Trasabilitatea Si Sanatatea

8/18/2019 Trasabilitatea Si Sanatatea

1/30

1

INTRODUCERE

Multă lume consideră că trasabilitatea se aplică doar în industria alimentară.

Concepţia este fundamental eronată deoarece necesitatea de a urmări istoricul ori!inii "iprelucrării unui produs la ni#el de materie sau parte componentă "i distribuţia saulocali$area acestuia după #%n$are este critică "i pentru alte sectoare economice. Deasemenea tot în le!ătură cu industria alimentară se consideră că trasabilitatea este indusădoar de necesitatea conformării cu le!islaţia europeană sau cu unele standarde "i mai puţinde necesităţi reale de business.

Generic vorbind, trasabilitatea este gestionată de legislaţia europeană, reglementărilenr.178/2002 şi 162/ 200! privind siguranţa alimentelor, şi de cea locală, legea nr. 1"0/200, privind siguranţa alimentelor şi a #ranei pentru animale şi de standardele de calitate, precum$2200"$2007, %&' 22000$200" şi %&'/(& 2200$2006 privind trasabilitatea )n lanţul alimentar.

*ormele europene au devenit obligatorii )n +omnia după 1 ianuarie 2007, )nsă termenul limită privind complianţa cu aceste reglementări a -ost amnat de la )nceputul anului 2008 la )nceputulanului 200, cnd, probabil, companiille care nu se vor alinia vor -i supuse sancţiunilor.omplementar, la nivel regional sau de ramură eistă şi alte iniţiative, precum$ %& %nternationalood &tandard3, -ondat )n ianuarie 200! de către cteva nume importante din retail4ul german pentru a uni-ica procedurile din domeniu şi pentru a o-eri transparenţa )ntregului lanţ deaprovi5ionare ulterior, au aderat şi companii/asociaţii din alte state europene. + ritis#+etail onsortium3, standard alimentar global, care cuprinde mai mult de 0 dintrecomercianţi, a stabilit un standard alimentar cuprin5nd orientările pentru )ndeplinirea normelor 9:;, administrarea calitativă şi documentară, ca şi controlul şi transparenţa din industriaalimentară. ;:4&:


2/30

2

obligatorie impusă de >niunea


3/30

3

mulţi cumpărători lanţuri de restaurante, retaileri mari, procesatori3 etc., vor să veri-ice origineaunor produse pentru a se asigura de calitate şi a evita unele neplăceri.

Diferenţiere în piaţă printr)o po$iţionare e'clusi#istă

;e -ondul poluării şi a etinderii culturilor modi-icate genetic, un producător care ştieeact originea produselor sale poate eploata anumite detalii pentru a obţine un avantaFcompetitiv. Ai-erenţierea se poate -ace att la nivelul ingredientelor -olosite, a originii acestora,ct şi a te#nologiilor de producţie. >tili5area unor materii prime ecologice sau cu o anumităorigine asociată unei calităţi deosebite poate -ace produsul mai atractiv pentru un anumit target laun preţ superior -aţă de concurenţă. :ceastă di-erenţiere poate -i simţită direct de consumatori lanivel de gust sau să aibă un impact psi#ologic ridicat.

(rasabilitatea trebuie să -ie parte integrantă a unei activităţi inteligente de mareting, pentru a crea asocierile necesare )n gndirea consumatorilor. ;e aceste principii devine evident cătrasabilitatea nu este doar o cerinţă legislativă adiacentă industriei alimentare, ci un conceptgeneral de business cu un impact maFor )n activitatea unei companii şi o Fusti-icare evidentă.

?n contetul )n care trasabilitatea este privită ca o modalitate de asigurare a controlului,calităţii şi e-icienţei unei activităţi, trasabilitatea este aplicabilă )n +omnia )n toate sectoareleeconomiei. %n-ormaţiile privind materiile prime, utili5area lor, produsele, pierderile, stocurile,etc., sunt necesare att )n industria alimentară, ct şi )n alte industrii care -urni5ea5ă produse-inite.


4/30

4

TR*&*+I,IT*TE* -RODU&E,OR *,IMENT*RE

*specte !enerale pri#ind trasabilitatea

on-orm %&' 2200"$2007, =trasabilitatea repre5intă capacitatea de a urrnăn istoricul,aplicaţia sau locaţia unui articol prin intermediul in-ormaţiilor inregistrate.J (rasabilitatea poate -i considerată )n patru contete, )n -iecare dintre acestea avnd o aplicaţie uşor di-erită$ pentru produse, trasabilitatea -ace o legătură )ntre materiile prime, originea lor,

prelucrarea, distribuţia şi locaţia lor după comerciali5are pentru date, trasabilitatea se re-eră la calcule şi date de4a lungul drumului calităţii

şi prin care se -ace legătura cu cerinţele calităţii de )nceput )n calibrare, trasabilitatea se re-eră la aparatura de măsurare a mărimilor -i5ice sau

proprietăţilor sau cu re-erire la materialele )nscrise )n standardele naţionale şi

internaţionale )n %( şi programare, trasabilitatea se re-eră la proiectarea şi implementarea

proceselor )n con-ormitate cu cerinţele unui sistem.on-orm : 6042006 : K ode :limentarius ommission3, prin

trasabilitate se )nţelege capacitatea de a urmări deplasarea unui produs aiimentar )n di-eriteetape speci-ice ale producţiei, prelucrării şi distribuţiei.

Cerinţele trasabilităţii

?n articolui 18 al +eglementăni 178/2002 a ;arlamentului niunii


5/30

5

Utilitatea sistemelor de trasabilitate

&isternele de trasabilitate interesea5ă consumatorii, producătorii şi procesatorii dealimente, precum şi puterea eecutivă a statului.

&istemele de trasabilitate sunt utile pentru consumatori deoarece$• -ac posibilă evitarea cu uşurinţă a unor alimente speci-ice şi ingrediente alimentare care

pot produce alergii, intoleranţă alimentară, respectiv a celor care nu corespund unuianumit stil de viaţă

• -ac posibilă ca alegerea să -ie eercitată )ntre di-erite alimente -abricate )n di-erite-eluri

• -ac posibilă proteFarea siguranţel alimentare prin recunoaşterea produsulul, )n ca5de necesitate.;rin urmare, sistemul de trasabilitate permite consumatorului să cumpere numai

alimentele sigure din punct de vedere al salubrităţii acestora.&istemele de trasabilitate sunt parte a sistemelor care -ac ca producătorii şi procesatorii$

• să respecte legislaţia )n vigoare )n domeniu• să ia măsuri prompte de a )ndepărta de pe piaţă produsele de calitate in-erioară şi care

nu )ndeplinesc condiţiile de siguranţă alimentară, apărndu4se )n acest -el reputaţia brand4ului

• să minirnali5e5e cantitatea produselor retrase de piaţă, prin urmare să minimali5e5ecosturile de recuperare, lic#idare, recondiţionare a produselor retrase de pe piaţă

• să diagnostic#e5e problemele de producţie care au condus la produse de calitate slabăsau nesigure şi să ia măsurile de remediere

• să minimali5e5e răspndirea bolilor la animale şi păsări• să proteFe5e lanţul alimentar de e-ectele bolilor anirnalelor•

să cree5e produse di-erite pentru piaţă prin modul )n care acestea sunt -abricate.&istemele de trasabilitate sunt de interes deosebit şi pentru guverne, ca parte asistemului care$

• proteFea5ă sănătatea publică prin retragerea produselor alimentare de la vn5are• aFută la prevenirea -raudelor atunci cnd anali5ele nu pot -i -olosite pentru

autenti-icare de eemplu, alimente organice3• controlea5ă bolile 5oonotice cum ar -i tuberculo5a, salmonelo5a, ence-alopatia

spongi-ormă bovină prin Airecţia de &ănătate :nimală a :*&L&: :utoritatea *aţională &anitară Leterinară şi pentru &iguranţa :limentelor3

• -ace posibil controlul cu privire la sănătatea oarnenilor şi animalelor )n ca5uri deurgenţe de eemplu, contarninarea solului, a materiilor prime3

• -acilitea5ă controlul epi5ootic şi en5ootic al boillor şeptelului prin• identi-icarea rapidă a surselor de boli şi contactelor periculoase• monitori5ea5ă/controlea5ă numărul de anirnale )n vederea acordării de subvenţii.


