Săptămânal de Valea Jiului l Nr. 1 l vineri, 6 iulie 2012 l 1 leu

www.tivj.ro l transilvaniaimpactvj@gmail.com l 0769 068 102

Statul,furat de

ApaServ. De5 milioane

de euro! Febra absorbţiei cu orice chip

a banilor europeni genereazăsituaţii dintre cele mai ab-

surde. Una dintre acestea a apărutîn Valea Jiului, unde autorităţile lo-cale au decis că e mai bine să preju-dicieze statul decât să piardăfondurile nerambursabile de laBruxelles.

PAGINILE 4-5

Anca Groza,suflet prins

între două lumiPAGINA A 7-a

Ultimul podacoperit din Europastă să se prăbușească

sub ochii autoritățilorPAGINILE 12-13

CMYK

CMYK

…este dificultatea de a face partedintr-un popor de indecişi.Subiectivă, predicativă sauatributivă? Prefer să îmbrăţişez su-veranitatea subiectului, resemnatăacum, că am înţeles de ce aşa şi nualtfel. Într-o ţară în care CurteaConstituţională trebuie să decidăcine ne reprezintă la Bruxelles, într-o ţară în care Ministerul Educaţieiadmite că o propoziţie estedeopotrivă subiectivă şi predicativă(albă, neagră, whatever… ), într-oţară în care hoţul prins tot premiercinstit rămâne, într-o ţară guvernatăde orgolii bolnave şi vanităţi pla-giate, în care limba fagure de mierea ajuns un remix babilonic perpet-uat de majori fără bac, într-o ţară încare alocaţia unui copil esteaproape de 10 ori mai mică decâtcea pentru hrana unui câine, într-oastfel de ţară nu are sens nici măcarsă te revolţi. O astfel de ţară trebuiereconstruită, abia după ce îi vom daun straşnic TURN OFF.

Claudia NICHIȚELEA

EDITORIAL

Ceea cemă jenează

Redactor șef:Anamaria NEDELCOFF

0726191341

Redacția:Claudia NICHIȚELEA

Romwald CHEZUMircea NISTORClaudiu SEREA

Website:www.tivj.ro

e-mail:transilvaniaimpactvj@gmail.com

Adresa:Str. Avram Iancu, bl. 12,

Petroșani, jud. Hunedoara

Publicație editată de SC MEDIA SS

VALEA JIULUI SRL

Tipărită laPRODCOM Tg. Jiu

Saptamâna asta te gaseste usorobosit, asa ca ar fi mai rezonabil sao lasi mai moale cu munca. Inde-cizia si abandonul vor domni. Ar

mai bine sa astepti chiar daca nu prea ai chef safaci asta. Este momentul sa te gândesti la o va-canta la modul cel mai serios. Vei fi multumit derezultatele muncii tale.

Vei fi în centrul atentiei tuturor.Evenimentele te vor prinde învârtejul lor si te vor tine mult timpde acum înainte. Autoritatea ta va fi

oarecum îngradita, dar nu deveni suspicios. Fiatent la ce faci tu, dar mai ales fi atent lapartenerii tai, asculta si sfaturile lor. Prieteniisunt gata sa te ajute, asa ca poti conta pe ei.

Saptamâna aceasta te vei simtiplin de optimism. Daca visezi la re-alizarea unei cariere, este timpul sademarezi din plin o activitate care

sa fie remarcata si apreciata, pentru cã va fi cusiguranta remarcata si apreciata. Este foarte binepentru tine sa iei parte la dezvoltarea unui nouproiect. Cercul cunostintelor, în egala masuraplacute si folositoare se va extinde.

Zeita Fortuna îti va fi favorabilasaptamâna aceasta. Este o perioadafavorabila finalizarii o data pentrutotdeauna a afacerilor amânate si a

planurilor care pãreau irealizabile. Vei fi mul-tumit de rezultatele muncii tale. Este posibil saprimesti un ajutor de la prieteni. Sinceritatea sigenerozitatea ta îti vor permite sa faci fata celormai dificile misiuni.

Emotiile saptamânii acesteia îtivor permite sa uiti senzatia de viatamonotona. Potentialul creactiv tava ajuta sa folosesti timpul pentru a

crea un proiect original si sa sa rezolvi prob-lemele aparute. Îti vor veni idei grozave care îtipot schimba viata în cel ami bun mod cu putintã,încât sa devina de nerecunoscut. Este un timp fa-vorabil pentru stabilirea de contacte.

N-ai parte de o viata prea linis-tita. Sunt timpuri pline de eveni-mente. Esti plin de energie, esti înforta, poti face fata oricarei situatii.

Încearca sa nu comiti acte irationale, care i-arputea face sa sufere pe ceilalti. Vei fi multumit derezultatele muncii tale.

Felul tau dinamic este cheia suc-ceselor pe care le ai. Saptamânaasta este ideala pentru rezolvareaproblemelor indiferent de natura

lor, fauririi de noi planuri pentru viitorulapropiat. Realizarile din planul profesional vor fiapreciate. Este foarte probabil progresul pe scaraierarhica. Fi atent la ceea ce spui pentru a nuscapa cuvinte care îi pot jigni pe colegii tai.

Este timpul sa cam termini ceaveai de lucru si sa te gândesti la va-canta care se apropie. Pentru mo-ment trebuie sa-ti ndrepti atentia

catre sfera profesionala. Anumite probleme cer orezolvare imediata. Încearca sa eviti conflictele sineîntelegerile. Daca vei stii sa ocolesti pietreleascunse sub apa, recompensa va veni de la sine.

Este necesar sa arati ce poti peplan profesional. Demonstreaza-lecolegilor de ce esti în stare. Prinaceste activitati vei crea bazele per-

fecte pentru o viitoare promovare. Dar nu-ti ded-ica tot timpul si toate fortele serviciului îndetrimentul vietii personale care merita aceeasiatentie.

Cei din jur vor fi surprinsi si înacelasi timp multumiti de eficientasi activitatile tale creatoare. Vei aveadestule forte si mai ales succes în

tot ceea ce vei face. Planurile pot fi îndeplinite înmai multe moduri, convenabile pentru tine.Numai nu pierde timpul în zadar, ai atâtea defacut.... Vei fi multumit de rezultatele muncii tale.

Armonia din interior poate ficauzata de o situatie mai mult decâtconvenabila. Dorinta de a progresape plan profesional va fi încununata

de succes, afacerile vor cunoaste un drum ascen-dent. Nu uita sa dai o mâna de ajutor, daca ti secere, dar nu te încarca cu prea multe, fortele talenu sunt nelimitate.

Este o saptamâna în care îti vor finecesare calitati cum ar fi concen-trarea si talentul pentru a-ti servipropriile interese. Cu întelepciune

si tact vei evita noi conflicte si intrigi, mai ales peultimele, care în ce te priveste, vor esua. Nu te în-carca cu gânduri negative si vei fi în stare sa re-zolvi orice problema. Asculta-ti intuitia, atuncicând este necesar sa iei decizii pe loc.

HOROSCOP 6-13 Iulie

2 Diverse

Casa viceprimaruluidin Vulcan, AngelaStoica, și apartamen-

tul agentului Adrian Sucilă aufost răscolite de mascați înnoaptea de marți spre mier-curi. Acuzațiile procurorilor dela Parchetul Hunedoaravizează un posibil furt și sex cuminori.

Descinderea a avut locmarți, în jurul orei 16:00, lalocuința din Vulcan a agentuluiSucilă, iar timp de mai multeore, mascații au percheziționatcasa din Dealul Babii a vicepri-marului și locuința agentuluide poliție. Din ambele locuințeau fost ridicate dosare și probe,iar aproape de miezul nopții,agentul Adrian Sucilă a fostcondus la secția de poliție dinVulcan. El a declarat presei căe o răzbunare a celor de la IPJHunedoara.

”Se fac niște verificări.Deocamdată nu sunt acuzat denimic. Deocamdată nu mi-a zisnimeni nimic. S-ar putea să fieo răzbunare”, preciza Sucilă înnoaptea de marți spre mier-curi.

Dosarul este instrumentatde Parchetul de pe lângă Tri-bunalul Hunedoara, iarprocurorul Adina Velescu a de-clarat că s-au sesizat în urmaunor indicii și că e vorba de-

spre un dosar cu conotații sex-uale și furt.

”S-au efectuat treipercheziții domiciliare, încauză fiind cercetat un agentde poliție care nu are calitateade organ de cercetare alpoliției judiciare și o tânără învârstă de 19 ani. Persoanelesunt cercetate pentru act sex-ual cu un minor, corupțiesexuală, în sarcina agentuluireținându-se și infracțiunea defurt. Tânăra de 19 ani este fiicaunei persoane din cadrulprimăriei. S-au ridicat supor-turi optice, filme, unități destocare, pe care bănuim șiexistă posibilitatea să fie sto-cate fotografii cu minori, oserie de acte care aveau carac-terul de secret și urmează să necontinuăm cercetările”, a de-clarat procurorul.În urma cercetărilor s-a stabilitfaptul că în cursul anului 2012,polițistul Adrian Sucilă aîntreținut raporturi sexuale cuminorul de 16 ani, din Vulcan,iar în luna iunie a acestui an asustras suma de 500 euro de latatăl minorului. Atât minorul,cât și fata de 19 ani sunt copiiiviceprimarului Angela Stoica.Ambii au fost audiați maimulte ore de polițiști, fata fiindcercetată în stare de liberatepentru complicitate.

Miercuri, JudecătoriaPetroșani a dispus arestareapreventivă pentru 29 de zile apolițistului Adrian Sucilă, caremai susține că nu există nicioprobă care să susțină acuzațiiledin dosar.

Mai mult, viceprimarul An-gela Stoica neagă acuzațiile oa-menilor legii, precizând căpolițistul acuzat este unapropiat al familiei de ani buni,fiind ”ca un tată” pentru copiiiei.

Oficialii Inspectoratului dePoliție al județului Hunedoaraau declarat că, în urma dis-punerii măsurii de arestarepreventivă, polițistulvulcănean va fi suspendat dinfuncție.

Sursa: TV Parâng

Scandalsexual

în familia viceprimarului

Stoica

Justitie 3

Febra absorbţiei cuorice chip a baniloreuropeni generează

situaţii dintre cele mai ab-surde. Una dintre acesteaa apărut în Valea Jiului,unde autorităţile locale audecis că e mai bine să prej-udicieze statul decât săpiardă fondurile neram-bursabile de la Bruxelles.

Consiliul Judeţean

Hunedoara a văduvitbugetul statului de 20 mil-ioane de lei (aproape cincimilioane de euro), di-vizând în două entităţi so-cietatea furnizoare de apăpotabilă din Valea Jiului.O societate a rămas cu da-toriile, iar cealaltă, cubanii europeni.

Peste 20 milioane delei. La atât se ridică preju-

diciul pe care l-a suferitstatul român ca urmare ametodei aleasă de Consil-iul Judeţean Hunedoarapentru a absorbi cu oricechip bani europeni neram-bursabili.

Concret, CJ a divizatsocietatea furnizoare deapă potabilă din Valea Jiu-lui în alte două entităţi.Una curată, fără datorii, şi

o alta încărcată cuobligaţiile restante labugetul general consoli-dat, creanţele de încasat(care în mare parte nu potfi recuperate sau sunt pre-scrise) şi cu activelesechestrate. Totul, pentruun scop nobil: un proiectde 40 milioane de euro pebani europeni, pe carefosta Regie Autonomă aApelor Valea Jiului(RAAVJ) risca să-l piardădin cauza datoriilor.Numai că, între timp, şisocietatea ”curată” s-amurdărit la loc, acu-mulând datorii cedepăşesc 18 milioane delei, bani de încasat numaide la populaţia Văii Jiului.

DIVIZĂRI ŞIREORGANIZĂRI

Povestea actualeisocietăţi furnizoare de apăpotabilă în Valea Jiului în-cepe în anul 2007, cândpreşedintele CJ Hune-doara, Mircea Moloţ(PNL), respectiv CostelAvram (PRM) – fostvicepreședinte CJ,proaspăt uns director alsocietății furnizoare deapă potabilă - au hotărâtreorganizarea falimentareiRAAVJ, prin înfiinţareaApaServ. În 2010, aceiaşiconducători ai CJ Hune-doara, cu votul consiliilorlocale din Valea Jiului, audecis o nouă reorganizare,înfiinţând ”Nova ServValea Jiului”, care a fostdin start declarată moartă.

Societăţii i-a fosttransferată o parte din ac-tivele SC ApaServ ValeaJiului SA, dar şi o parte adatoriilor istorice, care nuvor fi niciodată plătitecătre stat.

La momentul divizării,societatea furnizoare deapă potabilă din Valea Jiu-lui avea datorii totale deaproximativ 20 milioanede lei, după cumrecunoştea chiar CostelAvram. Iar datoriile dinprezent ale Apa Serv seridică aproape de nivelulde acum doi ani.

”Situația economică afirmei nu stă pe roze. Dinmomentul divizării, ApaServ și-a plătit toate da-toriile către stat. În doiani, s-au plătit la ApeleRomâne cât au plătit cele-lalte conduceri în 10 ani.Plătim în jur de 3 miliardede lei vechi pe lună. Da-toriile se ridică la peste 18milioane de lei, numai dela populație avem de în-casat peste 11 milioane”,ține să precizeze șefulApaServ.

LICITAŢII FĂRĂMUŞTERII

Bunurile sechestrate nupot fi valorificate, din lipsăde muşterii. Cele maimulte dintre acestea suntutilaje şi instalaţii specificeactivităţii de distribuire aapei şi în Valea Jiului nusunt alte societăţi care săaibă acest obiect de

Statul, furat de ApaServ.De 5 milioane de euro!

4 Dezvaluiri

activitate. Pentru bunurilemobile sechestrate, mi-jloace de transport şi imo-bile sau apartamente aufost organizate mai multelicitaţii dar în zadar.

“Multe dintre ele nu auputut fi valorificate nici laa treia licitaţie, cu preţredus la 50% din preţul deevaluare”, declara LucianHeiuş, şeful DGFP Hune-doara la acea vreme, cuprivire la situaţia în care seafla ApaServ înainte de di-vizare.

Actualul director alfinanțelor publice, VasileRusan, este brusc foartesecretos. Toateinformațiile despre No-vaServ sunt încadrate încategoria ”secret fiscal” șitot brusc, nimeni nu-șimai aduce aminte cât aravea de încasat de la soci-

etatea născută moartă.(vezi facsimil) Evident, pebanii noștri!

În urma divizării,ApaServ a rămas o soci-etate pe zero, iar No-vaServ a preluat datoriile,adică sutele de miliarde delei vechi pe care trebuie săle încaseze de la populaţie.La 31 decembrie 2010,datoriile NovaServ cătrebugetul statului erau de23.682.104 lei. Tot lasfârşitul lunii decembrie,se cerea deschiderea pro-cedurii de insolvenţă încazul NovaServ, ceea ceînseamnă că statul nu armai fi avut ce recupera dela societatea falimentară,fapt pentru care Tri-bunalul Hunedoara arespins această cerere.

Operatorul de apă dinValea Jiului nu a fost delocrentabilizat, locuitorii

fiind nevoiţi să suportecreşteri după creşteri latarifele practicate, întrucâtîncasările ApaServ au fostla fel de slabe ca în trecut.

Astfel, din luna febru-arie a anului trecut, costulunui metru cub de apă aajuns la 7 lei, în aceastăvaloare fiind incluse apapotabilă şi canalizarea.Șefii ApaServ susţin cămajorarea preţurilor sedatorează modernizăriireţelelor de canalizare şică Apele Române auimpus majorarea preţuluila apă.

PROIECT DE 40 MILIOANE EURO

Şi totuşi, accesarea ban-ilor europeni a început. Învara anului trecut a fostsemnat, la Petroşani,primul contract de lucrăridin cele şapte din cadrulproiectului de extindere şireabilitare a infrastructuriide apă şi apă uzată înValea Jiului, în valoare de40 milioane de euro.

Acest prim contractprevede extinderea şi re-abilitarea sistemelor de al-imentare cu apă şicanalizare din Aninoasa,Petroşani şi Petrila pe o

durată de 36 de luni, val-oarea fiind de 22.377.685lei.

”În vederea asigurăriialimentării şi a reducerilorpierderilor fizice de apă seva executa construcţia a4.458 metri de reţea dedistribuţie pentru aproxi-mativ 75 de branşamenteîn Petrila. De asemenea,se vor construi 4.254metri de reţea dedistribuţie pentru aproxi-mativ 10 branşamente.Referitor la îmbunătăţireasistemului de canalizare şireducere a rateiinfiltraţiilor, se vor con-strui 14.296 metri de reţeade canalizare pentru de-servirea a 2.740 de racor-duri la Petrila, reabilitareaa 3.309 metri de reţea decanalizare tot în Petrila şiconstrucţia a 6.939 metride reţea nouă decanalizare în Aninoasa”,informa la vremearespectivă Monica Tarcea,director de dezvoltare încadrul ApaServ.

VACA DE MULS A CJIndiferent de denumirea

dată şi de forma juridică –regie autonomă ori soci-etate comercială peacţiuni – furnizorul de apăpotabilă a Văii Jiului s-aaflat întotdeauna subpapucul CJ Hunedoara şinu a obţinut niciodatăprofit. Cu toate acestea,managerii au fost numiţiîntotdeauna pe criteriipolitice, iar achiziţiile audemonstrat acest lucru.De exemplu, au fostcumpărate 10 autoturismeLogan de la o firmă la careera acţionar şi DanPricăjan, fostul prefect aljudeţului. Sau societatea avândut mai multe maşiniAro de producţieromânească, ce au ajuns şiîn curtea fostului directoral RAAVJ, GheorgheCioară (PNL), caretotodată modernizareţelele de apă şicanalizare cu oameni şibani ai Regiei, dar numaiîn apropierea locuinţeisale din Petrila.

CEA MAI SCUMPĂDIN ŢARĂ

Chiar dacă de-a lungulanilor, conducerea furni-zorului de apă a anunţatcă a beneficiat de fonduriimportante pentru mod-ernizarea reţelelor de apă,care au avut drept scopcreşterea serviciilor cătrepopulaţie, pierderile suntfoarte mari. Iar efectuleste că, deşi Valea Jiuluieste zona în care apa vineprin cădere, paradoxal,tariful este cel mai maredin ţară. Astfel, dacă înValea Jiului, un metru cubajunge la 7 lei cu TVA, laDeva este de 3,94 lei, laTimişoara, 4,14 lei, laArad, 3,17 lei, la TârguMureş 4,90 lei, iar la TârguJiu, 2,64 lei.

Anamaria NEDELCOFF

Costel Avram ne explică de ce, cu tot cu o investiție de 40de milioane de euro, pierderile în rețea sunt foarte mari.”43% sunt pierderi. Sperăm să găsim soluții să nu mai fie

așa de mult. Dar acum sunt pierderile acestea fiindcă tottimpul s-au făcut investiții în magistrală. Pierderile sunt de

la magistrală la blocuri”, spune directorul ApaServ.

Într-o țară în care dacă un agent economic și-ar aruncadatoriile în cârca altei societăți ar fi cercetat penal, lucrurileanormale se întâmplă la stat. Totuși, Costel Avram susținecă totul s-a făcut legal: ”Nu am acum o situație exactă, dar

s-a procedat legal, iar finanțele opublice pentru a aveasiguranța că-și va recupera banii, a pus sechestru pe bunuri.Va veni un lichidator care va vinde ce este sechestrat și își varecupera. Noi suntem primii care vom merge să cumpărăm.Am discutat să vedem cum luăm un credit pe ApaServ ca sărecuperăm inclusiv sediul Apa Serv. Statul român își va re-

cupera banii.În cât timp își va recupera e problema statului,nu e problema mea”, precizează Avram.

