W Morogonin vrie

Copyright @ 20l 6 W MorogonCopyright @ CRIME SCENE PRESS, 2016 penrru oceosto edilie.

Toote drepturile rezeryote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corie

CRIME SCENE PRESS

Piolo Presei Libere nr. Iemoil: ediluro@crimescenepress.rotel.: O21 .317 .91 .37; 021 .317.91 .42; fox.: 02 L317 .91 .43www.crimescenepress.ro

CIP r Bibltotecit Nr$onale r Romlnielv,T,

ln vrle : romrn / V.T. Morogstr. - Buorrcgti : Crime Scene Pr€ss,2016ISBN 97E{0G942954-l

l.l35.l-3r

Coperto colecliei: ATEMNDRA BARDANRedoclor: ALEXANDRU ARIONTehnoredoctor: CORINA MI-IABun de tipor: noiem[rie 2016Tipdrit in Romdnio, FEDPRINT

Orice reproducere, totold sou porliold, o oceslei lucr6ri, f6rd ocordulscris ol editorului, este strict interzisd 9i se pedepsegle coniorm Legii

VT ilorogan

Tn vrie

cnriilt $ttilt PRt$$

20r6

PROTOG

Birbatul dormea cu miinile incrucigate pe piept, intins pe cana-peaua din piele neagrS. Un tareit prelung a sfdgiat lini$tea densi care

domnea in incipere. A deschis ochii gi a privit nedumerit in jur. S-a ri-

dicat de pe canapea gi s-a indreptat cu mitceri automate spre obiec-tul care-i tulburase somnul. A ridicat receptorul 9i a mormdit:

- Alistair Skelton. S-a intdmplat ceva?

- Nu, domnule. M-a1i rugat se tebfonez la ora cinci gijumitate.ln-tdlnirea cu James Body este programate pentru ora 5ase.

- Multumesc.A lisat receptorul in furci gi s-a indreptat spre peretele de sticla

prin care p6trundea o lumini difuzi. A privit afari. Era cea15 gi se lSsa

inserarea. lazul de l6ng5 locuinla sa din Belwood, intr-o pidurice si-

tuate la citiva kilometri de Edinburgh, lucea misterios in semiobscu-ritate.

Alistair Skelton se intorsese cu doud ore in urmi de la castelul Mull,

regedinla clanului Maclean, unde, timp de doui zile, se desfigurase in-trunirea de primivari a organiza[iei. Skelton era directorul agenlieisecrete a grupului celor 19, consiliul de conducere al cartelului de pu-

tere Noua ardine. Deginea funclia din 2009 gi obginuse c6teva rezul-tate spectaculoase. Mai ales in ultimii trei ani.

Avea 52 de ani, era inalt, de peste doi metri gifoarte slab. Chipulsublire, palid, ochii negri, ad5ncifi in orbite, cu privire sfredelitoare,impreuni cu craniul complet ras ii d6deau un aerfantomatic, sinistru,in special atunci c6nd nu se controla, ceea ce se int6mpla rar. De

IN VRIE 11

obicei, afiga o expresie binevoitor-infelegitoare, care-l fdcea si parisimpatic, chiar plicut. La nevoie, putea si devini seducdtor.

Studiase filosofia, psihologia gi avea noliuni solide de ciberneticigi economie. Lucrase mulli ani ca psiholog, terapeut 5i consultant,pentru serviciile secrete engleze pi americane, iar acum avea propria

sa agenlie de informalii. Dezvoltase o structur5 puternici gi complexS,

incluzdnd tot felul de profesii 5i diverse tipuri de inteligengi umani.Agenlia folosea psihologi, informaticieni, jurnaligti, fizicieni gichimi5ti,

medici, istorici, chiar $i teologi gi artigti. Rezultatele erau extraordinare.

Scopul urmirit era crearea confuziei, a instabilititii gi avea drept 1el

declan5area de conflicte in orice mediu, in orice far5. Volumul de in-

formalie pe care{ deginea era uriag. Agen;ia avea propriile servere, iar

angajalii locuiau in case-tip, in apropierea cliidiriiin care lucrau. Exis-

tau, de asemenea, un restaurant, un cinematograf gi un club, toate si-

tuate in pidurea Belwood, domeniu care apartinea trustului deputere.