6/30

6

Tipurile de trasabilitate în interiorul unui lanţ de producţie

(rasabilitatea este di-erenţiată prin$ trasabilitatea internă, repre5entată de in-ormaţiile ce permit urmărirea produsului )n

cadrul unei )ntreprinderi sau companii trasabilitatea internă are loc atunci cnd

partenerii trasabilităţii primesc una sau mai multe materii şi ingrediente care suntsupuse procesării interne )n cadrul companiei, )ntreprinderii3. ;rocesarea internăimplică mişcare, trans-ormare, depo5itare, distrugere

trasabilitatea externă, repre5entată de in-ormaţiile pe care compania )ntreprinderea3 le primeşte sau -urni5ea5ă al tor membri ai lanţului alimentar, cu privire la un anumit produs

trasabilitatea lanţului alimentar, respectiv trasabilitatea dintre legăturile lanţului,atenţia -iind )ndreptată asupra in-orrnaţiilor care )nsoţesc produsul de la un punct allanţului la alt punct al acestuia, ast-el )nct trasabilitatea este etinsă pentru orice produs, )n toate etapele producţiei, prelucrării distribuţiei.

ornponentele trasabilităţii sunt următoarele$ trasabilitatea -urni5orului, repre5entată de totaiitatea )nregistrărlior şi docurnentelor

pe ba5a cărora se poate dovedi provenienţa tuturor materiilor prime, ingredientelor,aditivilor etc.

trasabilitatea procesului, repre5entată de )nregistrările reali5ate pe parcursui procesului te#nologic, care asigură posibilitatea identi-icării tuturor materiilor prime,ingredientelor, aditivilor etc. din care s4a obţinut un anumit produs şi a operaţillor pecare acestea le4au su-erit )n -luul te#nologic.

trasabilitatea dientului, prin care se asigură identi-icarea tuturor clienţilor produsului.

Caracteristicile sistemelor de trasabilitate

aracteristicile de ba5ă ale sistemelor de trasabilitate se re-eră la identi-icarea şiin-ormarea şi legătura dintre acestea, aceste caracteristici -iind comune tuturor sistemelor indi-erent de produs, producţie şi sistem de control. :tt produsele, ct şi procesele suntcomponentele c#eie ale sistemului de trasabilitate şi, )n legătură cu acestea, in-ormaţiile pot -iesenţiale şi aFutătoare.

%denti-icarea repre5intă abilitatea de a vedea obiectele care se deplasea5ă$ paleţi,ambalaFe mari cartoane3, unităţi de produs. el mai simplu miFloc de identi-icare estemarcarea cu un număr sau nurne )nscris pe entităţile )n mişcare. in pre5ent, se -olosesc maşinide rnarcare care pre5intă numeroase avantaFe$ vite5ă mare de manipulare

reducerea erorilor prin -olosirea )nregistrărilor pe #rtie sau de )nregistrare manuală mişcarea )ncărcăturii şi )mbunătăţirea logisticii simpli-icarea documentelor şi respectiv a datelor care intră )n calculatbr comanda şi plata electronică a produselor, ceea ce contribuie la reducerea erorilor şi la

creşterea e-icienţei.


7/30

7

Modalităţi de idenfificare a produselor

&uccesul unui proces de trasabilitate constă )n modalitatea de identi-icare a produselor şia in-ormaţiilor atribuite acestora.

&istemele de identi-icare sunt următoarele$

. coduri cu bare$ codurile cu bare repre5intă sisteme de repre5entare codi-icată ain-ormaţiilor care sunt apoi desci-rate automat. odi-icarea se -ace cu aFutorul ci-relor repre5entate sub -ormă de bare albe şi negre, cu grosimi di-erite, iar citirea codului se reali5ea5ăcu un scanner.

odul cu bare a -ost introdus iniţial )n &>: şi anada 17!3 sub denurnirea de odul>ni-orm de ;rodus >; M >ni-orm ;roduct ode3, cu scopul identi-icării articolelor comerciale.

?n 178, )n ni-orm ode ouncil3 şi


8/30

8

odul 8 este un cod trunc#iat pentru identi-icarea obiectelor, care seutili5ea5ă )n maga5ine. i-rele iniţiale sunt inlocuite de 5erouri ast-el )nct -ormatul să -ieidentic cu codurile 12, 1! sau 1.

odul 128 este un cod creat pe ba5a succeselor repurtate de sistemeleanterioare. :cest sistem măreşte cantitatea de in-ormaţie care poate -i codi-icată )ntr4un

cod de bare pentru a include şi in-ormaţii suplimentare, cum ar -i codurile loturilor,

Figura 1. Codul cu bare EAN-UCC-128

data producţiei, etc. :cest lucru poate -i reali5at prin introducerea de pre-ie adiţionale denumiteidenti-icatori de aplicaţie :i M :pplication %denti-iers3.

%denti-icatorii de aplicaţie -urni5ea5ă un standard desc#is care poate -i utili5at şi citit detoate companiile din lanţul alimentar, nu numai de compania care a reali5at codi-icarea iniţială.

&istemul se ba5ea5ă pe odul 128, un sistem compact, cu trei seturi de caractere :,

şi 3, care -acilitea5ă codi-icarea unui set de 128 caractere in -ormat :&%%. ?n setul decaractere , datele numerice pot -i repre5entate )ntr4un mod cu densitate dublă două ci-re suntrepre5entate de un singur caracter3.

Ae asemenea, eistă două trăsături independente de autoveri-icare, care reduc erorile detipărire şi scanare,

*1 este un caracter nepurtător de date, care urmea5ă )ntotdeauna caracterului cucare )ncepe codul de bare. :cesta permite scanerelor şi programelor de procesare să identi-icecodul ca -iind de tip 4128, ast-el )nct să eiste siguranţa că datele sunt prelucratecorect.

odul 4128 -igura 13 nu este utili5at la ieşirea din punctele de des-aceredeoarece scanerele )n u5 nu sunt capabile de a citi sau procesa in-ormaţia adiţională. %mportanţa

in-ormaţiei adiţionale se -ace simţită )n lanţul de aprovi5ionare, unde trasabilitatea produselor esteconsiderată esenţială.:plicate iniţial doar produselor, pentru a le identi-ica )n lanţul comercial, codurile cu bare sunt

utili5ate de cţiva ani şi pe parcursul prelucrării materiilor prime, din motive de trasabilitate.?n pre5ent, pentru reali5area codurilor cu bare se -olosesc identi-icatorii G(%* . Global (rade

%tem *umber M număr al articolului pentru comerţ global3, de5voltaţi de G&1, instituţie cereuneşte -osta ni-orm ode ouncii. %denti-icatorii G(%* utili5ea5ă


9/30

9

1 ci-re şi pot -i utili5aţi şi cu alte suporturi de date e. +%A3. :ducerea codurilor rnai scurte ia1 ci-re se reali5ea5ă prin adăugarea de 5erouri )n partea stngă a codului.

amilia de identi-icatori G(%* indude$• G(%*412 >;3• G(%*41!


