11
Sigmund Freud Trei cercetlri de teoria sexualititii ) Traducere qi studiu introductiv de Lucian Pricop EDITURA CARTEX
Sigmund Freud
Trei cercetlri de
teoria sexualititii)
Traducere qi studiu introductiv de Lucian Pricop
EDITURA CARTEX
Cuprins
De ce am ales cercetdri;i nz eseuri ;i alte explicalii de
istorie culturald (studiu introductiv de Lucian Picop) I 7
Notd asupra ediliei / 13
Trei cercetdri de teoria sexuulitdtii / I 5
Devia{iile sexuale I 17
I. Devialii care se referl la obiectul sexual / 18
II. Devialii care se referi la scopul sexual / 35
III. GeneralitSli privind perversiunile I 48
IV. Despre pulsiunea sexuald la nevrotici / 51
V. Pulsiuni parliale qi zone ercgene I 57
VI. Explicalia predominanlei aparente a
sexualitdlii perverse inpsihonevroze I 59
VII. Caracterul infantil al sexualitltii I 6l
Sexualitatea infantild I 63
I. Perioada de latenfd sexuald in timpul copil6riei
Ei intreruperlle sale I 67
II. Manifestlrile sexualitdllila copll I 7 |III. Scopul sexual al sexualitSlii infantile / 75
IV. Manifestdrile sexuale masturbatorii I 77
V. C6ut6rile copilului cu privire la sexualitate / 88
VI. Fazele dezvoltdrii organizdrii sexuale / 91
\1\. Surse\e sexua\ititn intantr\e I 95
6 Trei cercetdri de teoia sexualitdyii
Transformdrile pubertdlii I 103
I. Primatul zonei genitale
qi pldcerea preliminarE / 104II. Despre problema excitaliei sexuale / 110Ill. Teoria libidoului / ll5IV. Diferenfierea sexelor / 117
V. Descoperirea obiectului / 121
Concluzie I l3l
DEVIATIILE SEXUALEI
Pentru a explica nevoiie sexuale la om gi la animal, inbiologie se utilizeazd ipoteza unei ,,pulsiuni sexuale"; la
fel, pentru a explica foamea, se presupune existenla
pulsiunii ingerlrii de alimente. Cu toate acestea, limbajulpopular nu cunoa$te, pentru pulsiunea sexuald, termenul
care sd corespundd cuv6ntului foame, gtiinla folosindu-se
de termenul,,libido"2.Credinfa populard iqi formeazi unele reprezentdri stabile
despre natura Ei proprietSlile pulsiunii sexuale. Astfel, se ad-
mite ci aceasta lipsegte in copilSrie, cI se constituie in peri-
oada pubertalii qi in legdturd cu procesele de maturizare, cd
1 Datele con{inute in prima parte a acestei lucriri se sprijind pe scrieri ale luiv. Krafft-Ebing, Moll, Moebius, Havelock Ellis, v. Schrenck-Notzing'
L6wenfeld, Eulenburg, I. Bioch, M. Hirschfeld Ei pe articoleie publicate
in cel mai recent Jahrbuch Jilr sexuelle Zwischenshtfer, editat de acesta
din urmd. Bibliografia subiectului nostru este prezentd in scrierile pe care
le vom menfiona. De aceea, ni s-a plmt inutil s5 le indicdm intr-o manierd
mai detaliatd.Rezultatele ob{inute prin obsewalia psihanalitici a inverti{ilor sebazeazd
pe comunicdrile flcute lui I. Sadger Ei pe propria mea experien!5' (n.a)2 Singurul termen apropiat din germand (Ltrst) are din p[cate mai multe
sensuri, desemndnd atdt trdirea nevoii cdt qi a satisfacerii. (n.4.)
18 Trei cercetdri de teoria serualitdlii
se manifest6 prin fenomene de atraclie irezistibild exercitat[
de un sex asupra celuilalt iar scopul s[u ar fi unirea sexuald
sau, cel pufin, anumite acte care tind spre acest scop.
