cap şi*şî supse buzele vopsite. Domnul Naie îi să­rută mâna. Apoi se aşedarâ tustrei la o masă, şi domnul Niţă ridică glasul şi porunci:

„Băieţaşi, trei fleiculiţe in sânge, şi se vie trei ţuiouliţe.

— „Vineee!“Ţigănaşul cânta în larma grea :„Cine bate noptea la ferestra mea?Eu sunt, dragă Marioră, nu te speria...“Ţuicile veniră; pe urmă vinul şi flei­

cile,’ şi după ce le dădură gata, alt rând de ţuici, alt vin şi alte fleici.

Gocdna Fifiţa începu a da ochii peste cap; er domnul Naie prinse a-şî răsuci galeş mustaţa negră dată cu unt de mig­dală, pe când domnul Niţă, înfierbântat, striga din baierile inimei:

„Inc’un rând de fleiculiţe se vie ne-

nişoruie... Inc’un rând de ţuiouliţe şi — încă o oca de vin...“

— Vineee...—- „Bravo ţuiculiţă, domnule... Vivat

m o n şerică ... Se 'trăiesc! şi raătale, Fifiţo dragă...“

Gura vopsită a Fifiţei zârabia cu bu­nătate mare, întindându-se pănă la urechi.

„Mersi, Niţă dragă; asemenea şi ma­tale...“

Er ochii cătau galeş, pe -furiş, în ochii lui Naie,

Amurgul cuceri tîrgul Moşilor plin de larmă şi fierbere. Felinarele colorate se aprindeau, clipind voie în cenuşa în­serării.

Domnul Niţă, cu domnul Naie şi cu cooona Fifiţa, după ce-şî eumperarâ trei felinare de hârtie roşie şi le aprinseră, o luară legănându-se spre casă. Cocona Fi­fiţa cu pălăria pe o ureche şi cu ochii grozav de galeş, vorbia fdrte dulceag cu domnul Niţă, şi dumnealui era în euimea fericirei şi striga cât îi lua gura, ridicând felinarul în sus şi cumpănindu-se: „Ura! monşerică! Cine bate ndptea la ferâstra mea? Ura, inoiiŞerică... Tu, Naie, eşti un

băiat de aur... Stai se te sărut... Cine bate ndptea la ferâstra mea?...“

Domnul Niţă se legăna; mulţimea cu miile sale de felinare aprinse se le­găna în tote părţile ca bătută de un vent mare. Focuri bengale isbilcniau pre.fcutin-. deni, versând pete colorate peste furni­carul uesfîrşifc. Tramvaiele încărcate jde lume abia răzbateau pe sfcrăjile ticsite şi cetăţeeii cu nasurile înflăcărate, raatronele cu pălăriile pe o ureche şi copiii urlau din cornurile de carton, ca nisce desperaţi, de par’că treceau nisce menajerii, şi larma grea se înălţa păn’ la cerul albastru, în sera limpede de primăvară.

De când cu întâlnirea de la Moşi, pe domnul Naie, când îl cauţi, e la dom* nul Niţă, care strigă forte fericit sub um­brarul de la A le x a n d r u M ach edon .

„Dorn’le, prietin ca Naie mai rar... Pă ondrea mea de familist...“

Cocona Fifiţa îi vorbesce ca acum doue-decî de ani, şi când vine acasă, îi sare în gât.

„Bine-ai venit, bibicule... Uite, dragă şi domnu’ Nae e la noi... Aoleo, d’ai fi

GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.Nr. 261.— 1904.

rămăşiţe de ale Hunilor, şi a arătat, că Săeuii au fost colonisaţî íntaiű în Ardeal prin socului XI. Ei nu sunt prin urmare urmaşi de ai Hunilor, ci Unguri ca toţi Ungurii, cu deosebirea, că ei locuiau mai ales prin părţile muntdse, ocupându-se eu păstoritul şi vânatul. Fiind cunoscători de codrii, ei au fost angajaţi de ceilalţi con- naţionali ai lor, se le taie drumuri prin codrii, când se duceau la résboiü. Cuvân­tul szek e ly e s te de origine slavă şi insern- neză tă ie to r ('de lemne). — D-I K ará­csonyi a fost aplaudat pentru interesan­tele sale espuneri.

Di» Bucovina. „Cronica“, ce ne «osesce înregistreză urraătdrea scire: I d - tre studenţii români, membri ai societăţi­lor studenţesc! „Junimea“ şi „Bucovina“ din Cernăuţi, esistau de câtva timp mari neînţelegeri, cari au degenerat erî în în- căerărî. Studenţii, membrii ai acestor so­cietăţi, s’au luat la bătae şi s’au lovit cu şişuri de ia bastóne. M a i m u lţi s tu d e n ţi £ u n t g r a v r ă n iţ i .

