tromboembolismul pulmonar

Rezidentiat 20041608 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 44Trombembolismul pulmonar

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1144001. Care este cel mai frecvent factor implicat in starile de hipercoagulabilitate ereditare existente la pacientii cu T.E.P. ?

Deficienta proteinei SA. Tulburari ale plasminogenuluiB. Factorul V LeidenC.Deficienta proteinei CD.Deficienta antitrombinei IIIE.

(pag. 1620)

M1144002. Ce procent dintre pacientii cu tromboza venoasa pelviana sau tromboza venoasa proximala a membrelor inferioare netratate au T.E.P.:

25%A. 33%B. 50%C.75%D.90%E.

(pag. 1620)

M1144003. Prezenta infarctului pulmonar indica un T.E.P.:MicA. ModeratB. intinsC.MasivD.Moderat spre intinsE.

(pag. 1620)

M1144004. Care dintre urmatoarele simptome si semne nu este sugestiv pentru un T.E.P. masiv:DispneeA. SincopaB. CianozaC.HipotensiuneD.Durere pleuralaE.

(pag. 1620)

M1244005. Ischemia miocardica din trombembolismul pulmonar se explica prin:reducerea rezistentei vasculare pulmonareA. reducerea tensiunii parietale a ventriculului dreptB. comprimarea arterei coronare stangiC.scaderea debitului ventriculului stang si a presiunii arteriale sistemiceD.hipertrofia ventriculara stangaE.

(pag. 1620)

1608 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


M1244006. Diagnosticul diferential al trombembolismului pulmonar se face cu:pancreatita acuta hemoragicaA. hipertensiunea arteriala esentialaB. cardiomiopatia obstructivaC.angina instabilaD.accidentul vascular cerebralE.

(pag. 1621)

M1244007. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la angiografia pulmonara in trombembolismul pulmonar nu este adevarata?

angiografia pulmonara selectiva este cea mai specifica explorare pentru diagnosticul trombembolismului pulmonar

A.

angiografia nu poate insa detecta embolii de 1 – 2 mmB. diagnosticul presupune aspect de defect de umplere intraluminalC.avascularitatea este semn diagnosticD.intreruperea traiectului reprezinta semn secundar de trombembolismE.

(pag. 1621)

M1244008. Care dintre urmatoarele metode de terapie primara specifica nu se indica in trombembolismul pulmonar?

trombolizaA. dobutaminaB. betablocanteC.embolectomiaD.fragmentarea si dispersia distalaE.

(pag. 1622)

M1344009. Care din urmatoarele teste de sange are cea mai mare valoare in diagnosticul TEP?gazele sangvine arterialeA. presiunea O2B. nivelul D dimerului plasmaticC.dozarea TGOD.dozarea LDHE.

(pag. 1621)

M1344010. Indicati doza de initiere a tratamentului cu warfarina in TEP.2-4 mgA. 7,5-10 mgB. 10-12 mgC.3-5 mgD.1-3 mgE.

(pag. 1623)

M1344011. Care este examenul de laborator necesar pentru urmarirea tratamentului cu heparina in TEP?

numaratoarea de trombociteA. indicele de protrombinaB. determinarea hemoglobineiC.timpul de tromboplastina partial activataD.dozarea fibrinogenuluiE.

(pag. 1622)

M1344012. Care este cauza imediata, obisnuita de deces in TEP?



tulburari de ritm supraventricularA. infarct micardic acutB. insuficienta cardiaca dreapta progresivaC.pneumotoraxD.infectii respiratorii supraadaugateE.

(pag. 1620)

M1444013. Principala explorare imagistica pentru diagnosticul tromboembolismului pulmonar este:ultrasonografia venoasaA. radiografia toracicaB. scintigrafia pulmonaraC.ecocardiografiaD.rezonanta magnetica nuclearaE.

(pag. 1621)

M1544014. Cauza imediata, obisnuita de deces in tromboembolismul pulmonar este:hemoptizia masivaA. pleurezia masivaB. septicemiaC.insuficienta cardiaca dreapta progresivaD.embolia cerebralaE.

(pag. 1620)

M1544015. Ce modificare sanguina poate fi pusa in evidenta prin metoda ELISA in timpul trombolizei endogene din tromboembolismul pulmonar:

cresterea nivelului D-dimerului plasmatic al fibrineiA. scaderea activatorului tisular al plasminogenuluiB. cresterea factorului XII de contact HagemanC.scaderea nivelului proteinei CD.cresterea exprimarii glicoproteinei IIb-IIIa plachetareE.

(pag. 1621)

M1544016. Care din urmatoarele aspecte ale scintigrafiei pulmonare semnifica o mare probabilitate de tromboembolism pulmonar:

scintigrama de perfuzie normala cu scintigrama de ventilatie cu zona neventilataA. scintigrama de perfuzie cu defecte de perfuzie in aceleasi zone cu zonele neventilate la scintigrama de ventilatie

B.

scintigrama de perfuzie si ventilatie normaleC.scintigrama de perfuzie cu prezenta a mai multe defecte de perfuzie segmentara in prezenta unei ventilatii normale la scintigrama de ventilatie

D.

scintigrama de perfuzie normala cu scintigrama de ventilatie cu doua sau mai multe defecte de ventilatie segmentare

E.

(pag. 1621)

M1544017. Care din urmatoarele explorari disponibile este cea mai specifica pentru stabilirea diagnosticului definitiv de tromboembolism pulmonar:

electrocardiografiaA. radiografia toracicaB. ecocardiografiaC.scintigrafia pulmonara de ventilatieD.angiografia pulmonaraE.

(pag. 1621-22)



M1544018. Efectul anticoagulant complet al warfarinei se instaleaza de obicei:dupa 15 minuteA. dupa 2 oreB. dupa 12 oreC.dupa 24 de oreD.dupa 5 zileE.

(pag. 1623)

M1544019. Terapia primara a tromboembolismului pulmonar constand in liza cheagului prin tromboliza consta in administrarea:

heparinei nefractionateA. heparinelor cu greutate moleculara micaB. warfarineiC.activatorului de plasminogen tisular recombinatD.aspirineiE.

(pag. 1622-23)

M1644020. In tromboembolismul pulmonar nivelul D-dimerului plasmatic este:ScazutA. CrescutB. NemodificatC.SpecificiD.F. Fara valoareE.

(pag. 1621)

M1644021. Cea mai specifica explorare in tromboembolismul pulmonar este:Nivelul D-dimeruluiA. Angiografie pulmonara selectivaB. Valoarea factorului de coagulareC.Ecografia sistemului venos profundD.Venografia (flebografia)E.

(pag. 1621)

M1644022. Care dintre simptomele de mai jos nu apare in mod obisnuit in tromboembolismul pulmonarTahicardiaA. BradicardiaB. Tusea sau hemoptiziaC.Durerea pleuralaD.CianozaE.

(pag. 1620)

M1644023. Administrarea de heparina in bolus se face in tromboembolismul pulmonar cu o doza de:5000-10000 unitatiA. 10000-15000unitatiB. sub 5000 unitatiC.peste 30000unitatiD.F. nu se administreaza in bolusE.

(pag. 1622)

M1644024. Pacientii cu tromboembolism pulmonar raspund la tromboliza pana la:2 zileA. 5 zileB.



14 zileC.30 zileD.peste 30 zileE.

(pag. 1623)

M2244025. Care din urmatoarele fac parte din triada VircowhipercolesterolemiaA. hipocoagulabilitateaB. hipercoagulabilitateaC.deficienta proteinei SD.deficienta proteinei CE.

(pag. 1620)

M2244026. Care din urmatoarele fac parte din triada VircowhipercolesterolemiaA. hipocoagulabilitateaB. stazaC.deficienta proteinei SD.deficienta proteinei CE.

(pag. 1620)

M2244027. Care din urmatoarele fac parte di triada VircowhipertrigliceridemiaA. hipocoagulabilitateaB. deficienta proteinei SC.traumatism local al peretelui vaselorD.deficienta proteinei CE.

(pag. 1620)

M2244028. Care este cea mai frecventa predispozitie ereditara la hipercoagulabilitatevarstaA. sexul femininB. sexul masculinC.rezistenta la proteina C activataD.deficienta proteinei SE.

(pag. 1620)

M2244029. Care din urmatorii factori nu precipita TEPsarcinaA. chimioterapiaB. HTAC.imobilizareaD.obezitateaE.

(pag. 1620)

M2244030. Care din afirmatiile referitoare bla efectele care pot fi produse de embolia pulmonara sunt false?

alterarea schimbului de gazeA. hiperventilatia alveolaraB. complianta pulmonara crescutaC.rezistenta crescuta a cailor aerieneD.rezistenta vasculara pulmonara scazutaE.



(pag. 1620)

M2244031. Una din afirmatiile referitoare la efectele care pot fi produse de embolia pulmonara este falsa?

complianta pulmonara cerscutaA. hiperventilatia alveolaraB. alterarea schimbului de gazeC.rezistenta scazuta a cailor aerieneD.rezistenta vasculara pulmonara crescutaE.

(pag. 1620)

M2244032. Care este cauza obisnuita de deces in trombembolismul pulmonar?disfunctia ventriculara stangaA. disfunctia ventriculara dreaptaB. insuficienta cardiaca globalaC.complianta pulmonara scazutaD.alterarea schimbului de gazeE.

(pag. 1620)

M2244033. Care este cel mai frecvent simptom in TEP?tahicardiaA. dispneeaB. sincopaC.hipotensiunea arterialaD.tuseaE.

(pag. 1620)

M2244034. Care este cel mai frecvent semn in TEP?dispneeA. tahicardiaB. hipotensiuneaC.sincopaD.hemoptiziaE.

(pag. 1620)

M2244035. Care din elementele de mai jos nu indica un TEP masiv?sincopaA. hipotensiunea arterialaB. hiperpneeaC.tuseaD.cianozaE.

(pag. 1620)

M2244036. Una din afirmatiile de mai jos privind semnele "clasice" din TEP este fals?subfebrilitateaA. tahicardiaB. fibrilatia atrialaC.jugulare turgescenteD.componenta pulmonara a zgomotului II accentuataE.

(pag. 1621)

M2244037. Cu care din urmatoarele boli nu se face diagnosticul diferential al TEP?angina instabilaA.



pneumoniaB. anevrism aorticC.pericarditaD.costocondritaE.

(pag. 1621)

M2244038. Care din urmatoarele nu fac parte din modificarile clasice radiologice in TEP?semnul WestermarkA. cocoasa lui HaptonB. opacitate triunghiulara cu varful la pleuraC.olighemie focalaD.artera pulmonara dreapta largita descendentaE.

(pag. 1621)

M2244039. Care din urmatoarele afirmatii privind scintigrafia pulmonara sunt false?este principala explorare imagistica pentru diagnosticul TEPA. un defect de perfuzie scintigrafic indica un flux sangvin absent sau scazutB. scintigrama de ventilatie scade specificitatea scintigramei de perfuzieC.scintigrama de ventilatie anormala indica plaman cu modificari, neventilatiD.prezenta a 2 sau mai multe defecte de perfuzie segmentaraE.

(pag. 1621)

M2244040. Care din urmatoarele afirmatii privind TEP sunt false?scintigrama pulmonara este in mod special utila daca rezultatele sunt normale sau aproape normaleA. diagnosticul de TEP ese foarte putin probabil la pacientii cu scintigrama normala sau aproape normalaB. diagnsoticul este de apx 70% sigur la pacientii cu scintigrama cu mare probabilitate pozitivaC.mai putin de 1/2 din pacientii cu TEP confirmat angiografic au o scintigrama pozitivaD.40% din pacientii cu mare suspiciune clinica de TEP si probabilitate mica scintigrafica au TEP la angiografie

E.

(pag. 1621)

M2244041. Semnele secundare de TEP la angiografia pulmonara nu cuprind:olighemia segmentaraA. avascularitateaB. vase periferice sinuoaseC.o faza arteriala prelungita cu umplere rapidaD.ocluzia brusca a vaselorE.

(pag. 1621)

M2244042. Care din afirmatiile privind terapia primara in TEP sunt false?se poate realiza prin embolectomieA. este rezervata si pacientilor cu TEP recurentB. consta in lizarea cheagului prin trombolizaC.se efectueaza de rutina in primele 6 oreD.este rezervata si pacientilor cu insuficienta cardiaca dreapta cu risc crescut de decesE.

(pag. 1622)

M2244043. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt false?heparina previne formarea in continuare a trombuluiA. heparina poate dizolva trombul deja existentB. heparina se leaga,fixeaza si accelereaza activitatea antitrombinei IIIC.heparina permite mecanismelor fibrinolitice endogene sa lizeze cheagul deja formatD.



dupa 5-7 zile de administrare, trombul rezidual incepe sa se stabilizezeE.

(pag. 1622)

M2344044. Care este cea mai frecventa anomalie intalnita in starile de hipercoagulabilitate ereditare la pacientii care sufera un tromboembolism pulmonar?

deficienta proteinei CA. deficienta antitrombinei IIIB. deficienta proteinei SC.tulburari ale plasminogenuluiD.rezistenta la proteina C activataE.

(pag. 1620)

M2344045. Urmatorii factori pot precipita tromboembolismul pulmonar cu exceptia:sarcinaA. interventiile chirurgicaleB. chimioterapia in cancerC.mobilizarea precoce postoperatorieD.cateter venos central permanentE.

(pag. 1620)

M2344046. Care din modalitatile neimagistice de diagnostic sunt utile pentru diagnosticul tromboembolismului pulmonar?

dozarea gazelor sangvine arterialeA. determinarea D-dimerului plasmaticB. calcularea gradientului oxigenului alveolo-capilarC.scintigrafia pulmonaraD.masurarea PO2 arterialE.

(pag. 1621)

M2344047. Durata anticoagularii la un pacient cu tromboembolism pulmonar si neoplasm de pancreas este:

3 luniA. 6 luniB. 12 luniC.timp nedefinitD.6 satpamaniE.

(pag. 1623)

M2344048. Clasic, in tromboembolismul pulmonar, doza initiala de heparina este:10000-15000 u in bolusA. 1000-1500 u/h, perfuzie continuaB. 5000-10000 u in bolusC.500-1000 u in bolusD.sub 5000 u in bolusE.

(pag. 1622)

M2544049. Cel mai frecvent factor ereditar incriminat în producerea trombembolismului pulmonar este:deficienţa proteinei CA. deficienţa antitrombinei IIIB. factorul V LeidenC.deficienţa proteinei SD.deficitul de plasminogenE.



(pag. 1620)

M2544050. Cea mai comună sursă a emboliilor paradoxale este reprezentată de trombii venoşi proveniţi din:

venele pelvineA. venele pulmonareB. venele femuraleC.venele gambeiD.venele membrelor superioareE.

(pag. 1620)

M2544051. Trombembolismul moderat spre întins se asociază cu:de obicei, cu infarct pulmonarA. presiune arterială sistemică normalăB. hipokinezie ventriculară la echografieC.funcţie normală a cordului dreptD.embolectomia reprezintă singura metodă terapeuticăE.

(pag. 1620)

M2544052. Cel mai frecvent simptom întâlnit în trombembolismul pulmonar este:durerea pleuralăA. tuseaB. hemoptiziaC.dispneeaD.subfebrilitateaE.

(pag. 1620)

M2544053. Cel mai frecvent semn întâlnit în trombembolismul pulmonar este:anxietateaA. cianozaB. transpiraţiaC.hipotensiunea arterialăD.tahicardiaE.

(pag. 1620)

M2544054. Rolul principal în apreciera riscului vital în trombembolismul pulmonar şi, deci, în indicarea trombolizei venoase periferice şi a embolectomiei aspirative revine:

radiografiei pulmonareA. gazometrieiB. scintigramei pulmonareC.echocardiografieiD.flebografiei de contrastE.

(pag. 1622)

M2544055. Indicaţiile inserţiei unui filtru în vena cavă inferioară pentru profilaxia trombembolismului pulmonar sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

trombozei venoase recurente, în ciuda anticoagulării corecteA. trombozei venoase izolate a gambeiB. pacienţilor cu sângerări activeC.pacienţilor cu insuficienţă cardiacă dreaptă care nu sunt candidaţi pentru trombolizăD.pacienţilor cu risc extrem de crescutE.

(pag. 1623)



M2644056. Cauza imediata a decesului in tromboembolismul pulmonar esteAngina apectoralaA. IMAB. Fibrilatia atrialaC.Insuficienta cardiaca dreapta progresivaD.Infarctul pulmonarE.

(pag. 1620)

M2644057. In tromboembolismul pulmonar nivelul D-dimerului plasmatic este:ScazutA. CrescutB. NemodificatC.SpecificiD.Fara valoareE.

(pag. 1621)

M2644058. Cea mai specifica explorare in tromboembolismul pulmonar este:Nivelul D-dimeruluiA. Angiografie pulmonara selectivaB. Valoarea factorului de coagulareC.Ecografia sistemului venos profundD.Venografia (flebografia)E.

(pag. 1621)

M2644059. Care dintre simptomele de mai jos nu apare in mod obisnuit in tromboembolismul pulmonarTahicardiaA. BradicardiaB. Tusea sau hemoptiziaC.Durerea pleuralaD.Cianoza perioralaE.

(pag. 1620)

M2644060. Administrarea de heparina in bolus se face in tromboembolismul pulmonar cu o doza de:5000-10000 unitatiA. 10000-15000unitatiB. sub 5000 unitatiC.peste 30000unitatiD.nu se administreaza in bolusE.

(pag. 1622)

M2644061. Pacientii cu tromboembolism pulmonar raspund la tromboliza pana la:5 zileA. 10 zileB. 14 zileC.30 zileD.peste 30 zileE.

(pag. 1623)

M2644062. Trombii venosi sunt dislocati de la locul lor de formare printr- un:Foramen ovalA. Foramen rotundB. Foramen spinosC.



HiatusD.Linie de fracturaE.

(pag. 1620)

M2644063. Care este cel mai frecvent simptom in TEP:DispneeA. TachicardieB. Cianoza perioralaC.FebraD.AmeteliE.

(pag. 1620)

M2644064. Scintigrafia pulmonara este pozitiva in TEP in aproximativ:90%A. 85%B. 80%C.70%D.50%E.

(pag. 1621)

M2644065. Angiografie pulmonara selectiva poate detecta embolii de:1-2 mmA. 2-4 mmB. 4-6 mmC.sub 1 mmD.peste 10 mmE.

(pag. 1621)

M2644066. Durata anticoagularii in TEP este de:7 zileA. 14 zileB. 3 luniC.6 luniD.12 luniE.

(pag. 1623)

M2844067. Cea mai frecventa predispozitie ereditara la hipercoagulabilitate estehiperfibrinogenemiaA. factorul V LeidenB. hipocomplementemiaC.insuficienta corticosuprarenalaD.trombocitozaE.

(pag. 1620)



INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1144068. Anticoagulantele orale de tip Warfarina (Coumadina) se folosesc in tratamentul profilactic al T.E.P. la pacientii cu urmatoarele afectiuni:

Fractura de sold sau pelvisA. Interventie chirurgicala toracicaB. Interventie chirurgicala in cancere genitaleC.Interventii chirurgicale urologiceD.NeurochirurgieE.

(pag. 1623)

M1144069. Care din urmatoarele grupe de pacienti trebuie sa primeasca tratamentul anticoagulant pe timp nedefinit:

Cu T.V.P. proximala a membrelor inferioareA. Cu T.V.P. de gambaB. Cu un episod de T.E.P.C.Cu un cancer subiacent nevindecatD.Cu obezitate importantaE.

(pag. 1623)

M1144070. Care din urmatoarele afirmatii privind terapia trombolitica in T.E.P. sunt adevarate:Previne descarcarea continua de serotoninaA. Activatorul tisular de plasminogen este administrat in doze de 100 mgB. Riscul de hemoragie intracraniana este de 5%C.Pacientii raspund la tromboliza numai in primele 24-48 de ore de la instalarea T.E.P.D.Tromboliticul poate duce la regresia rapida a insuficientei cardiaceE.

(pag. 1623)

M1144071. Care din urmatoarele semne si simptome sugereaza adesea un embolism pulmonar mic, localizat distal:

DispneeaA. CianozaB. TuseaC.HemoptiziaD.Durerea pleuralaE.

(pag. 1620-1621)

M1144072. Implantarea unui filtru al venei cave inferioare are urmatoarele indicatii:Anticoagularea nu se poate efectua din cauza sangerarii activeA. Tromboza venoasa recurenta, sub tratament anticoagulant corectB. Prevenirea T.E.P. recurent la pacientii cu insuficienta cardiaca dreapta care nu sunt candidati pentru tromboliza

C.

Pacientii cu T.E.P. intinsD.Pacientii cu infarct pulmonarE.

(pag. 1623)

M1144073. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt utilizate in prevenirea trombembolismului pulmonar la pacientii cu interventii chirurgicale oculare:

Dalteparina 5000 u. s.c. la 12 oreA. Dalteparina 2500 u. s.c. o data pe ziB. sosete cu compresie gradataC.Compresie pneumatica intermitentaD.



Heparina nefractionata 5000 u la 12 oreE.

(pag. 1623)

M1144074. Care dintre urmatoarele semne aparute la angiografia pulmonara permit diagnosticul de T.E.P.:

Defect de umplere intraluminal intr-o proiectieA. Ocluzia brusca a vaselorB. Olighemia segmentaraC.Faza arteriala scurtataD.Vase periferice sinuoase, ascutite.E.

(pag. 1622)

M1244075. Care dintre urmatorii factori predispozanti pentru tromboza venoasa generatoare de tromboembolism pulmonar se include in triada descrisa de Virchow ?

hipercoagulabilitateaA. obezitateaB. rezistenta vasculara pulmonara crescutaC.stazaD.traumatismul local al peretelui vascularE.

(pag. 1620)

M1244076. Care sunt factorii ce pot precipita aparitia tromboembolismului pulmonar ?deshidratareaA. hipotermiaB. contraceptive oraleC.cateter venos central permanentD.chimioterapiaE.

(pag. 1620)

M1244077. Efectele emboliei pulmonare sunt:reducerea rezistentei vasculare pulmonareA. cresterea rezistentei cailor aerieneB. hipoventilatia alveolaraC.complianta pulmonara crescutaD.complianta pulmonara scazutaE.

(pag. 1620)

M1244078. Pacientii cu trombembolism pulmonar masiv prezinta:durere accentuata ca urmare a infarctului pulmonarA. hipotensiune arteriala sistemicaB. functia cordului drept normalaC.indicatie pentru tromboliza sau embolectomieD.trombembolism extins anatomicE.

(pag. 1620)

M1244079. Care sunt cauze ale emboliei pulmonare netrombotice?embolia tumoralaA. embolia grasoasaB. embolia osoasaC.embolia cu lichid amnioticD.embolia ateromatoasaE.

(pag. 1620)



M1244080. Trombembolismul pulmonar masiv este sugerat de urmatoarele simptome si semne:durere pleurala intensaA. sincopaB. hemoptizieC.dispneeD.cianozaE.

(pag. 1620)

M1244081. Trombembolismul pulmonar mic prezinta urmatoarele simptome si semne:durereA. tuseB. hemoptizieC.colapsD.sincopaE.

(pag. 1620)

M1244082. Anomaliile clasice ale electrocardiogramei in trombembolismul pulmonar sunt urmatoarele:bradicardia sinusalaA. fibrilatia atriala recent instalataB. unda T negativa in derivatia V3C.axul QRS este la peste 90 gradeD.aspect de unda S in derivatia IIIE.

(pag. 1621)

M1244083. Complicatiile heparinoterapiei in trombembolismul pulmonar sunt:leucopeniaA. trombocitopeniaB. hemoragiaC.osteopeniaD.accelerarea VSHE.

(pag. 1622)

M1244084. Ecocardiografia in trombembolismul pulmonar:este utila in evaluarea rapida a suspectilor de trombembolismA. poate servi la diferentierea de tamponada cardiacaB. nu este utila in diagnosticul diferential cu disectia de aortaC.evidentiaza disfunctia ventriculara dreaptaD.nu serveste la stabilirea riscului si prognosticului trombembolismului pulmonarE.

(pag. 1621)

M1344085. Factorii predispozanti pentru tromboza venoasa (Virchow) sunt:traumatismul local al peretelui vaselorA. obezitateaB. neoplaziileC.hipercoagulabilitateaD.stazaE.

(pag. 1620)

M1344086. Ce simptome si semne indica un tromboembolism pulmonar masiv?dispneeA. hemoptizieB. sincopaC.



hipotensiuneD.febraE.

(pag. 1620)

M1344087. Care din urmatoarele metode terapeutice fac parte din terapia primara a TEP?tromboliza (venoasa periferica)A. agenti inotropiB. insertia de filtre pe vena cava inferioaraC.agenti antiinflamatori nesteroidieniD.embolectomie chirurgicalaE.

(pag. 1622)

M1344088. Complicatiile terapiei cu heparina sunt in special:hemoragiaA. trombocitopeniaB. cresterea nivelului bilirubinei sericeC.leucocitozaD.alungirea timpului de protrombinaE.

(pag. 1622)

M1344089. Indicatiile pentru insertia unui filtru pe vena cava inferioara in TEP sunt:cand anticoagularea nu se poate efectuaA. tromboza venoasa recurentaB. profilaxie la pacientii cu risc extrem de crescutC.sarcinaD.cancer genitalE.

(pag. 1623)

M1344090. Contraindicatiile trombolizei in TEP sunt:traumatisme recenteA. hipertensiunea arterialaB. boala intracranianaC.interventii chirurgicale recenteD.insuficienta cardiacaE.

(pag. 1624)

M1344091. Notati explorarile neinvazive imagistice uzuale in diagnosticul TEP:radiografia toracicaA. scintigrama pulmonaraB. ecocardiografiaC.ultrasonografia sistemului venosD.rezonanta magnetica nuclearaE.

(pag. 1621)

M1344092. Enumerati avantajele utilizarii heparinelor cu greutate moleculara mica fata de heparina nefractionata in TEP.

capacitate mai redusa de legare cu proteinele plasmaticeA. timp de actiune mai scurtB. biodisponibilitate mai mareC.raspunsul legat de doza mai previzibilD.timp de injumatatire mai lungE.

(pag. 1623)



M1344093. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:rezistenta vasculara pulmonara crescutaA. alterarea schimbului de gazeB. hiperventilatie alveolaraC.rezistenta crescuta in caile aerieneD.complianta pulmonara crescutaE.

(pag. 1620)

M1344094. Care sunt factorii ce pot precipita tromboembolismul pulmonar?interventiile chirurgicaleA. contraceptivele oraleB. cancerulC.cateter venos central permanentD.tratamentul cu antibioticeE.

(pag. 1620)

M1444095. Dintre factorii ce pot precipita tromboembolismul pulmonar, fac parte:perioada postpartumA. casexiaB. chimioterapia in cancerC.convalescenta postoperatorieD.leziuni ale maduvei spinariiE.

(pag. 1549,1620)

M1444096. Din punct de vedere fiziopatologic, embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:rezistenta crescuta a cailor aerieneA. rezistenta pulmonara scazutaB. hipoventilatie alveolaraC.alterarea schimbului de gazeD.hiperventilatia alveolaraE.

(pag. 1620)

M1444097. Alegeti variantele corecte ale sindroamelor clinice din tromboembolismul pulmonar (TEP):in TEP masiv apare hipokinezie ventriculara dreapta la ecocardiografie, dar presiune arteriala sistemica normala

A.

in TEP mic spre moderat, functia cordului drept este normala si presiunea arteriala sistemica normalaB. in TEP moderat spre intins apare hipotensiune arteriala sistemicaC.Prezenta infarctului pulmonar nu se insoteste de durere, putand fi usor trecuta cu vedereaD.TEP masiv se insoteste de hipotensiune arteriala sistemicaE.

(pag. 1620)

M1444098. Alegeti dintre simptomele si semnele clinice enumerate, pe cele care indica un TEP masiv:durerea pleuralaA. sincopaB. cianozaC.tuseaD.hemoptiziaE.

(pag. 1620)

M1444099. Diagnosticul diferential al tromboembolismului pulmonar se face cu:astmulA. infarctul miocardicB.



abdomenul acutC.miocarditaD.exacerbarea BPOCE.

(pag. 1621)

M1444100. Electrocardiograma clasica din tromboembolismul pulmonar include:tahicardie sinusalaA. fibrilatie atriala cronicaB. unda S in derivatia IC.unda Q in derivatia V2D.unda T negativa in derivatia V2E.

(pag. 1621)

M1444101. Terapia primara in tromboembolismul pulmonar consta in:anticoagulare cu heparinaA. embolectomieB. lizarea cheagului prin trombolizaC.anticoagulare cu heparine cu greutate moleculara micaD.agenti inotropiE.

