rTlIl/tII ln semiintunericul zorilor. st?itea cufundati p6nd la glezne.

f, migcata pe malul rdului. silueta ei inaltd amestec6ndu-se cu

I rhil "lUi

qi desfrunzili care se intindeau sub cerul lErd nori al

J lnii peste Beaumont-sur-Sarthe.

I Aroma inlepdtoare a fumului de lemne care se indlla din co-

I gile caselor din sat se impletea cu cea de pdmdnt umed qi stri-Eea aerul, in timp ce ea se ldsa, complet goald, in apa r€ce ca

gbea,ta. Sim{ea ace reci gi asculite, care ii f6ceau pielea ca de 96-li. insd pentru Diane disciplina era slEntA. inaint-d sfidr6toarc in

orentul rapid. Ie$i intr-un final la supmfali, cu apa scurgan-

lr-i-se din par gi pe fa,ti 9i cu pielea ca de alabastru strllucind

& la pelicula sublire de apE pe care se reflecta lumina dimi-Efii. Un stol de gaqte zburari pe deasupra ei,Iera sd scoata insa

rreun zgomot. in aceasta stare de pace gi meditatie, se imbaie inlinigte pdni cdnd g6ndurile puserd din nou stdpanire pe ea, iar

mintea incepu sE repete iarAli aceeaii teama.

,,E prea tarziu... Acum nu mai poli da inapoi... Ai ajuns

Fea departe..."

Pentru ci mereu lbcea baie la risirit, Diane ajunse la han

chiar c6nd vizitiii regali incdrcau in trisura regelui prima din-te l5zile ei pline cu brocarturi. $ase dintre cei mai buni armd-

sari spanioli ai Maiestdtii Sale nechezau in timp ce doud g5rzi

le puneau hamagamentul de argint lucrat. Era nevoie de celputin patru animale ca sd tragd vehiculul ciudat 9i greoi. Diane

IO OIANE HAEGER

se crispd la gdndul unei noi cdldtorii lungi. ,,preful ospitalitdfiiregelui", se gAndi ea, apoi igi indrepti privirea in alti direclie. infafa ei. in curtea pietruiti, doud corcituri de cdini se bAteau pe obucata de came. Ace$tia le atrasesela atenlia vizitiilor in tu;icdde catifea, aga ci ea se putuse intoarce neobservatd de la r6u.Spuse o rugdciune in g6nd 9i trecu pe l6ngd ei.

lmbrdcati doar intr_un halat sub(ire de batist, intri pe u$aIambrisati. Mirosul dulceag al vinului care ," ur""r" p" _"a"lade stejarzgdriate o ame(ea, insA se !nu pe picioare piini la scari.In umbrele aruncate de lumina lumdndrilor auzea r6sete, apoisunetul gters al unor goapte. O voce de barbat; apoi una de fe_meie. Trecu rapid pe ldngd ei, nu dorea si_i aud5. Nu astizi.C6nd, in slirgit, ajunse in spa[iul intim al camerei ei. inchiseuqa qi se rezemi de ea. incercdnd sd_5i recapete suRul. Ldsd hala_tul ud si cad6 pe podea la picioarele ei pline de noroi qi iqi trecumrAinile prin pirul blond 9i ud. Ofti 9i se llsi pe cuvertura gifo_nati a patului. ,,Oare chiar era prea tdrziu sd dea inapoi?,,

Vizitiul regelui estimase gre$it distan{a, iar aceasE eroare iiobiigase, in toiul nopfi, si se cazeze in singura cameri a singu_iului han care le iegise in cale dupl kilometri intregi. in mijio-cul cirniru{ei se afla un cdmin mare, murdar de funingine, cu ovatra ds piatrE tiiatji in el. Langi cbmin se afla un pat cu drape-rii albastre gi vechi brodate. peretii aveau grinzi de lemn 9i erauomamcntati cu penze de piianjen. pe singura fereastd inchisicu ivdr intra o razi de lumind, iar de afari se auzeau strigiteleunei bitrane care bdtea cai doi ceini.

Focul bolboroseaEi trosnca. Aproape se stinsese. Diane sim_1ea din nou acelagi lior rece, care de data asta ii trecu prin tot cor_pul chiarc6nd Charlotte intre in cameri, aducAnd cu ea un urciormare cu pete albastre, plin cu apd. igi gdsi stdpAna privind cavrijit[ uhimii tdciuni scdnteietori aj focului, cu pielea aproapealbastrt de frig.

