Publicaţie lunară Publicaţie lunară nr.12 nr.12 Vineri, 24 Mai 2013 Vineri, 24 Mai 2013 12 Pagini 12 Pagini Preţ1 leu Preţ1 leu www.ziarulincomodvj.ro www.ziarulincomodvj.ro Din isprăvile lui Vochiţoiu: furt de apă şi răzbunări personale Propune proiecte despre care ştie că nu vor trece, dar dau bine ”la prostime”, la oamenii înnebuniţi după ”domnul Dan”, care-l aşteaptă ca pe al doilea Mesia. În tot acest timp, eroul nostru, Haralambie Vochiţoiu – ajuns senator de Valea Jiului – propune reducerea tarifului la apă, în timp ce – atenţie! <<< Pag. 5 Discipolii lui Popilean vând vise despre fondurile europene Într-o ţară în care rata de absorbţie a fondurilor europene este foarte mică, unele societăţi câştigă bani frumoşi din prostirea propriu-zisă a celor care ar dori să-şi dez- volte micile afaceri pe fonduri nerambursabile. În timp ce Gheorghe Popilean , unul dintre cei mai căutaţi escroci din România, cere sute de euro oamenilor creduli promiţându-le că vor deveni consultanţi în privinţa fondurilor europene, alţii au ridicat înşelătoria la rang de artă. Cu acte. De exem- plu, Centrul de Elaborare Proiecte Unionale (CEPU) din Târgu Mureş vinde vise patronilor întreprinderilor mici şi mijlocii, până-i prinde în plasă. <<< Pag 6-7 Fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, groparul celei mai importante firme de utilaj minier <<< Pag. 3
Transcript
Publicaţ ie lunarăPubl icaţ ie lunară ���� nr.12 nr.12 ���� Vineri , 24 Mai 2013Vineri , 24 Mai 2013����
Într-o societate în „care pe care”explică înaintarea prin datul decoate spre succes, înrăirea indivizilore o consecinţă normală, marea partea lumii fiind, precum în politică,mereu în opoziţie. În completareaacestei fraze cu iz general şi dema-gogic, vin cu un exemplu auzit, real,referitor la un profesor universitarcare le-a mărturisit cu francheţestudenţilor săi cum că nuintenţionează să-i înveţe carte, pentruca ulterior aceştia să-i ia pâinea.Altfel spus avem un subiect presupusblamabil, în persoana dascăluluicababil să-şi asume declaratexercitarea „de mântuială” a profe-
siei, dintr-un reflex instictiv curădăcini în securitatea, siguranţa şistabilitatea propriului loc de muncă.Doresc să ne gândim puţin, acum,cât de incriminabil este acest profe-sor şi să disecăm puţin afirmaţia sa.
Să începem cu clişeele: profesorul este
cel care transmite generaţiilor tinere
cunoştinţele sale bătătorite în timp, ace-
leaşi şi aceleaşi cunoştinţe, încontinuu.
Avem cuplul profesor-elev care, aşa cum
familia este definită nucleul societăţii, este
nucleu al educaţiei, procesului instructiv
educativ instituţionalizat, condus de dascăl
şi acceptat, însuşit de tânăr. Profesorul
oferă, elevul absoarbe. Şi tot profesorul
este cel care influenţează, determină
gândirea elevului, suscită dezvoltarea
imaginaţiei, memoriei, inteligenţei şi per-
sonalităţii elevului. Ce rol educativ să
stoarcem, aşadar, din exemplul mai sus
prezentat, cu profesorul ce le pune în
vedere studenţilor săi cum că doar nu-i va
învăţa carte, pentru ca mai apoi aceştia să-i
ia pâinea? Eu traduc astfel spusele profe-
sorului: „nu sunt ipocrit, sunteţi pe cont
propriu, asta e o luptă de clasă, iar noi nu
suntem aliaţi. Nu vă închipuiţi, aşadar, c-
am să vă pun eu în mâini armele cu care să
mă doborâţi, chiar dacă unii dintre voi m-
ar pune la pământ şi cu mâinile goale.
Pâinea mea e profesoratul şi n-o împart cu
nimeni, hrăniţi-vă cu firimiturile cunoaş-
terii mele, dar nu vă-nchipuiţi c-am s-o
împart frăţeşte cu voi. Dacă viaţa e o luptă,
e logic că n-am să investesc în artileria
duşmanului, care duşman al meu, în circul
ăsta al supravieţuirii profesionale, eşti tu,
tinere, cel care îndrăzneşti a râvni la
pâinea mea. Să continuăm, deci.”
Nu sunt oripilată de afirmaţia profe-
sorului, ba chiar mă încântă impactul
spuselor lui asupra celei care a povestit-o
mai departe. Contrar impulsului prim de a
categorisi profesorul în cauză „ce
dobitoc!”, acesta, indiferent cât de meritu-
os ar fi, sau cât de egoist, derapat de
moralitatea şi etica profesiei sale, a dat o
lecţie preţioasă studenţilor săi, una pe care
alţi dascăli n-ar îndrăzni în ruptul capului
s-o enunţe în faţa unui auditoriu ce
însumează o posibilă mână de viitori pre-
tendenţi ai catedrelor lor. Profesorul nos-
tru, oricât de dobitoc ar fi în general, prin
spusele cu care şi-a indispus studenţii, şi-a
asumat public poziţia „en
garde” din şubredul post ce-
l ocupă, a fost sincer şi prin
însăşi afirmaţia sa şi-a tratat
studenţii de la egal la egal,
fără molipsitoare excese de
superioritate atât de întâl-
nite în mediul academic.
Avem, pe de altă parte, o
fată care relatează afirmaţia
profesorului său în termeni
incriminatori, cum că uite
ce profesor tâmpit am şi ce
a îndrăznit să spună. Să tra-
duc, altminteri, şi spusele
ei: „uite ce a spus cutărică
profesor. Prin urmare, dacă nu am să
reuşesc, de vină va fi el, profesorul care nu
a vrut să mă înveţe. Dacă am să rămân o
proastă, de vină a fost el, profesorul, care
nu m-a ajutat să mă deştept. E un dobitoc,
merită expulzat din învăţământ, cu alde
ăştia se alege praful de viitorul nostru; ei,
dascălii, sunt coechiperii noştri şi da, tre-
buie să ne dea mură-n gură şi, chiar dacă
nu ne înfruptă decât cu câte un sfert de
mură din mormanul lor, să pretindă, totuşi,
că o fac, altfel sunt răi. Mai bine să nu
spună pe faţă ce gândesc, să nu indice spre
vulnerabilitatea poziţiei lor scurt şi cinic,
mai degrabă să fie făţarnici şi să ne ali-
menteze iluzia cum că trăim într-o lume
bună şi frumoasă în care toţi putem avea şi
carte şi parte, iar când va fi să dăm cu
capul de ziduri, bariere şi probleme, să
putem argumenta cum că n-am văzut, n-
am ştiut, n-am crezut.”
Şi iată-ne, în cele din urmă şi pe noi,
cei ce digerăm întâmplarea asta căreia îi
vom atribui un caracter izolat, nefericit
pentru unii, trebuincios sau nicicum pentru
alţii. Faptul nu mi-a fost relatat direct de
către studenta în cauză, însă dacă mi-ar fi
povestit personal, cu apel spre compasiune
şi părere de rău, i-aş fi răspuns, fără a ali-
menta argumentări din partea ei: „pe scurt,
n-ai înţeles nimic din lecţia profesorului
tău, fată dragă”.
Asa, şi?
Claudia NICHIŢELEA -
http://cudileata.wordpress.com/
Sorin SandaClaudia NichiţeleaValter CojmanAna Maria ZilaiRomwald Chezu
Manual de îngropat afa-ceri altă dată prospere şide vânzare a lor la fiervechi.