10/30

10

?n +omnia, din 7 mai 2007, atribuirea de coduri cu bare prin sistemul G&1 se -ace cuaFutorul aplicaţiei 'A:E' L.2. :plicaţia este disponibila la adresa codaloc.gsl .ro , şi)ntmpină utili5atorul cu o inter-aţă prietenoasă, care uşurea5ă munca de -ormulare a cererii decoduri.

;entru solicitarea de coduri de identi-icare G&1, principalele etape care trebuie parcurse

sunt următoarele$• obţinerea unui pre-i G&1 pentru cornpanie• atribuirea numerelor• alegerea unei metode de editare a codului cu bare• selectarea mediului )n care se -ace citirea codului cu bare• alegerea tipului de cod cu bare• alegerea mărimii codului cu bare• -ormularea tetului asociat codului cu bare• alegerea culorii codului cu bare• alegerea locului )n care va -i plasat codul cu bare

• reali5area unui plan de calitate pentru codul cu bare.

(e#nologia codi-icării cu bare permite e-icienti5area operaţiilor de trasabilitate prin$ 3ite$ă de operare$ transmiterea automată a datelor către calculatoare se -ace de 6410

ori mai rapid prin intermediul scanerelor, dect )n ca5ul introducerii datelor manual. -reci$ie$sistemul codurilor de bare lucrea5ă cu grad de eroare etrem de scă5ut o

greşeală la ! milioane de operaţii, -aţă de ca5ul introducerii manuale a codurilor, )ncare se produce o eroare la ! sute de operaţii.

?nregistrarea -iecărui cod se -ace )n timp real, ceea ce -ace ca sistemul de gestionare astocurilor să poată -urni5a )n orice moment date complete, corecte şi actuale. nd -acturarea se ba5ea5ă pe codurile citite automat se elirnină sursele de erori, ceea ce elimină şi c#eltuielile

suplimentare generate de e-orturile de remediere a eroillor.e. produse livrate greşit3. *utomati$are$ -olosirea acestei te#nologii de stocare a in-ormaţiei o-eră posibilitatea

de asumare şi )ntrebuinţare a datelor )n mod automat )n circuitele industriale. Aeeemplu, depo5itarea materiilor prime sau a produselor -inite se poate -ace cu maimultă e-icienţă. &istemele de gestiune ba5ate pe codurile de bare pot indica imediatlocul unde se a-lă mar-a căutată. %mplementarea sistemului codurilor de bare creea5ă)n primul rnd economii de timp şi de personal. in timp, datorită monitori5ării eacte astocurilor, nivelul de siguranţă al acestora poate -i micşorat, lucru -oarte important, maiales )n ca5ul produselor perisabile, care necesită condiţii speciale de depo5itare.

Aomeniile )n care se utili5ea5ă colectarea automată a datelor utili5nd codurile cu bare sunt$a. in"entarierea stocurilor# miFloacelor -ie şi a obiectelor de inventar. &e reali5ea5ă prin

scanarea etic#etelor ataşate, indi-erent de ordinea de citire,obţinndu4se ast-el)nregistrarea lor.

b. gestiunea intr$nior# ieşirilor şi stocurilor de măr-uri din maga5ii şi depo5ite.'peraţia sereali5ea5ă prin scanarea etic#etelor şi introducerea automată a datelor colectate )nsistemul in-ormaţional

c. urm$rirea şi controlul %roduc&iel 'n punctele de lucru şi pe -lu. iecare operaţieeecutată poate -i )nregistrată prin scanarea codului asociat operaţiei, produsului saueecutantului, putndu4se urmări -luul şi ordinea de eecutare a operaţiilor

http://codaloc.gsl.ro/http://codaloc.gsl.ro/


11/30

11

d. monitori(area ")n($rilor mobile# 'n care ca5 se pot -olosi terminale portabile ce pot -iconectate la o imprimantă, reali5ndu4se ast-ei -acturarea in momentul livrării

e. controlul accesului# pre5enţa şi pontarea personalului in instituţii, societăţi comerciale, etc.:ccesul

f. se e-ectuea5ă pe ba5a unor legitimaţii speciale, care au )nscris un cod de recunoaştere.

g. transmisii de date 'n timp real cu aFutorul %ntemet4ului sau tele-oniei mobile.4. Identificarea pe ba$ă de frec#enţă radio $ +1A +adio rePuencI %denti-ication3,identi-icarea pe ba5ă de -recvenţă radio, este o -ormă a te#nologiei de captură de date şiidenti-icare automată :1A :utomated %denti-ication and Aata apture3, care se reali5ea5ă -ără-ir.

&istemele +%A +adio rePuencI denti-ication3 utili5ea5ă unde radio cu anumite-recvenţe 1!"95, 1!,6" D95, 1" D95 şi 2," G953 pentru a citi şi/sau modi-ica datele păstrate )n circuite electronice sau microcipuri, care, )n mod obişnuit, sunt )ncastrate )n plasticdur pentru a -orma o =etic#etă electronicăJ. &istemul +1A este alcătuit deci din transmiţător şietic#ete electronice +3.

Transmiţătorul transmite energie sub -ormă de unde radio prin intermediut unei antene.

nd undele )ntlnesc etic#eta +, aceasta emite un semnal radio care poate -i preluat detransmiţător şi decodat pentru a revela in-ormaţia conţinută. (ransmiţătorui poate -i)ncorporat )n di-erite tipuri de ec#ipamente, de la portaluri, scanere portabile similare cuscanerele pentru codurile cu bare, cntare şi c#iar mănuşi cu care muncitorii manipulea5ăambalaFele produselor alimentare.

Etic1etele eiectronice *engl. tags3 utili5ate pot -i de două tipuri$1. pasive, care operea5ă -ără o baterie internă şi care se -olosesc de energia aparatului utili5at

pentru citirea in-ormaţiei. Lirtual, etic#etele electronice din această categorie pot avea odurată de viată in-inită. Ain acest motiv şi pe considerente de costuri, acest tip de etic#etăelectronică este cel mai utili5at.

2. active, care sunt mai mari şi mai scumpe dect cele pasive şi care conţin o baterie

internă.


12/30

12

date privitoare la modul )n care s4au des-ăşurat. >n ast-el de eemplu )l repre5intă cartuşele de-iltrare Dillipore LiresolveQ *+, care integrea5ă o etic#etă +%A, )ntr4o po5iţie situată )n a-ara-luului de -iltrare, ast-el )nct procesul de -iltrare să nu -ie in-luenţat de pre5enţa ei şiindepărtarea ei să nu -ie posibilă. %n-ormaţille colectate de etic#etele electronice sunttrans-erate către dienţi prin intermediul cititorului de etic#ete +%A :ccu&D:+(Q, capabil să

citească şi să prelucre5e in-ormaţia pre5entă pe etic#etă. %n-ormaţia poate -i vi5uali5ată pe ecranulcititorului şi apoi tipărită.Aacă ec#ipamentele implicate )n obţinerea unui produs sunt legate la un calculator sau

o reţea de calculatoare atunci se poate$ reduce nevoia de a )nregistra manual in-ormaţia, ceea ce reduce posibilitatea de a greşi şi

)mbunătăţeşte productivitatea angaFaţilor. asigură monitori5area continuă a unui proces, -ăcnd posibilă corectarea oricărei devieri

inainte de a deveni critică. păstrea5ă )nregistrările )ntr4o ba5ă centrală de date, )n vederea colării şi anali5ei.