V".t",.,,. rl

- Dumnezeule, Madame! Aproape ali inghelat! spuse ea

cu un accent putemic de,tard. Lisd in grabd urciorul pe masa

reche din lemn de stejar. apoi. cu un gest matem energic. o aco-

peri pe Diane cu teancul de cuvefturi. A fost o nebunie sd ino-u1i in rdu, doamn6! Daca nu inghefati, tot murili de pojar!

intre ele se lasd o tdcere lungi, in timp ce Charlotte aduna

lenjeria de corp din olandA fina dintr-o lade de la capitul patu-

lui. Diane o privea; releaua complexI de riduri de pe chipul luiCharlotte era luminatd acum de razele cenu$ii care intrau pe fe-

reastrd. Chipul ei blAnd era o alinare in acea dimineali.in camerd infii o alt6 servitoare, in papuci de catifea care nu

scoteau nici cel mai mic zgomot, aducand inf-o mand o caseta

mare de bijuterii din argint, iar in cealalte, o podoabi de cap

foaspAt aPretatd.

- Madame, am vorbit cu vizitiul Mai€statii Sale, spuse

Hdldne, cu o voce subtire, ca de copil. Crede ci vom ajunge la

Cune pe la amiaz d.

Diane Ihcu un semn cu capul, insd nu spuse nimic.

- V-ali hotidt ce o sa purtafi cand ii veli fi prezentata din

nou Maiestalii Sale? intrebd Charlotte. AE sugera rochia dc mi-tase cu moar sau cea de catifea. AmAndouE sunt superbe.

increzdtoare cd sugestia ei va fi luatd in seama, nu aiteptirispuns. Se indreptd cu paqi grei launa dintre ldzile care rdmdse-

seri deschise, de sub lbrestruicA. Acea ladi, la lbl ca acelea care

o-au deja in trisuri, era plind cu un amestec de mitisuri, bl6-

nuri,jupe gi podoabe de cap.

- Trebuie sf, arate perfect. Simplu. Solemn. Nu-mi pcrmit

si fac gregeli. Ticu o clipi, apoi igi trecu degetele subliri de-a

lungul gatului alb Si delicat. Preglteqte rochia de califea cu gu-

lerul de dantel5 albA.

inflgurati in cuvernui, Diane se apropie in ticere de cimincu o pemili de ingenuncheat. Hdlene deschisc caseta gi alese

nai multe coliere 9i inele. Charlotte intinse pe pat rochia aleasd,

12 DIANE HAEGER

ldngi gosete gijup6. Netezi fiecare articol de imbrdciminte cu

mdinile ei scurte qi aspre, in timp ce Hdldne se apropie de foc Ei

piese cAteva vreascuri. V6paia se inteli imediat, iar fldcirile au-

rii cuprinseri pereJii micii lor inciperi. Acum cd toate piesele

costumului stipanei sale erau la locul lor, Charlotte lud de pe

noptierA pieptenul cu mAner bdtut cu perle. Cu migcdri ferme qi

egale, incepu sA descalceascd guvitele pejumltate ude ale pdru-

lui des 9i blond al lui Diane.

Cdnd vdzu ci e aproapeuscat, se ridicd. Nu mai puteaamana.

Trebuia sd se imbrace. Era un ritual elaborat de camuflare pe

care Diane il detesta. int6i, i se legau foarte strans sanii. Apoi,i se aplatizau qoldurile. Dupd aceea era acoperitd cu o cdmatd

albastrd cu mdneci lungi, dupdcare urma un corsetgreu de piele.

Ojupi in ftrrmi de clopot din panza groasi, apoi o haind din

tricot alb, apoi, in smrgit, rochia. Era o rochie simpli din catifea

neagrd, cu guler decoltat, de formd pitrat5. Peste el, Charlotte

agifA un Sirag greu de pcrle. Man$etele lungi, in formd de pil-nic, erau intoarse. Cf,ptu$eala lor era din blanA dejder Mai tar-

ziu se va schimba intr-o {inuti mai formald, dupS ce va fi primitd

la Curte- La Curtea Lui.

Urma aranjarea pdrului. $uvilele blonde gi mdtdsoase care

ii cideau drepte pe spate ii erau indepartate de pe fa[i, prinse cu

agrule, apoi ascunse sub o boncti neagri de matase. incet. ani-

malul inalt gi senzual care ieEise din rau se transformase intr-oirnaginc a nobilitelii. Stitea nemiScata, pe mlsuri ce ii nete-

zcau cutele voalului. ii periarl rochia. Rochia, podoaba de cap

5i papucii: toatc trebuia sa fie perfecte. insi lird cosmetice...

nu folosea riciodatb cosmetice.