Dezvaluiri 5

Poți vinde orice pe inter-net, de la opere de artă,ouă de dinozauri, până

la rinichi și bucăți din ficat. Înultima perioadă, online-ulromânesc se umple și deanunțuri conform cărora sevând citostatice, care se daugratuit de către stat. Pe inter-net însă acestea ajung chiar șila 5.000 de lei.

Un exemplu este citostaticulTarceva, care costă 8.900 delei, decontat 100% de stat,folosit în tratamentulpacienților care au cancer pul-monar, avansat local saumetastazat și în cancerul depancreas.

Cine sunt cei care vând cito-staticele pe internet? Bolnaviîn căutare de bani, precum șirude ale bolnavilor de cancercare au murit.

”S-a îmbolnăvit de deces” șiacum îi vând medicamentele...

Chiar ieri, reporterii noștriau reușit ”să cumpere” 47 decomprimate de Tarceva laprețul de 5.000 de lei. Per-soana care le vindea, din Iași, avrut să fie și generoasă: ”Potajunge la dumneavoastră princurier rapid. Îl plătesc eu, măcostă vreo 300 de lei, dar lavaloarea medicamentelor...”.

Întrebat de unde aremedicamentele, ”vânzătorul”ne explică, fără nicio emoție,că nevasta celui mai bun pri-

eten al lui a avut rețetă deTarceva – luat gratis de la far-macie – dar ”s-a curățat întretimp”. Și dacă tot ”s-a curățatfemeia între timp”, hai să facemși un ban de pe urma morțiiei...

”Sunt 47 de pastile, valabilepână în 2013 și altele până în2015. Vă costă 5.000 de lei, iarla dumneavoastră, în Valea Jiu-lui, pot ajunge prin curierrapid. Îl plătesc eu, mă costăvreo 300 de lei, dar la valoareamedicamentelor... Cam ăsta eprețul. Din fericire nu eu amnevoie de ele, ci tratamentul afost întrerupt din motive dedeces. Era soția unuia dintrecei mai buni prieteni ai mei, aluat Tarceva și a slăbit în treisăptămâni 15-20 de kilograme,după care a murit”, ne declară

senin ”comerciantul”, care nu adorit să se prezinte.

Putem vinde orice pe internetDr. Dumitra Ștefan, direc-

torul Direcției de SănătatePublică (DSP) Hunedoara,precizează că oamenii nu pot fiîmpiedicați să vândă ce vor eipe internet.

”Cum să-i oprești să vândă?Dacă omul își cumpărăTarceva de pe internet, estealegerea lui. Dar medicamen-tul acesta este gratuit, dar seeliberează numai pe rețetă,aprobată de comisia de on-cologie. Dacă la farmacie nueste în stoc, se dă comandă șise aduce. Este o reclamăextraordinară la acest medica-ment și oamenii îl caută și peinternet”, declară dr. Dumitra

Ștefan.Iar principalii vinovați, în

opinia ei, nu sunt cei carevând, ci persoanele carecumpără medicamentul:”Dacă ar avea puțină conștiințăcivică, persoanele care au avutun bolnav de cancer care amurit, ar returna medica-mentele. Dar te minunezi ceanunțuri sunt pe internet, ceîși pot vinde oamenii și ar tre-bui prins cel care cumpără”.

Bogdana Costoiu,președintele AsociațieiRomâne de Oncologie ”SfântaAna”, spune că nu arecunoștință de astfel de cazuri,dar susține și ea că rudele bol-navilor decedați ar trebui săaducă medicamentele la uni-tatea medicală de care aaparținut. ”La noi la asociație

mai vin rude ale celor care audecedat și ne aduc medica-mentele ca să le dăm mai apoialtor bolnavi de cancer. Și noile dăm gratuit. Nu este corectsă se vândă pe internet la astfelde sume, profitându-se dedrama prin care trec oamenii”,precizează Bogdana Costoiu.

Autoritățile, încurcate înhățișurile birocrației

Oficialii Inspectoratului dePoliție al județului Hunedoaraspun că, pentru a acționa, aunevoie de o sesizare în scris dela cineva. ”De regulă se face osesizare scrisă, după care sepoate face o verificare, săvedem în baza a ce se vândaceste medicamente”, declarăBogdan Nițu, purtător de cu-vânt al IPJ Hunedoara.

Traian Berbeceanu, comis-arul șef al BCCO Alba-Iulia,precizează că în primă fază tre-buie verificat dacă medica-mentul respectiv conținesubstanțe stupefiante.

”În mod legal, aparținătoriitrenuie să predea medica-mentele unității medicale decare a aparținut bolnavul. Dacăîn schimb acestea se vând peinternet, trebuie verificat dacămedicamentul respectivconține substanțe stupefiante,ca de exemplu dacă aremorfină”, a declarat Berbe-ceanu.

Anamaria NEDELCOFF

Medicamentele morților, de vânzare pe internet

În această perioadă, SpitalulMunicipal Lupeni organizeazăconcurs pentru trei posturi pe

diverse specialități, iar în viitor,după finalizarea unui proiect de 20de miliarde de lei vechi, să atragăîncă 32 de medici.

”La Spitalul Municipal Lupeni seorganizează trei concursuri: unulpentru medic chirurg, unul pentruobstetrică-ginecologie și unbiochimist la laboratorul de analizebiochimice. Două persoane suntdeja angajate ale noastre peperioadă determinată, iar chirurgulva veni de la alt spital din Vale.Scopul nostru este să mai angajăm32 de medici rezidenți ca în câțivaani să devenim cel mai bun spitaldin județ. Trebuie să ținem cont cîvom avea câte 10.000 de turiști

săptămânal în Straja, după ter-minarea lucrărilor de modernizareîn stațiune”, a declarat GabrielLungu, președintele Consiliului deAdministrație al spitalului.

Tot în această perioadă a fostsemnat și contractul de finanțarepentru proiectul ce prevede mod-ernizarea și dotarea cu aparatură despecialitate a ambulatoriului inte-grat al Spitalului Municipal Lupeni,în valoare de aproximativ 20 de mil-iarde de lei vechi. Lungu spune căsperă ca lucrările să înceapă dintoamna acestui an.

”Prim dată vom demara proce-durile de licitație și estimăm ca pânăîn toamnă să începem și lucrările șisă cumpărăm și aparatura. Acestedotări sunt absolut necesare pentrunoi”, mai spune Lungu.

Anamaria NEDELCOFF

Medici noi la spitalul din Lupeni

6 Sanatate

Oameni si fapte 7

De câteva luni, SpitalulMunicipal Lupeni areun nou medic, spe-

cialist în obstetrică-ginecolo-gie. Pe lângă devotamentul șiprofesionalismul de care dădovadă în munca ei, mediculAnca Groza are o poveste deviață frumoasă și emoționantă.

Este, cum recunoaște eaînsăși, ”un suflet prins întredouă lumi”. Peru și România.Peru, țara în care și-adesăvârșit cunoștințele med-icale și a lucrat ca medic vremede 20 de ani, țara cu o culturăfascinantă, pe care a ales s-o

îmbrățișeze fiindcă s-aîndrăgostit. La început de unbărbat, etalon al culturii peru-ane, iar după aceea s-aîndrăgostit iremediabil detradiții, cultură, locuri, mân-care, de oamenii pe care ea îidescrie ca fiind ”calzi și primi-tori, care își deschid cuușurință casa”.

Totuși, în Peru s-a topit dedorul României, țara aflată laun alt pol, cu alte valențe cul-turale, total diferită. ÎnsăRomânia este țara în care acrescut, în care și-a terminatfacultatea, în care are familia.

Anca Groza povestește că și-a dorit să se întoarcă în Româ-nia încă din anul 1998, dar aputut s-o facă abia în 2004.Din păcate, legislația

românească, șchioapă, chiaramputată pe alocuri, nu a vrutsă-i recunoască studiile și a tre-buit ca, la 45 de ani, să dea exa-men într-o specialitate pe carea stăpânit-o la Spitalul MilitarCentral din Lima 20 de ani.

”Intenția mea de a mă în-toarce în România a fost din1998, când am cerut să mi seechivaleze titlul de medic spe-cialist din Peru. Mi-au fost re-cunoscute studiile făcuteacolo, dar am fost programatăpentru examen în 1999. În1.999 nu am putut din motivepesonale. În 2004, când am

putut să revin, mi s-a spus călegislația s-a schimbat, că aceaapobare nu mai e valabilă și cădacă vreau să fiu medic gine-colog în România, trebuie sădau examenul de rezidențiat.Îți dai seama, să dai examenulde rezidențiat la 45 de ani estecumplit. L-am dat, am luatrezidențiatul pe obstetrică-ginecologie, au urmat cinci aniîn spitalul Filantropia dinCraiova. Am terminatrezidențiatul, am dat exam-enul, am fost confirmată camedic specialist și s-a pusproblema unui loc de muncă.Ai alternativa să lucrezi într-unmediu privat, în policlinici, săfaci gărzi în spitale, unde eșticonsiderat tolerat făcând gărzi.După 20 de ani de lucru, după

a lucra ca independent 10 anica specialist în Spitalul MilitarCentral din Lima, este camgreu să accepți această situație,așa că în clipa în care am aflatcă doresc un medic ginecologla Lupeni, am venit, am văzut,mi-au plăcut oamenii, mi-aplăcut orașul”, își începe AncaGroza povestea.

De loc e craioveancă ”get-beget”, cum declară, mândră.După care femeia cu ochialbaștri, optimiști și triști înacelași timp, ne povesteștecum a fost în Lima.

”M-am căsătorit cu un pe-ruan, eram studentă la Facul-tatea de Medicină din Craiova.Am plecat în Peru în 1986. Săștii că nu a fost foarte greu. Oa-menii sunt foarte calzi, ceva îngenul Lupeniului. Oameni maiblânzi, își deschid cu ușurințăcasa. A fost greu din cauzaregimului. Trebuia să depuicerere de căsătorie, a duratcam un an și ceva, mi-a fostaprobată și am plecat în Lima.Acolo mi-a fost greu că a tre-buit să fac un serviciu orașo-urbano-marginal timp de unan și după aceea am putut să-mi dau examenul derezidențiat. Diploma serecunoaște automat în Peru,cel puțin diploma din Româ-nia o recunosc. A fost șocant sălucrezi la periferia Limei. Șilimba era la început o barierăla partea tehnică. Am făcut ser-viciul orașo-urbano-marginalși după aceea am dat examenulde rezidențiat, l- am făcut laSpitalul Militar Central dinLima și am rămas ca medic tit-ular”, își amintește medicul.

Care sunt amintirile fru-moase din Lima? Anca Grozane răspunde, cu ochii înlacrimi: ”Atingi o coardăsensibilă. Întotdeauna am zis

că am trăit și trăiesc în douălumi. Peru e o parte din mine.Mi-e dor de Peru. Când eramîn Peru, mi-era dor de Româ-nia, când sunt în România, mi-e dor de Peru. Din punct devedere profesional, era opoziție socio-economică bună,mai lucram la o companie deasigurări făcând audit medical,nu mă pot plânge.Dar dorul dețară, faptul că mama erasingură, faptul că în Peru estefoarte multă violență stradală.Poți să trăiești în zonarezidențială cea mai bună, cumijloace de siguranță, dar înclipa în care copiii îți ies pestradă, ești în permanență întensiune”.

Astfel, toate acestea au dusla întoarcerea ei în România,dorindu-și ca fiica de 18 ani șibăiatul de 15 ani să fie însiguranță.

De-a lungul carierei, AncaGroza a avut și cazuri dificile,mai ales că în specialitateaaleasă de ea, nu ai responsabili-tatea unei singure vieți.

”Am avut cazuri dificile, ob-stetrica este o specialitatedificilă pentru că lucrezi cudouă vieți. Ai două vieți înmână, nu una singură. Înteorie, o pacientă vine ca sănască perfect sănătoasă, darpot apărea complicații”, spuneea.

Cum este structurat sis-

temul medical în Peru? Multmai bine decât la noi. În Peru,există spitalele MinisteruluiSănătății, unde nu este nimicgratuit, dar pacienții plătescniște onorarii simbolice pentruactele medicale și ei îșicumpără medicamentele,acesta fiind sistemul statal. Maiexistă sistemul asigurărilor so-ciale, cum ar fi în România,unde pot primi asistențămedicală cei care lucrează.

”Dar ca diferență, acel sis-tem îți asigură transplant car-diac, transplant de ficat,transplant renal, totul suportatde sistemul de asigurări. Într-adevăr, există programări, darștii că totul este gratuit. Maiexistă și sistemul medical alforțelor armate. Fiecare dintrecele trei ramuri, forța aeriană,marină și terestră își au spi-talele lor”, precizează AncaGroza.

Cât despre eșecuri, ea estede părere că nu trebuie să-lîmpovărezi pe pacientul careși-a pus încrederea în tine cuneliniștile tale: ”Sunt genul deom la care stresul trăiește pedinăuntru. Nu las să se vadăceea ce simt. În fața paciențilortrebuie să demonstrez că știuceea ce fac și știu ceea ce fac.Cred că păstrându-ți calmulajuți mai mult decât făcând ocriză de isterie”.

Anamaria NEDELCOFF

AAnnccaa GGrroozzaa,,ssuuflfleett pprriinnss

îînnttrree ddoouuăă lluummii

Dorin Curtean, city-managerul orașuluiPetrila, mai are doar

câteva zile până când va trebuisă decidă dacă renunță la man-datul de consilier local pentrua-și menține funcția de admin-istrator public al localității.

El recunoaște că în prezentse află în stare de incompatibil-itate și că ar prefera să fie încontinuare city-manager, în-trucât venitul ar fi mai maredecât dacă ar opta pentrufuncția de consilier local.

”Funcția mea de city-man-ager este incompatibilă cu ceade consilier local. Eu m-amgândit să rămân city-manager,vreau să văd la ce discuții se vaajunge și recunosc că aceastăfunție m-ar avantaja. Încă numi-am cântărit bine lucrurile.Cert este că eu am dat concurspentru acest post și nu văd de

ce s-ar organiza un nou con-curs”, a declarat DorinCurtean.

Ilie Păducel, primarulorașului Petrila, spune căașteaptă ca prima mișcare s-ofacă Dorin Curtean și abiadupă aceea se va decide dacăare nevoie de un alt adminis-trator public.

”El (Dorin Curtean – n.r.)are obligația, conform legii, cadin data de 28 iunie, când adepus jurământul, în termende 15 zile să se hotărască cevrea, fiindcă la momentulacesta este incompatibil. Dupăce se va hotărî el ce face, voihotărî și eu ce voi face. Nu ex-clud faptul ca, dacă el va alegefuncția de city-manager, să or-ganizez un nou concurs pentruacest post”, a precizat IliePăducel.

Anamaria NEDELCOFF

În municipiul Lupeni, acolo undereprezentanţii USL au câştigat lejeralegerile din data de 10 iunie şi ma-

joritatea în noul Consiliu Local, aleşii audepus jurământul.

Dintre cele 19 mandate de consilierilocali, nu mai puţin de 12 le-au revenitmembrilor coaliţiei alcătuite din PSD,PNL şi PC. Ceilalţi șapte consilieri lo-cali provin de la PP-DD(4), USP (2) şi UDMR– 1. În ceea ce priveştefuncţia de primar, re-spectiv cea de vicepri-mar, acestea vor fiocupate şi în următorii4patru ani tot de cătreCornel Resmeriţă, re-spectiv Cornel Lungan.„Vom colabora cu toţiconsilierii locali la fel debine ca şi în ultimiipatru ani. Ce-i drept, aumai fost uneleneînţelegeri dar, pentrubinele urbei, pînă laurmă am trecut pesteele”, a precizat primarulCornel Resmeriţă. Con-silierii din Lupeni sunturmătorii: MihaiBasarab, Rodica Câm-pean, Remus Malacia,Viorel Mesaroş, AdrianMisaroş, Traian Morar,Maria Pestrea, CristinelPurcaru – Dănciulescu,Ilie Romoşan, NicolaeStănoiu şi Viorel Vasian

– toţi USL, Teofil Dobrean, VasileHodor, Tănase Perţa şi Aurel Uilăcan –PP – DD, Marcel Rad şi Cristian Roşu –USP şi David Benedekfi, din parteaUDMR. Locul lui Cornel Lungan, dupănumirea acestuia ca viceprimar, a fostocupat de către un alt component al lis-tei de la alegeri înaintate de către USL.

Mircea NISTOR

La Vulcan, primarul, vicepri-marul şi consilierii locali audepus jurământul şi şi-au pre-

luat mandatele. Mai puţin VasileLupu care, deşi a câştigat un mandatde consilier, a fost invalidat.

„Ar trebui să respectăm legea, deexemplu hotărârea Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie, care îmi dădeadreptul să candidez. Dacă nu doriţi sărespectăm legea, eu mă ridic şi plec.Probabil că nu se vrea ca eu să fiuaici”, a spus Vasile Lupu, unul dintrefoştii lideri de sindicat din Valea Jiuluicondamnat la închisoare după miner-iada încheiată la Costeşti.

Până una – alta, Vasile Lupu va maitrebui să aştepte 30 de zile până va ştidacă va face parte din CL Vulcan.„Aşteptăm în termen de 30 de zilerezultatul contestaţiei depuse şi, dupăce vom avea o decizie definitivă, vomşti ce avem de făcut. Până atunci con-siliul local va funcţiona cu 18componenţi, în loc de 19”, a precizat

Rodica Peter, secretar al PrimărieiVulcan.

În rest, şedinţa de constituire anoului consiliu local şi depunereajurămintelor s-au derulat în mod nor-mal. Inclusiv alegerea viceprimaru-lui... Fotoliul de vice i-a revenit, dinnou, Angelei Stoica, aleasă cu majori-tate de voturi, adică 18 din 18.

După preluarea mandatului, fostulşi actualul primar al municipiului aprecizat că de acum încolo politicatrebuie lăsată deoparte iar aleşii vortrebui să se pună doar în slujbacetăţenilor. „Azi se consfinţeşte ceeace au dorit alegătorii în data de 10iunie. Se poate spune că avem un con-siliu bun, cu oameni pregătiţi şi caresunt dornici să purceadă la treabăpentru că avem obiective importantede realizat împreună. De acum vomlăsa politica deoparte şi vom lucrapentru comunitate”, a spus primarulGheorghe Ile.

Mircea NISTOR

Curtean,în stare deincompatibilitate

Vasile Lupu, îndepărtatdin Consiliul Local

USL-iştii, învingători la Lupeni

8 Politic

IT 9

Legea „Big Brother”,pe numele său ofi-cial „Legea privind

reţinerea datelor gener-ate sau prelucrate defurnizorii de reţele pub-lice de comunicaţii”, afost semnată marţi 12iunie de către șeful stat-ului, Traian Băsescu.

Acesta include modificareaşi completarea Legiinr.506/2004 privind prelu-crarea datelor cu caracter per-sonal şi protecţia vieţii privateîn sectorul comunicaţiilorelectronice.

Camera Deputaţilor a adop-tat, pe 22 mai, cu 197 de voturi“pentru”, 18 voturi “împotriv㔺i 13 abţineri acest proiectdeși legea fusese respinsă deSenat, în decembrie 2011, însăCamera Deputaţilor este foruldecizional.

Legea prevede obligativi-tatea furnizorilor de telefoniefixă şi mobilă şi de internet săreţină timp de 6 luni anumitedate ale abonaţilor care să fietrimise, la cerere, autorităţilordin domeniul siguranţeinaţionale pentru acţiunile deprevenire, cercetare, de-scoperire şi urmărire ainfracţiunilor grave.

“Furnizorii de telefonie fixă,mobilă şi internet sunt obligaţisă stocheze timp de şase lunitoate datele legate de convor-birile telefonice şi schimbul deemail-uri, cu excepţiaconţinutului corespondenţeielectronice sau al convorbiriitelefonice. În cazul reţelelor detelefonie fixă şi mobilă trebuiesă se reţină numărul celui careformează, numărul desti-natarului, numărul celui sprecare a fost redirecţionat apelul,precum şi numele acestora. Încazul serviciilor de internet, sevor reţine utilizatorul, serviciulde telefonie folosit, numărulde telefon al apelantului şi al

destinatarului, numele şiadresa abonaţilor, identitateaechipamentului folosit”,prevede actul.

