Titular: SC COMPANIA EOLIANA SA Oradeaapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii EA... ·...

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � pentru PUZ - PARC EOLIAN FRECĂŢEI

Titular: SC COMPANIA EOLIANA SA Oradea

� � � � � � � � � � � � Oradea 1

Date generale � � � � � � � � � � � � �

PLAN URBANISTIC ZONAL

„PARC EOLIAN FRECĂŢEI – 29 turbine” � � � � � � � �

SC COMPANIA EOLIANA SA

Oradea, str. Lăpuşului nr. 6, Judeţul Bihor

Tel./Fax: 0259-441779, Mobil: 0732-114032

Email: [email protected], Web: www.companiaeoliana.ro

� � � � ! � � � � � � Comuna Frecăţei

Judeţul Tulcea " � # � � $ � � � � � � % � � � � � � � � � � � � � � � � �

SC ATRIUM PROJECT SRL

Oradea, str. Mihai Eminesu nr.25, Judeţul Bihor

Arh. Lungu Mircea Călin

Tel. 0359-411151, Fax. 0259-418600

Email: [email protected], Web: www.atriumproject.ro

& � � ' # � � � # � � � ( � � ) � � � � � ) � & * � � � � � � ) � $ * � � + �SC ECO CONSULTING SRL

Oradea, str. Al. Vlahuţă nr. 11, Judeţul Bihor

Tel. 0359-176280, Fax. 0259-230230

Email: [email protected], Web: www.ecoconsulting.ro , - . / 0 1 . 2 3 - 4 5 6 1 . 7 0 8 9 - : ; 1 < - : 9 : 9 5 9 : = < 0 : 7 < 0 1 9 < 0 > 5 . 7 8 > 1 1 ? 5 - 7 0 8 ? 0 < 7 5 / ; 1 : @ 5 > 1 8 9 8 19 : - 0 A B C B D E F B F G H 1 - 1 . 7 5 0 8 9 H 5 > 1 8 9 8 1 I 1 J 2 > 8 0 1 9 < 0

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată s-a realizat în conformitate cu Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul MMP nr. 19 din 13/01/2010.



� � � � � � � � � � � � Oradea 2

I. Informaţii privind planul supus aprobării 1.1. Informaţii privind planul

1.1.1. Descrierea planului propus, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza

Planul urbanistic zonal vizează realizarea unui parc eolian care va fi amplasat pe

teritoriul administrativ al comunei Frecăţei, judeţul Tulcea, la sud de satul Poşta. Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal “Parc eolian Frecăţei” constă în

crearea cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, pentru realizarea obiectivelor industriale şi conexe prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a zonei în cauză, pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele adiacente şi luând în considerare prevederile PUG şi studiile de fundamentare.

Planul Urbanistic Zonal stabileşte zonificarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi reglementările aferente, reglementări cu privire la patrimoniul natural din zona proiectului, la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară conexă si la obiectivele de utilitate publică.

Implementarea planului include următoarele etape şi activităţi specifice fiecărei etape:

- etapa de construcţie cu o durată de circa doi ani, care va include, în principal, pregătirea amplasamentelor obiectivelor, reabilitarea infrastructurii, montarea echipamentelor şi a instalaţiilor;

- etapa de operare/funcţionare, estimată la o perioadă pe termen lung (aproximativ 50 ani, vârsta de exploatare a infrastructurii, respectiv a investiţiilor), cu activităţi specifice de întreţinere şi exploatare;

- etapa de dezafectare/înlocuire a turbinelor eoliene. Alegerea amplasamentului a fost fundamentată de următoarele aspecte: - Zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate de

SC Compania Eoliana SA pe parcursul unui an calendaristic; - Pe amplasament se desfăşoară activitate agricolă şi de păşunat, iar terenul este

lipsit de construcţii civile sau industriale; - Terenul este într-o zonă accesibilă la căile rutiere judeţene şi comunale care

vor asigura accesul la turbinele eoliene, intervenţiile fiind minore; - Utilităţile necesare organizării de şantier sunt accesibile. Documentaţia la faza de Plan Urbanistic Zonal a fost elaborată în vederea

pregătirii investiţiei ce se va desfăşura pe o suprafaţă de 162,30 ha, cu funcţiunea de producere a energiei electrice prin intermediul a 29 de turbine eoliene cu o putere de 3 MW fiecare.

Etapele realizării proiectului (construcţii-montaj) vor consta din: - amplasarea celor 29 de turbine eoliene cu o capacitate de 3 MW/turbină; - realizarea reţelei subterane de distribuţie interioară a parcului eolian; - amplasarea staţiei de transformare supraterană; - realizarea racordului la reţeaua operatorului prin linie electrică subterană la

regim de 110 kV. Conform PUG Comuna Frecăţei, amplasamentul studiat se găseşte în partea de extravilan, în zona terenurilor arabile şi păşuni. Pentru moment în teritoriul studiat nu sunt solicitări pentru implementarea de noi funcţiuni în afara exploatărilor agricole.



� � � � � � � � � � � � Oradea 3

1.1.2. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Datorită specificului activităţii propuse, în perioada de funcţionare a parcului nu

se vor utiliza materii prime sau auxiliare şi nici substanţe sau preparate chimice periculoase.

Impropriu spus, materia primă în acest caz este energia provenită de la Soare, care încălzeşte mari volume de aer. Masele de aer au temperaturi, mase şi volume diferite, astfel inducându-se presiuni diferite în zone adiacente. Aerul cald începe să urce, iar alte volume le iau locul, fenomenul general al formării vântului şi al factorilor care îl influenţează fiind foarte complex. Astfel, vânturile se formează deorece soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti turbinele, care sunt capabile de a genera electricitate. Practic, se recuperează şi se transformă în energie electrică circa 30% din energia cinetică a volumului de aer ce trece prin palele aerogeneratorului.

Pentru activităţile specifice de întreţinere la obiectivele parcului eolian se vor utiliza diferite materiale (piese de schimb, uleiuri de transmisie, hidraulice, etc.).

În perioada de execuţie materialele necesare pentru realizarea obiectivului sunt în principal materiale de construcţie pentru realizarea fundaţiilor pe care se vor monta turbinele (ciment, beton, confecţii metalice, armături, etc.) respectiv pentru amenajarea drumurilor de acces (piatră spartă, etc.). Nu se vor folosi substanţe chimice periculoase, cu excepţia combustibililor şi uleiurilor pentru utilajele şi mijloacele de transport angrenate în activităţile specifice de construcţie. Depozitarea şi manipularea acestora se va efectua cu respectarea instrucţiunilor de lucru specifice şi respectarea normelor de protecţia mediului la organizarea şantierelor. 1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Terenul studiat se găseşte la sud de localitatea Poşta, pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 1028,6 ha, aflată la o distanţă de aproximativ 1 km spre direcţia nord-vest de Mănăstirea Celic Dere.

Amplasamentul studiat se găseşte în partea de extravilan, în zona terenurilor arabile şi păşunilor.

Comuna Frecăţei este amplasată la 20 km distanţă de municipiul Tulcea, la 60 km de drumul naţional 22 Tulcea – Hârşova, la 8 km de drumul naţional 22 Tulcea – Constanţa şi la 14 km de aeroport.

Extremitatea estică a teritoriului comunei este traversată pe directia N-S şi o lungime de 4,0 km de DN 22(E87). Tot DN 22 tranzitează teritoriul comunei din extremitatea nordică pe direcţia V-E şi lungimea de 1,5 km. Drumul naţional 22A tranzitează comuna pe direcţia NE-SV şi o lungime de 4,0 km. Drumul judeţean 229A străbate comuna pe direcţia SE-NV şi lungimea de 19,1 km.

Amplasamentul propus pentru construcţia Parcului eolian Frecatei se învecinează după cum urmează :

• La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei Nălbant • La Nord – terenuri cu plantaţii viticole • La Est – terenuri agricole aparţinând comunei Frecaţei, sat Poşta • La Vest – terenuri cu destinaţia de păşune şi pădure.



� � � � � � � � � � � � Oradea 4

Terenul oferă o bună deschidere spre artera de circulatie majoră DJ 229A, dar drumurile de acces interioare zonei sunt drumuri de exploatare agricolă afectate de fenomene de eroziune şi curgeri de ape/împotmoliri, sunt greu accesibile. Amplasamentul studiat este traversat de conducte de gaz, în direcţia N-S.

Comuna Frecăţei se dezvoltă pe o vale largă, valea Teliţa, atât spre nord cât şi spre sud dezvoltându-se versanţi largi. Valea atinge o lăţime de cca 500 m, în zona satului Teliţa, unde terenul este mai înalt, lărgindu-se până la 2 km spre est. Relieful în zona studiată este caracteristic celui de deal, cu înălţimi de 171,3 m (Dealul Muchia Verde) şi 114,0 m (colina Tabon). Zona Tulcea prezinta un relief larg, valurit, cu dealuri puternic erodate, cu câteva depresiuni şi câmpii interioare, acestea fiind acoperite cu un strat de loess de 5 până la 30 m.

Faţă de amplasamentul analizat, în zonă se găsesc următoarele planuri/proiecte similare:

• La Sud: Sc Enex Srl cu 9 turbine la cca. 0,58 km distanţă • La Nord-Est: Sc Energy Sky Srl cu 47 turbine la cca. 0,6 km distanţă • La Sud-Est: Sc Light Energy Srl cu 2 turbine la cca. 0,8 km distanţă • La Nord-Est: Sc Electrice Renovata Vision Srl cu 66 turbine la cca. 3,95 km

distanţă • La Nord: Sc Eolian Generator Srl cu 3 turbine la cca. 6,6 km distanţă • La Est: Sc Prompt Energy Srl cu 4 turbine la cca. 9,9 km distanţă

Zona studiată se suprapune parţial (pe o suprafaţă de cca. 85,2 ha) cu următoarele situri Natura 2000: Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Măcin-Niculiţel (ROSPA0073) şi Situl de Importanţă Comunitară Podişul Nord - Dobrogean (ROSCI0201).