Cam la asta se rezumă ce s-aîntâmplat la UMIROM după pri-vatizarea societăţii de către fos-tul FPS. SC "Umirom" SA a fostcumpărată în anul 2000 de fos-tul prefect PSD al judeţului,Aurelian Serafinceanu, pentru 7,9 miliarde lei vechi, dar şi astaîn tranşe. Serafinceanu promitearedresarea societăţii, care înreg-istra datorii la bugetul de stat,dar în schimb a ales să oîngroape definitiv. "Umirom"avea datorii încă de la privati-zare, iar în timp nu a reuşit să seredreseze, în ciuda contractelorde sute de miliarde încheiate cuCompania Naţională a Huilei(CNH) Petroşani, mai ales pevremea în care Serafinceanu eraprefect de Hunedoara. Din cauzadebitelor foarte mari către stat,în anul 2004 a fost instituitsechestru asigurător pe bunurilemobile şi imobile ale uzinei,care au fost apoi scoase la lici-taţie. Firma a intrat pe rând înreorganizare, în lichidare, în fal-iment, iar apoi a dispărut. Ca săne facem o idee despre dimensi-unile acestei afaceri, putem săcomparăm datele vremii, rapor-tat strict la salariaţi. În 1977, întimpul grevei minerilor, la uzinade utilaj minier lucrau 3.166
salariaţi, din care 2.950 munci-tori productivi şi auxiliari şi 216personal TESA. După privati-zarea cu cântec, numărul salari-aţilor s-a redus drastic, iar ceicare mai aveau încă un loc demuncă se gândeau cu groază laziua de mâine. Muncitoriipovesteau că veneau la lucru şise uitau în primul rând dacă maiau utilajele la care lucrau, pen-tru că toate erau duse la fiervechi şi vândute pe bani care nuau mai fost niciodată reinvestiţipentru salvarea societăţii. Artrebui precizat că UMIROM, pevremea când purta numele de“Atelierele Centrale Petroşani” afost “maternitatea” ColoaneiInfinitului a marelui sculptorConstantin Brâncuşi, realizatăaici în 1937. Documentele şischiţele celebrei opere expuse laTârgu Jiu ar fi trebuit, cel puţinla nivel declarativ, să fie găz-duite într-un muzeu amenajatchiar în incinta UMIROM.Proprietarul uzinei, fostul pre-fect Aurelian Serafinceanu,promitea public, în 2001, că vaînfiinţa la Petroşani MuzeulColoanei lui Brâncuşi. Nunumai că acest lucru nu s-aîntâmplat, dar din vechea fab-rică s-a ales praful. În mareparte, vechile ateliere au fosttăiate şi vândute la fier vechi. Înlocul lor ar fi trebuit să răsară omândreţe de centru comercial,unic la nivelul Văii Jiului, dar şi
acesta este un proiect pe care s-a aşternut praful.
Afaceri generoase cu stat-ul din fotoliul de prefect
Aurelian Serafinceanu nu astat cu mâinile în sân şi a profi-tat din plin de notorietatea sau,mai ales, puterea politică. Întimp ce îngropa UMIROM-ul,care s-a prăbuşit sub povaradatoriilor, trecea obiectul deactivitate pe alte firme, înfi-inţând Consorţiul Gerom. Chiardacă în acte nu figura printreacţionari şi se prevala deseori deacest aspect, patronatul real erade notorietate. Iar asta însemnacontracte grase plătite cu gen-erozitate de la bugetul de stat,pentru marfa care nu odată aveacalitate îndoielnică. CNH erapractic îngenuncheată de puter-nicul om politic de la aceavreme şi puţini erau cei careavea curajul să spună lucrurilorpe nume. Fostul ministru alIndustriilro şi Resurselor, DanIoan Popescu, a fost primul carea tăiat în carne vie şi, după acci-dentul de muncă de al Vulcandin august 2001 a decis interz-icerea relaţiilor comerciale cufirmele intermediare aflate înanchetă şi respectiv dovedite afi desfăşurat activităţi gencăpuşă, printre care şiUMIROM, care îşi trăia fără săştie ultimele zile, şi SC GEROM
INVEST SA. Ancheta s-a final-izat, măsurile au fost preapuţine, iar Gerom s-a reîntors înschemă. Cu moştenireaUMIROM şi practicile nou –dobândite, firmele controlate deSerafinceanu au rămas racordatela banii minerilor. Organele decercetare penală au avut în lucruun dosar legat de livrarea depiese uzate la ExploatareaMinieră Livezeni de către doidintre partenerii "strategici" aiCompaniei Naţionale a Huilei,unul dintre ei fiind SC "GeromInvest" SA Petroşani. Faptele s-au petrecut în anul 2004 şi aufost descoperite de Corpul deControl al CNH, care a înaintatulterior dosarul către PoliţiaPetroşani. Prejudiciul a fost cal-culat la acea vreme la 370 demilioane de lei. Procurorii austabilit că vinovaţi erau doiangajaţi ai EM Livezeni, care aufost acuzaţi de neglijenţa în ser-viciu. Tot Gerom Invest a fostimplicată într-un scandal legatde livrarea unor piese vechi, deaceastă dată la EM Paroşeni, în2003. În baza unui contract fermîncheiat de CNH cu patronatulfirmei, la Paroşeni au fost adusemai multe repere pentruhidraulică de forţă de la com-plexurile mecanizate SMA,complexuri aflate deja în funcţi-une. Reperele miniere au fostînsă refuzate din cauză căprezentau oxidări exterioare evi-
dente. Piesele au fost desfăcutebucată cu bucată şi testate pestandul propriu al CNH înprezenţa membrilor Corpului deControl, iar în urma acestei pro-ceduri, s-a descoperit că, pelângă oxidarea evidenta, pieselemai fuseseră folosite. "AcarulPăun" a fost, de această dată, unangajat al societăţii care a livratpiesele.
Cântecul de lebădăŞi, totuşi, în ciuda con-
tractelor suspect de avantajoase,firmele Consorţiului Gerom nuau ştiut să-şi păstreze supre-maţia pe piaţa care le primeachiar şi fierul vechi plătit la preţde utilaj nou, şa cum s-a doved-it. Acum vorbim despre un ade-vărat declin, iar relaţii comer-ciale cu actuala Societate aHuilei sunt tot mai puţine. Edrept, şi obiectul de activitate alfostei uzine de utilaj minier s-atot restrâns şi a rămas la doarcâteva produse. “Vorbim despreo decădere şi pentru faptul că eiproduc doar pentru noi. Nu aureuşit să-şi găsească alte pieţede desfacere, iar la noi este orestrângere de activitate. S-aurestrâns capacităţile de pro-ducţie, s-a diminuat personalul,iar necesarul nostru este maimic”, a explicat directorul SNHPetroşani, Nicolae Drăgoi.Potrivit datelor oficiale, Gerommai livrează acum minelor dinValea Jiului stâlpi şi grinzi pen-tru susţinerea mecanizată, trans-portoare sau piese de schimbpentru vasele de extracţie.Administraţia minieră s-aîndreptat şi spre alte pieţe, cumeste cea de profil din Polonia,de unde s-au achiziţionat com-binele miniere, echipament saucăptuşeală de fricţiune pentruinstalaţiile de extracţie cu roatămotoare sau cabluri electrice.Până la urmă, este o licitaţiedeschisă pentru orice ofertant,iar preţul şi calitatea primează.Ce spune Aurelian Serafinceanudespre decăderea uzinei şi aafacerii patronate de el? Greu despus, pentru că este de negăsit.În schimb, am stat de vorbă cureprezentantul Gerom, MichaelMelczer, care a refuzat să vor-bească despre UMIROM, pemotiv că sunt “destul de apăsă-toare” problemele curente ca sămai vorbească “despre trecut”.“Din păcate niciun domeniu dinţara asta nu merge bine la acestmoment. Noi nu facem notă dis-cordantă din acest peisaj, dinpăcate. Ca încă mai suntem simergem înainte, este o minune.Aici se încheie comentariulmeu”, a declarat Melczer.
Carmen COSMAN – Ziarulde Investigaţii
(www.ziaruldeinvestigatii.ro
FFoossttuull pprreeffeecctt ddee HHuunneeddooaarraa,, AAuurreelliiaannSSeerraaffiinncceeaannuu,, ggrrooppaarruull cceelleeii mmaaiiiimmppoorrttaannttee ffiirrmmee ddee uuttiillaajj mmiinniieerrFostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, a trecut cu buldozerul peste istoria fostei uzine de reparare şiproducere a utilajului minier, UMIROM SA. A muls Compania Naţională a Huilei Petroşani cât a putut prin firmacumpărată în rate, pe care ulterior a tăiat-o şi a vândut-o la fier vechi. Afacerile au fost continuate pe o altă firmă aconsorţiului Gerom controlat de Serafinceanu, dar nici aici lucrurile nu merg deloc bine.
„Eu am câştigat procesul aflatpe rolul Tribunalului Hunedoara,pe care l-am intentat împotrivaIPJ Hunedoara. Dacă nu vor facerecurs, vor trebui să mă repună înfuncţie şi să-mi plătească salariiledin toată această perioadă de ladestituirea mea până în prezent.Dar având în vedere că şeful IPJHunedoara, Gabriel Liviu
Dumitru nu ţine cont de hotărâriale Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie (ÎCCJ), nu-mi fac marisperanţe în ceea ce mă priveşte”,a declarat Iustinian Ivanciuc.
Fostul agent de poliţie maiprecizează că le-a făcut plângerepenală la Direcţia NaţionalăAnticorupţie inspectorului şef alIPJ Hunedoara şi fostului coman-dant de la Poliţia Lupeni, pentruabuz în serviciu.
„Pot să spun că acum, la DNA,domnii Liviu Gabriel Dumitru şiRomeo Amurăriţei au plângerepenală pentru abuz în serviciu.Romeo Amurăriţei mai are undosar penal pentru lovire, ultraj şitâlhărie la Parchetul de pe lângăCurtea de Apel Alba Iulia şi încare nu s-a făcut nimic de anultrecut.