(e#nologia +%A a -ost utili5ată pentru prima oară )n timpul celui de al doilea ră5boi mondial,de către armata britanică, drept miFloc de di-erenţiere a avioanelor inamice de cele proprii care se

re)ntorceau la ba5ă sistemul de identi-icare =riend or oeJ ;rieten sau duşman3. ?n acest scop, peavioanele britanice -useseră montate transpondere. Aacă nu se primea semnal de răspuns, se ştia căse apropie un avion inamic.

?n ciuda evidentelor avantaFe de utili5are a acestei te#nologii )n industria alimentară,repre5entanţii lanţului alimentar au -ost iniţial reticenţi )n a o implementa, deoarece au considerat4o prea scumpă. ?n. plus, la momentul respectiv nu eistau standarde intemaţionale pentru acesttip de identi-icare.

?n pre5ent, preţurile nu mai repre5intă un obstacol etic#etele electronice pasive auun preţ de cca. " eurocenţi, )n timp ce cele active costă 10420 euro3, iar au creat RESin standard internaţional pentru sistemele +%A.

(ransmiţătorul +%A citeşte automat in-ormaţia conţinută de o etic#etă

electronică şi o trans-eră )ntr4o ba5ă de date.:vantaFul cu privire la trasabilitate este că, din momentul introducerii in-ormatiei )n ba5a de date, se poate -ace legătura )ntre aceasta şi produs, -ie )n cadrul ba5ei de date, -ie prin reactuali5area in-ormaţiei purtate cie, o anumită cutie cu produs, prin tipărirea unei noietic#ete de identi-icare a lotului cu cod de bare3 sau reactuali5area datei pe o etic#etăelectronică +%A3.

?ntr4un sistern de trasabilitate reali5at pe ba5ă de te#nologie in-ormaţională, nu estenecesar de a ataşa -i5ic codul de identi-icare a lotului de produs. a şi )n ca5ul sistemului cucod de bare, identi-icarea lotului este -ăcută )n cadrul ba5ei de date şi codul de identi-icareeste plimbat de4a lungul -abricii, pe măsură ce progresea5ă prelucrarea, iar acest lucru estemonitori5at de către ec#ipamentul legat la ba5a de date. &e recomandă )nsă ca produsul să

-ie etic#etat cu in-ormaţie de identi-icare sub -ormă de etic#etă de produs, ast-el )nct şilucrătorii să poată identi-ica produsul.

5. Marca6e comestibile. ;entru produsele alimentare, )n special pentru cele la care trebuiesă se ateste originea geogra-ică sau pentru cele care au su-erit un tratament deosebit, este utilsă se -olosească marcaFe biodegradabile invi5ibile, ce pot -i plasate direct pe sau )n matriceacomestibilă. :cest tip de marcaF, care poate -urni5a o cantitate de in-ormaţie la -el de mare precum un un cod cu bare, aduce industriei alimentare şi alte avantaFe.


13/30

13

?ntre avantaFele pe care un ast-el de marcaF le poate aduce se numără$ -urni5area dove5ii, )n orice punct al lanţului alimentar, că produsul este ceea ce indică

etic#eta plasată pe ambalaF -urni5area dove5ii că, la un moment dat, produsul a su-erit un anumit tratament

e. iradiere3

)nlocuirea protocoalelor de trasabilitate de tipul ,un pas )nainte, un pas )napoiJ,ceea ce determină ie-tinirea produsului datorită diminuării substanţiale ac#eltuielilor cu produsul respectiv.%nvi5ibilitatea marcaFului se obţine prin reducerea dimensiunilor lui la valori mai

mici dect puterea de re5oluţie a oc#iului uman 0," mm3. ;entru a putea -i aplicat direct pe/)naliment, marcaFt$il trebuie reali5at dintr4o substanţă comestibilă, general recunoscută saudovedită ştiinţi-ic ca -iind sigură pentru consum uman, substanţă care se amestecă cuaditivi acceptaţi, pentru a4i regla vite5a de descompunere spontană.

Aeoarece supra-aţa celor mai multe alimente este greu de a -i menţinută )ntr4o -ormăstabilă, necesară pentru a gă5dui un marcaF microscopic, in-ormaţia trebuie codi-icată pesupra-aţa rigidă a unei particule microscopice, de pre-erat cu -ormă plată, care se ataşea5ă

ulterior alimentului dorit. :ceste particule purtătoare ale marcaFului se ataşea5ă alimentelor )n diverse moduri prin$atracţie electrostaticăade5iune prin intermediul agenţilor de umidi-icare, a proteinelor sau lipideloramestecare cu un material, care, la rndul lui, este amestecat %nisau apiicat pe alimentul demarcat.

Detoda de ataşare a marcaFului se alege )n -uncţie de condiţiile )n care al%mentulva -i păstrat, ast-el )nct condiţiile de mediu temperatură, ume5eală3 sau transport să nu4ia-ecte5e gradul de aderare la aliment.

DarcaFele vor -i purtătoare de coduri. odurile binare sunt pre-erate celor analoage coduri care utili5ea5ă -orme, culori, materiale trasabile sau secvenţe de aci5i

nucleici3 pentru a stoca in-ormaţii, deoarece codurile binare sunt scrise, păstrate şi cititemai uşor de către maşiniie de codare/decodare. :cest l>cru devine mai evident pe măsurăce creşte cantitatea de in-ormaţie ce trebuie codi-icată, iar spaţiul de codi-icare rămnenesc#imbat sau se restrnge.

Daterialele pentru marcaFele comestibile pot -i celulo5a şi derivaţii acesteia precumşi acidul polilactic.

?n proiectarea marcaFelor comestibile pentru alimente, mărirnea lor constituie unelernent critic de design. u ct marcaFui este rnai mare şi cu ct trebuie plasaţi mai mulţi pe alimentul marcal, cu att ei vor -i mai uşor de identi-icat şi de citit. (otuşi, pentrualimente, dimensiunea şi masa marcaFelor trebuie să albă valori care să nu in-luenţe5e masasau tetura produsului marcat. ;entru a nu in-luenţa masa produselor, marcaFele nu

trebuie să dep ăşe ască 0,1 mas a sau volumul produsului marcat. ;entru a nu in-luenţatetura produselor, concentraţia marcaFelor trebuie aleasă ast-el )nct consumatorul să nudetecte5e nici un e-ect pe care l4ar putea avea asupra turbidităţii sau gustului apei distilate.ea mai scă5ută valoare a mărimii unui marcaF microscopic este determinată de cantitateade in-ormaţie pe care o poartă. Dărimea modelelor complee de pe polimerii termoplasticicomestibiii nu poate -i redusă sub Tm2 per bit de in-ormaţie. :ceasta este mărimea unuicerc cu diametrul de 1Tm plasat )n centrui unui pătrat cu latura de 2 Tm. >n .cod de bare ceconţine ci-re necesită 7 de biţi pentru repre5entare binară 10 1 este ceva mai mic -aţă de


14/30

14

273. DarcaFul trebuie să -ie asimetric ast-el incăt ordinea biţilor să poată -i determinată -ărăa -i necesară o anumită orientare a marcaFului către cititor spre eemplu, cu vr-ul )n sussau cu vr-ul in Fos3 şi să mărească cu cel puţin un bit nurnărul de biţi pe care marcaFultrebuie să4i poarte. >n marcaF reali5at din material biodegradabil va necesita cei puţin 200Tm2 de supra-aţă li5ibilă pentru a purta un cod de bare.