Furnizorii de telefonie şi in-ternet au obligaţia ca timp de48 de ore de la cererea or-ganelor de urmărire sătransmită datele solicitate, iardacă acest lucru nueste posibilîn 48 de ore, datele trebuietransmise în cel mult cinci zile.

Proiectul de lege privindstocarea datelor de trafic detelefonie şi internet maiprevede că organele deurmărire penală au obligaţia dea informa persoana ale căreidate sunt reţinute în termen de

48 de ore de la momentultransmiterii solicitării, cuexcepţia cazurilor în care per-soana este implicată în acţiunicare periclitează siguranţanaţională.

Ministrul Afacerilor Ex-terne, Leonard Orban, a de-clarat, în 7 mai, că Româniariscă amenzi de peste 30.000de euro pe zi dacă nu vaadopta cât mai repede legeaprivind retenţia datelor,cunoscută şi ca legea “BigBrother”, pentru care estedeschisă procedură de in-fringement împotriva ţăriinoastre.

Romwald CHEZU

Legea Big Brotherne privește

Hunedoara. Peste80.000 de oameni și-au clădit destinele pe

valea Cernei, într-un spațiuaparent contradictoriu prinprezența CombinatuluiSiderugic alăturată unui edifi-ciu istoric și cultural incompa-rabil – Castelul Corvineștilor.

Doi coloși antagonici care și-aupus pecetea asupra destinului hune-dorenilor – unul vremelnic, cu pi-cioarele de lut, simbol al epociimoderne, al dezvoltării industriale șiurbane, iar altul, aproape sufocat deconstrucțiile din beton și metal,străjuit și astăzi de turnurileimpunătoare și seculare ale celui mairâvnit obiectiv turistic cu care oa-menii locului se mândresc, emblemăautentică a istoriei naționale –Castelul Corvinilor. Doi coloși, inam-ici pasivi, bizari prin învecinareochilor străini de aceste locuri și atâtde cotidieni populației hunedorene.

Am fi uitat îndegrabă forfotaurbană odată pătrunși în curteaexterioară a Castelului, însă numărulînsemnat de autocare și autoturismeîngrămădite vorbesc de la sine de-spre atractivitatea turistică a acestuivestigiu istoric. Un edificiu vizitat șiadmirat nu doar de noi, românii, ci șide turiștii străini care pășesc cu stimăși curiozitate în incinta castelului, unreper important în rutele turistice cene traversează patria. Astfel, suntemîndreptățiți a ne simți demni și mân-dri în sufletele noastre de hune-doreni, prin prisma conviețuirii înumbra unuia dintre cele mai impor-tante monumente gotice naționale.Încă de la o primă privire, masivi-tatea întregului edificiu, duritateapietrei și mai ales măreția turnurilorcare îl străjuiesc trezesc senzația demic, minuscul, de vremelnicie șipieire în fața lui. Podul, care leagăcurtea exterioară de intrarea propriu-zisă a castelului, pare o punte ce leagă

prezentul de trecut. Astfel, îndată ceam pășit pe el și ne-am îndreptat spreimpunătorul castel înconjurat de oprăpastie de netrecut, poți spune,precum Dante: “Lăsați oricesperanță, voi, cei ce intrați aici”.Curioșii nu se pot abține și priveschăul ce se cască sub construcția delemn și unde, Pârâul Zlaști, elemen-tul viu al acestui tărâm, stă mărturiezidurilor de piatră care au învins sec-olele și istoria. Un domeniu atempo-ral ce înglobează în mod straniutrecutul și prezentul, un spațiu depoveste, aievea printre noi.De cum intrăm pe poarta cetății neizbește răcoarea prizionieră dintrezidurile groase, un ușor iz de ars, defuningine, provenit din temnița detortură – învecinată cu casa de bileteunde, contracost, ni se dă startul uneicălătorii prin timp, la un preț modicpentru o istorie atât de bogată șiglorioasă.

Aventura noastră începe prin ad-mirarea curții interioare a castelului,înconjurată de ziduri înalte, bolte

adânci, ferestre săpate precum niștegăuri în ziduri, arhitectură veche,trainică, asupra căreia patina timpu-lui și-a lăsat amprenta, dându-i o aurămistică, ademenitoare. Senzația devechi, de arhaic, te împresoară penesimțite la tot pasul și se simte atâtîn aerul răcoros al gigantului com-plex arhitectural, cât și în comporta-mentul turiștilor a căror atitudinecuviincioasă se trădează prin mersulsfios și tăcut pe veacurile de istorie,pentru a nu trezi înaintașii. Linișteastranie a curții interioare, populatăde o sumedenie de turiști meditativisau dornici de a surprinde pe obiec-tiv crâmpeie de istorie, este ararîntreruptă de șoapte reverberate înecouri de către zidurile înalte.Alegem la voia întâmplării un punctde pornire în incursiunea noastră —în prima încăpere care se dezvăluieprivirilor curioase ne capteazăatenția un ecran 3D ale cărui imaginipar a deveni aievea, neținând seamade granița sticlei; alături de acesta unmonitor oferă curioșilor informațiidespre trecutul și însemnătateacastelului – un fel de ghid electronicutilizabil într-o manieră simplistă,eficace, în mai multe limbi. Dindorința de a cunoaște îndegrabătoate secretele încăperilor, alegem,pe rând, să urmăm toate căile de-schise publicului, însa rămânemînmărmuriți în fața impunătoarelorscaune, jilțuri din Sala Dietei, pre-cum și a armurilor din Sala Cavaler-ilor. Aerul rece care iți inundăbinefăcător plămânii, liniștea, luminaobscură, ferestrele stranii, structurasomptuoasă, rafinamentul arhitec-tural – toate impresionează în egalămasură privitorul și îl împinge spreun exercițiu involutar al imaginațieiîn care scaunele împărătești nu suntgoale, ci ocupate de cavaleri, prinți șidomnițe îmbrăcați în haine alese,masa încărcată de bucate regești, omuzică medievală în surdină și multăforfotă, multe voci, multă viață înfundal. O viață pe care oexperimentăm, o simțim pe alocuridoar pășind prin interioareleîncărcate de istorie, atingând zidurileseculare și respirând aerul acestui ed-ificiu a cărui fundație datează de maibine de șase veacuri.Ne urmăm avântul curiozității și de-scoperim, rând pe rând, noi săli, noispații, noi încăperi, urcăm și

coborâm trepte, unele din piatră, al-tele din lemn, amenințătoare prinverticalitatea lor, întortocheate șipromițătoare. Unele încăperi au de-venit gazde pentru expoziții cu tem-atici diferite – unele dintre exponatereprezentând piese datând de secole– cufere, bucăți de armură, bijuteriipurtate de domnițe cu veacuri înurmă sau piese de mobilier. Într-unadintre sălile castelului poate fiadmirată, spre exemplu, chiar și oexpoziție cinegetică, trofeele sus-pendate pe pereții înalți completândatmosfera impetuoasă a trecutului.Prezența micilor comercianți de su-veniruri, precum și organizarea di-verselor expoziții vin în întâmpinareaturiștilor; au rolul de a spori atractiv-itatea și interesul manifestat față deacest monument. Din aceastăperspectivă, Castelul Corvineștilorpare a se fi adaptat modernității, fiindinclus în multe proiecte culturale,oferind un cadru spectaculos șiinedit pentru variate manifestăriartistice. Faima internațională aCastelului Corvinestilor este certă –în acest cadru istoric au fost filmatepelicule cinematografice celebre, aufost organizate festivaluri, au avut locproiecții de film, s-au organizat con-certe și multe asemenea alte eveni-mente. Cetatea Hunedoarei devine,astfel, o țintă promițătoare pentruturismul românesc, precum și o“scenă” remarcabilă pentru multeevenimente recreaționale, de artă șicultură.

Vizita ne poartă, în cele din urmă,spre fântana castelului, încărcată delegendă, și spre groapa urșilor, de pefundul căreia se cațără pe ziduritulpini încâlcite de iederă. Dincolode zid, împrejmuirile castelului,Pârâul Zlaști, Dealul Sânpetru, mu-nicipiul Hunedoara – toate așternute

parcă la picioarele semeței cetăți. Depe acest zid se văd clar eforturile derestaurare întreprinse, schelele uriaședin lemn înalțate de-a lungulzidurilor lasă în urma lor un colț, unvârf de turn alb, promițător, elocventpentru ceea ce va redeveni CastelulCorvinilor. Alternanța dintre vechi șinou, dintre ceea ce a fost renovat sipereții neatinși de tehnicile derestaurare moderne, continua trans-formare a castelului, ne îndeamnă a-lredescoperi atât din curiozitatea de aafla ceva nou – poate o nouă ușădeschisă turiștilor, un nou corprestaurat, cât și din nevoia de a necontura o imagine mai deslușităasupra propriei noastre istorii.Impresiile adunate în urma periplu-lui prin “Cetatea Hunedoarei”, cummai este numit castelul, sunt variate,puternice și contrastante. De de-parte, amprenta trecutului și-a spuscuvântul și asupra noastră, aturiștilor – un sentiment grav,încărcat de respect vis-a-vis detrăinicia edificiului ridicat deînaintașii noștri ne poartă cu gândulla efemeritatea multor construcțiimoderne care nu își au locul într-unastfel de context istoric. Pârâul Zlaștiși Dealul Sânpetru își îmbină cu rostliniile, curbele și formele în jurul edi-ficiului – în discrepanță cu acesta seconturează, însă, peisajul urban și in-dustrializat al Hunedoarei – nișteforme fără fond în comparație cugrandoarea trecutului.

O părere de rău ne încearcăprivind încă o dată curtea interioarăa castelului, curbele semicirculare aledeschiderilor, frescele și fațadele,cheile de boltă, coloanele impozante.Rememorăm în gând interioarele,experiența descoperirii trecutului și,parcă, regretăm că nu am fi pututrămâne peste noapte între acesteziduri care nu au apucat a-și spunetoată povestea. Am fi dorit saînnoptăm aici, am fi dorit caîncăperile goale să fie mobilate șiînsuflețite întocmai cum au fost învremurile lor de glorie, să ne odih-nim în jilțurile impresionante și săadormim în paturi medievale lângășemineul înroșit de jăratec. Poate căaceste dorințe intime ale noastre, aleturiștilor, vor fi cândva valorificate decei care cârmuiesc turismul româ-nesc, astfel încât să nu altereze, să nutulbure măreția trecutului, dar caresă îi redea castelului viața și, implicit,o mai însemnată considerare.Hunedoreni fiind, ne vom mândri în-totdeauna cu acest edificiu istoric,prezența sa legitimându-ne dreptmoștenitorii unor meleaguri de aur,tronate de cel mai frumos castel alțării, cetetea ce astăzi își scrie istoriaprin ochii noștri.

Claudia NICHIȚELEA

Castelul Corvinilor,Cetatea Hunedoarei

În 10 iunie, aninosenii și-auales primarul. Altul, dupăce, timp de 20 de ani, Ilie

Botgros a tăiat și a spânzuratprin Aninoasa după bunulplac. În prezent, localitateahunedoreană a ajuns la fali-ment, iar aninosenii și-au datseama în ultimul ceas că tre-buie să schimbe ceva.

Noul primar, NicolaeDunca, spune că își va da toatăsilința pentru ca Aninoasa sănu mai fie pe butuci. El a vor-bit despre planurile de viitor,dar și despre moștenirea grealăsată de Ilie Botgros într-uninterviu acordat, în exclusivi-tate, pentru Transilvania

Impact.Reporter: Care a fost

moștenirea pe care v-a lăsat-ofostul primar, Ilie Botgros?

Nicolae Dunca: Un oraș cumulte greutăți, cu multe prob-leme, cu clădiri distruse șidărăpănate, cu oameni fărălocuri de muncă, plini desperanțe și de nevoie. Eu tot cevreau, vreau să scap de datori-ile pe care le are Aninoasa laora actuală.

Reporter: La cât se ridicăaceste datorii?

Nicolae Dunca: La aproxi-mativ 70 de miliarde.

Reporter: Către cine avețiaceste datorii?

Nicolae Dunca: La diferitelucrări care s-au executat peparcursul anilor și nu s-auplătit. Plus că avem un împru-mut la BCR de 30 de miliarde,la care nu s-a dat nicio tranșăde împrumut, doar dobânzi șipenalități, care între timp se

vor tot aduna și trebuie să leplătim.

Reporter: Pentru ce a fostluat acel credit?

Nicolae Dunca: Tot așa,pentru plata unor lucrări exe-cutate și neplătite, în mod spe-cial pentru introducereagazului metan, pentrureparația unor case de coloniecu care și acum avem mariprobleme. După cum știți, astăiarnă au picat vreo trei-patruacoperișuri. Pică grinzile, auintrat prin case pe la oameni.Dormi noaptea și îți intrăgrinda prin pat.

Reporter: Pentru acele caseoamenii plătesc chirie?

Nicolae Dunca: Uniiplătesc, alții le-au cumpărat.Acuma noi am depus studiilede fezabilitate la FRDS pentrua obține fonduri pentru acelecase. Este un program cu Gu-vernul Norvegiei pentruzonele defavorizate, din carefacem și noi parte.

Reporter: Adică vine Gu-vernul Norvegiei să dea bani înAninoasa că GuvernulRomâniei nu e în stare?

Nicolae Dunca: Exact. Așae! Numai că norvegienii au ziscă vă dăm 20 de milioane deeuro, dar voi, statul român,lucrați cu firmele voastre, luațiTVA de 24%, profitați de peurma banilor noștri. Așa că auvenit cu altă soluție: GuvernulNorvegiei să pună tranșa debani nerambursabili, dar săvină și Guvernul României cuo parte și comunitățile localecu o parte, cu 2%. Noi amdepus proiectele, am înțeles că

a fost zilele acestea o delegațiede la FRDS la București șiașteptăm.

Reporter: Ce include acestproiect?

Nicolae Dunca: Reabil-itarea acoperișurilor cucentură de rezistență, că suntcase vechi de peste 100 de aniși anveloparea termică.

Reporter: În proiect suntincluse și casele de la Iscroni?

Nicolae Dunca: Nu. Numaicele de la primărie în sus. Vomveni cu canalizarea până încapătul văii, până pe stradaLibertății și după aceea vomveni cu covorul asfaltic.

Reporter: Dar aveți banipentru ele?

Nicolae Dunca: Da,canalizarea este pe proiectulacesta cu ApaServ, în care einclusă Petrila și Aninoasa.Pentru canalizare noi am avutun proiect cu mina-muzeu aici.Trebuia să se facă pe galeriacare ducea de la incinta mineipână dincolo, la Piscul Priboi,să se facă tunelul de legătură șio prezentare a mineritului întimp. Am renunțat la acesttunel și în depozitul demuniție este un tunel mai micși banii pentru tunelul mare i-am transferat prin hotărâre deconsiliu pentru asfaltarea dru-mului de la Iscroni până încapătul văii. Fondurile suntasigurate, mă voi duce la Min-isterul Economiei, numai sădeblocheze banii.

Reporter: Ce faceți cu ceide la Iscroni, cu acele case decolonie? Știu că se tot spuneacă există un proiect prin care

urma să fie construit un bloc,în care să fie mutați cei deacolo. Ce se mai întâmplă cuacest proiect?

Nicolae Dunca: Da. Seface. Am refăcut și proiectul,că erau sumele prea mari.Acum așteptăm finanțarea.Dar așteptăm degeaba, că cineîți dă bani dacă nu-i obții? Tre-buie să te duci, să faci lobby, euam discutat cu mai multe per-soane care fac parte din par-tidul nostru și au zis că măsprijină. Mă voi lupta și pentrutreaba asta, că e o pată peorașul nostru de pe vremea luiCeaușescu.

Reporter: Revin la Norve-gia. De ce aveți nevoie de 20milioane de euro la Aninoasa?

Nicolae Dunca: Norveg-ienii sunt la faza la care trebuiesă aleagă cine are mai marenevoie. Probabil are nevoie șiVulcanul și Lupeniul, noi avemun pas înainte, că avem studiiledepuse. Am avea nevoie devreo două milioane de euro,cele 20 de milioane sunt pen-tru toată țara.

Reporter: De ce credeți căaninosenii s-au hotărât săschimbe primarul după ceorașul a dat faliment?

Nicolae Dunca: Păi, și-aupus și ei speranțe în altcineva,că le poate schimba orașul.

Reporter: Dar de ce acumși nu mai devreme?

Nicolae Dunca: Pentru căalt contracandidat viabil nu afost până acum.

Reporter: Dardumneavoastră de ce ați vrutsă candidați într-un oraș fali-mentar? De ce ar vrea cinevasă fie primar peste o localitatela pământ din punct de vedereeconomic?

Nicolae Dunca: Eu suntnăscut, crescut în Aninoasa.Aici am casă, aici am rudele șiam văzut cum se degradează zide zi acest oraș. A dispărutlipsa de preocupare a primaru-lui pentru atragerea de investi-tori, pentru realizareaproiectelor. Eu am zis căașteaptă încă patru ani unmandat ca să iasă la pensie.Am spus că trebuie stopatacest lucru. Am făcut unstudiu sociologic și m-amhotărât.

Reporter: Fonduri credețică veți avea? Că domnul Bot-

gros a primit foarte multepromisiuni...

Nicolae Dunca: Eu zic căoamenii încearcă să treacă laun partid perntru anumitefinduri, dar trebuie să îți facicalcule pentru a nu sta cumâna întinsă la alții și să tebazezi pe promisiuni. Baniiaceia puțini pe care îi ai trebuiesă-i drămuiești în așa fel încâtsă te descurci cu ce ai.

Reporter: Ce buget avețianul acesta?

Nicolae Dunca: Avem un-deva la 42 de miliarde de leivechi.

Reporter: ConsiliulJudețean v-a ajutat sauintenționează să vă ajute?

Nicolae Dunca:Promisuiuni avem, mai ales înideea că am pus și viceprimarde la PNL, am avut asigurărică ne vor sprijini cu bani. Dareu nu am încredere în promisi-uni din astea, că nu știu cât osă fie. Problemele sunt mari întoată țara și mă îndoiesc că vaveni cineva să dea bani la Ani-noasa.

Reporter: Câți investitoriau venit în Aninoasa în ultimii20 de ani?

Nicolae Dunca: De venit,care să se și stabilească, nuprea. Un gater, un depozit demateriale de construcții. EsteAdarco Invest care este un omserios, are vreo 60 de angajați,Hidroconstrucția are și unsediu social pe raza orașului deunde ne vin o grămadă debani. Adică pentru noi 300-400 milioane reprezintă osumă.

Reporter: Care suntproiectele dumneavoastră deviitor?

Nicolae Dunca: În primulrând, să finalizez canalizarea șiasfaltarea, că asta își doreaucetățenii, că își rup mașinile.Vreau să fac două grădinițemoderne, că acum sunt laparterul a două blocuri. Suntmici, neîncăpătoare, nu core-spund cerințelor actuale. Decea din cartierul Bujorului neapucăm luna viitoare și decealaltă la anul. Reabilitămcentrul cultural de la Ani-noasa, săptămâna viitoare se vasemna contractul cu construc-torul, o firmă din Oradea. O sămodernizăm cu totul, cu salăde spectacol, cu popicărie, o săfie totul așa cum trebuie.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

Moștenirea lui Botgros: un oraș falimentar10 Hunedoara noastra Interviu11

CMYK

CMYK

Hunedoara. Peste80.000 de oameni și-au clădit destinele pe

valea Cernei, într-un spațiuaparent contradictoriu prinprezența CombinatuluiSiderugic alăturată unui edifi-ciu istoric și cultural incompa-rabil – Castelul Corvineștilor.

