Comerțul permite fiecăruia să beneficieze deoarece comerțul permite specializarea , iar specializarea îmbunătățește producția totală disponibilă pentru împărțit.

Dacă un producător este mai bun decât celălalt la producerea atâr a cărnii cât și a cartofilor, sunt aceleași avantaje de a comercializa dar este mai dificil de a vedea . Din nou, comerțul permite fiecăruia să aibă de câștigat deoarece comerțul permite specializarea , iar specializarea îmbunătățește producția totală disponibilă pentru împărțit. Pentru a înțelege sursa câștigurilor din comerț atunci când un producător este mai bun la producerea ambelor bunuri,trebuie să înțelegem conceptul de avantaj comparativ.

Avantajul comparativ: forța conducătoare a specializării

Pentru a înțelege avantajul comparativ, vom incepe cu avantajul absolut.Avantajul absolut compară cantitățile de resurse necesare pentru producerea unui bun.Producătorul care are nevoie de mai puține resurse pentru a produce un bun este considerat ca având un avantaj absolut în producerea bunului respectiv.Așadar cel mai eficient producător (cel cu productivitatea cea mai mare) are un avantaj absolut.

În timp ce avantajul absolut compară actualul cost de producție pentru fiecare producător, avantajul comparativ compară costurile de oportunitate ale producției fiecărui producător.Producătorul cu cel mai mic cost de oportunitate este considerat ca având un avantaj comparativ. Indiferent de avantajul absolut, dacă producătorii au costuri de oportunitate diferite pentru același bun, fiecare trebuie să se specializeze în producerea bunului pentru care costul de oportunitate este mai mic.Astfel, fiecare producător ar trebui să producă bunul pentru care au un avantaj comparativ.Ei pot, după aceea, să comercializeze câteva dintre producțiile pentru celălalt bun.Comerțul îi face pe ambii producători mai înstăriți deoarece comerțul permite specializarea iar specializarea îmbunătățește producția totală disponibilă pentru a fi împărțită.Ambii producători câștigă atunci când comercializează la un preț aflat între costurile lor de oportunitate interne.

Decizia de specializare și câștigurile obținute din comerț sunt bazate pe avantajul comparativ, nu pe avantajul absolut.Cu toate că un producător poate avea un avantaj absolut în producerea ambelor bunuri, el nu poate avea un avantaj comparativ în producerea ambelor bunuri pentru că un cost de oportunitate mai mic al unui bun implică un cost de oportunitate mai ridicat în producerea celuilalt bun.

Pe scurt, comerțul permite producătorilor să exploateze diferențele dintre costurile lor de oportunitate.Fiecare se specializează în producerea acelui bun pentru care au cel mai mic cost de oportunitate, având astfel și avantaj comparativ.Acest lucru determină creșterea producției totale.Toată lumea poate beneficia.Producția suplimentară generată de specializare este câștigul obținut din comerț.

Adam Smith în cartea sa din anul 1776 "Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei" și David Ricardo în cartea lui din 1817 “Principiile de economie politică”, au recunoscut câștigurile din comerț prin intermediul specializării precum și principiul avantajului comparativ.

Aplicații ale Avantajului Comparativ

Principiul avantajului comparativ se poate aplica atât indivizilor cât și țărilor.Avantajul absolut nu determină specializarea în producție.De exemplu, Tiger Woods poate avea un avantaj absolut atât în cazul golfului cât și în cazul gazonului cosit.Totuși, câștigând 5000$ pe oră jucând golf, el poate mai bine să găsească pe cineva care să îi tundă gazonul (chiar dacă respectivul s-ar mișca mai greu decât el) atâta timp cât ar trebui să îl plătească cu mai puțin de 5000$ pe oră.Acest lucru se datorează faptului că pentru Tiger Woods costul de oportunitate al unei ore de tuns iarba este de 5000$.Probabil că Tiger se va specializa în golf și în comerțul pentru alte tipuri de servicii.Va face acest lucru deoarece are un avantaj comparativ în golf și un dezavantaj comparativ în tunsul gazonului cu toate că are un avantaj absolut în ambele tipuri de activități.

