4
ÎNTREBĂRI FRECVENTE: TRAFICUL DE PERSOANE ÎN SCOPUL EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ –ROLUL GENULUI
ÎNTREBĂRI FRECVENTE: TRAFICUL DE PERSOANE ÎN SCOPUL EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ –ROLUL GENULUI
Întrebare frecventă: Ce este genul?
În general, genul este înţeles ca fiind ideile despre ceea ce înseamnă a fi bărbat sau femeie din punct de vedere social, în timp ce sexul se referă la caracteristicile biologice ale unei persoane. Sexul este o caracteristică fizică în timp ce genul este o caracteristică socială. Percepţiile sociale despre bărbaţi şi femei pătrund în opiniile noastre referitoare la comportamentele care sunt considerate a fi feminine sau masculine sau referitoare la comportamentele care sunt acceptabile pentru un bărbat sau pentru o femeie. În acelaşi timp, şi înţelegerea socială a rolurilor femeilor şi bărbaţilor tinde să definească modul în care noi vedem rolul acestora în familie (de exemplu, în multe societăţi, bărbatul este cel care trebuie să întreţină familia) şi în comunitate (de exemplu, bărbaţii sunt consideraţi lideri iar femeile trebuie să respecte instrucţiunile din partea rudelor de sex masculin).
Întrebare frecventă: Ce legături există între gen şi traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă?
Traficul de persoane are şi o dimensiune de gen. Bărbaţii şi femeile sunt afectaţi în moduri diferite de experienţa migrării pentru găsirea unui loc de muncă, precum şi de traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă. De asemenea, punctele de vedere ale societăţii referitoare la victimele traficului de persoane pot fi foarte diferite, în funcţie de genul persoanelor. De exemplu, unele societăţi pot considera femeile migrante ca fiind victime vulnerabile, în timp ce pe bărbaţi îi pot percepe mai degrabă ca o ameninţare socială – forţă de muncă ieftină care determină o scădere a salariilor forţei de muncă autohtone. Iniţiativele împotriva traficului de persoane concepute fără a face o analiză a contextului social (de exemplu, o analiză din perspectiva genului) ar putea dăuna tocmai acelor persoane pe ale căror drepturi îşi propun să le apere.
Întrebare frecventă: Ce înseamnă perspectiva de gen în contextul traficului de persoane?
Perspectiva de gen în contextul traficului de persoane consideră că genul victimei are un rol important. Genul poate fi principalul motiv pentru care victimele au fost vizate de traficanţi sau motivul pentru care este foarte posibil ca acestea să rămână într-o situaţie de exploatare. Deseori, genul devine o formă de vulnerabilitate într-un context particular, ca de exemplu sărăcia, pierderea posibilităţii de a-şi câştiga existenţa, precum şi accesul la un loc de muncă decent.
Întrebare frecventă: Cum este abordată dimensiunea de gen a traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă?
Abordarea dimensiunii de gen a traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă este stipulată atât de Directiva UE privind prevenirea si combaterea traficului de persoane1 cât şi de Convenţia Consiliului Europei privind Acţiuni împotriva traficului de persoane.2 Abordarea dimensiunii de gen a politicilor şi programelor de combatere a traficului de persoane trebuie să recunoască faptul că persoanele traficate au nevoi individuale diferite (fie că sunt bărbaţi sau femei). Diferenţele nu decurg numai din diversitatea experienţelor de exploatare ci decurg, în mod esenţial, şi din faptul că experienţele din situaţia de exploatare individuală a fiecărei persoane sunt diferite şi, de aici, şi impactul diferit al abuzului asupra acelei persoanei. În consecinţă, asistenţa şi măsurile de sprijin trebuie să încerce să răspundă acestor nevoi.
1 DIRECTIVA 2011/36/EU A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI EUROPEI din 5 aprilie 2011 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si protejarea victimelor acestuia, care înlocuieşte Decizia Cadru 2002/629/JHA a Consiliului Europei.2 Convenţia Consiliului Europei privind Acţiuni împotriva traficului de persoane, adoptată de Consiliul Europei la data de 16 mai 2005 (intrată în vigoare la 1 februarie 2008). ÎN
TREB
ĂRI
FRE
CVEN
TE: T
RAFI
CUL
DE
PERS
OAN
E ÎN
SC
OPU
L EX
PLO
ATĂR
II PR
IN M
UN
CĂ –
ROLU
L G
ENU
LUI
Întrebare frecventă: Care sunt deficienţele actuale în abordarea politicilor de combatere a traficului de persoane prin perspectiva de gen?