Doi coloși antagonici care și-aupus pecetea asupra destinului hune-dorenilor – unul vremelnic, cu pi-cioarele de lut, simbol al epociimoderne, al dezvoltării industriale șiurbane, iar altul, aproape sufocat deconstrucțiile din beton și metal,străjuit și astăzi de turnurileimpunătoare și seculare ale celui mairâvnit obiectiv turistic cu care oa-menii locului se mândresc, emblemăautentică a istoriei naționale –Castelul Corvinilor. Doi coloși, inam-ici pasivi, bizari prin învecinareochilor străini de aceste locuri și atâtde cotidieni populației hunedorene.

Am fi uitat îndegrabă forfotaurbană odată pătrunși în curteaexterioară a Castelului, însă numărulînsemnat de autocare și autoturismeîngrămădite vorbesc de la sine de-spre atractivitatea turistică a acestuivestigiu istoric. Un edificiu vizitat șiadmirat nu doar de noi, românii, ci șide turiștii străini care pășesc cu stimăși curiozitate în incinta castelului, unreper important în rutele turistice cene traversează patria. Astfel, suntemîndreptățiți a ne simți demni și mân-dri în sufletele noastre de hune-doreni, prin prisma conviețuirii înumbra unuia dintre cele mai impor-tante monumente gotice naționale.Încă de la o primă privire, masivi-tatea întregului edificiu, duritateapietrei și mai ales măreția turnurilorcare îl străjuiesc trezesc senzația demic, minuscul, de vremelnicie șipieire în fața lui. Podul, care leagăcurtea exterioară de intrarea propriu-zisă a castelului, pare o punte ce leagă

prezentul de trecut. Astfel, îndată ceam pășit pe el și ne-am îndreptat spreimpunătorul castel înconjurat de oprăpastie de netrecut, poți spune,precum Dante: “Lăsați oricesperanță, voi, cei ce intrați aici”.Curioșii nu se pot abține și priveschăul ce se cască sub construcția delemn și unde, Pârâul Zlaști, elemen-tul viu al acestui tărâm, stă mărturiezidurilor de piatră care au învins sec-olele și istoria. Un domeniu atempo-ral ce înglobează în mod straniutrecutul și prezentul, un spațiu depoveste, aievea printre noi.De cum intrăm pe poarta cetății neizbește răcoarea prizionieră dintrezidurile groase, un ușor iz de ars, defuningine, provenit din temnița detortură – învecinată cu casa de bileteunde, contracost, ni se dă startul uneicălătorii prin timp, la un preț modicpentru o istorie atât de bogată șiglorioasă.

Aventura noastră începe prin ad-mirarea curții interioare a castelului,înconjurată de ziduri înalte, bolte

adânci, ferestre săpate precum niștegăuri în ziduri, arhitectură veche,trainică, asupra căreia patina timpu-lui și-a lăsat amprenta, dându-i o aurămistică, ademenitoare. Senzația devechi, de arhaic, te împresoară penesimțite la tot pasul și se simte atâtîn aerul răcoros al gigantului com-plex arhitectural, cât și în comporta-mentul turiștilor a căror atitudinecuviincioasă se trădează prin mersulsfios și tăcut pe veacurile de istorie,pentru a nu trezi înaintașii. Linișteastranie a curții interioare, populatăde o sumedenie de turiști meditativisau dornici de a surprinde pe obiec-tiv crâmpeie de istorie, este ararîntreruptă de șoapte reverberate înecouri de către zidurile înalte.Alegem la voia întâmplării un punctde pornire în incursiunea noastră —în prima încăpere care se dezvăluieprivirilor curioase ne capteazăatenția un ecran 3D ale cărui imaginipar a deveni aievea, neținând seamade granița sticlei; alături de acesta unmonitor oferă curioșilor informațiidespre trecutul și însemnătateacastelului – un fel de ghid electronicutilizabil într-o manieră simplistă,eficace, în mai multe limbi. Dindorința de a cunoaște îndegrabătoate secretele încăperilor, alegem,pe rând, să urmăm toate căile de-schise publicului, însa rămânemînmărmuriți în fața impunătoarelorscaune, jilțuri din Sala Dietei, pre-cum și a armurilor din Sala Cavaler-ilor. Aerul rece care iți inundăbinefăcător plămânii, liniștea, luminaobscură, ferestrele stranii, structurasomptuoasă, rafinamentul arhitec-tural – toate impresionează în egalămasură privitorul și îl împinge spreun exercițiu involutar al imaginațieiîn care scaunele împărătești nu suntgoale, ci ocupate de cavaleri, prinți șidomnițe îmbrăcați în haine alese,masa încărcată de bucate regești, omuzică medievală în surdină și multăforfotă, multe voci, multă viață înfundal. O viață pe care oexperimentăm, o simțim pe alocuridoar pășind prin interioareleîncărcate de istorie, atingând zidurileseculare și respirând aerul acestui ed-ificiu a cărui fundație datează de maibine de șase veacuri.Ne urmăm avântul curiozității și de-scoperim, rând pe rând, noi săli, noispații, noi încăperi, urcăm și

coborâm trepte, unele din piatră, al-tele din lemn, amenințătoare prinverticalitatea lor, întortocheate șipromițătoare. Unele încăperi au de-venit gazde pentru expoziții cu tem-atici diferite – unele dintre exponatereprezentând piese datând de secole– cufere, bucăți de armură, bijuteriipurtate de domnițe cu veacuri înurmă sau piese de mobilier. Într-unadintre sălile castelului poate fiadmirată, spre exemplu, chiar și oexpoziție cinegetică, trofeele sus-pendate pe pereții înalți completândatmosfera impetuoasă a trecutului.Prezența micilor comercianți de su-veniruri, precum și organizarea di-verselor expoziții vin în întâmpinareaturiștilor; au rolul de a spori atractiv-itatea și interesul manifestat față deacest monument. Din aceastăperspectivă, Castelul Corvineștilorpare a se fi adaptat modernității, fiindinclus în multe proiecte culturale,oferind un cadru spectaculos șiinedit pentru variate manifestăriartistice. Faima internațională aCastelului Corvinestilor este certă –în acest cadru istoric au fost filmatepelicule cinematografice celebre, aufost organizate festivaluri, au avut locproiecții de film, s-au organizat con-certe și multe asemenea alte eveni-mente. Cetatea Hunedoarei devine,astfel, o țintă promițătoare pentruturismul românesc, precum și o“scenă” remarcabilă pentru multeevenimente recreaționale, de artă șicultură.

Vizita ne poartă, în cele din urmă,spre fântana castelului, încărcată delegendă, și spre groapa urșilor, de pefundul căreia se cațără pe ziduritulpini încâlcite de iederă. Dincolode zid, împrejmuirile castelului,Pârâul Zlaști, Dealul Sânpetru, mu-nicipiul Hunedoara – toate așternute

parcă la picioarele semeței cetăți. Depe acest zid se văd clar eforturile derestaurare întreprinse, schelele uriaședin lemn înalțate de-a lungulzidurilor lasă în urma lor un colț, unvârf de turn alb, promițător, elocventpentru ceea ce va redeveni CastelulCorvinilor. Alternanța dintre vechi șinou, dintre ceea ce a fost renovat sipereții neatinși de tehnicile derestaurare moderne, continua trans-formare a castelului, ne îndeamnă a-lredescoperi atât din curiozitatea de aafla ceva nou – poate o nouă ușădeschisă turiștilor, un nou corprestaurat, cât și din nevoia de a necontura o imagine mai deslușităasupra propriei noastre istorii.Impresiile adunate în urma periplu-lui prin “Cetatea Hunedoarei”, cummai este numit castelul, sunt variate,puternice și contrastante. De de-parte, amprenta trecutului și-a spuscuvântul și asupra noastră, aturiștilor – un sentiment grav,încărcat de respect vis-a-vis detrăinicia edificiului ridicat deînaintașii noștri ne poartă cu gândulla efemeritatea multor construcțiimoderne care nu își au locul într-unastfel de context istoric. Pârâul Zlaștiși Dealul Sânpetru își îmbină cu rostliniile, curbele și formele în jurul edi-ficiului – în discrepanță cu acesta seconturează, însă, peisajul urban și in-dustrializat al Hunedoarei – nișteforme fără fond în comparație cugrandoarea trecutului.

O părere de rău ne încearcăprivind încă o dată curtea interioarăa castelului, curbele semicirculare aledeschiderilor, frescele și fațadele,cheile de boltă, coloanele impozante.Rememorăm în gând interioarele,experiența descoperirii trecutului și,parcă, regretăm că nu am fi pututrămâne peste noapte între acesteziduri care nu au apucat a-și spunetoată povestea. Am fi dorit saînnoptăm aici, am fi dorit caîncăperile goale să fie mobilate șiînsuflețite întocmai cum au fost învremurile lor de glorie, să ne odih-nim în jilțurile impresionante și săadormim în paturi medievale lângășemineul înroșit de jăratec. Poate căaceste dorințe intime ale noastre, aleturiștilor, vor fi cândva valorificate decei care cârmuiesc turismul româ-nesc, astfel încât să nu altereze, să nutulbure măreția trecutului, dar caresă îi redea castelului viața și, implicit,o mai însemnată considerare.Hunedoreni fiind, ne vom mândri în-totdeauna cu acest edificiu istoric,prezența sa legitimându-ne dreptmoștenitorii unor meleaguri de aur,tronate de cel mai frumos castel alțării, cetetea ce astăzi își scrie istoriaprin ochii noștri.

Claudia NICHIȚELEA

Castelul Corvinilor,Cetatea Hunedoarei

În 10 iunie, aninosenii și-auales primarul. Altul, dupăce, timp de 20 de ani, Ilie

Botgros a tăiat și a spânzuratprin Aninoasa după bunulplac. În prezent, localitateahunedoreană a ajuns la fali-ment, iar aninosenii și-au datseama în ultimul ceas că tre-buie să schimbe ceva.

Noul primar, NicolaeDunca, spune că își va da toatăsilința pentru ca Aninoasa sănu mai fie pe butuci. El a vor-bit despre planurile de viitor,dar și despre moștenirea grealăsată de Ilie Botgros într-uninterviu acordat, în exclusivi-tate, pentru Transilvania

Impact.Reporter: Care a fost

moștenirea pe care v-a lăsat-ofostul primar, Ilie Botgros?

Nicolae Dunca: Un oraș cumulte greutăți, cu multe prob-leme, cu clădiri distruse șidărăpănate, cu oameni fărălocuri de muncă, plini desperanțe și de nevoie. Eu tot cevreau, vreau să scap de datori-ile pe care le are Aninoasa laora actuală.

Reporter: La cât se ridicăaceste datorii?

Nicolae Dunca: La aproxi-mativ 70 de miliarde.

Reporter: Către cine avețiaceste datorii?

Nicolae Dunca: La diferitelucrări care s-au executat peparcursul anilor și nu s-auplătit. Plus că avem un împru-mut la BCR de 30 de miliarde,la care nu s-a dat nicio tranșăde împrumut, doar dobânzi șipenalități, care între timp se

vor tot aduna și trebuie să leplătim.

Reporter: Pentru ce a fostluat acel credit?

Nicolae Dunca: Tot așa,pentru plata unor lucrări exe-cutate și neplătite, în mod spe-cial pentru introducereagazului metan, pentrureparația unor case de coloniecu care și acum avem mariprobleme. După cum știți, astăiarnă au picat vreo trei-patruacoperișuri. Pică grinzile, auintrat prin case pe la oameni.Dormi noaptea și îți intrăgrinda prin pat.

Reporter: Pentru acele caseoamenii plătesc chirie?

Nicolae Dunca: Uniiplătesc, alții le-au cumpărat.Acuma noi am depus studiilede fezabilitate la FRDS pentrua obține fonduri pentru acelecase. Este un program cu Gu-vernul Norvegiei pentruzonele defavorizate, din carefacem și noi parte.

Reporter: Adică vine Gu-vernul Norvegiei să dea bani înAninoasa că GuvernulRomâniei nu e în stare?

Nicolae Dunca: Exact. Așae! Numai că norvegienii au ziscă vă dăm 20 de milioane deeuro, dar voi, statul român,lucrați cu firmele voastre, luațiTVA de 24%, profitați de peurma banilor noștri. Așa că auvenit cu altă soluție: GuvernulNorvegiei să pună tranșa debani nerambursabili, dar săvină și Guvernul României cuo parte și comunitățile localecu o parte, cu 2%. Noi amdepus proiectele, am înțeles că

a fost zilele acestea o delegațiede la FRDS la București șiașteptăm.

Reporter: Ce include acestproiect?

Nicolae Dunca: Reabil-itarea acoperișurilor cucentură de rezistență, că suntcase vechi de peste 100 de aniși anveloparea termică.

Reporter: În proiect suntincluse și casele de la Iscroni?

Nicolae Dunca: Nu. Numaicele de la primărie în sus. Vomveni cu canalizarea până încapătul văii, până pe stradaLibertății și după aceea vomveni cu covorul asfaltic.

Reporter: Dar aveți banipentru ele?

Nicolae Dunca: Da,canalizarea este pe proiectulacesta cu ApaServ, în care einclusă Petrila și Aninoasa.Pentru canalizare noi am avutun proiect cu mina-muzeu aici.Trebuia să se facă pe galeriacare ducea de la incinta mineipână dincolo, la Piscul Priboi,să se facă tunelul de legătură șio prezentare a mineritului întimp. Am renunțat la acesttunel și în depozitul demuniție este un tunel mai micși banii pentru tunelul mare i-am transferat prin hotărâre deconsiliu pentru asfaltarea dru-mului de la Iscroni până încapătul văii. Fondurile suntasigurate, mă voi duce la Min-isterul Economiei, numai sădeblocheze banii.

Reporter: Ce faceți cu ceide la Iscroni, cu acele case decolonie? Știu că se tot spuneacă există un proiect prin care

urma să fie construit un bloc,în care să fie mutați cei deacolo. Ce se mai întâmplă cuacest proiect?

Nicolae Dunca: Da. Seface. Am refăcut și proiectul,că erau sumele prea mari.Acum așteptăm finanțarea.Dar așteptăm degeaba, că cineîți dă bani dacă nu-i obții? Tre-buie să te duci, să faci lobby, euam discutat cu mai multe per-soane care fac parte din par-tidul nostru și au zis că măsprijină. Mă voi lupta și pentrutreaba asta, că e o pată peorașul nostru de pe vremea luiCeaușescu.

Reporter: Revin la Norve-gia. De ce aveți nevoie de 20milioane de euro la Aninoasa?

Nicolae Dunca: Norveg-ienii sunt la faza la care trebuiesă aleagă cine are mai marenevoie. Probabil are nevoie șiVulcanul și Lupeniul, noi avemun pas înainte, că avem studiiledepuse. Am avea nevoie devreo două milioane de euro,cele 20 de milioane sunt pen-tru toată țara.

Reporter: De ce credeți căaninosenii s-au hotărât săschimbe primarul după ceorașul a dat faliment?

Nicolae Dunca: Păi, și-aupus și ei speranțe în altcineva,că le poate schimba orașul.

Reporter: Dar de ce acumși nu mai devreme?

Nicolae Dunca: Pentru căalt contracandidat viabil nu afost până acum.

Reporter: Dardumneavoastră de ce ați vrutsă candidați într-un oraș fali-mentar? De ce ar vrea cinevasă fie primar peste o localitatela pământ din punct de vedereeconomic?

Nicolae Dunca: Eu suntnăscut, crescut în Aninoasa.Aici am casă, aici am rudele șiam văzut cum se degradează zide zi acest oraș. A dispărutlipsa de preocupare a primaru-lui pentru atragerea de investi-tori, pentru realizareaproiectelor. Eu am zis căașteaptă încă patru ani unmandat ca să iasă la pensie.Am spus că trebuie stopatacest lucru. Am făcut unstudiu sociologic și m-amhotărât.

Reporter: Fonduri credețică veți avea? Că domnul Bot-

gros a primit foarte multepromisiuni...

Nicolae Dunca: Eu zic căoamenii încearcă să treacă laun partid perntru anumitefinduri, dar trebuie să îți facicalcule pentru a nu sta cumâna întinsă la alții și să tebazezi pe promisiuni. Baniiaceia puțini pe care îi ai trebuiesă-i drămuiești în așa fel încâtsă te descurci cu ce ai.

Reporter: Ce buget avețianul acesta?

Nicolae Dunca: Avem un-deva la 42 de miliarde de leivechi.

Reporter: ConsiliulJudețean v-a ajutat sauintenționează să vă ajute?

Nicolae Dunca:Promisuiuni avem, mai ales înideea că am pus și viceprimarde la PNL, am avut asigurărică ne vor sprijini cu bani. Dareu nu am încredere în promisi-uni din astea, că nu știu cât osă fie. Problemele sunt mari întoată țara și mă îndoiesc că vaveni cineva să dea bani la Ani-noasa.

Reporter: Câți investitoriau venit în Aninoasa în ultimii20 de ani?

Nicolae Dunca: De venit,care să se și stabilească, nuprea. Un gater, un depozit demateriale de construcții. EsteAdarco Invest care este un omserios, are vreo 60 de angajați,Hidroconstrucția are și unsediu social pe raza orașului deunde ne vin o grămadă debani. Adică pentru noi 300-400 milioane reprezintă osumă.

Reporter: Care suntproiectele dumneavoastră deviitor?

Nicolae Dunca: În primulrând, să finalizez canalizarea șiasfaltarea, că asta își doreaucetățenii, că își rup mașinile.Vreau să fac două grădinițemoderne, că acum sunt laparterul a două blocuri. Suntmici, neîncăpătoare, nu core-spund cerințelor actuale. Decea din cartierul Bujorului neapucăm luna viitoare și decealaltă la anul. Reabilitămcentrul cultural de la Ani-noasa, săptămâna viitoare se vasemna contractul cu construc-torul, o firmă din Oradea. O sămodernizăm cu totul, cu salăde spectacol, cu popicărie, o săfie totul așa cum trebuie.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

Moștenirea lui Botgros: un oraș falimentar10 Hunedoara noastra Interviu11

CMYK

CMYK

Într-un sat din Transilvaniarezistă de sute de ani unpod acoperit, declarat de

autorități monument dearhitectură cu valoare de patri-moniu. Podul este în pericol săse prăbușescă pentru căautoritățile nu reușesc săgăsescă banii necesari, dar nicivoința comună a celor datorisă facă ceva.

Satul poetului Coșbuc esteacum de-o prosperitateostentativă, casele luirivalizează cu orice cartier delux de pe mapamond, dar lipsade implicare a locuitorilor luipare endemică. Boala de caresuferă satul lui Coșbuc esteboala României: nepăsarea.Dacă țării nu i-a păsat de oa-menii ei, nici lor nu le mai pasăde ea, pare să fie explicatiepentru ce ni s-a întâmplat înultimii 20 de ani.

Construit la 1778 și refăcutîn 1937, Podul Acoperit dinsatul Coșbuc, monument dearhitectură, considerat ultimulde acest fel din Europa, arenevoie urgentă de reparații, alt-fel există riscul să seprăbușescă. Deși localnicii știucă podul este într-o stareavansată de degradare, trec zil-nic cu mașini, căruțe, motoci-clete. „La capătul dinspredrumul național grinzile suntatât de putred, încât podul sepoate prăbuși în orice mo-ment”, avertizează primarulNicolae Anghel din satul luiGeorge Coșbuc. A făcut mem-orii la Ministerul Culturii,cereri la Direcția Județeană dePatrimoniu, dar nimeni n-a datnici banii, nici avizele necesare.

L-au ridicat grănicerii ital-ieni într-o primăvară, din lemnde stejar adus din pădurile

sașilor, după modelul po-durilor elvețiene: o adevăratăbijuterie inginerescă. Cinevaspunea că a mai văzut unul laGeneva, dar este doar o punte,toate podurile asemănătoarelui, de pe Tirol, s-au prăpăditîn timpul războiului. Mai suntînsă câteva în Canada și înStatele Unite, dar și acolo po-durile acoperite au devenitmonumente, curiozități desprecare se scriu cărți și se facfilme.