Comerțul între țări este un subiect aparținând aceluiași principiu al avantajului comparativ.Bunurile produse în străinătate și văndute pe piața internă poartă denumirea de importuri.Bunurile produse pe piața internă și vândute în străinătate sunt se numesc exporturi.Chiar dacă SUA deține un avantaj absolut în producerea atât a mașinilor cât și a alimentelor, trebuie să se specializeze în producerea bunului pentru care are un avantaj comparativ. Întrucât costul de oportunitate pentru alimente este mai mic în SUA (datorită pământului mai bun) și mai ridicat în Japonia, SUA ar trebui să producă mai mule alimente și să le exporte Japoniei în schimbul importurilor de mașini din Japonia.În timp ce SUA are de câștigat din comerț, impactul comerțului asupra muncitorilor ei este diferit față de impactul asupra fermierilor din SUA. o reducere a barierelor în calea comerțului liber îmbunătățește bunăstarea țării importatoare ca un întreg, dar nu se îmbunătățește bunăstarea producătorilor interni din țara importatoare. Pentru acest motiv, producătorii interni influențează guvernele lor pentru a menține (sau crește) obstacolele în calea comerțului liber.

Sugestii folositoare

1. Un exemplu realizat pas cu pas pentru avantajul comparativ va demonstra majoritatea conceptelor discutate în Capitolul 3. Vă va da un model de urmat atunci când veți avea de răspuns la întrebările de la sfârșitul acestui capitol.

Să presupunem că avem următoarele informații despre productivitatea industriei în Japonia și Korea. Informațiile sunt unitățile de producție pe oră de muncă.

Oțel Televizoare

Japonia 6 3

Korea 8 2

Un muncitor japonez poate produce 6 unități de oțel sau 3 televizoare pe oră. Un muncitor korean poate produce 8 unități de oțel sau 2 televizoare pe oră.

Putem reprezenta grafic curba posibilităților de producție pentru fiecare țară luând în considerare faptul că fiecare țară are un singur muncitor și că acesta lucrează doar o oră. Pentru a reprezenta grafic curba, reprezentați punctele finale și conectați-le cu o linie.De exemplu, Japonia poate produce 6 unități de oțel cu muncitorul său sau 3 televizoare.Curba posibiliăților de producție este liniară în aceste cazuri deoarece resursa muncă poate fi mutată de la producția unui bun la un altul la o rată constantă. Putem face același lucru și în cazul Koreei.Fără comerț, curba posibilităților de producție este și curba posibilităților de consum.Avantajul comparativ determină specializarea și comerțul. Costul de oportunitate al unui televizor în Japonia este de 2 unități de oțel, lucru arătat de panta curbei posibilităților de producție din figura 1.Alternativ, costul de oportunitate al unei unități de oțel în Japonia este de 1/2 dintr-un televizor. În Korea, costul de oportunitate al unui televizor este de 4 unități de oțel iar costul unei unități de oțel este de 1/4 dintr-un televizor.De când costul de oportunitate al unui televizor este mai mic în Japonia, Japonia are un avantaj comparativ în producerea televizoarelor și ar trebui să se specializeze în televizoare. De când costul de oportunitate al oțelului este mai mic în Koreaa, Korea are un avantaj comparativ în producerea oțelului și ar trebui să se specializeze în oțel. Care este gama de prețuri la care fiecare țară ar dori să facă comerț? Dacă Japonia se specializeză în producerea televizoarelor și produce 3 televizoare, va dori să comercializeze televizoare în schimbul oțelului atâta timp cât prețul oțelului este sub 1/2 televizoare pe unitate de oțel deoarece acesta era prețul japonezilor pentru o unitate de oțel înaintea comerțului.Korea va dori să se specializeze în producerea oțelului și să comercializeze pentru televizoare atâta timp cât prețul televizorului este mai mic de 4 unități de oțeldeoarece acesta era prețul lor pentru un televizor înaintea comețului.Pe scurt, un televizor va costa între 2 și 4 unități de oțel, în timp ce o unitate de oțel va costa între 1/2 și 1/4 dintr-un televizor.

2.Comerțul permite țărilor să consume în afara curbei lor originale a posibilităților de producție.Să presupunem că Japonia și Korea au stabilit un preț comercial de 3 unități de oțel pentru un televizor (sau 1/3 dintr-un televizor pentru o unitate de oțel).(Vă dau acest preț. Nu este nimic în problemă care vă va permite să calculați prețul comercial final. Putți calcula doar limitele între care se află). Acest preț se află la jumătatea distanței dintre cele două prețuri pe care fiecare le întâlnește în lipsa comerțului.Limita pentru prețul comercial este de 4 unități de oțel pentru un televizor până la 2 unități de oțel pentru un televizor.