De asemenea, mai am un pro-ces civil la Deva, în care m-amîndreptat împotriva medicilorPoliaMatyus şi Emil Albu, dincadrul Direcţiei Medicale a IPJ
Hunedoara, pentru că înperioada iunie şi iulieanul trecut au refuzat să-mi vizeze concediilemedicale. Planurile aufost făcute în aşa felîncât în una dintre acelezile, domnul LiviuGabriel Dumitru a sem-nat sancţiunea adminis-trativă de destituire dinfuncţie, precum şi docu-mentul prin careîncetează raporturile deservici, document pe careeu nu-l am nici acum”,mai spune IustinianIvanciuc.
Inspectorul şef al IPJHunedoara a precizat că nudoreşte să facă vreun comentariureferitor la faptul că există oplângere penală pe numele lui laDNA.
„Nu comentez în niciun fel.Cât despre destituirea din funcţie,această decizie a fost luată de un
consiliu de disciplină, nu a fostluată de mine. A fost o procedurădisciplinară, care a urmat niştepaşi. Cu siguranţă vom facerecurs”, a declarat Liviu GabrielDumitru.
Anul trecut, în luna iulie, ofi-cialii IPJ precizau că IustinianIvanciuc a fost destituit din
funcţie „ca urmare a unor abateridisciplinare, pe care acesta le-acomis.
El s-a prezentat la Poliţiamunicipiului Lupeni, acolo undeşi-a predat insigna şi legitimaţia.Ulterior, s-a prezentat la Poliţiamunicipiului Petroşani şi adeclarat că ar fi fost agresat decătre şeful Poliţiei Lupeni”.
Anamaria SANDA
Poliţistul agresat de comandanta câştigat primul proces cu IPJ
Unul dintre păgubiţi, Constantin Buţă,din Lupeni, nu-şi mai primeşte pensiaîntreagă din decembrie, anul trecut. Pânăîn prezent, i-au fost luaţi 3.400 de lei, val-oarea totală a sumei ridicându-se la 4.900de lei.
Pur şi simplu a descoperit că estegirantul unui om pe care nu l-a văzut înviaţa lui. Şi nu-şi explică cine i-ar fi pututlua actele şi ar fi semnat în numele lui.
”Eu am o pensie de 1.800 de lei. Pânăacum, mi s-au luat 3.400 de lei din pensieşi mi s-a spus că val-oarea totală a creditu-lui este de 4.900 de lei.Am făcut plângere lapoliţie, dar mie tot mise iau din bani”, spune,supărat, bărbatul.
Acelaşi lucru seîntâmplă şi cu toţi ceicărora li s-au puspopriri pe pensii sausalarii. Până lafinalizarea anchetei,banii intră în conturilefirmei ţepare. În acest
timp, poliţiştii spun că au ajuns la partealegată de expertizele grafologice, pentru ase determina dacă semnăturile recla-manţilor au fost sau nu falsificate.
”Există un dosar pentru înşelăciune şifals, dar este departe de a fi finalizat. Maieste nevoie de expertize grafologice, deprobarea faptelor. Deocamdată nu s-a pro-bat vinovăţia oamenilor acuzaţi în dosar”,a declarat Bogdan Niţu, purtătorul decuvânt al IPJ Hunedoara.
Deşi sunt zeci de plângeri în numelefirmei Omega Top IFN, situată la parterulunui bloc de pe bulevardul Decebal, dinDeva, aceasta îşi continuă activitatea.
”Da, noi acordăm credite. Dar trebuiesă vorbiţi cu agenta noastră din ValeaJiului, doamna Puşcaş”, ne-a explicat unuldintre angajaţii societăţii, care nu a doritsă-şi dea numele.
Localnicii spun că podul s-a deterioratvizibil în doar câteva luni din cauza TAF-urilor unui afacerist local. ”Va trebui sătrecem prin Jiu dacă se strică podul. Îţieste şi teamă să treci cu maşina pe el, canu cumva să te prăbuşeşti cu maşină şipod în Jiu. S-au tot făcut reclamaţii, dar nuse rezolvă nimic. De curând au venit aicişi şefii jandarmilor de la Bucureşti şi de laDeva şi au fost tare uimiţi să vadă căpodul e aproape distrus. Cel mai mult s-adistrus pentru că este unul care are gater
aici şi trece cu TAF-ul încărcat cu lemnepeste pod şi-l face praf”, spune unul dintrelocalnici.
Viceprimarul oraşului Uricani, CornelBraia, a precizat că ştie despre problemapodului de peste Jiu de la Câmpu luiNeag, însă nu cunoaşte data la care arputea începe lucrările de reabilitare.
”Podul acela este prevăzut în buget.Cred că lucrările pentru reabilitarea lui vorîncepe în vară. Ştim despre acea problemă,că am vorbit şi cu jandarmii, care ne-auspus că e podul deteriorat. Nu e mult decând este reabilitat, acum trei sau patru ania fost făcut din nou. Dar ne trebuie lemnde esenţă tare, că din beton nu-ţi aprobăsă-l faci”, a declarat Cornel Braia.
Cel care a atras atenţiaasupra acestor furturi este fostullui coleg de partid din PSD,senatorul Cosmin Nicula. DeşiVochiţoiu a negat peste tot că elnu a furat nimic, conducereafurnizorului de apă din ValeaJiului, Apa Serv, a trimis actelecare arată că o firmă controlatăde Vochiţioiu, SC Art ForescCompany SRL, a fost branşatăilegal la reţeaua de apă pota-bilă.
Vochiţoiu a furat apă de13.000 de lei
Astfel, prin procesul verbalde constatare nr.129/24.09.2012 şi Nota de con-statare din 24.09.2012 – chiarîn timpul campaniei electorale,când Vochiţoiu promitea reduc-erea tarifului la apă pentrulocuitorii Văii Jiului - ,încheiate în urma controluluiefectuat de reprezentanţiiApaServ la punctul de lucru alsocietăţii, aflat la Livezeni.
Cu ocazia respectivei veri-ficări s-a constatat existenţa
unui by – pass ilegal exe-cutat pe reţeaua publică de apă.Când echipa de control a ajunsla poarta firmei, angajaţii l-ausunat imediat pe HaralambieVochiţoiu – care era consilierjudeţean la vremea respectivă -şi, potrivit actelor oficiale aleApaServ, „acesta s-a prezentatimediat la faţa locului şi nu apermis efectuarea controlului,motivat de faptul că reprezen-tanţii societăţii noastre nu auprezentat delegaţii, deşi aceştiase legitimaseră cu legitimaţiilede serviciu”.
Ulterior, după ce reprezen-tanţii ApaServ au venit cu dele-gaţiile, acestora li s-a permis săefectueze controlul, dar cei dela Art Forest au refuzat să sem-neze procesul – verbal de con-statare. Prejudiciul prin racor-dul ilegal a fost calculat laaproape 13.000 de lei.
Scandal mutat în SenatScandalul furtului de apă a
ajuns în Senatul României pe lajumătatea lunii aprilie, în tim-
pul dezbaterilor asupra proiec-tului propus de senatorul PPDDprivind subvenţionarea preţuluila apă pentru populaţia cu veni-turi reduse din Valea Jiului.Senatorul PPDD nu a avutsusţinerea colegilor, iar proiec-tul său nu a trecut pe motiv că afost insuficient documentat şiargumentat.
Disensiunile nu au întârziatsă apară, iar Vochiţoiu a fostacuzat de populism.
În plus, colegul său de Senat,Cosmin Nicula, acuzat că s –arfi opus proiectului deşi reprez-intă Valea Jiului, a arătat, înplen, că, în timp ce plânge demila săracilor, HaralambieVochiţoiu a fost prins furândapă. Iar pentru că preşedintelePPDD Hunedoara a negatvehement informaţia, Nicula adecis să ducă în Senat acteleoficiale care să ateste realitatea.
A apelat la reprezentanţii SCApa ServValea Jiului SA, căro-ra le-a solicitat actele dovedi-toare pe care le va prezenta înplen. Iar în timp ce Haralambie
Vochiţoiu se apără susţinând cătrebuie şi dovedită legătura din-tre el şi Art Forest Company –asta în ciuda evidenţelor şi afaptului că a fost primul sunatcând la poartă au ajuns membriechipei de control – cazul furtu-lui de apă este pe masa de lucrua poliţiştilor din Petroşani, caretrebuie să soluţioneze plângereapenală formulată de ApaServ.Şi, pentru că a fost deconspirat,Haralambie Vochiţoiu cereacum primului ministru să con-troleze ApaServ, dreptrăzbunare.
De la furt de apă la DNAÎnsă, cum groapa săpată nu e
pentru cine se pregăteşte,Vochiţoiu s-a trezit de curând şicu procurorii anticorupţie lauşă, care conduc o anchetă cevizează activitatea altei firmecontrolate de el, EuroJobs, soci-etate ce se ocupă de formareaprofesională şi care a avut maimulte parteneriate cu mai multeprimării din Valea Jiului.