A cSscat discret, a intors spatele ferestre! panoramice gi s-a in-dreptat spre masa de lucru din plastic de culoare cenugie care, im-preund cu figierele, ocupau un perete intreg. S-a agezat pe scaunul dinfaga ei. Se simfea obosit. lntrunirile celor 19 il plictiseau. Erau terne,

lipsite de viziune, axate doar pe vdnziri gi profit. Desigur, cei '19 erau

printre cei mai influengi oameni din lume, insi Alistair Skelton

cuno$tea totul despre ei - atet calitigile, dar mai ales defectele. De

aceea, nu-i admira gi nici nu-i stima. Aveau prea rnulte doringe, vicii,

emotii. O persoani cu adevdrat puternici nu dorea nimic, aidoma lui.

Skelton nu era interesat de bani, putere sau dragoste. li erau indife-rente toate acestea. Pe el il interesa experimentul. Era un tehnocrat.

Nu-l tulbura faptul ci rezultatul experimentului putea fi catastrofalpentru omenire. Ce era omenirea? O picituri in oceanul infinitului.

A aprins lampa de pe birou 5i s-a risucit cu scaunul rotativ. Pri-

veiigtea il mullumea. Perelii acoperiti de rafturi cu cirfi, canapeaua

confortabilS, un fotoliu, un seif de dimensiuni irnpresionante, masa

de lucru gi scaunul pe care stStea.Totul in nuanie de gri gi negru.Totul

curat $i simplu. Septic. Nici un aparat electronic sau electric, cu

12 WMOROGAN

exceptia telefonului antic, din anii imediat de dupi rizboi, din ebo-niti de culoare neagrd. Alistair Skelton nu folosea computerele, adicile folosea, dar nu acasi 5i nu pentru lucrdrile importante. Cunogteaprea bine primejdiile aparaturii electronice, doar in felul acesta intoc-mise gigantica bazi de date a agentiei. Planuri, protocoale, lucrdri se-

crete, listele cu asociafi gi colaboratori interni gi externi, absolut totrnaterialul important il bitea elinsugi la rnagini, era codat 9i p5strat inseiful din incdpere.

lar acum il agtepta pe James Body, viitorul pef al echipei care asi-

Eura securitatea locuinlei gi a muncii sale. Fostul 5ef murise cu cdtevazile in urmi intr-un accident cu avionul personal. James Body ii fuseserecomandat de lgor, unul dintre cei mai influenli gi primejdiogimembri ai grupului ceior 19. Skelton il respecta oarecurn pe acest lgor,birbat curajos, inteligent, excentric gi imprevizibil. Faptul ci nu reugise

inca s5-l tncadreze in vreuna dintre categoriile comportamentaleumane, cu toi volumul mare de informalii despre el gi activitatea lui,il incita giii provocase un inceput de stim5. Era curios s5-lint6lneascipe protejatul lui lgor, pe James Body. Numeie viitorului angajat i se

pdrea caraghios. Probabil un tip musculos, bine antrenat gi grobian.A privit ceasui de la mdnd. Mai erau patru minute pdnd la sosirea

acestuia. La ora papte gijumitate o va lua pe Helga de acasd 5i vor cinaimpreund in orag. Avea nevoie de ajutorul ei. Dan Voinea, tanerul in-forrnatician romdn, angajat cu trei luniin urmd, degi impresionant dedotat, nu se integrase inci mulfurnitor in echipa de hackeri a agenfiei.Skelton dorea sd obline cu ajutorul Helgei unele informatii de naturaceva mai intimd cu privire la Ean Voinea. Trebuia si gtie totul despr.e

el, iar Helga era specialisti in dorneniu.,Helga, credinciosul meu in-strunnent, psihopata mea..." Gindurile i-au fost intrerupte de o bitaiediscreti in ugd.

- lntri! a ordonat Alistair Skelton gi s-a ridicat de pe scaun.Up se deschisefiri zgomot tio siluete i$ifecu aparifia in cadrul ei.

,,Ce bdrbat frumos!" a exclamat Alistair Skelton in gdnd gi, viditincurcat, ii intinse m6na vizitatorului.