Dacă Japonia se specializează în producerea televizoarelor, produce 3 televizoare și exportă un televizor pentru 3 unități de oțel, Japonia va fi capabilă să consume 2 televizoare și 3 unități de

oțel.Dacă marcăm acest lucru pe graficul său, vom vedea că se întinde până în afara curbei posibilităților de producție.

Acesta este câștigul din comerț.Comerțul permite țărilor (dar și oamenilor) să se specializeze.Specializarea îmbunătățește producția lumii.După comerț, țările consumă în afara în afara curbei posibilităților lor de producție.În acest mod, comerțul este ca o îmbunătățire în tehnologie .Permite țărilor să se miște dincolo de curba actuală a posibilităților de producție.

3.Doar avantajul comparativ contează –avantajul absolut este irelevant.În exemplul anterior,Japonia a avut un avantaj absolut în producerea televizoarelor pentru că putea produce 3 pe oră în timp ce Korea putea să producă doar 2. Korea a avut un avantaj absolut în producerea oțelului pentru că putea produce 8 unități pe oră comparativ cu cele 6 produse de Japonia.

Ca să demonstrăm acel avantaj comparativ, nu avantaj absolut,ce determină specializarea și comerțul, vom modifica exemplul anterior astfel încât Japonia are un avantaj absolut în producerea ambelor bunuri.Pentru acest final, să presupunem că Japonia devine de două ori mai productivă decât în tabelul anterior.Astfel, un muncitor poate produce acum 12 unități de oțel sau 6 televizoare pe oră.

Oțel Televizoare

Japonia 12 6

Korea 8 2

Acum Japonia are un avantaj absolut în producerea ambelor bunuri. Noua curbă a posibilităților de producție a Japoniei este linia punctată din figura 1.Va schimba acest lucru analiza? Nu în totalitate.Costul de producție al fiecărui bun în cadrul Japoniei este același-2 unități de oțel pe televizor sau 1/2 televizoare pe oțel ( iar Korea este neafectată).Din acest motiv, Japonia încă are aceași avantaj comparativ ca înainte și se va specializa în producerea televizoarelor în timp ce Korea se va specializa în oțel.Oricum, de când productivitatea s-a dublat în Japonia, întregul său set de alegeri s-a îmbunătățit și astfel și bunăstarea materială s-a îmbunătățit.

Termeni și definiții

Alegeți definiția pentru fiecare termen cheie

Termeni cheie

__ Avantaj absolut

__Avantaj comparativ

__Câștiguri din comerț

__Cost de oportunitate

__Importuri

__Exporturi

Definiții

1.Tot ce este dat ca să obții câteva articole.

2.Abilitatea de a produce un bun la un cost de oportunitate mai mic decât un alt producător.

3.Bunuri produse pe piața internă și vândute în străinătate.

4.Bunuri produse în străinătate și vândute pe piața internă.

5.Abilitatea de a produce un bun utilizănd mai puține resurse decât un alt producător.

6. Creșterea în producția totală ca urmare a specializării permise de comerț.

PROBLEME ȘI ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI SCURTE

Probleme practice

1.Angela este studentă la facultate.Ea are . Angela își încarcă programul cu multe cursuri de aceea are doar 5 ore pe săptămână pentru pasiunile sale. Angela este artistă și poate realiza 2 oale de lut pe oră sau 4 căni de cafe ape oră.

a. Reprezentați grafic curba posibilităților de producție pentru oale și căni.

b. Care este costul de oportunitate al Angelei pentru o oală? Dar pentru 10 oale?

c. Care este costul de oportunitate al Angelei pentru o cană? Dar pentru 10 căni?

d. De ce este curba posibilităților ei de producție este o linie dreaptă în loc să fie sub forma unei curbe asemenea celor prezentate în Capitolul 2.

2. Să presupunem că un munictor în Germani poate produce 15 calculatoare sau 5 tone de grâne pe lună.Să presupunem că în Polonia un muncitor poate produce 4 calculatoare sau 4 tone de grâne pe lună. Pentru simplificare, aveți în vedere că fiecare țară are doar câte un muncitor.

a. Completați tabelul următor.