Promisiunile constau în câştigarea de cătreaceştia a unor importante proiecte care ar
urma să aibă finanţare europeană. La final, lu-crurile stau altfel. CEPU nu este interesat deimplementarea propriu-zisă a proiectului, ci dea-şi primi 2.400 de lei la început, fără TVA,pentru că te-a informat, îţi trimite e-mailuri şi-ţi
dă telefoane că există linii de finanţare de-schise. După care, dacă proiectul a fost câştigat,te trezeşti cu o factură prin care trebuie săachiţi comisionul de succes cuprins între 3-8%,valoarea finală fiind cea percepută întotdeauna.Abia atunci afli, cu stupoare, că proiectul se vaface exclusiv pe banii tăi. Şi tot din banii tăiplăteşti şi râvnitul comision ”de succes”. Dacănu eşti de acord, CEPU te acţionează în jude-cată şi ajungi cu popriri pe conturi. Pe site-ul oficial se precizează că CEPU a luatfiinţă în octombrie 2006, lăudându-se că estefilială a unei firme recunoscute din Ungaria,firma OPTI şi că este una dintre cele mai desucces firme în domeniul consultanţei şielaborării proiectelor pentru accesarea fon-durilor naţionale şi unionale.”Clienţii noştri sunt IMM-uri şi Microîntre-prinderi de pe tot teritoriul ţării. După 5 ani cal-endaristice, încheiate cu succes, suntemcunoscuţi pe piaţa românească, clienţii suntmulţumiţi cu serviciile oferite. În cadrul firmei noastre lucrează în jur de 30 deagenţi, 15 specialişti în proiecte UE: consul-tanţi şi elaboratori de proiecte. Avem peste5000 de clienţi, pentru apelirile de proiecte careapar continuu, avem sute de participanţi. Cu
tehnica modernă pe care o dobândim şi servici-ile noastre am câştigat încrederea clienţilor carereapelează serviciile noastre”, mai scrie pe site-ul firmei.Deşi se laudă că au peste 5.000 de clienţi – cu15 angajaţi şi sediul firmei într-un apartamentde bloc – la categoria firmelor câştigătoare aparaproape 70 de societăţi mici. Din acestea, maimult de jumătate se plâng că au fost ţepuite, cănu au auzit în viaţa lor de CEPU sau că au re-nunţat la proiect, deşi apar că sunt fericiţi bene-ficiari ai fondurilor europene.Dintre reprezentanţii societăţilor care au prob-leme şi la ora actuală cu CEPU, doar câţiva aufost de acord să vorbească deschis cu ”Jurnalde Investigaţii”. Ceilalţi şi-au spus păsul,povestea repetându-se în cazul fiecăruia.
”Proiecte pe fonduri europene” finanţatedin buzunarele patronilorMircea Pârţog, administratorul SC DoraluxSRL din Timişoara, firmă de mobilă, povesteştepăţania cu cei de la CEPU. ”Ei întocmescactele necesare, dar ascund foarte multe lucruri.Nu mi-au spus că trebuia să-mi cumpăr utila-jele pe banii mei, iar de abia după aceea să faco cerere de rambursare. Mie firma de la TârguMureş nu mi-a spus asta. Se semnează, le-amdat aproape 3.000 de lei plus 8% din valoareacontractului. Asta înseamnă că am avut 1.600de euro să le dau”, spune Mircea Pârţog.Ce a făcut CEPU? Orice pentru a-şi recuperabanii pe care credea că i se cuvin. ”M-au dat înjudecată, am avut proces cu ei şi mi-au spus căeu trebuia să mă informez mai bine, că nu erauei obligaţi să îmi spună că trebuie să am baniimei. Ei spun că în trei săptămâni guvernul îţi dăbanii înapoi, dar asta nu se întâmplă. Ampoprire pe conturi din cauza lor”, mai pre-cizează Mircea Pârţog. Cât despre proiectulpromis, evident că nu s-a realizat, fiindcă omulnu a avut banii.La fel a păţit şi Mircea Păcurar, administratorulunei mici firme de construcţii, MimarConsSRL, din judeţul Hunedoara.”Mi-au făcut proiectul prin 2008-2009, dar numi-au spus toate condiţiile pe care trebuie să leîndeplineşti. Faci un contract cu ei, omit să-ţispună că trebuie să ai tu banii pentru proiect.După aceea te trezeşti că îţi fac o factură în careîţi cer între 3-8% comision de succes şi de obi-cei vor varianta cea mai mare. Iar când se
aprobă proiectul îţi cer banii. Eu am fost celcare le-a dat toate datele, am primit aprobarea,că am îndeplinit condiţiile, dar m-am trezit cătrebuie să le dau banii. M-am judecat cu eipână la un moment dat, după care nu am maiavut bani şi acum le dau în fiecare lună câtepuţin”, spune bărbatul, care voia să-şi facă ofăbricuţă de pavele.Ironic, pe site-ul CEPU Mircea Păcurar paresă-şi exprime aprecierea faţă de firma dinTârgu Mureş. ”Sunt foarte mulţumit de colabo-rarea cu firma CEPU”, ar fi scris el, deşi băr-batul neagă vehement acest lucru.O altă firmă, din judeţul Covasna, Barko-DentSRL, s-a trezit cu o factură de zeci de mii de leişi cu un aparat în plus, aparat care costă 10.000de euro, fapt care duce la creşterea comisionu-lui de succes impus de CEPU.”Eu am avut necazuri cu ei, au venit cu o fac-
tură de sute de milioane la sfârşit, iar în loc deun aparat, mi-au băgat două. Numai unul costă10.000 de euro. Iniţial le-am dat 2500 de leitaxă de studiere. Contractul e făcut în aşa felîncât să te scoată tot pe tine vinovat”, pre-cizează Istvan Barko, administratorul firmeidin Covasna.Tot la capitolul ”proiecte de succes” apar şi Be-lorGold SRL din Orăştie şi Torsan SRL dinTârgu Jiu. Primii au declarat, uimiţi, că ”noisuntem bijuterie, nu avem ce fonduri europenesă accesăm”, în timp ce reprezentanţii Torsansusţin că ”noi am renunţat la acest proiect, fi-indcă nu ni s-a părut în regulă”.În replică, reprezentanţii CEPU se apără. Devină sunt cei care nu citesc contractele sau nuvor să mai plătească acel comision de succesdupă ce iese proiectul. ”Toate firmele care apar pe site au câştigat!”,susţine consultantul Cecilia Csibi care, după cei se mai răspunde încă o dată la întrebarea ”dela ce firmă spuneaţi că sunteţi?”, ne trimite laun anume ”domn Sondoti”, care explică undeeste ”problema”. ”În primul rând, noi, cândfacem proiectele, întotdeauna le facem în patruexemplare. Dar avem litigii cu unele firmecare, după ce câştigă proiectele, nu mai vor săplătească comisionul de succes. I se spune că eltrebuie să aibă partea lui proprie de bani, i secere o scrisoare de confort. Ei fac asta pentru cănu vor să plătească comisionul de succes”,susţine reprezentantul CEPU.
E-mailuri de 2.400 de leiŞi reporterii ”Jurnal de Investigaţii” au dorit,prin intermediul unei firme, să câştige unproiect european. Firma, având obiect de activ-itate editarea ziarelor, voia un proiect în turismde sute de mii de euro. Cecilia Csibi, unul din-
tre consultanţii CEPU, ne-a explicat, de-a lun-gul a mai multe săptămâni, că nu este nimic înneregulă şi a tot insistat să semnăm primul con-tract, prin care CEPU ar urma să obţină 2400de lei, fără TVA.Ce ar trebui să facă angajaţii CEPU de aceştibani? Să trimită emailuri şi să dea telefoane,după cum reiese din art.3 al contractului, para-grafele 3-5:
”3. Furnizorul se obligă să informeze Benefi-ciarul, în scris (prin scrisoare electronică, prinfax sau prin poştă cu scrisoare recomandată –la alegerea Beneficiarului), pe toată durataprezentului contract, despre posibilităţile deproiecte care se află în legătură cu activitatea şiconcepţia de dezvoltare a Beneficiarului.4. La solicitarea Beneficiarului, Furnizorul îl vainforma despre proiectele existente şi subforma unor consultaţii telefonice ori personalela punctul de lucru al Furnizorului din Tg.Mureş”.În acelaşi contract, CEPU se mai obligă ”să co-munice Beneficiarului prin poştă, prin scrisoareelectronică (e-mail) ori prin fax proiectele iden-tificate”, precum şi ”la solicitarea Beneficiaru-lui să-i comunice prin telefon sau prinintermediul propriilor specialişti informaţii de-taliate cu privire la proiectele identificate”.Tariful este de 2976 lei cu TVA, care va fi achi-tat la data semnării contractului.De precizat că toate ”serviciile” oferite cu gen-erozitate de CEPU sunt puse la dispoziţie desite-ul www.fonduri-structurale.ro fără cacineva să perceapă vreo taxă.