[NVRIE 13

Strada Sankt Eriksgatan este artera principal6 a cartierului Vasa,

cartier din centrul Stockholmului, cu cl5diri masive, bine intretinute,datSnd de la inceputul secolului trecut. Apartamentele scumpe,uneori foarte spalioase, sunt locuite de agenli imobiliari prosperi, fri-zeri la modd, mici afacerigti gi licentiali bine pl5ti1i. Familiile cu copiisunt numeroase, iar str6inii aproape lipsesc. Circulalia ametitoare dema5ini nu descurajeazi deloc pietonii care se imbulzesc pe trotuareleinguste, atragi de micile magazine, cafenele $i restaurantele primi-toare.

,,E o zi cilduti. 1 0 iunie... 10 iunie, 2015", a repetat in gind AlexaVancea, oprindu-se in fala unui butic, nu departe de intersectia streziiSankt Eriksgatan cu strada Fleminggatan. A privit ceasul de la m6n5.Era aproape ora 12.1i era foame. A mai ficut un pas, neputAndu-sehotiri daci sd se ducd sd-gi cumpere un sandvi5 din galeria de la collsau sd se intoarcd pe strada Rorstrandsgatan unde, la restaurantul ira-nian de cur6nd deschis, serveau o delicioasi m6ncare de vinete cucarne de miel.

Sufla un v6nt umed, iritant, iar nori albi, cu forme ciudate, se pe-

rindau cu repeziciune pe cerul neobignuit de albastru. LocuitoriiStockholmului, molegiti de cildurS, mergeau dezordonat, se loveauunii de al1ii, aerul era saturat de miros de benzini, in ciuda vintuluicare bdtea neintrerupt. A rSmas o clipd nemigcati in fala unei tutun-gerii. Ziarele anunlau mari demonstralii anti-islamice in Germania 5i inOlanda. A tresirit gi a intors capul. Muzici gitipete stridente se auzeau

IN VRIE 15

de undeva, dinspre piala Sankt Erik. A privit curioasi. Un camion uria$,

incircat cu biieli in costume albe 9i fete imbricate in rochii de aceeaSi

culoare, toli blonzi $i tofi purtand ;epci, se apropia de locul unde se

afla ea. Camionul era impodobit cu ramuri de mesteacin 5i, din difu-

zoarele puternice, se revirsa o muzici asuzitoare. Tinerii lipau iste-

ric, nu se inlelegea ce spun 5i agitau sticle de vin spumos, ficind ca

lichidul s6 [e$neasci departe, stropindu-i pe cei de pe trotuar. Pe o

pancarti stdtea scris: ,,Noi vom pliti pensiile voastre".ln Suedia, lumea

tinerilor era o lume aparte, iar ziarele primeau nu putine scrisori in care

se cerea ca pensionarii si nu aibi acces in magazine dup6 ora patru

dupd-amiaza gi c5, de fapt, ar fi fost mai bine ca acegtia si pirdseascd

oragele, s6 se mute la tare. Alexa Vancea ii privea fascinatS. Erau, de-

sigur, tineri gi veseli, dar aveau ceva silbatic in comportament - demni

urmagi ai vikingilor de odinioari, care prSdau 5i ingrozeau Europa'

- Aga sirbdtoresc copiii nogtri terminarea liceului, dragii de ei, o

inform5 in englezS o doamni mai in v6rst5, care se oprise l6ngi ea 9i

le ficea semne prietenoase celor din camion.

Alte doud camioane, incircate cu tineri urlSnd gi cu muzica dati lamaximurn, veneau din direclia opusd. Treceau 9i magini mici, decapo-

tate, claxondnd neintrerupt, cu pasagerii ridicati in picioare, gesticu-

l8nd 9i tip6nd. Steaguri suedeze, steaguri verzi cu semiluni, steaguri

grecegti, somaleze, se agitau frenetic in aer, muzici diverse se supra-

puneau intr-o cacofonie asuaitoare. Alexa Vancea i-a zdmbit doamnei

binevoitoare 5i s-a indepirtat.S-a oprit in fala centrului comercial Vistermalm 5i a continuat si