Escrocheriile unui deputat ma­ghiar. La tribunalul coreoţional din Bu­dapesta s’a început alaltăeri procesul de putatului Dr. E ö tv ö s Bálint, acusat, că prin rnanipulaţiuni frauduldse a păgubit pe d-na Kácziáoy Károly din Oradea cu <suma de aprdpe 100,000 cor. Procesul va dura probabil mai multe (file.

Societatea acad. teol. „Academia «ortodoxă“ a studenţilor români din semi- nariul archidiecesan din Cernăuţi, s’a con­stituit. pe anul administrativ şl XXI-lea 1904/1905 în modul următor: President Ioan Berariu, secretar I (externe) Aureliao Mihaescul, secretar II (interne) Adrian Soroceam Secţia literară: Presidentul «ecţiei şi vice-peesident I. Avram Imbrdne, referent şi bMM&car Gavriil Străinul, ad­iat şi econom Ilie Păsăilâ. Secţia musi- cală: presidentul secţiei şi viee-president 11 Emílián de Tăutul, adiat 1 şi controlor loan Spânul, adiat II şi cassar Vladirpjr de Tomiue. . ?

Copcertul d-şorei E Iv ita Rev^r«dat Sâmbătă sera la Redută, a reuşit în tóté privinţele. Reclama c§ s’a făcut pen­tru d-şdra Revere a fp(sţ pş deplin; juşţk ' ficată prin prestaţiunifn oi escelente. Oón- certista ni-s’a presentâf ca o cântăreţâ cu şc„lă perfectă şi cu o vpce de. Sppran pe cât de plăcută, pe atât de flexibilă în tóté registrele. Coloratura vocei d-ş^rei Revere e nu mimai ireproşabilă ci chiar admira­bilă. Ea a cântat cu esactitate şi legieri- tate uimitóre cef#,.. mai multe jdese .in limba italiană. Bólero din opera lói Verdi „Vecernia .siciiiauă“, varíaflunije deProsciy şi finale din opera Somnambula de Bel­lim au fost cu deosebire aplaudate. D-ra E.'Revera a cântat în afară de program .şi'3‘ cântece, unul în lirabagenhana, unul îtrjim ba maghiară şi rom anţa „D e de­parte“ în limba română. A fost sgomotos Aplaudată şi de mai mult.e-ori rechemată.

Profesorul Ernest Grosz, care a a- ^CQrapaniat pe artistă a .esecutat şi 2 pupele devsme stată táré ..din: program,., óá-se ca.un eminent, pianist cu otechnij£ perfectă ş i având o predare din cele m ai alese. - *

Aflăm, că distinsa cântăreţă va mai da.un .concert la 11 Decemvrie n. şi că apoi va pleca la Bucuresci. unde este an-

gajată pentru 5 concerte. Programul vii­torului concert este de tot nou. 11 vom publica într’un uuraâr viitor.

Sciri din România. D-l prof. 1. B o g ­d a n a fost reţles decan al facultăţii de litere din Bucuresci şi membru în senatul universitar din partea acestei facultăţi.

— Adunarea generală a L ig e i c u ltu ­r a le din Bucuresci, convocată pentru ale­gerea comitetului, a fost amânată pe Du­mineca viitdre.

— Casa de banc & M a rm a ro sc h B la n k & C om p. se va transforma în curând în- tr’o societate pe acţiuni, capitalul actual de 5 milidoe franci va fi urcat la 8 mili- dne deplin vărsaţi. Din noua corabinaţiune financiara vor £faee parte vechii proprie­tari şi comanditari, cărora se mai asocieză şi societatea „Berliner Handelsgesellschaft“

— Din Galaţi se serie, că Duminecă spre Luni noptea s’a deolarat un incendiu în magazinele de pe vaporul » F e lix * , proprietatea societăţii Fraissinet. Au ars mărfuri (oharapagnie, cafea, mătăsuri, u- leuri etc.) în preţ de 50.000 lei.