Mai mici, dar ţepariŞi pentru alţii, mirajul fondurilor europenereprezintă o modalitate frumoasă de a facebani. Nu foarte mulţi, dar cât să le ajungă sătrăiască. De exemplu, internetul este plin deanunţuri în care ţi se explică faptul că vei dalovitura dacă le cumperi CD-urile, cărţile,broşurile. Evident, oferta este întotdeaunanumai "astăzi" şi totul e la reducere, de la 76 delei la 57. Aproape întotdeauna, este ţeapă, chiardacă ing. ec. Badea M., cel care vinde materi-alele sus menţionate, îţi precizează că "timp de365 de zile de la achiziţionarea ghidului "Fon-duri Europene în 2012-2013, autorii îţi oferăpersonal garanţia calităţii informaţiilor dinghid, astfel dacă consideri că gidul nu este pe
măsura aşteptărilor tale, sau te aşteptai săprimeşti altceva, sau pentru alt motiv îţi doreştibanii înapoi, contactatează-ne telefonic sau peemail şi în 1-2 zile lucrătoare îţi vei primi inte-gral banii prin mandat poştal. Avem deja 1036de clienţi mulţumiţi şi încrederea că te putemajuta şi pe tine". Desigur, în formularul de co-mandă nu este trecut niciun număr de telefonsau email, dar astea sunt deja simple detalii.În judeţul Hunedoara, mai mulţi oameni aucăzut pradă unei bunicuţe de 65 de ani, care-iamăgea că le poate facilita obţinerea de fondurieuropene de sute de mii de euro. Venea, îiconvingea mai ales din cauza vârstei, iar dori-torii de proiecte europene se împrieteneau cuea, mai ales că femeia, Mărioara Bencovici, lespunea că e prietenă cu Theodor Stolojan, cucare ar fi lucrat la Banca Mondială."Şi pe mine şi pe toţi prietenii mei i-a prostit.Ne-a spus tuturor că ne face proiecte de sute demii de euro pe turism, finanţate din fonduri eu-ropene, că soţul ei a fost evreu şi a fost ministrual Economiei pe vremea lui Ceauşescu şi că eaa lucrat la Banca Mondială împreună cu Stolo-jan.După aceea se plângea că i-a fost tăiatcurentul şi ne ruga s-o împrumutăm că şi-apierdut cardul, că şi-a stricat maşina şi arenevoie de reparaţii, că are câinele bolnav şi tre-buie vindecat, iar noi plăteam. Iar după aceea adispărut, pur şi simplu", susţine Florin Bălan,unul dintre micii afacerişti din Hunedoara.Mai mult, Mărioara Bencovici a reuşit, subpromisiunea că-i va face un proiect pe fondurieuropene, să-l convingă pe şeful AsociaţieiPensionarilor din Petroşani s-o împrumute cucâteva zeci de mii de lei, după care, din nou, s-a evaporat. Pe numele ei există şi un dosar pen-tru comiterea infracţiunii de înşelăciune, iaranul 2011 a fost condamnată la doi ani de în-chisoare cu executare.
Promisiunile constau în câştigarea de cătreaceştia a unor importante proiecte care ar
urma să aibă finanţare europeană. La final, lu-crurile stau altfel. CEPU nu este interesat deimplementarea propriu-zisă a proiectului, ci dea-şi primi 2.400 de lei la început, fără TVA,pentru că te-a informat, îţi trimite e-mailuri şi-ţi
dă telefoane că există linii de finanţare de-schise. După care, dacă proiectul a fost câştigat,te trezeşti cu o factură prin care trebuie săachiţi comisionul de succes cuprins între 3-8%,valoarea finală fiind cea percepută întotdeauna.Abia atunci afli, cu stupoare, că proiectul se vaface exclusiv pe banii tăi. Şi tot din banii tăiplăteşti şi râvnitul comision ”de succes”. Dacănu eşti de acord, CEPU te acţionează în jude-cată şi ajungi cu popriri pe conturi. Pe site-ul oficial se precizează că CEPU a luatfiinţă în octombrie 2006, lăudându-se că estefilială a unei firme recunoscute din Ungaria,firma OPTI şi că este una dintre cele mai desucces firme în domeniul consultanţei şielaborării proiectelor pentru accesarea fon-durilor naţionale şi unionale.”Clienţii noştri sunt IMM-uri şi Microîntre-prinderi de pe tot teritoriul ţării. După 5 ani cal-endaristice, încheiate cu succes, suntemcunoscuţi pe piaţa românească, clienţii suntmulţumiţi cu serviciile oferite. În cadrul firmei noastre lucrează în jur de 30 deagenţi, 15 specialişti în proiecte UE: consul-tanţi şi elaboratori de proiecte. Avem peste5000 de clienţi, pentru apelirile de proiecte careapar continuu, avem sute de participanţi. Cu
tehnica modernă pe care o dobândim şi servici-ile noastre am câştigat încrederea clienţilor carereapelează serviciile noastre”, mai scrie pe site-ul firmei.Deşi se laudă că au peste 5.000 de clienţi – cu15 angajaţi şi sediul firmei într-un apartamentde bloc – la categoria firmelor câştigătoare aparaproape 70 de societăţi mici. Din acestea, maimult de jumătate se plâng că au fost ţepuite, cănu au auzit în viaţa lor de CEPU sau că au re-nunţat la proiect, deşi apar că sunt fericiţi bene-ficiari ai fondurilor europene.Dintre reprezentanţii societăţilor care au prob-leme şi la ora actuală cu CEPU, doar câţiva aufost de acord să vorbească deschis cu ”Jurnalde Investigaţii”. Ceilalţi şi-au spus păsul,povestea repetându-se în cazul fiecăruia.
”Proiecte pe fonduri europene” finanţatedin buzunarele patronilorMircea Pârţog, administratorul SC DoraluxSRL din Timişoara, firmă de mobilă, povesteştepăţania cu cei de la CEPU. ”Ei întocmescactele necesare, dar ascund foarte multe lucruri.Nu mi-au spus că trebuia să-mi cumpăr utila-jele pe banii mei, iar de abia după aceea să faco cerere de rambursare. Mie firma de la TârguMureş nu mi-a spus asta. Se semnează, le-amdat aproape 3.000 de lei plus 8% din valoareacontractului. Asta înseamnă că am avut 1.600de euro să le dau”, spune Mircea Pârţog.Ce a făcut CEPU? Orice pentru a-şi recuperabanii pe care credea că i se cuvin. ”M-au dat înjudecată, am avut proces cu ei şi mi-au spus căeu trebuia să mă informez mai bine, că nu erauei obligaţi să îmi spună că trebuie să am baniimei. Ei spun că în trei săptămâni guvernul îţi dăbanii înapoi, dar asta nu se întâmplă. Ampoprire pe conturi din cauza lor”, mai pre-cizează Mircea Pârţog. Cât despre proiectulpromis, evident că nu s-a realizat, fiindcă omulnu a avut banii.La fel a păţit şi Mircea Păcurar, administratorulunei mici firme de construcţii, MimarConsSRL, din judeţul Hunedoara.”Mi-au făcut proiectul prin 2008-2009, dar numi-au spus toate condiţiile pe care trebuie să leîndeplineşti. Faci un contract cu ei, omit să-ţispună că trebuie să ai tu banii pentru proiect.După aceea te trezeşti că îţi fac o factură în careîţi cer între 3-8% comision de succes şi de obi-cei vor varianta cea mai mare. Iar când se
aprobă proiectul îţi cer banii. Eu am fost celcare le-a dat toate datele, am primit aprobarea,că am îndeplinit condiţiile, dar m-am trezit cătrebuie să le dau banii. M-am judecat cu eipână la un moment dat, după care nu am maiavut bani şi acum le dau în fiecare lună câtepuţin”, spune bărbatul, care voia să-şi facă ofăbricuţă de pavele.Ironic, pe site-ul CEPU Mircea Păcurar paresă-şi exprime aprecierea faţă de firma dinTârgu Mureş. ”Sunt foarte mulţumit de colabo-rarea cu firma CEPU”, ar fi scris el, deşi băr-batul neagă vehement acest lucru.O altă firmă, din judeţul Covasna, Barko-DentSRL, s-a trezit cu o factură de zeci de mii de leişi cu un aparat în plus, aparat care costă 10.000de euro, fapt care duce la creşterea comisionu-lui de succes impus de CEPU.”Eu am avut necazuri cu ei, au venit cu o fac-
tură de sute de milioane la sfârşit, iar în loc deun aparat, mi-au băgat două. Numai unul costă10.000 de euro. Iniţial le-am dat 2500 de leitaxă de studiere. Contractul e făcut în aşa felîncât să te scoată tot pe tine vinovat”, pre-cizează Istvan Barko, administratorul firmeidin Covasna.Tot la capitolul ”proiecte de succes” apar şi Be-lorGold SRL din Orăştie şi Torsan SRL dinTârgu Jiu. Primii au declarat, uimiţi, că ”noisuntem bijuterie, nu avem ce fonduri europenesă accesăm”, în timp ce reprezentanţii Torsansusţin că ”noi am renunţat la acest proiect, fi-indcă nu ni s-a părut în regulă”.În replică, reprezentanţii CEPU se apără. Devină sunt cei care nu citesc contractele sau nuvor să mai plătească acel comision de succesdupă ce iese proiectul. ”Toate firmele care apar pe site au câştigat!”,susţine consultantul Cecilia Csibi care, după cei se mai răspunde încă o dată la întrebarea ”dela ce firmă spuneaţi că sunteţi?”, ne trimite laun anume ”domn Sondoti”, care explică undeeste ”problema”. ”În primul rând, noi, cândfacem proiectele, întotdeauna le facem în patruexemplare. Dar avem litigii cu unele firmecare, după ce câştigă proiectele, nu mai vor săplătească comisionul de succes. I se spune că eltrebuie să aibă partea lui proprie de bani, i secere o scrisoare de confort. Ei fac asta pentru cănu vor să plătească comisionul de succes”,susţine reprezentantul CEPU.