priveascl spectacolul defilSrii camioanelor cu liceeni. $i-a amintit c5,

nu peste multe zile, era invitatd la sotii Aliminescu al c6ror fiu, Emil,

tocmai absolvise liceul. Alexa sosise de zece zile la Stockholm. Pirdsise

Lome, capitala republicii Togo, unde preda cursuri la universitate, din

cauza epidemiei de ebola. Universitatea fusese inchisS, iar prietenul

ei, Anders Edfeldt, urma si soseasci gi el la Stockholm, la sf6rgitul lunii

iunie. Alexa Vancea hotirSse sd petreaci vara in Europa, unde nu mai

fusese de mai bine de doi ani. La Stockholm, dorea s-o revadi pe

Ruxandra Porghir gi si rezolve problema cu garsoniera de pe strada

16 WMOROGAN

Kammakargatan, pe care incS o avea gi in care locuia in prezent. lnsS

camera prietenoasd ii amintea prea des de Viktor, bdrbatul cu ochi

viorii, care se afla acum undeva, in Rusia, c6t gi de moartea Mihaelei

Sekely, de eleganta gi primejdioasa Jeanne Beaufort gi de tot ce se in-

tamplase la Stockholm, in urmi cu doi ani gijumdtate.l

Atunci se refugiase la Lom6, ora5ul sdrac, dar atit de fermecitordin Africa CentralS, muncise cu diruire, se simtise implinitS, in armo-

nie cu ea insSgi, insd imaginea chipului lui Viktor nu o pirdsise. Mai

ales in garsoniera de pe Kammakargatan se simlea adesea trist5. Pri-

vea in zadar spre fereastra mansardei de peste drum, acum niciodatiimpodobitd cu flori. Viktor nu mai era acolo, iar florile plecaseri odaticu el.

A continuat si priveascd parada camioanelor cu absolvenlii de

liceu. Muzici asurzitoare, tipete, uneori gesturi obscene, unii dintre ti-neri pdreau be1i. Mulli trecitori ii priveau cu simpatie, nostalgic, amin-

tindu-$i ci mai demult ficuserd gi ei acelagi lucru. Dupd un timp, Alexa

Vancea a observat ci in unele camioane aproape toti tinerii erau

blonzi, iar in altele predominau cei cu pirul de alti culoare. Liceele

erau, de fapt, segregate. A cuprins-o o ugoard indispozitie 5i a conti-

nuat si priveasci spectacolul veseliei tinerilor absolvenli cu inima

strdnsi. Se gdndea la rasismul in creStere din Europa 9i aiurea, la suc-

cesul partidelor fasciste, denumite in presd de extremS-dreapti sau

populiste, care ocupau numeroase locuri in parlamentele europene.

Dupi doi ani gijumitate de absenld, regisea o Europd tulbure' Alexa

era siguri c5 totul, conflictele din Orient 5i Africa, ca gi cel din Ucraina,

erau opera trusturilor de putere 5i a serviciilor de spionaj. Niciunul nu

era mai bun decdt celdlalt. Lupta pentru resurse naturale, pentru piele

de desfacere era acerbS, iar,,democrafia" se voia instaurati prin bom-

bardamente atroce. Oamenii fugeau, noi valuri de emigranli intr-o

1 Trimiterile din teK se referd la acliunea romanului Frumosul asasin de W Morogan(Crime Scene Press,2014). De altfel, in roman, cititorul va mai regisi aluzii la evenimentedesc*ise in precedentele volume ale celordoi autori, lectura acestora nefiind, insi, obliga-

torie pentru intrelegerea c54ii de fatrd. (n. red).

iN VRIE 17

Europd care nu mai dorea streini. Rasism, ur5, extremism, zinginit de

arme, asta gisise Alexa la intoarcere.

Gdndurile i s-au indreptat din nou spre Viktor.lgi simlea inima grea.

Muzica urla. Un camion se oprise la semafor, chiar in dreptul ei. Dea.

supra cabinei goferului stdtea scris cu litere mari LICEUL BROMMA.

Aproape toli pasagerii din remorci erau blonzi sau cu pirul gaten-des-

chis. ,,Deci, in Bromma locuiesc numai suedezi", igi spuse distratd

Alexa. C6teva fete r6deau cu lacrimi $i lipau ascutit, privind ceva ce nu

se putea vedea din stradd. T16ntit pe jos in camion, cu fata in sus,

Hasse, colegul [or, se descheiase la pantaloni gi igi expunea membrulpe care alti doi colegi, Ragnar gi Jurgen, il stropeau cu gampanie.