În figura următoare este evidenţiată relaţia dintre siturile protejate şi terenul studiat (respectiv turbinele eoliene).



� � � � � � � � � � � � Oradea 5

În zona studiată, care se suprapune cu siturile Natura 2000 (pe o suprafaţă de cca. 85,2 ha) este propusă amplasarea a 5 turbine (nr. 21, 23, 24, 25, 15), ocuparea suprafeţelor de teren fiind următoarea:

T21 : 600 mp (platformă) + 900 mp (fundaţie şi acces) = 1500 mp T23 : 600 mp (platformă) + 900 mp (fundaţie şi acces) = 1500 mp T24 : 600 mp (platformă) + 900 mp (fundaţie şi acces) = 1500 mp T25 : 600 mp (platformă) + 900 mp (fundaţie şi acces) = 1500 mp T15 : 650 mp (platformă) + 850 mp (fundaţie şi acces) = 1500 mp

La aceste suprafeţe se mai adaugă drumul de acces cu o suprafaţă totală de 6966 mp. Rezultă: suprafaţa afectată din ariile naturale protejate de interes comunitar: 14.466 mp (cca. 14,5 ha), care reprezintă cca. 1,7 %. Coordonatele Stereo 70 ale celor 29 turbine eoliene propuse a fi amplasate în zonă sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Coordonate Stereo 70

Nr. Crt. Nr.

turbina X Y

1 5 405212.305 783667.128

2 17 405367.069 784034.451

3 28 405455.351 784803.889

4 29 405580.982 785196.132

5 20 405813.693 786061.772

6 24 405953.356 783151.384

7 19 405919.314 785435.888

8 25 405990.867 783513.288

9 18 406026.289 784458.45

10 23 406047.675 782781.376

11 21 406126 782430

12 15 406099.502 783857.326

13 10 406189.612 786432.775

14 8 406308.156 785070.438

15 16 406466.673 784119.773

16 9 406531.084 786076.838

17 7 406682.761 785701.249

18 13 406741 782909

19 14 406766.76 783357.865

20 22 406891.502 782428.554

21 6 407018.559 784953.989

22 4 407264.442 784582.115

23 3 407334.989 783986.998

24 1 407451.352 783096.242

25 12 407585.792 782587.538

26 2 407599.506 783616.218

27 11 407883.585 782239.451

28 26 408074.527 783287.147

29 27 408026.777 784337.581



� � � � � � � � � � � � Oradea 6

1.3. Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

Implementarea planului cuprinde următoarele etape:

- etapa realizării parcului eolian (construcţii-montaj) - etapa de operare/funcţionare a parcului eolian - etapa de dezafectare.

Modificările fizice în etapa de realizare a lucrărilor de construcţii-montaj vor fi următoarele:

- amplasarea celor 29 de turbine eoliene cu o capacitate de 3 MW/turbina ; - realizarea reţelei subterane de distribuţie interioară a parcului eolian; - amplasarea staţiei de transformare supraterană; - realizarea racordului la reţeaua operatorului prin linie electrică subterană la

regim de 110 kV. În etapa de operare/funcţionare a parcului eolian are loc refacerea naturală a

terenurilor ocupate temporar pentru organizarea şantierului şi efectuarea săpăturilor la fundaţii. Nu vor apărea alte modificări fizice.

Având în vedere că, durata de exploatare rentabilă a unei turbine eoliene este de cca. 50 de ani, după această etapă poate urma teoretic dezafectarea acestora. Având în vedere însă, că amplasarea turbinelor într-o anumită locaţie presupune existenţa unor condiţii meteorologice şi geomorfologice favorabile în respectivul loc, de multe ori turbinele eoliene deja existente pot fi înlocuite cu altele mai performante. Din acest motiv este dificil de estimat durata prezenţei unui parc eolian în peisaj.

În etapa de dezafectare a parcului eolian lucrările specifice sunt: dezmembrarea rotorului, cu cele trei pale, a nacelei, cutiei de viteze şi sistemului de comandă, a turnului şi a fundaţiei. La dezafectare se vor reface terenurile afectate de fundaţii şi drumuri. Deşeurile rezultate din aceste activităţi se vor colecta selectiv şi se vor valorifica sau recicla pe cât posibil. Deoarece în majoritatea ţărilor unde au avut loc dezafectări de turbine, locaţiile respective au fost folosite pentru instalarea unor echipamente mai performante, este posibilă luarea deciziei de a lăsa fundaţiile pe amplasament, influenţată de acest aspect. 1.4. Resursele naturale necesare implementării planului

Având în vedere specificul activităţii propuse, de obţinere a energiei electrice prin procesarea energiei primare de tip eolian, resursa principală folosită va fi energia cinetică a vântului de pe teritoriul studiat. Capacitatea totală a parcului eolian va fi de 87 MW (dată de 29 turbine eoliene de 3MW fiecare). � 9 1 @ 5 - 7 : 0 5 / 8 : ? 2 I 1 / : - : 9 1 � : 0 5 � Funcţionarea parcului eolian nu va necesita consum de apă. Betonul va fi prelucrat în staţiile de betoane şi adus la punctul de lucru cu ajutorul autotransportoarelor speciale tip CIFA, ca urmare nu necesita consum de apa. Apa necesară consumului personalului muncitor pe parcursul perioadei de realizare a lucrărilor de construcţie va fi adusă la punctele de lucru în butelii tip PET. Apele pluviale provenite de pe suprafeţele betonate, aferente unităţilor eoliene nu vor afecta calitatea apelor de suprafaţă. În perioada de realizare a obiectivului s-a prevăzut amplasarea şantierelor de lucru cât mai departe de cursurile de apă pentru a se exclude riscul oricărei poluări accidentale în apa acestor văi.



� � � � � � � � � � � � Oradea 7

Satul Poşta nu este racordat la canalizare menajera. Şantierele organizate vor fi dotate obligatoriu cu toalete ecologice. � 9 1 @ 5 - 7 : 0 5 / 8 6 : � 5 - : 7 8 0 : 9 5 �

Nu este cazul. � 9 1 @ 5 - 7 : 0 5 : / 8 5 - 5 0 6 1 5 5 9 5 / 7 0 1 / 2 � Parcul eolian Frecatei cu o capacitate totala de 87 MW se găseşte în zona RED 110kV Tulcea şi este localizată la :

- cca 4.5 km de culoarul d.c. 110 kV Tulcea Vest – Zebil – Mihai Viteazu, respectiv Tulcea Vest – Babadag – Baia – Mihai Viteazu.

- la cca 3km de culoarul LEA 400kV Tulcea – Constanţa - la cca 16km de staţia 400/110kV Tulcea - la cca 25km de staţia 400kV Isaccea - la cca 75km de viitoarea staţie 400kV Tariverde - la cca 45km de viitoarea staţie 400kV Vânt - la cca 4.6km de LEA 110kV Topolog – Tulcea Vest.

Având în vedere amplasamentul parcului eolian , prin studiul de soluţii elaborat la comanda beneficiarului, au fost analizate următoarele variante de racordare a puterii de 87 de MW :

Varianta 1 – racordarea noii CEE în staţia 110kV Tulcea printr-o LEA 110kV 240mmp de cca 16km , avizata de catre ENEL Distributie Dobrogea si Transelectrica SA si agreata de catre beneficiar Varianta 2 – realizarea unei staţii 400/110kV la CEE racordată printr-o linie de 400kV de cca 16km în staţia 400kV Tulcea, avizata de catre ENEL Distributie Dobrogea si Transelectrica SA Varianta 3 – realizarea unei staţii 400/110kV la CEE racordată printr-o linie de 400kV de cca 25km în staţia Isaccea.

Racordul la reţeaua operatorului se va face la tensiunea de 110kV, construindu-se în acest scop o staţie de transformare. Energia produsa de catre fiecare turbina eoliana va fi colectata printr-o retea subterana de cabluri de 20 kV.

În perioada de execuţie se vor utiliza surse de energie: motorina pentru utilajele şi mijloacele de transport auto angrenate în execuţia lucrărilor propuse. 1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Implementarea PUZ- Parc eolian Frecăţei nu presupune exploatarea de resurse

naturale din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar aflate în zonă (ROSC0201 Podişul Nord Dobrogean şi ROSPA0073 Măcin Niculiţel).

1.6. Emisii şi deşeuri generate de plan (în apa, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora � ? : Reţeaua hidrografică nu va fi afectată de construirea parcului eolian.

Implementarea planului nu prevede deversări de ape uzate în apele de suprafaţă sau subterane.

Tehnologia nu reclamă utilizarea apei in nici una din etapele realizării ei. Nu sunt folosite materiale care prin deversarea lor ar produce impact negativ asupra apelor subterane sau de suprafaţă. Singurul moment în care se foloseste tehnologie umedă este



� � � � � � � � � � � � Oradea 8

turnarea fundatiilor, însă apa din beton este fixată de ciment, estimându-se că o foarte mică parte din aceasta apă este antrenată în sol împreună cu o cantitate infimă de lapte de ciment, chiar si asta la adâncime mică. Pe perioada lucrărilor de constructii, antreprenorul care va angaja lucrarea se va îngriji de gestiunea apei utilizate de către personal în scopul nevoilor proprii.

În perioada de execuţie a lucrărilor, eventuale surse de poluare a apelor subterane o pot constitui apele pluviale, care spală amplasamentul şi pot fi încărcate cu eventuale produse petroliere doar ca urmare a unor evenimente accidentale:

- manipularea necorespunzatoare a carburanţilor pentru utilaje; - aparitia unor scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, în timpul

funcţionării utilajelor, datorită unor accidente tehnice. Execuţia lucrărilor nu necesită deversarea unor deşeuri sau produse secundare pe

suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane sau a solului.

Scurgerile accidentale de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitată eventualitatea poluării stratelor freatice cu produse petroliere.