(pag. 1622)

M1444102. In care din urmatoarele conditii se indica plasare de filtru pe vena cava inferioara, pentru prevenirea tromboembolismului pulmonar:

tromboza venoasa recurentaA. ca terapie primara a tromboembolismului pulmonarB. ca terapie adjuvantaC.cand anticoagularea nu se poate efectua din cauza sangerarii activeD.ca profilaxie la pacientii cu risc extrem de crescutE.

(pag. 1623)

M1544103. Care dintre urmatorii factori pot precipita producerea tromboembolismului pulmonar:efortul fizicA. sarcinaB. interventiile chirurgicaleC.cateterul venos central permanentD.imobilizareaE.

(pag. 1620)

M1544104. Hipercoagulabilitatea, ca factor predispozant pentru tromboza venoasa, este intalnita in mai multe afectiuni ereditare:

mutatia punctiforma in gena factorului V, denumita factor V LeidenA. hemofiliaB. deficienta proteinei CC.deficienta proteinei SD.deficienta antitrombinei IIIE.

(pag. 1620)

M1544105. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte fiziopatologice:rezistenta vasculara pulmonara crescutaA. complianta pulmonara crescutaB. alterarea schimbului de gazeC.hiperventilatia alveolaraD.



rezistenta crescuta a cailor aerieneE.

(pag. 1620)

M1544106. Care din urmatoarele semne si simptome indica un tromboembolism pulmonar mic, localizat distal, langa pleura:

tuseaA. hemoptiziaB. cianozaC.durerea pleuralaD.hipotensiuneaE.

(pag. 1620-21)

M1544107. Care din urmatoarele manifestari clinice indica un tromboembolism pulmonar masiv:febraA. cianozaB. dispneeaC.hipotensiuneaD.sincopaE.

(pag. 1620-21)

M1544108. Care din urmatoarele semne electrocardiografice pot fi intalnite in tromboembolismul pulmonar:

tahicardia sinusalaA. axul complexului QRS la peste 90 °B. alungirea intervalului PRC.supradenivelare de segment ST in derivatiile V4-V6D.fibrilatie sau flutter atrial recent instalatE.

(pag. 1621)

M1544109. Care dintre urmatoarele proprietati farmacocinetice ale heparinelor cu greutate moleculara mica le deosebesc de heparinele nefractionate:

prezinta o capacitate mai mica de legare de proteinele plasmaticeA. au o biodisponibilitate mai mareB. raspunsul legat de doza mai previzibilC.timp de injumatatire mai lungD.prezinta efect procoagulantE.

(pag. 1622-23)

M1544110. Contraindicatiile trombolizei ca terapie primara in tromboembolismul pulmonar cuprind:riscul de tromboembolism pulmonar recurentA. tromboza venoasa profundaB. bolile intracranieneC.interventiile chirurgicale recenteD.traumatismeleE.

(pag. 1623)

M1644111. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa dupa Virchow este:Traumatismul local al peretelui vaselor (leziune endoteliala)A. Hipertensiunea arterialaB. HipercoagulabilitateC.Staza venoasaD.Fibrinogenemie scazutaE.



(pag. 1620)

M1644112. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:Rezistenta vasculara pulmonara crescuta (spasm arteriolar pulmonar)A. Alterarea schimbului de gazeB. Hiperventilatie alveolaraC.Rezistenta crescuta a cailor aerieneD.Modificarea valorilor Doppler-ului arterialE.

(pag. 1620)

M1644113. Embolia pulmonara netrombotica poate avea urmatoarele etiologii:Embolia grasoasaA. Embolia tumoralaB. Disectia de aortaC.Trombi situate in VSD.Folosirea de droguri intravenoaseE.

(pag. 1620)

M1644114. Simptomele tromboembolismului pulmonar sunt:DispneeaA. inrosirea feteiB. HipotensiuneaC.CianozaD.FrisoaneE.

(pag. 1620)

M1644115. Diagnosticul diferential in tromboembolismul pulmonar se face cu:IMAA. PneumonieB. PericarditaC.Boli de colagenD.Astmul bronsicE.

(pag. 1620)

M1644116. Explorarile imagistice neinvazive in diagnosticarea tromboembolismului pulmonar sunt:Radiografia toracica simpla (Rx toracic)A. Ecografia abdominalaB. Ultrasonograia venoasaC.Scintigrafie pulmonaraD.Tomografia prin emisie de pozitroni (TEP)E.

(pag. 1621)

M1644117. Terapia primara a tromboembolismului pulmonar cuprinde:Tromboliza venoasa periferica (sistemica)A. Ligatura arterei pulmonareB. Tromboliza selectiva prin cateterC.Trombendarterectomie si embolectomie de aspiratieD.inlocuirea portiunii de vena afectata cu proteza de dacronE.

(pag. 1622)

M1644118. Tromboliza in tromboembolism pulmonar conduce la urmatoarele efecte:Dizolva o mare parte a trombului arterial pulmonar obstruant anatomicA.



Previne descarcarea continua de serotoninaB. Dizolva o mare parte din masa trombului apartinand venelor pelvieneC.Induce vasoconstrictie la nivelul circulatiei membrelor inferioareD.Determina modificari la nivelul secretiei pancreaticeE.

(pag. 1623)

M2244119. Triada Vircow consta in:traumatism local al peretelui vaselorA. hipercolesterolemieB. hipercoagulabilitateC.stazaD.hipertrigliceridemieE.

(pag. 1620)

M2244120. Urmatoarele nu fac parte di triada Vircowtraumatism local al peretelui vascularA. hipercolesterolemiaB. stazaC.hipercoagulabilitateaD.hipertrigliceridemiaE.

(pag. 1620)

M2244121. Care sunt factorii care pot precipita TEPinterventiile chirurgicaleA. emaciereaB. traumatismeC.HTAD.obezitateaE.

(pag. 1620)

M2244122. Care din afirmatiile de mai jos nu fac parte din factorii care pot precipita TEPinterventiile chirurgicaleA. emaciereaB. traumatismeleC.HTAD.obezitateaE.

(pag. 1620)

M2244123. Care sunt factorii care pot precipita TEPcontraceptivele oraleA. sarcinaB. cancerulC.chimioterapiaD.emaciereaE.

(pag. 1620)

M2244124. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecterezistenta vasculara pulmonara scazutaA. alterarea schimbului de gazeB. rezistenta vasculara pulmonara crescutaC.hipoventilatia alveolaraD.complianta pulmonara crescutaE.



(pag. 1620)

M2244125. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efectecomplianta pulmonara crescutaA. hiperventilatia alveolaraB. rezistenta vasculara pulmonara scazutaC.rezistenta scazuta a cailor aerieneD.alterarea schimbului de gazeE.

(pag. 1620)

M2244126. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cauza imediata, obisnuita de deces in TEP este falsa

insuficienta cardiaca globalaA. rezistenta vasculara pulmonara crescutaB. disfunctia ventriculara stangaC.hiperventilatia alveolaraD.disfunctia ventriculara dreaptaE.

(pag. 1620)

M2244127. Etiologii posibile pentru embolia pulmonara netrombotica includ?embolia grasaA. embolia tumoralaB. embolia gazoasaC.hipercoagulabilitateaD.deficienta proteinei SE.

(pag. 1620)

M2244128. Care din urmatoarele afirmatii privind etiologia posibila pentru embolia pulmonara sunt false?

embolia tumoralaA. hipercoagulabilitateB. deficienta proteinei CC.deficienta proteinei SD.embolia gazoasaE.

(pag. 1620)

M2244129. Care din urmatoarele afirmatii privind cela mai frecvent simptom in TEP sunt false?tahicardiaA. dispneeaB. hipotensiunea arterialaC.tuseaD.sincopaE.

(pag. 1620)

M2244130. Care din urmatoarele privind cel mai frecvent semn in TEP sunt false?dispneeaA. tahicardiaB. sincopaC.hemoptiziaD.hipotensiunea arterialaE.

(pag. 1620)

M2244131. Care din elementele de mai jos indica un TEP masiv?



dispneeaA. sincopaB. tuseaC.hipotensiunea arterialaD.cianozaE.

(pag. 1620)

M2244132. Care din elementele de mai jos nu indica un TEP masiv?tuseaA. hemoptiziaB. durerea pleuralaC.cianozaD.sincopaE.

(pag. 1620)

M2244133. Care din elementele de mai jos sugereaza un embolism pulmonar mic?durerea pleuralaA. tuseaB. hemoptiziaC.dispneeaD.cianozaE.

(pag. 1620)

M2244134. Care din elementele de mai jos nu sugereaza un embolism pulmonar mic?tuseaA. durerea pleuralaB. cianozaC.dispneeaD.sincopaE.

(pag. 1620)

M2244135. Semnele "clasice" din TEP sunt?tahicardiaA. subfebrilitateaB. jugulare turgescenteC.componenta pulmonara a zgomotului II accentuataD.fibrilatia atrialaE.

(pag. 1621)

M2244136. Diagnosticul diferential al TEP se face cu:infarct miocardic acutA. angina instabilaB. pneumoniaC.insuficienta cardiaca congestivaD.anevrism aorticE.

(pag. 1621)

M2244137. Daignosticul diferential al TEP se face cu:infarct miocardic acutA. exacerbarea BPCOB. anevrism aorticC.astm bronsicD.



pericarditaE.

(pag. 1621)

M2244138. Diagnosticul diferential al TEP se face:astmul bronsicA. hipertensiunea pulmonara primitivaB. fracturi costaleC.anevrism aorticD.pneumotoraxE.

(pag. 1621)

M2244139. Diagnosticul diferential al TEP se face cu:pericarditaA. anevrism aorticB. costocondritaC.anxietateaD.bronsitaE.

(pag. 1621)

M2244140. Anomalii clasice pe ekg in TEP include?tahicardia sinusalaA. fibrilatia atrialaB. flutter atrial recent instalatC.extrasistolia ventricularaD.bigeminism ventricularE.

(pag. 1621)

M2244141. Anomalii clasice pe ekg in TEP include?unda S in D IA. unda Q in V5B. unda T negativa in V3C.unda S in V3D.unda Q in V3E.

(pag. 1621)

M2244142. Anomalii clasice pe ekg in TEP includ ?unda T negativa in V3A. flutter atrial recent instalatB. unda Q in derivatia V3C.extrasistolia ventricularaD.unda S in derivatia DIE.

(pag. 1621)

M2244143. Modificarile clasice radiologice in TEP include?olighemia focalaA. semnul WestermarckB. densitate periferica in forma de banda deasupra diafragmuluiC.opacitate cu forma triunghiularaD.artera pulmonara dreapta largita descendentaE.

(pag. 1621)

M2244144. Care din urmatoarele afirmatii privind ecografia in TEP sunt adevarate?



se bazeaza pe pierderea compresibilitatii venoaseA. aproximativ 2/3 din pacientii cu TEP nu au TVP evidenta ecograficB. valoarea ecografiei venoase este certa pentru TVP proximala a membrelor inferioare la pacientii asimptomatici

C.

nu este sensibila pentru screeningul TVP la pacientii asimptomatici internatiD.este prima explorare efectuata de urgentaE.

(pag. 1621)

M2244145. Carte din urmatoarele afirmatii privind scintigrafia pulmonara sunt adevarate?este principala explorare imagistica pentru diagnosticul TEPA. un defect de perfuzie scintigrafica indica un flux sangvin absent sau scazutB. scintigrama de ventilatie scade specificitatea scingramei de perfuzieC.scintigrama de ventilatie anormala indica plamini cu modificari neventilatiD.prezenta 2 sau mai multe defecte de perfuzie segmentaraE.

(pag. 1621)

M2244146. Care din urmatoarele afirmatii privind TEP sunt adevarate?scintigrama pulmonara este in mod special utila daca rezultatele sunt normale sau aproape normaleA. diagnosticul de TEP este foarte putin probabil la pacientii cu scintigrama normala sau aproape normalaB. diagnosticul este aproximativ 70% sigur la pacientii cu scintigrama cu mare probabilitate pozitivC.mai putin de 1/2 din pacientii cu TEP confirmat angiografic au o scintigrama pozitivaD.40% din pacientii cu mare suspiciune clinica de TEP si probabilitate mica scintigrafica au TEP la angiografie

E.

(pag. 1621)

M2244147. Care din urmatoarele afirmatii privind ecocardiografia in TEP sunt adevarate?este utila pentru trierea rapida a bolnavilor acutiA. este esential a se efectua inaintea scintigrafiei pulmonareB. este o explorare neinvaziva obligatorieC.poate face diagnosticul diferentialD.ajuta la stabilirea riscului si prognosticuluiE.

(pag. 1621)

M2244148. Care din afirmatiile urmatoare privind ecocardiografia in TEP sunt false?ajuta la stabilirea riscului si prognosticuluiA. este explorare noninvaziva obligatorieB. este preferata inaintea scintigrafiei pulmonareC.ajuta la stabilirea diagnosticului diferentialD.este utila pentru trierea rapida a bolnavilor acutiE.

(pag. 1621)

M2244149. Care din urmatoarele afirmatii privind angiografia pulmonara sunt adevarate?este cea mai specifica explorare disponibila pentru stabilirea diagnosticului definitiv de TEPA. poate detecta emboli de 1-2 mmB. poate detecta emboli doar cu dimensiuni mai mari de 3 mmC.se efectueaza de rutinaD.un diagnostic definitiv de TEP depinde de vizualizarea unui defect de umplere intraluminal in mai mult de o proiectie

E.

(pag. 1621)

M2244150. Care din urmatoarele afirmatii privind angiografia pulmonara sunt false?diagnosticul definitiv de TEP depinde de vizualizarea unui defect de umplere intraluminal in mai mult de o proiectie

A.



poate detecta emboli de dimensiuni doar peste 3 mmB. se efectueaza de rutinaC.este cea mai specifica explorare disponibila pentru stabilirea diagnosticului de TEPD.poate detecta emboli de 1-2mmE.

(pag. 1621)

M2244151. Semnele secundare de TEP la angiografia pulmonara includ:ocluzia brusca a vaselorA. olighemia segmentaraB. o faza arteriala prelungita cu umplere rapidaC.vase periferice sinuoaseD.avascularitateaE.

(pag. 1621)

M2244152. Care din afirmatiile privind terapia primara in TEP sunt adevarate?consta in lizarea trombului prin trombolizaA. se efectueaza de rutinaB. se poate realiza prin embolectomieC.este rezervata pacientilor cu risc crescut de moarteD.este rezervata doar pacientilor cu TEP recurentE.

(pag. 1622)

M2244153. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt adevarate?heparina se leaga,fixeaza si accelereaza activitatea antitrombinei IIIA. heparina previne formarea in continuare a trombuluiB. heparina permite mecanismelor fibrinolitice endogene sa lizeze cheagul deja formatC.heparina poate dizolva trombusul deja formatD.dupa 5-7 zile de administrare, trombusul rezidual incepe sa se stabilizezeE.

(pag. 1622)

M2244154. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt corecte?cea mai importanta reactie adversa este hemoragiaA. protamina sulfat se administreaza doar in caz de hemoragii intracranieneB. trombocitopenia asociata heparinei are de obicei consecinte cliniceC.daca numarul trombocitelor scade cu mai mult de 50% fata de normal, heparina ar trebui intreruptaD.pacientii care primesc tratament de lunga durata cu heparina pot dezvolta osteopenieE.

(pag. 1622)

M2244155. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt false?trombocitopenia asociata heparinei are de cele mai multe ori semnificatie clinicaA. protamina sulfat se administreaza doar in caz de hemoragie intracranianaB. cea mai importanta reactie adversa este hemoragiaC.pacientii care primesc tratament de durata cu heparina pot sa dezvolte si osteoporozaD.A+B+CE.

(pag. 1622)

M2244156. Care din efectele secundare ale heparinei in tratamentul TEP sunt reale?poate sa dezvolte osteopenieA. poate sa dezvolte osteoporozaB. poate sa dezvolte fracturi pe os normalC.cresterea transaminazelor apare frecventD.poate sa duca la anemie megaloblasticaE.



(pag. 1622)

M2244157. Care din efectele secundare ale tratamentului cu heparina sunt false?poate sa duca la anemie megaloblasticaA. cresterea transaminazelor apare frecventB. poate sa dezvolte osteopenieC.poate sa dezvolte osteoporozaD.poate sa dezvolte fracturi pe os patologicE.

(pag. 1622)

M2244158. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparine cu greutate moleculara mica sunt adevarate?

prezinta o capacitate mai mica de legare de proteinele plasmatice decat heparina conventionalaA. au o biodisponibilitate mai mareB. au un timp de injumatatire mai lung decat heparina clasicaC.raspunsul legat de doza este adesea imprevizibilD.au primit avizul FDA pentru tratamentul TEPE.

(pag. 1623)

M2244159. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul TEP cu Warfarina sunt adevarate?este un antagonist de vitamina KA. previne gamma-carboxilareaB. previne activarea factorilor coagularii II, III, VIIC.previne activarea factorilor coagularii II,VII,VIII,IXD.previne activarea factorilor coagularii II,VII,IX,XE.

(pag. 1623)

M2244160. Care din afirmatiile privind anticoagularea in TEP sunt adevarate?dupa intreruperea anticoagularii , riscul TEP recurent este mareA. rata recurentei a fost de 2 ori mai mare la pacientii care au primit anticoagulant numai 6 saptamaniB. pacientii obezi trebuie sa primeasca anticoagulant pe timp limitatC.este indicat o anticoagulare de 1 an pentru un TEPD.este indicata o anticoagulare de 6 luni pentru un TEPE.

(pag. 1623)

M2244161. Indicatiile montarii de filtre pe vena cava inferioara sunt :sangerare activaA. tromboza venoasa recurentaB. prevenirea TEP recurent la pacientii cu ICC care sunt candidati la trombolizaC.profilaxia la pacientii cu risc extrem de cerscutD.poate fi folosit filtru Greenfield suprarenalE.

(pag. 1623)

M2244162. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboliza in TEP sunt adevarate?duce in toate cazurile la regresia rapida a insuficientei cardiace drepteA. scade rata mortalitatiiB. scade recurenta TEPC.nu are contraindicatii majoreD.se paote efectua in primele 14 zileE.

(pag. 1623)

M2244163. Care din afirmatiile urmatoare privind tromboliza in TEP sunt adevarate?dizolva o mare parte din trombA.



dizolva trombul in totalitateB. previne descarcarea continua de serotoninaC.agraveaza hipertensiunea pulmonaraD.dizolva o mare parte din sursa trombuluiE.

(pag. 1623)

M2244164. Care din afrimatiile privind tromboliza in TEP sunt adevarate?regimul trombolitic preferat este cu activatori ai plasminogenului tisular recombinatA. regimul trombolitic preferat este cu streptokinazaB. pacientii raspund la tromboliza doar in primele 12 oreC.pacientii par sa raspunda la tromboliza pina la 14 zileD.tromboliticul se administreaza intramuscular sau subcutanE.

(pag. 1623)

M2244165. Contraindicatiile trombolizei in TEP includ:boala intracranianaA. interventiile chirurgicale recenteB. traumatismeleC.varsta mai mare de 75 de aniD.varsta peste 80 de aniE.

(pag. 1623)

M2244166. Care din afirmatiile cu privire la tromboendarterectomia pulmonara sunt adevarate?indicatiile ii cuprind pe pacientii dispneici la eforturi miciA. indicatiile ii cuprind pe pacientii dispneici in repausB. poate reduce mult hipertensiunea pulmonaraC.poate chiar vindeca hipertensiunea pulmonaraD.au indicatie de tromboendarterectomie toti pacientii diagnosticati cu TEPE.

(pag. 1623)

M2244167. Care din afirmatiile legate de profilaxia TEP sunt adevarate?are o importanta majoraA. nu este neaprat obligatorie fiind foarte costisitoareB. este de obicei eficientaC.se efectueaza doar la pacientii cu TEP masivD.este de 2 feluri: mecanica si farmacologicaE.

(pag. 1624)

M2244168. Prevenirea TEP la pacientii cu proteza de sold se poate face cu:Warfarina (INR propus 2-2.5) 4-6 saptamaniA. Warfarina (INR propus 2.5-3) 4-6 saptaminiB. Warfarina (INR 2.5-3) 2-3 saptamaniC.heparina cu greutate moleculara mica, 5-14 zileD.heparina cu greutate moleculara mica, 3 saptamaniE.

(pag. 1623)

M2344169. Care sunt factorii predispozanti pentru tromboza venoasa inclusi in triada lui Virchow?hiperlipoproteinemiaA. hipercoagulabilitateaB. traumatismul local al peretelui arterialC.hipertensiunea arterialaD.stazaE.



(pag. 1620)

M2344170. Tromboembolismul pulmonar survine:la aproximativ 50% din pacientii cu tromoza venoasa pelvina sau tromboza venoasa proximala profunda a membrelor inferioare

A.

la aproximativ 80% din pacientii cu tromoza venoasa izolata a gambeiB. frecvent la pacientii cu tromoza venoasa a extremitatilor superioareC.la aproximativ 60% din pacientii cu tromoflebite superficialeD.rar la pacientii cu tromboza venoasa izolata a gambeiE.

(pag. 1620)

M2344171. Fiziopatologic embolia pulmonara poate avea urmatoarele consecinte:complianta pulmonara crescutaA. aparitia unui sunt stanga-dreaptaB. bronhoconstrictieC.rezistenta vasculara pulmonara crescutaD.cresterea tensiunii parietale la nivelul ventriculului dreptE.

(pag. 1620)

M2344172. Cresterea rezistentei vasculare pulmonare determina:dilatarea ventriculului drept cu scaderea tensiunii parietaleA. ischemie miocardica prin comprimarea arterei coronare drepteB. bombarea septului interventricular in interiorul ventricului stangC.disfunctia ventriculara dreaptaD.umplere crescuta a ventricului stangE.

(pag. 1620)

M2344173. Pacientii cu tromboembolism moderat spre intins prezinta:hiperkinezie ventriculara dreaptaA. presiune arteriala sistemica normalaB. indicatii de terapie primara pentru prevenirea emboliei pulmonare recurenteC.hipotensiune arteriala sistemicaD.presiune arterila pulmonara normalaE.

(pag. 1620)

M2344174. Urmatoarele semne si simptome se pot intalni la un pacient cu tromboembolism mic:sincopaA. tuseB. edem unilateral al membrului inferiorC.durere pleuralaD.hemoptizieE.

(pag. 1620)

M2344175. Un pacient cu tromboembolism masiv prezinta:dispneeA. tahicardieB. hipertensiune arteriala sistemicaC.cianozaD.indicatie de terapie primara cu tromboliza sau embolectomieE.

(pag. 1620)

M2344176. Diagnosticul diferential al tromboembolismului pulmonar se face cu:hipertensiunea pulmonara primitivaA.



pneumonieB. colecistita acutaC.pneumotoraxD.infarctul miocardic acutE.

(pag. 1621)

M2344177. Care dintre afirmatiile referitoare la D-dimerul plasmatic sunt adevarate?nivelul crescut al D-dimerului plasmatic reflecta tromboliza endogenaA. reactia D-dimer ELISA nu poate fi folosita pentru excluderea tromboembolismului pulmonarB. la pacientii cu septicemie se intalnesc nivele crescute ale D-dimeruluiC.valorile crescute ale D-dimerului sunt specifice tromboembolismului pulmonarD.este mai putin util decat gazele arteriale in diagnosticul tromboembolismului pulmonarE.

(pag. 1621)

M2344178. Clasic, in tromboembolismul pulmonar, se descriu urmatoarel modificari electrocardiografice:

unda S in DIA. flutter atrial recent instalatB. bradicardie sinusalaC.axa QRS este la peste 90 °D.unda T negativa in V3E.

(pag. 1621)

M2344179. radiografia toracica este sugestiva pentru tromboembolismul pulmonar in cazul:unei radiografii toracice normale la un pacient dispneicA. unei calcificari a butonului aorticB. unei artere pulmonare drepte largiteC.unei cardiomegalii asociata cu staza vasculara pulmonaraD.evidentierii unei densitati periferice in banda deasupra diafragmuluiE.

(pag. 1621)

M2344180. Care dintre afirmatiile referitoare la ultrasonografia venoasa efectuata la apcientii cu tromboembolism pulmonar este adevarata?

evidentiaza tromboza venoasa profunda la toti pacientii cu tromboembolism pulmonarA. este extrem de utila pentru evidentierea trombusului cu localizare in venele pelvineB. are valoare certa la pacientii simptomatici in ambulator cu tromboza venoasa profunda proximala a membrelor inferioare

C.

este o metoda sensibila pentru screeningul trombozei venoase profunde la pacientii asimptomatici internatiD.subestimeaza frecventa trombozei venoase proximale a membrulor inferioare la pacientii cu interventii ortopedice sau neurochirurgicale

E.

(pag. 1621)

M2344181. Complicatiile posibile in cazul terapiei cu warfarina sunt:sangerareA. tromboza arterialaB. necroza cutanataC.embriopatia warfarinicaD.trombocitopenia mediata imunE.

(pag. 1623)

M2344182. Insertia unui filtru pe vena cava inferioara este recomandata in urmatoarele situatii:cand anticoagularea nu se poate efectuaA. tromboza venoasa recurentaB.



ca terapie adjuvanta asociata trombolizeiC.profilaxia tromboembolismului pulmonar la pacientii cu risc extrem de crescutD.terapie primara in tromboembolismul pulmonar masivE.

(pag. 1623)

M2344183. In momentul initierii terapiei cu warfarina la un pacient cu tromboembolism pulmonar trebuie tinem cont de:

cresterea nivelurilor proteinei C si SA. dezvoltarea unui potential trombogenB. instalarea efectului complet al warfarinei ce necesita de obicei 10 zileC.necesitatea suprapunerii timp de 5 zile a heparinei si warfarineiD.efectul procoagulant al warfarinei ce poate fi accentuat prin suprapunerea heparinei pentru 5 zileE.

(pag. 1623)

M2344184. Terapia primara in tromboembolismul pulmonar se refera la:anticoagularea cu heparinaA. tromboliza venoasa perifericaB. tromboliza locala prin cateterC.embolectomieD.anticoagulare cu warfarinaE.

(pag. 1622)

M2344185. Terapia primara este indicata in urmatoarele situatii:pacientii cu risc crescut de moarte prin insuficienta cardica dreaptaA. pacienti cu tromboembolism mic dar cu durere pleurala importantaB. pacienti cu disfunctie ventriculara dreapta ecocardiograficC.pacienti care prezinta mai putin de 30% din scintigrama pulmonara afectata de tromboembolismul pulmonar

D.

pacienti cu risc de tromboembolismul pulmonar in ciuda anticoagularii adecvateE.

(pag. 1622)

M2544186. Factorii predispozanţi dobândiţi ai trombembolismului pulmonar sunt:intervenţiile chirurgicaleA. obezitateaB. sarcinaC.cateterismul venos periferic permanentD.chimioterapicele antimicrobieneE.

(pag. 1620)

M2544187. Efectele fiziopatologice ale emboliei pulmonare sunt:creşterea rezistenţei vasculare pulmonareA. creşterea rezistenţei în căile respiratoriiB. hipercoagulabilitatea în sistemul venos pulmonarC.scăderea complianţei pulmonareD.hipoventilaţia alveolarăE.

(pag. 1620)

M2544188. Creşterea rezistenţei vasculare pulmonare consecutivă trombembolismului pulmonar este datorată:

şuntului pulmonar dreapta - stângaA. obstrucţiei arterialeB. hipercapnieiC.vasoconstricţiei mediată de serotoninăD.



bronhoconstricţieiE.

(pag. 1620)

M2544189. Alterarea schimbului gazos la nivelul membranei alveolo-capilare, în cadrul trombembolismului pulmonar este datorată:

creşterii spaţiului mort alveolarA. creşterii complianţei pulmonareB. şuntului dreapta - stângaC.bronhoconstricţieiD.reducerii suprafeţei de schimb gazosE.

(pag. 1620)

M2544190. Scăderea complianţei pulmonare întâlnită la pacienţii cu trombembolism pulmonar este secundară:

edemului pulmonarA. creşterii sintezei de surfactantB. hemoragiei pulmonareC.reducerii patului vascularD.hipercoagulabilităţiiE.

(pag. 1620)

M2544191. Consecinţele creşterii rezistenţei vasculare pulmonare, la pacienţii cu trombembolism pulmonar, sunt următoarele:

dilataţia şi disfuncţia ventriculară dreaptăA. bombarea paradoxală a septului interventricularB. dilataţia şi disfuncţia ventriculară stângăC.scăderea perfuziei arteriale coronarieneD.infarctul de ventricul dreptE.

(pag. 1620)

M2544192. Insuficienţa cardiacă dreaptă progresivă, care este cea mai obişnuită cauză de deces în trombembolismul pulmonar, este determinată de:

creşterea rezistenţei vasculare pulmonareA. umplerea scăzută a ventriculului dreptB. creşterea presiunii parietaleC.ischemia miocardicăD.creşterea presiunii arteriale sistemiceE.