DupE tcrnrinarea ritualului de imbrf,care, Charlotte fhcu un

pas inapoi qi o studie pc Diaoe ca fi cand aceasta ar fi lbst un ta-

blou. iqi linea vArful bdrbiei intre tloui degete, cu sprencenele

groase unitc intr-o expresie incruntata.

V*'t"" "" 13

- Madame, daca nu sunteti sigurl ca dori'ti asta' ii putem

.ane bine trimite vorba Maiestdlii Sale cl v-a1i imbolndvit in

inpul cdlatoriei. O sd fie chiar simplu sd ii spunem ci a trebuit

!i n€ intoarcem acasi.

Grija plina de candoare a bbtrdnei ii linigti cele mai intu-

sate temeri. iqi privi servitoarea' trupul ei matahalos' pie-

b gatului, care ii atArna la gdt 9i ochii addnci Ei sinceri'

Diane zAmbi.

- O sE fie bine. Charlotte. Cinci ani inseamni mult O sd

rezi. La cdte se intamplA la Curte, oamenii abia dac6 i9i nrai

aduc aminte.

Vorbea cu convingere, insA cuvintele ei ascundeau o teama

nult mai mare decdt ar fi putut ea insdqi sa recunoasca CiDci

ai. Cine i9i va mai aminti? Cinci ani de la scandalul care zgudu-

tse Cutea giii trimisese pe ea $i pe solulei' Louis' inaPoi laAnct

penhu ca el sa-ti petreac5 ultimele zile intr-un exil informal'

icum Louis era mort, iar regele o invitase sa se intoarca'

Trasura Maiestilii Sale se legina ii se afunda pe mdsuri cc

garrit" ,egat" Oercttideau drumul cltre.Blois in interior' Diane

5i sewitoarele ei se ciocneau de perelii intunscatl' care mlro-

luu-u u""tti. Cft*tottc, cu buclele roqcate-cenu;ii ascunse sub

o gluga purpuri", t,to15ia sprijinitd de urnarul lui I leldne Diane

I'onii'ri"r"u i, "vea

cdieva clipe pentru ea i$i rezemd capul

i'p"* d" du-ur" 'o9u

9i igi indrepti privirea spre peisajul hi

iial dinTouraine pbdurea eraplinide ulmi desliunzi'ti 9i por-

liuni de zipada care se topea Pe campurile lipsitc de culoarc se

.lr"uu ."r. "u

u.op"ri9 de paie 9i, din cdnd in cdnd' cdte o bise-

riculi de 1ar6.

Amelitd de priveligte 9i de teama, scoase din po;eta dc cati-

fea o oglinda 9i o ridicd in dreptul chipului igi frecd u6or obrazul

cu mena. Imaginea pe care o vazu nu cra aceea a unel nsmal-

pomenite lrumuseti. Nasul ei era prea lung' iar ochii ei erau prea

14 DIANE HAEGER

adanciti in orbite. insd pielea ei era fird pati, iarea avea o elegantisenind, care ii fhcuse intotdeauna pe ceilal(i sA o remarce. Vatafuses€ generoasi cu ea. Nu adta deloc de treizeci 9i unu de ani. Tru_pul ei inci era putemic Ai nu avea nevoie de sulimanuri ca sd_Ei

mascheze trSsdturile. Era convinsi cd bdile reci zilnice erau unuldintre multele secrete ale tineretii. intr-o societate in care apaaducea boli 6i mulli se imbdiau doar la nagtere, dupd na$tere $idupe moarte, pu(ini intelegeau dragostea ei pentru un ritual atatde periculos. $i totugi, in ciuda barfelorti impotrivirii lbrme a tu_turor cunosculilor ei, Diane continua sd facd baie in fiecare zi

Trase aer in piept qi inchise ochii. Tropditul asculit al copi_telor pe strada pavati se auzea in acelagi ritm cu al inimii ei. Sehotdrise si revini la Curte. iqi va infiunta trecutul... trebuia si ofacd. Se schimbased multe in ultimele gase luni. Se schimbauincd at6t de multe! Dupd o clipd risuci verigheta pe deget.Apoi,lir; sd se gandeasci de doud ori, scoase inelul qi il trecu pe cea_lalt?i m6ni. Vcnise vremea sd inceapi din nou sA triiascd.