În perioada exploatării nu există impact asupra apelor. � 5 0 8 9Sursele de emisii poluante pentru atmosferă, în perioada de execuţie a lucrărilor

vor consta în gazele de eşapament provenite de la utilajele specifice şi mijloacele de transport auto angrenate în activităţile de execuţie şi transport, echipate cu motoare Diesel (pe motorină), respectiv emisiile de praf datorate transportului şi manipulării materialelor. Emisiile provenite din transportul materialelor de construcţie persistă doar pe timpul constructiei parcului eolian, fiind cu caracter temporar. Aceste valori de emisie sunt însă neglijabile.

În perioada de funcţionare nu vor rezulta emisii în aer, având în vedere că, energia eoliană nu se bazează pe procese de combustie, nefiind generate emisii de gaze în atmosferă, spre deosebire de utilizarea cărbunilor, a petrolului ori a gazului natural.

Energia electrică produsă de parcul eolian înlocuieste curentul provenit din centrale electrotermice având ca sursă primară de energie arderea hidrocarburilor fosile. Prin eliminarea arderii combustibilului solid, lichid sau gazos, proiectul are un efect pozitiv asupra mediului înconjurător prin reducerea estimată a emisiei de CO2 în atmosferă, cu cca 560.000 tone/an. � < 9 8 9

Solul va fi afectat numai în faza de constructie în amplasamentele turbinelor eoliene, a ansamblului instalatiilor, si aceasta datorită excavatiilor efectuate pentru fundatiile stâlpilor si platformelor respectiv a santurilor pentru cabluri. O altă formă de afectare va fi tasarea terenului ca urmare a transportului si manevrelor de montare a turnurilor si subansamblurilor turbinelor.

După terminarea constructiei, refacerea solului va fi realizată de către beneficiar si va consta în nivelarea terenului, copertarea fundatiilor cu pământ fertil si renaturarea suprafetelor afectate (însământare cu specii ierboase locale).

� 5 I 5 8 0 1 9 5Din activităţile de construcţie (execuţia săpăturilor şi amenajarea platformelor

pentru echipamentele tehnologice) pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri: - material vegetal (pământ excavat)



� � � � � � � � � � � � Oradea 9

- deşeuri metalice provenite de la structuri metalice de rezistenţă (armătură fundaţii)

- deşeuri din lemn provenite din activitatea curentă de şantier - deşeuri din material plastic (ambalaje, izolaţii cabluri electrice, etc.) - deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în activităţile de

construcţie (cca. 35 persoane). Se menţionează că întreţinerea şi reparaţiile la utilajele şi mijloacele de transport

auto utilizate la construcţia obiectivului se vor efectua la ateliere specializate autorizate. Prin urmare, pe amplasament nu vor rezulta deşeuri periculoase de tipul: uleiuri uzate, anvelope, acumulatoare uzate, etc.

Pe timpul lucrărilor de construcţii şi montaj, executantul va asigura curăţenia la locul de muncă şi va organiza colectarea selectivă şi depozitarea temporară a tuturor tipurilor de deşeuri. În acest scop se va desemna o zonă specială, care se va dota corespunzător cu recipiente de colectare, containere pentru deşeuri.

Materialul vegetal (pământul excavat) se va reutiliza pentru umpluturi şi amenajarea drumurilor de acces din zona obiectivului.

Periodic şi la finalizarea lucrărilor, executantul va evacua toate deşeurile tehnologice (metalice, plastic, lemn) prin predare spre valorificare la agenţi economici autorizaţi.

Deşeurile menajere, colectate în pubele vor fi transportate periodic la depozite de deşeuri special amenajate.

În timpul exploatării parcului eolian nu se vor desfăşura activităţi care să genereze în mod curent deşeuri.

Eventuale deşeuri pot rezulta în cazul operaţiunilor de întreţinere periodică (piese de schimb, cabluri, etc.), aceste deşeuri urmând a fi colectate şi predate la agenţi economici autorizaţi.

Uleiurile de transmisie vor fi gestionate numai prin intermediul firmelor autorizate în domeniu, care vor asigura şi service-ul unităţilor eoliene.

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului

Conform certificatul de urbanism nr. 163 din 03.08.2009 eliberat de Consiliul Judeţean Tulcea, destinaţia actuală a terenurilor este: arabil şi păsuni.

În scopul instalării unităţii de producere a energiei eoliene se vor ocupa temporar unele suprafeţe din imediata vecinătate, necesitând amenajări de tipul platforme pietruite, drumuri consolidate. Aceste suprafeţe vor fi aduse în starea iniţială (cazul platformelor de amplasare de utilaje de construcţie). În cazul drumurilor consolidate, aceste se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale de exploatare.

Conform Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/27.06.1996 (republicată), autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege.

Autorizarea executării parcurilor eoliene se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentaţie de urbanism.

Amplasarea unei reţele de centrale eoliene este determinată de potenţialul energetic local, condiţiile de acces rutier şi de conectare la reţeaua de transport /distribuţie a sistemului energetic naţional.



� � � � � � � � � � � � Oradea 10

Autorizarea executării parcurilor eoliene este permisă numai dacă exista posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Accesul în zona studiată se va face din drumul judeţean DJ 229 A, folosind drumurile de exploatare existente pe amplasament. La ora actuală reţeaua de drumuri de acces pe amplasament, după ieşirea din drumul judeţean este relativ precară, drumurile existente fiind drumuri de câmp din pământ, neîntreţinute corespunzător, asupra cărora se vor interveni prin proiectul de faţă. Reabilitarea drumurilor de exploatare existente se va face urmărindu-se etapele proiectului de pietruire pentru trafic greu.

Zona va avea dublă folosinţă: agricolă şi parc eolian, amplasarea turbinelor se va face numai în locaţiile strict determinate. Terenurile se vor folosi pentru amplasare de turbine eoliene, amplasare staţie de transformare a parcului şi drumuri de acces (după caz) şi activităţi aferente. Activităţile ce se pot desfăşura pe aceste terenuri vor respecta normele sanitare, de mediu şi de protecţie la incendiu şi nu vor constitui disconfort pentru vecinătăţi.

S-a analizat şi s-a studiat o suprafaţă de 1028,6 ha pe care au fost efectuate studii privind potenţialul eolian al zonei, posibilităţile de racordare la Sistemul Energetic National, disponibilitatea de teren, în vederea amplasării unui număr de 29 de turbine eoliene de 3 MW putere instalată/turbină, o staţie de transformare şi reţele electrice subterane.

BILANT TERITORIAL PARC EOLIAN FRECATEI – 29 TURBINE şi STAŢIE DE

TRANSFORMARE

EXISTENT PROPUS Nr. crt.

TERITORIUL AFERENT

ha % ha %

1.

Suprafaţa construită Din care:

- Ocupate de fundaţii pentru turbine - Platforme şi drumuri pietruite în

incintă - Staţia de transformare

- - - -

- - - -

4,71

1,16 3,19

0,36

0,46

0,11 0,31

0,04

2.

Drumuri Din care:

- Drumuri de exploatare

15,80

15,80

1,54

1,54

15,80

15,80

1,54

1,54

3. Arabil 916,25 89,07 913,54 88,81

4. Păşune 96,55 9,39 94,55 9,19

TOTAL 1028,60 100 1028,60 100

Din datele de mai sus, suprafeţele ocupate şi indicii de utilizare a terenului de către instalaţiile de turbine eoliene sunt: - Suprafaţa studiată = 1028,60 ha - Suprafaţa aferentă obiectivului = 162,30 ha - Suprafaţa construită turbine = 1,16 ha - Suprafaţa construită drumuri noi şi platforme pentru calarea macaralei = 3,19 ha - Suprafaţa ocupată de staţia de transformare = 0,36 ha - Suprafaţa drumuri existente amenajate= 15,80 ha



� � � � � � � � � � � � Oradea 11

POT – maxim 0,46 %, raportat la suprafaţa studiată şi de maxim 2,9 % raportat la suprafaţa aferentă obiectivului; CUT – maxim 0,004 raportat la suprafaţa studiată şi de maxim 0,029 raportat la suprafaţa aferentă obiectivului; De remarcat că 97,10 % din suprafaţă este redată circuitului agricol. Regimul de înălţime al construcţiilor:max.175,5m (înălţimea stâlpului + lungimea palei).

Pentru realizarea obiectivelor: turbine eoliene, drumuri de acces şi platforme sunt

necesare suprafeţe de 1500-2000 mp iar pentru staţia de transformare o suprafaţă de 3600 mp, ce urmează a fi dezmembrate în baza unor documentaţii de dezmembrare avizate de către instituţiile abilitate.

Se instituie şi următoarele reglementări pentru zone de protecţie:

• Zona de lucru a rotorului, un cerc cu raza de lungimea palei turbinei + 3 ml reprezentând suprafaţa de teren afectată de mişcarea de rotaţie în plan orizontal al elicei turbinei. Aceasta zonă are caracter de „zonă de protecţie", în această zonă fiind permise doar activităţi agricole.

• Zona de siguranţă faţă de clădiri , reprezentând un cerc cu raza de 3 înălţimi de turbină şi este stabilită în conformitate cu Ordinul ANRE. În această zonă sunt permise amplasarea de construcţii şi instalaţii, în condiţiile legii, doar dacă acestea nu necesită prezenţa umană şi nu afectează în niciun fel funcţionarea turbinei. Această zonă se poate reduce de la o raza de 3 înălţimi până la o raza de 1H +lP+ 3ml (1 înălţime de turbină +1 înălţime de pală +3metri) care este zona de restricţie minimă şi reprezintă zona care poate fi afectată de prăbuşirea instalaţiei.

• Zona de protecţie eoliană: Pe întreg perimetrul determinat al zonei studiate se instaurează regimul de „zona de protecţie eoliană", aceasta implicând neamplasarea altor turbine decât în urma unui studiu care să releve neafectarea în niciun fel a producţiei unităţilor existente. Astfel în concordanţă cu Ordinul ANRE viitoarele instalaţii vor respecta distanţele minime de siguranţă şi de protecţie a unităţilor existente determinate astfel: - 7 diametre de rotor pe direcţia vântului dominant - 4 diametre de rotor pe celelalte direcţii şi se referă strict la noile turbine eoliene

ce vor fi amplasate în această zonă. De asemenea, aceste zone nu se vor împăduri si nu se vor înfiinţa livezi de pomi cu înălţimea mai mare de 8 ml.