CAliva tineri nu participau la veselia declangati de Hasse, par6nd cd

discuti ceva serios. Privindu-i fird sd vrea, Alexa Vancea inregistrd ciunul dintre ei era surprinzitor de brunet, bine ficut $i contrasta pu-

ternic ca infifigare cu ceilalgi. I se pirea oarecum cunoscut. ,,SuntnemaipomenitS!" a exclamat in g6nd. ,,Este Emil. Bebe, cum il alinta

Coca pi Dinu pe fiul lor. Desigur, este Bebe Alimdnescu. Sunt invitatdla ei, iar ei locuiesc in Bromma acum. Uitasem." R6z6nd, i-a ficut un

semn prietenos cu m6na. Bebe a intors insi capul, pdrdnd ci nu o

vede. Cu ochi intunecati, a cercetat pe furig chipurile prietenilor sue-

dezi. Oliver Hoffman, Marcus, Siqvard, Dorotea, Gerd, locuiau cu totiiin Bromma gi apa4ineau unorfamilii care aveau posibilitati materiale.

A respirat addnc Ai a inghitit in sec. Prietenii lui p6reau cd nu ob-servaserd nimic. ,,Slavi Domnului", igi spuse Bebe. ,,Asta imi mailipse5tel 56 fiu salutat de o cdpdlind neagrdl, De fapt, este destul dealba. Cu ochi verzi. Dar... Ah! Vreau si fiu gi eu ca ei, blond, cu ochialbagtri, cu pielea alb5... $i mama asta a mea, ca o tampite, face o pe-

trecere pentru mine cu toti imigranlii dia! Cu rom6ni!.Ce o si spuniprietenii mei?" izbucni Bebe in 96nd. ,,Bine ci n-au vizut-o pe asta depe trotuar!"

Camionul a pornit brusc, salutat cu strigite puternice de citre ti-nerii ocupanti. ,,Da, in Suedia, gcoala este segregatS" gi-a spus Alexa

Vancea, privind in urma vehiculului care se indepirta. Oliver Hoffman

18 WMOROGAN

a pus m6na pe urndrul lui Bebe 5i gi-a apropiat fala de fala acestuia. L-

a privit curios in ochi.

- Cine era tipa de pe trotuar care te-a salutat?

- Cine? Nu gtiu... cine m-a salutat? s-a b6lb6it tsebe'

- O poli lua cu tine, Bebe dragd, odati cdnd avem sex in grup' Am

vizut-o 9i eu. Guri frumoasS, cu buze. . . sex oral. . . nu mi dau in lSturi,

a intervenit Marcus pi a r6s grosolan.

- Tacil i-a ordonat Oliver Hoffman.

- Sunteli nigte porci! a comentat indignati Dorotea' Sex oral? Voi

s5 ne... vi oferim noi sex oral...

- Liniste! Cine era? Spune. Ai vizut-o, de ce minli?

- O cunoStinlS de-a pirinlilor mei, o jurnalistS, o... romancS, a ca-

pitulat Bebe, simtind un nod in gdt. E...

- Ce e? E frumoasi. ExoticS, a comentat Oliver. Marcus, pregete$te

te rog un 7oint, a ad5ugat el.

- Am vrut si spun ci este invitati la noi acasS cdnd veniti 9i voi, a

spus timid Bebe, pirind foarte nefericit. Dorea si nu mai existe nici

Alexa Vancea, nici pirinlii lui, nici ceilalli rom6ni. Sa dispara toti, iar el

si fie blond ca Oliver, ca Marcus, ca Hasse gi ceilalli. Ce nenorocire sd

fii at6t de brunet gi pe deasupra gi romdn!

- $i cu ce se ocupi aceastd jurnalisti interesantd? a continuat s5-l

chestioneze Oliver Hoffma n.

- Nu gtiu. Are activitate internationald, publici 5i in Franla, are

relalii, este cam. . .

- Cam ce?

- Este contra noastre, a toptit Bebe, este'..

- ComunistS? Rusofili? lslamista?

- Nu, dar este agresivi in ceea ce scrie, a$a spune tata.

-,,Aga spune tata"... Nu gtiu, zdu, daci poli sd fii impreun5 cu noi,

a r6s ingaduitor Oliver. Deci, va fi 5i ea la petrecere! Foarte bine. irni

plac femeile mature, exotice.

- Sex oral. Alex gi Jonas, de la licetll din Danderyd, v6nd sex oral

pe internet cu 500 de coroane gedinga. Ha, ha, ha! Atl o multime de

IN VRIE 19