Un grav accident s’a petrecut în docurile din Galaţi. Remorcherul „Fortu­na“ suferind dre-cari avarii la rota de la pupă, a fost introdus în docurî, unde a fpsfc ridicat sus cu macaraua docurilor. Căpitanul Lavrindos Gratos, şi primul rae- chanic Anton Micumonti s’au băgat eu bar,ca sub'rem orcher pentru a observa a- variile. Pe când ei se aflau dedesubt, lan­ţul macaralei s’a rupt şi remorcherul a că ju t peste ei. Mecanicul Micumonti, ori­bil mutilat s’a înecat, er căpitanul rănit mortal, a putut fi salvat. Dr. Miras che­mat în grabă, a dat căpitanului primele ajutore şi l’a readus puţin la vieţă. Totuşi sunt puţine speranţe de soăpare. Doctorul a rămas lângă rănit. Personalul remorche­rului a luat imediat măsuri pentru pescu­irea nefericitului raechanic.

Autobiografia lui Maxim Gorki. Vestitul s&riitor rus Maxim G o rk i a tri roia editorului jsöu, la cererea acestuia, ur- -mătdrea fyîjtpb^grafie: In anul 1878 uce­nic de cibbbiftiv 1879 ucenic la un zugrav, 1882 spăfăttfr da vase pe bordul unui va­por., 188$ br^ap , 1884’îngrijitor de casă, 1885 brutar, 1 $86 c ijrţsţ la o trupă ambu­lantă teatrală, 1887' vâhdetor de mere pe străji, 1888 candidat de siuucidere, 1889 scriitor avocaţial, 1891 călător pe jos prin Rusia, 1803 lucrător Ia căile ferate, în 1894 a apărut prima mea novelă;‘ — M . G o rk iu.

Adunarea generală a„universităţii săsesc!“.

Luni s’a deschis în Sibiin adunarea generală a ^Universităţii săsescî“ prin fiş- panul G u s t T h a lm a n n .

In discursul său de deschidere fişpa- nul Thalmann salută mai întâiu pe nou aleşii deputaţi ai universităţii, apelând la

şi obiectivitatea lor. ca şi în nou a sesiune să ducă Jjucrările lor la un buh şi mulţumitor sfârşit, piecura pretind intere­sele şi scopurile culturale ale acestei in- stituţiunî. In continuare fişpanul aduce la cunoscinţă, că guvernul a aprobat conclu­

fiămând maţale, bibicule... da’ ce-ai stat aşa de mult, dragă?...“- Şi vorbesce răpederăpede, şi domnul

Niţă ameţit deiatâta dragos e,, o în al eeoălea cer; dér şi acuma, cp. şi înfipte, când îl canţî, e la A le x a n d r u M a ch ed o n .

„Aşă-s eu, nenişorule,' când sunt fe-, m ă , beau de sting...“

Asfinţitul îşi cerne pacea şi răcorea Ipeste mahalaua Teilor. Cumetrele stau la «făt pe laviţe la portiţi, şi sub salcâmul* scifi uriaş, care îmbalsameză totă mahalaua, jfţsezfi fata cu- muşcată roşie ,în« -,per, şi frmonica suspină tainic ca în tdte serile tceiaş cântec duios' de dragoste, şi césul

; l a fabrică se lurninâză şi arde ca 0 lună plină ţintuită pe zidul turnului.( Domnul Niţă stă sub umbrarul de h A le x a n d r u M ach edon s la o masă, în $rótá de lumină a felinarului:

„Inc’o jum a’ dă pehn de Port-Artur, owiişorule... Aşa-s eu al dracului, când fericit sunt, beau de sting... Şi acum, pot «a să <h° aşa, să declar pâ andrea mea de familist, că sunt fericit dora’Ie! Dum­neaei vorbesce cu mine taman ca acum

două-decî de anî, când, pardon, m'am în­surat...“

Intuuerecul cresce. împrejur. Armo­nica îşi suspină romanţa bătrână, şi aris­tonul valsul, 'oprindu-se şi oftând ca , stă­pânit de aduceri aminte.

„Inc’o 'jum a’ fie pelin. Aşa sunt .eu, al dracului, când sunt fericit, beau de sting... Şi, pot ca se <jic aşa, sunt în cul­mea fericirii... Dumneaei e o personă cu rezon caţţţ.nu se mai află, şi bună, şi bună, s’o pui la rană dom’le...“

’ Păi nu s«iu eu, nene Niţă, raip-mî spui! Cocdna Fifiţa e o personă eu rezon cura jiu ,§e, mai „află...

— Dom’le Ghiţă, pă pndrea mea de sfamilist, pot ca se dio aşa. dumneaei, e opersonă...

— Da* nu sciu eu nene Niţă, mie-mi spui! Cocdna Fifiţa e o personă cu rezon, cura nu se mai află...“

Armonica şi cu aristonul suspină în umbrele amurgului. Fata cu muşcata roşie în per ofteză tainic; er luna se înalţă ca o fdie de aur peste salcâmul uriaş.