• Zona de protecţie a reţelei interioare a parcului: Fiecare instalaţie eoliana este conectată la centrala parcului printr-un cablu îngropat la 1,5 ml adâncime. Pe această zonă se instaurează regimul de zonă de protecţie a reţelei electrice aceasta constând in: - asigurarea accesului în caz de intervenţie - neafectarea în niciun fel a instalaţiei electrice îngropate - zona de intervenţie in caz de avarie la cablul îngropat este de l,5ml stânga

dreapta faţă de axul acestuia şi reprezintă zona minimă necesară ce va putea fi afectată fără a cere despăgubiri în cazul intervenţiei la cablu.

Viitoarele construcţii sau instalaţii vor respecta distantele minime de protecţie şi de siguranţa în conformitate cu Ordinul ANRE în cazul amplasării lor în imediata vecinătate.



� � � � � � � � � � � � Oradea 12

În urma forajelor geotehnice executate pe amplasament au rezultat următoarea stratificare a terenului:

� la suprafaţă şi până la adâncimi variabile cuprinse între 0,30 – 0,50 m, s-a întâlnit un strat de pământ vegetal, urmat de un praf argilos (loess argilos) gălbui maroniu, tare până la adâncimea de cca - 6,60 m.

� până la adâncimi ce variază în intervalul 6,60 – 8,00 m s-a interceptat un orizont de argilă prăfoasă loessoidă maroniu roşcat tare şi cu bucăţi de marna.

� de la 8,00 m în jos stratul continuă. Din studiul geologic elaborat reiese că în zonă nu s-au evidenţiat fenomene geologice active, cum ar fi alunecări sau prăbuşiri de teren care să pună în pericol stabilitatea construcţiilor; adâncimea de îngheţ în zona cercetată este de 90 cm…100cm. Conform Normativului P.100 1/2006 parcul eolian este amplasat în Zona seismică � cu coeficientul de seismicitate

: 6=0,20g şi perioada de colt � /

=0,7sec. Conform avizului TransGaz, turbinele eoliene sunt în afara zonei de protecţie a reţelei de gaze naturale aparţinând acestora. Conform avizului de la Electrica – Enel Distribuţie – în zonă nu sunt prezente reţele electrice, iar LEA de 110kV situată în partea de SE la o distanţă de aproximativ 800m, nu este afectată. 1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Implementarea PUZ – Parc eolian Frecăţei nu presupune servicii suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune etc.

Se menţionează că, racordul la reţeaua operatorului de electricitate se va face la tensiunea de 110kV, construindu-se în acest scop o staţie de transformare şi punct de măsură. Punctele de măsură ale producătorului şi ale operatorului se vor găsi în blocul de măsură şi transformare.

Urmărirea producţiei se va face prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică. 1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a planului

Etapele proiectului şi perioada de implementare a planului sunt următoarele: • etapa de construcţie cu o durată de circa doi ani, care va include, în principal,

pregătirea amplasamentelor obiectivelor, reabilitarea infrastructurii, montarea echipamentelor şi a instalaţiilor;

• etapa de operare/funcţionare, estimată la o perioadă pe termen lung (aproximativ 50 ani, vârsta de exploatare a infrastructurii, respectiv a investiţiilor);

• etapa de dezafectare – perioada se va stabili printr-un proiect de dezafectare, avizat de autorităţile competente.

Pe perioada realizării proiectului nu se vor efectua activităţi de dezafectare. Lucrările propuse nu presupun măsuri speciale de reconstrucţie ecologică, după finalizarea fundaţiilor restul suprafeţelor afectate datorită calării macaralei urmând a fi reecologizate.



� � � � � � � � � � � � Oradea 13

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

Activităţile rezultate din implementarea planului vor consta în operaţii specifice de întreţinere şi exploatare a turbinelor eoliene.

De asemenea, se vor efectua activităţile de monitorizare a implementării planului respectiv monitorizarea factorilor de mediu, în special pentru stabilirea impactului asupra biodiversităţii. Aceste activităţi se vor realiza în conformitate cu Planul de monitorizare aprobat de autoritatea competentă de mediu. 1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Obiectivul de investiţii prevede realizarea unei amenajări eoliene, respectiv un parc eolian, pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei.

Procesul tehnologic de producere a energiei din sursa regenerabilă (eoliană) va cuprinde 29 turbine eoliene, cu capacitatea de 3 MW/turbină.

Funcţionarea parcului nu presupune activitate umană directă. Producţia de energie electrică este determinată de curanţii de aer care trec prin palele aerogeneratorului, imprimându-i mişcarea regimului de funcţionare al maşinilor, în plaja de viteză a vântului de 3,5-25 m/s. Aceleaşi sisteme sunt responsabile pentru oprirea şi declanşarea lor.

Turbinele eoliene functionează folosind conceptul vitezei optime a aerului (sistemul pitch). Această caracteristică face ca rotorul să funcţioneze cu viteze variabile şi prin aceasta se optimizează eficient aerodinamica rotorului.

Turnurile care vor susţine aerogeneratoarele sunt confecţionate din oţel, au înălţimea maximă de 119 m şi se montează pe tronsoane, acestea îmbinându-se între ele prin flanşe.

Nacela este capsula care adăposteşte generatorul propriu-zis, cutia de viteze, componentele electronice şi electrice. Aici este fixat şi axul.

Cele 3 pale au lungimea maximă de 56,5 m şi sunt confecţionate din fibră de sticlă consolidată epoxidic şi fibre de carbon. Palele sunt conectate la o bilă de sprijin, confecţionată din oţel special, cu patru puncte de legatură care este asamblat la axul palelor.

Generatorul este un generator special asincron de 4 poli cu rotor înfăşurat. Transformatorul de înaltă tensiune se găseşte în spatele nacelei într-un

compartiment separat. Transformatorul este confecţionat din răşină uscată, realizată special pentru operarea cu turbine de vânt. Indiferent de viteza curenţilor de aer, sistemul Optispeed maximizează puterea fără a fi influenţată de temperatura aerului şi densitatea aerului. La viteze mari ale vântului energia produsă este menţinută la valoarea nominală.

Turbina este echipată cu un sistem de frânare aerodinamic, care va opri rotaţia când acest lucru se impune (la viteze ale vântului mai mici decât 3,5 m/s, respectiv, mai mari decât 25 m/s).

Sistemul controlează numărul rotaţiilor rotorului, prin intermediul unui disc de frână montat la axul cutiei de viteze. Această frână este doar manuală fiind activată prin apăsarea butonului de oprire de urgenţă care se află în interiorul turbinei eoliene.

Toate funcţiile şi operaţiile turbinei eoliene sunt monitorizate şi controlate de un microprocesor bazat pe unitatea de control. Sistemul de control este echipat cu un număr de senzori pentru a asigura operarea sigură şi optimă a turbinei de vânt. Fiecare paletă este prevăzută cu câte un cilindru hidraulic.Unitatea hidraulică este instalată în nacelă şi suplineşte presiunea hidraulică pentru sistemul de frânare. Sistemele sunt echipate cu acumulatoare hidraulice pentru a asigura o închidere controlată şi siguranţă în timp.



� � � � � � � � � � � � Oradea 14

Patru roţi dinţate acţionate electric rotesc nacela în punctul de sprijin. Sistemul de sprijin este un sistem plan-reazem care funcţionează pe principiul frecării. Fibra de sticlă armată (consolidată) care acoperă nacela protejează toate componentele interioare ale nacelei împotriva ploii, ninsorii, prafului, soarelui, etc. Deschiderea bazei centrale permite accesul la nacelă din turn. Un sistem de serviciu, constituit dintr-o macara de 800 kg este instalat în interiorul nacelei.

Prin utilizarea generatoarelor Optispeed se reduce gradul de uzură al cutiei de viteză, a paletelor şi a turnului.

În acelaşi timp, zgomotul produs de turbină fiind functie de viteza vântului, reducerea vitezei de rotaţie face posibilă reducerea nivelului de zgomot.

Un alt avantaj al generatoarelor Optispeed este acela că asigură o mai bună calitate a grilei, cu sincronizări rapide şi distorsiuni armonice reduse.

Generatoarele produc energie la joasă tensiune (0,7 kV), însă, pentru evitarea pierderilor în interiorul parcului, se montează într-o capsulă aflată la baza stâlpului un transformator de 20 kV/0,7 kV, astfel conexiunile subterane realizându-se la tensiunea de 20 kV. Racordul la reţeaua operatorului se face la tensiunea de 110 kV, construindu-se în acest scop o staţie de transformare şi punct de măsură.

Cutia de viteze – este montată planetar/elicoidal. Este instalat un microprocesor care are rolul de control bazat pe funcţiile turbinei

cu opţiunea de monitorizare de la distanţă. Principalele părţi componente ale unei turbine eoliene:

� � � � �- Forma si conceptia lor este esentiala

pentru a asigura forta de rotatie necesara. Acest design este propriu fiecarui tip de turbina eoliana. � � � � � � �

- Contine ansamblul de transmitere a miscarii, format din cuplaj si reductor/multiplicator de turatie la generatorul electric In acelasi timp, carcasa metalica din care este formata asigura si protectie mecanica pentru tot ansamblul. � ��

- Asigura structura de sustinere si rezistenta a ansamblului superior. � � � � � � � � �

- Asigura rezistenta mecanica a turbinei eoliene.

Amplasarea turbinelor eoliene se va efectua în conformitate cu Ordinul ANRE 49/2007, cu respectarea normelor de protecţie şi siguranţă. Întreaga cantitate de energie va fi evacuată în Sistemul Energetic Naţional.