(pag. 1620)

M2544193. Care dintre următoarele afirmaţii despre trombembolismul pulmonar masiv sunt adevărate:este consecinţa unui trombembolism întins anatomicA. asociază hipotensiunea sistemicăB. se însoţeşte de o funcţie normală a ventriculului dreptC.tratamentul anticoagulant oferă şanse mari de supravieţuireD.tromboliza este inutilăE.

(pag. 1620)

M2544194. Pacienţii cu trombembolism pulmonar mic spre moderat prezintă:funcţie normală a cordului dreptA. hipokinezie ventriculară la echografieB. colaps circulatorC.anticoagularea sau filtrul venos în vena cavă inferioară reprezintă atitudini terapeutice adcvateD.pronostic bunE.



(pag. 1620)

M2544195. Care dintre următoarele afirmaţii privind infarctul pulmonar sunt FALSE:indică, de obicei, un trombembolism pulmonar moderat spre severA. întotdeauna este durerosB. este localizat parahilarC.complică, de regulă, trombembolismul pulmonar micD.are pronostic bun, cu anticoagulare adecvatăE.

(pag. 1620)

M2544196. Posibilele etiologii ale emboliei pulmonare netrombotice sunt:embolia grasăA. deficitul de proteină SB. embolia gazoasăC.deficitul de proteină CD.embolia tumoralăE.

(pag. 1620)

M2544197. Trombembolismul pulmonar masiv este sugerat de următoarele simptome şi semne:durerea pleuralăA. dispneeaB. sincopaC.cianozaD.hipotensiunea arterialăE.

(pag. 1620)

M2544198. Trombembolismul pulmonar mic, localizat distal, lângă pleură este sugerat de:durerea pleuralăA. sincopăB. hipotensiunea arterialăC.tuseD.hemoptizieE.

(pag. 1620, 1621)

M2544199. Semnele clasice ale trombembolismului pulmonar sunt:subfebrilitateaA. tahicardiaB. hipotensiunea arterialăC.accentuarea componentei pulmonare a zgomotului IID.turgescenţa jugularelorE.

(pag. 1621)

M2544200. Nivelele plasmatice crescute ale D-dimerilor indică:trombembolismul pulmonarA. infarctul miocardicB. pericarditaC.septicemiaD.hipertensiunea arterială sistemicăE.

(pag. 1621)

M2544201. Anomaliile electrocardiografice clasice ale trombembolismului pulmonar sunt următoarele:tahicardia sinusalăA.



devierea la stânga a axului QRSB. flutterul sau fibrilaţia recent instalatăC.Unda S în D1, unda Q în V3 şi o unda T negativă în V3D.blocul de ramură stângăE.

(pag. 1621)

M2544202. Semnele radiografice clasice ale trombembolismului pulmonar sunt:oligemia focalăA. arteră pulmonară dreaptă lărgităB. opacitate "în bandă" supradiafragmaticăC.lărgirea butonului aorticD.reducerea bazală a transparenţei pulmonareE.

(pag. 1621)

M2544203. În cazul trombembolismului pulmonar, următoarele afirmaţii cu privire la scintigrama pulmonară sunt adevărate:

scintigrama pulmonară este principala explorare imagistică pentru diagnosticul trombembolismului pulmonar

A.

un defect de perfuzie scintigrafic indică trombembolismul pulmonarB. prezenţa a 2 sau mai multe defecte de perfuzie segmentare, în prezenţa unei ventilaţii normale indică trombembolismul pulmonar

C.

scintigrama pulmonară este utilă dacă rezultatul radiologic este normal sau aproape normal, sau dacă este o mare probabilitate de trombembolism pulmonar

D.

o scintigramă pulmonară normală sau aproape normală poate fi întâlnită în trombembolismul pulmonarE.

(pag. 1621)

M2544204. Semnele angiografice care stabilesc diagnosticul de trombembolismul pulmonar sunt:ocluzia bruscă a vaselorA. hipervascularizaţia unui plămânB. o fază arterială prelungită, cu umplere lentăC.vase periferice sinuoase, ascuţiteD.defect de umplere intraluminal, în mai mult de o proiecţieE.

(pag. 1621)

M2544205. Principalele mecanisme pentru care heparina este indicată în tratamentul trombembolismului pulmonar sunt:

accelerează activitatea antitrombinei IIIA. efectul antiagregant plachetarB. previne extinderea trombusuluiC.permite mecanismelor fibrinolitice endogene să lizeze cheagulD.activarea directă a mecanismelor fibrinolitice endogeneE.

(pag. 1622)

M2544206. Principalele complicaţii ale tratamentului cu heparină în trombembolismul pulmonar sunt:hemoragiaA. trombocitozaB. trombocitopeniaC.tromboze arteriale sau venoase (sindromul cheagului alb)D.osteoporozaE.

(pag. 1622)

M2544207. Necroza cutanată indusă de warfarină poate fi legată de:dozele iniţiale mari de warfarinăA.



reducerea proteinei SB. reducera proteinei CC.administrarea concomitentă a heparineiD.în cursul unor stări trombotice în care heparina este retrasă din tratamentE.

(pag. 1623)

M2544208. Anticoagularea trebuie menţinută:6 săptămâni pentru tromboza venoasă izolată a gambeiA. 3 luni pentru tromboza venoasă izolată a gambeiB. 6 luni pentru tromboza venoasă proximală a membrelor inferioareC.12 luni pentru trombembolismul pulmonarD.nelimitat pentru pacienţii obezi sau cu o neoplazie subiacentăE.

(pag. 1623)

M2544209. Tromboliza cu activator de plasminogen tisular recombinat, administrat continuu, în perfuzie endovenoasă, timp de 2 ore la pacienţii cu trombembolism pulmonar, conduce la:

dizolvarea trombusului arterial pulmonar obstruantA. fixarea şi accelerarea activităţii antitrombinei IIIB. dizolvarea trombusului din venele pelvine sau profunde ale membrelor inferioareC.scăderea hipertensiunii pulmonare prin stimularea descărcării de serotoninăD.reducerea probabilităţii recurenţei trombembolismului pulmonarE.

(pag. 1623)

M2644210. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa dupa Virchow este:Traumatismul local al peretelui vaselor (leziune endoteliala)A. Hipertensiunea arterialaB. HipercoagulabilitateC.Staza venoasaD.Fibrinogenemie scazutaE.

(pag. 1620)

M2644211. Trombii venosi dislocati de obicei embolizeaza in:Circulatia arteriala pulmonaraA. Circulatia arteriala printr-un foramen ovale existentB. Circulatia arteriala a membrelor superioareC.Circulatia arteriala a membrelor inferioareD.Circulatia arteriala carotidianaE.

(pag. 1620)

M2644212. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:Rezistenta vasculara pulmonara crescuta (spasm arteriolar pulmonar)A. Alterarea schimbului de gazeB. Hiperventilatie alveolaraC.Rezistenta crescuta a cailor aerieneD.Modificarea valorilor Doppler-ului arterialE.

(pag. 1620)

M2644213. Embolia pulmonara netrombotica poate avea urmatoarele etiologii:Embolia grasoasaA. Embolia tumoralaB. Disectia de aortaC.Trombi situate in VSD.



Folosirea indelungata de antibioticeE.

(pag. 1620)

M2644214. Simptomele tromboembolismului pulmonar sunt:DispneeaA. Inrosirea feteiB. HipotensiuneaC.GreataD.FrisoaneE.

(pag. 1620)

M2644215. Diagnosticul diferential in tromboembolismul pulmonar se face cu:IMAA. PneumonieB. EndocarditaC.Boli de colagenD.Astmul bronsicE.

(pag. 1620)

M2644216. Explorarile imagistice neinvazive in diagnosticarea tromboembolismului pulmonar sunt:Radiografia toracica simpla (Rx toracic)A. Ecografia abdominalaB. Tomografia simplaC.Scintigrafie pulmonaraD.Tomografia prin emisie de pozitroni (TEP)E.

(pag. 1621)

M2644217. Terapia primara a tromboembolismului pulmonar cuprinde:Tromboliza venoasa periferica (sistemica)A. Ligatura arterei pulmonareB. Tromboliza selectiva prin cateterC.Trombendarterectomie si embolectomie de aspiratieD.Inlocuirea portiunii de vena afectata cu proteza de DacronE.

(pag. 1622)

M2644218. Tromboliza in tromboembolism pulmonar conduce la urmatoarele efecte:Dizolva o mare parte a trombului arterial pulmonar obstruant anatomicA. Creste tensiunea arterialaB. Dizolva o mare parte din masa trombului apartinand venelor pelvieneC.Induce vasoconstrictie la nivelul circulatiei membrelor inferioareD.Determina modificari la nivelul secretiei pancreaticeE.

(pag. 1623)

M2644219. Facorii predispozanti pentru TEP sunt:Interventiile chirurgicaleA. ObezitateB. SarcinaC.Traumatismul localD.Infarctul pulmonarE.

(pag. 1620)

M2644220. Care este terapia primara cu cele mai mari sanse de supravietuire:



imunocompetentaB. functie hepatica decompensataC.activitate normala ALTD.hepatita cronica B “tip salbatic”E.

(pag. 1872)

M2845215. Faza relativ replicativa in hepatita cronica cu virus B se caracterizeaza prin:prezenta AgHBe in ficatA. prezenta AgHBc in serB. infectivitate crescutaC.leziuni hepatice concomitenteD.ADN HBV detectat in ficat, extracromozomialE.

(pag. 1871)

M2845216. Faza relativ non replicativa in hepatita cronica cu virus B se caracterizeaza prin:infectivitate liminataA. lezarei hepatica minimaB. ADN HBV detectat in ficat integrat in genomul gazdeiC.infectivitate crescutaD.prezenta Ac antiHBc in serE.

(pag. 1871)

M2945217. Histologia hepatitei cronice persistente ii corespundminima fibroza periportalaA. fibroza in punteB. necroze interlobulareC.cirozaD.infiltrat inflamatorE.

(pag. 1870)

M2945218. Manifestarile imune mai frecvent asociate cu HVC suntsdr.SjogrenA. psoriazisB. spondilita anchilozantaC.astmul bronsicD.crioglobulinemia mixta esentialaE.

(pag. 1874)



Tema nr. 46Leucemiile acute



M1146001. Subtipul FAB al leucemiei mieloide acute in care la inductie se administreaza acid all-trans retinoic

M1A. M2B. M3C.M4D.M5E.

(pag. 754)

M1246002. Translocatia 15;17 este caracteristica penrtu:leucemia M1A. leucemia L2B. leucemia M3C.leucemia M7D.leucemia M5E.

(pag. 752)

M1246003. O masa tumorala mediastinala reprezinta o modalitate frecventa de prezentare a:leucemiei/limfomului cu celule T limfoblasticeA. leucemiei/limfomului cu celule B limfoblasticeB. leucemiei acute M3C.leucemiei acute cu componenta monocitaraD.leucemiei acute M6-eritroleucemiaE.

(pag. 775)

M1246004. Diagnosticul de leucemie acuta mieloida se stabileste pe baza prezentei a:cel putin 10% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasaA. cel putin 50% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasaB. cel mult 60% mieloblasti in maduva osoasaC.cel putin 30% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasaD.cel putin 80% mieloblasti in sangeE.

(pag. 751)

M1246005. Tipul FAB de leucemie acuta mieloida cu componenta monocitara este:tipul M6A. tipul M2B. tipul M4C.tipul M3D.tipul M7E.

(pag. 751)

M1246006. Cele doua faze ale tratamentului in leucemia acuta mieloblastica sant:



chimioterapia de inductie si transplantul medularA. transplantul autolog si transplantul alogenicB. chimioterapia de inductie si tratamentul postremisiuneC.chimioterapia de inductie si chimioterapia de intretinereD.imunomodulare si transplant medular alogenicE.

(pag. 754)

M1246007. Mentionati care dintre urmatoarele citostatice este utilizat in regimul terapeutic de inducere a remisiunii complete in toate leucemiile acute mieloblastice cu EXCEPTIA subtipului M3:

L-asparaginazaA. citarabinaB. leukeranulC.epirubicinaD.hidroxiureeaE.

(pag. 754)

M1346008. In clasificarea FAB a leucemiilor mieloide acute, subtipul M 3 defineste:-leucemia cu diferentiere minimaA. -leucemia mielomonocitaraB. -leucemia cu mieloblastui fara maturatieC.-leucemia promielocitara hipergranularaD.-leucemia megakarioblasticaE.

(pag. 751)

M1346009. Diagnosticul de leucemie mieloida acuta este stabilit cu certitudine prin:-prezenta trisomiei 21A. -prezezenta trisomiei 13B. prezenta sindromului anemie + infectii + hemoragiiC.prezenta a > 30 % mieloblasti in sange si maduva hematopoieticaD.-expunerea la radiatii, substante chimice si medicatie citostatica in antecedenteE.

(pag. 751)

M1346010. Chimioterapia de inductie in leucemiile acute mieloide consta in administrarea de citarabina si o antraciclina, in toate subtipurile FAB, cu EXCEPTIA:

M0A. -M1B. -M7C.-M3D.-M5E.

(pag. 754)

M1346011. Tratamentul de electie pentru subtipul M 3 din leucemiile acute mieloide in clasificarea FAB consta in:

-citarabinaA. -citarabina + o antraciclinaB. o antraciclina singuraC.cura CVPD.ATRAE.

(pag. 756)

M1346012. Prezenta eritroblastilor > 50% din celulele nucleate medulare si a mieloblastilor > 30% din elementele noneritrocitare medulare permite diagnosticul urmatorului subtip de leucemie mieloida acuta in clasificarea FAB:



-M0A. -M2B. -M3C.-M6D.M7E.

(pag. 751)

M1446013. Diagnosticul de leucemie mieloida acuta se stabileste pe:Prezenta de cel putin a 30% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasaA. Prezenta limfocitelor sub 5% in sangeB. Evidentierea cromozomului PhiladelphiaC.Pozitivarea CD14 in sangele perifericD.Expunerea la radiatiiE.

(pag. 751/vol.I.)

M1446014. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?Regimul de inductie in leucemia mieloida acuta bazat pe doze mari de citarabina este mai toxic decat regimul standard 7/3

A.

Terapia de inductie in leucemia mieloida are la baza imuran si ciclofosfamidaB. Administrarea ATRA in leucemia mieloida acuta M3 este depasitaC.Citarabina este un agent alchilantD.in cazurile avansate de leucemie mieloida acuta se foloseste RituximabE.

(pag. 755/vol.I.)

M1446015. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?Bolnavii cu leucemie mieloida acuta care nu obtin o remisiune completa sau recad se indruma spre transplant medular

A.

Bolnavii cu leucemie acuta mieloida cu risc scazut nu se trateazaB. Cazurile de leucemie mieloida acuta M2 sau M4 se trateaza numai cu ATRAC.Citarabina in leucemia mieloida acuta se administreaza 500mg/mp/ziD.Citarabina in leucemia mieloida acuta se poate administra 7 zile subcutanatE.

(pag. 757/vol.I.)

M1446016. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:in leucemia limfoblastica forma L1 este cea mai frecventa la copilA. Leucemia limfoblastica are o forma endemica (africana)B. Limfomul Burkitt nu infiltreaza niciodata maxilarulC.Leucemia limfoblastica are numai celule de tip BD.in leucemia limfoblastica maduva osoasa contine cel mult 10% blastiE.

(pag. 775/vol.I.)

M1446017. Leucemia limfoblastica necesita urmatoarele forme de terapie:Azitromicina- timp de o lunaA. Interferonul gama subcutanatB. Splenectomie in perioada de remisiuneC.Viusid saptamanalD.Profilaxie la nivelul SNCE.

(pag. 776/vol.I.)

M1446018. La pacientii cu leucemie limfoblastica supravietuirea cu transplant de maduva osoasa autologa (TMO) in a doua remisiune este de aproximativ:

90%A. Peste 50%B.



Sub 1%C.1-5%D.30%E.

(pag. 776/vol.I.)

M1446019. Durata remisiunii la adultii cu leucemie limfoblastica care au efectuat si terapie post remisie si profilaxia SNC, este:

Mai lunga decat la copii cu LAM1A. La fel ca remisiunea cazurilor cu LAL1B. Mai scurta decat la copiiC.La fel ca a limfoamelor indolenteD.La fel ca la adultii cu leucemie mieloida acutaE.

(pag. 776/vol.)

M1546020. Profilaxia pentru determinarile la nivelul sistemului nervos central in leucemia acuta limfoblastica include folosirea:

InterferonuluiA. Metotrexatului administrat intratecal si sistemic in doze mariB. VincristineiC.VinblastineiD.CiclofosfamideiE.

(pag. 776)

M1546021. Testele citogenetice sunt utile din punct de vedere terapeutic in urmatoarele forme de leucemie acuta (dupa clasificarea FAB):

Leucemia M0A. Leucemia M1 si M2B. Leucemia M3C.Leucemia M5D.Leucemia M6E.

(pag. 752)

M1546022. Infiltrarea cu celule leucemice blastice ale gingiilor, pielii, tesuturilor moi sau meningelor este caracteristica pentru urmatoarele forme leucemie acuta (dupa clasificarea FAB):

Subtipul M1A. Subtipurile monocitare M4 si M5B. Subtipul M3C.Subtipul M6D.Subtipul M2E.

(pag. 752)

M1546023. Chimioterapia de inductie in leucemia acuta mieloida se caracterizeaza prin:Folosirea Citarabinei in perfuzie intravenoasa continua, in cantitate de 100-200 mg/mp de suprafata corporala pe zi, timp de 17 zile

A.

Folosirea Daunorubicinei in doza de 45 mg/mp de suprafata corporala pe zi, in zilele 1, 2 si 3 de tratament cu Citarabina

B.

Folosirea Interferonului alfaC.Folosirea ProcarbazineiD.Utilizarea Prednisonului in doze de 30 mg zilnic timp de 21 de zileE.

(pag. 754)

M1546024. Citarabina, chimioterapic antineoplazic utilizat in chimioterapia de inductie a leucemiei acute mieloblastice determina la doze mari, la varstnicii pe 50 de ani, in primul rand:



Toxicitate renalaA. Toxicitate cerebeloasaB. Toxicitate medularaC.Leziuni ireversibile la nivelul ochiuluiD.OtotoxicitateE.

(pag. 755)

M1646025. Aspectul clinic al leucemiei acute limfoblastice cuprinde urmatoarele, cu exceptia:obosealaA. paloare a tegumentelorB. echimoze pe tegumenteC.lipsa infectiilor datorita neutrofilieiD.durere osoasaE.

(pag. 775)

M1646026. Cele mai frecvente microorganisme bacteriene, implicate in infectiile care apar la bolnavii neutropenici cu leucemie acuta limfoblastica, sunt:

virusurile herpeticeA. levurileB. pneumocystis cariniC.stafilococulD.germenii gram-pozitiviE.

(pag. 775)

M1646027. In tratamentul de inductie al leucemiei acute mieloblastice se utilizeaza cel mai frecvent asocierea:

Cytozin arabinozida si antraciclinaA. Vincristin si prednisonB. Idarubicin si metotrexatC.Purinetol si metotrexatD.Etoposid si IdarubicinaE.

(pag. 754)

M1646028. Anomalia cromozomiala caracteristica LAM 3 este:t(9;22)A. t(8;21)(q22;q23)B. t(9;18)C.t(15;17)(q22;q11-12)D.inv(16)(p13;q22)E.

(pag. 751)

M1646029. Numarul de trombocite in momentul diagnosticului in leucemia acuta mieloblastica este de obicei:

sub 100.000A. normalB. crescutC.sub 20.000D.sub 15.000E.

(pag. 752)

M2246030. In leucemia mieloida acuta, cel mai important factor asociat cu supravietuirea este:disparitia simptomelor si in special a oboseliiA. normalizarea parametrilor hematologiciB.



scaderea valorilor acidului uric la 2 determinari consecutiveC.instalarea remisiunii completeD.nici una dintre varianteE.

(pag. 753)

M2246031. Pentru detectarea anomaliilor moleculare asociate cu leucemia mieloida acuta la pacientii aflati in remisiune completa se foloseste in mod curent:

reactie de polimerizare in lant a transcriptazei inverse (RT-PCR)A. hibridizare fluorescenta in situ (FISH)B. citometria de fluxC.amplificarea genomicaD.nici una dintre varianteE.

(pag. 753)

M2246032. In leucemia mieloida acuta, care din urmatoarele anomalii cromozomiale nu se asociaza cu remisiune completa la chimioterapie standard de inductie?

t(8;21)A. t(15;17)B. inv(3)C.inv(16)D.del(5q)E.

(pag. 753)

M2246033. In leucemia mieloida acuta, rata mica a remisiunii complete si durata scurta a acesteia se asociaza cu:

hiperleucocitoza (peste 100000/microL) la momentul diagnosticuluiA. hipofibrinogenemieB. varsta inaintataC.prezenta corpilor AuerD.prezenta genei 1 la nivelul celulelor leucemice, care confera rezistenta multipla la medicamenteE.

(pag. 754)

M2246034. In leucemia limfoblastica maduva osoasa este interesata:intotdeaunaA. frecventB. rarC.niciodataD.in 40% din cazuriE.

(pag. 764)

M2246035. In leucemia limfoblastica curabilitatea este:40-60%A. 30-40%B. 75-85%C.20%D.90%E.

(pag. 764)

M2246036. In leucemia limfoblastica, provenienta celulara este:80% celule B, 20% celule TA. 20% celule B, 80% celule TB. 60% celule B, 40% celuleTC.



50% celule B, 50% celule TD.40% celule B, 60% celule TE.

(pag. 764)

M2246037. La pacientii cu leucemie limfoblastica, riscul crescut de infectii fatale apare atunci cind numarul absolut de neutrofile este:

sub 500/mlA. sub 1000/mlB. sub 1500/mlC.sub 2000/mlD.sub 2500/mlE.

(pag. 775)

M2246038. Principala cauza de deces a pacientilor cu leucemie limfoblastica este:singerarea atunci cind trombocitele scad sub 80000/mlA. anemia cu hemoglobina sub 7,5g%B. infectia aparuta la pacienti cu neutropenie sub 500/mlC.compresiunea venei cave superioareD.leucostazaE.

(pag. 775)

M2246039. Care din urmatoarele anomalii metabolice pot fi intilnite la pacientii cu leucemie limfoblastica?

nefropatia uricaA. diabetul zaharatB. boala GaucherC.hemocromatozaD.hiperlipoproteinemiaE.

(pag. 775)

M2246040. Leucemia/limfomul cu celule T adulte sunt asociate cu virusul:Epstein-BarrA. HTLV-1B. HIVC.rujeolicD.virusul herpetic tip 6E.

(pag. 775)

M2246041. In leucemia cu celule T adulte, durata medie a remisiunii este de:6 luniA. 12 luniB. 2 aniC.5 aniD.10 aniE.

(pag. 776)

M2246042. Pacientii cu leucemie limfoblastica aflati in remisiune secundara dupa transplantul de maduva osoasa au o supravietuire pe termen lung de:

sub 10%A. 20-30%B. 40-50%C.70-80%D.100%E.



(pag. 776)

M2246043. Incidenta leucemiei mieloide acute la 100000 de locuitori pe an este de aproximativ:1,3A. 2,3B. 2,9C.1,9D.12,2E.

(pag. 750)

M2246044. Chimioterapia de inductie cu citarabina si o antraciclina se aplica tuturor subtipurilor FAB de leucemie mieloida acuta, cu exceptia subtipului:

M1A. M2B. M3C.M4D.MoE.

(pag. 754)

M2246045. Modul primar de actiune al chimioterapicelor de inductie (citarabina si antraciclinele) este urmatorul:

inhibitia AND-girazeiA. interactiune cu topoizomeraza IIB. fixarea pe fractiunea 30S a ribozomuluiC.inhibitia acidului folicD.toate varianteleE.

(pag. 754)

M2246046. Citarabina se administreaza in terapie de inductie dupa urmatorul regim:50-100 mg/mp de suprafata corporala/zi, 7 zileA. 100-200 mg/mp suprafata corporal/zi, 7 zileB. 100-200 mg/mp suprafata corporala/zi, 14 zileC.200-300 mg/mp suprafata corporala/zi, 7 zileD.200-300 mg/mp suprafata corporala/zi, 14 zileE.

(pag. 754)

M2246047. Daunorubicina se administreaza in regimul de tratament 7 si 3 cu citarabina in doza de:25 mg/mp suprafata corporala/ziA. 35 mg/mp suprafata corporala/ziB. 45 mg/mp suprafata corporala/ziC.55 mg/mp suprafata corporala/ziD.75 mg/mp suprafata corporala/ziE.

(pag. 754)

M2246048. Regimul de tratament citarabina/daunorubicina 7 si 3 induce remisiunea completa la bolnavii cu leucemie mieloida acuta de novo intr-un procent de:

45-55%A. 55-65%B. 65-75%C.75-85%D.100%E.

(pag. 754)



M2246049. La pacientii cu leucemie mieloida acuta cu virste peste 50 ani, terapia de inductie cu doze mari de citarabina se asociaza cu risc crescut de toxicitate:

ocularaA. cerebeloasaB. hepaticaC.renalaD.pancreaticaE.

(pag. 755)

M2246050. La pacientii cu leucemie mieloida acuta sub 65 ani care au un donator inrudit HLA compatibil, transplantul de maduva osoasa efectuat la prima remisiune completa este urmat de vindecare in procent de:

80%A. 100%B. 10-20%C.40-60%D.nu este urmat de vindecareE.

(pag. 756)

M2346051. Prezeta de cefalee, varsaturi in jet si paralizii de nervi cranieni in cazurile de LAL releva:sindrom de hepatocitoliza post-chimioterapeuticaA. sindrom de insuficienta renala acutaB. sindrom de liza tumorala cu cresterea acidului uric si insuficienta renala secundaraC.meningita leucemicaD.hipocalcemie cu hipopotasemie paraneoplazicaE.

(pag. 775)

M2346052. Datorita efectului sinergic in tratamentul de inductie a remisiunii complete, a fost asociat la citarabina urmatorul chimioterapeutic inhibitor de topoizomeraza II:

etoposidA. hidroxiureeB. busulfanC.colchicinaD.inhibitori ai mitozelor din categoria derivatilor de VincristinaE.

(pag. 755)

M2346053. Particularitatea terapeutica in LMA tip M3 consta in administrarea in cursul tratamentului de inductie a remisiunii complete a:

factorilor de stimulare a coloniilor granulocitare-macrofagice (GM-CSF)A. colchicineiB. acidului all-transretinoic (ATRA)C.trombopoietineiD.glucocorticoizilorE.

(pag. 756)

M2346054. Asocierea de CD13, CD14 si CD34 releva evolutie negativa a pacientiilor in:leucemia mieloida acutaA. leucemia limfoblastica acutaB. Boala HodgkinC.leucemia limfatica cronicaD.leucemia mieloida cronicaE.

(pag. 751)



M2346055. Principala cauza de morbiditate si mortalitate in LMA in faza terapiei de inductie si a chimioterapiei post-remisiune completa este:

infectiaA. infiltratia SNCB. complicatii cardio-vasculare ale chimioterapieiC.complicatii renale ale chimioterapieiD.infiltrarea cardio-pulmonara leucemicaE.

(pag. 755)

M2346056. Tratamentul cu doze mari de citarabina in special la virstnici impune:monitorizare cerebeloasaA. asocierea de ATRAB. asocierea de etoposidC.asocierea de heparinaD.asocierea de glucocorticoizi profilacticE.

(pag. 755)

M2346057. In prezent, informatia citogenetica este utila sub aspect terapeutic in LMA in:forma M3A. forma M4B. forma M0C.in LALD.in formele mixteE.

(pag. 752)

M2346058. Antigenul CD33 permite:diagnosticul de apartenenta la linia mieloidaA. este caracteristic liniei limfoideB. este caracteristic formei M7C.este caracteristic pentru formele cu anomalii cromozomialeD.este caracteristic LMA cu corpi AuerE.

(pag. 751)

M2546059. Subtipul M5 de leucemie mieloidă acută este:leucemia mielomonocitarăA. leucemia megacarioblasticăB. leucemia monocitomonocitarăC.leucemia monocitarăD.leucemia promielocitarăE.

(pag. 751)

M2546060. Limfadenopatia din leucemia mieloidă acută este asociată cu:diabetul zaharatA. t (8;21)B. hemofiliaC.inv (7)D.inv (16)E.

(pag. 751)

M2546061. Sarcomul granulocitar poate avea următoarele localizări, cu excepţia:oaseA. muşchiB.



plămâniC.sânD.prostatăE.

(pag. 752)

M2546062. Principala cauză de morbiditate şi mortalitate, în perioada terapiei de inducţie şi a chimioterapiei postremisiune completă, în leucemia acută mieloblastică este:

reacţiile adverse la tratamentA. hipofibrinogenemiaB. complicaţiile infecţioaseC.hiperleucocitoza peste 100.000/mmcD.leucostaza pulmonarăE.