Podul acoperit de la Coșbuca avut și el 14 frați în Bistrița,dar niciunul nu mai este în pi-cioare, ca cel din Coșbuc. Celde la Ilva, al doilea podacoperit care a mai rezistat lanoi, este și mai degradat. Elsingur de pe tot continentul,întunecat, posomorât, cu fațaștirbită, cu stâlpii putrezi șiscârbit de ce scrie pe spinările

lui uscate, se mai ține în pi-cioare.

Chiar dacă localnicii auvăzut că podul lor e putred șise poate prăbuși în orice mo-ment, trec și acum cu mașinilepe burta lui, zgâlțăind podeleledin toate încheieturile. Pri-marul spune cu oarecarereținere (este în campaniaelectorală) că nu i-a putut opri,deși le-a construit un pod debeton, un pic mai jos. La fel deresemnat este și atunci cândvine vorba de refacerea podu-lui. Numără anii și zice că s-asăturat de câtă vreme cere aju-torul Ministerului Culturii șiDirecției Județene de Patrimo-niu pentru avizele și proiectulde refacere a podului. N-aprimit niciodată niciun fel desprijin. Ba mai mult, acum doiani s-a prezentat un arhitectautorizat pe monumete is-torice care i-a cerut pentrupropiectul de renovare 12 mil-iarde de lei vechi. „ Vă dațiseama, spune primarul Nico-laeAnghel, 12 miliarde pentruproiect, d-apăi materialul, forțade muncă... Nu dispuneam debanii ăștia, așa că n-am maifăcut nimic”

Este vorba de un pod pecare soldații l-au ridicat fărăniciun ban, folosind lemnuldin pădurile locului, cuaproape trei sute de ani înurmă și care stă acum în mi-jlocul satului de munte, gatasă-l ia apele la vale, fără ca ni-meni să reușescă măcar să-lpăstreze așa cum l-au primit. Ise spunea Podul Iubirii, pentrucă pe pod își dădeau întâlnireîndrăgostiții , sub acoperișullui se ascundeau de ochii satu-

lui, iar acum este mai degrabăPodul Nepăsării. Suportă deani buni pașii oamenilor șimașinile lor, căruțele cu lemneși scrijeliturile obscene de pepereți. Dar își ține spinareadreaptă datorită geniului unoringineri de acum trei sute deani și nu prin grijaurmătoarelor generații.

Despre podul de pesteSălăuţa s-au scris şi poezii.Căpitanul Antonio Cosimeli ascris un poem intitulat „Lege-nio Secondo Valahica”, în carese pomenește existenţa podu-lui de lemn. Turiștii care trecprin apropiere fac, în modobligatoriu, și un popas lapodul acoperit. El ar putea de-veni însă un punct de atracțiepentru unicitatea lui în parteaaceasta de lume, pentruvechimea și istoria sa. De alt-fel, din 2004 a fost inclus pelista monumentelor de patri-moniu, acest lucru nea-jutându-l cu nimic, MinisterulCulturii n-a alocat niciodatăfonduri pentru renovarea lui,dimpotrivă, noul statut al po-dului a făcut imposibilă oriceintervenție asupra lui. În modparadoxal, recunoașterea val-orii sale s-a transformat într-opiedică.

„Era aici de când mă știu. În900 și ceva l-au mai întărit,când s-a făcut calea feratăatunci i-au făcut un picior debeton supt el, doar de aia maistă în picioare. Mie îmipovestea mama, că noi tot pepod am trecut toată viața, casanoastră fiind dincolo de Vale,că aici se țineau horele satului,se întâlneau bătrânii la povești

Ultimul podacoperit din Europastă să se prăbușească

sub ochii autorităților

12 Regional

dar și fetele cu băieții se furișaupe înserat să se drăgostescă.Vedeți că are tot felul de urme.Trec cu căruțele, îl agață, i s-aurupt stâlpii, scândurile dinpăreți. N-ar trebui să se maitreacă pe pod, dacă vrem să-lmai avem! Tot mama mi-opovestit că subt coroana lui s-oadăpostit de ploaie o dată șicum pârâiau lemnele de vâl-toarea apelor, dar nu s-o rupt.E un pod făcut bine, deofițeri!”, spune doamna Ileana,care stă peste Sălăuța, spremunte, iar podul i-a legat casade sat toată viața.

Satul lui Coșbuc esteîngrămădit tot pe ValeaSălăuței, un pârâu rece demunte. Este un sat ciudat, înstare să te dea peste cap cuînfățișarea lui bizară și curătăcirea lui de sine, imposibilde înțeles pe de-a-ntregul.

Învățați cu plecatul de acasă,încă de pe vremea luiCeaușescu, când bărbații toțiluau drumul minelor din BaiaMare, localnicii din Coșbuc auplecat, după revoluție, și maideparte, au luat drumul Italiei,Spaniei, lumii largi. Au lăsattotul acasă și au plecat cusutele, cu miile. Cineva spunecă, din 2.000 de oameni, maimult ca sigur că o mie suntplecați. De ani, de zeci de anide zile, muncesc în străinătateși trimit banii acasă sau se în-torc ei înșiși să maiconstruiască un etaj la vilă.Casele sunt enorme pentruspațiul strâmt de pe ulița luiCoșbuc, de-un lux ostentativ.Locuitorii din Coșbuc au pustermopane până și la grajduri,au porți de inox, scări demarmură și palmieri în curte.Aproape nicio casă nu mai areun singur nivel, iar grădinilelor sunt cultivate cu panseluțeși garoafe.

Vopsite în culori țipătoare,vilele din Coșbuc au un soi deagresivitate cu care mușcă dincer și din drum și din piațaunde casa lui Coșbuc a rămastot mai pierdută printre be-toanele lor. Înghesuită întrenoile case – cărora localniciile-au dat nume: aia e Irlan-deza, ailaltă Spaniola și ailaltăOlandeza și tot așa –, casa fam-iliei Coșbuc este o bijuterie dearhitectură, o perlă scunsă înscoica de beton portocaliu.

Caldă și nobilă ca un aristo-crat, nici nu se uită în jur. În eaau locuit zece generații de

preoți, familia poetului fiindnumeroasă și știutoare de carteavea o casă mare pentru acelevremuri, cu cinci încăperi, in-clusiv cameră de rugăciune șiloc pentru pregătirea lecțiilorde școală. Dar întinderea eidiscretă de la răscruce de ulițieste acum umilită de caselemutanți, copiate de prin toatăEuropa.

„Eu le-am zis de atâtea ori,măi, nu mai dați autorizații deconstruire până lânga casamemorială, că i-au luat și aerul,nu mai poți să respiri acolo, oriîn piața aia e nevoie de vizibili-tate, de spațiu care s-o facăremarcată. Dar nu m-a ascultatnimeni, satul are consilieri și eidecid, iar satul face ce vrea!”spune Vasile Vasile, secretar alPrimăriei Coșbuc.

Satul face ce vrea, spune șiGeorge Coșbuc. Este nepotulpoetului, mecanic de meserie,întreține utilajele fabricilor dinzonă. Are mașină și merge laintervenții de câte ori echemat. Are 56 de ani și a făcutliceul tehnic, pentru că laromână nu s-a priceput deloc.„Vă spun drept, habar n-aveamde poezii și de-astea, mie îmiplăceau tehnicile și am vrut lameserii. Noi n-am mai avutniciunii talente sau aplecărispre poezie.”

Îl întreb dacă la școală nu-ltachinau copiii pentru cum îlcheamă, mai ales la orele deromână. „Vă spun drept, nicinu prea mă interesau că nu măpricepeam deloc, dar nici peăilalți!” Deși biblioteca satuluiare 10.600 de volume, bib-liotecara spune că niciun local-nic nu are fișă de înscriere laea. Iar elevii află despreGeorge Coșbuc nu din familiesau de pe uliță, ci doar de lașcoală, atunci când ajung lalecție.

Pentru că au observataceastă înstrăinare față de su-fletul locului, cei de la MuzeulCasa memorială GeorgeCoșbuc, doamna Ana și fratelesău Vasile mai fac uneori du-minica acțiuni unde îi cheamăpe copiii de școală să le aratecâte ceva din casă, să le spunăpovestea locului și să le citescăpoezii. Tot doamna Ana esteghid și la moara lui Coșbuc,loc de poveste, dar care arenevoie de reparații, de apă casă funcționeze și de niște su-flete care s-o pornescă.

Femeia ghid-bună-la-toate

s-a apucat singură în primăvaraasta, fără să-i ceară nimeni asta,să văruiască pereții casei, săspele perdelele și săprimenescă casa. E plină de varpe pietp și vorbește mult, cuplăcere. „Vedeți plopii aceia, delângă moară? Ei sunt plopii dinpoezie, dar ape repezi nu maicurg, pentru că sătenii au opritpârâul să nu le mai treacă pestepământurile lor”, explică fe-meia.

Ne strecurăm pe o potecuțăde două palme, unul câte unul,spre moară, printre două gar-duri care împrejmuiescgrădinile unor strănepoți aipoetului. „Cu greu au lăsat șipalma asta de pământ ca săajungem la moară, ne spuneghidul. Dincolo de plasa desârmă, în grădinastrănepotului înfloriserăpanselutele și garofițele, darniciun fir de legumă. Casa, ovilă portocalie cu marmură încurte și balcon de inox, estedotată și cu un leagăn de la su-permarket în grădina care s-aîntins peste drumul morii.

Înăutru, în fosta moară, erăcoare, miroase a lemn vechiși-a izmă de pădure, a var șipustietate. Doamna Ana nearată cămășile din cânepă,covorașele țesute de mama po-etului și ferestruica pe care seuita morarul din cameră săvadă când e gata făina. Moaratimpului a tocit orice senti-

mente și satul care se vede pegemulețul morii e tot maistrăin de satul dinăuntrul aces-tor pereți. Doamna Ana nemărturisește că niciodată,niciun sătean n-a venit să o în-trebe dacă nu are nevoie deceva pentru muzeu sau dacănu poate ajuta cu vreun leu.„Dar nici nu le cerem, satulacesta l-a avut doar pe Coșbuccare a rămas în istorie, de ei nuvor scrie cărțile, de niciunul nuse va mai ști nimic! Dacă nu lepasă de noi,ei pierd! Aici turis-mul ar fi putut să fie un modde a ieși la lumină, dar cum să-iarăți lumii ce valori ai tu, cândnici tu nu le recunoști?”

Alexandru Uiuiu, director laDirecția Patrimoniu Bistrița:

"Cunosc situația podului dela Coșbuc, l-am pus în fiecarean pe lista priorităților noastre,dar lista merge la București șiîn funcție de banii existenți serepartizează fonduri peprioritățile naționale. Pe dealtă parte, vă spun sincer, pri-marul de acolo încearcă săascundă proasta lui

gospodărire ca să nu zic reauavoință, prin exagerări. Nupoate să coste un proiect depod 12 miliarde de lei vechi,pentru că proiectul casteluluiTeleki a costat 1,22 miliarde.Este de datoria comunei să co-mande și să finanțeze proiec-tul, apoi noi mergem cu el lacomisia zonală, îl văd și alțiexperți, îl avizăm și tot meșteriangajați de comună pot inter-veni pe pod conform proiectu-lui.

Nu este mare lucru, dar oa-menii de acolo, în special pri-marul nu face ce trebuie. De cen-a oprit circulația pe pod, astaar fi o măsură minimă pe carear trebui să o ia?! De ce săteniinu refuză să mai treacă cucamioanele pe pod dacă îiinteresează patrimoniul lor?Primarul a avut bani să facă unbust al lui Decebal cu text scrisde Coșbuc fără să spună al cuie textul, în comuna luiCoșbuc! E neștiință șireavoință!"

Ruxandra HUREZEAN -Transilvania REPORTER

„Am tot făcut cal-cule cam cât ne-ar tre-bui, ce sumă ar finecesară pentru reno-varea podului, dar, cufiecare an, suma crește,acum cred că ne-ar tre-bui cam 500 de mii delei, dar proiectul mi separe cel mai scump. Nu

am de unde să adunbanii ăștia la Primărie,chiar nu am! Am cerutajutorul tuturor, darparcă vorbesc singur.Cei de la Patrimoniune cer proiectul spreavizare, dar noi deunde să dăm bani deproiect, că arhitecttul

ne-a cerut 12 miliardevechi?! Nu mai știu cesă fac, sincer, parcă n-ar interesa pe nimeni!Iar sătenii... niciodată,niciunul n-a dat nimicpentru așa ceva. La noinu s-a pomenit dedonații pentru sat,doar ce-i al lor...”

Casă ai, inimă n-aiPe buza fântânii din curtea Castelului Huniazilor stă scris în piatră: „Apă ai, inimă n-ai”. Au

scris asta doi prizonieri turci care-au fost puși să sape fântâna în piatră, zeci de metri adâncime.Dacă aveau să dea de apă, Iancu de Hunedoara le-a promis că le dă drumul acasă. Turcii au săpatzi și noapte, cu speranța că la capăt vor găsi apă și libertate. Dar între timp voievodul a murit, iarsoția sa n-a vrut să mai țină seama de promisiune, și i-a condamnat la moarte. Înainte să fie uciși,prizonierii au scris ce gândeau despre oamenii care-și uită datoriile din trecut: Apă ai, inimă n-ai!

Ce spune primarul Nicolae Anghel?Regional 13

14 Divertisment

Deunăzi, căutândcartofi prin piațaDacia, am întâlnit

un OM. De ce spun asta?Pentru că în ziua de astăzi

întâlnești lume, oameni însămai rar.

Acest om are un fel atipicde a spune bancuri, cu un ac-cent moldovenesc care îmiaduce cu ușurință aminte deIon Creangă, fără să exagerez.

Acest om este la fel ca șiCreangă pe vremea când nuconta pentru literaturaromânească; un ilustruanonim care m-a fascinat cuoriginalitatea de care a datdovadă în repetate rânduri.

Îl cheamă Viorel și s-anăscut la Pașcani, județul Iași.Fiind unul din cei patru frați,el s-a remarcat cu ajutorulfirii lui ieșite ușor din tiparepe care le putem recunoaștepe tărâmurile lui Ștefan celMare. După ce cu o deosebitărecunoștință îmi povesteștecum a vizitat la Humulești

casa memorială Ion Creangă,îi revine inspirația și îmipovestește o altă întâmplarehazlie din viața domniei sale:

’’Am fost într-o sară la furat

de șireșe în grădina lu’ direc-toru’ de la școală... că io cândmeream la șireșe îi lăsam pe co-paci de obicei cu cracii goi,vreau să spun așa de aventurășî fantezii câ el o vinit sara ș-ovopsit copașii cu păcurâ șî noicând ne-am dus în copac ne-ammânjât pisti tot cu păcurâ pipantaloni. Dimineață direc-toru’ râdea di noi... zâcea:<<Băi ci proști sântiți că nicipantalonii nu i-ați schimbat șivăd că ați dat năvală în șireșumeu.>>, da io doar pantaloniicia îi aveam pentru școală,restu` erau rupți.

Altădată am fost la furat dimeri șî baba di la cari am luatmării o udat copacii cu nu știuce draci și ne-am umflat laburtă ca dovlecii.

Dacă spărgeam un geam lavreo casă, unii fugea în stânga,

unii în dreapta și așa nu neprindea că nu știa după care săse ia păgubitu’.’’

Apoi ,’’zăbovii’’ preț de-oțigară pe care mi-o aprins-

esem pe fugă să nu îl întrerupși își aduce din nou aminte deo întâmplare din viața sa de-acasă de la părinții săi:

’’Știi, conașule, pe noi nu ne

lăsa părinții afară ca pe dumi-tale până la ore târzii... șî odatăam vinit târziu acasă și ca sănu o iau pe coajă mi-am dat joshainele, că pe dedesubt aveampijamalele, și-am intrat tiptil încasă... iar tata spunea: <<Undeai fost, netrebniculi și ești?>>.Eu îi spuneam că iaca am fostla veceu. Și vrei șî matali... și așascăpam di ocară șî bătaie.’’

În ideea că această scurtăincursiune în viața unui omca noi, simplu și cinstit, v-afăcut plăcere, vă mai redau îndetaliu două din cele o mie șiuna de bancuri pe care lecunoaște inepuizabilul ’neaViorel:

’’Vine Bulă și cu Ștrulă de laoraș cu o motocicletă nouă darzgomotoasă... Dar cum în sat laei nu se mai văzuse așa ceva,mama lor întreabă pe Ițic,fratele mai mic: <<Și pârâieașa pe drum?>> <<Îi Bulă,mamă, are o tavă-n cur, pârâieși iasă fum..>>

Apoi ’nea Viorel îmipovestește despre un sat cu oa-

meni mai slabi de înger și de-spre o întâmplare hazlie:

’’Un tip Ioan venit de lapădure, căci acolo lucra, găseștepe drum o oglindă și o duceacasă să întrebe ce e, căci numai văzuse așa ceva. <<Auzi face îi asta?>> Măria ridicăoglinda și privind în ea spune:<<Ia uite mamă cu ce fimeieproastă își mâncă Ion banii!>>Mama ei, ridică și ea oglinda, seuită și spune: <<Fă, aiasta-iproastă între două vârste!>> lacare bunica, uitându-se și ea,spune: <<Tăceți, fa, că asta-iproastă bătrână!>>.

Din păcate acest om varămâne un ilustru anonim,care, ascunzându-și umbra,acoperă cu privireaperimetrul pe care îl păzește.Despre ’nea Viorel mai suntmulte de spus și însăși domiasa ar avea să ne mai spunăasemenea, însă ne oprim aiciși cu voia dumneavoastră,vom continua în numărulurmător.

Claudiu SEREA

Un omfără umbră

’’Trecutul e noaptea iar amintirile candele care cu vremea se sting.’’ – Octavian Goga

PREZENTAREA FIRMEI

EURO JOBS este o societate cu răspunderelimitată ce a fost înființată în anul 2005, avândobiectul principal de activitate 7841 ”Activitățiale agențiilor de plasare a forței de muncă înțară și străinătate”.

EURO JOBS își desfășoară activitatea în maimulte regiuni de dezvoltare din țară avândsediul social în Județul Hunedoara, Petroșani,str. Livezeni, nr. 3, et. 1, precum și 5 puncte delucru deschise în Timișoara, Arad, Alba, TârguJiu și Petroșani.

Scurtă prezentare a serviciilorEURO JOBS este furnizor de formare

profesională autorizat, avand astazi 22 de pro-grame de formare profesională continuă acredi-tate în următoarele ocupații:

Competențe antreprenoriale - 60 ore;Editor imagine - 60 ore;

Contabil - 120 ore;Ghid montan - 120 ore;Maseur (inițiere) - 45 zile;Lucrător finisor pentru construcții - 3 luni;Lucrător în structuri pentru construcții - 3 luni;Lucrător în gospodărie agroturistică - 3 luni;Lucrător în izolații - 3 luni;Asfaltator - 3 luni;Îngrijitoare bătrâni la domiciliu - 3 luni;Îngrijitoare copii - 3 luni;Sudor electric - 3 luni;Sudor oxigaz - 3 luni;Gaterist la tăiat bușteni - 3 luni;Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni;Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni;Izolator - 5 luni;Montator pereți și plafoane din ghips carton - 5 luni;Electrician exploatare medie și joasă tensi-

une - 5 luni;Lăcătuș mecanic - 5 luni;Administrator pensiune turistică - 5 luni.EURO JOBS implementează măsuri active

de ocupare pe piața muncii prin servicii de in-formare și consiliere în carieră, mediereamuncii și mediere electronică, organizarea deburse ale locurilor de muncă, consultanță șiasistență antreprenorială, e.t.c., fiind acreditatăde Ministerul Muncii, Familiei și Protecției So-ciale și Agenția Națională pentru OcupareaForței de Muncă.