Toate aspectele electrice vor fi gestionate împreună cu proiectantul de specialitate, iar soluţiile adoptate vor afecta mediul înconjurător cât mai puţin posibil.



� � � � � � � � � � � � Oradea 15

1.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este în procedura de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar Conform adresei nr. 11338/16.11.2010 emise de APM Tulcea, în zona propusă pentru implementarea PUZ – Parc eolian Frecăţei există prevăzute următoarele planuri/proiecte:

- parcuri eoliene: • Sc Enex Srl cu 9 turbine la cca. 0,58 km distanţă • Sc Energy Sky Srl cu 47 turbine la cca. 0,6 km distanţă • Sc Light Energy Srl cu 2 turbine la cca. 0,8 km distanţă • Sc Electrice Renovata Vision Srl cu 66 turbine la cca. 3,95 km distanţă • Sc Eolian Generator Srl cu 3 turbine la cca. 6,6 km distanţă • Sc Prompt Energy Srl cu 4 turbine la cca. 9,9 km distanţă

- cariere: • Sc Scorpion`s Srl la cca. 6,2 km distanţă • Sc Deltacons Srl Somova la cca. 7,76 km distanţă.

1.13. Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului

Conform procesului verbal încheiat în data de 19.10.2010, la sediul APM Tulcea, cu ocazia şedinţei grupului de lucru, nu s-au solicitat alte informaţii de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, faţă de cele prevăzute în Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul MMP nr. 19/2010.



� � � � � � � � � � � � Oradea 16

II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea planului

Natura 2000 reprezintă reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate formată din situri de importanţă comunitară (SCI) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice) şi arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) instituite in conformitate cu prevederile Directivei Păsări (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice). În legislaţia românească cele două Directive sunt transpuse prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Principalul obiectiv ale implementării acestor directive în legislaţia naţională îl constituie identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre acestea, care fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate. Lista siturilor de interes comunitar a fost stabilită prin Ordinul nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, iar lista ariilor de protecţie specială avifaunistică prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura în România.

Amplasamentul propus pentru implementarea PUZ - Parc Eolian Frecăţei în judeţul Tulcea, se suprapune parţial cu Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Măcin-Niculiţel (ROSPA0073) şi cu Situl de Importanţă Comunitară Podişul Nord - Dobrogean (ROSCI0201).

Fig. 1. Limita siturilor protejate din zona de amplasament a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea



� � � � � � � � � � � � Oradea 17

Fig. 1a Aspecte ale perimetrului Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea

Mentionam ca ROSPA0073 Macin Niculitel a fost declarat ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică conform prevederilor H.G. 1284/2007 privind declararea Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

În ceea ce priveşte Podişul Nord Dobrogean, acesta a fost declarat Sit de Importanţă Comunitară (ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean) prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a Siturilor de Importanţă Comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.



� � � � � � � � � � � � Oradea 18

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

2.1.1. Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0073 MĂCIN- NICULIŢEL

Localizare/coordinate: E 28º 21' 8'' N 45º 12' 12''

Suprafaţa sitului (ha): 67.361.1 ha

Lungimea sitului (km) Min.0 Max. 466 Med. 154

Regiunea biogeografică: Stepica

Regiunile administrative

NUTS % Numele judeţului

RO025 100 Tulcea

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N06 2 511, 512 Râuri, lacuri

N09 5 321 Pajişti naturale, stepe

N12 29 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 2 231 Păşuni

N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 48 311 Păduri de foioase

N21 3 221, 222 Vii şi livezi

N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine)

N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Calitate şi importanţă: Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor se identifică următoarele categorii: număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 56; număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123; număr de specii periclitate la nivel global: 10



� � � � � � � � � � � � Oradea 19

Fig. 2. Harta ROSPA 0073 Măcin-Niculiţel (Formularul standard Natura 2000)



� � � � � � � � � � � � Oradea 20

Nota: “A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului;“C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national; “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national)



� � � � � � � � � � � � Oradea 21

� � : 9 8 : 0 5 : � ? 5 / 1 1 9 < 0 ? 0 5 � 2 � 8 7 5 9 : : 0 7 A � > 1 - � 1 0 5 / 7 1 � : � � D � F � D � � � � . ? 5 / 1 1 5 - 8 @ 5 0 : 7 5 3 -: - 5 � : � � 9 : � 1 0 5 / 7 1 � : � E D � � D � � � I 1 5 � : 9 8 : 0 5 : . 1 7 8 9 8 1 3 - / 5 5 : / 5 9 5 ? 0 1 � 5 I 7 51 � < > 8 9 I 1 - 8 @ 5 9 5 . ? 5 / 1 5 1 I 1 > : 7 5 > 5 . ? 0 5 ? < ? 8 9 : ; 1 5Cum unele specii de faună, în special specii de păsări, sunt migratoare, situl poate fi important din punct de vedere al unor aspecte variate ale ciclului lor de viaţă. Aceste aspecte sunt clasificate mai jos: areal de rezidenţă specia se găseşte de-a lungul întregului an în sit areal de reproducere /creştere specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor areal temporar (de pasaj, de migraţie) specia foloseşte situl pentru migrare sau schimbarea penelor în afara arealului

de reproducere areal de iernat specia foloseşte situl în timpul iernii

În ceea ce priveşte mărimea populaţiei, se introduc date exacte despre populaţie dacă se cunosc. Dacă nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei, se indică o plajă de valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau maxim în câmpul indicat în formular. Printr-un alt semn se indică perechile (p) sau indivizii (i) număraţi. La unele specii cu sisteme de înmulţire speciale, masculii şi femelele se pot număra separat: aici se pot folosi literele (m) sau (f). În cazul în care la mamifere, amfibieni, reptile şi peşti nu se pot indica informaţii numerice, atunci mărimea/ densitatea populaţiei se indică prin: (C) – specie comună, (R)- specie rară, sau (V)- foarte rară. (P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei În câteva cazuri, la nevertebrate şi plante, dacă mărimea populaţiei este ştiută dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Dacă nu, se indică doar dacă specia este (C) – specie comună, (R)- specie rară, sau (V)- foarte rară. (P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei 1 1 � 0 1 7 5 0 1 1 > 5 5 � : 9 8 : 0 5 : . 1 7 8 9 8 1 ? 5 - 7 0 8 < : - 8 @ 1 7 2 . ? 5 / 1 5 > 1 - : - 5 � : � � 3 - / < - � < 0 @ 1 7 : 7 5/ 8 � 5 / ; 1 8 - 5 : � > 1 - : - 5 � : � � � : > 1 0 5 / 7 1 � 5 1 : = 1 7 : 7 5 POPULAŢIE: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos: A: 100 ≥ p > 15% B: 15 ≥ p > 2% C: 2 ≥ p > 0% D: populaţie nesemnificativă. CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii: i) gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

I: elemente în stare excelentă, II: elemente bine conservate, III: elemente în stare medie sau parţial degradată



� � � � � � � � � � � � Oradea 22

ii) posibilităţile de refacere. I: refacere uşoară II: refacere posibilă cu efort mediu, III: refacere dificilă sau imposibilă.

Sinteză aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii

A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I), C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii. IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: A: populaţie (aproape) izolată, B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. GLOBAL: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. A: valoare excelentă B: valoare bună, C: valoare considerabilă. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio , Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anţus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba.

2.1.2. Specii de păsări din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0073 Măcin-Niculiţel şi relaţia acestora cu planul propus � / / 1 ? 1 7 5 0 = 0 5 � 1 ? 5 .

- uliu cu picioare scurte. Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei. La nivel european populaţia cuibăritoare este în jur de 3200 perechi. În România au fost semnalate 60-100 perechi la nivelul anilor 1999-2000.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului specia este foarte bine reprezentata, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost semnalată pe perimetrul parcului eolian.



� � � � � � � � � � � � Oradea 23

� - . 5 0 5 0 � 7 0 < ? 8 . - gârliţa mare. Este menţionată ca specie de pasaj extrem de rar

întâlnită în zonă.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe amplasament.

� 0 > 5 : ? 8 0 ? 8 0 5 :

- stârc roşu. Răspândit în Europa, în părţile vestice. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în bălţile interioare şi în deltă, toamna migrând către părţile vestice ale Asiei şi Africa. Cu toate acestea este o specie ameninţată pe scară globală.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată pe perimetrul parcului eolian. � - 7 8 . / : @ ? 5 . 7 0 1 . �

fâsă de camp. Cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase cu vegetatie joasa.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe amplasament. � � 8 1 9 : / 0 � . : 5 7 < .

- acvila de munte. Cuibareste rar in tinuturile montane, local pe stancile de pe malul marii. Adultii predominant sedentar. Iarna migreaza spre sud.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată pe perimetrul parcului eolian. � � 8 1 9 : / 9 : - 6 :

- acvilă ţipătoare mare. Inregistreaza un areal restrâns de răspândire, aproape exclusiv European. Specie migratoare, oaspete de vară (aprilie – septembrie) şi pasaj (Dobrogea). În prezent apare îndeosebi ca specie de pasaj, în trecut fiind clocitoare în sud-estul ţării.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nivelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe amplasament. � � 8 1 9 : 5 9 1 : / :

- acvila de camp. Este o pasăre răpitoare distribuită prin Europa de est şi mare parte din Asia. Există mici populaţii izolate în Alpii austrieci şi italieni, deasemenea în Cipru. Eeste o specie vulnerabilă în toată aria de răspândire.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost semnalată pe perimetrul parcului eolian.



� � � � � � � � � � � � Oradea 24

� � 8 1 9 : ? < @ : 0 1 - : - acvilă ţipătoare mica. Cuibareste in Estul Europei in paduri de diferite

tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Populaţia globală este apreciată la 13.000 – 16.600 de perechi, fiind poate puţin subapreciat. În prezent efectivul speciei în România este apreciat la 2.800 - 3.000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe amplasament. � 8 = < = 8 = < G

buha. Specie destul de rara, prezenta in regiuni montane sau stancoase. Sedentara. Cuibareste in scobiturile din stanci, uneori pe sol etc.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată pe perimetrul parcului eolian. � 8 0 1 - 8 . < 5 > 1 / - 5 @ 8 .