(pag. 754)

M2546063. Cu regimul de tratament citarabină / daunorubicină 7 şi 3 se obţine remisiunea completă la:65-70% dintre bolnavii cu leucemie limfatică cronicăA. 65-75% dintre bolnavii cu LMA "de novo"B. 80% dintre bolnavii cu LLCC.doar la 10-20% dintre cazurile de LMAD.la toţi bolnavii cu LMAE.

(pag. 755)

M2546064. Ca tratament de primă linie la un pacient cu LMA complicată infecţios se preferă:ceftazidină plus vancomicinăA. piperacilină plus ceftazidină plus vancomicinăB. vancomicină plus imipenem-cilastatinC.vancomicină plus citarabinăD.vancomicină plus citarabină plus daunorubicinăE.

(pag. 756)

M2546065. La copilul cu LAL morfologia cel mai frecvent întâlnită este cea de tip:L1A. L2B. L3C.L4D.L5E.

(pag. 775)

M2546066. O modalitate frecventă de prezentare a leucemiei/limfomului cu celule T limfoblastice este:meningita leucemicăA. infiltrarea testicularăB. masă tumorală mediastinalăC.durerea osoasăD.paralizie de nervi cranieniE.

(pag. 775)

M2546067. Riscul de sângerare la pacienţii cu LAL creşte la un număr al trombocitelor de:peste 180.000/mmcA. sub 20.000/mmcB. sub 200.000/mmcC.sub 300.000/mmcD.sub 100.000/mmcE.



(pag. 775)

M2546068. La examenul obiectiv al pacientului cu LAM nu se decelează, cu EXCEPŢIA:splenomegalia masivăA. scăderea în greutateB. adenopatie cervicală unilateralăC.durere sternală la percuţieD.icter scleralE.

(pag. 752)

M2546069. În LAL pot apărea următoarele anomalii metabolice, cu EXCEPŢIA:hiperkaliemieA. hipokaliemieB. hipercalcemieC.hiperuricemieD.hiperfosfatemieE.

(pag. 775)

M2646070. Diagnosticul imunofenotipic al leucemiei acute megacarioblastice (LAM7) este posibil prin evidentierea antigenului specific plachetar:

CD13A. CD33B. CD14C.CD41D.CD34E.

(pag. 751)

M2646071. Anomalia cromozomiala caracteristica leucemiei acute mielomonocitare cu eozinofile (M4Eo) este:

t(9;22)A. t(8;21)(q22;q23)B. t(9;18)C.t(15;17)(q22;q11-12)D.inv(16)(p13;q22)E.

(pag. 751)

M2646072. Infiltrarea gingiei si meningelor cu celule blastice este specifica leucemiei tip:M4A. M3B. M7C.M2D.M0E.

(pag. 752)

M2646073. Leucemia mieloblastica cu peste 50% eritroblasti este tipul FAB:M3A. M4B. M5C.M6D.M7E.

(pag. 751)

M2646074. Pentru definirea remisiunii complete maduva osoasa trebuie sa contina:



sub 20% blastiA. sub 10% blastiB. sub 5% blasti indiferent de celularitatea maduveiC.maduva sa fie fara blastiD.sub 5% blasti iar celularitatea maduvei osoase sa fie de cel putin 20%E.

(pag. 753)

M2646075. Principala cauza de deces in perioada tratamentului de inductie in leucemia acuta mieloblastica este reprezentata de:

hemoragia cerebralaA. infectiiB. candidozaC.reactia grefa-contra-gazdaD.aplazia medulara postterapeuticaE.

(pag. 755)

M2646076. Numarul de trombocite in leucemia acuta mieloblastica in momentul diagnosticului este cel mai frecvent:

normalA. sub 100.000/μLB. sub 150.000/μLC.sub 50.000/μLD.crescutE.

(pag. 752)

M2646077. Coloratia pentru esteraza nespecifica este pozitiva in leucemia acuta mieloblastica de linie:megacariocitaraA. eritrocitaraB. promielocitaraC.monocitaraD.nediferentiataE.

(pag. 751)

M2646078. Principala cauza de deces la pacientii cu leucemie acuta limfoblastica este reprezentata de:boala meningianaA. infectiiB. hemoragia cerebrala datorita trombocitopeniei severeC.ruptura splineiD.AVC datorita leucocitozeiE.

(pag. 775)

M2646079. Cele mai frecvente infectii virale care apar la bolnavii neutropenici cu leucemie acuta limfoblastica, sunt cele cu:

virusurile herpeticeA. pseudomonasB. pneumocystis cariniC.stafilococul auriuD.candida albicansE.

(pag. 775)

M2646080. Retrovirusul HTLV-1 este implicat in etiologia:leucemiei mieloide croniceA. leucemiei prolimfocitareB.



leucemiei acute mieloblasticeC.leucemiei/limfomului cu celule T a adultuluiD.leucemiei promielocitareE.

(pag. 775)

M2746081. Subtipul FAB al leucemiei acute mieloide la care este eficient tratamentul de inductie cu acid all-transretinoic este:

M4E0 cu inv(16)A. M4E0 fara( inv16)B. M3 cu t(15;17)C.M3 cu t(11;17)D.M2E.

(pag. 752)

M2846082. Pacientii cu leucemie mieloida acuta pot prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu exceptia:

obosealaA. anorexieB. dureri osoaseC.diaforezaD.leucopenieE.

(pag. 752)

M2846083. Caracteristici ale celulei leucemice cu semnificatie pronostica in leucemia mieloida acuta sunt urmatoarele, cu exceptia:

imunofenotipulA. prezenta corpilor AuerB. durata remisiunii completeC.caractere ultrastructuraleD.caracteristici de crestere in vivoE.

(pag. 754)


M1146084. Afectiuni asociate cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide acute:sindromul Down (trisomia 21)A. sindromul Klinefelter (XXY si variante)B. sindromul Patau (trisomia 13)C.anemia FanconiD.anemia Biermer (anemia pernicioasa)E.

(pag. 750)

M1146085. Substante chimice si alti factori asociate cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide acute:benzenulA. fumatulB. alcoolulC.ierbicideD.pesticideE.

(pag. 750)

M1146086. Medicamente implicate in aparitia leucemiei mieloide acute:



agentii alkilantiA. cloramfenicolulB. fenilbutazonaC.acidul acetil salicilicD.clorochinaE.

(pag. 750, 751)

M1146087. Simptome initiale in leucemia mieloida acuta:obosealaA. anorexiaB. pierderea ponderalaC.pruritul dupa baieD.durerile osoaseE.

(pag. 752)

M1146088. Semne fizice la diagnosticul leucemiei mieloide acute:febraA. hepatomegaliaB. splenomegaliaC.sangerari cutanate si mucoaseD.eritromelalgieE.

(pag. 752)

M1146089. Subtipurile FAB de leucemie mieloida acuta in care apar frecvent infiltrarea gingiilor, a pielii, a tesuturilor moi, a meningelui


(pag. 752)

M1146090. In leucemia mieloida acuta conditiile ca transplantul de maduva sa fie urmat de 40 - 60% vindecari:

varsta pacientului < 65 de aniA. pacient fara tulburari majore (renale, cardiace, pulmonare sau hepatice)B. donator inruditC.donator HLA-compatibilD.transplantare la o doua remisiune completaE.

(pag. 756)

M1146091. Manifestari clinice la diagnosticul leucemiei limfoblastice acute:astenieA. paloareB. sangerariC.eritromelalgieD.febraE.

(pag. 775)

M1146092. Manifestari clinice in leucemia limfoblastica acuta complicata cu meningita leucemica:cefaleeA. greataB.



artralgiiC.epigastralgiiD.paralizii de nervi cranieniE.

(pag. 775)

M1146093. Faze in terapia agresiva a leucemiei limfoblastice acute urmate de > 40% vindecari:inductieA. consolidareB. profilaxie precoce a SNCC.profilaxia tardiva a SNCD.intretinereE.

(pag. 776)

M1146094. Medicamente in terapia de inductie a leucemiei limfoblastice acute:antraciclinaA. clorambucilB. vincristinaC.prednisonulD.L-asparaginazaE.

(pag. 776)

M1146095. Medicamente in terapia de intretinere a leucemiei limfoblastice acute:metotrexatulA. 6-mercaptopurinaB. antraciclinaC.vincristinaD.prednisonulE.

(pag. 776)

M1146096. Care din urmatorii factori au prognostic nefavorabil in leucemia acuta limfoblastica ?varsta (> 30 ani)A. sexulB. intarziere in instalarea remisiunii completeC.morfologie L3D.numar mare de leucocite la prezentare (> 50.000/uL)E.

(pag. 776)

M1246097. Infiltrarea cu celule leucemice blastice ale gingiilor,pielii,tesuturilor moi sau sau meningelor in momentul diagnosticului unei leucemii acute este caracteristica pentru:

leucemia M3A. leucemia L1B. leucemia M4C.leucemia M6D.leucemia M5E.

(pag. 752)

M1246098. Tumorile de celule leucemice se numesc:cloromA. osteosarcomB. limfomC.sarcom granulocitarD.neuroblastomE.



(pag. 752)

M1246099. Anemia din leucemiile acute este de obicei:normocromaA. macrocitaraB. microcitaraC.normocitaraD.hipocromaE.

(pag. 752)

M1246100. In momentul diagnosticului unei leucemii acute semnele fizice intalnite cel mai frecvent sant:

cianoza extremitatilorA. febraB. splenomegaliaC.hepatomegaliaD.limfadenopatiileE.

(pag. 752)

M1246101. Tipurile FAB de leucemie acuta mieloida cel mai intens peroxidazo-pozitive sant:tipul M3A. tipul M6B. tipul M7C.tipul M2D.tipul M0E.

(pag. 751)

M1246102. Care dintre urmatoarele afirmatii sant adevarate?pacientii cu LAL cu celule pre B au cel mai frecvent CID (coagulare intravasculara diseminata)A. LAL cu celuleT afecteaza mai ales SNC si mediastinulB. LAL2 este cel mai intalnit subtip la copiiC.LAL cu celule B au adesea manifestari extramedulare cu anomalii metaboliceD.LAL cu celule T predomina la barbatiE.

(pag. 775)

M1246103. Sindromul acidului retinoic includedureri toraciceA. diareeB. dispneeC.infiltrare pulmonara si hipoxemie progresivaD.icterE.

(pag. 756)

M1246104. In definitia remisiunii complete a unei leucemii acute se iau in considerare:numarul neutrofilelor egal sau mai mare de 1500/mlA. hemoglobina mai mare de 10 g/dlB. numarul plachetelor egal sau mai mare de 100 000/mlC.celulele blastice absente din circulatieD.maduva osoasa sa contina mai putin de 5% celule blasticeE.

(pag. 753)

M1246105. Tratamentul postremisiune al leucemiei acute mieloide include:interferonA.



transplant de maduva osoasa allogena sau autologaB. anticorpi monoclonali:rituximabC.monochimioterapie :LeukeranD.chimioterapie intensivaE.

(pag. 756)

M1346106. Expresia urmatorilor markeri de suprafatza releva prognostic prost in leucemia mieloida acuta:

- CD 13A. - CD 15B. CD 24C.- CD 14D.- CD 34E.

(pag. 751)

M1346107. Prognostic favorabil prezinta urmatoarele aspecte ale cariotipului in leucemia mieloida acuta:

t(8;21)A. inv (16)B. absenta anomaliilor cromozomialeC.t (15;17)D.anomalii implicand 12 pE.

(pag. 753)

M1346108. In leucemia mieloida acuta reemisiunea completa se defineste prin urmatoarele elemente, cu EXCEPTIA:

neutrofilelor in sangele periferic > 1500/mmc in valoare absolutraA. -trombocitelor > 100 000/mmcB. -valorii normale a hemoglobineiC.-valorii normale a hematocrituluiD.-prezenta in maduva hematopoietica a < 5% blasti, fara corpi AuerE.

(pag. 753)

M1346109. In leucemia acuta mieloida aflata in remisiune completa, pentru decelarea bolii reziduale se utilizeaza:

-laparotomia exploratorie;A. -examenul CTB. -RT-PCR pentru decelarea anomaliilor moleculareC.tehnica FISH pentru anomalii citogeneticeD.-reactia citochimica PASE.

(pag. 753)

M1346110. Tratamentul postremisiune in leucemiile acute mieloide (toate subtipurile FAB) include:-chimioterapia intensivaA. -transplantul de maduva hematopoieticaB. -splenectomiaC.-imunoterapiaD.-radioterapia extracorporeala totalaE.

(pag. 756)

M1346111. Factorii care influenteaza probabilitatea intrarii in remisiune completa in leucemiile mieloide acute sunt:

-tratamentul utilizatA.



-varsta bolnavului in momentul diagnosticuluiB. bolile asociateC.-profilaxia cu antibioticeD.-imunoterapiaE.

(pag. 753)

M1346112. Rata de obtinere a remisiunii complete este mai redusa in cazul leucemiilor mieloide acute care evolueaza cu:

-anemieA. -leuco-plachetopenieB. -hiperleucocitozaC.-hiperplachetozaD.-plachetopenie izolataE.

(pag. 753)

M1346113. Nefropatia in leucemiile acute mieloide este determinata de:-hiperuricemieA. -eliberarea crescuta de lizozim prin urinaB. -trombocitopenieC.-introducerea chimioterapiei citostaticeD.-tratamentul cu allopurinolE.

(pag. 753)

M1346114. Raspunsul subntipului LAM 3 din clasificarea FAB a leucemiilor mieloide acute la tratamentul cu ATRA poate fi explicat prin:

t(15;17)A. inv (16)B. codificarea proteinei de fuziune PML-RAR alfaC.t (8; 21)D.prezentei antigenului specific plachetar CD 4E.

(pag. 756)

M1446115. In etiologia leucemiei mieloide acute sunt incriminate:EreditateaA. RadiatiileB. Medicamente antineoplaziceC.BenzenulD.Boala Di GuglielmoE.

(pag. 750/vol.I.)

M1446116. Urmatoarele anomalii ereditare sunt asociate cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide acute:

Sindrom DownA. Sindromul KlinefelterB. Sindromul MarfanC.Sindromul hemolitic uremicD.Sindromul PatauE.

(pag. 750/vol.I.)

M1446117. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru LAM3:Leucemie promielocitara hipergranularaA. Morfologie cu promielocite hipergranulare cu multipli corpi AuerB. Are peste 50% megakarioblasti in maduvaC.



Are blasti peroxidazo negativiD.Se asociaza genetic cu translocatia t(15,17)E.

(pag. 751/vol.I.)

M1446118. Semnele fizice prezente la pacientul cu leucemie mieloida acuta sunt:FebraA. HepatomegalieB. SplenomegalieC.Fenomene hemoragiceD.Reactie vaso-vagalaE.

(pag. 752/vol.I.)

M1446119. Care din afirmatii sunt corecte la pacientii cu leucemie mieloida acuta:Numarul de leucocite la prezentare este de peste 15.000/µlA. Toate celulele leucemice sunt peroxidazo negativeB. 20-40% din pacienti pot avea sub 5.000 leucocite/µlC.20% din pacienti au peste 100.000 leucocite/µlD.5% din pacienti nu au celule leucemice in sangele perifericE.

(pag. 752/vol.I.)

M1446120. Evaluarea diagnostica a pacientilor cu leucemie mieloida acuta cu referire la aspiratul si biopsia medulara include:

Examen morfologicA. Examen citochimicB. Imunofenotipul membranei celulareC.Examen citogeneticD.Determinarea hemoglobinei glicozilateE.

(pag. 753/vol.I.)

M1446121. Regimul terapeutic de inducere a remisiunii complete in leucemia mieloida (exceptie subtipul M3 consta in folosirea):

CitarabineiA. AntraciclineiB. ZidovudinaC.CiclosporinaD.CiclofosfamidaE.

(pag. 754/vol.I.)

M1446122. Pacientii cu leucemie limfoblastica pot sa prezinte:PaloareA. AstenieB. Sangerari si echimozeC.Febra si infectiiD.Limfocite viloaseE.

(pag. 775/vol.I.)

M1446123. La pacientii cu leucemie acuta limfoblastica pot sa apara:Nefropatia uricaA. HipokaliemiaB. HiperkaliemiaC.GastrinomD.SteatoreeE.



(pag. 775/vol.I.)

M1446124. Pacientii cu leucemie limfoblastica pot sa prezinte:Infiltrarea splineiA. Infiltrarea ganglionilor limfaticiB. Embolii grasoaseC.Febra artificialaD.Infiltrarea ficatuluiE.

(pag. 775/vol.I.)

M1446125. Terapia de intretinere in leucemia limfoblastica include:MetotrexatA. 6-mercaptopurinaB. VincristinC.PrednisonD.GlivecE.

(pag. 776/vol.I.)

M1546126. Factorii de prognostic negativ in leucemia acuta mieloblastica legati de durata remisiunii complete si de posibilitatea vindecarii bolii sunt reprezentati de:

Varsta inaintata a pacientului in momentul diagnosticuluiA. Bolile intercurente si cronice asociateB. Alterarile cromozomiale detectate in momentul diagnosticului de tipul t (8; 21) si inv (16)C.Un interval simptomatic prelungit care precede stabilirea diagnosticuluiD.Pacientii cu anomalii care implica 12pE.

(pag. 753)

M1546127. Cele mai favorabile evolutii sub terapie citostatica in leucemia acuta mieloblastica le prezinta pacientii cu alterari cromozomiale de tipul:

Pacientii cu t (8; 21)A. Pacientii cu inv (16)B. Pacientii cu del (5q)C.Pacientii cu anomalii care implica 12pD.Pacientii cu anumite anomalii cum este inv (3)E.

(pag. 753)

M1546128. Incidenta crescuta a leucemiei acute mieloide este evidenta in caz de asociere cu:Sindromul DownA. Sindromul KlinefelterB. Anemia FanconiC.Tetralogia FallotD.Defectul septal ventricularE.

(pag. 750)

M1546129. Urmatoarele variante de leucemie acuta mieloida sunt intens peroxidazo-pozitive (tipuri clasificate pe baza criteriilor morfologice si citochimice, conform schemei FAB-French-American-British):

Tipul M2A. Tipul M5B. Tipul M7C.Tipul M3D.Tipul M0E.

(pag. 751)



M1546130. Remisiunea completa obtinuta in terapia leucemiei acute mieloide este definita pe baza:Numarului de neutrofile din sangele periferic egal sau mai mare de 1500/microLA. Numarul plachetelor din sangele periferic egal sau mai mare de 100.000/microLB. Celulele blastice absente din circulatieC.Celularitatea maduvei osoase tcel putin 20%, cu maturare pe toate cele trei linii celulareD.Celule blastice sub 15% in maduva osoasaE.

(pag. 753)

M1546131. Tratamentul suportiv in leucemia acuta mieloblastica presupune folosirea:Factorului de crestere si dezvoltare a megacariocitelor (trombopoietina)A. Sangelui pentru transfuziiB. InterferonuluiC.AntibioticelorD.AntifungicelorE.

(pag. 755-756)

M1546132. Anomaliile metabolice intalnite in leucemia acuta limfoblastica sunt reprezentate de:Hiperuricemie cu nefropatie uricaA. HipokaliemieB. HiperkaliemieC.HipercalcemieD.HipofosfatemieE.

(pag. 775)

M1546133. Terapia optima de inductie pentru adultii cu leucemie acuta limfoblastica trebuie sa includa:CiclofosfamidaA. AntraciclinaB. ProcarbazinaC.PrednisonulD.VincristinaE.

(pag. 776)

M1646134. In leucemia acuta limfoblastica pot apare urmatoarele anomalii metabolice:hiperkaliemieA. hipokaliemieB. hipercloremieC.hipercalcemieD.hiperuricemieE.

(pag. 775)

M1646135. Cu privire la leucemia acuta limfoblastica a copilului sunt adevarate urmatoarele:pacientii prezinta adesea splenomegalieA. afecteaza mai ales SNC si mediastinulB. morfologia de tip L1 este mai frecventaC.fenotipul T este mai frecventD.translocatia t(9;22) este mai frecventa decat la adultiE.

(pag. 775)

M1646136. Tratamentul recurentelor de boala in leucemia acuta limfoblastica presupune:iradierea testiculara in cazul recaderii la acest nivelA. terapie intratecala in cazul recaderii SNCB. transplant de maduva osoasaC.



transfuzii de sangeD.tratamentul infectiilor cu germeni gram-negativE.

(pag. 776)

M1646137. La examenul fizic al bolnavului cu leucemie acuta mieloblastica se deceleaza urmatoarele:durere la percutia sternuluiA. adenopatii voluminoaseB. febraC.hepatosplenomegalie masiva, in mod constantD.sangerari si echimozeE.

(pag. 752)

M1646138. Medicamente implicate in etiologia leucemiei acute mielode sunt:globulina antitimocitaraA. cloramfenicolulB. agentii alchilantiC.acidul folicD.inhibitorii topoizomerazei IIE.

(pag. 750)

M1646139. Cei mai importanti factori de prognostic in leucemia acuta mieloblastica sunt:obtinerea remisiunii completeA. varsta peste 60 de aniB. prezenta alterarilor cromozomialeC.numarul normal de leucocite la diagnosticD.maduva infiltrata peste 20% cu blastiE.

(pag. 753)

M1646140. Criteriile remisiunii complete in leucemia acuta mieloda sunt:hemoglobina peste 10g/dlA. hematocrit peste 30%B. neutrofile peste 1500/μlC.trombocite peste 100.000/μlD.celulele blastice trebuie sa fie absente din circulatieE.

(pag. 753)

M2246141. Remisiunea completa in leucemia mieloida acuta se defineste prin:numar de neutrofile mai mare sau egal cu 1500/microL, numarul plachetelor egal sau mai mare de 100000/microL

A.

absenta celulelor blastice din circulatieB. celularitatea maduvei osoase de cel putin 20%, cu maturare pe toate cele 3 linii celulareC.continut de sub 5% celule blastice in maduva osoasa, cu absenta corpilor AuerD.este admisa prezenta focarelor leucemice extramedulareE.

(pag. 753)

M2246142. Factorii care influenteaza probabilitatea remisiunii complete a leucemiei mieloide acute sunt:

varsta pacientuluiA. alterarile cromozomiale detectate la momentul diagnosticuluiB. interval simptomatic prelungitC.prezenta receptorului alfa al acidului retinoic pe cromozomul 17D.valori scazute ale acidului uric la momentul diagnosticuluiE.



(pag. 753)

M2246143. Prognosticul foarte bun al remisiunii complete al leucemiei mieloide acute se asociaza cu urmatoarele alterari cromozomiale:

t(8;21)A. inv(16)B. t(15;17)C.del(5q)D.inv(3)E.

(pag. 753)

M2246144. In leucemia mieloida acuta, riscul crescut de deces precoce in cursul tratamentului de inductie se asociaza cu:

hiperleucocitoza (peste 100000/microL) la momentul diagnosticuluiA. leucostaza pulmonaraB. hepatomegalieC.hiperbilirubinemieD.hiperfibrinogenemieE.

(pag. 753)

M2246145. Prezinta risc crescut de dezvoltare a leucemiei limfoblastice acute, indivizii cu:sindrom DownA. sindrom PattauB. sindrom Wiskott-AldrichC.sindrom EdwardsD.sindrom TurnerE.

(pag. 764)

M2246146. Leucemia limfoblastica debuteaza cu:semne de insuficienta medularaA. micropoliadenopatieB. transpiratii nocturneC.pruritD.masa mediastinalaE.

(pag. 775)

M2246147. Afectarea medulara intilnita la pacientii cu leucemie limfoblastica se manifesta clinic prin:anemieA. singerariB. trombozeC.febraD.sensibilitate sternalaE.

(pag. 775)

M2246148. La pacientii cu leucemie limfoblastica cele mai frecvente localizari ale infectiilor sunt:faringeleA. aria perianalaB. plaminiiC.tractul digestivD.tegumentul (la locul abordurilor venoase)E.

(pag. 775)

M2246149. Pacientii cu leucemie limfoblastica, in recadere, sunt susceptibili la infectii oportuniste cu:



AspergillusA. Pneumocystis cariniiB. virusurile herpeticeC.Toxoplasma gondiD.bacterii anaerobeE.

(pag. 775)

M2246150. Recaderile in leucemia limfoblastica se localizeaza frecvent in:sistemul nervos centralA. plaminB. cordC.rinichiD.testiculE.

(pag. 775)

M2246151. In leucemia limfoblastica, in afara interesarii medulare, mai putem intilni infiltrarea:ficatuluiA. splineiB. ganglionilor limfaticiC.rinichilorD.tegumentuluiE.

(pag. 775)

M2246152. Pacientii cu meningita leucemica limfoblastica prezinta:cefaleeA. greturiB. convulsiiC.paralizii de nervi cranieniD.tetraparezaE.

(pag. 775)

M2246153. In tratamentul leucemiei limfoblastice, urmare a lizei tumorale, pot apare modificari ale electrolitilor serici in sensul de:

hiperkaliemieA. hipercalcemieB. hipocalcemieC.hiperfosfatemieD.hipofosfatemieE.

(pag. 775)

M2246154. Sindromul de liza tumorala aparut in urma instituirii tratamentului in afectiunile maligne ale celulelor limfoide se intilneste in:

leucemia limfoblastica L1A. leucemia limfoblastica L2B. leucemia limfoblastica L3C.leucemia cronica limfaticaD.limfomul BurkittE.

(pag. 775)

M2246155. Leucemia limfoblastica acuta cu celule preB prezinta frecvent:splenomegalieA. afectare mediastinalaB.



la copiiC.leucocite sub 25000/mlD.leucocite peste 25000/mlE.

(pag. 775)

M2246156. Leucemia limfoblastica cu celule T, se prezinta frecvent cu:afectare mediastinalaA. afectare a SNCB. splenomegalieC.la femeiD.la barbatiE.

(pag. 775)

M2246157. In leucemia limfoblastica, celulele preB (L1, L2) exprima:CD19A. CD20B. CD10C.CD4D.CD68E.

(pag. 763)

M2246158. Care dintre urmatoarele antigene au semnificatia unui prognostic nefavorabil la adultii cu leucemie limfoblastica:


(pag. 763)

M2246159. Leucemiile cu precursori ai celulelor T au caracteristici imunofenotipice ale timocitelor tinere, respectiv:


(pag. 764)

M2246160. In leucemia/limfomul cu celule T adulte se intilnesc frecvent:infiltrare cutanataA. afectare extinsa a maduveiB. anemieC.trombocitopenieD.limfadenopatie generalizataE.

(pag. 775)

M2246161. Forma cronica a leucemiei/limfom cu celule T adulte se caracterizeaza prin:leziuni cutanateA. splenomegalieB. hepatomegalieC.limfadenopatieD.



limfocitoza usoara, fara numar semnificativ de blasti circulantiE.

(pag. 776)

M2246162. Pentru adultii cu leucemie limfoblastica, terapia de inductie trebuie sa cuprinda:antraciclinaA. metotrexatB. vincristinC.vinblastinD.prednisonE.

(pag. 776)

M2246163. In leucemia limfoblastica, profilaxia pentru determinarile SNC se face cu:administrare intratecala si sistemica de metrotexatA. iradiere craniana cu administrare intratecala de metotrexatB. administrare intratecala de antraciclinaC.transplant de maduva osoasaD.interferonE.

(pag. 776)

M2246164. In leucemia limfoblastica, terapia de intretinere cuprinde de obicei:metotrexatA. 6-mercaptopurinaB. vincristinC.prednisonD.antraciclinaE.

(pag. 776)

M2246165. Care dintre urmatoarele sunt factori de prognostic nefavorabil la pacientii cu leucemie limfoblastica:

virsta sub 20 aniA. virsta peste 35 aniB. fenotipul celulelor B (L3 sau morfologie tip Burkitt)C.leucocitoza peste 50000/mlD.anemiaE.

(pag. 776)

M2246166. Care dintre urmatoarele anomalii citogenetice sint factori de prognostic nefavorabil in leucemiile limfoblastice?

trisomia 21A. trisomia 7B. translocatia t(9;22)C.translocatia t(8;14)D.deletia 5qE.

(pag. 776)

M2246167. La pacientii cu leucemie limfoblastica acuta, recaderile izolate extramedulare se trateaza cu:iradiere locala in cazul testicululuiA. iradiere si terapie intratecala in cazul SNCB. indiferent de localizare,este necesara si o cura chimioterapica de reinductieC.interferonD.chirurgicalE.

(pag. 776)



M2246168. La pacientii cu leucemie limfoblastica, indicatia transplantului de maduva osoasa este:tratament de prima intentieA. in prima remisiune la pacientii cu forma L3B. in remisiunea secundaraC.in caz de intoleranta a chimioterapieiD.nu are indicatie in leucemia limfoblasticaE.

(pag. 776)

M2246169. Care din urmatoarele aspecte fac un pacient cu leucemie limfoblastica candidat la transplant de maduva osoasa in timpul primei remisiuni:

t(9;22)A. t(4;11)B. morfologie L2C.morfologie L3D.leucocitoza marcataE.