(„Sămânătorul.‘‘)

sele din sesiunea trecută şi că lucrările sesiunei actuale nu presentă ceva deose­bit, ci se restrîng numai la disposiţiunile şi controla anuală obicinuită a adminis­trării averii naţionale şi la promovarea instituţiunilor culturale ale acestei uni­versităţi.

In afacerea esploatării pădurilor do­meniilor celor 7 judecători (Siebenrichter­herrschaft) ministeriul reg. ung. de agri­cultură a acordat şi trimis forestieri de-ai statului pe cheltuielile domeniului, cari au terminat în vara trecută lucrärilej,de trian­guläre în ţinuturile Lotrului şi ale Ţodu- lui şi cari au esecutat îo parte şi preţui­rea şi taxarea efectivului de lemne. Io anul viitor se vor continua şi se vor şi termina după totă probabilitatea aceste lucrări.

Fişpanul aduce în fine la cunoscinţă trecerea din vieţă a concipistului univer­sităţii L. Fritsch.

Urmeză apoi constituirea biroului şi verificarea mandatelor deputaţilor. Man­datele tuturor deputaţilor au fost veri­ficate.

Se aleg apoi diferitele comisiunî, cari iau în primire actele şi afacerile, cari le privesc. In comisiunea de scontrare a fost ales şi d-l adv. Dr. Lemenyi. Cu aceste s’a închis prima şedinţă. Proxima şedinţă are loc Sâmbătă în 10 1. c. n.

A n g lia ş i P e r s ia .Seirî din C o n sta n tin o p o l spun, că

Persia e actualmente ameninţată de un serios pericol din partea Angliei. Călători veniţi din T eh eran (capitala Persiei) vor­besc nu mai puţio, decât despre o cu c e r ire a P e rs ie i d e c ă tr ă E n g le s î, plau pe care Anglia ar vré să-l esecute acum când Ru­sia este ocupată în Manciuria.

La T eh eran domnesce panică mare. Şahul Persiei a cerut sfat la Petersburg, de unde să i-se fi răspuns:

— Persia să nu se tăraă de Englesî, căci Ruşii nu vor permite, ca sub titlul unei expediţiunî comerciale, Englesii să-şi pună piciorul în Bender Abasi. ü aâtfel de încercare Perşii trebue s’o zădărnicescă cu arma, ér ajutorul rusesc nu va lipsi. Comedia din Tibet nu se va repeta...

Acest răspuns rusesc a liniştit în- câtva pe guvernul persian, care e con­vins, că Anglia vré se forţeze un rësboiü pentru a înfrânge cu desevîrşire influenţa Rusiei în Asia şi eventual să anexeze Per­sia la India-răsăritenă.

După afirmările Perşilor, expediţiunea englesă e gata de plecare. Expediţia ar avé de gând să ajungă la Bender-Abasi, pe mare, ér de acolo pe jos prin Seide- bad, Bahrarnad, Mahas şi Guadoron să pă­trundă în partea sud-ostică a Persiei.

Perşii se înarmézà, ca să aştepte pre­gătiţi pe „ospeţii“ englesî. Guvernul per­sian a comandat în Franţa o mare canti­tate de armé, cari se transportă acum în imperiu. Transportul ' a ajuns deja la Dar- danele. Ambasadorul engies din Constan­tinopol luând de veste, a protestat ener­gic la Portă şi a făcut’o responsabilă de urmări. In urma acestui protest, autorită­ţile turcesc! au interdis trecerea transpor­tului prin Dardanele şi vaporul s’a reîn­tors spre Marsilia, ca se ia alt drum.

In Constantinopol esistă temeri de coiuplieaţiunî seriose, déca espediţia en- g|«sâ ar încerca să pătrundă, în intermrul Persiei.

Căile ferate ungare m anul 1903.. t „S. D. T .“ estrage din » M a g y a r s ta -

t is t ik a i e y k o n y v a (Anuarul statistic al Un­gariei) pe anul 1903 următdrele date in­teresante referitore la căile ferate ungare:

Lungimea reţelei de căi ferate în Ungaria este 17.703*2 km. D|n acestă lun­gime se revin căilor ferate ale statului 7.681*8 km., er căile ferate vicinale admi­nistrate de stat au fost: 7.0421 km., la olaltă: 14.723*9 kilometri, seu: 8317%* Lungimea căilor ferate private e 2979*2 kilometri, seu : 16*83%.