7. &istemele de identificare particulare. ;rint re acest e s isterne sunt menţionate$ +etoda de identificare "ascular$ a retinel# care se -ace prin uţili5area unei camere

digitale speciale. Detoda se ba5ea5ă pe -aptul că modelui vascular al retinei rămneacelaşi de la naştere pnă la moarte şi este unic pentru -iecare animal.

?n ambele ca5uri imaginile sunt trans-orrnate )ntr4o )nregistrare unică pentru -iecareanimal, care poate -i stocată ba5ă de date şi care poate -i conectată cu aite in-ormaţii inacelaşi mod )n care se -oloseşte etic#eta de identi-icare.

Testele A,N# care pot -i e-ectuate la animale )n oricare stadiu al vieţii, pe snge,carne, păr, salivă etc.


15/30

15

Aatorită utili5ării unor sisteme de mareri speci-ici, costul testelor :A* devine din ce )nce mai redus, )n vederea trasabilităţii animalelor.

Scanarea irisului este de asemenea -ăcută ca şi )n ea5ul precedent. Semn$turile o%tice. :cestea pot -i codi-icate pe rnateriale plastice in timpul -abricaţiei,

putnd -i citite )n lumină -luorescentă. in acest -el citirea pe orice loc al ambaiaFului

-urni5ea5ă aceiaşi identi-icare unică. Semn$turile c0imice. :cestea pot -i utili5ate )n acelaşi mod, =nasurileJ electronice

de5voltate putnd să permită ca semnăturile c#imice volatile să poată -i utili5ate.;entru materialele arti-iciale, indusiv ambalaFe, aceste semnături pot -urni5a aceiaşi

trasabilitate unică, ca şi cea cu :A*. (e#nologia semnăturilor c#imice este )ncă )n -a5a dede5voltare, iar costul actual al metodei este -oarte ridicat.

Componentele sistemului de trasabilitate internă

Etapele implementării %mplementarea unui sistem de trasabilitate internă este reali5ată cu aFutorui codurilor,

documenteior şi inregistrSări-or, modalităţilor de management a datelor şi. procedurii de retragerea produselor.Aeoarece unei companii i se cere nu numai să utiii5e5e un sistem de trasabilitate, ci şi să

-urni5e5e dove5i că -ace acest lucru, este esenţial ca sistemul să -ie docurnentat.?n maForitatea -abricilor, elemente ale sistemului de trasabilitate sunt deFa in operare ca

parte a altor proceduri ale companiei, cum ar -i ac#i5iţiile, asigurarea calităţii etc. ;rima etapă)n stabilirea unui sistem de trasabilitate documentat este de a anali5a procedurile şi operaţiilecurente pentru a stabiii ce elemente sunt deFa pre5ente şi a identi-ica unde eistă vreo de-icienţă)n trans-erul de in-ormaţii necesare pentru trasabilitate.

(ermenui de =operaţieJ este -olosit pentru a descrie toate cate.goriile de activităţi pe careo cornpanie le poate des-ăşura ca parte a rutinei 5iinice, ceea ce poate indude operaţii

te#nologice, activităţi de management, acţiuni de vn5are sau cumpărare, etc.?n vederea implementării unui sistem de trasabiiitate se vor parcurge mai multe etape.:cestea vor include$

!. Stabilirea unei ec0i%e administrati"e.


16/30

16

3. Confirmarea in situ.


17/30

17

identi-ica modul )n care a decurs congelarea, dar şi apartenenţa la acelaşi lot de ma5ăre.odurile vor permite identi-icarea părţii din lotul iniţial ce a -ost supus congelării prima, a douasau a treia parte3 şi setului de temperaturi corespun5ătoare ei, inregistrate la congelare. in plus,este de dorit să se )nregistre5e timpul de )ncepere a congelării, ast-el )nct să se poatădetermina durata de păstrare )n depo5itul re-rigerat.

Eem%lul 2. +eprelucrarea materialulul. ;rodusele care trebuie reprelucrate vor avea un istoricde procesare di-erit de restul lotului şi li se vor atribui coduri de identi-icare di-erite saumodi-icate, care vor -i utili5ate )n toate inregistrările asociate proceseior ulterioare.

?n ca5ul operaţiilor continue, se va )nregistra separat data şi ora la care un anumit lotintră şi iese din proces.

>n lucru esenţial ce trebuie )nţeles este că un sistem de trasabilitate nu necesită catoată in-ormatia legată de un anumit lot să -ie -urni5ată de produs prin intermediul etic#etei, cidoar dacă să -acă legătura cu in-ormaţia necesară. :cest lucru este reali5at )n mod obişnuit-olosind coduri de lot individuale unice care -ac trimiteri către )nregistrări.

?n practică, acest lucru poate -i reali5at -ie modi-icnd sistemele de )nregistrări scrise,deFa eistente, sau implementnd o te#nologie mai modernă, pe ba5ă de coduri de bare,

etic#ete de identi-icare pe ba5ă de -recvenţă radio, scanere şi sisteme computeri5ate.-rocedura de retra!ere a produselor

' importanţă crucială )n stabilirea unui sistem de trasabllitate este necesitatea utiii5ăriiin-ormaţiei privind produsui, in-ormaţie obţinută )n sistem, pentru a rec#ema orice produs carese găseşte că are potenţialul de a pune )n pericol siguranţa consumatorilor. Ain acest motiv,este esenţial ca o companie să aibă bine de-inită şi documentată procedura de retragere a produselor, ca parte a sistemului de trasabilitate.

:genţia de %nspecţie a :limentelor din anada a reali5at un model de procedură deretragere, care conţine nouă elemente. :cestora


18/30

18

urni5orii, pentru a -i in-ormaţi asupra oricărui produs care nu )ndeplineşte speci-icaţille,ast-el )nct să se poată lua măsuri adecvate.

Dass4media. Aacă produsul a -ost deFa vndut, va -i necesar de a in-orma consumatoriicu detalii despre produs şi riscul potenţial generat de consumuiUrm$rirea *trasarea6 %roduselor

>rmărirea produselor se -ace pe ba5a documentelor privind procedurile detrasabilitate care au -ost create de către companie. eli(area 'nregistr$rilor de a%ro"i(ionare şi distribu&ie

Ain )nregistrările privind trasabilitatea, o companie trebuie să -ie capabilă să determinece -urni5or a a-ectat materiile prime şi unde au -ost livrate produsele care au -ost obţinute dinacelaşi lot de materii prime. Ae asemenea, trebuie identi-icată persoana responsabilă decompilarea acestor liste.Stabilirea %rocedurii de retragere

a parte a acestei proceduri, trebuie de-inite diversele niveluri de răspuns lanecon-ormităţi. :cest lucru poate )nsemna de la rambursarea sau )nlocuirea produsului decalitate proastă la retragerea )ntregii cantităţi de produs eistente pe piaţă, )n ca5ul unui

incident care consti tuie un risc serios pentru sănătatea consumatorilor.?n eventualitatea unei retrageri de produs, este important să -ie stabilită o secvenţădară de evenimente, care să -ie parcurse. ;entru -iecare secvenţă trebuie să eiste o procedură scrisă care să detalie5e ce trebuie reali5at, cum şi de către cine. 7nregistrarea %roduselor retrase

Ain motive de responsabilltate, trebuie ţinute )nregistrări ale produseior retrase ast-el)nct să eiste siguranţa că toate produsele au -ost retrase din lanţul alimentar şi să se măsoaree-icienţa planului de retragere. inregistrările trebuie să indudă detalii despre produs, cantitatearetrasă, data retragerii şi a scoaterii produsului din lanţul aiimentar şi detalii cu privire la ce s4a-ăcut cu produsul. E"aluarea eficien&ei %rocedurilor de retragere

' practică bună de management e ca pe lngă reali5area procedurii de retragere săse evalue5e e-icienţa ei şi, dacă este oportun să i se aducă )mbunătăţiri.Testarea %lanulu i retragere

Aacă este necesară retragerea unui produs, este prea tr5iu să se descopere căsistemul nu -uncţionea5ă. Ain acest motiv, este important ca procedura de retragere să-ie testata periodic. :cest lucru poate constitui o parte a procedurii de veri-icare a trasabilitătiisau poate -i reali5at )n rnod regulat.