Regelc Fran{ei stitea sigur pe el, privind cu mandrie siluetaimpunil.oarc care se holba la el din oglinda lungi. cu ramd deamctist, a gifonierului. Pirul lui castaniu $i drept ii cddea pesteurechi, incadrdndu-i ochii somnoropi de culoarea ambrei gi na_sul lung qiproeminent. Buzele sale subfiri erau intoarse in sus.ca alc unui satir. peste barba tunsd frumos. O atinse ugor Multu_mit dc sine insugi, lisd sd-i scape un r6s gtrengEresc, dezvelin_du-gi un gir dc dinli albi. Se privi din nou in oglindi. in spateleimaginii sale vedea o adevirat?i adunare dc curteni. Categoriilegi titlurile lor pircau sd nu se mai sfdrgeascd; ambasadori. filan_tropi, doctori, chirurgi. fannacigti, birbieri, servitori, maegtri decelcrnonii, paji gi valeli. Toti se numdrau printre fericitii careaveau un loc asigurat pe statul sAu de plati. Toti mi$unau inju_rul sdu agteptand ceva, in velmintele lor de mltase gi brocart,cu toca impodobiti cu bijuterii gi pieptare la modd. pielea lor

V-,t"ro,o 15

-ros€a a parfum cu miresme exotice de ambrd cenuEie gi

h de santal, amestecendu-se cu mirosul care se ridica din

chin 9i candelabre, in care ardea lemn parfumat de ienupdr

Acegti nobili ambilioqi vorbeau intre ei in $oapta, in timp ce

- plimbau in voie prin apartamentele somptuoase, cu mobiliqe.uriti. Podelele erau incrustate cu dale albastre, portocalii gi

:ii. Din loc in loc erau acoperite cu covoare lucrate de mdnE inrccfriul Babilon. Iarpe ele moliiau cdininegri de vdndtoare. Pe-

c{i mari erau incdlzi{i de tapiserii in nuanle de albastru Ei roz,

:sre cu aur, inli1i96.nd scene din viala zeilor.

Trezirea regelui, aga-zisul lever ceremonia oficiald in care

$e<, se pregltea pentru zi era o activitate complexa. Avea loc

ir relagi mod in fiecare dimineali. sub atenta supravsghere a

sitorva alegi, care aveau onoarea de a-l privi ridicdndu-se gi

i$rdcdndu-se. La risArit, uga cu sculpturi bogate a dormitoru-

b se deschidea. Apoi, un gir de nobili ambitiosi li servitori de

ri! oobild intrau qi lormau un cordon care inconjura patul sdu.

in partea opusd a camerei, ardea un foc poftocaliu strEluci-

r- Ciminul mare din piatrd de deasupra cra decorat la fel ca

Ete celelalte din palat. Puda blazonul regclui: salamandra in

licari, cu mottoulNUTRISCo ETExTINcUo (Mf, hrdnesc cu el

g il dobor) scris injurul unei coroane de aurin mijlocul acestei splendori, curtenii regcluise certau pen-

tu prima audienli sau pentru locul cel mai apropiat de Maiesta-

E Sa Regale. Fiecare dintre ei era atat de prins de propria sa

auzi, incat uita de rege. Conttient de preocupdrile lor $i plictisitde ele, Francisc se ducea sd urinezein gum cavemoasi a cdminu-

ld. Jetul galben stingea fldc6rile qi trimitea hfmbe de fum cenu-

5iu in incdpere. Apoi se intorcea cu lata cdhe cei prezenli, dddea

din cap, iar acegtia i$i indreptau privirea in alti parte. Sperase ca

h aceasta dimineala sd ii atraga atentia doar unuia dintre ei.

Jean de La Barre, Prim Domn al Camerei, igi drese glasul gi

iegi in fa{a ca qi c6nd nu s-ar fi intamplat nimic ciudat. Avea cu

16 DIANE HAEGER

el douA costume pentru diminealE. Unul din ele, croit in stil ita_lian, era lEcut din catifea verde ca smaraldul gi incrustat cu bi_juterii. Cel5lalt, realizat de un designer francez, era din satinbordo, cu bland lagulergi mangete. Francisc licu un semn apro_bator pentru fiecare, in timp ce Bane le ridica pe r6nd. Dupd oclipi de nehotirare, privi citre un curtean cu trasituri ascufitegi pdr argintiu, care stdtea lengd clminul de piatri.