E-mailuri de 2.400 de leiŞi reporterii ”Jurnal de Investigaţii” au dorit,prin intermediul unei firme, să câştige unproiect european. Firma, având obiect de activ-itate editarea ziarelor, voia un proiect în turismde sute de mii de euro. Cecilia Csibi, unul din-
tre consultanţii CEPU, ne-a explicat, de-a lun-gul a mai multe săptămâni, că nu este nimic înneregulă şi a tot insistat să semnăm primul con-tract, prin care CEPU ar urma să obţină 2400de lei, fără TVA.Ce ar trebui să facă angajaţii CEPU de aceştibani? Să trimită emailuri şi să dea telefoane,după cum reiese din art.3 al contractului, para-grafele 3-5:
”3. Furnizorul se obligă să informeze Benefi-ciarul, în scris (prin scrisoare electronică, prinfax sau prin poştă cu scrisoare recomandată –la alegerea Beneficiarului), pe toată durataprezentului contract, despre posibilităţile deproiecte care se află în legătură cu activitatea şiconcepţia de dezvoltare a Beneficiarului.4. La solicitarea Beneficiarului, Furnizorul îl vainforma despre proiectele existente şi subforma unor consultaţii telefonice ori personalela punctul de lucru al Furnizorului din Tg.Mureş”.În acelaşi contract, CEPU se mai obligă ”să co-munice Beneficiarului prin poştă, prin scrisoareelectronică (e-mail) ori prin fax proiectele iden-tificate”, precum şi ”la solicitarea Beneficiaru-lui să-i comunice prin telefon sau prinintermediul propriilor specialişti informaţii de-taliate cu privire la proiectele identificate”.Tariful este de 2976 lei cu TVA, care va fi achi-tat la data semnării contractului.De precizat că toate ”serviciile” oferite cu gen-erozitate de CEPU sunt puse la dispoziţie desite-ul www.fonduri-structurale.ro fără cacineva să perceapă vreo taxă.
Mai mici, dar ţepariŞi pentru alţii, mirajul fondurilor europenereprezintă o modalitate frumoasă de a facebani. Nu foarte mulţi, dar cât să le ajungă sătrăiască. De exemplu, internetul este plin deanunţuri în care ţi se explică faptul că vei dalovitura dacă le cumperi CD-urile, cărţile,broşurile. Evident, oferta este întotdeaunanumai "astăzi" şi totul e la reducere, de la 76 delei la 57. Aproape întotdeauna, este ţeapă, chiardacă ing. ec. Badea M., cel care vinde materi-alele sus menţionate, îţi precizează că "timp de365 de zile de la achiziţionarea ghidului "Fon-duri Europene în 2012-2013, autorii îţi oferăpersonal garanţia calităţii informaţiilor dinghid, astfel dacă consideri că gidul nu este pe
măsura aşteptărilor tale, sau te aşteptai săprimeşti altceva, sau pentru alt motiv îţi doreştibanii înapoi, contactatează-ne telefonic sau peemail şi în 1-2 zile lucrătoare îţi vei primi inte-gral banii prin mandat poştal. Avem deja 1036de clienţi mulţumiţi şi încrederea că te putemajuta şi pe tine". Desigur, în formularul de co-mandă nu este trecut niciun număr de telefonsau email, dar astea sunt deja simple detalii.În judeţul Hunedoara, mai mulţi oameni aucăzut pradă unei bunicuţe de 65 de ani, care-iamăgea că le poate facilita obţinerea de fondurieuropene de sute de mii de euro. Venea, îiconvingea mai ales din cauza vârstei, iar dori-torii de proiecte europene se împrieteneau cuea, mai ales că femeia, Mărioara Bencovici, lespunea că e prietenă cu Theodor Stolojan, cucare ar fi lucrat la Banca Mondială."Şi pe mine şi pe toţi prietenii mei i-a prostit.Ne-a spus tuturor că ne face proiecte de sute demii de euro pe turism, finanţate din fonduri eu-ropene, că soţul ei a fost evreu şi a fost ministrual Economiei pe vremea lui Ceauşescu şi că eaa lucrat la Banca Mondială împreună cu Stolo-jan.După aceea se plângea că i-a fost tăiatcurentul şi ne ruga s-o împrumutăm că şi-apierdut cardul, că şi-a stricat maşina şi arenevoie de reparaţii, că are câinele bolnav şi tre-buie vindecat, iar noi plăteam. Iar după aceea adispărut, pur şi simplu", susţine Florin Bălan,unul dintre micii afacerişti din Hunedoara.Mai mult, Mărioara Bencovici a reuşit, subpromisiunea că-i va face un proiect pe fondurieuropene, să-l convingă pe şeful AsociaţieiPensionarilor din Petroşani s-o împrumute cucâteva zeci de mii de lei, după care, din nou, s-a evaporat. Pe numele ei există şi un dosar pen-tru comiterea infracţiunii de înşelăciune, iaranul 2011 a fost condamnată la doi ani de în-chisoare cu executare.
nu numai că nu va avea efectenegative pentru ţara, ci şi că esteo cale sigură pentru asigurareaunei dezvoltări durabile pe ter-men lung.
Motivul 1. Nu există justificare
Justificarea statului pentru aimpune taxe e aceea că trebuie săacopere costurile serviciilor decare beneficiază toţi. Problema ecă statul NU FURNIZEAZĂNICI UN FEL DE SERVICIIfirmelor pentru impozitul care-lîncasează.
Pentru a înţelege acest lucrumai bine trebuie să realizăm ceînseamnă de fapt o firmă. O com-panie nu e la bază nimic altcevadecât un dosar cu acte de insti-tuire semnate de fondatorii aces-teia. Atât şi nimic mai mult. Câttimp nu are activitate, nu arenevoie de nimic din partea statu-lui. Iar serviciile pe care statul ile oferă precum înregistrarea laoficiul comerţului se plătesc printaxe directe.
Mai mult, serviciile cu care semândreşte statul atât de mult gensănătate, educaţie, pensii, securi-tate, etc. sunt servicii care suntutile de fapt angajaţilor, şi nucompaniei în sine. Puţinele ser-vicii la care apelează şi firmelesunt deja taxate direct.Infrastructura se finanţează prinaccize şi rovinietă, serviciilelocale prin impozitul pe imobileşi pe maşini.
Singurul motiv pentru taxareafirmelor este “solidaritateasocială”, adică firmele ţin încârcă toţi asistaţii social.
Motivul 2. Frânarea dezvoltării economice
Profitul unei firme este dovadareală că firma respectivă este efi-cientă. Ca atare, daca statul arlăsa banii firmei respective, ea i-ar reinvesti şi înmulţi. S-ar dez-volta, ar achiziţiona echipamente,s-ar extinde pe alte pieţe, ar creanoi locuri de muncă, ar creşte
productivitatea muncii şi implicitsalariile. Per total, efectele pozi-tive ale taxelor pe profit reinves-tite ar depăşi cu mult beneficiilepe care le-ar putea livra statulpentru aceiaşi bani.
În aceste condiţii, investitoriistrăini ar bate din nou la uşileRomâniei. Şi ar fi mult mai efi-cienţi decât competiţia lor dinexterior.
Însă statul român preferăsafrâneze dezvoltarea economică aRomâniei. Cu cât? 16% înseamnăcam 1/6. Adică dacă o firmă aravea 6% profit pe an, ea plăteşte1% din acesta la stat, şi poatefolosi doar 5% pentru dezvoltareulterioară. Cu impozit, ea se dez-voltă cu 5% pe an, fără impozitcu 6%.
Pare mică diferenţa. Dar ştiţila cât ajunge în 10 ani? 79% faţăde 63%, diferenţa 16%. Dar în 20de ani? 220% creştere faţă dedoar 165%, diferenţa 55%. Adicăcu 55% mai multe joburi sausalarii mai mari 55%. Într-o sin-gură generaţie.
Motivul 3. Costuri mari cu încasarea
An de an, sute de mii de firmecheltuiesc milioane cu întocmireaactelor fiscale, redactarea declar-aţiilor fiscale şi trimiterea lor lafisc. Tone de maculatură, actejustificative şi proceduri doarpentru a calcula un singur lucru:profitul pe care trebuie statul să-ltaxeze. În paralel, Statul anga-
jează o armată de oameni ca săanalizeze actele primite, să lecontroleze şi eventual să penal-izeze pe cei care au greşit cal-culele. Şi de-o parte şi de alta secheltuiesc milioane de Euro pen-tru o taxă care nu aduce cine ştiece la buget.