Avem insl toate motivele sd credem cd aceastS descri-
ere nu este fide15 realit[lii; dacd se intreprinde o analizd,
atentd se descoperd aici numeroase erori, inexactitSli qi
judecdli pripite.Vom introduce doi termeni: persoana care exercitd o
atrac,tie sexual[ va fi numitd obiect sexual iar actul cdtre
care pulsiunea impinge, scop sexual. Experienla qtiin{ifici
ne demonstreazd cd existd numeroase devieri in privin{a
ambelor, obiect sexual gi scop sexual, al cdror raport cu
norma acceptat5 are nevoie de o investigare de profunzime.
I. DEVIATII CARE SE REFERALA OBIECTUL SEXUAL
Cea mai bun[ interpretare a noiiunii populare de
pulsiune sexuald o g6sim in fabula poeticS despre fiinlaumand divizatd in doud pA4i, b6rbat Ei femeie, care aspird
sd se reuneasci prin iubire. De aceea este extrem de
surprinzitor s[ afldm cd exist[ bdrbafi pentru care obiectul
sexual nu este femeia ci bdrbatul qi cd, la fel, existl femei
pentru care femeia reprezintb obiectul sexual. Persoanele
de acest gen se numesc contrarel sau, mai bine, persoane
invertite, iar fapta, inversiune. Invertilii sunt, desigur,
foarte numeroqi, cu toate cI adeseori este dificil s[ fieidentifica{i2.
1 in original, termenul folosit este Kontriirseruale. (n.t.)
2 Privitor la dificultdtile qi la diferitele tentative de a stabili propo{ia
Devialiile sexuale 19
A. Inversiunea
Co mpo rtante ntu I inve rti! i lo rLa persoanele invertite se disting urm5toarele tipuri:
(a) absolut invertite, adic[ obiectul lor sexual nu poate
apar,tine dec6t aceluiaqi sex cu al lor, in timp ce indivizii de
sex opus le sunt indifbrenli sau chiar le provoacl aversiune.
Dacd este vorba de birbafi, ei sunt, ca urlnare a acestei
aversiuni, incapabili de actul sexual normal sau nu sirnt inrcalizarea acestuia vreo pldcere;(b) ambigerz inverite (hermafroditi din punct de vedere
psihosexual), adic[ sexualitatea lor poate avea drept obiect
oricare dintre sexe; inversiunii ii lipseqte aici caracterul de
exclusivitate:(c) ocazional invefiite. Inversiunea este determinatd inacest caz de circumstanle exterioare, in special ca urmare a
inaccesibilitdlii. obiectului sexual normal sau a imitaliei.Persoanele de acest tip pot resim{i satisfaclie in actul sexual
cu persoanele de acelaEi sex.
in afard de aceasta, inverti{ii se comportd variat in ceea
ce privegte aprecierea pe care o au asupra caracteruluiparticular al pulsiunii lor sexuale. Pentru unii inversiunea
este de la sine inleleas[, precum este pentru nonnali orien-tarea libidoului 1or, Ei reclam[ dreptul pentru inversiunea sd
fie pusd pe acelaqi plan cu orientarea normalS. Altii insi se
inverti,tilor, vezi M. Hirshfeld, ,,Statistische Untersuchungen i.iber den
Prozentsatz der Homosexuelen" in Jahrbuclt./iir sexuelle ZwiscltenstuJbrt,1904. (n.a.)
20 Trei cercetdri de teoria sexualitdYii
revolt5 impotriva realitdtli inversiunii lor gi o resimt ca pe o
compulsie patologiclr.Se disting difbrite tipuri de inversiune dup[ perioada de
viafl in care au apdrut aceste manifestEri sexuale. La unii,inversiunea pare sd fi existat de-a lungul intregii durate pe
care o poate acoperi memoria. La al1li, ea se manifest[intr-o anumitd perioad5, inainte sau dupl pubertate2. Aceas-td caracteristicd poate sd ie pdstreze loatd viala sau sidispard pentru moment. Ea poate sI nu fie decdt un episod
spre o activitate sexuald normald. De asemenea, poate s[apard tdrzir, dup[ o lungl perioad[ de sexualitate normal[.S-au semnalat chiar canri de oscilafii periodice, intre unobiect sexual normal qi un obiect invertit. Deosebit de inte-resante sunt cazurile in care libidoul se schirnb[ inspreinversiune dupd o experien{d penibild cu un obiect sexual
normal.Aceste serii de variafii sunt, in general, independente.
in formele extreme, cele ale inversiunii integrale, se poate
admite ci particularitatea sexuald apare devreme in viafl qi
cd individul se simte in acord cu particularitatea sa.