(pag. 776)

M2246170. In etiologia leucemiei mieloide acute sunt implicate:ereditateaA. radiatiileB. expunerea la substante chimiceC.medicamenteleD.infectiile viraleE.

(pag. 750)

M2246171. Urmatoarele boli se asociaza cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide acute:sindromul DownA. sindromul TurnerB. sindromul KostmannC.sindromul PatauD.sindromul Wiskott-AldrichE.

(pag. 750)

M2246172. Expunerea la urmatoarele substante chimice se asociaza cu un risc crescut de leucemie mieloida acuta:

fumatulA. vopseleleB. benzenC.ierbicideD.niciuna dintre variante nu este corectaE.

(pag. 750)

M2246173. Care dintre urmatoarele medicamente sunt asociate cu inducerea leucemiei mieloide acute?chininaA. fenilbutazonaB. medicamente antineoplaziceC.cloramfenicolulD.metoprololulE.

(pag. 750)

M2246174. Leucemia mieloida acuta varianta M1 (leucemie mieloblastica fara maturare) se caracterizeaza prin urmatoarele:



reprezinta 20% din totalul cazurilorA. granulatii azurofile, corpi AuerB. prezenta mieloperoxidazei in 3% sau mai mult din celulele blasticeC.promielocite hipergranulare cu corpi AuerD.toate varianteleE.

(pag. 751)

M2246175. Citometria cu flux multiparametrica se utilizeaza pentru:studierea fenotipului celulelor din LMAA. evidentierea mieloperoxidazeiB. evaluarea prognosticului LMAC.evidentierea granulatiilor citoplasmatice specificeD.evaluarea bolii reziduale dupa tratamentE.

(pag. 751)

M2246176. Anomalia cromozomiala inv(16) se asociaza clinic cu:diabet insipidA. febraB. limfadenopatieC.implicarea sistemului nervos centralD.coagularea intravasculara diseminataE.

(pag. 751)

M2246177. Din punct de vedere molecular, leucemia mieloida acuta varianta M3 se caracterizeaza prin:translocatie (15;17)A. anomalie inv(16)B. translocatie 11q23C.translocatie (11;17)(q23;q21) rar intilnitaD.toate varianteleE.

(pag. 752)

M2246178. Urmatoarele afirmatii despre leucemia mieloida acuta sunt adevarate:debutul bolii este cel mai adesea cu simptome nespecificeA. la cca jumatate din pacienti primul simptom este obosealaB. semnele clinice cele mai frecvente sunt: febra, hepatosplenomegalia, limfadenopatiaC.sangerari semnificative se observa mai frecvent in leucemia M5D.hemoragiile retiniene sunt observate la 15% dintre pacientiE.

(pag. 752)

M2246179. Anemia din leucemia mieloida acuta are urmatoarele caractere:este normocroma si normocitaraA. se asociaza cu scaderea numarului de reticulociteB. este produsa si de pierderile active de sangeC.este prezenta la momentul diagnosticuluiD.valorile anemiei sunt usoare/moderateE.

(pag. 752)

M2246180. La momentul diagnosticului leucemiei acute mieloide, linia alba prezinta urmatoarele caracteristici:

numarul mediu de leucocite este de aproximativ 15000/microLA. 25-40% dintre pacienti pot avea mai putin de 5000 leucocite/microLB. 20% dintre pacienti au mai mult de 100000 leucocite/microLC.



mai putin de 5% din pacienti nu au celule leucemice detectabile in sangele perifericD.functia neutrofilelor este pastrataE.

(pag. 752)

M2246181. La momentul diagnosticului leucemiei mieloide acute, seria plachetara prezinta urmatoarele caracteristici:

numar de plachete mai mic de 100000/microL la cca 75% dintre pacientiA. numar de plachete mai mic de 25000/microL la 25% dintre pacientiB. plachetele prezinta anomalii morfologiceC.sunt prezente si anomalii functionale (incapacitate de agregare sau aderare)D.rareori numarul de plachete este scazut sub 100.000/microLE.

(pag. 752)

M2246182. Evaluarea diagnostica a pacientilor cu leucemie mieloida acuta include obligatoriu:determinari hematologiceA. aspirat si biopsie medularaB. profil de coagulareC.grup sangvin, determinare HLAD.punctie lombaraE.

(pag. 753)

M2246183. In leucemia mieloida acuta, durata prelungita a remisiunii complete se coreleaza cu:hiperuricemieA. rapiditatea cu care dispar celulele blastice din singele periferic ca urmare a instituirii tratamentuluiB. prezenta blastilor medulari sub 1% in momentul remisiuniiC.absenta corpilor AuerD.niciuna dintre varianteE.

(pag. 754)

M2246184. Terapia de inductie cu doze mari de citarabina (fata de dozele standard) se indica la pacientii cu leucemie mieloida acuta ale caror celule leucemice contin:

mutatii tip inv(16)A. t(8;21)B. t(15;17)C.RASD.del(25)E.

(pag. 755)

M2246185. Etoposidul actioneaza prin urmatoarele mecanisme:interactiune cu topoizomeraza II, urmata de rupturi temporare ale filamentelor dubleA. stabilizarea complexului AND-topoizomeraza IIB. fragmentarea permanenta a dublului helix al ANDC.inhibitia AND-girazeiD.toate aceste mecanismeE.

(pag. 755)

M2246186. Factorii hematopoetici de crestere utilizati in tratamentul leucemiei mieloide acute induc:scaderea ratei infectiilor dupa chimioterapieA. sensibilizarea celulelor blastice leucemice la chimioterapieB. imbunatatirea duratei remisiunii completeC.prelungirea duratei de supravietuireD.niciuna dintre varianteE.



(pag. 755)

M2246187. La pacientii cu leucemie mieloida acuta la care transfuziile cu plachete nu cresc suficient numarul acestora, masurile ce pot fi luate includ:

administrarea de trombocite de la donatori compatibili in sistemul HLAA. administrarea de imunoglobulineB. administrarea de singe integralC.factori hematopoetici de crestereD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. 755)

M2246188. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:complicatiile infectioase sunt principala cauza de morbiditate si mortalitate in perioada terapiei de inductie si a chimioterapiei postremisiune completa a LMA

A.

administrarea profilactica a antibioticelor in absenta febrei este controversataB. doar la 50% dintre pacientii febrili se poate evidentia infectiaC.administrarea precoce, empirica, a antibioticelor cu spectru larg si a antifungicelor a redus numarul pacientilor care mor din cauza complicatiilor infectioase

D.

toti pacientii cu LMA beneficiaza de profilaxie cu acyclovir pentru prevenirea infectiilor herpeticeE.

(pag. 755)

M2246189. In tratamentul antibiotic de prima linie la neutropenicul febril se prefera urmatoarele asocieri:

imipenem-cilastatina + vancomicinaA. penicilina semisintetica anti-pseudomonas + aminoglicozidB. combinatii beta-lactam duble (ceftazidim + piperacilina) cu sau fara vancomicinaC.aztreonam + aminoglicozidD.amfotericina B + aminoglicozidE.

(pag. 756)

M2246190. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida acuta sunt false:administrarea zilnica orala a ATRA (acid all-transretinoic) amelioreaza rezultatele la pacientii cu t(15;17)A. administrarea ATRA se asociaza cu complicatii ale terapiei citotoxice (coagulare intravasculara diseminata)B. sindromul acidului retinoic apare in cursul primei saptamini de tratamentC.abordarea sindromului trebuie sa fie agresiva, precoce si include terapie cu glucocorticoizi, administrare de oxigen, masuri auxiliare

D.

pacientii la care remisiunea completa a fost indusa cu ATRA trebuie sa primeasca chimioterapie de consolidare, deoarece toti pacientii tratati exclusiv cu ATRA fac recaderi

E.

(pag. 756)

M2246191. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida acuta sunt adevarate:inducerea unei prime remisiuni complete durabile este un element critic pentru supravietuirea prelungitaA. transplatul de maduva osoasa se indica ca si alternativa al terapia de inductieB. tratamentul postremisiune are drept scop eradicarea oricaror celule leucemice rezidualeC.tratamentul postremisiune include chimioterapie intensiva si transplant de maduva osoasaD.chimioterapia postinductie se caracterizeaza printr-un raspuns de tip doza-efect pentru citarabinaE.

(pag. 756)

M2246192. Complicatiile legate de tratamentul post-transplant medular includ:ocluzii venoaseA. coagulare intravasculara diseminataB. boala grefa-contra-gazdaC.infectiiD.hemoragiiE.



(pag. 756)

M2246193. La pacientii cu leucemie mieloida acuta in remisiune clinica, detectarea celulelor leucemice reziduale din maduva osoasa se poate face prin:

imunofluorescenta directaA. tehnica RT-PCRB. metoda FISHC.citometrie de flux multiparametricD.hibridizare molecularaE.

(pag. 757)

M2246194. In leucemia mieloida acuta, factorii cei mai importanti care prognozeaza raspunsul la recadere sunt:

durata precedentei remisiuniA. daca remisiunea completa a fost obtinuta cu una sau cu doua cure de chimioterapieB. tipul de tratament postremisiuneC.doza de citarabina cu care s-a obtinut remisiuneaD.toti factorii enumerati au valoare prognosticaE.

(pag. 757)

M2346195. Desi s-au descris numeroase anomalii cromozomiale in leucemia mieloida acuta, doar doua anomalii citogenetice au fost asociate in mod invariabil cu un grup specific FAB:

t(15;17)(q22;q11-12)A. inv16(p13q;q22)B. t(8;21)C.del 5qD.t(9;11)E.

(pag. 751)

M2346196. Prezenta corpilor Auer se intilneste in urmatoarele forme de leucemie mieloida acuta:M0A. M1B. M2C.M3D.M7E.

(pag. 751)

M2346197. Indicatiile de TMO in LMA sunt:absenta raspunsului complet dupa cura standardA. rspuns complet la bolnavii cu risc mareB. in caz de complicatii infectioase severeC.in caz de complicatii hemoragice severeD.in caz de infiltratii SNCE.

(pag. 754)

M2346198. Alterarile cromozomiale detectate in momentul diagnosticului sunt un alt factor important de prognostic. Astfel, prezinta un prognostic foarte bun:

del 5qA. anomalii care implica 12pB. inv (3)C.t(8;21)D.inv (16)E.



(pag. 753)

M2346199. Terapia de inductie in LAL cuprinde obligatoriu:o antraciclinaA. vincristinaB. L-asparaginazaC.ATRAD.corticoterapiaE.

(pag. 776)

M2346200. Tratamentul post-remisiune in LMA cuprinde:chimioterapia intensivaA. radioterapieB. transplant de maduva osoasaC.radioterapia craniana obligatorieD.profilaxia recaderii in SNC prin radioterapie si administratea intrarahidiana de Metotrexat si CytosarE.

(pag. 756)

M2346201. Diagnosticul de LAL se stabileste pe baza:prezenta de limfoblasti in maduva osoasa de peste 30%A. prezenta de limfoblasti in sangele periferic de peste 30%B. prezenta obligatorie de limfoblasti atat in sangele periferic cat si in maduva osoasaC.prezenta sindromului adeno-hepato-spleomegalic indiferent de prezenta limfoblastilorD.prezenta unui sindrom clinic de insuficienta medulara (anemie, infectii, hemoragii) indiferent de cauza acestora

E.

(pag. 775)

M2346202. Remisiunea completa in LMA se defineste prin:valoarea normala a hemoglobinei si a hematocrituluiA. prezenta in singele periferic a neutrofilelor in numar egal sau mai mare de 1500/ microlitruB. prezenta unui numar de Trombocite mai mare de 100.000C.absenta blastilor in sangele periferic si prezenta de blasti sub 5% in maduva osoasaD.corpii Auer pot fi prezentiE.

(pag. 753)

M2346203. Aparitia febrei la pacientii cu LMA impune:sistarea chimioterapiei citostaticeA. prelevarea de hemoculturi, uroculturi, culturi din scaun, sputa, etc.B. explorare imagisticaC.administrarea precoce, empirica, de atibiotice cu spectru larg si a antifungicelorD.administrarea de transfuzii de sangeE.

(pag. 755,756)

M2346204. In leucemia mieloida acuta, prezenta esterazei nespecifice semnifica:M0=leucemie cu diferentiere minimaA. M2=leucemie mieloblastica cu maturareB. M4=leucemie mielo-monocitaraC.M5=leucemie monocitaraD.M6=eritro-leucemieE.

(pag. 751)

M2346205. Diagnosticul de LMA se stabileste pe baza prezentei:mieloblastilor cu cromatina nucleara fina, unifoma, cu 2-5 nucleoli mari in fiecare celulaA.



a cel putin 30% miloblasti in sangele periferic si/sau maduva osoasaB. limfoblasti in sangele perifericC.hiperplachetozaD.limfocite paroase circulanteE.

(pag. 751)

M2346206. Sub aspect citochimic, coloratia Peroxidaza/Negru Sudan este pozitiva in urmatoarele forme de LMA:


(pag. 751)

M2546207. Următoarele boli ereditare se asociază cu o incidenţă crescută a leucemiei mieloide acute:sindromul Wiscott-AldrichA. trisomia cromozomului 21B. anemia FanconiC.sindromul GreggD.sindromul TurnerE.

(pag. 750)

M2546208. Leucemiile asociate cu administrarea de agenţi alchilanţi se caracterizează prin:apar la 10-30 ani după expunereA. apar la 4-6 ani de la expunereB. sunt de obicei leucemii limfoide acuteC.aberaţii la nivelul bandei cromozomiale 11 q 23D.aberaţii la nivelul cromozomilor 5 şi 7E.

(pag. 750)

M2546209. Următoarele afirmaţii ce caracterizează mieloblaştii sunt FALSE:sunt celule mari pleiomorfeA. au cromatină nucleară de aspect finB. prezintă 2-5 nucleoli mariC.prezintă granulaţii azurofileD.nu pot prezenta corpi AuerE.

(pag. 751)

M2546210. În leucemia mieloblastică cu maturare sunt adesea prezente:promielociteleA. mieloblaşti cu granule bazofileB. mieloblaşti cu granulaţii azurofileC.peste 30% megacarioblaştiD.mieloblaşti cu corpi AuerE.

(pag. 751)

M2546211. Leucemia mielomonocitară se caracterizează prin:peste 30% megacarioblaştiA. blaşti granulo- şi monocitariB. eozinofile anormale crescute în măduvăC.peste 70% eozinofile în periferieD.



asocierea citogenetică t (8;21)E.

(pag. 751)

M2546212. Anomaliile cromozomiale din leucemia mieloblastică acută mai frecvent asociate cu vârsta tânără sunt:

t (15;17)A. t (21;22)B. del (8;21)C.del (5q)D.t (8;21)E.

(pag. 751)

M2546213. Următoarele semne fizice nu sunt caracteristice pentru LMA:alopeciaA. paloarea galben-paiB. afectarea ganglionilor epitrohleari şi mezentericiC.splenomegaliaD.hemoragiile retinieneE.

(pag. 752)

M2546214. Leucemia mieloblastică acută poate debuta cu:febrăA. diareeB. tuseC.cefaleeD.dispneeE.

(pag. 753)

M2546215. Nu pot fi simptome iniţiale în leucemia mieloblastică acută:hemoptiziaA. tuseaB. dispneeaC.junghiul toracicD.febraE.

(pag. 753)

M2546216. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilor este caracteristică pentru:limfomul HodgkinA. mononucleoza infecţioasăB. leucemia monocitarăC.leucemia mieloblastică fără maturareD.subtipul monocitar M5 al leucemiei mieloblastice acuteE.

(pag. 751, 752)

M2546217. Bolnavul cu leucemie acută mieloblastică se prezintă la medic cu următoarele modificări hematologice, cu EXCEPŢIA:

15000 leucocite/mmcA. anemie normocromă, normocitarăB. sub 5% celule blastice circulanteC.sub 10% celule blastice şi promielociteD.fosfataza alcalină leucocitară scăzută caracteristicE.

(pag. 752)



M2546218. Factori de pronostic mai puţin bun în leucemia acută mieloblastică sunt:vârsta tânărăA. vârsta înaintatăB. prezenţa t(8;21)C.prezenţa del (5q)D.pacienţii cu inv (16)E.

(pag. 753)

M2546219. Următoarele alterări cromozomiale conferă prognostic foarte prost pacientului cu leucemie mieloblastică acută:

t (8;21)A. t (15; 17)B. del (5q)C.del (9q)D.anomalii ce implică 12 p.E.

(pag. 754)

M2546220. Citarabina este:antracilinaA. citozin-arabinozidăB. antimetabolic specific pentru faza S a ciclului celularC.citostatic administrat per os în LMAD.citostatic de inducţie utilizat în LMAE.

(pag. 754)

M2546221. Tratamentul postremisie al pacienţilor cu LMA are drept scop:evitarea efectelor adverse ale tratamentului de inducţieA. amânarea pe cât posibil a transplantului medularB. eradicarea tuturor celulelor leucemice rezidualeC.prevenirea recăderilorD.prelungirea supravieţuiriiE.

(pag. 756)

M2546222. Tratamentul complicaţiilor infecţioase la pacienţii cu LMA se poate face cu:piperacilină plus gentamicinăA. ceftazidinăB. ceftazidină plus piperacilinăC.amfotericină BD.cefalexinăE.

(pag. 756)

M2546223. Tratamentul empiric cu amfotericină B se administrează la pacienţii cu LAM în următoarele situaţii:

febră prezentă de peste 7 zileA. pacient cu granulocitopenie febril de peste 2 săptămâniB. pacient cu neutropenie febril de peste 1 săptămânăC.pacient care face un nou episod febril după un tratament cu antibiotic cu spectru larg de acţiuneD.pacienţi cu hipersensibilitate imediată la penicilinăE.

(pag. 756)

M2546224. Pacienţii cu leucemie limfoblastică acută se prezintă cu:paloareA.



echimozeB. febrăC.scădere ponderalăD.dispneeE.

(pag. 775)

M2546225. Pacienţii cu meningită leucemică se prezintă, în general, cu:adenopatii supraclaviculareA. interesare testicularăB. paralizie de nerv facialC.vărsături " în jet"D.cefaleeE.

(pag. 775)

M2646226. In leucemia acuta limfoblastica a copilului sunt adevarate urmatoarele:pacientii prezinta adesea splenomegalieA. fenotipul T este mai rar decat la adultiB. prognosticul este mai bun la baietiC.morfologia de tip L1 este mai frecventaD.translocatia t(9;22) este mai frecventa decat la adultiE.

(pag. 775)

M2646227. Factorii de prognostic nefavorabil ai leucemiei acute limfoblastice sunt:remisiunea completa instalata tardivA. leucopenia la prezentareB. afectarea SNCC.fenotipul L3D.varsta peste 35 de aniE.

(pag. 776)

M2646228. Tratamentul recurentelor de boala in leucemia acuta limfoblastica presupune:iradierea testiculara in cazul recaderii la acest nivelA. terapie intratecala in cazul recaderii SNCB. transplant de maduva osoasaC.transfuzii de sangeD.tratamentul infectiilor cu germeni gram-negativiE.

(pag. 776)

M2646229. In etiologia leucemiei acute mieloblastice sunt implicate:ereditateaA. radiatiileB. expunerea la substante chimiceC.medicamenteleD.etiologie virala este certa in unele cazuriE.

(pag. 750)

M2646230. Criteriile de remisiune completa in leucemia acuta mieloblastica includ:numar de neutrofile egal sau peste 1500/μLA. hemoglobina peste 10g/dLB. corpi Auer absentiC.numar de trombocite egal sau peste 150.000/μLD.absenta focarelor leucemice extramedulareE.



(pag. 753)

M2646231. Chimioterapia de inductie in leucemia acuta mieloblastica include in mod obisnuit:citarabina si mitoxantronaA. citarabinaB. antraciclinaC.metotrexatD.doze mari de metilprednisolonE.

(pag. 754)

M2646232. In leucemia acuta mieloblastica transfuziile cu masa trombocitara se vor administra pentru:mentinerea normala a testelor de coagulareA. mentinerea numarului de trombocite la 20.000/μLB. mentinerea numarului de trombocite peste 100.000/μLC.mentinerea INR intre 2-3D.mentinerea numarului de trombocite peste 20.000/μL la pacientii cu coagulare intravasculara diseminataE.

(pag. 755)

M2646233. Sindromul acidului retinoic se caracterizeaza prin:edeme palpebraleA. dispneeB. hipoxemieC.hemoptizieD.febraE.

(pag. 756)

M2646234. Leucemia acuta mieloblastica fara maturatie, M1, este caracterizata prin:coloratie pozitiva pentru mieloperoxidaza in cel putin 3% dintre blastiA. esteraza specifica pozitivaB. corpi Auer absentiC.CD13 pozitivD.HLA-DR pozitivE.

(pag. 751)

M2646235. Infiltrarea gingiilor si a altor tesuturi moi este caracteristica pentru leucemia acuta mieloblastica tip:


(pag. 752)

M2646236. Dozele tratamentului cu antraciclina in tratamentul de inductie al leucemiei acute mieloblastice sunt:

Daunorubicina 45mg/m2A. Idarubicina 10mg/m2B. Idarubicina 12-13mg/m2C.Citarabina 100mg/m2D.Etoposid 60mg/m2E.

(pag. 754)

M2646237. In leucemia acuta mieloblastica, in momentul diagnosticului:



febra este absentaA. sangerarile pot fi prezenteB. hepatomegalia este adesea prezentaC.gingiile pot fi infiltrate cu celule leucemiceD.sensibilitatea sternala este absentaE.

(pag. 752)

M2646238. Anomaliile citogenetice cu prognostic prost in leucemia acuta mieloblastica sunt:del(5q)A. -7B. ale bratului scurt al cromozomului 12 (12p)C.inv(16)D.t(8;21)E.

(pag. 753)

M2646239. Leucemia acuta limfoblastica cu celule T:apare mai frecvent la femei tinereA. afecteaza mai ales SNC si mediastinulB. se caracterizeaza prin translocatia t(15;17)C.se caracterizeaza prin splenomegalieD.predomina la barbatiE.

(pag. 775)

M2746240. Cauze de sangerare la pacientii cu LMA sunt:Numarul redus de placheteA. Anomaliile morfologice si functionale plachetareB. Purpura vascularaC.Prezenta anticorpilor antiplachetariD.Coagulopatiile care apar frecvent in subtipurile M3,M5E.

(pag. 752)

M2746241. Conduita terapeutica corecta la un pacient febril cu granulocitopenie este:Administrarea precoce,empirica a antibioticelor cu spectru larg si a antifungicelorA. Administrarea de antibiotice doar la pacienti la care s-a pus in evidenta o infectieB. Administrarea de antibiotice cu spectru larg dupa ce s-au obtinut culturi si s-au efectuat radiografii pentru punerea in evidenta a sursei febrei

C.

Administrarea de antibiotice si antifungice pana in momentul in care pacientii nu mai au neutropenie indiferent de etiologia febrei

D.

Administrarea de antibiotice pana la disparitia febreiE.

(pag. 7755,756)

M2746242. Pacientii cu LAL care trebuie luati in considerare pentru transpant alogenic in decursul primei remisiuni sunt:

Cei cu morfologie L3A. Cei cu morfologie L2B. Cei cu LAL cu t(9;22)C.Cei cu numar foarte mare de leucocite la prezentareD.Cei cu numar mic de leucocite la prezentareE.

(pag. 776)

M2746243. Evaluarea diagnostica obligatorie a pacientilor cu LMA include:Aspirat si biopsie medulara cu conservarea de celule viabileA. Efectuarea unui profil de coagulareB.



Evaluarea FE a VSC.Punctia lombara la pacientii simptomatici si asimptomaticiD.Efectuarea unui EKGE.

(pag. 753)

M2846244. Pacientii cu leucemie mieloida acuta pot prezenta urmatoarele simptome:slabiciuneA. echimozeB. hepatosplenomegalieC.febraD.tuse nespecificaE.

(pag. 752)

M2846245. La un pacient cu leucemie mieloida acuta se pot observa urmatoarele manifestari hematologice, cu exceptia:

anemie severaA. trombocitopenieB. anomalii morfologice plachetareC.anemia este de obicei microcitaraD.cresterea eritropoiezeiE.

(pag. 752)

M2846246. Evaluarea diagnostica a pacientilor cu leucemie mieloida acuta cuprinde urmatoarele:valori biochimice sangvineA. anamnezaB. punctie lombara la toti pacientiiC.aspirat si biopsie medularaD.radiografie toracica si EKGE.

(pag. 753)

M2846247. In etiologia leucemiei mieloide acute pot fi prezenti urmatorii factori, cu exceptia:anemia FanconiA. fumatulB. etiologia viralaC.ataxia-teleangiectaziaD.sindromul Down si sindromul MarfanE.

(pag. 750)

M2846248. Urmatoarele afirmatii referitoare la cloroame sunt adevarate:apar la pacienti cu leucemie mieloida cronicaA. se mai numesc sarcoame granulocitareB. sunt intalnite destul de frecventC.reprezinta tumori de celule leucemiceD.sunt mai frecvente la pacientii cu translocatii t (8;21)E.

(pag. 752)

M2846249. Semne fizice prezente la pacientii cu leucemie mieloida acuta sunt urmatoarele:febraA. hemoragii retinieneB. oboseala sau slabiciuneC.hemoragii intracranieneD.sensibilitate sternalaE.



(pag. 752)



Tema nr. 47Leucemii cronice



M1147001. In leucemia limfocitara cronica cu celule B stadializarea (dupa RAI) indica o supravietuire de 12 ani intr-un singur stadiu:

stadiul 0 : limfocitozaA. stadiul I : limfocitoza + adenopatieB. stadiul II : limfocitoza + splenomegalieC.stadiul III : anemieD.stadiul IV : trombocitopenieE.

(pag. 768)

M1147002. Factorul implicat in accelerarea evolutiei leucemiei mieloide cronice spre criza blastica:medicamentele citotoxiceA. agentii alkilantiB. virusiiC.fumatulD.radiatiileE.

(pag. 758)

M1147003. Singurul tratament curativ in leucemia mieloida cronica este:busulfanulA. hidroxiureeaB. interferonul alfaC.transplantul medular autologD.transplantul medular allogenicE.

(pag. 759)

M1247004. Principala indicatie a splenectomiei in leucemia mieloida cronica este:profilaxia puseului blasticA. anemie sau trombocitopenie prin hipersplenismB. puseul blastic al boliiC.leucostazaD.trombocitoza peste 1.000.000/mmcE.

(pag. 762)

M1247005. Stadiul B Binet al leucemiei limfatice cronice cu celule B se caracterizeaza prin:limfocitozaA. anemieB. fara anemie, trombocitopenie dar mai mult de 3 arii limfatice interesateC.limfocitoza + adenopatieD.trombocitopenieE.

(pag. 768)

M1247006. Diagnosticul fazei blastice a leucemiei mieloide cronice se bazeaza pe:



blasti in maduva sau in sangele periferic peste 5%A. blasti in maduva sau in sangele periferic peste 15%B. blasti in maduva sau in sangele periferic peste 30%C.trombocite sub 100.000/mmcD.hemoglobina<9g/dlE.

(pag. 759)

M1247007. Pentru diagnosticul de leucemie limfatica cronica cu celule B se impune:un numar de limfocite de minimum 5 x 10 la puterea a 9a/lA. limfocitoza de peste 60%B. limfocitoza de peste 50 x 10 la puterea a 9a/lC.limfocitoza medulara de peste 95%D.prezenta translocatiei t(9;22)E.

(pag. 757)

M1247008. Sindromul Richter este:o transformare prolimfocitara a leucemiei limfatice cronice BA. o transformare acuta a leucemiei limfatice cronice BB. transformarea leucemiei limfatice cronice intr-un limfom B cu celule mariC.o anemie hemolitica autoimuna aparuta in leucemia limfatica cronicaD.un limfom malign cu celule miciE.

(pag. 767)

M1347009. In leucemia limfatica cronica, in std. 0 RAI se reciomanda urmatoarea atitudine terapeutica:-radioterapie pe toate ariile ganglionareA. -chimioterapie cu clorambucilB. chimioterapie asociata cf. schemei CVPC.-expectativa terapeuticaD.-splenectomieE.

(pag. 768)

M1347010. Tratamentul de electzie in leucemia limfatica cronica este:-iradierea tuturor ariilor ganglionareA. -splenectomiaB. chimioterapia citostaticaC.-transfuzia cu preparate de sangeD.-gammaglobulina in administrare intravenoasaE.

(pag. 768)

M1347011. In leucemia limfatica cronica, administrarea de gammaglobulina intra venos recunoaste urmatoarele indicatii:

-citopeniile severeA. -splenohepatomegalia gigantaB. adenopatiile insotzite de fenomene de compresiune localaC.-hipogammaglobulinemia severea asociata cu infectii recidivanteD.-se efectueaza preventiv, la toti bolnavii, din momentul diagnosticuluiE.