Calculatoare Grâne

Germania ___ ___

Polonia ___ ___

b.Realizați curba posibilităților de producție pentru fiecare țară.

c.Care este costul de oportunitate al unui calculator în Germania? Care este costul de oportunitate al unei tone de grâne în Germania?

d. Care este costul de oportunitate al unui calculator în Polonia? Care este costul de oportunitate al unei tone de grâne în Polonia?

e. Ce țară are avantaj absolut în producerea calculatoarelor? Dar a grânelor?

f. Ce țară are avantaj comparativ în producerea calculatoarelor? Dar a grânelor?

g.Către specializarea în producție a cărui bun ar trebui să tindă fiecare țară? De ce?

h.Care este gama de prețuri pentru calculatoare și grâne pentru care ambele țări ar avea de câștigat?

i.Să presupunem că Germania și Polonia au stabilit prețul pentru o tonă de grâne , 2 calculatoare sau pentru un calculator prețul de 1/2tone grâne.Să presupunem că fiecare țară se specializează în producție și că ei comercializează 4 calculatoare pentru 2 tone de grâne. Reprezentați grafic punctele consumului final pe graficul pe care l-ați realizat la punctul b.Consumă aceste țări în sau în afara curbei posibilităților de producție?

j.Să presupunem că productivitatea unui muncitor în Polonia se dublează astfel el poate produce 8 calculatoare sau 8 tone de grâne pe lună. Ce țară are avantaj absolut în producerea calculatoarelor?Dar a grânelor?

k.După dublarea productivității în Polonia, ce țară are un avantaj comparativ în producerea calculatoarelor? Dar a grânelor?S-a schimbat avantajul comparativ? S-a schimbat bunăstarea materială a fiecărei țări?

l.Cum se va schimba analiza ta dacă iei în considerare,într-un mod mai realist, că fiecare țară a avut 10 milioane de muncitori?

3. Să presupunem că un munictor în SUA poate produce 4 mașini sau 20 de calculatoare pe lună în timp ce în Rusia un muncitor poate produce o mașină sau 5 calculatoare pe lună. Din nou, pentru simplificare, aveți în vedere că fiecare țară are doar câte un muncitor.

a. Completați tabelul următor.

Mașini Calculatoare

SUA ___ ___

Rusia ___ ___

b. Ce țară are un avantaj absolute în producerea mașinilor? Dar a calculatoarelor?

c. Ce țară are un avantaj comparative în producerea mașinilor? Dar a calculatoarelor?

d. Există câștiguri ce pot fi făcute din comerț? De ce?

e. Vă ajută răspunsul de la subpunctul d să știi cu exactitate sursa câștigurilor din comerț?

f.Ce influențează faptul că două țări au costuri de oportunitate diferite ale producției?(Folosiți-vă imaginația. Acest lucru nu a fost discutat în Capitolul 3)

Întrebări cu răspunsuri scurte

1.De ce oamenii preferă să devină interdependeți în loc să devină independenți din punct de vedere economic?

2.De ce este important avantajul comparativ în determinarea comerțului și nu avantajul absolut?

3.Care sunt câștigurile din comerț?

4.De ce este o restricție a comerțului ppredispusă să reducă bunăstarea materială?

5.Să presupunem că un avocat care câștigă 200$ pe oră poate să tasteze 200 de cuvinte pe minut.Ar trebui avocatul să își angajeze o secretară care poate tasta doar 50 de cuvinte pe minut?De ce?

TEST PENRU AUTOVERIFICARE

Întrebări cu adevărat sau fals

_ 1.Dacă Japonia are un avantaj absolut în producerea unui articol, trebuie automat să aibă și un avantaj comparativ în producerea acelui articol.

_ 2.Avantajul comparativ, nu avantajul absolut, este cel ce determină luarea deciziei de specializare în producție.

_ 3.Avantajul absolut este o comparație între producători bazată pe productivitate.

_ 4.Independența din punct de vedere economic este cea mai bună cale de a crește bunăstare materială a unui individ.

_ 5.Avantajul comparative este o comparație între producători bazată pe costurile de oportunitate.

_ 6.Dacă un producător este independent din punct de vedere economic,curba posibilităților de producție este și curba posibilităților de consum.