Dezbaterile actuale din perspectiva de gen par să se concentreze în principal asupra femeilor şi „predispoziţiei” acestora de a deveni victime ale traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. Mult mai puţină atenţie se acordă bărbaţilor sau interacţiunii dintre gen şi traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă. În al doilea rând, dezbaterile actuale se axează în principal pe gen ca formă de vulnerabilitate la traficul de persoane. Este deseori trecut cu vederea faptul că vulnerabilitatea poate să apară nu numai din genul persoanei ci şi dintr-un context de discriminare, inclusiv din lipsa accesului la un loc de muncă decent, acces restricţionat din considerente de gen, sex, rasă, statut migrator. Iniţiativele de luptă împotriva traficului de persoane care descriu femeile şi bărbaţii ca fiind „vulnerabili” la trafic de persoane în mod inerent din cauza genului şi nu din cauza discriminării riscă să alimenteze vulnerabilitatea, ca identitate pentru bărbaţi şi femei, şi să ascundă modul cum acţionează şi cauzele profunde ale acestor vulnerabilităţi – cum sunt lipsa de acces la un loc de muncă decent, sărăcia, lipsa de libertate în a se organiza şi a negocia în nume colectiv, etc.
Întrebare frecventă: Care ar fi câteva exemple de bune practici?
Iniţiativele de combatere a traficului de persoane trebuie să se bazeze pe abordarea din perspectiva drepturilor omului, precum şi pe analize sociale. Obiectivul pe termen lung trebuie să cuprindă promovarea şi susţinerea de schimbări structurale şi sistemice ale societăţii. Cooperarea dintre sindicate şi organizaţiile neguvernamentale de femei şi anti-rasiste specializate în drepturile migranţilor oferă posibilitatea de a combina expertiza privind legislaţia din domeniul migraţiei, pe de o parte, cu cea privind drepturile sociale şi ale muncii, pe de altă parte. De exemplu, centre de primire, operate în comun de organizaţii neguvernamentale şi sindicate (finanţate de stat) care să asigure sprijin şi consiliere multi-disciplinară, de grup şi individuală şi cu capacitatea de a aborda consecinţele multiplelor forme de discriminare – inclusiv în situaţii de şedere ilegală, excluziune socială, lipsă de protecţie şi asistenţă în situaţie de trafic de persoane, precum şi de statut de angajat ilegal.
Întrebare frecventă: Care sunt recomandările pentru acţiuni viitoare?
Guvernele statelor şi Uniunea Europeană trebuie să înţeleagă conceptul de gen în sens larg, nu numai ca un concept referitor la femei şi fete, ca un concept înţeles exclusiv ca vulnerabilitate sau ca un concept care se referă în principal la trafic de persoane în scopul exploatării sexuale. Uniunea Europeană trebuie să continue să finanţeze cercetări referitoare la aspectele de gen implicate în traficul de persoane, prin considerarea acestui concept în sensul său larg; furnizorii de servicii trebuie să se asigure că asistenţa oferită persoanelor traficate recunoaşte şi ţine cont de aspectele de gen. O astfel de asistenţă trebuie să atragă mai mult femeile victime ale traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă, precum şi să faciliteze accesul la servicii pentru bărbaţi, bazându-se pe abordarea dreptului acestora la non-discriminare şi la muncă decentă; sesiunile de formare pentru reprezentanţi ai autorităţilor, sindicatelor şi organizaţiilor neguvernamentale trebuie să includă şi elemente de conştientizare de gen, în special în măsura în care se referă la rolurile de gen în cadrul unor culturi specifice, precum şi la aspectele socio-economice ale acestor roluri.
ÎNTR
EBĂ
RI F
RECV
ENTE
: TRA
FICU
L D
E PE
RSO
ANE
ÎN
SCO
PUL
EXPL
OAT
ĂRII
PRIN
MU
NCĂ
–RO
LUL
GEN
ULU
I
ÎNTR
EBĂ
RI F
RECV
ENTE
: TRA
FICU
L D
E PE
RSO
ANE
ÎN
SCO
PUL
EXPL
OAT
ĂRII
PRIN
MU
NCĂ
–RO
LUL
GEN
ULU
I
Activitate derulată în cadrul proiectului FINE TUNE – cum răspundem traficului de persoane prin exploatare prin muncă (număr proiect HOME/2011/ISEC/AG/THB/4000002208).Proiect co-finanţat prin Prevention of and Fight against Crime Program (ISEC) 2011 al Uniunii Europene şi coordonat de Confederaţia
Sindicatelor internaţionale (ITUC). ISEC 2011
SĂ PUNEM CAPĂT SCLAVIEI PRIN LEGI NOI
DETALII DE CONTACT
AIDRom14 Ilarie Chendi 021504, sector 2Bucharest, [email protected]
CNSLR-FRATIA Str. Eugen Lovinescu Nr.36 Sector 1 R - 01127 Bucharest Tel: [email protected]://www.cnslr-fratia.ro