Fir[ indoial[, nunerogi autori refuzd. si adune aceste
diferite cazuri enumerate intr-o categorie, insistdnd asupra
diferenlelor pe care ele le prezintd, mai degrabd decit pe
elementele colnune, ceea ce rispunde mai bine opiniilor pe
I Aceasti rezistenld la inversiune oferi condiliile pentru ca individul sd fieaccesibil tratamentul prin sugestie sau prin psihanalizd. (n.a.)
2 Mulli autori au afirmat, pe buiri dreptate, cd nu se pot credita datele autobi-ografice ale invertililor referitoare la momentul in care se manifestdinclinalia cdtre inversiune, deoarece aceqtia au putut elimina din memoriefaptele care ar dovedi atitudinea lor heterosexualS. Psihanalizri a dovedit cE
aceast6 bdnuiald in cazurile de inversiune la care a avut acces qi a ciroranamnezd se modifi c[,3coperind lacunele datorate amneziei infantile. (n.a.)
Deviu{iile sexuale 2l
care le au asupra inversiunii. Dar, oric6t de legitime ar fisepardrile, nu se poate contesta cd se pot int6lni toate gra-
deie intermediare, astfel incdt formarea unei categorii pare
sh se impund.
Teoria inversiuniiLa inceput, inversiunea a fost considerati drept semnul
inn5scut al unei degenerescenle nervoase Ei era in concor-
danfd cu faptul cd prirnele persoane la care rnedicii au
constatat inversiunea erau bolnavii de nervi sau cei care,
cel pufin, l[sau o astfel de impresie. Aceastl tez[ conline
doud afirmalii care trebuie sd fie apreciate separat: carac-
terul inndscut qi degenerescenla.
DegenerescenlaUtilizarea frrI discerndmAnt a tertnenului degeneres-
centi, aici qi oriuncle in alti patte, ridicd obiecfii. Treptat
ne-am obiEnuit sd numim degenerescenld orice manifestare
patologic[ a cdrei cauzd nu este direct traumaticd sau
infecfioasd. Dup[ clasificarea degenera]ilor fdcutd de
Magnanr, a devenit posibild aplicarea termenului de dege-
nerescenli cazurilor in care funclionarea sistemului neroseste perfect[. in asemenea condilii, ne intreb[m care pot fifoloasele qi noutatea noliunii de degenerescen
22 Trei cercetdri de tebria sexualitdyii
2. clnd ansamblul funcfiilor qi activita{ilor individuale nu asuferit alterdri grave. I
Faptul cd invertifii nu sunt degenerali, in acest sens,reiese dintr-un ansamblu de aspecte:l. re?ntAlnim inversiunea la subiecfi care nu prezintd altedevialii grave;
2. inversiunea se g[seqte la persoane a cdror activitategeneral5 nu este tulburatd qi a cdror dezvoltare eticd Eiintelectuali poate s[ fie foarte inaltd2.3. dacdne situ[m intr-un punct de vedere mai general dec6tcel al experienlei medicilor clinicieni intdlnirn doui direc;iide fapte care ne opresc sI considerdm inversiunea drept unsemn de degenerescenf[:
a. nu trebuie uitat ci inversiunea a fost o practicdfrecvent[, aproape cd o institulie important[, pentrupopoarele antice in perioada de apogeu a civilizafiei 1or.
b. inversiunea este extrem de rdspdndit[ la populaliileprimitive Ei silbatice, in tirnp ce termenul degeneres-cen!5 nu se aplici in mod obiqnuit decdt civiliza[iilordezvoltate (I. Bloch3). Chiar printre diferitele popoare
I Pentru a arita ce rezerye trebuie si avem la stabilirea diagnosticului uneidegenerescenfe Ei cdt de pufind irnportanf6 are el in practici vorn citapasajul un.nitor din Moebius (Ueber Entartutg, Grenzfragen des Nerventtnd Seelenlebens,3, 1900):,,Dacd se trece in revisti vasful dorneniu alfenomenelor asupra cdrora s-a convenit si fie numite degenerescenle, pecare l-am luminat cel mult cu cdteva raze de lumini, se va vedea valoareacare trebuie ataqatd unui diagnostic de degenerescen\n,. (n.a.)