_ 7. Dacă muncitorii unei țări pot produce 5 hamburgeri pe oră sau 10 genți de cartofi prăjiți pe oră, în absența comerțului,prețul unei genți de cartofi prăjiți este de 2 hamburgeri.

_ 8. Dacă producătorii au costuri de oportunitate ale producției diferite,comerțul le va permite să consume în afara curbei posibilităților lor de producție.

_ 9. Dacă de comerț beneficiază o țară, partenerul său comercial trebuie să fie într-o situație mai proastă în ceea ce privește comerțul.

_ 10.Oamenii talentați care sunt cei mai buni la orice au un avantaj comparativ în producerea oricărui bun.

_ 11. Câștigurile din comerț pot fi măsurate de creșterea în producția totală, ce provine din specializare.

_ 12.Când o țară elimină o anumită restricție în privința importului, mereu beneficiază fiecare muncitor din țara respectivă.

_ 13. Dacă productivitatea Germaniei se dublează în tot ceea ce produce,acest lucru nu va modifica modelul său anterior de specializare deoarece nu și-a modificat avantajul comparativ.

_ 14.Dacă o țară avansată are un avantaj absolut în producerea oricărui bun,va avea de câștigat dacă va elimina comerțul cu țările mai puțin dezvoltate și va deveni complet independentă din punct de vedere economic.

_ 15. În cazul în care câștigurile din comerț sunt bazate doar pe avantajul comparativ și dacă toate țările au același cost de oportunitate de producție,atunci nu vor exista câștiguri din comerț.

Întrebări cu variante de răspuns multiple

1. Dacă o națiune are un avantaj absolut în producerea unui bun,a. poate produce acel bun la un cost de oportunitate mai mic față de partenerul său

comercial.b. poate produce acel bun folosind mai puține resurse față de partenerul său

comercial.c. poate beneficia de restricționare a importurilor bunului respectiv.d. se va specializa în producerea acelui bun și îl va exporta.e. niciuna dintre variantele de mai sus nu sunt adevărate.

2. Dacă o națiune are un avantaj comparativ în producerea unui buna. Poate produce acel bun la un cost de oportunitate mai mic față de partenerul său

comercial.b. Poate produce acel bun utilizând mai puține resurse față de partenerul său.c. Poate beneficia de restricționare a importurilor bunului respectiv.d. Trebuie să fie singura țară cu abilitatea de a produce bunul respectiv.e. Niciuna dintre variantele de mai sus nu sunt adevărate.

3. Care dintre următoarele afirmații despre comerț sunt adevărate?a. De comerțul internațional nerestricționat beneficiază fiecare peroană dintr-o țară,

în mod egal.b. Oamenii ce sunt pricepuți în toate tipurile de activități nu pot avea beneficii din

comerț.c. De comerț poate beneficia oricine în societate deoarece permite oamenilor să se

specializeze în activități în care au un avantaj absolut.d. De comerț poate beneficia oricine din societate deoarece permite oamenilor să se

specializeze în activități în care au un avantaj absolut.4. Referitor la pricipiul avantajului comparativ

a. țările cu un avantaj comparativ în producerea oricărui bun nu au nevoie de specializare.

b. țările ar trebui să se specializeze în producerea bunurilor care le plac să le consume.

c. țările ar trebui să se specializeze în producerea bunurilor pentru care folosesc mai puține resurse în procesele de producție față de partenerii lor comerciali.

d. țările ar trebui să se specializeze în producerea bunurilor pentru care au un cost de oportunitatea mai mic față de partenerii lor comerciali.

5. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

a. Independența din punct de vedere economic este calea spre prosperitate pentru cele mai multe țări.

b. O țară independentă din punct de vedere economic consumă în afara curbei posibilităților de producție.

c. O țară independentă din punct de vedere economic poate, cel mult, să consume pe curba posibilităților de producție.

d. Doar țările cu un avantaj absolut în producerea fiecărui bun ar trebui să se străduiască să devină indepdendente din punct de vedere economic.

6. Să presupunem că lucrătorii unei țări pot produce 4 ceasuri pe oră sau 12 inele pe oră. Dacă nu este niciun comerț,

a. Prețul pe piața internă al unui inel este este de 3 ceasuri.b. Prețul pe piața internă al unui inel este de 1/3 ceasuri.c. Prețul pe piața internă al unui inel este de 4 ceasuri.d. Prețul pe piața internă al unui inel este de 1/4 ceasuri.e. Prețul pe piața internă al unui inel este de 12 ceasuri.