>n test simplu se reali5ea5ă prin selectarea unui cod de identi-icare a loturilor, dintre celede care se ştie că au aFuns la unitatea de des-acere, şi că au purces la declanşarea proceduriide retragere. :cest test va avea avantaFul că va testa procedura şi, )n acelaşi timp, va -urni5aeperienţă personalului şi4l va pregăti pentru rolurile individuale pe care le are de Fucat.

?nregistrările testului, problemele identi-icate şi acţiunile corective luate pentru a lesoluţiona, trebuie păstrate.

Documente "i înre!istrări

Aeşi un sistem de trasabilitate implică numeroase componente din alte sisteme demanagement, deFa implementate de o companie, se recomandă companiei să adopte politici proceduri separate, care sunt speci-ice pentru trasabilitate.


19/30

19

:cestea vor -orma planul de trasabilitate, care include următoarele secţiuni$.a. deciaraţie privind politica de trasabilitate, care detalia5ă #otărrea companiel de

a asigura trasabilitatea b. diagrama sau tabel cu -luul procesuluic. -işa de )nregistrare a anali5ei sistemului, care -urni5ea5ă un re5umat al procedurilor

utili5ate şi a re-erinţelor comune cu sisteme de rnanagement complernentared. procedura de retragere a produsului.?n plus -aţa de aceste proceduri scrise, care -ormea5a planul de trasabilitate, trebuie

păstrate )nregistrări re-eritoare la$%. audituri de trasabilitate reali5ate de )nsăşi cornpania sau de organi5aţii eterne, cum ar

-i autorităţi competente,clienţi etc.%%. probleme apărute, necon-ormitaţi şi acţiuni corective.

%%%. modi-icări ale sistemului urrnare a$ instalării de utilaFe/proceduri noi acţiuni corective cereridin partea dienţilor.

-osibilităţi de implementare în practică a sistemelor de trasabilltate

actorii c#eie pentru implementarea cu succes a unui sistern de trasabilitate )n industriaalirnentara sunt

• obţinerea, de la -umi5ori, a detaliilor despre materii prime şi ingrediente• identi-icarea loturilor individuale prin coduri de produs, ce se vor -olosi )n timpul ct

acestea se găsesc )n -abrica• păstrarea separată a loturilor att la prelucrare, ct şi )n depo5ite• asocierea coduriior de lot cu )nregistrările de prelucrare.

?n -uncţie de modul )n care se reali5ea5ă )nregistrările )ntr4un sistem de trasabilitate,deosebirn sisteme ba5ate pe )nregistrări scrise, sisteme ba5ate pe coduri de bare şi sisteme ba5ate pe te#nologia +%A.

;entru a urmari trasa3 in-ormaţia legată de un anumit produs, )ntr4un sistem de trasabilitate ba5at pe )nregistrări scrise, este mai inti necesar să se identi-ice =codul de identitate a lotuluiJal produsului -init, cod care trebuie clar indicat pe etic#eta produsului.

olosind codul de identi-icare a lotului, se consulta )nregistrările individuale de proces pentru a stabili istoricul procesului. :ceastă acţiune poate -i consumatoare de timp deoarece)nregistrările de proces sunt pastrate )n ordinea datei şi obţinerea unui anumit produs poate duramai mult de o 5i.

*umărul )nregistrărilor de proces, c#iar )ntr4un proces relativ simplu, poate -i mare, ceeace )nseamna că găsirea lor, eecutată manual, constituie o sarcină consumatoare de timp.:cţiunea poate -i rnai complicată dacă produsul -inal este reali5at din materii prime care provindin mai muit de.o sursă.

' metodă, care poate -i utili5ată pentru a simpli-ica procesul de urmărire ain-ormaţiei )ntr4un sistem ba5at pe )nregistrări scrise, este de a )nregistra toatein-ormaţiile de proces la un loc, pentru -iecare lot. :ceastă )nregistrare de =prelucrare alotuluiJ va urma produsul prin -abrică, pe măsură ce acesta este prelucrat. :colo undeloturile sunt amestecate, -işele de )nregistrare vor -i aiăturate unei noi -işe de )nregistrări,care va conţine noul cod de identi-icare al lotului şi toate )nregistrările de procescorespun5ătoare. :vantaFui unui ast-el de sistem este că in-ormaţia despre produs estedisponibilă pe o singură )nregistrare, care este comandată )mpreună cu codul de identi-icare


20/30

20

al produsului -inal.


21/30

21

Tabelul .:vantaFele şi de5avantaFele trasabilităţii reali5ate pe ba5ă de coduri de bare

ene-icille utili5ării unui sistem automat de )nregistrare a in-ormaţiei devin evidente)ntr4un proces te#nologic comple.0 altă variantă de reali5are a )nregistrărilor )ntr4un sistem de trasabilitate se ba5ea5ă pete#nologia in-ormaţională.

:vantaFele acestui sistem, comparativ cu a celorlalte două pre5entate anterior, se

găsesc enumerate )n tabelul ".

Tabelul .*#anta6ele "i de$a#anta6ele trasabilităţii reali$ate pe ba5ă de te#nologiein-ormaţională

:vanta Fe Ae5avantaFeU4 &istemul este -leibil oate -i ada tat ia nevoile s eci-ice ale *ecesită

utili5atorului . 4c#eltuieli de➢ ;ermite introducerea uşoară a in-orma iei şi minimali5ea5ă erorile. capital pentru➢ &istemul este compatibil cu sistemele portabile de scanare şi sistemele de

)nre istrare scrisă.ec#ipamente.

➢ urni5ea5ă in-orma ie detaliată din ba5a centrală de date.V ;oate -i introdus ca sistem simplu de control, care se poate apoi de5volta

)ntr4un sistem de roces o era ional )n toată -abrica.➢ )ncorporea5ă sisteme de management ale reţetelor, asigurnd

trasabilitatea completă a tuturor ingredientelor, controlul producţiei şi-urni5area de in-orma ii rivind mana ementul stocurilor

➢ ;une la dispo5iţie in-ormaţie )n timp real.➢ (rans-eră uşor in-ormaţie din ba5a de date către lanţui alimentar.