- pasărea ogorului. Pasare cu aripile partial negre, iar picioarele sunt galbene. Are un cap mai deosebit, cu ochii foarte mari. In Romania este oaspete de vară care cuibăreşte mai ales în Dobrogea, în zone de nisipuri. Este o specie destul de rară.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe amplasament. � 8 7 5 < 0 8 � 1 - 8 . �

Sorecar mare. Intalnit in sud-estul Europei in stepe aride si munti stancosi. Identificat la cuibarit in Dobrogea.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu a fost identificata in perimetrului parcului eolian. � : 9 : - > 0 5 9 9 : = 0 : / � > : / 7 � 9 : �

ciocârlia de stol. Ciocarlia de stol este oaspete de varã si cuibãreste mai ales în Dobrogea.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost prezentă in zona propusă pentru implementarea planului. � : ? 0 1 @ 8 9 6 8 . 5 8 0 < ? : 5 8 . G

caprimulg. Este o specie rară a regiunilor păduroase dechise, aride cu poieni şi rarişti. În România cuibăeşte în zonele de deal cu vegetaţie mozaică: are nevoie de păduri pentru cuibărit şi de terenuri agricole cu vegetaţie naturală pentru hrănit. Populaţia stabilă din România este de 12.000-15.000 de perechi cuibăritoare.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe perimetrul parcului eolian.



� � � � � � � � � � � � Oradea 25

� 1 / < - 1 : / 1 / < - 1 : �barza alba. Intalnita aproape în exclusivitate în zone antropizate -

localitati. Este răspândită în toată ţara. Conform ultimului recensământ In Romania sunt cca. 5500 perechi. În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe amplasament. � 1 / < - 1 : - 1 6 0 : �

barza neagra. Răspândita în centrul şi sudul Europei şi în ţinuturile palearctice ale Asiei. În România, oaspete de vară, din martie până în octombrie, întâlnit destul de rar în pădurile din vecinătatea apelor. Specia este ameninţată la scară globală. Este foarte rară în România.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe amplasament. � 1 0 / : 5 7 8 . 6 : 9 9 1 / 8 . G

serpar. Este foarte răspândit în Europa, petrece iarna în Africa subsahariană. În India este prezent tot timpul anului. In Romania. Cuibareste în special în Dobrogea si sudul Banatului. Pe baza celor mai recente evaluări populaţia din România este situate intre 300-500 de perechi cuibăritoare.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nivelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost observată în zona de studiu. � 1 0 / 8 . / � : - 5 8 . �

erete vanat. Apare doar in trecere prin tara noastra, cloceste in nordul Europe si al Asiei; ierneaza in sudul Europei, nord-estul si nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei. Uneori se intalneste la noi si iarna. Nu există informaţii bine fundamentate cu privire la efectivele care iernează în România.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe amplasament. � 1 0 / 8 . @ : / 0 < 8 0 8 . �

erete alb. Este o pasăre migratoare, rar cuibaritor in Romania. Arealul lui de răspândire fiind ţinuturile de stepă, smârcuri din sud-estul Europei, ca şi regiunile din Dobrogea. Toamna păsările migrează spre sudul Europei, Africa, India.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional. Menţionăm că specia nu a fost observată în zona de studiu. � 1 0 / 8 . ? � 6 : 0 6 8 . �

erete sur. Specie ce cuibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii tinere de conifere.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare



� � � � � � � � � � � � Oradea 26

decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu s-a identificat pe amplasament. � < 0 : / 1 : . 6 : 0 0 8 9 8 . G

dumbrăveanca. Dumbrăveanca preferă luminişurile de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau fâneţele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. In prezent poate fi întâlnită şi în parcurile mai mari.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” –ca specia este bine reprezentată la nivelul sitului, aflată într-o stare de conservare bună. Exemplare izolate observate în zbor în afara perimetrului parcului eolian. � 5 - > 0 < / < ? < . 9 5 8 / < 7 < .

- ciocănitoare cu spate alb. Specie strict sedentară. Este strict legată de pădurile neexplorate, bătrâne, unde găseşte scorburi, buturugi şi copaci uscaţi rămaşi în picioare, necesari ciclului ei de viaţă. Trăieşte cu precădere în pădurile întunecoase situate în apropierea zonelor umede.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe perimetrul studiat. � 5 0 < / < ? < . @ 5 > 1 8 . �

ciocanitoarea de stejar. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul pădurilor cu frunziş; este o specie mai rară. Urcă şi pe văile râurilor. Populaţia actuală în România este apreciată la 20.000 – 24.000 perechi.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Exemplare izolate semnalate în sectoarele silvice din vecinătate. � 5 - > 0 < / < ? < . . � 0 1 : / 8 . �

ciocanitoarea de gradina. Trăieşte îndeosebi în ţinuturile joase şi mai ales în vecinătatea aşezărilor omeneşti. Este o specie sedentară.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe amplasament. � 0 � < / < ? 8 . @ : 0 7 1 8 . �

ciocănitoare neagră. La munte trăieşte în zona pădurilor de conifere şi de amestec; este mai rar întâlnită în pădurile de la şes, dar se găseşte şi în Munţii Macinului, în pădurile de foioase. Iarna se întâlneşte şi în ţinuturile joase. Este o specie sedentară. Populaţia din România este apreciata a fi între 40.000 – 60.000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata într-o stare bună de conservare. Exemplare izolate semnalate în sectoarele silvice din vecinătate. � 6 0 5 7 7 : : 9 = :

- egreta mare. Este pasăre de rară cuibărind în special în Delta Dunării, în colonii mixte, îndeosebi în sălciile pitice, presărate în masa stufului. Toamna migrează



� � � � � � � � � � � � Oradea 27

spre ţinuturile de iernare din jurul Mării Mediterane. Este menţionată în Convenţia Berna Anexa II.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în perimetrul studiat. � @ = 5 0 1 � : < 0 7 8 9 : - :

- presura de grădină. Este răspândită în Europa şi vestul Asiei, iar toamna migrează în Africa şi se reîntoarce la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. În acest sit se află un număr de 250-400 perechi, cu populaţii ce preferă regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Unii masculi sunt poligami. In afara perioadei de cuibărit sunt întâlnite în stoluri.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu s-a identificat pe amplasament. � : 9 / < / < 9 8 @ = : 0 1 8 .

- soimul de iarnă. Este o specie care iernează în sit cu o populaţie de 30-50 indivizi. Starea de conservare este bună.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu s-a identificat în aria studiata. � : 9 / < / 5 0 0 8 6 �

soim dunarean. Populeaza mai ales tinuturi de stepa. Se hraneste in principal cu popandai, dar si cu pasari.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nivelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona de amplasament. � : 9 / < ? 5 0 5 6 0 1 - 8 . �

soimul calator. Specie larg raspandita, cu efective aflate in diminuare. Numerica. Cuibareste pe versantii stancosi. Iarna si in zone umede.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. � : 9 / < � 5 . ? 5 0 7 1 - 8 . �

vānturelul de seară. Distributie. Este o specie cu o răspândire largă în Europa de Est, care reprezintă mai mult din jumătatea arealului său global. Populaţia europeană este relativ mică (< 3,900 perechi). Specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona de amplasament.



� � � � � � � � � � � � Oradea 28

� 1 / 5 > 8 9 : : 9 = 1 / < 9 9 1 . �muscarul gulerat. Muscarul gulerat cuibareste destul de frecvent in

padurile cu frunze cazatoare, gradini si parcuri.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe perimetrul parcului eolian. � 1 / 5 > 8 9 : ? : 0 � : �

muscarul mic. Caracteristici morfologice. Este o prezenta discreta, se observa destul de greu. Muscarul mic este o specie destul de comuna, dar locala, in padurile cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetatie luxurianta, umbroase, adesea usor umede. Populaţia din România este estimată între 360.000 - 512.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost identificata în perimetrul studiat.

� 0 8 . 6 0 8 . – cocorul. Este o pasăre migratoare. Cuibareste destul de rar pe mlastini

intinse si in stufarisuri in paduri. In migratie intalnit in stoluri mari pe terenuri arabile.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona de amplasament.

� � ? . � 8 9 � 8 . - vultur sur. Cuibareste local in numar nu foarte mare in regiunile montane

din sudul Europei.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost observata în perimetrul studiat.

� : 9 1 : 5 5 7 8 . : 9 = 1 / 1 9 9 :

– codalb. Cuibăreşte rar în regiunile de coastă, lacustre şi riverane bogate în peşte. Este o specie cu stare de conservare nefavorabilă a căror populaţie globală nu este concentrată în Europa. In Romania este o specie sedentara. Iarna mai pot sosi unele exemplare nordice.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona de amplasament. � 1 5 0 : 5 7 8 . ? 5 - - : 7 8 .

- acvila mică. Cea mai mică acvilă europeană, cât un şorecar. Intâlnită în păduri cu copaci cu frunze căzătoare, cu luminişuri şi poieni, de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentată la nivelul sitului, aflată într-o stare



� � � � � � � � � � � � Oradea 29

de conservare bună. A fost observat un exemplar în zbor la circa 250 m înălţime în zona sud-vestică a perimetrului. � 1 @ : - 7 < ? 8 . 1 @ : - 7 < ? 8 .

– piciorong. Specie ce prefera zonele de şes, apele puţin adânci stătătoare sau lin curgătoare cu productivitate mare, bogate în nevertebrate. Habitatele preferate sunt lagunele, mlaştinile, delte, eleştee etc. Specia se concentrează în partea sudică a ţării, populaţia cea mai mare cuibăreşte în Delta Dunării.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe amplasament.

� : - 1 8 . / < 9 9 8 0 1 <

- sfrâncioc roşiatic. Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în luminişuri. Se distribuie destul de rar în zonele cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti. Populaţia din România este estimată între 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Exemplare izolate identificate în partea de est, sud-est în afara perimetrului parcului eolian.