7. Să presupunem că muncitorii unei țări pot produce 4 ceasuri pe oră și 12 inele pe oră. Dacă nu există comerț,

a. Costul de oportunitate al unui ceas este de 3 inele.b. Costul de oportunitate al unui ceas este de 1/3 inele.c. Costul de oportunitate al unui ceas este de 4 inele.d. Costul de oportunitate al unui ceas este de 1/4 inele.e. Costul de oportunitate al unui ceas este de 12 inele.

Următorul tabel arată unitățile din bunurile pe care le poate produce un muncitor de-a lungul unei luni în Australia și Korea.Folosiți acest tabel pentru a răspunde la întrebările 8-15.

Alimente Electronice

Australia 20 5

Korea 8 4

8. Care dintre următoarele afirmații despre avantajul absolut sunt adevărate?a. Australia are un avantaj absolut în producerea alimentelor în timp ce Korea are un

avantaj absolut în producerea electronicelor.b. Korea are un avantaj absolut în producerea alimentelor în timp ce Australia are un

avantaj absolut în producerea electronicelor.c. Australia are un avantaj absolut atât în producerea alimentelor cât și în

producerea electronicelor.d. Korea are un avantaj absolut atât în producerea alimentelor cât și în producerea

electronicelor.9. Costul de oportunitate al unei unități de electronice în Australia este

a. De 5 unități de alimente.b. De 1/5 dintr-o unitate de alimente.c. De 4 unități de alimente.d. De 1/4 dintr-o unitate de alimente.

10. Costul de oportunitate al unei unități de electronice în Korea estea. De 2 unități de alimente.b. De ½ dintr-o unitate de alimente.c. De 4 unități de alimente.d. De ¼ dintr-o unitate de alimente.

11. Costul de oportunitate al unei unități de alimente în Australia este dea. 5 unități de electronice.b. 1/5 dintr-o unitate de electronice.c. 4 unități de electronice.d. ¼ dintr-o unitate de electronice.

12. Costul de oportunitate al unei unități de alimente în Korea este dea. 2 unități de electronice.b. 1/2 dintr-o unitate de electronice.c. 4 unități de electronice.d. 1/4 dintr-o unitate de electronice.

13. Care dintre următoarele afirmații despre avantajul comparativ este adevărată?a. Australia are un avantaj comparativ în producerea alimentelor în timp ce Korea

are un avantaj absolut în producerea electronicelor.b. Korea are un avantaj comparativ în producerea alimentelor în timp ce Australia

are un avantaj absolut în producerea electronicelor.c. Australia are un avantaj comparativ atât în producerea alimentelor cât și în

producerea electronicelor.d. Korea are un avantaj comparativ atât în producerea alimentelor cât și în

producerea electronicelor.e. Niciuna dintre țările de mai sus nu au un avantaj absolut.

14. Korea ar trebuia. Să se specializeze în producerea mâncărurilor , să exporte alimente și să importe

electronice.b. Să se specializeze în producerea electronicelor, să exporte electronice și să

importe alimente.c. Să producă ambele bunuri deoarece nicio altă țară nu are avantaj comparativ.d. Să nu producă niciun bun pentru că are avantaj comparativ atât în producerea

alimentelor cât și în producerea electronicelor.15. Prețurile electronicelor pot fi exprimate în termeni de unități de alimente.Care este gama

de prețuri de electronice pentru care ambele țări ar putea avea de câștgat din comerț?a. Prețul ar trebui să fie mai mare de 1/5 dintr-o unitate de alimente dar mai mic

decât 1/4 dintr-o unitate de alimente.

b. Prețul ar trebui să fie mai mare de 4 unități de alimente dar mai mic de 5 unități de mâncare.

c. Prețul ar trebui să fie mai mare de 1/4 dintr-o unitate de alimente dar mai mic decât 1/2 dintr-o unitate de mâncare.

d. Prețul ar trebui să fie mai mare de 2 unităși de alimente dar mai mic decât 4 unități de mâncare.