EURO JOBS este primul CENTRU DEEVALUARE ȘI CERTIFICARE pentru evalu-area și certificarea competențelor obținute pealte căi decât cele formale din Regiunea de Vest,în următoarele ocupații:

PAVATOR;INSTALATOR APĂ CANAL;TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR;LUCRĂTOR COMERCIAL;OSPĂTAR (CHELNER);INSTALATOR ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

ȘI GAZE;CONFECȚIONER ANSAMBLOR ARTI-

COLE TEXTILE;MAȘINIST LA MAȘINI PENTRU

TERASAMENTE;CIOBAN;BUCĂTAR;COSMETICIAN.Avantajele certificatelor de competență pen-

tru deținător:•Sunt recunoscute la nivel oficial de către

Ministerul Muncii, Familiei și Egalității deȘanse și de către Ministerul Educației șiCercetării, având regimul actelor de studii;

•Pot fi obținute într-un termen foarte scurt:este necesară prezența candidaților în centrulde evaluare pe durata câtorva zile;

•Acordarea certificatului de competențe sebazează pe evaluarea a ceea ce candidatul este

capabil să facă în condiții reale de muncă;•Certificatul de competență poate fi acordat

indiferent de vârstă candidatului fără arestricționa accesul la evaluare;

•Obținerea unui certificat de competențeprofesională mărește șansele de angajare șiposibilitățile de dezvoltare a unei cariere.

Avantajele certificatelor de competențe pen-tru angajator:

•Constituie garanția că angajații suntpregătiți pentru ocupația respectivă conformcerințelor standardului ocupațional în vigoare;

Angajatorul poate efectua recrutarea șiselecția personalului utilizând informațiileconținute în certificatul de competență și poateproiecta posturile din organizație conform stan-dardelor, care precizează aptitudinile șicunoștințele necesare desfășurării activitățilorspecifice;

•Îmbunătățesc nivelul de profesionalism alangajaților.

Începând cu anul 2011 EURO JOBS oferăservicii de psihologia muncii, transporturilor șiorganizațională în cadrul Cabinetului individ-ual de Psihologie ”PSIHO JOBS”. Acesta esteautorizat de Colegiul Psihologilor din România.Testările se efectuează și la instituțiile benefi-ciare, după caz.

Beneficiind de experienta unui corp de spe-cialisti in domeniu, societatea pune la dispozitiacompaniilor servicii legate de proiectarea si im-plementarea sistemelor de management al cali-tatii. Cerintele standardelor internationale SREN ISO 9001 (Sistemul de management al cali-tatii); SR EN ISO 14001 (Sistemul de manage-ment de mediu); HACCP 22000 (Sistem demanagement al sigurantei alimentelor),OHSAS 18001 (Sistem de management alsanatatii si securitatii ocupationale), Societateaa sprijinit implementarea cu succes a sistemelorde management al calitatii, in cadrul unuinumar de peste 65 firme, avand diverse obiectede activitate: industria alimentara, industria dearmament, constructii, transport.

In perioada 2008-2010 societatea s-a dez-voltat in servicii de proiectare a constructiilorcivile si industriale si instalatiilor avand peste40 de contracte de proiectare executate pentruaccesarea de fonduri guvernamentale si eu-ropene: intocmire Studii deFezabilitate/Prefezabilitate, Proiecte Tehnice,Documentații de demolare, Documentatii deAvizare a Lucrarilor de Interventii, Documen-tatii Tehnice de Autorizatie de Construire, Ex-pertize tehnice, Audit energetic.

Experienta EURO JOBS pe piața forței demuncă mai este certificata si prin imple-mentarea cu succes a mai multor proiectecofinanțate din Fondul Social European:

Calitate Titlul proiectului şi nr. de referinţăStadiul implementării proiectului ObiectiveSursa de finanţare Beneficiar Calificarea,primul pas spre bunastare! ID 21010 FinalizatCresterea nivelului de calificare a fortei demunca din constructii. FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 2: Corelarea învățării petot parcursul vieții cu piața muncii, D.M.I 2.3Beneficiar ”Fii competitiv pe piața muncii”,POSDRU/103/5.1/G/76416 ImplementareImbunatatirea capacitatii de ocupare agrupurilor de persoane cu o situatie dificila pepiata muncii, precum persoanele in cautareaunui loc de munca, persoanele inactive, someriitineri, somerii varstnici si somerii de lunga du-rata FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară5: Promovarea măsurilor active de ocupare,DMI 5.1: Dezvoltarea și implementareamăsurilor active de ocupare Beneficiar ”Și tupoți fi activ, trebuie doar să te descoperi!”, POS-DRU/103/5.1/G/76398 Implementare Im-

bunatatirea capacitatii de ocupare a grupurilorde persoane cu o situatie dificila pe piatamuncii, precum persoanele in cautarea unui locde munca, persoanele inactive, somerii tineri,somerii varstnici si somerii de lunga durata FSEPOSDRU 2007-2013, Axa prioritară 5: Pro-movarea măsurilor active de ocupare, DMI 5.1:Dezvoltarea și implementarea măsurilor activede ocupare Beneficiar ”Implica-te si vei reusi!”,POSDRU/103/5.1/G/76397 ImplementareImbunatatirea capacitatii de ocupare agrupurilor de persoane cu o situatie dificila pepiata muncii, precum persoanele in cautareaunui loc de munca, persoanele inactive, someriitineri, somerii varstnici si somerii de lunga du-rata FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară5: Promovarea măsurilor active de ocupare,DMI 5.1: Dezvoltarea și implementareamăsurilor active de ocupare Beneficiar ”Im-plica-te! Si astfel vei avea succes!”, POS-DRU/103/5.1/G/76388 ImplementareImbunatatirea capacitatii de ocupare agrupurilor de persoane cu o situatie dificila pepiata muncii, precum persoanele in cautareaunui loc de munca, persoanele inactive, someriitineri, somerii varstnici si somerii de lunga du-rata FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară5: Promovarea măsurilor active de ocupare,DMI 5.1: Dezvoltarea și implementareamăsurilor active de ocupare Partener “Dez-voltarea resurselor umane din invatamantul su-perior pentru utilizarea sistemului e-Learning”,POSDRU/87/1.3/S/64273 ImplementareDezvoltarea si modernizarea sistemului de edu-catie si formare profesionala initiala si continuadin invatamantul superior, prin implementareaunui sistem de e-Learning la sediul Solicitantu-lui si formarea bazei de date impreuna cu o altauniversitate din Romania, aflata intr-o altaregiune de dezvoltare. FSE POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 1: “Educatia si formareaprofesionala in sprijinul cresterii economice si

dezvoltarii societatii bazata pe cunoastere”,DMI 1.3: “Dezvoltarea resurselor umane dineducatie si formare” Partener „INSTRU-IESTE-TE SI MODELEAZA-TI VIITORUL”Implementare Imbunatatirea competentelor sicalitatii resurselor umane in zonele rurale, invederea facilitarii accesului la ocupare in activi-tati non-agricole a grupului tinta constituit dinpersoane ocupate in agricultura de subzistenta,persoane inactive, someri, tineri someri si per-soane in cautarea unui loc de munca FSE POS-DRU 2007-2013 Axa prioritară 5 ”Promovareamasurilor active de promovare”, Domeniulmajor de intervenţie 5.2. “Promovarea susten-abilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceeace priveste dezvoltarea resurselor umane si ocu-parea fortei de munca” Partener „FORMAREPROFESIONALA CONTINUA - PROGRESSI CALITATE” Implementare OG: Dez-voltarea capitalului uman din Regiunea Vest invederea cresterii eficientei si competitivitatiieconomice. Proiectul are in vedere furnizareade cunostinte, deprinderi si competente socialesi profesionale specifice, prin intermediul uneiformări profesionale continue flexibile, care sărăspundă nevoilor angajatilor si să le con-solideze încrederea în capacitătile proprii Axaprioritară nr. 2, DMI 2.3. “Acces şi participare laformare profesională continuă (FPC)”

Toate aceste servicii sunt implementate cupersonal de specialitate, firma EURO JOBSavând echipa formată din 4 coordonatorimăsuri active, 4 psihosociologi, 4 asistențimăsuri active, 3 responsabili consiliere privindcariera, 3 responsabili formare profesionalăcontinuă, 44 formatori, 22 evaluatori ai Centru-lui de evaluare și certificare, 1 consultant înmanagement, 2 proiectanți constructii civile siindustriale, 1 inginer topograf, 1 arhitect, 2 con-silieri juridici, 2 responsabili IT, toți membriiechipei având experiență în domeniu și studiide specialitate..

EURO JOBS implementeazămăsuri active de ocupare pe piața muncii

Economic15

În anul 2009, în numărul36 din luna mai al revisteiDilemateca, am publicat la

pag. 36 o reflecţie cu titlul„Plagiat cu patru parteneri”asupra raportului dintre o tezăde licenţă susţinută în anul2004 la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi o carte publicată înanul 2006 la editura „Reali-tatea Românească”, aflate subnume diferite, dar cuconţinuturi suficient deasemănătoare pentru a ridicasuspiciunea unui plagiat.

În articolul meu, urmând ar-gumentul ordinii cronologiceşi animat de un spirit alapărării onoarei unui licenţiatal universităţii în care lucrez,am susţinut teza că persoanaplagiată este autorul tezei delicenţă, iar plagiatorul este au-torul volumului citat. Întrucât,din acel moment, argumentelecare pledează pentrurăsturnarea tezei mele din2009 s-au acumulat, onesti-tatea mă obligă să reiau acestdosar şi să îmi prezint publicrezervele faţă de concluzia meadin 2009. Iată faptele:

În anul 2004, în sesiuneadin vară, domnul Rus Octa-vian Vladimir a susţinut o tezăde licenţă în filosofie numită„Scrisoare despre toleranţă,impactul lockeean asupra

spiritualităţii moderne”, cu 50de pagini. El a susţinut aceastăteză, sub coordonarea domnu-lui conf. dr. Ion Copoeru laDepartamentul de Filosofie alUniversităţii „Babeş-Bolyai”din Cluj, pe care comisia delicenţă a notat-o cu o notămedie. În anul 2006, domnulŞtefan Nemecsek a publicat olucrare numită „Toleranţa înfilosofia lockeeană”, la editura„Realitatea Românească” dinVulcan, în judeţul Hunedoara,de 226 pagini (Ştefan Nemec-sek, Toleranţa în filosofialockeană, Editura RealitateaRomânească, Vulcan, 2006,226 p.). În debutul cărţii, pepagina 4, se precizează faptulcă drepturile aparţin edituriimenţionate şi autorului.Totuşi, de la pagina 17 la pag-ina 77 a cărţii domnului Ne-mecsek regăsim suficientefragmente identice cu teza delicenţă a domnului Rus, aşacum a fost ea susţinută în iunie2004, păstrată în termenullegal în secretariatul Facultăţii,depusă în arhiva de licenţă aUniversităţii „Babeş-Bolyai”sub procesul verbal numărul23254 din 13.05.2008 şiînregistrată în catalogullicenţiaţilor din anul 2004 lapoziţia 26. Restul cărţii dom-nului Nemecsek cuprinde

câteva prezentări ale altor gân-ditori moderni (pp. 78-88).

Ulterior, Universitatea„Babeş-Bolyai” a confirmat înmod oficial faptul că aceastăteză a fost într-adevăr susţinutăşi pregătită în cadrul săuinstituţional. Cu toate acestea,domnul Ştefan Nemecsek aprotestat, susţinând teza con-form căreia domnia sa s-ar aflala originea acestui text.Dovezile pe care domnia sa mile-a prezentat în cei trei anicare s-au scurs de la publicareaarticolului meu au fost, la în-ceput, menite să ridice unsemn de întrebare asuprapaternităţii textului, fără aoferi, la început, o certitudine:fotografii în care cele două per-soane implicate în aceastădiscuţie, Octavian Rus şiŞtefan Nemecsek, lansează încomun volumul menţionat,TOLERANŢA în filosofialockeeană, articole din presatimpului, un Referat şi o Lu-crare de Disertaţie al domnu-lui Nemecsek despre caredomnia sa mi-a spus că estesusţinut la Universitatea „SpiruHaret” în cadrul studiilor mas-terale, anterior lunii iunie2004, adică 22.01.2004, re-spectiv la finalizarea studiilormasterale la data de 24.01.2005. Aceste probe aufăcut doar probabilă redis-cutarea cazului, iar din acestmotiv m-am abţinut să măpronunţ în lipsa unor dovezipe care să le consider conclu-dente.

Cu toate acestea, eveni-mentele au luat o cu totul altăturnură, pentru mine, cânddomnul Ştefan Nemecsek mi-afurnizat, în 13 mai 2012, ocopie a unui document cusemnătura şi ştampila oficială aUniversităţii „Spiru Haret”document solicitat de InstanţaJudecătoriei Petroşani şiadresată acesteia în cauzaDosarului nr.6988/278/2010,cu nr. de înregistrare1115/21.06.2011, Facultateade Jurnalism, Comunicare şiRelaţii Publice, care atestă fap-tul că domnul Nemecsek asusţinut în 22 ianuarie 2004,anterior licenţei domnului Oc-tavian Rus, un referat cuacelaşi conţinut aproximativ caşi licenţa. Întrucât cele douăinstituţii de învăţământ supe-

rior au asumat fiecare adev-erirea susţinerii ca probă de ex-amen a aceluiaşi document,însă acum anterioritateatemporală este în favoareadomnului Nemecsek, mă vădobligat să îmi reconsider com-plet concluziile din 2009.

Prin urmare, consider că dinacest moment numai celedouă instituţii pot clarifica pa-ternitatea textului, iar con-cluziile mele privitoare lafaptul că autorul volumului l-arfi plagiat pe autorul licenţei seretrag complet. Chestiuneapaternităţii documentului esteacum în întregime garantată deUniversitatea „Spiru Haret”,care poartă responsabilitateamorală şi juridică a adeverinţeiemise. Această retragere a con-cluziilor mele este însoţită descuzele mele publice pentruprejudiciul moral adus dom-nului Ştefan Nemecsek. Potdoar să îmi exprim încredereaîn faptul că un document carepoartă un gir instituţionalimplică o responsabilitatejuridică a unei instituţiei în ra-port cu care opinia meapersonală nu este relevantă.

Pentru reflectareaadevărului istoric al cauzei,mai fac următoarele scurteprecizări:

1. mobilul redactării arti-colului meu iniţial a fostdorinţa de a apărea onoareaunui fost student aluniversităţii la care lucrez, carepărea, din perspectiva docu-mentelor pe care le aveam ladata articolului, autorullucrării menţionate. Amcunoscut cele două surse, LU-CRAREA DE LICENŢĂsemnată Octavian Rus şicartea cu titlul TOLERANŢA

în filosofia lockeeană semnatăŞtefan Nemecsek, cu ocaziaprezenţei mele la Petroşani la olansare de carte şi o inspecţiede grad, la începutul lunii mar-tie 2009, prin intermediulnumiţilor Alin Rus şi IoanHirgiduş, absolvenţi defilosofie la Cluj.

2. Documentarea a fostfăcută apelând la cele douăsurse, respectiv LUCRAREADE LICENŢĂ semnată Octa-vian Rus şi cartea cu titlulTOLERANŢA în filosofialockeeană semnată Ştefan Ne-mecsek.

3. Consider că articolul meudin acel moment a reprezentatdeschiderea posibilităţiiapărării domnului Nemecseksi mă bucur că domnia sa aoferit acum dovezi care pentrumine răstoarnă situaţia iniţialăşi regret consecinţele negativepe care domnul Nemecsek le-asuferit până în momentul încare a produs argumentul deci-siv al paternităţii operei.

4. Sub nici o formă nu amaprobat nimănui folosirea nu-melui meu în presa locală dinValea Jiului în această dez-batere; am aflat chiar de ladomnul Nemecsek faptul cănumele meu a fost folosit me-diatic în acest sens şi cer insis-tent încetarea folosirii luiîntr-o dezbatere în care nu maiam nici o competenţă dincolode cele afirmate în prezentaintervenţie.

Prezentul text, mai putin ul-timul lui alineat, a fost publicatşi inhttp://dilemaveche.ro/cate-gory/autor/alexander-baum-garten

Alexander BAUMGARTEN

REPARAŢIE MORALĂ

Alexander BAUMGARTEN

16 Cultura

Deși titlul poate părea puținilar, realitatea e că roman-tismul a dispărut cu

desăvârșire din viața multor cupluri.Rar mai vezi pe stradă câte un cuplu debătrânei simpatici ținându-se de mânăla plimbărică sau alte cupluri mai tinereluând o cină romantică în vre-unrestaurant. ‘Te iubesc’ parcă nu maisună așa bine pentru unii iar pentrualții și-a pierdut profunzimea șiînsemnătatea.

Asta e cam de fațadă am putea spuneîntrucât situația în viața de cuplu emult mai gravă. Înainte să mergem maideparte să aruncăm o privire asuprastatisticilor. Conform InstitutuluiNațional de Statistică (INS), aproxima-tiv 4.000 de români au divorțat înprimele șase luni ale anului 2011, ma-joritatea fiind din mediul urban. ÎnRegistrul unic al certificatelor de divorțprin acordul părților au fost întregis-trate și eliberate 3.987 certificate dedivorț, 3.433 în mediul urban și 554 înmediul rural, 747 de români cu vârstacuprinsă între 20 - 30 de ani au divorțatîn primele șase luni, 1415 aveau vârsteîntre 30 - 40 de ani, 853 aveau vârsteîntre 40 - 50 de ani, 685 aveau vârsteîntre 50 - 60 de ani și 286 aveau peste60 de ani.

În aparență sunt doar niște cifre, însăputem observa ceva interesant dacăprivim cu atenție la categoria de vârstă20-30 de ani. Această categorie deținerecordul în ceea ce privește ratadivorțurilor în primele 6 luni decăsnicie, lucru care nu e tocmaiîntâmplător. Fără a vă mai plictisi cualte statistici, cu toții știm că în aceeașiperioadă de viață (între 20 și 30 de ani)cei mai mulți decid să facă pasulcăsătoriei. Păi și atunci cum vine asta?

Cauzele unei căsnicii eșuate pot finenumărate. Putem aminti câteva aici:infidelitatea, incompatibilitatea întreparteneri (ce dracu o mai fi și asta),problemele financiare, alcoolul,diferența de cultură și foarte multe altemotive ce apar deseori în dosarele dedivorț.

Adevăratele cauze?N-aș vrea să susțin că motivele de

mai sus n-ar fi grave sau bine înte-meiate însă acestea sunt de fapt doarefecte ale adevăratelor cauze pentrucare se ajunge în pragul divorțului. Ce emai grav e că cei mai mulți dintre ceiimplicați nu își dau seama la timp saudeloc de ceea ce le distruge căsnicialent dar sigur.

Vă voi vorbi astăzi despre romantismși despre efectele lui atunci când dis-pare. E adevărat, poate nu e nici princi-

pala cauză și nici singura însă eesențială în viața unui cuplu fie el șimodern.

Cât de mult contează romantismulîntr-o relație?

Unii dintre voi o să mă numiți prob-abil demodat iar alții ceva mai blânzi,visător sau îndrăgostit. Nici pe departe!Doar nu credeați că o să vă povestescde fluturași la stomac sau fiorii unor pa-siuni dezlănțuite. Astea-s siropuri pen-tru tinereii timizi care încă gustă viațacu degetul. E absurd să admitem cădupă ani de căsnicie lucrurile sunt la felde roz ca la început. Odată cu trecereaanilor (acolo unde putem vorbi de ani)apar tot mai multe schimbări, prob-leme și mai multe responsabilități.După luna de miere, ursul cam goleșteborcănașul de miere și rămane doarfundul gol al borcanului. Deh, de undetot iei și nu mai pui… Mai în glumămai în serios, e foarte adevărat. Mulțiuită cum a început relația lor (facemabstracție de căsătoriile bazate pe in-teres și obligații). Ne afundăm atât demult în rutina vieții și în problemeîncât uităm de noi, de jumătateanoastră, de lucrurile simple care nebucură, de faptul că trebuie să ne trăimviața.