În 2012, bugetul ANAF a fostde 2 miliarde de RON. Cele600.000 de firme din Româniaprobabil au cheltuit tot pe atât cuîntocmirea actelor. Rezultă 4 mil-iarde de RON costuri pentru acolecta aprox. 12 miliarde deRON în impozite. Extrem de ine-ficient.
Motivul 4. Poate fi eludatuşor
Cu cât creşte mai mult, o firmăpoate mai uşor să eludeze plataimpozitului pe profit. Cum altfelcredeţi că o multinaţională cumiliarde cifra de afaceri înreg-istrează profit doar de câteva mil-ioane? Fie că-l face pierdut princontabilitate, fie că-l transferă înafara ţării sau că foloseştevehicule şi mai exotice de trans-fer al profiturilor.
La nivelul de jos IMM-urilefolosesc metode ilegale sau semi-legale. Fie nu înregistreazăîncasări, fie umflă cheltuielile saufolosesc firme offshore. Acestetehnici se folosesc pretutindeni,nu numai în România. Deci să nucredeţi ca există o soluţie magicăşi Guvernul Român trebuie doarsă o aplice şi nu vrea. Nu există
şi jocul de-a şoarecele şi pisica vacontinua indiferent ce măsuri sevor lua.
Toate aceste lucruri nu numaica fac imposibilăcolectarea altfeldecât benevolă a taxei pe profit,dar şi distorsionează datele statis-tice. Cu cât a crescut realmenteeconomia dacă parţial ea nu eînregistrată nicăieri? Pentru a luadecizii corecte trebuie să ai datecorecte. Şi în cazul ăsta, greşelilepot costa miliarde. Cu mult maimult decât ce se colectează dinimpozitul pe profit.
Motivul 5. Sprijinireastart up-urilor
Orice mare investitor a fost laînceput mic. De aceea, statul artrebui să fie direct interesat desprijinirea micilor întreprinzătorişi ajutarea acestora să depăşeascăcât mai repede perioada iniţialaextrem de nesigură.
În loc să promoveze programesectoriale ce sprijină discreţionaranumite firme în defavoarea alto-ra, eliminarea impozitului peprofit ar ajuta în special start-up-urile să crească mult mai repede.De ce? Aşa cum am arătat,firmele mai mari pot foarte uşorsă eludeze impozitul pe profit. Nula fel stă treaba cu un start-up.Micii antreprenori trebuie să trăi-ască din ceva şi astfel sunt siliţisă folosească o mare parte dinprofit pentru cheltuieli personale.
Pentru aceasta, statul român îipenalizează nu o dată, ci de două
ori. Prima dată prin impozitul peprofit de 16% şi a doua oara prinimpozitul pe dividende de înca16%. În total, statul reţine 30%înainte ca patronul să se vadă cubanii în mână.
Eliminând impozitul pe profit,nu numai că se evităproblemadublei impozitări, ci şi se pune ladispoziţie un mediu de afacerimai fair-play cu micii întreprinză-tori care acum se bucură de ace-leaşi beneficii ca şi marile corpo-raţii.
De ce mai există impozitulpe profit?
Impozitul pe profit are sensdoar în cazul unui stat socialist,unui stat care are nevoie de marisume de bani pentru asistenţasocială şi nu-l interesează preamult că sacrifică viitorul ţăriipentru a face rost de bani.
Chiar şi aşa, eliminarea impoz-itului pe profit ar duce la prosper-itate ridicată, la creştere econom-ică susţinută, la investiţii străinedirecte, la noi locuri de muncă şila un cadru legislativ mult maisuplu şi mai prietenos cu firmele.
În contextul unui stat minimalînsa, care respecta principiul“Consumatorul plăteşte”, practicaimpozitării profitului nu numai canu are sens, dar ar fi contrarăoricăror interese.
Nu-l cunoşti şi nu te cunoaşte. El edoar unul din cei 1000 de fericiţi
câstigatori ai Loteriei Naţionale aDisponibilizărilor de la Stat.
Nu înţelegi? Nu-i nimic, citeşte maideparte şi afla cât te costă aceşti oameni.
Cum funcţionează disponibilizările la ofirmă de stat?
În mediul privat, când o firma intră îninsolvabilitate, o parte din angajaţi intră înşomaj. Şi-şi caută disperaţi de lucru că nule ajunge ajutorul de şomaj. Iar cei capabiliîşi găsesc de lucru într-o lună-două, că auabilităţi ce sunt căutate şi de alţi angajatori,nu numai de cel care i-a dat afară. Nuexistă şi nu au nevoie de salarii compen-satorii care se negociază decât în cazuriexcepţionale şi doar cu angajaţii cheie saucei din conducere.
La o firma de stat lucrurile sunt completdiferite. Situaţia evoluează în primul rândmult mai molcom şi angajatul are timp sagândească mai mult şi mai bine. Să vedemce se întâmplă pas cu pas:
PASUL 1. Lucrurile încep sămeargă prost
Şefii sunt nişte incapabili, fură pe rupte,nimeni nu urmăreşte lucrările, nimănui nu-ipasa de calitate, fezabilitate, etc. Observi
darnu zici nimic, stai cuminte in banca ta. Infond, cat vine salariul ce treaba ai tu? Trecaşa ani buni.
PASUL 2. Nu mai e de lucruEvident, mai devreme sau mai târziu, nu
mai vin contracte. Fără contracte, angajatulstă. Motiv de îngrijorare? Nicidecum, deabia mai are timp omul să se relaxeze, să-şirezolve treburile personale, să mai schimbeo vorbăcu colegii. Atmosfera e destinsă, laurma urmei, cât timp vine salariul de ce săse streseze cineva. Mai trec câţiva ani.
PASUL 3. Nu mai vin salariileVine şi ziua când s-au cam terminat
banii şi salariile nu prea mai sunt sigure.Motiv de stres? Nicidecum. E motiv desocializare. Toată lumea iese în curteaîntreprinderii şi încep să strige tare ca lapetrecere. Cu cât mai mulţi cu atât maibine.
PASUL 4. Distracţie pentru totpoporul
Când e vorba de o petrecere aşa demare,toata lumea vrea sa ştie. Aşa căvintoate trusturile media din ţară şi angajaţiiau ocazia sa joace ca figuranţi în producţiiserioase, cu vedete de la Bucureşti. Dacaau talent, pot chiar sa înceapă o carieră în
show-biz, să-şi facă faţa cunoscută măcar.
PASUL 5. Ziua cea mai fericită dinviaţă
Toate aceste evenimente excitante dinviaţa angajatului la stat însă nu se comparăcu ultima sa zi de serviciu. Atunci află celoz câştigător a tras la Loteria Naţională aDisponibilizărilor la Stat. Pentru că aceastăloterie e una magică. Toţi cei ce participăcâştigă. Doar că nu pot participa decât ceide la Stat.
Toţi câştigătorii sunt proaspăt foşti anga-jaţi ai Oltchim.
Fiecare va lua între 10 şi 20 de salariicompensatorii în funcţie de vechime.
În plus, vor primi vacanţă plătită timpde 1-2 ani, să se odihnească.
Mai mult, ajutorul de şomaj nefiind deajuns, statul a dat Ordonanţă de Urgenţă săse plătească “venituri de completare” petoată perioada.
Fiind câştigurile aşa de însemnate, dedata asta Loteria a fost suprasolicitată.Peste 60% din angajaţii Oltchim au cerutdisponibilizarea, din păcate doar aproape1000 de oameni au putut fi selectaţi. Darnu-i nici o problemă, mai exista extragerişi pe viitor.
TU plăteşti nota de plata!Cu ce bani crezi ca se vor plăti salariile
compensatorii, “veniturile de completare”si ajutoarele de şomaj? Cu banii Oltchim?Ce bani, că Oltchim e în insolvenţă? Tot dela stat vor veni, adică de la tine. Cât e notade plată?
Păi să vedem:1000 de angajaţi disponibilizaţi4000 RON salariul mediu la Oltchim25 salarii compensatorii în medieAdică aproximativ 100.000.000 RON.
Sau 25 RON pentru fiecare din cei4.000.000 de contribuabili.
Şi asta nu-i nimic pe lângă cealaltă notăde plată care ti se pregăteşte: ştergereadatoriilor, majoritatea la Stat, de peste 800milioane de Euro. Cât ai tu de plătit: 200Esau 900 RON.
Nu-i nimic, mai lucrezi o săptămână –două pentru alţii. Ca doar eşti SCLAV LASTAT.
Informaţia a fost furnizată debiroul de presă al ConsiliuluiJudeţean Hunedoara, prin inter-mediul unui comunicat de presăşi confirmată de primarulmunicipiului Vulcan, ing.Gheorghe Ile. “Într-adevăr, amprimit şi noi cu bucurie vestea că,zilele trecute, domnul preşedinteal Consiliului judeţeanHunedoara, Mircea Ioan Moloţ asemnat contractul de finanţarepentru modernizarea drumului deacces în Pasul Vâlcan, fapt careconstituie un alt capitol importantdin cadrul proiectului de dez-voltare turistică intitulat “Casteluldin Carpaţi” pe care Vulcanul îlimplementează în frumoasa zonăturistică a Pasului Vâlcan”, adeclarat Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.