- Ei bine, Montmorency, cum crezi cd ag arlta imbricat inverde in aceastd dimineaqa?

- Excelent, desigur, Maiestatea Voastrd, raspunse flatant Ma-rele Maestru. Facefi o onoare acestei culori purt6nd_o.

-Adica, spuse regele z6mbind, vrei sd spui cd ro5ului nu_istd bine cu mine?

- Maiestatea Voastri aratd glorios in orice culoare. Vai. o sdfie foarle greu sa decidem ce costum s_ar porrivi mai binel

Ranjetul lui Francisc se l6rgi, iar ochii sdi somnoroqi clipirdde pldcere. Cine gtie, Ia urma urmei poate chiar se va distra indimineata asta.

Pipii pieptarul verde gi pantalonii bufanli pe care ii lineaBane. in timp ce fhcea asta. auzi din alhra curnerei pugi care ,eapropiau. Regele privi spre u$d, iarcostumul cdzu pe podea. Lafel ca grdmada precedentE de satin rolu pe care o aruncase re_gele, 9i acesta ftr ridicat imediat de c5tre un domn al odiii. Apoifu aruncat inapoi in gifonierul regal cu o migcare la fel de ele-gante precum un dans bine orchestrat. Uga se deschise gi unbArbat inalt, imbrecat elegant, intra in grabi. Era preceptorulPrincipal al copiiior regali.

- Maicstate! gdlii el, chinuindu-se sA_gi recapete risufla_rea. iyi scoase pildria cu pani in timp ce se apropia de Suveran.Francisc se intoarse incet spre el. Sire, imi pare rau sd raportezci Prinlul Henric iar a licut ceva rdu.

- Oarc beiahrl acesta imi va da pace weodati?! suflA el, arun_cdndu-se pe o canapea bogat ornamenatr. Doi cdini ridicard

6",r""-"" t7

r1rrl mdriir6, apoi adormiri din nou. Prea bine, Saint Andre.

Gce mai lhcut acum? mdrdi regele.

Ochii sii erau inchigi, iar chipul i se inroEise.

- Mi s-a spus ca Monsieur La Croix a dorit ca prin{ul sl-i re-

- in latina in prezen{a surorilor sale, prinlesele Marguerite gi

Sleine. Ei bine, Sire, a refuzat lbarte clar, iar c6nd Monsieur

tr Croix a ridicat tonul la el, inlllimea Sa l-a luat pe bietul om,

Lcirat pe sc6ri $i l-a aruncat in mntena ata imbrAcat cum era!

Ceilalli curteni abia igi stdpenire chicotelile, iar regele lisd

4rl pe speteaza canapelei. Nu era prima datd cand al doilea

ld regelui incercase sd-l faci de rAs in public pe tatil sdu.

- $i cum se simte La Croix?

- Iertati-mi sinceritatea, Maiestate, insa a fost nevoie de pa-

- dinre cele mai bune gdrzi ale dumneavoastri ca s5l scoati.

}gret sd vi informez cl a cerut sd fie eliberat din funclie.

Francisc deschise ochii Si ridicd o carafh cu vin incrustati

c tijurcrii de pe o masa de lenga canapea. ipi indrept-d din nou

4d ti incepu sa bea at6t de repede, incat lichidul purpuriu se

sse in picaturi mici pe pieptul siu dezgolit. $terse vinul cu

-ra gi arunca carafa grea de argint pe covor.

-Ata sA fie atunci. Bochetel, spuse el, aplecdndu-se cdtre

r{ dinu€ secretarii sii de finanle. Ai grijd ca Monsieur La Croix

i6€compensat pentru lot acest deranj.

Dupe ce secretarul noti pomnca regelui, Saint And€ inainti.

- inlllimea Sa sd fie biciuit? intreba el cu precaufie.

- Nu! Fird biciuire. Bdiahrl a indurat destul asta in Spania.

Expresia lui SaintAndrd devenea tot mai nesigurd. LAsI ca-

pt injos.- Atunci. si fie pedepsit fiul meu in locul inallimii Salc lRegele il studie pe preceptor Duse degetul la bbrbie pdnd

cid igi aminti:

- Ah, da, fiul tdu e biiatul acela inalt, care std in preajma

H Henric.

18 DIANE HA.EGER

- Da, Maiestate. Fiul meu, Jacques, este tovarigul prinlului.astrel ce, dupa tladifie, el este cel care poate executa pedeapsainblfimii Sale.