16. Presupunem că lumea este formată doar din două țări: SUA și Mexic.Mai mult de atât , să presupunem că există doar două tipuri de bunuri :alimente și haine.Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

a. Dacă SUA are un avantaj absolut în producerea alimentelor, atunci Mexic trebuie să aibă un avantaj absolut în producerea hainelor.

b. Dacă SUA are un avantaj comparativ în producerea alimentelor, atunci Mexic trebuie să aibă un avantaj comparativ în producerea hainelor.

c. Daca SUA are un avantaj comparativ în producerea alimentelor, trebuie neapărat să aibă un avantaj comparativ și în producerea hainelor.

d. Daca SUA are un avantaj comparativ în producerea alimentelor, atunci Mexic trebuie și ea să aibă un avantaj comparativ în producerea alimentelor.

e. Niciuna dintre afirmațiile de mai sus nu sunt adevărate.

Utilizând curba posibilităților de producție din figura 4, răspundeți la întrebările 17-19. Aveți în vedere faptul că fiecare țară are același număr de muncitori, adică 20 de milioane și faptul că fiecare axă este măsurată în tone pe lună.

17. Argentina are un avantaj comparativ în producerea a. Atât a fructelor cât și a cărnii.b. Fructelor.c. Cărnii.d. Nici a fructelor nici a cărnii.

18. Peru va exportaa. Atât fructe cât și carne.b. Fructe.c. Carne.d. Nici fructe nici carne.

19. Costul de oprtunitate pentru producerea unei tone de carne în Peru estea. De 1/3 tone de fructe.b. De 1 tonă de fructe.c. De 2 tone de fructe.d. De 3 tone de fructe.e. De 6 tone de fructe.

20. Joe este un contabil de taxe . El primește 100$ pe oră pentru încasările de taxe. El poate tasta 10000 de caractere pe oră în foile de calcul .El poate angaja un asistent care să

tasteze 2500 de caractere pe oră în foile de calcul.Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a. Joe nu ar trebui să angajeze un asistent deoarece asistentul nu poate tasta așa repede ca el.

b. Joe ar trebui să angajeze asistentul atâta timp căt îl plătește mai puțin de 100$ pe oră.

c. Joe ar trebui să angajeze un asistent atâta timp cât îl plătește mai puțin de 25% pe oră.

d. Niciuna dintre variante nu este adevărată.

GÂNDIRE CRITICĂ AVANSATĂ

Vă uitați la o dezbatere electorală la televizor. Un candidat spune „Trebui să oprim fluiditatea automobilelor străine în țara noastră.Dacă limităm importarea mașinilor, producția internă de mașini va crește iar astfel SUA o va duce mai bine.”

1) Este adevărat că SUA va fi mai bine dacă limitează importurile de mașini?Explicați.

2) Va fi cineva care să o ducă mai bine în SUA dacă limitează importurile de mașini?Explicați.

3) În viața reală, are fiecare persoană din țară de câștigat atunci restricțiile pe importuri sunt reduse?Explicați.

REZOLVĂRI

Termeni și definiții

5 avantaj absolut

2 avantaj comparativ

6 beneficii din comerț

1 cost de oportunitate

4 importuri

3 exporturi

PROBLEME ȘI ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI SCURTE

Probleme practice

1. a. Figura 5.b.2 căni.20căni.c.1/2 căni.5 căni.d.pentru că aici resursele pot fi mutate de la producția unui bun la un altul la o rată constantă.

2. a. Calculatoare Grâne

Germania 15 4

Polonia 4 4

b. vezi figura 6

c.1/3 tone grâne.3 calculatore

d. 1 tonă grâne.1 calculator

e.Germania pentru că un muncitor poate produce 15 calculatoare față de 4 produse de un munictor în Polonia.Germania pentru că un muncitor poate produce 5 tone de grâne față de 4 produse de un munictor în Polonia.

f.Germania pentru că un calculator are un cost de oportunitate de doar 1/3 tone de grâne față de 1 tonă de grâne în Polonia. Polonia pentru că o tonă de grâne are un cost de oportunitate de doar 1 calculator față de 3 calculatoare în Germania.

g. Germania ar trebui să producă calculatoare în timp ce Polonia ar trebui să producă grâne deoarece costul de oportunitate al calculatoarelor este mai mic în Germania iar costul de oportunitate al grânelor este mai mic în Polonia.Astfel, fiecare un avantaj comparativ pentru aceste bunuri.

h.Grânele ar trebui să coste mai puțin de 3 calculatoare pentru Germania.Calculatoarele ar trebui să coste mai puțin de 1 tonă de grâne pentru Polonia.