+e-erirea la )nregistrările scrise se -ace mult mai uşor )n această variantă de lucrudeoarece att ele ct şi codul de lot sunt asociate prin oră şi dată. Ae asemenea, programuleste capabil să organi5e5e in-ormaţia )n cadrul ba5ei de date pentru a -urni5a un raport de

:vantaFe Ae5avantaFe➢ %ntroducerea datelor se -ace uşor şi, ades, acest *ecesită c#eltuieli mari-ace cu aFutorul meniului,ceea ce minimali5ea5ă de capital pentru aparatură,

poten iale ale personalului şi maimali5ea5ă e-icien a pentru a implementaa -or ei de muncă, care va petrece mai pu in timp sistemul cu succes. :cestnre istrări. lucru este valabil )n s ecial

V %n-orma ia suplimentară poate -i introdusă prin acolo unde in-orma ia deaparatului portabil )nct )nregistrarea datelor despre proces este )nregistrată şi

rodusului, tem eratură etc., vor -i i ele incluse )n -i ele inte rată automat im reunădate. cu datele scanate.V iecare scaner oate -i utililat entru a colecta date din 5odurile cu barediverse etape ale procesului, ceea ce minimali5ea5ă imprimate pe #rtie sede ca ital i maimali5ea5ă utili5area a araturii din dotare. deteriorea5ă u or, ceea ce➢ a5a centrală de date permite ca datele să -ie uşor conduce la pierderea deutili5ate pentru controlul strategic a procesului in-orma ii.derulea5ă, contribuind la men inerea )nre istrărilor i < necesar să serapoartelor. implemente5e, )n paralel, un➢ Ais onibilitatea )n tim real a )nre istrărilor sistem de )nre istrări scrise,mbunătă irea controlului stocurilor i roceselor. ca re5ervă )n ca5ul a ari iei

V %n-orma ia oate -i descărcată )ntr4o ba5ă centrală dede robleme )n te#nolo ia

➢ %ntegrarea trasabilită ii, nu numai a asigurăriinivelul )ntregii -abrici.➢ (e#nologia in-orma ională şi ba5a de date pot -i

entru a rimi i transmite cu u urin ă datele selectate, att de la-urni5ori, ct i de la clien i, ceea ce asi ură trasabilitatea de4lungul )ntregului lanţ alimentar.


22/30

22

trasabilitate pentru orice produs selectat pe ba5a datei, tipului, -urni5orului sau codului de lot pentru materia primă adică trasabilitatea de la recepţie la livrare3. %n-ormaţia mai poate -iobţinută prin introducerea codului produsului -init şi identităţii dientului trasabilitate de la produs -init la recepţie sau trasabilitate inversă3.

:vantaFul )l repre5intă -aptul că aceste rapoarte pot -i obţinute de )ndată ce datele sunt

trans-erate )n ba5a de date. >n sistem ba5at pe )nregistrări scrise ar necesita o persoană pentru arevedea )nregistrările şi a urmări codurile de bare prin )nregistrări, pentru -iecare situaţie descrisă.&istemele de trasabilitate ba5ate pe te#nologie in-ormaţională necesită c#eltuielisemni-icative pentru ec#ipamentele speci-ice, dar acestea merită -ăcute de către )ntreprinderilemari.

Trasabilitate e'ternă

(rasabilitatea eternă permite urmărirea unui produs de4a lungul )ntregului lanţ alimentar,adică de la obţinerea materiei prime, pnă la consumator. ;entru a obţine acest lucru, estenecesar ca in-ormaţia deţinută de o companie individuală să -ie )mpărtăşită şi celorlalţi

participanţi din lanţul alimentar. :cest sc#imb de in-ormaţii se des-ăşoară )n paralel cu deplasarea produsului )n lanţul alimentar.+eali5area de sisteme de trasabilitate eternă e-iciente trebuie să depăşească unele

obstacole, cum ar -i$ A. Confiden&ialitatea comercial$# .deoarece in-ormaţia legată de produs este privită ca un bun

şi companiile sunt ades reluctante )n a -urni5a in-ormaţii despre el. 9. ldentificarea informa&iei necesare a fi transferate de-a lungul lan&ului alimentar. Ain totalul

in-ormaţillor legate de un produs, trebuie stabilite cele care sunt necesare pentru a asiguratrasabilitatea acestuia.

C. Com%atibilitatea informa&iei 'ntre sistemele de trasabilitate intern$ indi"iduale. ,. ,iferen&ele 'ntre cerin&ele legisiati"e %entru un %rodus %e diferite %ie&e.

(rasabilitatea eternă se reali5ea5ă prin intermediul sisternelor de trasabilitate independente sauintegrate.

&isteme de trasabilitate independente

>n sistem de trasabilitate independent se implementea5ă acolo unde companiile )şiasumă responsabilitatea pentru obţinerea in-ormaţiel necesare pentru trasabilitatea -urni5orilor lor şi transmiterea ei către dienţii ei. :cest trans-er de in-ormaţie )ndeplineşte cerinţele legaleminime din legislaţia europeană. >n ast-el de sistem este denumit =sistem )nc#isJ.

?ntr4un ast-el de sistern, o companie avnd ca obiect de activitate prelucrarea materillor prime alimentare se va asigura că obţine toată in-ormaţia necesară pentru identi-icarea-urni5orului şi codul -urni5orului de identi-icare a produsului. in cele mai multe ca5uri, acestiucru )nseamnă să se primească in-ormaţia despre produs sub -orma unei note de livrare,)mpreună cu etic#eta ataşată produsului,respectiv.

%n-ormaţia minimă care trebuie indusă pe etic#etă se re-eră la$ denumirea -urni5orului plus detalli privind contactarea lui3 descrierea produsului codurile produsului de la -urni5or data de producere


23/30

23

alte detalii cerute de legislaţie.

Ae eemplu, )n ca5ul )n care materia prirnă este carnea, se va deciara denumirea specieişi ţara de origine.

Aeşi posibil de reali5at )n această manieră, trans-erul in-ormaţiiior prin )nregistrări

scrise este considerat ine-icient, deoarece in-ormaţia trebuie introdusă in sistemul in-ormaţional al-iecărei companii care alcătuieşte lanţul alimentar. n mod simplu de a soluţiona această problemă potenţială este de a utili5a coduri de barestandardi5ate pe etic#etele produselor, coduri care pot -i uşor citite cu aFutorul scanerelor şitrans-erate )n ba5a de date a companiel. :ceasta este o abordare integrată a trasabilităţii, decare poate bene-icia )ntregul lanţ alimentar.

&isteme de trasabilitate inte!rate&istemele integrate, denumite şi sisteme =desc#iseJ di-eră )ntre ele prin nivelul de

integrare pe care4% implică. n ast-el de eemplu )l constituie sistemul de trasabilitate *utrace, implementat de

9endri Deat Group, -irmă componentă a companiei olande5e *utreco. &istemul, care iniţial erautili5at pentru auditarea independentă a sistemului de management de calitate implementatcon-orm %&' şi a cerinţelor distribuitorilor3 şi a sistemului 9:;, a -ost -ăcut public)ncepnd cu 200!, prin intermediul %nternetului. :st-el, consumatorii cărnii puse pe piaţă de9endri Deat Group pot să obţină in-ormaţii cu privire la -erma )n care a -ost crescut animalulsacri-icat, data sacri-icării, greutatea animalului sacri-icat, procentul de carne macră conţinut,grosimea muşc#iului şi grăsimii de pe spate etc.


24/30

24

&I/UR*N8* 9I &:N:T*TE* CON&UM*TORI,OR

Re!uli !enerale

Eegislaţia europeană asigură o protecţie ridicată şi uni-ormă a sănătăţii şi siguranţeiconsumatorilor. ;rodusele puse )n circulaţie pe piaţa internă trebuie să -ie con-orme cu cerinţelegenerale de siguranţă. >niunea n produs este considerat a -i sigur dacă respectă dispo5iţiile privind siguranţa prevă5ute)n legislaţia europeană sau, )n absenţa acestora, dacă respectă reglementările naţionale speci-iceale statului membru )n care este comerciali5at. ;rodusul este, de asemenea, considerat sigur dacăeste con-orm cu o normă europeană stabilită )n temeiul acestei directive. ?n absenţa unor ast-el dereglementări sau norme, con-ormitatea produsului este apreciată după cele de mai Fos$

1. normele naţionale -acultative care transpun alte norme europene relevante3,recomandările omisiei care stabilesc liniile directoare privind evaluarea siguranţei produselor3

2. normele statului membru )n care produsul este -abricat sau comerciali5at

!. codurile de bună practică )n materie de siguranţă sau de sănătate. starea actuală a cunoştinţelor sau a te#nicii". aşteptările consumatorilor )n ceea ce priveşte siguranţa.

