Date post: | 16-Jan-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | alexandrucimpean88 |
View: | 218 times |
Download: | 0 times |
Transportul internaţional de mărfuri
FACULTATEA DE INGINERIE LUCIAN BLAGA SIBIU MASTER LOGISTICA INDUSTRIALA
Coordonator ştiinţificProf. dr. ing. Mircea BADESCU - 2015 - Student
Cimpean Alexandru
Cuprins
Introducere
Cap1. Evoluţia transporturilor
Cap 2. Mijloacele de transport marfă
Cap 3. Principalele convenţii, acorduri şi documente folosite în transportul rutier internaţional de mărfuri
Concluzii
Introducere
Transportul mărfurilor reprezintă o componentă esenţială a procesului de producţie si presupune deplasarea componentelor şi a produselor atât în incinta fabricii, cât şi de la o unitate la alta.
Rapiditatea cu care se diversifică producţia de bunuri materiale determină modificări structurale în schimburile interne şi internaţionale.
Transporturile contribuie la:
• stimularea specializării regionale prin faptul ca transportul permite ca zonele sa se poată specializa în producţie;
• amplasarea activităţilor productive prin considerarea costului operaţiilor de transport;
• stabilirea costurilor producţei prin considerarea cheltuielilor cu transportul.
Principalele tipuri de transport sunt:
• feroviar (locomotive, vagoane);
• rutier (auto propulsate sau remorcate);
• naval (cargouri, remorchere);
• aerian (avioane cargo sau mixte);
• neconvenţionale (prin conducte, prin sisteme de reţele de transport de înaltă şi joasă tensiune, dar şi transport informatic).
• combinate (cale auto-feroviara, auto-naval etc).
Cap1. Evoluţia transporturilor
Evoluţia transporturilor a fost impusă de dezvoltarea mereu ascendentă a factorilor de producţie.
O influentă decisivă asupra dezvoltării transporturilor a avut-o, de exemplu, inventarea maşinii cu abur, care a facilitat apariţia căilor ferate, a navigaţiei cu ajutorul navelor maritime şi oceanice puse in mişcare prin forţa aburului.
Cap 2. Mijloacele de transport marfă
Transportul feroviar
Transportul feroviar efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor cu ajutorul mijloacelor de tracţiune (locomotivele) şi a mijloacelor tractate (vagoanele) care circulă pe trasee fixe şi pe căi ferate.
Transportul pe calea ferată necesită investiţii mari comparativ cu cel auto. Astfel, investiţiile pentru construcţia unei căi ferate sunt de 3 ori mai mari decât cele pentru construcţia unei şosele.
Comparaţie a transportului feroviar de marfă, pe regiune şi ţară, 2010
Ţară 1000 tonă-km /
PIB (mil. euro)
România 538
EU25 45
EU15 31
Bulgaria 440
Cehia 334
Ungaria 174
Polonia 349
Slovacia 538 Sursa: Eurostat
Transportul rutier
Revoluţia industrială şi dezvoltarea masivă a comerţului a dus la îmbunătăţirea stării drumurilor şi la realizarea mijloacelor de transport performante.
După cel de-al doilea Război Mondial, pe măsura dezvoltării şi modernizărtii rutiere, a creşterii schimburilor economice dintre state, s-a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizaţii a transportatorilor, care să apere interesele membrilor săi.
Aceasta s-a realizat în 1948, când a lua fiinţă, la Geneva - Uniunea Internaţională a Transportatorilor Rutieri (IRU).
Actul de constituire a IRU a fost semnat de delegaţiile naţionale din 8 ţări europene: Belgia, Danemarca, Franţa, Anglia, Norvegia, Olanda, Suedia, Elveţia. Ţara noastră a aderat la IRU în 1963.
Transportul naval
Transporturile maritime şi fluviale sunt modalităţi mult mai ieftine faţă de cele feroviare, aeriene sau auto, ca urmare a cheltuielilor pentru investiţii mult mai reduse, în vederea dezvoltării infrastructurii.
Activitatea de transport ce se desfăşoară pe lacuri, râuri, fluvii, canale poartă denumirea de navigaţie interioară sau fluvială, iar cea care se desfăşoară pe mări şi oceane se numeşte navigaţie maritimă.
Transportul aerian
În 1946 a fost înfiinţată Întreprinderea de transporturi aeriene romano – sovietica TARS (Transporturi Aeriene Romano – Sovietice), iar în 1954 TAROM (Transporturile Aeriene Române), urmată de compania LAR (Liniile Aeriene Romane) în 1975, ce au avut un rol important în transporturile de marfă şi pasageri. Flotele de aeronave destinate traficului comercial, pe ţară
(2008)
Ţară Număr de aeronave
Bulgaria 58
Cehia 62
Ungaria 47
Polonia 83
România 34
Slovacia 29Sursa: MTCT
În traficul aerian de mărfuri se utilizează noţiunea de fracht aerian.
În accepţiunea Asociaţiei de Transport Aerian Internaţional,
fracht aerian este categoria de trafic care cuprinde toate articolele ce se transportă cu aeronavele pe bază de tarife, exceptându-se excedentul de
bagaje al călătorilor.
Transportul containerizat
Considerat unul dintre cele mai eficiente mijloace de transport pentru marfă la nivel mondial, transportul containerizat ar putea deveni, în următorii ani, o alternativă viabilă și în partea de Est a Europei. În această regiune, spun specialiștii în domeniu, invesițiile în proiecte care să dezvolte acest tip de transport nu au fost foarte susținute în ultimii ani.
Cap 3. Principalele convenţii, acorduri şi documente folosite în transportul rutier
internaţional de mărfuri
Printre cele mai importante conventii:
• CONVENŢIA C.M.R.-„Convenţia referitoare la contractul de transport de mărfuri pe şosele”
• CONVENŢIA T.I.R.- „Convenţia vamală, referitoare la transporturile internaţionale de mărfuri sub acoperirea carnetului T.I.R.”.
• ACORDUL A.T.P. „Acordul cu privire la transportul internaţional de produse perisabile”
• ACORDUL A.D.R.-„ Acordul cu privire la transportul rutier de marfă periculoase”.
• ACORDUL A.E.T.R.-„Acordul European privind regimul de lucru al echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale”.
• CONVENŢIA C.E.M.T.
Concluzii
Prezentarea detaliată a tipurilor de transport, cu avantajele şi dezavantajele lor ne conturează toate posibilităţile de degradare ale produselor.
Dacă pe parcursul transportului mărfurile se deteriorează sau se constată lipsuri cantitative din cauza condiţiilor improprii, transportatorul este obligat să suporte consecinţele legale, fiind răspunzător pentru realizarea transportului, în bune condiţii, la destinatar.
Bibliografie
1. Ileana Răducanu, “Avarii şi pierderi în transportul maritim”, Revista de Comert, nr.11, noiembrie 2001, pag.36;
2. Orga Dumitriu-Gina, “Răspunderea juridică în contractul comercial de transport de mărfuri”, Editura C.H.Beck, aprilie 2008;
3. Caraiani Gheorghe and Rusu Liliana, “Transporturi, expediţii şi asigurări internaţionale”, Editura Lumina Lex, noiembrie 2004;
*** http://epp.eurostat.ec.europa.eu*** www.statistica.md*** www.aticmd.md*** http://www.euload.com*** http://ro.wikipedia.org