i.vezi figura 7.Ei consumă în afara curbei posibilităților de producție.

j.Germania pentru că un muncitor poate produce 15 față de 8.Polonia pentru că un muncitor poate produce 8 față de 5.

k. Germani are un avantaj comparativ pentru calculatoare.Polonia are un avantaj comparativ pentru grâne.Nicio schimbare în avantajul comparativ.Polonia o duce mai bine,oarecum, pentru că acum are un set mai mare de alegeri.

l.Nu ar trebui să se schimbe avantajul absolut sau avantajul comparativ.Se va schimba scara în cele două grafice precedente cu un factor de 10 milioane.

3. a. Mașini Calculatoare

SUA 4 20

Rusia 1 5

b.SUA deoarece un muncitor poate produce 4 mașini față de una.SUA deoarece un muncitor poate produce 20 calculatoare față de 5.

c.În ambele cazuri costul de oportunitate pentru o mașină este de 5 calculatoare.În ambele cazuri costul de oportunitate pentru un calculator este de 1/5 mașini.Așadar niciuna nu are un avantaj comparativ pentru niciun bun.

d.Nu. Fiecare poate beneficia de același comerț între bunurile produse pe piața internă.

e.Da. Este necesar să existe diferențe la nivelul costurilor de oportunitate în producerea bunurilor între țări pentru a avea câștiguri din comerț.

f.Disponibilitatea resurselor sau a tehnologiei poate fi diferită între țări.Acest lucru se poate întâmpla deoarece muncitorii pot avea diferite niveluri de educație, pământul poate fi la un nivel diferit de calitate, capitalul poate fi la un alt nivel de calitate sau tehnologia disponibilă poate fi diferită.

Întrebări cu răspunsuri scurte

1. Pentru că un consumator achiziționează o varietate mai mare de bunuri la un cost mult mai mic decât ar putea produce ei.Asta e, nu există câștiguri din comerț.

2. Ceea ce este important în comerț este modul în care costurile unei țări, fără comerț, diferite unele de altele.Acest lucru este determinat de costurile de oportunitate relative dintre țări.

3. Producția suplimentară care provine de la țările cu costuri de oportunitate diferite specializate în producția bunului pentru care au cel mai mic cost de oportunitate de pe piața internă.

4. Deoarece forțează oamenii să producă la un cost mai mare față de cât plătesc ei atunci când fac comerț.

5. Da, atâta timp cât secretarul câștigă mai puțin de 50$ pe oră, avocatul este câștigat.

6. Acest lucru nu este adevărat.Toate țările pot câștiga din comeț în cazul în care costurile lor de oportunitate diferă.Până și cea mai puțin productivă țară va avea un avantaj comparativ în producerea unui bun și poate comercializa acest bun celei mai avansate țări pentru mai puțin decât costul de oprtunitate al țării avansate.

Întrebări cu adevărat sau fals

1.F;avantajul absolut compară cantitățile de resurse utilizate în producție în timp ce avantajul comparativ compară costurile de oportunitate.

2.A

3.A

4.F;restricțiile asupra comerțului elimină câștigurile din comerț.

5.A

6.A

7.F; prețul unei genți este de cartofi prajiți este este 1/2 dintr-un hamburger.

8.A

9.F;de comerț voluntar beneficiază ambii comercianți.

10.F; un cost de oportunitate mai mic al unui bun implică un cost de oportunitate mai mare în producerea celuilalt bun.

11.A

12.F;poate dezavantaja pe cei implicați în acea industrie.

13.A

14.F;de comerț voluntar beneficiază ambii comercianți.

15.A

Întrebări cu variante multiple de răspuns

1.b

2.a

3.d

4.d

5.c

6.b

7.a

8.c

9.c

10.a

11.d

12.b

13.a

14.b

15.d

16.b

17.c

18.b

19.d

20.c

Gândire critică avansată

1.Nu. Dacă importăm mașini,se întâmplă deoarece costul de oportunitate pentru producerea lor oriunde altundeva este mai mic decât în SUA.

2.Da. Aceștia asociați cu industria internăă de mașini-acționarii producătorilor de mașini și muncitorii din industria auto.

3.Nu.Când reducem restricțiile asupra importurilor, țara câștigă din comerțul investit dar indivizii din industriile interne afectate pot avea de pierdut.