Obli!aţiile producătorilor "i distribuitorilor;roducătorii trebuie să pună pe piaţă produse care respectă cerinţa generală de siguranţă.

?n plus, ei trebuie$

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001L0095:ro:NOThttp://europa.eu/legislation_summaries/consumers/consumer_safety/l32012_ro.htmhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001L0095:ro:NOThttp://europa.eu/legislation_summaries/consumers/consumer_safety/l32012_ro.htm


25/30

25

a. să -urni5e5e consumatorului in-ormaţii utile pentru a evalua riscurile inerente pre5entatede un produs, atunci cnd acestea nu sunt evidente )n mod direct

b. să ia măsuri adecvate pentru a evita aceste riscuri de eemplu, retragerea produselor de pe piaţă, averti5area consumatorilor, rec#emarea de la consumatori a produselor deFa-urni5ate etc.3.

Aistribuitorii au totodată următoarele obligaţii$ să -urni5e5e produse care respectă cerinţa de siguranţă generală să monitori5e5e siguranţa produselor introduse pe piaţă să -urni5e5e documentele necesare care garantea5ă că originea produselor poate -i

depistată.Aacă producătorii sau distribuitorii constată că un produs este periculos, trebuie să

noti-ice autorităţile competente şi, dacă este necesar, să colabore5e cu acestea.

Obli!aţiile statelor membre&tatele membre trebuie să se asigure că producătorii şi distribuitorii respectă obligaţiile

care le revin.


26/30

26

poate adopta deci5ii cu valabilitate de un an, cu posibilitatea de a le prelungi cu perioade deaceeaşi durată.

:ceste deci5ii pot )ndeosebi$• să impună cerinţe de siguranţă speci-ice• să inter5ică utili5area anumitor substanţe sau să

• oblige -abricanţii să ataşe5e avertismente pe produse.

-rocedura comiteteloromisia bene-icia5ă de spriFinul unui comitet de reglementare privind siguranţa

produselor de consum, atunci cnd sunt luate =măsuri de urgenţă@ şi deci5ii re-eritoare lastandardi5are.

omisia bene-icia5ă totodată de spriFinul unui comitet consultativ privind siguranţa produselor de consum pentru celelalte aspecte legate de directivă.

Transparenţa;ublicul trebuie să aibă acces la in-ormaţiile re-eritoare la riscurile pe care le pre5intă

produsele. &ecretul pro-esional este limitat la ca5urile Fusti-icate )n mod corespun5ător.

&i!uranţa produselor alimentare "i a 1ranei pentru animale

:cest regulament consolidea5ă normele aplicabile )n domeniul siguranţei alimentelor care circulă )n cadrul pieţei interne. ?n -apt, acesta stabileşte un cadru de control şi monitori5are a producţiei, de prevenţie şi de gestionare a riscurilor.

Ae asemenea, regulamentul instituie :utoritatea


27/30

27

%. condiţiile normale de utili5are%%. in-ormaţiile o-erite consumatorului

%%%. e-ectele probabile imediate sau )ntr5iate asupra sănătăţii%L. e-ectele toice cumulativeL. sensibilitatea speci-ică a anumitor consumatori.

:tunci cnd un produs alimentar care nu pre5intă siguranţă -ace parte dintr4un lot sau o şarFăde produse alimentare, se presupune că )ntregul lot sau )ntreaga şarFă nu pre5intă siguranţă.Ae asemenea, 1rana pentru animale identi-icată ca nesigură nu poate -i introdusă pe piaţă

sau o-erită animalelor de la care se obţin produse alimentare.

Responsabilitatea operatorilor'peratorii Z aplică legislaţia alimentară )n toate etapele lanţului alimentar, de la producţie

şi prelucrare pnă la transportul, distribuţia şi -urni5area alimentelor.Ae asemenea, operatorii trebuie să asigure trasabilitatea produselor )n toate etapele de

producţie, prelucrare şi distribuţie, inclusiv a substanţelor care intră )n compo5iţia produselor alimentare.

?n ca5ul )n care un operator consideră că un aliment este nociv pentru sănătatea umanăsau animală, acesta trebuie să iniţie5e imediat procedurile de retragere de pe piaţă şi să in-orme5e)n acest sens autorităţile competente. ?n ca5ul )n care s4ar putea ca produsul să -i aFuns laconsumatori, operatorul in-ormea5ă consumatorii şi rec#eamă produsele deFa -urni5ate.

*nali$a riscurilor alimentare:nali5a riscurilor pentru sănătate se e-ectuea5ă )n mai multe etape$ evaluarea, gestionarea

şi comunicarea riscurilor către public. :cest proces trebuie să se derule5e )n mod independent,obiectiv şi transparent şi să se ba5e5e pe dove5ile ştiinţi-ice disponibile.

?n ca5ul )n care anali5a indică eistenţa unui risc, statele membre şi omisia potaplica principiul precauţiei şi pot adopta măsuri provi5orii şi proporţionale.

-iaţa internaţionalăEegislaţia se aplică produselor eportate sau reeportate din >< )n vederea introducerii

pe piaţa unei ţări terţe, cu ecepţia ca5ului )n care ţara importatoare decide alt-el.>< contribuie la elaborarea standardelor te#nice internaţionale privind produsele alimentare şi#rana pentru animale şi a standardelor internaţionale )n domeniul sanitar şi -itosanitar.

*utoritatea Europeană pentru &i!uranţa *limentară EF&*Disiunea


28/30

28

crearea de reţele europene ale organismelor care activea5ă )n domeniul siguranţeialimentare.

&istemul de alertă rapidă&istemul de alertă rapidă


29/30

29

CONC,UGII

>niunea < s4a străduit să armoni5e5e aceste măsuri naţionale pentru a garanta cetăţenilor europeni acelaşi )nalt nivel de protecţie )n cadrul )ntregii pieţe unice.;olitica europeană )n materie de protecţie a consumatorilor are ca obiectiv protecţia sănătăţii, asiguranţei şi a intereselor consumatorilor, )n temeiul articolului 16 din (ratatul privind-uncţionarea >niunii niunea niunii niunea < privind siguranţa alimentară este aplicarea unei abordăriintegrate, de tipul =de la -ermă la consumator@, care să acopere toate sectoarele lanţuluialimentar$ producţia de -uraFe, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depo5itarea, transportul, vn5area cu amănuntul, precum şi importul şi eportul acestora.

&trategia asigură trasabilitatea produselor alimentare, c#iar dacă pentru aceasta estenevoie să se treacă graniţele )n interiorul >niunii. :st-el, comerţul se poate des-ăşura liber, iar consumatorii au la dispo5iţie o paletă variată de alimente din care pot alege. &tandardele )nalte de

siguranţă sunt importante pentru sănătatea consumatorului, iar acestea se aplică att produselor alimentare -abricate )n >


30/30

+I+,IO/R*FIE

1. anu, . şi col. < =Tratat de industrie alimentar$>- robleme generale ,

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	raluca-zegreanu
View:	254 times
Download:	0 times

Trasabilitatea Si Sanatatea

Documents