Când a fost ultima dată când i-ațioferit un trandafir? Cănd v-a zâmbit ul-tima oară dimineața în pat? Când ațiservit ultima dată micul dejunîmpreună fără să vorbiți despre facturisau datorii? Când ați renunțat ultimadată la meciul sau telenovela favorităpentru ai acorda mai multă atențieperechii căreia i-ați jurat să-i fiți alăturiși s-o iubiți pînă când moartea vă vadespărți?

Dacă răspunsul vostru la majoritateaîntrebărilor e ‘de curând’, atunci suntețide invidiat și… no comment!

Dacă răspunsul e ‘demult’ sau nicimăcar nu vă mai amintiți acele mo-mente atunci… e grav!

În cazul ăsta analizați-vă relația cât sepoate de atent și de serios. Cât despreromantism, ar fi cazul să vă reamintițicum e. Nu vă așteptați să primiți sfaturidespre ce și cum ar trebui să faceți.Fiecare cuplu ar trebui să știe ce e celmai bine pentru relația lor.

Trăim în epoca vitezei, a internetu-lui, a telefoanelor mobile și gadge-turilor sofisticate… a lumii virtuale.Uităm că sentimentele se exprimă celmai bine real nu prin Kb (kilobiți) sauapeluri video 3G. După cum evolueazăsocietatea noastră, nu ar trebui să nemai surprindă dacă peste câțiva ani(dacă-i vom mai apuca) o atingereromantică va fi înlocuită cu vre-un

semnal sonor emis de vre-un dispozitivultra sofisticat. Ei bine, cam aberez darpoate nici departe de adevăr nu sunt.Simplificați-vă viața și trăiți-o la maxim(că și-așa e scurtă și grea)! Imaginație șifantezii cred că are oricine. Depindenumai de voi dăcă le veți da curs saunu.

Un romantic incurabil…Întâmplător sau nu, chiar în timp ce

vă scriam aceste rânduri am primitvizita unui bun prieten care a simțit săne scrie următoarele rânduri:

”Privindu-mi persoana de aproape,îmi dau seama cã romantismul a rãmassingura cale de a comunica în sufletelenoastre. Câteodatã pe stradã când dinîntamplare doi oameni care și-au fostalãturi o viațã, ne apar în fața privirii,îmi doresc ca iubirea noastrã simplã sãfie perenã ca un trandafir conservat depaginile unui jurnal în care pãstrãmașezate momentele pe care le-amcolecționat, sã nu uitãm cât de mult neiubim în fiecare zi ce se așeazã în su-fletele noastre, cu gândul cã puțin ro-mantism e menit sã alunge tristețeaunei rutine pe care o societate fãrãdirecție ne obligã sã o trãim. Vã încura-jez pe toți sã veniți sã gustați dintr-oplãcintã romanticã fãcutã din plimbãriprin parc și din cafele bãute, mușcândamândoi dintr-un singur biscuite, am-intindu-ne cum am împãrțit la inceputaceeași bancã pe care am primit vesteaprimului copil pe care l-am crescut cusufletul deschis ca primul trandafirprimit în dar de nuntã și pe care îlpãstrãm de-atunci în suflet. Romanticãe clipa când ținându-ne de mînã, des-

tinele noastre ne îmbrãțișeazã cu cãl-durã.”

Romantici incurabili sau mai puțin,nu cred că ne strică din când în cândmăcar.

Ca să închei într-o notă la fel deromantică precum însuși subiectul îndiscuție am să vă citez câteva versuridintr-o melodie a formației VamaVeche intitulată „Epilog”:

“Celor care cred că lumea asta cu iubireva scăpa

Celor care cred că Dragostea va maischimba ceva

Le vom cânta, le vom cânta, le vom spune așa:

Nimeni n-o să îți explice ce e DragosteaAsta singur într-o zi de vară-o vei afla

Și atunci să nu uiți de inima ta

Binele și Rău-n jurul tău se vor jucaLumea asta moartă va-ncerca să-ți fure

dragosteaNiciodată să nu uiți de inima ta

Celor care cred că Visele nu pot muri,Celor care știu că Ura nu naște copii

Le vom cânta, le vom cânta le vom spune-așa

Nimeni n-o să îți explice ce e DragosteaAsta singur într-o zi de vară-o vei afla

Și atunci să nu uiți de inima ta

Binele și Rău-n jurul tău se vor jucaLumea asta moartă va-ncerca să-ți fure

DragosteaNiciodată să nu uiți de inima ta…”

Romwald CHEZU

hÇwx á@t Ñ|xÜwâà ÜÉÅtÇà|áÅâÄ RActual 17

GARSONIERE:

1.Garsonieră confort 1, zonaHermes Bulevard, etaj 1,suprafaţă mare, gaz, standard, preţ13 000 euro neg..

2.Garsonieră confort 1, etaj2/4, Petroşani Nord - îmbunătăţiri,geamuri termopan, parchet, baiaamenajată,instalaţii noi, uşischimbate, poziţionată pemijloc,preţ 8000 euro.

3.Garsonieră Petroşani Nord,G.V.Milea, etaj 3/4, standard,poziţionată pe mijloc ,la stradă,gaz, bine întreţinută, preţ 10 000euro.

4.Garsonieră confort 1, etaj2/4, bine întreţinută,zonă liniştităPetroşani, poziţionată la soare,preţ 38 000 lei neg.

5.Garsonieră C.Mille,et.1/4,multiple amenajări şiîmbunătăţiri,bucătărie mobilată,geamuri termopan, parchet lami-nat,baia amenajată,pereţiizolaţi,instalaţii noi, preţ 65 000lei sau schimb cu apartament 2camere zonă centrală cu diferenţadiscutabilă.

6. Garsonieră mobilată şiutilată, Lupeni,etaj 1, modificăriinterioare şi amenajări, geamuritermopan, 2 focuri gaz, uşi şiinstalaţii schimbate,baiaamenajată, preţ 38 000 lei neg.

7.Garsonieră G.V.Milea, lastradă, etaj 2/4, bucătăriemobilată, balcon închis, 2 focurigaz, parchet laminat, gresie şifaianţă la bucătărie şi baie, boilernou, preţ 35 000 lei .

8.Garsonieră Unirii,parter, lastradă, poziţionată pe mijloc, stan-dard, preţ 30 000 lei.

9. Garsonieră confort 1, Avia-torilor, la stradă, et.2/4, bineîntreţinută, mobilată complet,par-chet laminat, geamuri şi balconînchis în termopan, uşi şiinstalaţii.schimbate, preţ 13 000euro neg.

10. Garsonieră confort 1, Aero-port, la stradă -Aviatorilor,mobilată, amenajări-geamuri termopan, gresie şifaianţă, baia amenajată, preţ 34000 lei sau în rate - 38 000 lei.

11.Garsonieră Aeroport - Avia-torilor, la stradă, multipleamenajări interioare şiîmbunătăţiri, centrală termică,gea-muri termopan, - eventualmobilată - vând sau schimb cugarsonieră zona centru -Unirii,preţ 60 000 lei neg.

12.Garsonieră Aeroport,blocurile noi, standard, bineîntreţinută, preţ 5500 euro .

AP. 2 CAM:

1. Apartament 2 camere, Dim-itrov, etaj 2, standard, suprafaţămare,geamuri termopan, boxă,zonă liniştită, preţ 15 000 euro..

2Apartament 2 camere, Aero-port - zona Dacia, standard, etaj10, preţ 20 000 lei.

3.Apartament 2 camere, etaj 1-zona Hermes-Dragalina, standard,bine întreţinut,poziţionat la soare,baia mărită, parchet, branşat ter-moficare, preţ 70 000 lei .

4.Apartament 2 camere, Unirii,etaj 2/3, standard, zonă foarteliniştită,la stradă,gaz, preţ 10 000euro neg.

5.Apartament 2 camere,Unirii.,etaj 2, mobilat, multiple amenajăriinterioare şi îmbunătăţiri, totulnou,uşi şi instalaţii schimbate,geamuri şi balcon închis ter-mopan,centrală termică, baiaamenajată,foarte bine întreţinut,preţ 21 000 Euro sau 25 000 euromobilat.

6.Apartament 2 camere, zonaParâng, etaj etaj 1/4, amenajări şiîmbunătăţiri,centrală termică,gea-muri şi balcon închis în termopan,izolaţie exterioară, zonă foarteliniştită sau schimb cu apartament3-4 camere cu diferenţădiscutabilă, preţ 19 000 euro neg..

7.Apartament 2 camere mobi-lat, Independenţei, dec, etaj 1/4,amenajat, centrală termică,gea-muri termopan, parchet clasic şiparchet laminat în bucătărie şihol, baia amenajată ,izolat termicinterior/exterior, preţ 90 000 leineg.

8.Apartament 2 camere, zonaBilla - ACR, etaj 2/4, bineîntreţinut,centrală termică -instalaţie cupru, uşi schimbate,gresie şi faianţă,parchet stejar,geamuri termopan (eventual mo-bilat şi cu loc garaj-preţ negocia-bil)- accept primă casă, preţ 100000 lei - posibil 3 rate.

9 Apartament 2 camere, zonaHermes-Bulevard, etaj 6, mobilatşi utilat,centrală termică, geamuritermopan, gresie şi faianţă,2 bal-coane şi garaj zona Slatinioara,(teren proprietate, curent-380 V,apă, canal), preţ 22 000 euro neg+5000 euro garaj.

10.Apartament 2 camere, Dim-itrov, standard, Aleea Florilor,zonă liniştită, parter, preţ 90 000lei neg.

11 Apartament 2 camere, Dim-itrov, etaj 1/3, boxă, standard,bine întreţinut, poziţionat la soareşi pe mijloc, preţ 85000 lei neg.

12.Apartament 2 camere mobi-lat, zona Astral Petroşani, etaj4/10, suprafaţă mare, îmbunătăţirişi amenajări interioare, centralătermică, panoramă, preţ 32 000euro .

13.Apartament 2 camere, etaj3/10, zona Hermes, standard, gaz,balcon 7 m, călduros, preţ 75 000lei.

14.Apartament 2 camere, PiaţaPetroşani, etaj 1/4, standard, lastradă, centrală termică, bineîntreţinut, preţ 33 000 euro neg..

15.Apartament 2 camere, zonaPiaţă-poliţie Petroşani, etaj 7,amenajări interioare, uşi şiinstalaţii schimbate, centralătermică,geamuri termopan, bineîntreţinut , preţ 68 000 lei sauschimb cu garsonieră plusdiferenţa..

16 Apartament 2 camere, zonaPrimărie, parter la stradă, pretabillocuit sau sedii firme, birouri,cab-inete medicale,geamuri termopan,uşă metal, standard, preţ 20 000euro neg..

17.Apartament 2 camere, Aero-port, blocurile noi, etaj 2/4, lastradă, geamuri termopan, 2focuri gaz, balcon închis, bineîntreţinut, preţ 65 000 lei.neg.

18.Apartament 2 camere, Con-structorului, amenajări şiîmbunătăţiri, centrală termică,geamuri termopan, parchet lami-nat, poziţionat la soare/schimb cu

apartament 3-4 camere plusdiferenţa discutabilă, preţ neg.

19.Apartament 2 camere,blocurile noi Aeroport, etaj 2/4,amenajări, bucătărie modificată,2focuri gaz, geamuri termopan,parchet laminat,uşi şi instalaţiischimbate, preţ 80 000 lei.

20.Apartament 2 camere,Independenţei, decomandat, zonădeosebită, etaj 1/4,centralătermică, geamuri termopan,îmbunătăţiri, preţ 19 000 euroneg.

21 Apartament 2 camere, zonaPrimăriei Petroşani, etaj 3/4,mobi-lat şi utilat, bine întreţinut, parchetlaminat, poziţionat la soare şi pemijloc, 2 focuri gaz.,preţ 20 000euro.

AP. 3 CAM:

1.Apartament 3 camere, Aero-port, blocurile noi, pretabil locuitsau sedii firme, suprafaţă mare,balcon bine întreţinut,preţ 15 000euro.

2.Apartament 3 camerePetroşani Nord, Bulevard,blocBCA, etaj 3/8, 2 bai-unaamenajată complet, poziţionat lasoare,suprafaţă mare, 2 focuri gaz,amenajări interioare,uşi şiinstalaţii schimbate,parchet lami-nat, geamuri termopan, balcon în-chis, preţ 150 000 lei neg.

3.Apartament 3 camere,Petroşani Nord, la stradă,amenajări şi îmbunătăţiri multi-ple, geamuri şi balcoane ter-mopan, centrală termică, etaj 2/4/schimb cu apartament 2 camerecu diferenţa discutabilă, preţ 140000 lei.

4. Apartament 3 camere, zonaMignon-Billa, suprafaţă mare,centrală termică, amenajări şiîmbunătăţiri, geamuri termopan,bine întreţinut(eventual mobilat,bine întreţinut, preţ 40 000 euro.

5.Apartament 3 camere, mobi-lat şi utilat Independenţei, deco-mandat, multiple amenajăriinterioare şi îmbunătăţiri,centralătermică, geamuri şi balcon închisîn termopan, uşi şi instalaţiischimbate, parchet laminat,baiaamenajată, preţ 18 000 euro.

6.Apartament 3 camere, Avia-torilor-piaţa Dacia, etaj 3/4,centrală termică,bucătăriemare,balcon mare, poziţionat lasoare, bine întreţinut, preţ 70 000lei neg.

7 Apartament 3 camere,Petroşani Nord, zonaBulevard,etaj 1/4, standard, 2 bal-coane, centrală termică, geamuritermopan,bine întreţinut, preţ 35000 euro neg.

8.Apartament 3 camere,pretabil locuit sau sedii firme,zona Piaţa Petroşani AleeaPoporului, poziţionat pe mijloc,bine întreţinut, geamuri ter-mopan,centrală termică, gresie şifaianţă,uşi schimbate, parchetlaminat, preţ 125 000 lei - posibilrate.

9.Apartament 3 camere, Bule-vard-petroşani Nord, etaj 3/4,multiple amenajări interioare,centrală termică, geamuri ter-mopan, parchet laminat, băi ame-najate, instalaţii schimbate,mobilat complet, vedere Bulevardşi în spate, preţ 40 000 euro, posi-bil rate..

10Apartament 3 camere,blocurile noi Aeroport,decoman-dat, hol pătrat,centrală termică,geamuri termopan, bine întreţinut,

2 balcoane, instalaţie apăindividuală, preţ 90 000 lei neg.

11.Apartament 3 camere, zonaParâng, bloc cărămidă, poziţionatla soare,amenajări şimodificări,curat, luminos, gea-muri termopan, pardoseală şipereţi izolaţi, uşi şi instalaţiischimbate,baia amenajată,centrală termică, mobilierbucătărie şi hol, preţ 90 000 lei.

12.Apartament 3 camere,Parâng,zonă liniştită, etaj 1/4,standard, centrală termică,, mobi-lat, bine întreţinut., preţ 80 000 leineg

13.Apartament 3 camere,Independenţei, decomandat, mul-tiple amenajări interioare şiîmbunătăţiri,centrală termică, gea-muri şi balcon închis în termopan,uşi şi instalaţii schimbate, parchetlaminat,baia amenajată, preţ 18000 euro.

14.Apartament 3 camere,blocurile noi Aeroport, etaj 2/4,îmbunatăţiri şi amenajări inte-rioare,poziţionat la soare,bineîntreţinut, instalaţiischimbate(eventual mobilat), preţ28 000 euro neg..

15.Apartament 3 camere,Petroşani Nord, parter înalt, blocfoarte călduros, centrală termicăproprie, balcon închis -.beci, gea-muri termopan, parchet laminat,instalaţii noi, bine întreţinut, preţ100 000 lei.

16.Ap. 3 cam., PetroşaniNord-Zorilor, etaj 3/4, geamuritermopan, 2 focuri gaz, preţ32.000 euro (eventual garaj lângăbloc preţ neg.

17. Ap. 3 cam., Independenţei,decomandat, 2 balcoane,instalaţii noi, canalizare separată,zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ85.000 lei .

18. Apartament 3 camere şispaţiu comercial pentru orice felactivităţi, zona Piaţa Petroşani,lastradă, văd comercial foarte bun,geamuri termopan, modificări şiîmbunatăţiri multiple, preţ 150000 lei.

18. Ap. 3 cam., zona Bulevard,Petroşani Nord, poziţie ideală -panoramă, centrală termică, gea-muri termopan, 2 bi, 2 balcoane,preţ 25.000 euro.

AP.4 CAM:

1Apartament 4 camere, Dim-itrov, suprafaţă mare, etaj 2/3, bal-con, izolat termic, bine întreţinut,geamuri termopan, centralătermică, zonă şi scară foarteliniştite, poziţionat pe mijloc şi lasoare, preţ 45 000 eurosi garaj5000 euro.

2.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 1/4,îmbunătăţiri,bucătărie mobilată,centrală termică,geamuri şi 1 bal-con închis în termopan,parchet,instalaţii schimbate,foarte bine întreţinut,preţ 35 000euro..

3.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 2/4, amenajări şiîmbunatăţiri multiple, baie mărităşi modificată, centrală termică,geamuri termopan, uşi şi instalaţiischimbate,poziţionat pe mijloc şila soare, preţ 48 000 euro.

4.Apartament 4 camere, Uri-cani- Brazilor, etaj 1/4, decoman-dat, 2 balcoane, suprafaţă mare,standard, preţ 10 000 euro.

5.Apartament 4 camere, zonaMignon- Billa, suprafaţă mare,standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45

000 euro / schimb cu 2 camereplus diferenţa discutabilă.

6.Apartament 4 camere,Petroşani Nord, zona CAR-REFOUR, etaj 3/4, foartecălduros, hol pătrat, centralătermică, 2 balcoane, preţ 44 000euro neg / schimb cu apartament 2camere plus diferenţa discutabilă.

7.Vând/schimb cu apartament2 camere Petroşani ,zonă centrală,apartament 4 camere şi garaj înIscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4,bine întreţinut, parchet, gaz, gea-muri termopan, uşi şi instalaţiischimbate, 2 băi,2 balcoane, bineîntreţinut, preţ 80 000 lei neg.

8 Apartament 4 camere, Aero-port blocurile noi, suprafaţa mare-112 mp,panoramă, amenajăriinterioare şi îmbunatăţiri multiple,centrală termică,geamuri ter-mopan, băi amenajate( una cucadă ,una cabină duş), mobilat şiutilat complet, preţ 32 000 euroneg.

9.Apartament 4 camere şispaţiu comercial, Aeroportblocurile noi - zona NicusorGociu, multiple .amenajări inte-rioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări,pretabil locuit şi/sau sediifirme,cabinete medicale,birouri,preţ 35 000 euro neg.

10.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 2/4, centralătermică, îmbunatăţiri şi amenajări,geamuri termopan, poziţionat lasoare, preţ 150 000 lei neg sauschimb cu apartament 2 camere +diferenţa discutabilă.

11.Apartament 4 camere,zonaHermes-Bulevard, bloc BCA,3balcoane, bineîntreţinut,panoramă, gaz, micimodificări, foarte călduros, preţ33 000 euro.

12 Ap. 4 cam., Bulevard-zonaBanc post, îmbunătăţiri, gresie şifaianţă, uşi interioare schimbate,hol pătrat, modificări, geamuritermopan, instalaţii schimbate, 2focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/schimb cu ap. 2 cam. plusdiferenţa.

13. Ap. 4 cam., zona PetroşaniNord, geamuri termopan, 2 băi,modificări şi îmbunătăţiri inte-rioare, 2 focuri de gaz, parchetmelaminat, gresie faianţă, uşametal, 2 balcoane, uşi de interiornoi, mobilat, preţ 35.000 euroneg.

TERENURI:

1.Teren Vulcan- Valea Unguru-lui, 1100 mp, acces auto,posibilităţi multiple case,casevacanţe, construcţii, zonăpitorească şi liniştită, apă,curent,preţ 6000 euro

2.Teren zonă industrialăLivezeni, intravilan, acces auto şicale ferată, suprafaţa 1300 mp,front stradal 50 m, utilităţi,posibilităţi multiple, preţ 30euro/mp neg.