(pag. 768)

M1347012. Limfocitoza + splenomegalie in leucemia limfatica cronica definesc:-std. 0 RAIA. -std. C BinetB. -std. III RAIC.



-std. II RAID.-std. I RAIE.

(pag. 768)

M1447013. Care este tratamentul standard pentru un pacient cu leucemie mieloida cronica candidat la transplant de la o persoana HLA-inrudita:

Transplant medular de la donator HLA compatibil, neinrudit in faza accelerata a boliiA. Transplant medular, donator HLA compatibil inrudit pentru pacienti peste 70 aniB. Transplant medular, donator HLA, neinrudit incompatibil la trei locusuri in faza blastica a leucemiei mieloide cronice

C.

Transplantul de maduva osoasa de la un donator din familie, care fie este complet compatibil, fie incompatibil doar pentru un singur locus HLA

D.

Nici una din variantele de mai susE.

(pag. 760/vol.I.)

M1447014. Care este limfocitoza minima pentru a confirma diagnosticul in leucemia limfocitara cronica:200.000 limfocite/mmcA. 1000/mmc limfociteB. 5.000/mmc limfociteC.20.0007mmc limfocite si 5.000/mmc limfoblastiD.40.000-50.0007mmc limfocite B si 10.000/mmc limfocite TE.

(pag. 767/vol.I.)

M1447015. Stadializarea leucemiei limfatice cronice stadiul I RAI inseamna:Limfocitoza si anemieA. Limfocitoza + anemie si trombocitopenieB. Limfocitoza + splenomegalie, supravietuire 7 aniC.Limfocitoza, supravietuire 12 aniD.Limfocitoza + adenopatie, supravietuire medie. 9 aniE.

(pag. 768/vol.I.)

M1447016. In stadiile timpurii (Binet A, Rai 0, I, II) se indica cat mai precoce:Clorambucil si PrednisonA. Nici un tratamentB. Ciclofosfamida, Oncovin, Prednison (CVP)C.FludarabinaD.CladribinaE.

(pag. 768/vol.I.)

M1547017. Diagnosticul de leucemie mieloida cronica se stabileste identificand prin metode citogenetice sau moleculare expansiunea clonala a unei celule-susa hematopoietice care poseda o translocatie reciproca intre:

Cromozomii 9 si 23A. Cromozomii 8 si 22B. Cromozomii 8 si 16C.Cromozomii 6 si 21D.Cromozomii 9 si 22E.

(pag. 757)

M1547018. Care dintre urmatorii factori pot influenta nefavorabil supravietuirea pacientilor cu leucemie mieloida cronica si accelereaza evolutia lor spre criza blastica:

Regimul hiperproteicA. Consumul de alcoolB.



FumatulC.SedentarismulD.Regimul hipoproteicE.

(pag. 758)

M1547019. Diagnosticul hematologic in leucemia mieloida cronica evidentiaza:Leucocitoza cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitareA. Numar de celule blastice circulante mai mare de 30%B. Numar de plachete aproape intotdeauna scazutC.Fosfataza alcalina din celulele leucemice (LMC) caracteristic crescutaD.Nivelul seric al vitaminei B12 si al proteinelor care leaga vitamina B12 in general scazutE.

(pag. 758)

M1547020. Accelerarea evolutiei bolii este definita ca moment evolutiv al leucemiei mieloide cronice prin:

Evolutia progresiva a anemiei, care nu poate fi explicata prin sangerari sau chimioterapieA. Prezenta bazofilelor in sangele periferic sub 7%B. Prezenta celulelor blastice in maduva in numar mai mic de 5%C.Prezenta plachetelor in sangele periferic peste 200.000/microLD.Prezenta celulelor blastice si promielocitelor in sangele periferic in numar mai mic de 3%E.

(pag. 758)

M1547021. Factorul de prognostic nefavorabil, care anunta o supravietuire scurta in leucemia limfatica cronica este reprezentat de:

Stadializarea clinica a pacientilor, supravietuirea scade pe masura ce boala trece intr-un stadiu mai avansatA. Timpul de dublare a limfocitelor mai mare de 24 luniB. Numarul absolut initial de limfocite mai mic de 25.000/mLC.Cariotip normalD.Timpul de dublare a limfocitelor mai mare de 18 luniE.

(pag. 767)

M1547022. Leucemia cu celule paroase este o afectiune maligna:FrecventaA. Mai des intalnita la femeile sub 40 de aniB. Cu celule maligne de tip TC.Cu citopenie sanguinaD.Cu absenta splenomegalieiE.

(pag. 768)

M1647023. Caracteristica citogenetica a leucemiei mieloide cronice este:t(9 ; 22) (q3 ; q1)A. t(9; 22) (q34; q11)B. t(6; 22) (q34 ; q11)C.t(9; 22) (q11; q34)D.t(9; 24) (q34; q11)E.

(pag. 759)

M1647024. Produsul genei de fuziune rezultanta a translocatiei caracteristice bolii este, in leucemia mieloida cronica:

p53A. CmycB. RASC.p 120 BCR-ABLD.



p 210 BCR-ABLE.

(pag. 758)

M1647025. In faza cronica a leucemiei mieloide cronice, valorile fosfatazei alcaline leucocitare sunt:crescuteA. normaleB. dependente de numarul leucocitelorC.scazuteD.normale sau crescuteE.

(pag. 758)

M1647026. Nivelul seric al vitaminei B12 este, in leucemia mieloida cronica:normalA. proportional cu valoarea fosfatazei alcaline leucocitareB. dependent de gradul anemieiC.scazutD.crescutE.

(pag. 758)

M1647027. Productia crescuta de histamina este, in leucemia mieloida cronica, secundara:monocitozeiA. trombocitozeiB. eozinofilieiC.bazofilieiD.cresterii fosfatazei alcaline leucocitareE.

(pag. 758)

M1647028. In peste jumatate din cazuri, criza blastica care apare in evolutia leucemiei mieloide cronice este de tip:

leucemie acuta mieloblasticaA. leucemie acuta limfoblasticaB. eritroleucemieC.leucemie acuta nediferentiataD.leucemie mielo-monocitara cronicaE.

(pag. 759)

M1647029. Leucemiei limfatice cronice cu celule T nu ii este caracteristica:splenomegalia importantaA. evolutia mai rapidaB. limfocitozaC.prezenta in circulatie a limfocitelor viloaseD.leziunile cutanate extinseE.

(pag. 767)

M2247030. Caracteristica citogenetica a leucemiei mieloide cronice intilnita in 90-95% din cazuri este:t(9;22)(q34;q11)A. t(8;21)(q22;q11)B. t(8;21)(q22;q22)C.t(15;17)(q22;q11)D.inv(16)(p13;q22)E.

(pag. 759)



M2247031. Indicatorii de prognostic cei mai importanti in leucemia mieloida cronica conform indicelui Sokal sunt:

procentul de celule blastice circulanteA. dimensiunile splineiB. numarul de placheteC.virstaD.toti indicatorii enumeratiE.

(pag. 759)

M2247032. Alegeti varianta falsa referitoare la leucemia mieloida cronica:transplantul allogenic de maduva osoasa este singurul tratament curativ pentru LMCA. transplantul medular este tratamentul de electieB. transplantul medular este complicat de o mortalitate precoce ridicataC.supravietuirea pacientilor transplantati este mai buna din punct de vedere statistic dar numai pornind de la 3 ani dupa transplant

D.

la pacientii cu risc mic (conform criteriilor lui Sokal) beneficiul transplantului medular se reflecta in supravietuire numai dupa 6 ani

E.

(pag. 759)

M2247033. Efectele secundare neurologice la administrarea de interferon alfa se intilnesc intr-un procent de:

20%A. 25%B. 40%C.45%D.55%E.

(pag. 761)

M2247034. Incidenta leucemiei limfatice cronice la adulti sub 50 ani este:1/100000 locuitori/anA. 10/100000 locuitori/anB. 15/100000 locuitori/anC.5/100000 locuitori/anD.20/100000 locuitori/anE.

(pag. 764)

M2247035. In evolutie, leucemia cronica limfatica se complica cu:sindrom LhermitteA. sindrom RichterB. sindrom ReiterC.sindromul de compresiune a venei cave superioareD.sindrom PattauE.

(pag. 767)

M2247036. Limfomul cu celule B mari poate apare la pacienti cu leucemie cronica limfatica intr-un procent de:

1%A. 5%B. 10%C.20%D.70%E.

(pag. 767)



M2247037. In leucemia cronica limfatica, forma de interesare a maduvei osoase care are prognosticul cel mai favorabil este de tip:

nodularA. difuzB. interstitialC.focalD.depletieE.

(pag. 767)

M2247038. Exista studii care au demonstrat eficienta crescuta a uneia dintre schemele urmatoare in tratamentul leucemiei cronice limfatice:

clorambucilA. ciclofosfamida + vincristinB. ciclofosfamida + vincristin + prednison (CVP)C.ciclofosfamida + vincristin + prednison + doxorubicina (CHOP)D.clorambucil + doxorubicinaE.

(pag. 768)

M2247039. In leucemia cronica limfatica cu celule B in stadii RAI 0, I, II:se recomanda urmarire, in absenta unor terapiiA. se incepe terapia cu agent alchilantB. se incepe terapia cu ciclofosfamida, vincristin si prednison (CVP)C.se face tratament cu: ciclofosfamida, doxorubicina, vincristin si prednison (CHOP)D.se administreaza fludarabina, pentostatin si cladribinE.

(pag. 768)

M2247040. La pacientii cu leucemie limfatica cronica tratati anterior, rata de raspuns complet la fludarabina este:

50%A. 30%B. 20%C.10%D.0E.

(pag. 768)

M2247041. La pacientii cu leucemie limfatica cronica netratati anterior, rata de raspuns complet la fludarabina este:

peste 30%A. 45%B. 20%C.10%D.50%E.

(pag. 768)

M2247042. Majoritatea leucemiilor prolimfocitice au caracteristici morfologice si fenotipice:de celule B transformateA. de timocit tinarB. de monocitC.de celula NKD.de celula T adultaE.

(pag. 763)

M2247043. Leucemia limfatica cronica este mai frecventa la:



copiiA. femeiB. barbatiC.rasa neagraD.amerindieniE.

(pag. 764)

M2247044. Cel mai frecvent tip de leucemie indolenta este:leucemia limfatica cronicaA. leucemia limfoblastica acutaB. leucemia mieloida acutaC.leucemia mieloida cronicaD.limfomul HodgkinE.

(pag. 763)

M2247045. Incidenta leucemiei limfatice cronice pentru persoanele peste 70 ani este:peste 10/100000 locuitoriA. peste 1/100000 locuitoriB. peste 2,3/100000 locuitoriC.peste 1,3/100000 locuitoriD.peste 1,9/100000 locuitoriE.

(pag. 764)

M2247046. O treime din pacientii cu leucemie cu celule mari granulare T asociaza:nefropatie uricaA. diabet zaharatB. artrita reumatoidaC.hiperlipoproteinemieD.hipertiroidismE.

(pag. 768)

M2247047. Referitor la leucemia mieloida cronica alegeti varianta falsa:aparitia bolii grefa-contra-gazda in comparatie cu absenta bolii reduce incidenta recaderiiA. la pacientii cu boala grefa-contra-gazda gradul II se intilneste o rata crescuta de recaderiB. depletia limfocitelor T din maduva donatorului poate preveni boala grefa-contra-gazdaC.limfocitele T din maduva donatorului mediaza un efect antileucemic (efect GVL)D.maduva singenica poate sa aiba o activitate limitata de tip GVL in leucemia mieloida cronicaE.

(pag. 760)

M2347048. Diagnosticul major de excludere in leucemie limfocitara cronica este:limfocitoza reactiva care, de obicei, este cu celule T normaleA. leucemia cu tricholeucociteB. transformarea blastica a leucemiei granulocitare croniceC.leucemia acuta limfoblasticaD.limfomul non-Hodgkin in faza leucemicaE.

(pag. 767)

M2347049. Cea/cel mai comun(a) leucemie/limfom este:leucemie limfatica cronica cu celule BA. leucemie limfatica cronica cu celule TB. leucemie prolimfociticaC.leucemie cu celule mari granulareD.



limfomul splenic cu celule paroaseE.

(pag. 767)

M2347050. Tratamentul de electie in leucemia limfatica cronica consta in:chimioterapieA. iradiere splenicaB. iradiere ganglionaraC.grefa de maduva hematopoieticaD.iradiere extracorporeala totalaE.

(pag. 768)

M2347051. Administrarea intravenoasa de imunoglobuline in leucemia limfatica cronica se indica:de rutina din momentul diagnosticuluiA. in cazul hipogamaglobulinemieiB. in cazul hipergamaglobulinemieiC.ca adjuvant in chimioterapieD.ca adjuvant in radioterapieE.

(pag. 768)

M2347052. Tratamentul cu Interferon-alfa in LMC se recomada:dupa ce chimioterapia cu Hidroxiuree si Busulfan s-a dovedit ineficientaA. in faza accelerataB. in criza blasticaC.numai la pacientii in virsta de peste 65 aniD.incepind din primul an de la stabilirea diagnosticuluiE.

(pag. 761)

M2547053. Rolul central în dezvoltarea iniţială a leucemiei mieloide cronice îl are:expunerea la agenţii alchilanţiA. fumatulB. efectul radiaţiilorC.produsul genei de fuziune rezultate din t (9;22)D.translocaţia reciprocă între cromozomii 11 şi 22E.

(pag. 758)

M2547054. Una dintre caracteristicile fundamentale ale leucemiei mieloide cronice este:instabilitatea cromozomială a clonei maligneA. prezenţa oligomerilor anti-sens specifici la nivelul BCR-ABLB. fixarea secvenţelor BCR la ABLC.prezenţa genei myc alterateD.metilarea progresivă de novo la locus BCR-ABLE.

(pag. 758)

M2547055. La majoritatea pacienţilor cu leucemie mieloidă cronică, examenul fizic revelă:limfadenopatieA. cloromulB. splenomegalieC.hepatomegalieD.dureri osoase la percuţieE.

(pag. 758)

M2547056. Semnul hematologic diagnostic pentru leucemia mieloidă cronică este:



număr de celule blastice peste 5%A. număr crescut de leucociteB. număr redus de promielociteC.număr foarte redus de eritrociteD.număr crescut de limfociteE.

(pag. 758)

M2547057. Durata medie de supravieţuire a pacientului cu leucemie mieloidă acută este:3 aniA. peste 5 aniB. aproximativ 4 aniC.5-7 aniD.sub 3 aniE.

(pag. 759)

M2547058. Singurul tratament curativ pentru leucemia mieloidă cronică este:chimioterapie susţinutăA. chimioterapie asociată cu radioterapieB. transplantul allogenic de măduvă osoasăC.transplantul medular autologD.asocierea de antracilină cu mitoxantronăE.

(pag. 759)

M2547059. Tratamentul preferat în leucemia mieloidă cronică în cazul imposibilităţii transplantului este:asocierea chimioterapiei şi radioterapieiA. tratamentul de inducţie cu citarabinăB. tratamentul cu alpha interferonC.tratamentul cu lamivudinăD.tratament combinat interferon şi lamivudinăE.

(pag. 760)

M2547060. Cele mai importante efecte secundare persistente ale tratamentului cu interferon sunt:hematologiceA. psihiceB. metaboliceC.neurologiceD.osoaseE.

(pag. 761)

M2547061. Cel mai obişnuit simptom neurologic apărut ca reacţie adversă la tratamentul cu interferon este.

cefaleeaA. hemiplegiaB. letargiaC.ameţealaD.mialgiileE.

(pag. 761)

M2547062. Răspunsul citogenetic la tratamentul cu IFN în LMC începe obişnuit la:4-6 luni de la începerea tratamentuluiA. 3-4 săptămâni de la debutul terapieiB. după 3-12 luni de la începerea terapieiC.



după 3-12 săptămâni de tratamentD.din primele zile de tratamentE.

(pag. 761)

M2547063. Chimioterapia combinată intensivă realizează răspunsuri citogenetice în LMC la:40-60% din cazuriA. 30-50%B. 20-30%C.70-75%D.10-15%E.

(pag. 761)

M2547064. O supravieţuire mai bună a pacienţilor cu LMC la peste 1 an de la diagnostic se poate obţine prin:

BusulfanA. Hidroxiuree şi busulfanB. Hidroxiuree şi interferonC.citarabină şi interferonD.lamivudină şi interferonE.

(pag. 761)

M2547065. Singurul tratament curativ în LMC este:HidroxiureeaA. SplenectomiaB. LeucoferezaC.transplantul medular autologD.transplantul medular allogenicE.

(pag. 759)

M2647066. Aspectul clinic al leucemiei acute limfoblastice cuprinde următoarele, cu excepţia:obosealăA. paloare a tegumentelorB. echimoze pe tegumenteC.lipsa infecţiilor datorită neutrofilieiD.durere osoasăE.

(pag. 775)

M2647067. Cele mai frecvente microorganisme bacteriene, implicate în infecţiile care apar la bolnavii neutropenici cu leucemie acută limfoblastică, sunt:

virusurile herpeticeA. levurileB. pneumocystis cariniC.stafilococulD.germenii gram-pozitiviE.

(pag. 775)

M2647068. O modalitate frecventă de afectare extramedulară în leucemia acută limfoblastică cu celule T este:

infiltrarea splineiA. masă tumorală mediastinalăB. afectarea tegumentelorC.determinări SNCD.infiltrarea ficatuluiE.



(pag. 775)

M2647069. În tratamentul de inducţie al leucemiei acute mieloblastice se utilizează cel mai frecvent asocierea:

Cytozin arabinozida şi antraciclinăA. Vincristin şi prednisonB. Idarubicin şi metotrexatC.Purineţol şi metotrexatD.Etoposid şi IdarubicinăE.

(pag. 754)

M2647070. Anomalia cromozomială caracteristică LAM 3 este:t(9;22)A. t(8;21)(q22;q23)B. t(9;18)C.t(15;17)(q22;q11-12)D.inv(16)(p13;q22)E.

(pag. 751)

M2647071. Numărul de trombocite în momentul diagnosticului în leucemia acută mieloblastică este de obicei:

sub 100.000A. normalB. crescutC.sub 20.000D.sub 15.000E.

(pag. 752)

M2647072. Caracteristica citogenetic a leucemiei mieloide cornice este:t(9;22)) (q11;q34)A. t(34;11)) (q9; q22)B. t(9;22) (q34;q11)C.t(9;20) (q34;q11)D.t(21;9) (q11;q34)E.

(pag. 759)

M2647073. Limfocitoza minina, pentru a pune diagnosticul de leucemie limfatica cronica este:50 x 10 la puterea 8/LA. 5 x 10 la puterea9/LB. 200 x 10 la puterea 9/LC.5 x 10 la puterea 6/LD.50 x 10 la puterea 6/LE.

(pag. 767)

M2647074. Cea mai comuna forma a leucemiei limfatice cronice este cea cu:Celule BA. Celule TB. Celule mari granulareC.Celule NKD.ProlimfociteE.

(pag. 767)



M2647075. Fosfataza alcalina leucocitara este, in leucemia mieloida cronica aflata in faza cronica:In mod caracteristic crescutaA. De obicei normalaB. In mod caracteristic scazutaC.Nerelevanta pentru diagnosticD.Normala sau crescutaE.

(pag. 758)

M2647076. Criza blastica ce apare in evolutia unei leucemii mieloide cronice imbraca cel mai frecvent caracterele unei:

Leucemii acute limfoblasticeA. EritroleucemiiB. Leucemii acute prolifocitareC.Leucemii limfatice croniceD.Leucemii acute mieloideE.

(pag. 759)

M2647077. Examenul obiectiv la momentul diagnosticului unei leucemii mieloide cronice arata, la majoritatea pacientilor:

Splenomegaliie gigantaA. Limfadenopatie generalizataB. Splenomegalie minima sau moderataC.Absenta splenomegaliei, ca element patognomonicD.Hepatomegalie importanta, compresivaE.

(pag. 758)

M2647078. Transformarea histologica a unei leucemii limfatice cronice intr-un limfom mai agresiv poarta denumirea de

Sindrom BurkittA. Sindrom RyeB. Sindrom SjogrenC.Sindrom Chediak-HigaschiD.Sindrom RichterE.

(pag. 767)

M2647079. Supravietuirea medie a unui pacient cu leucemie limfatica cronica, stadializat dupa Binet in stadiul A este estimata la:

2 aniA. 5 aniB. peste 10 aniC.1-2 aniD.60 luniE.

(pag. 768)

M2647080. Care dintre tipurile de leucemii cronice se asociaza in aproximativ o treime a cazurilor cu artrita reumatoida:

leucemia cu celule granulare mariA. leucemia prolimafocitaraB. leucemia cu celule paroaseC.leucemia limfatica cronica cu celule TD.leucemia cu celule viloaseE.

(pag. 768)



M2647081. Faza accelerata a unei leucemii mieloide cronice are printre caracteristici urmatoarele, cu exceptia:

evolutie progresiva a anemieiA. evolutie citogenetica clonalaB. numar de plachete sanguine sub 100 000/micro LC.reducere marcata a splenomegalieiD.procentaj de celule blastice in sangele periferic sau maduva intre 15-30%E.

(pag. 758)

M2747082. Remisiunile citogenetice complete cele mai numeroase dupa tratament cu IFN-alfa la pacienti cu LGC se obtin dupa o perioada de:

3-12 luni dupa initierea tratamentuluiA. Dupa 6 luni de tratamentB. 12-18 luni de tratamentC.1-2 luni dupa inceperea tratamentuluiD.4 luniE.

(pag. 761)

M2747083. In cazul pacientilor cu LGC la care s-a obtinut remisiune citogenetica majora dupa tratament cu IFN-alfa conduita terapeutica corecta este:

Continuarea tratamentului cu IFNA. Transplantul allogenic de maduva osoasaB. Transplantul autolog de maduva osoasaC.Intreruperea tratamentului cu interferonD.Chimioterapia in locul tratamentului cu IFNE.

(pag. 759,761)

M2847084. Care este cea mai comuna proliferare limfomatoasa maligna:leucemia mieloida cronicaA. leucemia acuta mieloblasticaB. limfomul HodgkinC.leucemia limfocitara cronica cu celule BD.leucemia acuta limfoblasticaE.

(pag. 767)

M2847085. Semne hematologice prezente la pacienti cu leucemie mieloida cronica sunt urmatoarele, cu exceptia:

leucocitozaA. bazofilie cu eozinofilie perifericaB. trombocite crescute cvasiconstantC.anemie normocroma normocitaraD.fosfataza alcalina din celulele LMC este caracteristic crescutaE.

(pag. 758)

M2847086. Afectiuni sau expuneri asociate cu un risc crescut de a dezvolta limfom malign sunt urmatoarele, cu exceptia:

sindromul KlinefelterA. sprue celiacB. asociere cu Helicobacter piloryC.sindromul Churg-StraussD.sindromul Chediak-HigashiE.

(pag. 767)




M1147087. In leucemia mieloida cronica busulfanul are urmatoarele efecte:actioneaza asupra celulelor precursoare tinereA. are un efect prelungitB. poate produce uneori o mielosupresie severa, fatalaC.nu produce fibroza pulmonaraD.nu produce sindrom casecticE.

(pag. 761)

M1147088. In leucemia mieloida cronica interferonul alfa are urmatoarele efecte:antiproliferativeA. induce raspunsul celular imunB. inhiba angiogenezaC.nu are efecte secundare acuteD.nu are efecte secundare croniceE.

(pag. 760, 761)

M1147089. In leucemia mieloida cronica transplantul medular autolog are urmatoarele caracteristici:sursa de celule stem hematopoietice este sangeleA. celulele stem hematopoietice normale apar in sange mai frecvent dupa chimioterapie si G-CSFB. evita anestezia generalaC.grefarea este mai rapidaD.selectionarea celulelor progenitoare normale reziduale se face cu usurintaE.

(pag. 761)

M1147090. In leucemia mieloida cronica (LMC) leucafereza intensiva are urmatoarele indicatii si avantaje:

numar foarte mare de leucociteA. complicatiile leucostazei (accidentele cerebro-vasculare si insuficienta pulmonara)B. femeile cu LMC insarcinateC.metoda este ieftinaD.este usor de executatE.

(pag. 762)

M1147091. Care din urmatoarele date definesc raspunsul hematologic complet in leucemia mieloida cronica ?

disparitia splenomegalieiA. numar de leucocite < 10.000/ uL, morfologie normalaB. valori normale ale hemoglobineiC.scorul fosfatazei alcaline leucocitare mult crescutD.numar normal de trombociteE.

(pag. 759)

M1147092. In leucemia limfocitara cronica cu celule B, stadializarea (dupa RAI) cuprinde 5 stadii cu semnele clinice si de laborator:

stadiul 0 : limfocitozaA. stadiul I : limfocitoza + adenopatieB. stadiul II : limfocitoza + splenomegalieC.stadiul III : anemieD.stadiul IV : trombocitozaE.



(pag. 768)

M1147093. In leucemia limfocitara cronica cu celule B stadializarea (dupa RAI) indica o supravietuire de numai 1-2 ani in doua stadii:

stadiul 0 : limfocitozaA. stadiul I : limfocitoza + adenopatieB. stadiul II : limfocitoza + splenomegalieC.stadiul III : anemieD.stadiul IV : trombocitopenieE.

(pag. 768)

M1147094. Caracteristici ale leucemiei cu celule paroase:apare mai ales la barbati > 40 de aniA. principalele semne : citopenie si splenomegalieB. celule mari de tip BC.maduva hiperplazica si fibroticaD.evolutie acutaE.

(pag. 768)

M1147095. Semne care indica trecerea in faza de accelerare a leucemiei mieloide cronice:cresterea celulelor blastice (in maduva sau sange) peste 15% dar < 30%A. cresterea celulelor blastice si a promielocitelor (in maduva sau sange) > 30%B. cresterea bazofilelor > 20%C.cresterea eozinofilelor > 20%D.evolutia citogenetica clonalaE.

(pag. 758)

M1147096. Caracteristici ale crizei blastice din leucemia mieloida cronica:cresterea celulelor blastice (in maduva sau sange) > 30%A. aparitia de neutrofile hiposegmentate (anomalia Pelger-Huet)B. celule blastice cu caracteristici de leucemie mieloida acuta la 10% din cazuriC.celule blastice cu caracteristici de leucemie limfoblastica acuta la 1/2 din cazuriD.celule cu caracteristici de eritroleucemie la 1/3 din cazuriE.

(pag. 759)

M1147097. Rezultatele bune ale transplantului medular allogenic in leucemia mieloida cronica depind de:

varsta pacientului (< 65 de ani)A. faza cronica precoce (1 - 2 ani de la diagnostic )B. donator inruditC.donator HLA compatibilD.tratamentul anterior cu hidroxiureeE.

(pag. 759)

M1247098. Care din urmatoarele simptome si semne pot fi intalnite in faza cronica a leucemiei granulocitare cronice:

priapismA. polimacroadenopatieB. splenomegalieC.durere in hipocondrul stangD.polineuropatie senzitivo-motorieE.

(pag. 758)



M1247099. Raspunsul hematologic complet in leucemia mieloida cronica se defineste prin:numar de leucocite sub 50.000/mmcA. numar de leucocite sub 10.000/mmcB. hemoglobina peste 5g/dlC.hemoglobina normalaD.trombocite normaleE.

(pag. 759)

M1247100. Indicatiile de inceput al tratamentului in leucemia limfatica cronica B cuprind:limfocitoza peste 5000/mmcA. citopenia datorata progresiei boliiB. simptomele sistemiceC.limfadenopatie simptomaticaD.citopenia datorata fenomenelor autoimuneE.

(pag. 768)

M1247101. Indicele prognostic Sokal in leucemia mieloida cronica ia in considerare:procentul de celule blastice circulanteA. dimensiunile splineiB. dimensiunile ficatuluiC.severitatea anemieiD.numarul de leucociteE.

(pag. 759)

M1247102. Leucemia granulocitara cronica se caracterizeaza prin:fosfataza alcalina leucocitara crescutaA. numar crescut de leucocite cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitareB. trombocitozaC.nivele scazute a vitaminei B12D.fibroza medularaE.

(pag. 758)

M1247103. Diagnosticul fazei accelerate a leucemiei mieloide cronice se bazeaza pe urmatoarele elemente de laborator:

bazofile peste 5%A. blasti in sangele periferic sau in maduva intre 15-30%B. trombocite sub 100.000/mmcC.accentuarea anemieiD.trombocite peste 600.000/mmcE.

(pag. 758)

M1247104. La stabilirea diagnosticului in leucemia mieloida cronica, maduva osoasa se caracterizeaza prin:

celularitate medulara crescutaA. raport mieloid/eritroid alteratB. procent de blasti normal sau usor crescutC.infiltrat limfocitar medularD.prezenta de granulocite hiposegmentateE.