Reţâua căilor ferate ale statului său administrate de stat este aşa-der de cinci ori mai lungă decât cea particulară. Ce putere colosală este conoentrată în manile statului, reiese din cifre.

In cursul anului s’a sporit reţeaua cu 296*6 km.

Pe o sută km. □ se revine o lun­gime de 5*36 km. de cale ferată şi tot la100.000 locuitori 88*37 km. Raporturile acestea însă sunt mult mai defavorabile în T r a n s i lv a n ia , unde la o sută km. □ se vin numai 3.15 km. cale ferată şi la100.000 locuitori numai 71*34 km. Cel mai bine situat în privinţa acesta este comi­tatul Braşovului, unde la 100 km. □ se vin 7*01 km. de cale ferată.

Lungimea căilor ferate în Transil­vania este 1804*4 km., dintre cari 881*5 kru, ale statului, 637*0 km. administrate de stat (84*15%) ş» 285*9 (15*85%) ferate private.

Numărul total al locomotivelor a fost 3114 (un plus de 54 faţă cu anul prece­denţi. Vagdne de persdoe au fo s t: 6331 (cu 299 mai multe ca în a. tr.), vagdiie de marfă: 70*579 (1625 mai mult). In tdte vagdnele erau 223.288 locuri de şejufc, dintre cari locuri de cl. 1: 17.737 (7*94%), 56.561 de elasa II (25*30%) şi 148.990 de clasa III (66*73%).

In întrega reţea erau investite la 1903, 3.424,017.428 cor., câte 193,135 cor. pe km.

întrega reţea are 2113 staţiuni şi 1103 halte.

Numărul p e rsa n e lo r din serviciul c. f. este 92,878. Amploiaţi: 7912, subam- ploiaţî: 13.351, femei: 511, servitori;26.458, lucrători 44.646.

In anul 1903 au fost transportaţi. 37,287.143 pasageri (eu 1,751.857 mai mult decât în anul pr.), înoasându*-se 61,933.956 cordne (un plus de 5,761.743 faţă cu anul precedent).

Incassările totale din transportul de persdne si mărfuri au fost în anul 1903:295.759.000 cordne. Cheltuielile: 163,045.000 cordne, resultând un beneficiu net de132.714.000 cordne, ceea-ce corăspunde unui procent de 4% ia capitalul de acţii.

Tramvaiul B ra şo v -S ă c e le de-o lun­gime de 17 km. a transportat 385.213 per­sdne şi 16.654 tone marfă. încasările: 106.100 cor., cheltuielile: 121,100 cor,,.re- sultând un deficit de 15.000 cordne.

In Transilvania s’au transportat rnai mult de 100.000 pasageri de la urnpâld- rele staţiun i: & ib iiu : 325.932. B r a ş o v : 260.601, C lu ş iu : 204.925, T .-M u r e ş u lu i: 131.287, A .- I u l ia : 101.417.

Petersburţ?, 7 Decem vrie. D in cercurile înalte militare a transpirat scirea, că Ţarul a telegr^fiat gen e­ralului S t o s s el , se facă tot posibi­lul a susţină Port-Arthurul pănă la sosirea flotei baltice. Sosirea flotei se aştâptă încă |n decursul acestei luni. . t ţ

Cifu, 7 Decemvrie. După sciri din Dalny, vasele avariate din flotă lui T ogo sunt tdte în repâraţiune şi în timpul cel mai scurt el vor ti gata pentru a lua lupta cu flota rusă din Baltica, ce se apropie.

Berlin, 6 Decem vrie. „LokaJan- zeiger“ primesce din Mukdenf Scirea, că armata japonesă e gata de atac în tot momentul.

Londra, 6 Decem vrie. — „D aily M ayl“ anunţă din Tokio, că o ar­mată rusescă de 50,000 a , soşit la Kirin şi a plecat spre sud.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu.Redactor responsabil T raian H. Pop.

Pagina 4.

Dela „Tipografia A. fflnreşiann“d in B r a ţ o ^

se pot procura urmâtârele cărţi:(La jc&rţila aici înşirate este a se mai adauge

pe lângă portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

Versuri de dor, adunate din poeţii români de A. Preţul 60 bani (-f- 6 b. porto.)

Doi prinşi in cursă, oomediă într’un act de A. Kellner localisată de I. Em. B o- bancu. Preţul 24 bani (-J- 3 b. porto).

Ţ ig a n i i , schiţă istorică, de I. P. Betegemül. Preţul 1 oor. (-f-10 bani porto.

Cartea Ilustrată pentru copii şi copile de George Sitnu. Acâstă broşură oonţine poesii istorióre şi morale spre escitarea gustului de cetit la copii. Preţul 50 bani |- 56 b. porto.)