3.Teren Vulcan- Valea Ungu-rului, 13 000 mp(eventual parce-lat), acces auto, posibilităţimultiple case,case vacanţe,construcţii hale, zonă pitorească şiliniştită, apă,curent, preţ 7euro/mp neg.

4.Teren Livadia-intravilan-950mp, cu casă veche (casa şi anexelenecesită renovarecompletă),apă,curent,accesauto,stradă betonată, preţ 10 000euro.

18 Publicitate

5.Teren Câmpul lui Neag-Valeade Brazi, 6000 mp, intravilan,drept, acces auto,front stradal 200m, apă, curent + căsuţă vechelemn, zonă pitorească,panoramă,ideal construcţii case, casevacanţă, preţ 25 000 euro neg

6. Teren zona cabanei Rusu, in-travilan, 600 mp, acces auto,utilităţi, preţ 12 000 euro.

7 . Casă mică cu 1cameră,bucătărie, hol, baie,cămară, mansardă, zonă centrală- zona ISEMEX Petroşani,lastradă, acces auto, utilităţi, 200mp curte, pomi fructiferi, zonăfoarte liniştită, preţ 11 000 euro.

8.Teren + căsuţă vacanţămobilată şi utilată,, zonăpitorească Lupeni, 1800 mp,drept,acte, ieşire indiviziune, posibilconstrucţii case,case vacanţă,acces auto,utilităţi, preţ 14 000euro neg.

9.Teren intravilan - Maleia,6000 mp drept, acces auto ,acte-ieşire din indiviziune, curent,apă,preţ 25 euro/mp.

10. Teren intravilan -1000 mp,la drum Aninoasa, utilităţi,drept,posibil construcţii case,asigurare,acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

11.Vând 3 ha teren extravilan,zona Roşia, posibilităţi multiple,curent în apropiere, acces auto,preţ 3 euro/mp neg.

12.Teren intravilan 4000 mp,laşosea Nucşoara, Valea Hategului,drept ,utilităţi, pretabil orice fel deconstrucţii case,pensiuni, preţ 10euro/mp

13.Teren la intrarea înPetroşani - zona Daranesti-PesteraBolii,posibilităţi multiple-contruc-tii case,case vacanţă,pensiuni,suprafaţa 2300 mp,apă curgătoare,o parte drept,o parte în pantă,acces auto, posibilităţiracordare,apă,curent, acte,ieşiredin indiviziune, preţ 15 euro/mp.

14.Teren Valea Ungurului -Vulcan, 3000 mp, acces auto,zonă pitorească, drept,apăcurgătoare, pretabil construcţiicase ,case vacanţă, preţ 10euro/mp neg sau 6500 mp - 6euro/mp neg. .

CASE DE VACANŢĂ: 1.Teren Câmpul lui Neag-Valea

de Brazi, 6000 mp, intravilan,drept, acces auto,front stradal 200m, apă, curent + căsuţă vechelemn, zonă pitorească,panoramă,ideal construcţii case, casevacanţă, preţ 25 000 euro neg.

2.Casă vacanţă ptfamilie,mobilată şi utilată,Parâng,zona căsuţei din poveştiP+1, la parterliving,bucătărie,cameră,baie,scarăinterioară, etaj - cameră mare-30mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, accesauto, preţ 45 000 euro neg.

3.Casă vacanţă,zona Câmpullui Neag-Cheile Buţii, ladrum,suprafaţa 120 mp, P+M,zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi,bucătărie, debara, curteamenajată,grătar,600 mp teren,preţ 160 000 lei.

4.Casă vacanţă zona Rusu,suprafaţa construită 100 mp,P+E,la parter living şi bucătărie ,scarăinterioară, la etaj 2 dormitoare,balcon, mobilată şi utilată, accesauto, panoramă, preţ 42 000 euro.

5. Casă vacanţă Parâng, cota1600, P+M, construcţie 2006-la

parter living,2 camere, 2băi,bucătărie, la mansarda-3camere matrimoniale şi 1 camerăcu 3 paturi,2 băi, living,terasă,mobilată şi utilată, preţ 110 000euro neg.

6.Casă vacanţă, Parâng,construcţie nouă, zona pârtiilor -teren concesionat, 55 mp, P+1+M(demisol - cameră, bucătăriedotată, baie serviciu, centralătermică, P – cameră + baie, et. - 2cam. + baie, M - cameră),construcţie BCA, preţ 130.000euro neg.

7.Case de vacanţă, în Strajă,primă cu P+E+M, la parterbucătărie, baie, la etaj 2 cam.,baie, la mansardă 1 cameră, sobe,duşumele, gresie şi faianţă, uşametalică la intrare, construcţie dincărămidă, din anul 2002,acoperită cu ţiglă, cea de-a douala roşu, preţ total 60.000 euro.

8.Casă de vacanţă în staţiuneaStrajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuricazare, 2 livinguri, bucătărie, băi,magazie de lemne, centrală pecombustibil solid, teren însuprafaţă de 130 mp, concesiunepe 49 de ani, construcţie de lemnşi piatră, din anul 2004, mobilatăşi utilată, preţ 150.000 euro neg.

SPAŢII COMERCIALE:1.Construcţii cu teren , zonă

pitorească Vulcan, posibilităţimultiple - pretabil turism,casă,casă de vacanta - pensiune -activităţi agrement, , teren 6300mp, apă curgătoare, piscină,garaje , cramă , anexe, (construcţie pe 2 nivele, 7 camerecu baie şi terasă + casă separat,încălzire centrală) , amenajări şiîmbunatăţiri multiple casă şiteren, preţ 120 000 euro neg sauseparate neg..

2.Spaţiu comercial amenajat laparter de bloc, 70 mp, 2 intrări ex-terioare, 1a stradă - zona centralăPetrila, pretabil activităţi comer-ciale, sedii firme, cabinete med-icale, preţ 22 000 euro neg.

3.Spaţiu comercial ultracen-tral,construcţie nouă - P+Epretabil activităţi comerciale,birouri,sedii firme, cabinete med-icale şi/sau locuit amenajat com-plet,gaz, centrală termică,locparcare.

4. Spaţiu comercial zona PiaţaPetroşani,amenajat la parter debloc, scări exterioare, pretabilactivităţi birouri, firme, cabinetemedicale, preţ 200 euro/lună.

5 Spaţiu comercial zona PiaţaPetroşani,pretabil activităţi com-erciale de orice fel,depozite,suprafaţa 67 mp, vitrină,grup sanitar, acces auto,curent tri-fazic, preţ 12 euro/mp neg.

6. Casă pretabil spaţii comer-ciale, sedii firmă sau locuit înzonă ultracentrală Petroşani, 400mp teren, 2 camere, bucătărie,baie,hol, gaz, centrală termică,preţ 90 000 euro neg.

7.Spaţiu comercialamenajat,Petroşani Nord,suprafaţa 170 mp (eventual com-partimentat),grupuri sanitare,acces auto, la stradă, pretabilactivităţicomerciale,depozite,sedii firme,cabinete pentru vânzare sauînchiriere.

8.Spaţiu comercial, Aeroportblocurile noi - zona NicusorGociu, multiple amenajări inte-

rioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări,pretabil l sedii firme,cabinetemedicale,birouri, preţ 10 000euro.

9 Spaţiu pentru chirie sau vân-zare Petroşani, 125 mp, 3+1încăperi, acces auto, curent,posi-bilitate mansardare, pentru de-pozite, producţie etc.,preţ 100 000lei sau 200 euro/lună.

10 Spaţiu comercial zona Spi-tal Petroşani, suprafaţă 80 mp,pretabil birou, cabinet medical, 3încăperi, baie, gresie, geamuri ter-mopan, preţ 25.000 euro.

11 Spaţiu comercial,Aeroport -Aviatorilor, zona pieţei mici, lastradă, amenajat la parter debloc,pretabil orice fel activitate,geamuri termopan, 2 încăperi cugresie,grup sanitar, scarăexterioară, preţ 25 000 euro negsau 250 euro/lună.

12 Hală în zona Iscroni, laşosea, utilităţi, acces auto,suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe,curte, teren proprietate – aprox.4000 mp, preţ neg.

13 .Spaţiu pentru vânzare, înVulcan, zonă centrală -M.Viteazu, suprafaţa de 80mp,vitrină 10m, scări exterioareşi interioare, gaz, CT, pardosealăgranit,pretabil activităţi diverse,preţ 55.000 euro neg.

CASE: 1.Construcţii cu teren , zonă

pitorească Vulcan, posibilităţimultiple - pretabil turism,casă,casă de vacanta - pensiune-activităţi agrement, , teren 6300mp, apă curgătoare, piscină,garaje , cramă , anexe, (construcţie pe 2 nivele, 7 camerecu baie şi terasă + casă separat,încălzire centrală) , amenajări şiîmbunatăţiri multiple casă şiteren, preţ 120 000 euro neg sauseparate neg..

2.Casă mică cu 1cameră,bucătărie, hol, baie,cămară, mansardă, zonă centrală- zona ISEMEX Petroşani,lastradă, acces auto, utilităţi, 200mp curte, pomi fructiferi, zonăfoarte liniştită, preţ 11 000 euro.

3.Casă veche cu teren Livadia -intravilan - 950 mp, (casă şi anex-ele necesită renovarecompletă),apă,curent,accesauto,stradă betonată, preţ 10 000euro.

4.Casa în Ponor - Pui, 3camere, cămară,hol, dincărămidă,acoperită cu ţiglă,anexe,şură cu 2 grajduri, curte720 mp, acces auto, preţ 140 000lei neg..

5. Casă cu 1000 mp teren înUricani, 4 camere,bucătărie,baie,2 holuri,2 intrări +3 holde teren agricol, acces auto,preţ 30 000 euro neg.

6.Casă zonă centrală, pretabillocuit sau activităţicomerciale,birouri firme,cabinetemedicale,la stradă, acces auto,2camere, hol mare, bucătărie,pivniţă, încălzire centrală, preţ 43000 euro neg.

7.Casă veche cu 500 mp teren ,Dimitrov, la stradă,utilităţi,proiect gaz, 1 cameră,bucătărie, baie, posibilităţi extin-dere, preţ 62 000 euro.

8. Casă cu 800 mp teren, drept,zonă retrasă şi liniştitaPetroşani,pretabil activităţi tur-ism, pensiune sau locuit, 6

camere, 2 băi, bucătărie, beci,fântâna în curte şi apă curentă,garaj, acces auto, preţ 50 000 euroneg.

9. Casă pretabil spaţii comer-ciale, sedii firmă sau locuit înzonă ultracentrală Petroşani, 400mp teren, 2 camere, bucătărie,baie,hol, gaz, centrală termică,preţ 85 000 euro neg.

10. Vilă zona Maleia,mobilatăşi utilată, construcţie nouă,dincărămidă, suprafaţa construită350 mp, 120 mp amprentă sol,parter - living,hol,bucătărie,baie,etaj - 3 dormi-toare, baie, mansardă nefinisată,amenajări şi îmbunatăţiri multi-ple, izolată termic, acces auto,centrală termică combustibilsolid,fosă septică, curent 380 V, 2beciuri, cramă, anexe, preţ 125000 euro neg.

11.Casă zonă centrală,Petroşani Nord, construcţie nouă,mobilată şi utilată complet, totulnou, impecabil, multipleamenajări interioare,parter - liv-ing, bucătărie,baie,debara, scarăinterioară - la etaj-3dormitoare,baie,dressing, balconmare, curte amenajată, acces auto,garaj, preţ neg.

12.Casă zona colonie formatădin 2 corpuri - 3 camere,bucătărie, baie + 3 camere,bucătărie,baie,garaj,curte 80 mp,anexe, acces auto, centralătermică pe combustibil solid,amenajări interioare preţ 43 000euro neg

13. Casă liniştita PetroşaniP+M, acces auto, 2 intrări, 800mp teren, 7 camere, bucătărie lademisol, mansardă amenajată (unapartament separat), garaj,centrală termică combustibilsolid, amenajări, geamuri ter-mopan, parchet, tiglăschimbată,acces auto 2 străzi, preţ85 000 euro neg.

14 Casă veche cu 400 mp terendrept -(posibil construcţie nouă)înzonă centrală şi liniştita Petroşani,acces auto,canalizare, utilităţi,preţ20 000 euro.

15 Casă zonă centralăPetroşani - bulevard, pretabillocuit sau spaţiu comercial,suprafaţa constr. 80 mp,2 camere,bucătărie, baie,hol,boxă,pivniţă,centrală termică gaz, curte 164mp, acces auto uşor, preţ 55 000euro neg.

17 Casă zonă liniştitaPetroşani, P+1, 4 cam., living,bucătărie, baie, cu scarăinterioară, terasă mare, panoramă,1400 mp teren, centrală termică,anexe, zonă foarte liniştităPetroşani, preţ 280.000 lei neg. .

SCHIMBURI:Schimb casă la ţară cu 4800

mp teren,Gorj - zona Cărbuneşti -3 camere, bucătărie, anexe, apă,gaz,fântâna în curte, la stradă cuapartament în Petroşani sau vând35 000 lei.

Schimb garsonieră PetroşaniNord , etaj ¼, multipleîmbunatăţiri şi amenajări cuapartament 3 camere PetroşaniNord cu diferenţa discutabilă.

Schimb apartament 3 camerePetroşani Nord, zona ENEL, etaj2/4, centrală termică,geamuri ter-mopan, îmbunatăţiri cu aparta-ment 2 camere Aeroport blocurilenoi sau garsonieră zonă centrală

plus diferenţa.Schimb casă zonă liniştita

Petroşani, 2 camere, bucătărie,hol, anexe, terasă, centralătermică pe combustibil solid, 260mp curte, canalizare, renovată,amenajări interioare, geamuri ter-mopan, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, cu apartament 2camere central + diferenţa sauvând preţ 180 000 lei neg

Schimb cu apartament 2camere Petroşani Nord, cudiferenţa discutabilă - casăPetroşani Nord, P+ E, la parter -living, bucătărie, 2 camere, 2 băi,scară interioară, la etaj - 2 camere,baie, debara, 2 terase (1 închisă),2300 mp teren, curte amenajată,centrală termică, garaj, sală sport,anexe, acces auto.sau vând preţ110 000 euro neg..

Schimb cu garsonieră Petroşanisau vând teren pt.construcţii case,case de vacanţă,intravilan, 3300mp, zona Haţeg, sat Onciuc-drept, front stradal -12 m, accesauto la şosea, ieşire la lac,proiect,curent, acte,ieşire din indiviziune,preţ 15 000 euro.

Schimb/ vând apartament 2camere cu apartament 4 camere +diferenţa discutabilă - PetroşaniNord, Bulevard, etaj 2/4, mobilatşi utilat sau nemobilat, amenajărişi îmbunatăţiri multiple ,totul im-pecabil, preţ neg

CHIRII:1Apartament 3 camere,

Petroşani Nord, Bulevard, sauPiaţa – Aleea poporului mobilat şiutilat, centrală termică, geamuritermopan, curat, bine întreţinut,preţ 200 euro/lună+garanţie neg

2.Apartament 2 camere, zonaHermes - Bulevard, mobilat şi uti-lat,curat, bine întreţinut, etaj 4/8,preţ 170 euro/lună +garanţie.

3.Apartament 3 camere, PiaţaPetroşani, posibil locuit sau sediifirme,geamuri termopan,parchetlaminat, gresie şi faianţă, 2 băi -una amenajată, preţ 200 euro/lună+garanţie..

4.Apartament 2 camere,Independenţei, mobilat şi utilat,centrală termică, geamuri ter-mopan, zonă foarte liniştită,amenajări şi îmbunatăţiri multi-ple, preţ 200 euro/lună +garanţie.

5 Garsonieră zona Hermes -Bulevard, pretabil locuit sau sediifirme, etaj 3/4, amenajări şiîmbunătăţiri,parchet laminat, gea-muri termopan,mobilată şi utilată,vedere Bulevard,baiaamenajată,preţ 350 lei /lună+garanţie (perioadă iarnă -200lei)..

6..Apartament 3 camere, zonăPrimărie Petroşani, parter lastradă, pretabil locuit sau sediifirmă, amenajări şi îmbunătăţiri,parţial mobilat, preţ 250 euro/lună+garanţie.

7.Apartament 2 camere,zonaParâng Oituz, etaj 3,mobilat, bineîntreţinut, centrală termică, preţ500 lei/lună+garanţie.

8.Casă – curte, zonăultracentrală Petroşani,la stradă,acces auto, pentru locuit sau sediifirme, depozite, spaţii comer-ciale,preţ 300 euro/lună.

Pentru relaţii şi alte oferte văaşteptăm zilnic la sediul firmeidin Petroşani str. Horea, bl. 2/23sau la tel: 0254/545.393 sau0727/832.308.

´Publicitate 19

Program tv 20

LUNI8‐10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00‐11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00‐12.00 – TransilvaniaCITYcu Dan Brie12.00‐12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10‐13.00 – ORA DE SĂNĂ‐TATE (R)Cu Narcisa Chiorean13.00‐14.00 – Domnule Pri‐mar cu Marius Bența14.00‐15.00 ‐ ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00‐15.10 ‐ ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10‐16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00‐17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00‐21.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș21.00‐22.00 – FOTBAL LOOKcu Sergiu Penciu22.00‐22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15‐23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚIIcu Anda Cordoș 23.15‐24.00‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MARȚI8‐10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00‐11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00‐12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00‐12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10‐13.00 – FOTBAL LOOK (R)Cu Sergiu Penciu13.00‐14.00 – Domnule Pri‐mar cu Marius Bența14.00‐15.00 ‐ ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00‐15.10 ‐ ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10‐16.00 – PROTEST (R) cuCatalin Berindean16.00‐17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00‐22.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș22.00‐22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15‐23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚIIcu Anda Cordoș 23.15‐24.00‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MIERCURI8‐10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00‐11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00‐12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00‐12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10‐13.00 – TRANSEUROPA(R) cu Elena Stanciu13.00‐14.00 – Domnule Pri‐mar cu Marius Bența14.00‐15.00 ‐ ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00‐15.10 ‐ ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10‐16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00‐17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00‐22.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș22.00‐22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15‐23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚIIcu Anda Cordoș 23.15‐24.00‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

JOI8‐10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00‐11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00‐12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00‐12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10‐13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R)Cu Narcisa Chiorean13.00‐14.00 – Domnule Pri‐mar cu Marius Bența14.00‐15.00 ‐ ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00‐15.10 ‐ ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10‐16.00 – TRANSEUROPAcu Elena Stanciu16.00‐17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00‐21.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș21.00‐22.00 – FOTBAL LOOKcu Sergiu Penciu22.00‐22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15‐23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚIIcu Anda Cordoș 23.15‐24.00‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

VINERI8‐10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00‐11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00‐12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00‐12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10‐13.00 – FOTBAL LOOK (R)Cu Sergiu Penciu13.00‐14.00 – Domnule Pri‐mar cu Marius Bența14.00‐15.00 ‐ ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00‐15.10 ‐ ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10‐16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00‐17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00‐18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00‐18.45 – ȘTIRILE TRAN‐SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45‐19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00‐20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00‐21.00 – SINTEZA SAP‐TAMANII cu Dana Berinde21.00‐21.30 – SPEED21.30 – PLAY IT cu MarianChinciusan22.00‐22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15‐23.00 – TRANSEUROPAcu Elena Stanciu23.00‐23.15 – ȘTIRILE NOPȚIIcu Anda Cordoș 23.15‐24.00‐ UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

Programteleviziunea parâng

luni – vineri, 19:00 - Știri19:15 – Valea Jiului pe față și pe dos– reportaj

Luni: 19:30 – ArenaMarți: 19:30 – Analiză finalăJoi: 19:30 – Oameni și fapteVineri: 19:15 – Puncte cardinale

Grila de programe

CMYK

CMYK