-Aga deci. Asta nu e deloc o hotdrdre simpln. p6ni decidcare e cel mai potrivit lucru pe care il pot face, anunfil pe prin!cd va fi trimis la Fontainebleau. DouI sdptimdni singur cu reginaar trebui sE fie o pedeapsA suficienti pentru orice fErAdelege.

Prea bine, Maiestate.gi spui cI fiul meu line la fiul tiu, nu-i aga?

-A$a mi s-a spus, Maiestate.

-Atunci printul nu se va bucura de compania lui in aceastdcaletorie.

- Cum doregte Maiestatea Voastd. Altceva?- Nu, SaintArdre. Blnuiesc ci e destul pentru o singuri zi.Barre se intoarse dup5 ce disperu preceptorul. Relud pregd_

tirea garderobei regelui, ca gi ciind nu s-ar fi intamplat nimic.Ceilalli se rispdndirdprin toaticamera gi incepurd disculii pri_vate, prefAcendu-se ci nu auziserd nimic. Francisc se multumisd dea din cap, igi sprijini bdrbia in mdna lunga, apoi se hsa 9imai ad5nc in canapea.

-Ah, Monty, pentru numele lui Dumnezeu, ce_fac?Marele Maestru se indreptd spre el cu m6inile inclegtate

la spate.

- i1i spun eu, b6iatul Asu o sA md faci sA pldtesc cate zile o sAmai am de tiit pentru ci l-am linut inchis! marai regele. $i totuSi,Dumlezeu sd mi ierte, insi nu pot sI desfac ceea ce au pdtimit fiiimei in m6inile impiratului celui sdngeros! N_am avut de ales...$tii ci nu arn avut de ales. Trebuia si aleg intre fiii mei gi mine!

Se ridici $i traverse dormitorul. pagii sdi erau mari, iar ha_Iatul siu cAptu$it cu bland de samur pdrea aripile unei pdsdripurpurii uriage.

Anne de Montrnorency era aspru, sobm gi ambilios. Era unuldintre cei trei birba{i care aveau influen{a cea mai putemici

V".a*.,,- le

=rpra regelui. Tofi fuseserd aldturi de el incd dinainte de urca-

Er sa pe tron, cu optsprezece ani in urm6. ins[ Montmorency

aa cel care ocupa locul cel mai special in sufletul regelui, incom-

pabil cu oricare alt cwtean. Monty (dupi cum il striga regele,

.r sA €vite slanjeneala de aJ striga pe numele sAu atat de femi-

it) luptase alnturi de el in dzboaie, impi4eau aceleaqi partide

& r'dnitoare gi aceleagi tArfe. Pentru fidelitatea sa fusese ris-pit cu cel mai de seamd post la Curte.

- Stiu ci Maiestatea Voastri nu a fost de acord cu asta in

rcu! insd tot cred cb fiul dumneavoastrd are nevoie de o com-

F€ mai pulin restrictiv5.

- Ah, prostii! Mereu ai fost prea bland cu baiatul, Monty!

Ai judecata intunecata.

- Cu umilinli vd spun, Maiestatea Voastra, ca asta i-ar face

rh mai bine decat guvernanfii severi pe care i-a intAlnit de la

aarcerea lui din inchisoarea spaniold.

- Si de ce ar fi a+ / intreb[ el, incepAnd si dea semne de iritare.

- Daci imi permiteli o pirere, imi imaginez cd inlllimea

Se ii vede pe preceptorii precum Monsieur La Croix drept o

;nlungire a torlionarilor sai. Un bliat de varsta asta e predis-

F la revoltd.

$i totuqi, spun cd indulgenla nu este rAspunsul! Nu pen-

tobliznicie!- insE Maiestatea Sa se va gAndi cd poate acesta este ris-

1rerl la adolescen(i.

- Pe Marele Zeus, Monty! De ce tot timpul trebuie s[ mIrr-azici? Nu di deloc bine, spuse regele.

- Maiestate, daca imi permiteli sl vi amintesc, mi-ali spus

- multe ori cA p5rerea mea sincerd este foarte valoroasd aici.

- Da, aga 9i este, aprobd el, privind in jur la coleclia sa de

i.nti lduddtori. insbaici nu pot sifiu de acord cu tine. DacA ililci aminte, am incercat asta cand mi l-ai sugerat pe Monsieur

lault. Bdnuiesc cd nu l-ai uitat. Prostul cel batren a renunlat