2 Trebuie sE se conceadd avoca{ilor ,,uranismului" ci unii dintre cei maierninenli blrbagi au fost invertili gi poate chiar invertifi absolut. (n.a.)
I lwan Bloch (1872-1922),^derrnatolog qi psihiatru german, cunoscut dreptfondatorul sexologiei. irnpreun[ cu Magnus Hirschfeld qi AlbertEulenburg, Bloch a propus conceptul de qtiinld a sexualitdlii(Sexualwis.senschaft); in 1906 a publicat Das Sexualleben unserer Zeit in
Devialiile sexuale 23
civilizate ale Europei, climatul qi rasa au o influen![considerabild asupra rdspindirii qi a manierei in care
Caractetul fnnds cut al inversiuniiInversiunea a fost consideratl drept ?nn[scut5 numai la
prima clasd de invertili qi afirmarea ei a fost sprijinit[ pe
mdrluriile persoanele care pretindeau cd n-au cunoscut vre-
odatd,in vreun moment al viefii lor, o alti form[ a pulsiunii
sexuale. Dar faptul c[ existi alte doul categorii de inverti]i,
qi in special cea a invertifilor ocazionali, se pune greu in
acord cu rpoteza caracterului innbscut al inversiunii. De
aici, apdrdtorii unei astfel de rpoteze manifest[ tendinla
pronunlat[ de a separa categoria invertililor absolut, ceea ce
conduce la renun{area la o explicalie unicd Ei generalb a
inversiunii. Ar trebui deci si se admit[ c[ intr-un numdr
indiscutabil de cazuri inversiunea are un caracter innlscut,
iar in altele originea sa este alta'
in opozilie cu aceast[ conceplie se afld cea care face
din inversiune o caracteristicd dobdnditi a pulsiunii sexua-
le. Ea se sprijind Pe faPtul c6:
1. la numeroqi invertili qi chiar la invertilii absolut se poate
regdsi de timpuriu o impresie sexual[ fa!6 de care tendinla
homosexuald este o urnare durabild;
seinen Beziehungen zur modernen Kultur, o enciclopedie care favorizeazd
ideea interdependen{ei intre sexualitate qi grad de civiliza[ie. (tt't')
I in conceplia despre inversiune s-a ficut distinclie intre punctul de vedere
patologic Ei punctul de vedere antropologic. cel care a stabilit aceastd
Oirtin.Ji. .este
I. Bloch (Beitrage zur Aetiologie der Pq'chopathia
sexLralis,1902-1903). El este' de asemenea, cel care a aratat cu precizie
importanfa inversiunii 1a popoarele civilizate ale Antichit6{ii. (n.a')
24 Trei cercetdri de teoria sexualitd\ii
2.\a allii,la fel de numerogi, influenlele externe favorabilesau defavorabile sunt cele care au fixat inveisiunda mai de-
weme sau mai tdrziu (raporturi exclusive cu persoane de
acelaqi sex, colectivitali in timp de rdzboi, detenlie in inchi-sori, teamd de pericolele pe care le prezintd rapodurilbheterosexuale, impotenld etc.);3. sugestia hipnoticd poate suprima inversiunea, ceea ce
pare surprinzdtor dacd se admite caracterul innlscut.Plasdndu-ne in aceast[ perspectivd, putem fi determi-
nafi sI contestdm existenla unei inversiuni inndscute. Ast-fel, se va putea spune (Havelock Ellist) cE un examen mai
atent al cazutilor de inversiurle, &g&*ztr inndscute, va pune
in lumin[, probabil, un eveniment din prima copildrie care
a avut o influen!5 determinanti asupra libidoului Ei care, cutoate ci a dispdrut din memoria conqtientd a persoanei,
poate fi readus printr-o influenld adecvatd. Pentru apdritoriiunei astfel de concep{ii, inversiunea nu ar fi decit una
dintre multiplele varia{ii ale pulsiunii sexuale, determinatdprin concursul de circumstanle de via