� 8 9 9 8 9 : : 0 = < 0 5 :

- ciocârlie de pădure. Are habitat în zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Este larg răspândită în România. Specia este prezentă cu o populaţie semnificativă peste 15.000 de indivizi datorită prezenţei habitatelor preferate de-a lungul sitului.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Exemplare izolate identificate în partea de sud, sud-vest în afara perimetrului planului.

H 1 9 � 8 . @ 1 6 0 : - .

- gaie neagră. Specie ce inregistreaza preferinţă deosebită pentru vecinătatea zonelor umede, unde prinde peşti, dar şi pentru regiuni urbane, unde se hrăneşte cu resturi şi hoituri. Uneori cuibăreşte în colonii.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona de studiu. � 5 < ? 0 < - ? 5 0 / - < ? 7 5 0 8 .

– hoitar. Specie cu o arie largă de răspândire, putând fi întâlnit atât în sud-vestul Europei, cât şi în nordul Africii şi în sudul Asiei. Se hrănesc cu hoituri sau cu mamifere de dimensiuni mici.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe amplasament.



� � � � � � � � � � � � Oradea 30

� � / 7 1 / < 0 : � - � / 7 1 / < 0 : �

- stârc de noapte. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. Prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu alţi stârci, în număr mare dealungul Dunării şi în Delta Dunării.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în perimetrul studiat. � 5 - : - 7 5 ? 9 5 . / : - � : �

pietrar negru. Este o specie întâlnită în Europa de Sud-Est, populaţia europeană reprezentând aproximativ un sfert din populaţia globală. Migreaza din sudul Europei spre China, India si Nord Estul Africii. Populaţia cea mai mare este prezentă în Dobrogea, unde cuibăresc un număr de aproximativ 685 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu s-a identificat pe amplasament. J : - > 1 < - : 9 1 : 5 7 8 .

- uligan pescar. Este o specie comuna in apropierea lacurilor cu apa dulce din nordul Europei. In migratie raspandita pe continent, dar si pe coastele marine.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Menţionăm că specia nu a fost identificată în zona studiată. J 5 9 5 / : - 8 . / 0 1 . ? 8 .

- pelican creţ. Cuibăreşte rar în regiunile mlăştinoase şi lacustre din SE Europei. La ora actuală numărul lor nu depăşeste probabil 500 de perechi clocitoare în Europa. Iarna deseori se mută înspre zonele de coastă.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost semnalată în zona de amplasament. J 5 9 5 / : - 8 . < - < / 0 < 7 : 9 8 .

- pelican comun. Specie rară al cărei număr este în scădere. In Europa probabil 3.500 de perechi clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal în regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Cloceşte în colonii în Delta Dunării, pe 'insulele' de plaur din zonele greu accesibile. Ierneaza în Delta Nilului.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Nu s-a identificat pe perimetrul studiat. J : 9 : / 0 < / < 0 : � ? � 6 @ 5 8 .

- cormoran mic. Cuibăreşte local în SE Europei, în colonii, în arbusti pe lângă lacuri şi rauri, unde se află stufărişuri întinse (deseori împreuna cu egrete şi stârci). Este întâlnit numai ca pasăre de vară, cuibărind îndeosebi în Delta Dunării. Toamna, cormoranul mic se retrage spre locurile de iernare din sudul Mării Negre şi nord-vestul Mării Mediterane.



� � � � � � � � � � � � Oradea 31

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în perimetrul studiat. J 9 : 7 : 9 5 : 9 5 8 / < 0 < > 1 :

– lopătar. Pasăre rară cu răspândire discontinuă, pe lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş. Cuibăreşte în colonii în stufărişuri, mai rar în copaci sau arbuşti.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Nu a fost observată în zona studiată.

4 5 / 8 0 � 1 0 < . 7 0 : : � < . 5 7 7 :

– ciocîntors. Specie de origine mediteraneană. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi puţin adânci.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Nu s-a identificat pe perimetrul parcului eolian. J 1 / 8 . / : - 8 . �

ghionoaie sură. Este o specie sedentară. Intâlnită mai frecvent decât cea verde, fiind comună în pădurile de foioase, dar se urca şi pe văile râurilor. Populaţia din România este apreciat a fi între 45.000 – 60.000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflată într-o stare bună de conservare. Menţionăm că specia nu a fost identificată în zona studiată. � � 9 � 1 : - 1 . < 0 1 : �

silvie porumbaca. Cuibareste relativ rar in regiuni deschise cu tufarisuri, cu copaci izolati sau in luminisuri cu tufisuri. Cantec sonor, clar, melodios, format din fraze scurte, este intercalat si un sunet aspru. Poate fi vazuta adesea cantand in zbor.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Nu s-a identificat pe perimetrul parcului eolian.

� 0 1 - 6 : 6 9 : 0 5 < 9 : - fluierar de mlaştină. Este o specie nordică comună în mlaştini şi

pădurile umede de mesteacăn din regiunile montane de pe taiga. De obici, cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici. Nu este o specie cuibăritoare în România.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost semnalată în zona de amplasament.



� � � � � � � � � � � � Oradea 32

2.1.3. Importanţa sitului pentru populaţiile cuibăritoare

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

• � : 9 / < / 5 0 0 8 6

- soim dunarean. Oaspete de vară. Specie rar cuibaritoare in padurile Dobrogei. Specia nu a fost întâlnită la cuibărit pe amplasamentul studiat.

•

� < 0 : / 1 : . 6 : 0 0 8 9 8 . – dumbrăveanca. Oaspete de vară. Specie destul de rară -

răspândită în sudul şi estul Europei, în regiuni deschise cu copaci mari, scorburoşi. Dumbrăveanca nu s-a observat în perioada cuibăritului pe amplasament.

•

� 1 / < - 1 : / 1 / < - 1 : � barza alba. Este o specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia nu a

fost identificată la cuibarit în zona amplasamentului.

• � / / 1 ? 1 7 5 0 = 0 5 � 1 ? 5 .

- uliu cu picioare scurte. Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei. In Europa cuibaresc cca 3200 perechi. În România au fost semnalate 60-100 perechi. Nu a fost semnalat la cuibarit pe perimetrul studiat.

•

� 8 0 1 - 8 . < 5 > 1 / - 5 @ 8 . – pasarea ogorului. In Romania este oaspete de vară care

cuibăreşte mai ales în Dobrogea, în zone de nisipuri. Este o specie destul de rară. Nu a fost întâlnită la cuibărit pe amplasament.

• � 5 - : - ; 5 ? 9 5 . / : - � :

– pietrar negru. Oaspete de vara. Este o specie întâlnită în Europa de Sud-Est, populaţia europeană reprezentând aproximativ un sfert din populaţia globală. Populaţia cea mai mare este prezentă în Dobrogea, unde cuibăresc un număr de aproximativ 685 de perechi. Această specie nu a fost identificată pe perimetrul studiat.

•

� 1 0 / : 5 7 8 . 6 : 9 9 1 / 8 . – serpar. Oaspete de vara. In Romania cuibareste în special în

Dobrogea si sudul Banatului. Pe baza celor mai recente evaluări populaţia din România este situate 300-500 de perechi cuibăritoare. Nu s-a observat în perioada cuibăritului pe amplasament.

•

� 8 7 5 < 0 8 � 1 - 8 . - sorecar mare. Oaspete de vara. Cuibăreşte, de obicei în zone

stepice, stancarii, locuri descoperite. Poate fi întâlnit în terenurile limitrofe, ce prezintă condiţii favorabile speciei. Specia nu a fost întâlnită la cuibărit pe amplasamentul studiat.

• � @ = 5 0 1 � : < 0 7 8 9 : - : - presura de gradina. Oaspete de vara, intalnit in pasaj. este

răspândită în Europa şi vestul Asiei, iar toamna migrează în Africa şi se reîntoarce la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. . În acest sit se află un număr de 250-400 perechi, cu populaţii ce preferă regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Nu s-a identificat la cuibărit.

•

� : ? 0 1 @ 8 9 6 8 . 5 8 0 < ? : 5 8 . – caprimulg. În România cuibăeşte în zonele de deal cu

vegetaţie mozaică: are nevoie de păduri pentru cuibărit şi de terenuri agricole cu vegetaţie naturală pentru hrănit. In sit cuibaresc cca 150-200 perechi. Specia nu a fost identificată la cuibărit în zona amplasamentului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 33

• � 1 5 0 : : 5 7 8 . ? 5 - - : 7 8 .

– acvila mica. Intâlnită în păduri cu copaci cu frunze căzătoare, cu luminişuri şi poieni, de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie. N-a fost identificată la cuibărit pe perimetrul studiat.

• � 8 9 9 8 9 : : 0 = < 0 5 :

– ciocarlie de padure. Ospate de vara, intalnita in pasaj. Intalnita la margini de paduri, luminisuri etc. Cuibareste pe liziere si in arbori. Nu a fost înregistrate perechi cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul studiat.

2.1.4. Importanţa sitului în perioada de migraţie pentru speciile de păsări

Situl de protectie speciala avifaunistica - ROSPA 0073 Macin-Niculitel este important în perioada de migraţie pentru speciile:

•

� 1 / < - 1 : / 1 / < - 1 : – barza alba. Este o specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia nu a

fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

• � / / 1 ? 1 7 5 0 = 0 5 � 1 ? 5 .

- uliu cu picioare scurte. Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

•

� 1 0 / : 5 7 8 . 6 : 9 9 1 / 8 . – serpar. In Romania intalnit în special în Dobrogea si sudul

Banatului. Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului pe perioada migratiei.

•

� 8 7 5 < 0 8 � 1 - 8 . - sorecar mare. Semnalat în zone stepice, stancarii, locuri

descoperite. Poate fi întâlnit în terenurile limitrofe, ce prezintă condiţii favorabile speciei. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

• � 1 5 0 : : 5 7 8 . ? 5 - - : 7 8 .