Tronsonul de drum care
urmează să fie modernizat,prin intermediul uneifinanţări europene obţinutede Consiliul judeţeanHunedoara este cel cuprinsîntre km. 38 şi 41+700 al DJ664 Pasul Vulcan-Vulcan.“Este vorba despre o porţi-une de drum de aproape 4kilometri, prin asfaltareacăreia vom asigura practicun acces facil oricărui timpde autoturism în zona satuluide vacanţă din Pasul Vâlcan,între cele două puncte (depornire, respectiv deîntoarcere) ale telegondolei”,spune primarul Ile. Acestamai arată că drumul judeţean664 reprezintă una din celemai vechi punţi de legăturăîntre Ardeal şi ŢaraRomânească, drumul fiindcunoscut graţie utilizării salede-a lungul istoriei, drept“drumul romanilor”, “dru-mul lui Mihai Vizeazu” sau “dru-mul poştalioanelor”. De altfel,deja de anul trecut, un alt impor-tant tronson al acestui drum seaflă în plin proces de reabilitareşi modernizare, urmând să punăîn valoare legătura dintre comunaMerişor şi municipiul Vulcan,printr-o altă zonă cu veleităţi tur-istice, respectiv satul tradiţionalDealu Babii.
Contractul de finanţareîncheiat cu Ministerul DezvoltăriiRegionale şi AdministratieiPublice, în calitate de Autoritate
de Management pentruProgramul Operaţional Regional2007-2013 şi Agentia pentruDezvoltare Regională Vest, încalitate de Organism Intermediar,a fost semnat pentru o valoaretotală a proiectului de12.063.160,17 lei, din carefinanţarea nerambursabilă FEDReste în sumă de 8.434.296,83 lei.
Durata contractului de exe-cuţie a lucrărilor este de 20 deluni de la data semnării, acestlucru însemnând că până lafinalul anului viitor accesul sprePasul Vâlcan va fi, şi pe cale
rutieră, unul demn de statutul tur-istic al noului “Castel dinCarpaţi”.
Între timp, aşa cum a ţinut săprecizeze primarul municipiuluiVulcan, în cadrul unui duplextelevizat TV Parâng Petroşani-Transilvania live Cluj Napoca, înPasul Vâlcan vor continuainvestiţiile necesare pentrupunerea în valoare a noii staţiunicare, la finalul proiectului comuncu Straja, va da naştere celui maimare domeniu schiabil dinRomânia, echipat corespunzătorpentru facilitarea sporturilor de
iarnă, dar şi o staţiune turistică deţinută, în care se vor regăsi ele-mente de natură turistică (unităţide cazare, restaurante, stânetradiţionale etc.) a căror arhitec-tură este inspirată de descrierilefăcute de celebrul scriitor francezJules Verne în romanul său desucces “Castelul din Carpaţi”. Înacest sens, în scurt timp, adminis-traţia locală de la Vulcan urmeazăsă scoată la licitaţie parcelele deteren pe care investitori interesaţisă poată construi, conformPlanului de Urbanism Zonal, noulcastel al Carpaţilor.
”Proiectul a fost depus la Timişoara,aşteptăm verdictul celor de la Bucureşti.Este un proiect ope fonduri europene şivizează reabilitarea integrală a LiceuluiMihai Viteazul. Încălzirea va fi făcută cupanouri solare, cu pompe de căldură, vor fischimbate toate geamurile, se va face izo-laţia, tot ce trebuie. Deocamdată nu pot
spune suma, fiind-că aştept să ni sedea undă verde.Dacă proiectul vafi acceptat,lucrările vorîncepe în varaaceasta, când ele-vii vor terminaşcoala şi se vortermina laînceputul nouluian şcolar”, adeclarat GheorgheIle, primarulmunicipiuluiVulcan.
Stagiul se adresează persoanelor învârstă de minim 18 ani, apte din punct devedere fizic şi al sănătăţii pentru a desfăşu-
ra activităţi de tip SAR, care doresc să-şiînsuşească sau completeze anumite cunoşt-inţe generale, teoretice şi practice, în scop-ul pregătirii pentru intervenţii în situaţii deurgenţă în cadrul formaţiunilor de tip SAR.
Cursurile teoretice vor fi susţinute laCentrul de Formare, Pregătire şiPerfecţionare a Personalului SAR, din stra-da Brazilor., nr.1, loc Vulcan, jud.Hunedoara (lângă cabana Brazi), iarlucrările practice vor avea loc pe siturilede lucru de pe raza municipiului Vulcan.
Numărul cursanţilor trebuie să fieminim 10 şi maxim 30.
Tematica cursului de pregătiregenerală pentru intervenţii însituaţii de urgenţă:
I.Prim ajutor în situaţii de urgenţă –
dr. Cătălin Popa, ofiţer coordonator SARSRomânia, medic şef Compartiment PrimireUrgenţe al Spitalului Municipal Vulca, sal-vator medic – personal control coordonareINCD INSEMEX Petroşani.
II. Mijloace şi tehnici de salvare –prof. Sorin Sanda, ofiţer comandantDivizie Salvare SARS, instructor nationalSalvamont, antrenor alpinism-escaladă-schi.
III. Mijloace şi metode derecunoaştere-căutare – Cosmin Dimian,ofiţer commandant Divizie Căutare SARS
IV. Management şi legislaţie SAR –prof .dr.ing. Ion Popa – coordonator disci-plină Managementul Situaţiilor deUrgenţă, expert evaluator CECAR, evalua-tor şi auditor de mediu; dr. Cătălin Popa,ofiţer coordonator SARS România, medic
şef Compartiment Primire Urgenţe alSpitalului Municipal Vulca, salvator medic– personal control coordonare INCDINSEMEX Petroşani.
Taxa de participare este de 350lei/cursant şi se achită în contul:
Retezat Trail Race va avea locsâmbătă, 15 iunie, cu startul dela Cheile Buţii. Şi, dacă anul tre-cut, la prima ediţie au fostaproape 100 de concurenţi, anulacesta numărul lor s-a dublat.Aproape 200 de concurenţi suntaşteptaţi să alerge la cursa de
skyrunning din Retezatul Mic, lao altitudine ce atinge aproape2.500 de metri.
Mai mult, surpriza concursu-lui este participarea spanioluluiRaul Garcia Castan, unul dintrecei mai buni alergători dinEuropa din ultimii 10 ani.
”Poate că vestea că RaulGarcia Castan a ales să participela Retezat Trail Race 2013 nuspune foarte multe lucruri pentrumulţi. Dar pentru Raul GarciaCastan şi pentru alergători – fieei profesionişti sau amatori –rezultatele şi palmaresul săuvorbesc de la sine. Vom aveaonoarea, în 15 iunie, de a ne aflaîn prezenţa unuia dintre cei maimari alergători ai ultimului dece-niu din Europa”, a declarat
Lucian Almării, organizatorulconcursului.
Anul acesta, pe lângă traseulde anul trecut, de aproximativ 28de kilometri, au mai fost intro-duse proba ”Hobby” şi cea deduatlon.
”Cursa ”Hobby” reprezintă obuclă de opt km şi aproape 400m diferenţă de nivel, iarînceputul lui este comun cu celde la Elita pe o distanţă de 1 kmpână la drumul asfaltat, dupăcare cotesc la stânga în direcţiaUricani, apoi după încă 500 demetri fac din nou stânga, intrândpe forestierul care duce lacabana Buta.Traseul Elita alRetezat Trail Race parcurge zonasuperbă a crestei Piule-Pleşa dinRetezatul Mic, coboară la stâna
Buta, urcă aproape 2.500 m pevârfurile Custura şi Mării, pentrua coborî apoi spre finishul de lacomplexul turistic Cheile Buţii.Duatlonul este un proiect pilotpentru această ediţie.Concurenţii se înscriu la probaElita, parcurg în mers sau aler-gare 14 km din traseu până lastâna Buta, iar de acolo se vacoborî cu bicicleta 14 km peforestier până la sosirea de laCheile Buţii. Noi vom duce bici-cletele sus la Buta şi facemclasament separat pentru duatlon,premiind primul băiat şi primafată cu echipament sportiv”, maispune Lucian Almării.
De ce s-a ales organizareacursei în Retezatul Mic?
”Este o zonă superbă a
României, care merită pusă învaloare. Eu rar am mai văzutceva atât de frumos şi este nece-sar ca această zonă să fie cunos-cută de cât mai mulţi oamenicare iubesc muntele.
De apreciat sunt sigur că va fiapreciată. Eu am fost aici şi îniarnă, când am participat la OpenRace Retezat, un concurs de schide tură şi mi-a plăcut foartemult. Este fantastic ce oferăRetezatul!”, a declarat american-ul Christopher Shonn, membru alechipei de organizare a concur-sului.
Valoarea totală a premiiloreste de 10.000 de lei, iar ter-menul limită de înscriere la curseeste 4 iunie, ora 12:00.