EscursiunT pe munţii Ţerei Bârsei şi ai Făgăraşului din punctul „La omtf de pe „Bucecî“ pănă dinoolo de „Negoiul*. Des­coperiri, întregite ou schiţe istorice despre Castelele şi ţâra Făgăraşului de I. Turcu, protonotar pensionat al comitetului Făgă­raş. Preţiil 2 lei plus 10 b. porto.

Di. losif Frapporti prelucrată de Ioan Papiu. Preţul 60 bani plus 10 bani porto.

Dinu Milian roman. Nenuioa sfânt, de Const. Miile. Preţul 2 cor. plus 10 bani porto.

Feciorul Popsi. Facerea Joiţei. O dra­goste a veacului. Rochia Catiţei. Amedeo Madini. Din viaţa tristă După natură. Ba­calaureatul, de Const. Miile. Preţul 2 oor. plus 10 b. porto.

Prosă şi versuri, fabule de Gr. M. Alexandrescu preţul 30 b. plus 5 b. porto.

•— A apărut tomul I. din „ffiovéle“ d6 Vasilie Ranta Buticescu. Broşura are 28e pagini şi conţine istorióre frumóse scris, într’un limbagiu plăcut. Preţul ei e 1 cor. 60 bani plus 20 bani porto.

„Pe p r a g u l m o r m â n tu lu i ,“ de preotul G. Sitnu, conţine versuri funebrale pentru popor şi pentru inteligenţi. Pr. 50 bani (-f- 6 b. porto)#

Proba de foc. comedie într’un act după A. Cotzebue, localisată de Irina Sonea n. Bogdan 30 b. plus 10 b. porto.

Istoria Ini Stan Păţitul. Partea a II-a. Femeia în versnri pentru popor de I. Tom. Totan învăţător, preţ. 20 b. plus 3 b. prt.

Poesii, de Bolintineanu. Bătăliile Ro­mânilor, II. Preţul 1 cor. (plus 10 b. porto.)

Juvenilia, prosă şi versuri, de Sextil Puscariu. Preţul cor. 1.60, pl. 20 b. porto.

Opiniunea publică, conferenţa ţinută a Athénéul român de C. Dissescu la 27 Februárié 1886, preţul 50 b. plus porto 5 bani.

îmbunătăţirea stărei sătenilor de Gr.G. Pencescu, preţul 50 b. -j- 5 b. porti.

Nu mă uita! Colecţiune de versuri pentru ocasiunl fnnebrali. Aranj ată prin N. F. Negruţiu. Ediţ. IV. Preţul 50 bani.(4- 5 b. p.)

Pribeag, ediţia 1-ă de Ioan losif Sce- opul Preţ. cor. 1. 50 b. pl. 10 b. porto.

Poesii de Al. A. Macedonski. Preţ. 3 oor. pl. 20 b. porto.

Scriitori, cetitori şi critici de N. Ră- dulescu-Niger 50 b. plus 5 b. porto.

Lira Sionuiui seu cântarea sărbători­lor de Aron Boca Velohereanu 50 b. plus 10 b. porto.

Bocete adecă Cântări la morţi, adu­nate de 1 . Pop»Betegemül, Preţul HO bani.

10 b. p.)Cu vârftrt penei, scrieri satirieo-humo-

ristioe de Antoniu Pop 1 Cor. plus 10 b. porto.

Poesii de Vasile Ranta Butioesou. Ediţiunea „Amioulüi Familiei“. Preţul 1 oor. 20 b. plus 10 b. porto.

V m b r e ş i l u m i n i poesii de Em. Pâ- răeanu, oor. 2*50 (porto 20 b.)

Asupra situaţiunei, articoli şi foişbre de Ibnfl A. Lăpedat. Preţ. 40 b. pl. 10 b. porto)

istoria legii noue scrisă de Dr. Victor Szmigelski. Tomul II: Isus ca preot. Cu aprobarea Prea-veneratului Ordinariat me­tropolitan gr. cat. de Alba-lulia şi Făgă­raş. Preţul 3 oor. 40 b. plus 20 b. porto.

lnfluinţa trancesă în România de Al. Xenopol profesor la universitatea din Iaşi Cu 60 b. 4* 5 b. porto.

„0 roşă veştejită* ou text nemţesc după Heine şi românesc de Matilda Cug- ler-Poni pentru voce şi pian. Preţul 1 coronă, plus 5 bani porto.

„O séra la stînă“ idilă pentru piano. Preţul 1 coronă plus 6 bani porto.