(pag. 758)

M1247105. Celulele din leucemia limfatica cronica cu celule B corespund unei subpopulatii de celule B care:

sunt CD10 pozitiveA.



sunt CD5 pozitiveB. exprima IgM/D de suprafataC.exprima IgA de suprafataD.sunt CD25 pozitiveE.

(pag. 763)

M1247106. Leucafereza in leucemia mieloida cronica este indicata in urmatoarele situatii:prezenta simptomelor legate de splenomegalieA. sindromul de leucostazaB. in caz de leucocitoza de peste 10.000/mmcC.tratamentul femeilor insarcinateD.in pregatirea transplantului allogenic de maduva osoasaE.

(pag. 762)

M1347107. Limfomul limfocitar cu celule B mici, difuz, leucemizat se deosebeste de leucemia limfatica cronica prin:

-prezenta adenopatiilor generalizate la debutA. -limfocitoza moderataB. -prezenta limfoblastilor in sangele perifericC.-prezenta paraproteinei sericeD.-infiltratie medulara limfocitaraE.

(pag. 767)

M1347108. In leucemia limfatica cronica, concomitentza anemiei cu trombocitopenie indica:-std. III RAIA. -std. IV RAIB. -std. B BinetC.-std. C BinetD.-std. 0 RAIE.

(pag. 768)

M1347109. Cele mai active citostatice in leucenmia limfatica cronica sunt:-citarabinaA. -cladribinaB. -fludarabinaC.-pentostatinulD.-dacarbazinaE.

(pag. 768)

M1347110. Leucemia cu celule paroase se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte clinice si de laborator, cu EXCEPTIA:

-splenomegalieiA. -leucocitozei severeB. -prezentzei tuturor etapelor de maturatie ale polinuclearului neutrofil in sangele perifericC.-citopenieiD.-prezentzei fibrozei medulareE.

(pag. 768)

M1347111. In leucemia limfatica cronica, splenectomia este indicata in urmatoarele situatii:-in momentul diagnosticuluiA. odata cu laparotomia, pentru stadializareB. in cazul citopeniilor severe, rezistente la tratamentC.



in cazul anemiilor hemolitice sau trombocitopeniilor care nu au raspuns la glucocorticoiziD.la toate cazurile aflate in stadiul I RAIE.

(pag. 768)

M1347112. Tratamentul cu fludarabina in leucemia limfatica cronica se insotzeste de urmatoarele efecte toxice, cu EXCEPTIA:

-mielosupresiei severeA. -fibrozei pulmonareB. -infectiilor "oportuniste"C.-eritemului cutanat nepruriginosD.-deprimarii limfocitelor T CD 4+E.

(pag. 768)

M1347113. Indicatiile pentru tratamentul leucemiei limfatice cronice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:-trombocitopeniei severe prin infiltratie limfocitara a maduvei hematopoietice;A. -fenomenelor autoimuneB. -limfocitozei asimptomaticeC.-absentzei anemiei, trombocitopeniei si a adenopatiilorD.-absentzeiu simptomatologiei sistemiceE.

(pag. 768)

M1347114. Tratamentul in leucemia limfatica cronica se aplica in urmatoarele situatii:-din momentul diagnosticului, indiferent de datekle clinice si de laboratorA. -pentru anemie legata de infiltratia limfocitara medulara sau/si hemoliza autoimuna;B. -prezentza splenomegaliei simptomaticeC.-prezentza trombocitopeniei secundare infiltratiei limfocitare medulare;D.-in caz de incertitudine de diagnosticE.

(pag. 768)

M1347115. In leucemia limfatica cronica, urmatoarele criterii releva prognostic favorabil, cu EXCEPTIA:-std. 0 RAIA. infiltratiei limfocitare sub forma nodulara a maduvei hematopoieticeB. -timpul de dublare al populatiei limfocitare < 12 luniC.-cariotip anormal;D.-limfocitoza initiala (in valoare absoluta) > 50 000/mmcE.

(pag. 767)

M1347116. Sindromul Richter reprezinta:-o modalitate de evolutie a leucemiei limfatice croniceA. -un limfom difuz cu celule B mariB. -o forma de limfom HodgkinC.o forma de leucemie acutaD.o varietate de anemie hemoliticaE.

(pag. 767)

M1447117. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate pentru leucemia mieloida cronica:Incidenta leucemiei mieloide cronice creste rapid dupa decada a 4-aA. Leucemia mieloida cronica se defineste printr-o expansiune clonala a unei celule susa hematopoietice care poseda o translocatie reciproca intre cromozomii 9 si 22:

B.

Prolifereaza medular celule mici cerebriformeC.Are o tranzitie inevitabila de la o faza cronica la o faza accelerata si la criza blasticaD.Prezinta cresterea rapida a ganglionilor si determinari extraganglionareE.



(pag. 757,758/vol.I.)

M1447118. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate in leucemia mieloida cronica:Produsul genei de fuziune care rezulta din t(9;22) joaca un rol central in dezvoltarea initiala a leucemiei mieloide cronice

A.

Proteinele de fuziune Bcr-Abl au potential oncogenB. Exista date directe care sugereaza o etiologie virala in leucemia mieloida cronicaC.Fumatul nu este implicat in accelerarea evolutiei spre criza blasticaD.50% din pacienti prezinta rearanjamentul genei bcl-2E.

(pag. 758/vol.I.)

M1447119. Pacientii cu leucemie mieloida cronica pot prezenta urmatoarele simptome:Oboseala si pierdere in greutateA. Manifestari ale leucostazeiB. Mase adenopatice cervico-mediastinaleC.Stare generala alterataD.Senzatie de satietate precoceE.

(pag. 758/vol.I.)

M1447120. Manifestarile leucostazice in leucemia mieloida cronica constau in:Accidente cerebro-vasculareA. Infarct de miocardB. PriapismC.HemosiderinurieD.Tromboze venoaseE.

(pag. 758/vol.I.)

M1447121. Semnele fizice din leucemia mieloida cronica sunt:Adenopatie mediastinalaA. Tumori ale calotei cranieneB. Hemoliza intravascularaC.Hepatomegalie usoaraD.Splenomegalie moderataE.

(pag. 758/vol.I.)

M1447122. Semnele hematologice in momentul diagnosticului de leucemie mieloida cronica sunt:Numarul crescut de leucocite cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitareA. Celule blastice circulante mai putin de 5%B. Mai putin de 10% celule blastice si promielociteC.Numarul de plachete aproape totdeauna crescutD.Limfocitoza absoluta peste 50.000/mmcE.

(pag. 758/vol.I.)

M1447123. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte pentru leucemia mieloida cronica:Fosfataza alcalina din celulele leucemiei mieloide cronice este caracteristic scazutaA. Nivelul seric al vitaminei B12 si al proteinelor care leaga vitamina B12 este crescutB. In stadiile tardive apare o crestere a productiei de histamina secundara bazofilieiC.Accelerarea bolii nu se insoteste de anemieD.In criza blastica celulele blastice cresc pana la 10%E.

(pag. 758/vol.I.)

M1447124. Accelerarea bolii in leucemia mieloida cronica este definita prin:Aparitia adenopatiilor generalizate masiveA.



Hepatomegalie usoaraB. Prezenta celulelor blastice din maduva sau sangele periferic mai mult de 15%, dar mai putin de 30%C.Evolutie citogenetica clonalaD.Evolutia progresiva a anemiei care nu poate fi explicata prin sangerari sau chimioterapieE.

(pag. 758/vol.I.)

M1447125. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate la pacientii cu leucemie mieloida cronica:Reactiile secundare la tratamentul cu Interferon sunt foarte reduseA. In faza cronica a leucemiei mieloide cronice chimioterapia combinata intensiva este cea mai folositaB. Transplantul allogenic de maduva osoasa este singurul tratament curativ pentru leucemia mieloida cronicaC.Doza eficace de Interferon in leucemia mieloida cronica este de 5 milioane unitati/ziD.Tratamentul cu Interferon este eficace doar daca este initiat in primul an de la stabilirea diagnosticuluiE.

(pag. 759/vol.I.)

M1447126. Rezultatele transplantului allogenic de maduva osoasa depind de:Tratamentul posttransplantA. Boala grefa contra gazdaB. Regimul de pregatire pentru transplantC.Fosfataza alcalina din celulele leucemiei mieloide croniceD.Tipul de donator [singenic (gemeni monozigoti) sau allogenic HLA-compatibil, inrudit sau neinrudit]E.

(pag. 759/vol.I.)

M1447127. Reactiile secundare cronice la tratamentul cu Interferon in leucemia mieloida cronica constau in:

Oboseala, letargieA. Simptome de tip gripalB. Pierdere in greutateC.Mialgii si artralgiiD.LeucostazaE.

(pag. 761/vol.I.)

M1447128. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia limfocitara cronica:Cea mai comuna leucemie cu celula BA. Se prezinta cu limfocitoza asimptomaticaB. Are adenopatie masiva generalizataC.Pacientii au varsta medie de 60 aniD.Evolutie spre limfom limfocitar cu celule TE.

(pag. 768/vol.I.)

M1447129. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate la pacientii cu leucemie limfocitara cronica:Limfocitoza minima este de 5.000/mmcA. Maduva este intotdeauna afectataB. Maduva prezinta infiltrare difuza sau nodularaC.Majoritatea pacientilor au nivele scazute de imunoglobulinaD.Numarul de eritrocite si trombocite de obicei sunt crescuteE.

(pag. 767/vol.I.)

M1447130. Ndicatiile de tratament in leucemia limfocitara cronica cuprind:Limfoadenopatia simptomaticaA. Interesare de organB. Citopenie prin progresia bolii si fenomene autoimuneC.Simptomele sistemiceD.



Nici una dintre eleE.

(pag. 768/vol.I.)

M1547131. Criza blastica care apare in evolutia leucemiei granulocitare cronice se caracterizeaza prin:Valori ale celulelor blastice medulare sau din sangele periferic de peste 30%A. Celule blastice numai din seria mieloidaB. Aparitia neutrofilelor hiposegmentate (anomalie Pelger-Huet)C.Evolutia cel mai frecvent spre leucemie acuta mieloidaD.Evolutia posibila si spre leucemie acuta limfoidaE.

(pag. 759)

M1547132. Prognosticul nefavorabil in leucemia granulocitara cronica se asociaza cu:Varsta egala sau mai mica de 50 aniA. Splina la 10 cm sau mai mult sub rebordul costalB. Plachete sub 400.000/mLC.Celule blastice 3% sau peste in sange si 5% sau peste in maduvaD.Bazofile 7% sau peste in sange si 3% sau peste in maduvaE.

(pag. 759)

M1547133. Raspunsul complet la tratament in leucemia granulocitara cronica este definit prin:Numar de leucocite sub 10.000/microL de morfologie normalaA. Citogenetic - procent de metafaze medulare cu t (9; 22) egal sau mai mare de 35B. Absenta genei BCR-ABL determinata prin reactia de polimerizare in lant a transcriptazei inverse (RT-PCR)C.Disparitia splenomegalieiD.Hemoglobina si plachete in numar normalE.

(pag. 759)

M1547134. Efectele secundare severe consecutive administrarii de Busulfan, un agent alchilant utilizat in terapia leucemiei granulocitare cronice, sunt reprezentate de:

Mielosupresia neasteptata si uneori fatalaA. Fibroza pulmonaraB. Obezitate tronculara de tip CushingC.Fibroza medularaD.Fibroza endocardicaE.

(pag. 761)

M1547135. Mijloacele terapeutice consacrate, folosite in leucemia granulocitara cronica sunt reprezentate de:

Chimioterapia cu HidroxiureeA. Interferonul alfaB. Transplantul allogenic de maduva osoasaC.Tratamentul combinat folosind Ciclofosfamida, Vincristina si PrednisonD.ProcarbazinaE.

(pag. 759-761)

M1547136. Leucemiile cronice care se pot prezenta cu limfocitoza sunt:Leucemia granulocitara cronicaA. Leucemia limfatica cronica cu celule TB. Leucemia prolimfociticaC.Leucemia cu celule paroaseD.Limfomul non-Hodgkin in faza leucemicaE.

(pag. 767)



M1547137. Indicatiile de terapie in leucemia limfatica cronica aflata in stadiile precoce (RAI 0, I, II) este determinata de:

Limfadenopatia asimptomaticaA. Interesarea de organB. Citopenia datorata progresiei bolii sau fenomenelor autoimuneC.Prezenta simptomelor sistemiceD.Prezenta limfocitozeiE.

(pag. 768)

M1547138. Schemele terapeutice consacrate din leucemia limfatica cronica cuprind:Agentii alchilantiA. Interferonul alfaB. PrednisonulC.HidroxiureeaD.MetotrexatulE.

(pag. 768)

M1547139. Leucemia prolimfocitica (LPL) se prezinta:Numai cu celule din seriile TA. Numai cu celule din seriile BB. Cu celule din seriile T sau BC.Cu celule maligne mai mari decat cele din leucemia limfatica cronica si cu nucleoli proeminentiD.Cu raspuns foarte bun la tratamentE.

(pag. 767)

M1647140. Examenul maduvei nu evidentiaza, la un pacient cu leucemie mieloida cronic, aflat in faza cronica de boala:

fibroza colagenicaA. bazofilieB. celularitate scazutaC.raport mieloid/eritroid alteratD.eozinofilieE.

(pag. 758)

M1647141. Fixarea secventei BCR la ABL are, in faza cronica a leucemiei mieloide cronice, drept rezultat:

inactivarea proteinei AblA. producerea proteinei de fuziune p190B. amplificarea legarii Abl de filamentele citoscheleticeC.suprimarea formarii de colonii leucemiceD.activarea proteinei Abl ca enzima tirozin-kinazicaE.

(pag. 758)

M1647142. La un pacient cu leucemie mieloida cronica, dezvoltarea unei leucocitoze sau trombocitoze severe poate determina aparitia:

infarctului miocardicA. insuficientei pulmonareB. trombozei venoaseC.sindromului RichterD.accidentelor vasculare cerebraleE.

(pag. 758)

M1647143. Care dintre urmatorii factori anunta, la un pacient cu leucemie limfocitara cronica, o



supravietuire mai scurta?limfocitoza peste 5 x 109/microlitruA. timpul de dedublare a limfocitelor mai mic de 12 luniB. numar absolut de limfocite peste 50.000/mililitruC.trisomia 12D.absenta anemieiE.

(pag. 767)

M1647144. Pacientii cu leucemie prolimfocitara cronica prezinta, spre deosebire de cei cu leucemie limfocitara cronica.

raspuns mai bun la terapieA. limfopenieB. adenopatii minimeC.limfocitoza mai marcataD.pancitopenieE.

(pag. 767)

M1647145. Indicele Sokal, utilizat in analizarea prognostica a leucemiei mieloide cronice ia in considerare:

procentul de celule blastice circulanteA. sexulB. dimensiunile splineiC.prezenta cromozomului PhiladelphiaD.varstaE.

(pag. 759)

M1647146. Majoritatea pacientilor cu leucemie mieloida cronica, aflati in faza cronica de boala, nu prezinta la momentul diagnosticului:

splenomegalieA. cloroameB. poliadenopatie generalizataC.hepatomegalieD.leucopenieE.

(pag. 758)

M2247147. Semnele hematologice ale leucemiei mieloide cronice constau in:leucocitoza cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitareA. numarul de celule blastice circulante este mai mic de 5%B. fosfataza alcalina din celulele LMC este scazutaC.nivelul seric al vitaminei B12 este crescutD.in momentul diagnosticului functiile fagocitare sunt scazute, urmind sa creasca in perioada cronica a boliiE.

(pag. 758)

M2247148. Accelerarea leucemiei mieloide cronice este definita prin:evolutia progresiva a anemieiA. evolutie citogenetica clonalaB. prezenta celulelor blastice in maduva sau in singele periferic intre 15-30%, a promielocitelor peste 30% si a bazofilelor peste 20%

C.

aparitia de neutrofile hiposegmentate (anomalie Pelger-Huet)D.cresterea fosfatazei alcaline din celulele LMCE.

(pag. 758)

M2247149. Alegeti variantele corecte referitoare la leucemia mieloida cronica:



evolutia clinica a pacientilor cu LMC este variabilaA. durata medie de supravietuire este de 6 aniB. 10% din pacienti decedeaza in primii 2 aniC.sistemul de stadializare cel mai des folosit se bazeaza pe analiza multivarianta a factorilor de prognosticD.obiectivul tratamentului este realizarea unei hematopoeze prelungite si durabileE.

(pag. 759)

M2247150. Raspunsul complet la tratamentul leucemiei mieloide cronice include urmatoarele criterii:numar de leucocite sub 10.000/microLA. morfologia leucocitelor este normalaB. procent de metafaze medulare cu t(9;22) sub 35%C.hemoglobina normalaD.plachete in numar normalE.

(pag. 759)

M2247151. Rezultatele transplantului allogenic de maduva osoasa depind de urmatorii factori:virsta pacientului si stadiul boliiA. tipul de donatorB. boala grefa-contra-gazdaC.nivelul acidului uric sericD.toti factorii enumeratiE.

(pag. 759)

M2247152. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida cronica sunt adevarate:supravietuirea dupa transplantul medular este semnificativ mai buna atunci cind se efectueaza in faza accelerata sau blastica a bolii

A.

transplantarea intr-o faza cronica precoce este mai buna decit cea efectuata mai tirziuB. supravietuirea totala, incidenta si severitatea bolii grafa-contra-gazda acuta si cronica si rata recaderilor nu sunt influientate de tratamentul anterior cu interferon alfa

C.

pacientii supusi transplantului medular trebuie sa fie relativ tineri (sub 65 ani), sa aiba donor sanator si histocompatibil

D.

niciuna dintre variante nu este adevarataE.

(pag. 759)

M2247153. Interferonii au urmatoarele caracteristici:sunt un grup complex de lipopolizaharide naturale produse endogen ca reactie la prezenta virusurilor si a substantelor mitogene

A.

sunt identificate 3 tipuri de interferon: alfa, beta si gamaB. cea mai larga utilizare clinica o are interferonul alfaC.efectele biologice sunt multiple: stimulator al replicarii virale, imunomodulatorii, antiproliferativeD.inhiba angiogenezaE.

(pag. 760)

M2247154. Alegeti variantele corecte referitoare la utilizarea interferonului in leucemia mieloida cronica:daca transplantul medular nu este posibil tratamentul de preferat este interferon alfaA. tratamentul cu interferon alfa este eficace doar daca este inceput in primii doi ani de la diagnosticB. nu exista relatie doza-efect legatea de administrarea interferonului alfaC.doza eficace de interferon alfa este 5 milioane unitati pe ziD.efectele adverse de tip gripal apar precoce in timpul tratamentuluiE.

(pag. 761)

M2247155. Reactiile secundare cronice la administrarea de interferon alfa sunt:simptome gripaleA.



obosealaB. pierdere in greutateC.mialgiiD.artralgiiE.

(pag. 761)

M2247156. In leucemia mieloida cronica, tratamentul initial cu agenti chimioterapeutici este rezervat pentru:

scaderea rapida a numarului de leucociteA. reducerea simptomelorB. scaderea rapida a valorilor fosfatazei alcalineC.reducerea splenomegaliei simptomaticeD.cresterea raspunsului la tratamentul cu interferon alfaE.

(pag. 761)

M2247157. In leucemia limfatica cronica:70-95% din leucocite sunt limfocite miciA. numarul de eritrocite este crescutB. maduva osoasa este intotdeauna afectataC.apar nivele crescute de imunoglobulineD.apar fenomene autoimuneE.

(pag. 767)

M2247158. Factorii de prognostic nefavorabili in leucemia limfatica cronica sunt:timpul de dublare al limfocitelor mai mic de 12 luniA. numarul absolut initial de limfocite mai mare de 50.000/mlB. cariotip anormal:trisomia 21C.anemiaD.trombocitopeniaE.

(pag. 767)

M2247159. In afara leucemiei limfatice cronice, limfocitoza mai poate fi intilnita in:leucemia limfatica cronica cu celule TA. leucemia prolimfocitaraB. leucemia cu limfocite granulare mariC.leucemia cu celule paroaseD.limfomul Hodgkin la debutE.

(pag. 767)

M2247160. Pacientii cu leucemie limfatica cronica cu celule T:prezinta splenomegalieA. au leziuni cutanateB. au o evolutie rapidaC.au adenopatii minimeD.au limfocitoza marcataE.

(pag. 767)

M2247161. Pacientii cu leucemie prolimfocitara prezinta:limfocitoza marcataA. splenomegalieB. adenopatii minimeC.raspuns slab la tratamentD.



leziuni cutanate extinseE.

(pag. 767)

M2247162. Leucemia limfatica cronica cu celule B in stadiul RAI 0 prezinta:limfocitozaA. supravietuire medie 12 aniB. limfocitoza si adenopatiiC.limfocitoza si splenomegalieD.trombocitopenieE.

(pag. 768)

M2247163. Leucemia limfatica cronica cu celule B in stadiul RAI II prezinta:limfocitoza si splenomegalieA. supravietuire medie 7 aniB. anemieC.trombocitopenieD.limfocitoza cu adenopatiiE.

(pag. 768)

M2247164. Leucemia cu limfocite mari granulare T (LGL cu celule T):apare la o virsta medie de 55 aniA. se coreleaza cu infectii bacteriene recurenteB. asociaza neutropenie severaC.intereseaza maduva osoasaD.nu asociaza splenomegalieE.

(pag. 768)

M2247165. In stadializarea BINET a leucemiei cronice limfatice, supravietuirea cea mai mare (de peste 10 ani) se asociaza cu:

lipsa anemieiA. lipsa trombocitopenieiB. lipsa leucopenieiC.mai putin de 3 sedii interesateD.mai putin de 5 sedii interesateE.

(pag. 768)

M2247166. Prezentarea pacientilor cu leucemie cu celule paroase este cu:limfocitoza asimptomaticaA. granulocitopenie profundaB. anemie marcataC.sindroame de tip vasculiticD.hipergamaglobulinemieE.

(pag. 768)

M2247167. Indicatiile de instituire a tratamentului in leucemia cronica limfatica sunt:micropoliadenopatieA. interesare de organB. citopenia datorata progresiei boliiC.fenomene autoimuneD.simptome sistemiceE.

(pag. 768)



M2247168. Care dintre afirmatiile referitoare la efectul medicamentelor la pacienti cu leucemie cronica limfatica anterior tratati sunt adevarate?

fludarabina are efect superiorA. cladribin pare sa aiba rezultat inferior fludarabineiB. rezultatele cu cladribin sunt similare fludarabineiC.pacientii rezistenti la fludarabina e putin probabil sa raspunda la cladribinD.raspunsul la pentostatin e inferior celui la fludarabinaE.

(pag. 768)

M2247169. Anemia hemolitica autoimuna din leucemia cronica limfatica se poate ameliora prin tratament:

glucocorticoiziA. interferonB. radioterapia paleativa a splineiC.splenectomieD.transfuzii sanguineE.

(pag. 768)

M2247170. Leucemia cu limfocite mari granulare (LGL) cu celule NK:asociaza anemiaA. asociaza trombocitopeniaB. prezinta febraC.nu prezinta hepatosplenomegalieD.prezinta interesarea maduvei osoaseE.

(pag. 768)

M2247171. Leucemia cu celule paroase:afecteaza mai frecvent barbatiiA. se asociaza cu citopeniiB. se asociaza cu splenomegalieC.este o afectiune frecventaD.este o afectiune raraE.

(pag. 768)

M2247172. La pacientii cu leucemie cronica limfatica, toxicitatea fludarabinei determina:imunosupresie marcataA. infectii oportunisteB. mielosupresieC.fenomene autoimuneD.trombocitopenieE.

(pag. 768)

M2247173. Splenectomia se utilizeaza la pacientii cu leucemie limfatica cronica care prezinta:anemie hemolitica autoimunaA. trombocitopenieB. hipogamaglobulinemieC.adenopatii voluminoaseD.hepatomegalieE.

(pag. 768)

M2247174. Celulele maligne din leucemia cronica limfatica exprima:imunoglobuline de suprafata de tip igM/DA.



imunoglobuline de suprafata de tip igGB. antigen CD5 asociat celulelor TC.expresia de sIg este mai puternica decit in leucemiile prolimfociticeD.antigen CD25E.

(pag. 763)

M2247175. Celulele maligne din leucemia cu celule paroase exprima:antigene ale celulei B activateA. receptori CD25 ai interleukinei IL-2B. molecule specifice de adeziuneC.antigen ale celulei TD.imunofenotip de celula NKE.

(pag. 763)

M2247176. Fenotipul celulelor din leucemia cronica limfatica T si din leucemia limfatica prolimfocitara T cuprinde:

CD20A. CD3B. CD5C.ocazional coexprima CD4 si CD8D.CD7E.

(pag. 763)

M2247177. Celulele maligne din leucemia cu celule mari granulare au fenotip:celula pre-BA. celula B activataB. celula NK CD3-C.celula T helper CD4+D.celula T citotoxica CD3+/CD8+E.

(pag. 763)

M2247178. Care din urmatoarele anomalii cromozomiale pot fi intilnite in leucemia limfatica cronica:trisomia 7A. trisomia 12B. trisomia 21C.deletia 7qD.translocatia t(11;14)E.

(pag. 765)

M2247179. Afectiunile limfoproliferative ale celulelor T cu comportament indolent includ:leucemia limfatica cronica cu celule TA. leucemia prolimfocitara cu celule TB. leucemiile cu celule mari granulareC.limfoamele cutanate cu celule TD.limfomul HodgkinE.

(pag. 763)

M2247180. Care dintre afirmatiile referitoare la supravietuire sunt adevarate?depaseste 4 ani in leucemia cu celule paroaseA. este mai mica de 2 ani in leucemia cu celule mari granulare TB. este mai mare de 3 ani la pacientii splenectomizati cu leucemie limfatica cronicaC.e mai indelungata in leucemia cu celule mari granulare NK decit TD.



leucemia cu celule mari granulare NK este curabilaE.

(pag. 768)

M2247181. Incidenta leucemiei limfatice cronice este crescuta printre membrii familiei celor care au:sindrom DownA. sindrom PattauB. sindrom EdwardsC.sindrom TurnerD.sindrom Wiskott- AldrichE.

(pag. 764)

M2247182. Care dintre afirmatiile despre sindromul Richter sunt adevarate?este limfom cu celule mari BA. este limfom anaplazic TB. apare in evolutia bolii HodgkinC.apare in evolutia leucemiei cronice limfaticeD.consta in cresterea rapida a maselor ganglionare si extraganglionareE.

(pag. 767)

M2247183. Fenomenele imune care pot apare la pacienti cu leucemie cronica limfatica sunt:anemie hemolitica autoimunaA. aplazie eritroida puraB. leucopenieC.trombocitopenieD.limfocitozaE.

(pag. 767)

M2247184. Celulele maligne din leucemia prolimfocitica pot fi:mai mici decit cele din leucemia limfatica cronicaA. cu nuclei cerebriformiB. celule NKC.celule TD.celule BE.

(pag. 767)

M2247185. Hidroxiureea, ca agent chimioterapeutic in leucemia mieloida cronica, are urmatoarele proprietati:

actioneaza prin mecanism de inhibitie a ribonucleotidreductazeiA. doza initiala este de 2-8g/ziB. doza initiala se reduce cu jumatate la fiecare scadere cu 50% a numarului de leucociteC.remisiunile citogenetice cu hidroxiuree sunt frecvente si sustinuteD.printre efecte secundare apare fibroza pulmonaraE.

(pag. 761)

M2247186. Leucafereza are urmatoarele caracteristici:este indicata in faza cronica a leucemiei mieloide croniceA. controleaza numarul de leucocite din singeB. metoda este rapida dar costisitoareC.deosebit de utila in urgenteD.nu este indicata in tratamentul femeilor insarcinateE.

(pag. 762)



M2247187. In tratamentul leucemiei mieloide cronice, splenectomia este rezervata pentru:reducerea simptomelor dureroase provocata de splenomegalieA. cazurile care nu raspund la chimioterapieB. corectarea anemiei sau trombocitopeniei severe asociate hipersplenismuluiC.imbunatatirea semnificativa a procentului de remisiuni completeD.ameliorarea raspunsului la chimioterapieE.

(pag. 762)

M2247188. Identificati varianta neadevarata:dupa transplantul medular autolog, analiza RT-PCR pentru evidentierea bolii reziduale poate fi pozitiva in primele 12 luni la pacientii care realizeaza ulterior o remisiune de lunga durata

A.

persistenta tardiva a pozitivitatii RT-PCR indica o probabilitate redusa de vindecareB. o reactie RT-PCR pozitiva, in orice moment al evolutiei, nu prevesteste o recadere iminentaC.pacientii persistent pozitivi timp de peste 2 luni dupa transplantul medular necesita interventii terapeutice suplimentare

D.

rezultatele RT-PCR dupa transplantul medular allogenic impart pacientii in: persistent pozitivi, intermitent negativi, persistent negativi

E.