„Balada4' pentru violină cu acompa- niare de pian, Preţul 1 cor. 25 fii. plus 5 bani porto.

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 261 — 1904.

Atragem atenţiunea cetitorilor asupra cărţilor de mai jos, cari se vând cu pre­ţuri reduse, ba chiar numai pe jumătate, de cum s*au vândut pănă acum.1) Lascar Viorescu, O icân ă a Mol-

'dovei d in 1 8 S I de Wilhelm de Kotzebue. $ cunoscuta acâstă scriere oa o lucrare istorică de mare valbre în literitura nbstre. Conţine 268 pag. ca tipar curat şi hârtiă de lax Preţul în loc de 4 cir., ou m, s’a vândut pănă acum, este alţi. numai 2 cor. 2-j- 30 bani porto.)

2) P o es ii de Veronica Micle, regretata nbstră poetă. Conţine 144 pag. In loc de 3 cor., se vinde numai cui cor. 50b. (4- 10 b. (porto);

3) P o e s ii com plecte de Carol Scrob Numele acestui autor este de asemenea bine ounoscut literaţilor noştri şi poesiile Ini ocupă un loc frumos în literatura ro­mână. Preţul s’a redus dela 4 la 2 cor.{4* 20 b. porto).

7) „ V rei sâ te iubescă bărba tu ?* Broşura cu acest titlu conţine poveţe prac­tice seriose şi forte potrivite pentru fami- Hle bune. Preţul dela 1 cor s’a redus la 20 b. (4- 5 b. porto).

4) In s tru c ţiu n e a g im n a stic e i în »ob­lele de băeţl şi de fete. Cu 57 figuri in text, de D. Ionescu, profesor de gimnastică la lioeul Lazăr şi la şobla normală de in­stitutori din BuoUrescI. Preţ. în loc de 3 cor. e 1 oor. 60 b. (4- 10 b. porto) De lipsă e mai cu sâmă pentru învăţători.

5) O rig in ea m onedelor (a banilor) de M. C. Suţu, ,o interesantă oonferenţă ţinută la Ateneul Român din Bucuresol. In loc de 1 leu se vinde ou 50 bani.

6) P o es ii de F. M. Stoenescu. Este o Şarte mare de 252 pag. ou esterior plăcut şi bine îngrijit. Autorul e de asemenea ou­noscut în literatura română şi versurile tale frumbse nu au lipsă de laudă, oăol se laudă de sine. In loc de 4 cor. se vinde cu 2 oor. (4- 10 b. porto.)

Monologurl în versuri seria a 2-adupă Auguste Vacquerie, Eugene Manuel, XJh- land, Emile Goudean, E. Grenet-Danoour şi L. Raiisbonne, de Nicolae Ţincu, 1 cor. plus 5 b. porto.

Cursul la bursa din Viena.Din 5 Decemvrie n. 1904.

Renta ung. de aur 4°/0, . • • • 119,06 Renta de corbne ung. 4% • • • 98 20 împr. căii. fer. ung. în aur 3l/a% • 88*95Impr. oăil. fer. ung. in argint 4% • 9f.96 Bonuri rurale croate-slavone . . . 98.50 Impr. ung. ca premii . . . . . 207.— Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 161.65 Renta de hârtie austr. . . . . . 100.05 Renta de argint austr. . . . . . 100.—Renta de aur austr..............................119.85Renta de corbne austr. 4% . . . 100.25 Bonuri rarale ungare 3V2 % • * • 91.35Losuri din 1860. . . . . . . . 156,60 Acţii de-ale Bănoei austro-ungară . 16.34Aoţii de-ale Bănoei nng. de credit. 807.62 Acţii de-ale Bănoei austr. de credit 678:50 Napoleondorî . . . . . . . . 19.06Mărci imperiale germane. . . . 117.55London vista . . . . . . . . 239.47 l/a Paris vista. . . . . . . . . 95.20Note italiene . . . . . . . . 95.2ă

Cursul pieţei Braşov.Din 5 Deoemvrie n. 1904.

Bancnote rom. Ctunp. 18.60 Vând. 18.68Argint român. » 18.40 n 18.80Napoleond’orî. n 19.04 » 19.10Galben! n 11.20 n 1LŞ0Robie RusescI * 2.53 R 2.P4Mărci germane n 117.20 • n x n . i oLire tnrcescl V 21.60 * 2U60Soris. fono. Albina 5®/(, 101.- » 102.-

L@@âl patra prăvălie--------de în c h ir ia t - — —

în Szászsebes, piaţa mare (casaOniţiu). Cu iuformaţiuni serveşte

Dr. I- Elekes3—8,i5Y6. in S z á s z s e b e s . f

Şgg- „Gazeta Transilvaniei* cu numérul ă 10 fii. se vinde la zaraful Dumitru Pop şi la Eremias Nepoţii. 'W i

Liferant al Curţii # Ces. şi reg.

M. NeumannWien, I. Kärntnerstrasse 1%

Costnme de băieţi de şcolă . . Cor. 10

Costume de bă­ieţi matrosi „ 12

Jachetă bord „ 16Saco de băieţi

pentru patinat „ 20

Costume de fe­tiţe . . . Cor. 16

Jachete bord de fetiţe . . . „

Jachete de fetiţe „ Saco de fetiţe

pentru patinat „La comande se se arăte etatea.

Cataloţe Ilustrate gratie.Comande din provincie cu rambars.

Ce nu convine, se restitue bani.1528,9—12.

I CUI ÎÏ P L A C Eo faţă delicată şi curată, fără pistrui o piele mole ,şi un, teint trandafiriu ? Acela să se spele in fie-car* J: renumitul săpun medicinal

B e rp a o ’s „Liliewniloliseife“(Marca: 2 mineri.)

dela Bergmann & Co. in Dresden şi Tetschen a/E.

Se capeta bueata en SO bani,în f a r m a e i i l e:

VICTOR ROTH la „Ursu“,FR STENNER la „Leu“,1UL. HORNUNG la „Arap“,TEUTSCH & TARTLER drog. farmacia W. LINGNER,1. B MIRSELBACHER sen.

m

} în SinMşora.

La esposiţiile hygienice din Cairo în anul 1895 şi în Londra la anul 1896 a fost premiat

S p ir tu l R e m ită a lui Widdereu diploma de ontire şi cu medalie de aur.Probat de capacităţi medicale şi între­

buinţat cu succes în spitale

Spirtul-heumaşi F l i l I I l ) d e P U T E R E ,

are efect sigur la tote părţile corpului şi auume : contra reumatismului, durere de nervi, şoldinâ, işchias, asthmă ş. a.

în malte caşuri efectul este atât de mare, că după o fricţiune înceteză durerile.

Dureri de dinţi şi cap vindecă in 5 minute

Preţul unei rticle cu instrucţie 1 cortină, sticle mai m ari cn 2 cor. 40 bani.

Depou principal tn Budapesta r la farmacia D-lui J o s lf TtfriSk

Kirâly-utcza nr. 12.. §i Andrassy korut nr. 26, şi la d-l Dr. A . E g g e r , Vâczi kurut 17.

asemenea in tdte farmaciile din provinţă, precum şi la proprietarul

W I D D E R G Y I J L 1farmacist tn SâtoralJ a-Ujhely.

Comande din provincie se efectuâză prompt.D e p o u t n B r a ş o v c la Victor Roth farma­

cia la Ursu, Alexina Jekeliuş, Franz Kelemen, Frie­drich Stenner, Karl Schuster, Ed. Kugler. In Co* h a lm : la E. Victor Milas.£ 15—20,1532, % :

A b o n a m e n te la

„Gazeta Transilvaniei“se pot face orî şi când pe timp mai indelungat seu lunare.

DISTILLERIE FRANÇAISE.

R“ţar«‘ n"rau Ruda í Blocktnawi ßwiapest.

^ V O G R i / i ^

A. M ureşianuB r a ş o v , T e rn u l In n ln l N r . 30 .

Acest stabiliment este provejut cu cele mai bune mijltice tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a pute esecuta ori-C8 comande cu promptitudine şi acurateţă, precum:

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT Ş I COLORt

CÂRŢÎ DE S C IO Ţ a ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

FOI PUDICE.BILETE DE VISITA

DIFERITE FORMATE.

PR06RAME~ELE6ANTE.BILETE DE LO&ODKĂ ŞI DE HURTA

DUPĂ DORINŢĂ Ş I ÎN COLORI.

REGI STRE ş i IMPRIMATEpentru tote speciile de serviciurl.

Gompturl, Adrese, Circulare, Scrisori.

Q o w v tx fe , î n M ă tn ă v im e a -

TâEiFi m m m iA L i,IN D U S T R IA L E , de H O T E L U R I

şi R E ST A U R A N T E .

PijETORl-COREHTE ŞI DIVERSEBILETE DE ÎNMORMÂNTĂRI.

Comandele eventuale se primesc în biuroni tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30, în eta- giul, îndărăpt în curte. — Preţurile moderate. —Comandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.