(pag. 762)

M2247189. Variantele corecte despre tratamentul crizei blastice in leucemia mieloida cronica sunt:tratamentul tuturor formelor de criza blastica este in general eficientA. tratamentul este modulat in functie de fenotipul celulei blasticeB. crizele mieloide sunt tratate ca leucemie mieloida acuta dar remisiunile apar intr-un numar mic de cazuri si sunt de scurta durata

C.

leucemia mieloida acuta cu t(9;22) este probabil criza blastica a leucemiei mieloide cronice si are un prognostic prost

D.

crizele blastice eritroide sunt tratate ca leucemie mieloida acuta si au evolutie proastaE.

(pag. 762)

M2247190. Alegeti variantele corecte referitoare la incidenta leucemiei mieloide cronice:incidenta leucemiei mieloide cronice este de aproximativ 1,3/100.000 locuitori/anA. incidenta corectata pentru virsta este mai mare la femei decit la barbati (1,7 fata de 1,0)B. a existat o usoara diminuare a incidentei LMC intre 1973-1991C.incidenta LMC scade lent cu virsta pina la mijlocul celei de-a patra decadeD.incidenta LMC creste rapid dupa mijlocul celei de-a patra decadeE.

(pag. 757)

M2247191. Caracteristicile fundamentale ale leucemiei mieloide cronice din punct de vedere al instabilitatii cromozomiale a clonei maligne implica:

achizitia unei translocatii t(9;22) suplimentareA. achizitia unei translocatii t(8;21)B. achizitia unei trisomii 8C.achizitia unei trisomii 9D.achizitia unei trisomii 17p-E.

(pag. 758)

M2247192. Printre manifestarile leucostatice ale leucemiei mieloide cronice se numara:boala vasculara ocluzivaA. accidente cerebro-vasculareB. infarctul miocardicC.priapismulD.fractura sternalaE.

(pag. 758)



M2247193. Urmatoarele afirmatii despre leucemia mieloida cronica sunt adevarate:incidenta este de aproximativ 2/100.000 locuitori/anA. diagnosticul se stabileste prin identificarea expansiunii clonale a unei celule-susa hematopoetice care poseda translocatia t(9;22)

B.

exista corelatii certe cu expunerea la medicamente citotoxiceC.fumatul accelereaza evolutia spre criza blastica si influenteaza negativ supravietuireaD.IL-1 este implicata in evolutia progresiva spre criza blasticaE.

(pag. 758)

M2247194. Urmatoarele enunturi despre leucemia mieloida cronica sunt false:instalarea clinica a fazei cronice este in general bruscaA. la majoritatea pacientilor diagnosticul se stabileste in perioada in care sunt asimptomaticiB. simptomele frecvente de debut sunt: oboseala, scaderea in greutate, stare generala alterataC.evolutia progresiva a LMC se insoteste de o ameliorare a simptomelorD.10-15% din cazuri se prezinta la consultatie in faza blastica a LMCE.

(pag. 758)

M2247195. Trecerea leucemiei mieloide cronice in stadiul blastic este sugerata de:ameliorarea starii generaleA. febra inexplicabilaB. crestere in greutateC.artralgiiD.singerariE.

(pag. 758)

M2247196. La stabilirea diagnosticului de leucemie mieloida cronica se constata la aproape toti pacientii urmatoarele:

cresterea celularitatii medulare, mai ales liniile mieloida si megacariocitaraA. raportul mieloid/eritroid normal sau usor modificat in maduva osoasaB. procentul de blasti medulari mult crescutC.in maduva osoasa sau singele periferic se observa bazofilie, eozinofilie si monocitozaD.fibroza colagenica a maduvei este neobisnuita la prezentareE.

(pag. 758)

M2247197. Raspunsul incomplet la tratament in leucemia mieloida cronica se defineste prin:numar de leucocite egal sau mai mare de 10.000/mmcA. hemoglobina normala, placheta in numar normalB. procent de metafaze medulare cu t(9;22) egal sau mai mic de 35C.absenta BCR-ABL determinata cu RT-PCRD.prezenta BCR-ABL determinata cu RT-PCRE.

(pag. 759)

M2247198. Care din urmatoarele afirmatii despre donatorul pentru transplantul medular sunt false:tratamentul standard pentru orice pacient cu LMC care este candidat la transplant de la o persoana HLA inrudita este considerata a fi transplantul de la un donator din familie complet compatibil sau incompatibil doar pentru un singur locus HLA

A.

transplantul singenic de maduva osoasa la pacienti cu LMC in faza cronica este urmat de supravietuire de 10 ani fara semne de boala la 75% dintre pacienti, cu o rata de recadere de 30%

B.

pacientii transplantati de la un donator HLA compatibil, dar neinrudit au o probabilitate de supravietuire fara semne de boala de 54%

C.

transplantul de la donator neinrudit se asociaza cu o rata mai mare a esecurilor si a reactiilor grefa-contra-gazda de tip acut sau cronic

D.

durata convalescentei dupa transplantul medular allogenic de la un donator neinrudit este mai lunga decit E.



de la donator inrudit

(pag. 760)

M2347199. Sindromul Richter reprezinta:un limfom cu celule B mariA. transformarea leucemiei limfatice cronoce intr-un limfom mai agresivB. o forma de leucemie acuta limfoblasticaC.o modalitate de evolutie in leucemie granulocitaraD.o forma de Boala HodgkinE.

(pag. 767)

M2347200. In leucemia limfatica cronica maduva osoasa:nu este infiltrataA. este infiltrata de tip nodularB. este infiltrata de tip difuzC.este infiltrata cu celule viloaseD.este infiltrata cu celule de serie granulocitaraE.

(pag. 767)

M2347201. Un pacient diagnosticat cu leucemie limfatica cronica si care prezinta trombocitopenie secundara infiltrarii leucemice a maduvei osoase se afla in stadiul:

III RaiA. II RaiB. IV RaiC.B BINETD.C BINETE.

(pag. 768)

M2347202. Leucemia cu celule paroase prezinta:citopenieA. splenomegalieB. celule maligne mari de tip B cu aspect caracteristicC.tulburari de coagulare grave de la debutD.tumori cutanate exulcerateE.

(pag. 768)

M2347203. Indicatiile de tratament in leucemia limfatica cronica:limfadenopatia simptomaticaA. interesare de organB. citopenia datorata evolutiei boliiC.prezenta fenomenelor autoimuneD.tratamentul se instituie din momentul diagnosticului indiferent de simptomatologia clinica si datele de laborator

E.

(pag. 768)

M2347204. Indicatiile splenectomiei in leucemia limfatica cronica sunt:pentru diagnosticA. de rutina de la debutB. pentru tratamentul anemiei hemolitice rezistenta la tratamentul medicamentosC.inaintea de grefa de maduva osoasaD.pentru tratamentul trombocitopeniei severe, rezistente la alte tratamenteE.

(pag. 768)



M2347205. Definitoriu pentru leucemia mieloida cronica este:translocatia reciproca intre crs.9 si 22A. fuziunea cap- la- coada a genei BCR de pe crs.22 la banda q 11 cu gena ABL de pe crs.9 la banda q 34B. sindromul xxyC.sindromul 7q-D.trisomia 21E.

(pag. 758)

M2347206. Fixarea secventelor BCR la ABL, definitorie pentru leucemia mieloida cronica, are ca rezultat:

faptul ca proteina Abl devine activa constitutiv ca o enzima tirozin-kinazaA. activitatea ADN de legare a proteinei Abl este atenuataB. legarea Abl de filamentele citoscheletice de actina e amplificataC.scade capacitatea de replicare a ANDD.se reduce numarul de mitoze in celulele susaE.

(pag. 758)

M2347207. Accelerarea bolii in leucemia mieloida cronica este definita de:prezenta celulelor blastice in maduva osoasa sau/si in sangele periferic >15%, dar < 30%A. bazofilie >20%B. Tr<100 000/mmcC.prezenta obligatorie a infarctelor splenice multipleD.prezenta obligatorie a adenopatiilor perifericeE.

(pag. 758)

M2347208. Criza blastica in LMC se defineste prin:prezenta blastilor in singele periferic peste 30%A. neutrofile hiposegmentate (anomalie de tip Pelger-Huet)B. scaderea factorului VIIIC.cresterea T. HowellD.disparitia anomaliilor cromozomialeE.

(pag. 758)

M2347209. Criteriile de evaluare a raspunsului terapeutic in LMC sint:cliniceA. hematologiceB. citogeneticeC.moleculareD.biochimiceE.

(pag. 759)

M2347210. In coditiile in care pacietul prezinta donor singenic sau allogenic HLA-compatibil, factorii principali de care depind rezultatele transplantului de maduva osoasa sunt:

varsta pacientuluiA. prezenta translocatiei t(9;22)(q34;q11)B. regimul de pregatire pre-transplantC.boala de grefa contra gazdaD.posibilitatile de tratament post-transplantE.

(pag. 759)

M2347211. Cele mai importante efecte secundare persistente ale tratamentului cu Interferon-alfa in LMC sunt:



neurologiceA. letargiaB. dermatologiceC.de tip pseudo-gripalD.osteo-musculare si articulareE.

(pag. 761)

M2347212. Chimioterapia cu Hidroxiuree sau Busulfan in LMC este:tratament de electieA. utilizata numai pentru scaderea rapida a leucocitelor din sangele perifericB. utilizata pentru reducerea simptomelorC.utilizarea pentru reducerea splenomegaliei simptomaticeD.utilizata pentru obtinerea remisiunii citogeneticeE.

(pag. 761)

M2347213. Splenectomia in LMC este:tratamentul de electie in faza blasticaA. tratamentul de electie din momentul diagnosticului afectiuniiB. este rezervata cazurilor asociate cu hipersplenismC.este rezervata cazurilor cu splenomegalie dureroasa, rezistenta la tratamentD.tratament in faza accelerata a boliiE.

(pag. 762)

M2547214. Diagnosticul de leucemie mieloidă cronică se stabileşte identificând:deleţia cromozomială 16A. translocaţia reciprocă între cromozomii 7 şi 16B. translocaţia între cromozomii 7 şi 22C.translocaţia reciprocă între cromozomii 9 şi 22D.fuziunea cap la coadă a genei BCR de pe cromozomul 22 la banda q 11, cu gena ABLE.

(pag. 757)

M2547215. Pacienţii cu leucemie mieloidă cronică se prezintă la consultaţie pentru:senzaţie de saţietate precoceA. jenă în hipocondrul stângB. adenopatie cervicală gigantăC.hepatomegalie de stazăD.durere la percuţia sternuluiE.

(pag. 758)

M2547216. Pacienţii cu leucemie mieloidă cronică se pot prezenta la consultaţie cu:dispneeA. epistaxisB. cloromC.tumoră mediastinalăD.boală vasculară ocluzivăE.

(pag. 758)

M2547217. Sunt semne de pronostic prost în leucemia mieloidă cronică următoarele:scăderea importantă în greutateA. splenomegalia masivăB. cloromulC.trombozeleD.



limfadenopatiaE.

(pag. 758)

M2547218. Următoarele semne hematologice sunt identificate în momentul diagnosticului leucemiei mieloide cronice, cu EXCEPŢIA:

peste 10% celule blastice şi promielociteA. peste 5% celule blastice circulanteB. fosfatază alcalină caracteristic crescutăC.nivel seric de vitamină B12 crescutD.numărul trombocitelor crescutE.

(pag. 758)

M2547219. La stabilirea diagnosticului de leucemie mieloidă cronică, se constată la aproape toţi pacienţii:

fosfataza alcalină caracteristic crescutăA. o creştere a celularităţii medulareB. un număr crescut de leucociteC.număr crescut de plachete sangvineD.fibroza colagenicăE.

(pag. 758)

M2547220. Obiectivele tratamentului în leucemia mieloidă cronică sunt:realizarea hematopoiezei prelungite şi durabileA. remisiunea moleculară completăB. eradicarea tuturor celulelor reziduale ce conţin transcripţia BCR-ABLC.vindecarea boliiD.creşterea numărului de leucociteE.

(pag. 759)

M2547221. Factorii de pronostic negativ în leucemia mieloidă cronică sunt, cu EXCEPŢIA:vârsta sub 30 de aniA. splina la peste 10 cm sub rebordul costalB. 700.000 plachete/mlC.celule blastice peste 3%D.bazofile sub 7%E.

(pag. 760)

M2547222. Următorii factori pot influenţa rezultatele transplantului allogenic de măduvă osoasă la un pacient cu leucemie mieloidă cronică:

boala grefă-contragazdăA. tipul de donatorB. numărul de leucocite în momentul diagnosticuluiC.tratamentul posttransplantD.vărsta pacientuluiE.

(pag. 759)

M2547223. Răspunsul hematologic complet la tratament în leucemia mieloidă cronică este definit de:număr de leucocite peste 10.000/mmcA. număr de leucocite peste 20.00/mmcB. număr de leucocite sub 10.000/mmcC.număr de plachete peste 700.000/mmcD.hemoglobină normalăE.



(pag. 759)

M2547224. Criteriile de evaluare ale răspunsului la tratament în leucemia mieloidă cronică sunt:hematologiceA. simptomaticeB. moleculareC.citogeneticeD.ecograficeE.

(pag. 759)

M2547225. Criterii de răspuns complet la tratament în leucemia mieloidă cronică sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

dispariţia splenomegalieiA. normalizarea numărului de plachete sangvineB. prezenţa BCR-ABL determinată cu RT-PCRC.% de metafaze medulare cu t(9;22) =35D.număr de leucocite sub 10.000/mmcE.

(pag. 759)

M2547226. Răspunsul incomplet la tratament în leucemia mieloidă cronică este definit prin:număr de leucocite peste 10.000/mmcA. % de metafaze medulare cu t (9;22) mai mic de 35B. % de metafaze medulare cu t(9;22) = 85C.absenţa BCR-ABLD.prezenţa BCR-ABLE.

(pag. 759)

M2547227. Răspunsul complet la tratament în leucemia mieloidă cronică este definit prin:absenţa BCR-ABLA. peste 10.000 leucocite/mmcB. prezenţa BCR-ABLC.dispariţia splenomegalieiD.hemoglobină normalăE.

(pag. 759)

M2547228. Tratamentul standard pentru orice pacient cu leucemie mieloidă cronică este:citarabină+doxorubicinaA. citarabina+daunorubicinaB. transplantul de măduvă osoasă la prima remisie completăC.transplantul de măduvă osoasă de la un donator compatibil din familieD.transplantul de măduvă osoasă de la un donator înrudit incompatibil pentru un singur locus HLAE.

(pag. 760)

M2547229. Interferonii au proprietăţi:antiviraleA. imunomodulatoareB. antiproliferativeC.bacteriostaticeD.microbicideE.

(pag. 760)

M2547230. Efectele secundare acute la tratamentul cu interferon sunt:de natură metabolicăA.



de tip gripalB. apărute precoceC.reversibile la administrarea de acetaminofenD.pierdere în greutate şi letargieE.

(pag. 761)

M2547231. Majoritatea efectelor secundare acute apărute la tratamentul cu interferon sunt:de tip autoimunA. reversibile în 1-2 săptămâniB. ireversibileC.reversibile la tratamentul cu acetaminofenD.reversibile la reducerea dozelorE.

(pag. 761)

M2547232. Reacţiile secundare cronice la tratamentul cu interferon sunt:simptome de tip gripalA. anemieB. hipotiroidismC.artralgiiD.pierdere în greutateE.

(pag. 761)

M2547233. Tratamentul iniţial cu agenţi chimioterapeutici în LMC este rezervat pentru:controlul rapid al boliiA. remisia citogeneticăB. scăderea rapidă a numărului de leucocite din sângeC.reducerea splenomegalieiD.creşterea numărului de leucocite din sângeE.

(pag. 761)

M2547234. Reacţiile adverse apărute la tratamentul cu Busulfan în LMC sunt:alopeciaA. fibroza pulmonarăB. scăderea în greutateC.tusea seacă iritativăD.mielosupresiaE.

(pag. 761)

M2547235. Hidroxiureea este:utilă pentru controlul rapid al bolii în LMAA. un agent alchilant ce acţionează asupra celulelor precursoare tinereB. un inhibitor de ribonucleotid-reductazăC.agent chimioterapic utilizat în tratamentul LMCD.diureticE.

(pag. 761)

M2547236. Leucofereza:poate regla numărul de leucocite sangvine în faza cronică a LMAA. evită leucostazaB. se adresează femeilor însărcinateC.poate controla numărul de leucocite din sânge în faza cronică a LMCD.poate reduce dimensiunile splineiE.



(pag. 762)

M2547237. Splenectomia este indicată în LMC pentru:anemie semnificativăA. trombocitopenie semnificativăB. splenomegalie gigantă extrem de dureroasăC.hipersplenismD.oprirea evoluţiei boliiE.

(pag. 762)

M2547238. Metode terapeutice de perspectivă în LMC sunt:oligonucleotide antisens BCR-ADLA. IFN +leucofereză+splenectomieB. transplant de măduvă osoasă şi IFNC.oligonucleotide pro BCRD.inducere GVLE.

(pag. 762)

M2547239. Următorii agenţi terapeutici pot fi utilizaţi în tratamentul LMCdoxorubicinaA. interferonB. hidroxiureeaC.busulfanulD.citarabinaE.

(pag. 761)

M2547240. Cele mai active citostatice în LLC sunt:citarabinaA. fludarabinaB. alpha interferonC.hidoxiureeaD.pentostatinulE.

(pag. 768)

M2647241. În leucemia acută limfoblastică pot apare următoarele anomalii metabolice:hiperkaliemieA. hipokaliemieB. hipercloremieC.hipercalcemieD.hiperuricemieE.

(pag. 775)

M2647242. Cu privire la leucemia acută limfoblastică a copilului sunt adevărate următoarele:pacienţii prezintă adesea splenomegalieA. afectează mai ales SNC şi mediastinulB. morfologia de tip L1 este mai frecventăC.fenotipul T este mai frecventD.translocaţia t(9;22) este mai frecventă decât la adulţiE.

(pag. 775)

M2647243. Factorii de prognostic nefavorabil ai leucemiei acute limfoblastice sunt:remisiunea completă instalată tardivA.



leucopenia la prezentareB. afectarea SNCC.vârsta fenotipul L3D.peste 35 de aniE.

(pag. 776)

M2647244. Tratamentul recurenţelor de boală în leucemia acută limfoblastică presupune:iradierea testiculară în cazul recăderii la acest nivelA. terapie intratecală în cazul recăderii SNCB. transplant de măduvă osoasăC.transfuzii de sângeD.tratamentul infecţiilor cu germeni gram-negativE.

(pag. 776)

M2647245. La examenul fizic al bolnavului cu leucemie acută mieloblastică se decelează următoarele:durere la percuţia sternuluiA. adenopatii voluminoaseB. febrăC.hepatosplenomegalie masivă, în mod constantD.sângerări şi echimozeE.

(pag. 752)

M2647246. Medicamente implicate în etiologia leucemiei acute mielode sunt:globulina antitimocitarăA. cloramfenicolulB. agenţii alchilanţiC.acidul folicD.inhibitorii topoizomerazei IIE.

(pag. 750)

M2647247. Cei mai importanţi factori de prognostic în leucemia acută mieloblastică sunt:obţinerea remisiunii completeA. vârsta peste 60 de aniB. prezenţa alterărilor cromozomialeC.numărul normal de leucocite la diagnosticD.măduva infiltrată peste 20% cu blaştiE.

(pag. 753)

M2647248. Criteriile remisiunii complete în leucemia acută mielodă sunt:hemoglobină peste 10g/dlA. hematocrit peste 30%B. neutrofile peste 1500/μlC.trombocite peste 100.000/μlD.celulele blastice trebuie să fie absente din circulaţieE.

(pag. 753)

M2647249. Criteriile de diagnostic pentru leucemia acută promielocitară:promielocite hipergranulare cu multipli corpi AuerA. esterază nespecifică pozitivăB. CD 13, CD 33, HLA DR-C.t(15;17)(q22;q11-12)D.peste 50% eritroblaştiE.



(pag. 751)

M2647250. Evolutia leucemiei mieloide spre faza accelerata este definita prin:Evolutia progresiva a anemieiA. Aparitia unei splenomegaliiB. Evolutia citogenetica clonalaC.Prezenta celulelor blastice in maduva sau in sangele periferic in numar egal sau mai mare de 30%D.Aparitia, la examenul citogenetic, a t(9;22) (q34;q11)E.

(pag. 758)

M2647251. Printre evenimentele asociate cu trecerea leucemiei mieloide cronice la faza acuta a bolii nu se numara:

Instabilitatea cromizomialaA. Alterari structurale ale genei p53B. Producerea proteinelor de fuziune Bcr-Abl, p210C.Metilarea progresiva de novo la locus BCR-ABLD.Aparitia translocatiei t(9;22) (q34;q11)E.

(pag. 758)

M2647252. In evaluarea raspunsului la tratament in leucemia mieloida cronica, raspunsul hematologic complet implica:

Disparitia splenomegalieiA. Numar de leucocite egal sau mai mare de 10.000/цlB. Numar normal de trombociteC.Hemoglobina normalaD.Numar de leucocite mai mic de 10 x 106/LE.

(pag. 759)

M2647253. Medulograma unui pacient cu leucemie mieloida cronica aflat la diagnostic, in faza cronica indica de regula:

Celularitate medulara scazutaA. Procent de blasti medulari normal sau usor crescutB. BazofilieC.Raport mieloid/ eritroid alteratD.Celularitate medulara crescutaE.

(pag. 758)

M2647254. Printre simptomele ce sunt prezente frecvent la diagnosticul unei leucemii mieloide cronice, aflate in faza cronica nu se numara:

ObosealaA. Disconfort in hipocondrul stangB. Satietatea precoceC.Tulburarile de vedere datorate leucostazeiD.Dureri osoase intenseE.

(pag. 758)

M2647255. Un pacient cu leucemie limfatica cronica, incadrat dupa Binet in stadiul A nu va prezenta:LimfocitozaA. AdenopatieB. TrombocitopenieC.AnemieD.Mai putin de 3 sedii ganglionare interesate de boalaE.

(pag. 768)



M2647256. Spre deosebire de leucemia limfatica cronica, leucemia prolimfocitica se caracterizeaza prin:

Adenopatii mai voluminoaseA. Limfocitoza mai marcataB. Adenopatii minimeC.Raspuns mai bun la tratamentD.Splenomegalie mai importantaE.

(pag. 767)

M2647257. Printre caracteristicile leucemiei limfatice cronice cu celule mari granulare de tip NK se numara:

Asocierea artritei reumatoideA. Neutropenia severaB. Raspunsul foarte bun la tratamentC.Asocierea febrei nelegate de infectieD.Hepatosplenomegalia importantaE.

(pag. 768)

M2647258. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la leucemia limfocitara cronica, sunt false:Majoritatea pacientilor nu prezinta nivele scazute ale imunoglobulinelorA. Infiltrarea medulara nodulara ofera un un prognostic mai prost decat cea de tip difuzB. Fenomenele autoimune apar la peste 90% dintre pacientiC.Timpul de dedublare a limfocitelor <12 luni anunta o supravietuire mai scurtaD.Sindromul Richter apare in aproximativ 5% din cazuriE.

(pag. 767)

M2647259. Fixarea secventelor BCR la ABL are, in leucemia mieloida cronica, drept rezultat:Achizitia unei translocatii t(9;22) suplimentareA. Activarea constitutiva a proteinei Abl, ca si enzima tirozin-kinazicaB. Alterarea genei p53C.Atenuarea activitatii AND de legare a proteinei AblD.Amplificarea legarii Abl de filamentele citoscheletice de actinaE.

(pag. 758)

M2647260. La momentul diagnosticului unei leucemii mieloide cronice se constata de cele mai multe ori:

LeucocitozaA. Nivel scazut al vitaminei B12B. Cresterea fosfatazei alcaline leucocitareC.BazofilopenieD.Grade variate de imaturitate a elementelor granulocitareE.

(pag. 758)

M2647261. Leucemia mieloida cronica, aflata in stadiu cronic, se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

Fibroza medulara extensiva de tip colagenicA. Crestere a celularitatii medulareB. BazofilieC.EozinopenieD.Raport mieloid/eritroid medular profund alteratE.

(pag. 758)



M2647262. Printre elementele clinice frecvent intalnite in cazul unei leucemii cu celule paroase se numara:

Frecventa mai mare la copiiA. Evolutia clinica lentaB. SplenomegaliaC.Poliadenopatie generalizata importantaD.Eritrodermia generalizataE.

(pag. 768)

M2647263. O supravietuire mai scurta este anuntata in leucemia limfatica cronica de prezenta:Unei limfocitoze de peste 5 x 10 la puterea 9/lA. Unei trisomii 12B. A unui timp de dedublare a limfocitelor mai mic de 12 luniC.A unei infiltrari medulare de tip nodularD.A unui numar normal de neutrofileE.

(pag. 767)

M2647264. Leucemia limfatica cronica cu celule T nu numara printre particularitatile sale clinice:Splenomegalia importantaA. Fracturile osoase spontane recurenteB. Evolutia clinica mai rapidaC.Atrofia splineiD.Leziuni cutanate extinseE.

(pag. 767)

M2747265. LGC poate evolua in urma crizei blastice spre:Leucemie acuta mieloidaA. Leucemie acuta limfoidaB. Leucemia acuta mieloida M7C.EritroleucemieD.MielofibrozaE.

(pag. 759)

M2747266. Fenomenele autoimune pot sa apara la pana la 20% din pacientii cu LLC constand din:Anemie hemolitica autoimunaA. Trombocitopenie autoimunaB. HipogamaglobulinemieC.HipersplenismD.Aplazie eritroida puraE.

(pag. 767)

M2747267. Diagnosticul de LLC poate fi precizat la un pacient care:Este asimptomatic cu limfocitoza de 5000/mmcA. Este asimptomatic cu limfocitoza de 500/mmcB. Prezinta adenopatie, hipogamaglobulinemie cu limfocitoza de 10000/mmcC.Prezinta anemie si trombocitopenie autoimuna cu limfocitoza de 15000/mmcD.Prezinta adenopatie, splenomegalie si limfocitoza de 500/mmcE.

(pag. 767,768)

M2847268. Simptomatologia la un pacient cu leucemie mieloida cronica cuprinde urmatoarele variante:satietate precoceA. accidente cerebro-vasculareB.



trombocitopenie severaC.infarct miocardicD.majoritatea cazurilor nou diagnosticate se prezinta in faza blastica a boliE.

(pag. 758)

M2847269. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida cronica nu sunt false:pacientul prezinta hepatosplenomegalieA. limfadenopatia este frecventa inainte de faza tardiva a boliiB. pot fi prezente infectii, tromboze sau sangerariC.pot fi prezente tulburari de vedere, priapism si insuficienta pulmonaraD.uneori pacientii se prezinta cu manifestari leucostaticeE.

(pag. 758)

M2847270. Urmatoarele afirmatii nu descriu semne fizice si simptome prezente in leucemia mieloida cronica:

priapism, tulburari de vedere si insuficienta pulmonaraA. cloroamele sunt frecvente inainte de faza tardiva a boliiB. febra inexplicabila apare la trecerea in faza accelerata a boliiC.limfadenopatia semnifica un prognostic bun al boliiD.hepatomegalia este prezenta la un procent crescut de pacientiE.

(pag. 758)

M2847271. Dintre afectiunile sau expunerile asociate cu un risc crescut de a dezvolta un limfom malign sunt urmatoarele, cu exceptia:

imunosupresie iatrogenaA. hipergamaglobulinemia dobanditaB. dioxina, fenoxierbicideC.virusul uman al limfomului cu celule BD.imunodeficienta comuna variabilaE.

(pag. 767)

M2847272. Despre leucemia limfocitara cronica se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:apare la pacienti cu varsta medie de 60 aniA. cel mai comun limfom este leucemia limfocitara cronica cu celule BB. maduva ososasa nu este intotdeauna afectataC.fenomenele autoimune constau cel mai frecvent in trombocitopenie sau aplazie eritroida puraD.in leucemia limfocitara cronica cu celule B stadializarea clinica are importanta prognosticaE.

(pag. 767)

M2847273. Manifestari leucostatice din leucemia mieloida cronica sunt urmatoarele:insuficienta pulmonaraA. priapismB. sangerariC.febra inexplicabilaD.cloroameE.

(pag. 758)

M2847274. Nu sunt semne hematologicedin leucemia mieloida cronica urmatoarele:nivel seric al vitaminei B12 in general crescutA. anemie normocroma, microcitaraB. fosfataza alcalina din celulele LMC este caracteristic scazutaC.de obicei numarul de celule blastice circulante este mai mare de 10%D.



in momentul diagnosticului numarul de plachete este aproape intotdeauna crescutE.

(pag. 758)


Date post:	27-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	mihai-adrian
View:	69 times
Download:	6 times

tromboembolismul pulmonar

Documents