– acvila mica. Intâlnită în păduri cu copaci cu frunze căzătoare, cu luminişuri şi poieni, de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

• � : - 1 8 . / < 9 9 8 0 1 <

– sfrancioc rosiatic. Intalnit in regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în luminişuri. Se distribuie destul de rar în zonele cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti. Specia nu a fost identificată în migratie perimetrul studiat.

• � � ? . � 8 9 � 8 . – vultur sur. Intalnit in zone deschise de câmpie care au şi stânci în

apropiere. Ca habitat preferat sunt zonele muntoase. În sit este menţionat cu 1-2 indivizi ca specie de pasaj. N-a fost observat in migratie în zona de studiu.

• � 1 / 5 > 8 9 : ? : 0 � :

– muscar mic. Specie destul de comuna, dar locala, in padurile cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetatie luxurianta, umbroase, adesea usor umede. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

• � 8 9 9 8 9 : : 0 = < 0 5 :

– ciocarlie de padure. Intalnita la margini de paduri, luminisuri etc. Exemplare izolate identificate in timpul migratiei in afara amplasamentului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 34

• � : 9 / < � 5 . ? 5 0 7 1 - 8 .

- soim de seara. Specie posibil a fi intalnita în terenurile limitrofe, ce prezintă condiţii favorabile speciei (liziere de pădure etc.). Specia nu a fost întâlnită in timpul migratiei.

• � 5 < ? 0 < - ? 5 0 / - < ? 7 5 0 8 .

– hoitar. Are dimensiuni mici, cu o arie largă de răspândire, putând fi întâlnit atât în sud-vestul Europei, cât şi în nordul Africii şi în sudul Asiei. Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului pe perioada migratiei.

•

J : - > 1 < - : 9 1 : 5 7 8 . - uligan pescar. Specie rară, menţionată cu un număr mic de

indivizi la nivelul sitului. Intalnit in zbor la inaltimi mari deasupra solului. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

• � � / 7 1 / < 0 : � - � / 7 1 / < 0 : �

– starc de noapte. Este prezent în apropierea bălţilor, râurilor mai mari. Intalnit în număr mare dea lungul Dunării şi în Delta Dunării. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

•

� 1 / < - 1 : - 1 6 0 : - barza neagra. Specie de pasaj cu efective reduse. Nu a fost

întâlnită in migratie pe amplasamentul studiat.

• � 1 @ : - 7 < ? 8 . 1 @ : - 7 < ? 8 .

- piciorong. Habitatele preferate ale speciei sunt mlaştinile, delte, eleştee, terenuri irigate etc. Specia se concentrează în parte sudică a ţării, populaţia cea mai mare cuibăreşte în Delta Dunării; poate folosi ostroavele ca loc de odihnă în migraţie. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul studiat.

• � : 9 1 : 5 5 7 8 . : 9 = 1 / 1 9 9 :

- codalb. In Romania este o specie sedentara. Iarna mai pot sosi unele exemplare nordice. În sit este menţionat cu un număr redus, de 10-20 indivizi, probabil în zone retrase, cu ochiuri de apă. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

•

4 5 / 8 0 � 1 0 < . 7 0 : : � < . 5 7 7 : - ciocintors. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi puţin

adânci. Specia la nivelul sitului este menţionată cu o populaţie nesemnificativă, cca 2-4 populaţii. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

• � 0 1 - 6 : 6 9 : 0 5 < 9 : – fluierar de mlastina. Specie destul de comună în mlaştinile cu

rogoz, pădurile umede de mesteacăn din regiunile montane de pe taiga etc. De obicei, cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

•

J 5 9 5 / : - 8 . < - < / 0 < 7 : 9 8 . – pelican comun. Vara pot fi găsiţi în principal în

regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Este menţionată ca specie de pasaj, dar al cărui culoar de migrare nu trece în zona studiată. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

•

J 5 9 5 / : - 8 . / 0 1 . ? 8 . – pelican cret. Iarna deseori se mută înspre zonele de coastă. Se

deosebeşte de pelicanul comun prin partea inferioară a aripii complet deschisă la culoare. Specie gregară ca şi pelicanul comun. Cuibăreşte în colonii mici. În sit



� � � � � � � � � � � � Oradea 35

este menţionat ca specie de pasaj cu un număr mic de indivizi (25-40). Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul studiat.

• � 0 > 5 : ? 8 0 ? 8 0 5 :

– starc rosu. Răspândit în Europa, în părţile vestice. În România specie destul de comuna în bălţile interioare şi în deltă, toamna migrând către părţile vestice ale Asiei şi Africa. Nu este întâlnit în zona de amplasament, preferând zone umede.

•

J 9 5 6 : > 1 . � : 9 / 1 - 5 9 9 8 . - tiganus. Specie intalnita in zone umede, in apropierea

lacurilor si baltilor intinse, putin adanci cu vegetatie densa. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

•

J 9 : 7 : 9 5 : 9 5 8 / < 0 < > 1 : - Semnalata pe lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi lacuri

cu stufăriş. La nivelul sitului Măcin-Niculiţel este menţionată ca specie de pasaj cu un număr mic de indivizi (30-50). În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

•

� 9 1 > < - 1 : . � = 0 1 > 8 .- chirighita cu obraz alb. Intalnita in mlastinile din sudul

Europei. In migratie sip e coastele marine. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

•

J 5 0 - 1 . : ? 1 � < 0 8 . – viespar. Specie intalnita in paduri izolate cu luminisuri si

poieni. Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului pe perioada migratiei.

• � - 7 8 . / : @ ? 5 . 7 0 1 .

– fasa de camp. Cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase cu vegetatie joasa. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

• � � 8 1 9 : ? < @ : 0 1 - :

– acvila tipatoare mica. Specie semnalata in Estul Europei in paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

• � � 8 1 9 : 5 9 1 : / : G

acvila de camp. Este o pasăre răpitoare distribuită prin Europa de est şi mare parte din Asia. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul studiat.

• � � 8 1 9 : / 0 � . : 5 7 < .

– acvila de munte. Pentru sit este menţionată ca fiind specie de pasaj cu un o populaţie foarte redusă în zona de protecţie şi relativ izolată. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

• � � 8 1 9 : / 9 : - 6 :

– acvila tupataore mare. Specie cu areal restrâns de răspândire, aproape exclusiv european. În prezent apare îndeosebi ca specie de pasaj, în trecut fiind clocitoare în sud-estul ţării. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul studiat.

•

� 1 0 / 8 . @ : / 0 < 8 0 8 . – eretele alb. Cuibăreşte rar în România, arealul lui de

răspândire fiind ţinuturile de stepă, smârcuri din sud-estul Europei, ca şi regiunile din Dobrogea. Toamna păsările migrează spre Europa de Sud, Africa, Asia. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

•

� 1 0 / 8 . : 5 0 8 6 1 - < . 8 . - erete de stuf. Larg raspandit. Intalnit in zone mlăştinoase cu

stufarisuri intinse. Nu s-a inregistrat in migratie în perimetrul studiat.



� � � � � � � � � � � � Oradea 36

• � : 9 / < ? 5 0 5 6 0 1 - 8 .

– soim calator. Specie cu o larga distributie. Vara intalnit in zone cu stancarii, iarna in zone umede. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

•

H 1 9 � 8 . @ 1 6 0 : - . – gaie neagra. Specie cu preferinte deosebite pentru vecinătatea

zonelor umede, unde prinde peşti, dar şi pentru regiuni urbane, unde se hrăneşte cu resturi şi hoituri. Adesea se strâng la un loc în număr mare. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

•

J : 9 : / 0 < / < 0 : � ? � 6 @ : 5 8 . – comoran mic. Identificat impreuna cu alte specii de

egrete si starci în stufărişuri întinse din SE Europei. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul studiat.

• � 6 0 5 7 7 : : 9 = : – egreta mare. Specie semnalata in zone umede cu intinderi mari de

stufarisuri in special în Delta Dunării. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din jurul Mării Mediterane. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

2.1.5. Evaluarea speciilor protejate de faună, care au constituit situl ROSPA0073 Măcin-Niculiţel şi efectele anticipate ale implementării planului

Efectul anticipat asupra populaţiei speciilor de păsări Specie /

nume popular Efectul anticipat asupra populaţiei speciei

Accipiter brevipes

Uliu cu picioare scurte

Date relevante despre specie. Este întâlnit în păduri de foioase cu rarişti şi luminişuri, arborete mici, în ţinuturi de câmpie şi dealuri joase.

Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II.

Factori limitativi. Presiunea antropică a avut în trecut efecte negative asupra stabilităţii perechilor cuibăritoare. În present, se poate afirma că populaţia din Dobrogea a acestei specii este stabilă (Munteanu, 2009).

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei:

� Pe toată durata realizării studiului asupra biodiversităţii din zona investigată, nu s-au observat indivizi de

� � � � � � � � � � � � � � �în perimetrul analizat sau zonele

limitrofe; � Ţinând cont că habitatul speciei include paduri mici si relativ rare din regiuni

deschise, nu excludem posibilitatea apariţiei accidentale a acestei specii în zona parcului eolian în căutare de hrană (lacuste, şopârle).

� Considerăm că datorită abundenţei habitatelor propice pentru procurarea hranei (suprafeţe stepice în alternanţă cu vegetaţiea arborescentă învecinată – păduri, culturi agricole), presupunând existenţa acestor habitate pe termen lung, prezenţa suficientă a hranei în zonă (reptile, insecte) şi luând în calcul şi caracteristicile biologice ale speciei (mobilitate, deplasare pe distanţe mari, rapiditate în zbor etc.), putem afirma că impactul produs asupra speciei nu va fi semnificativ în cazul implementării adecvate a măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 37

Specie / nume popular

Efectul anticipat asupra populaţiei speciei

Anthus campestris

Fâsă de câmp

Date relevante despre specie. Cuibăreşte în regiuni deschise, aride şi nisipoase cu vegetaţie joasă, pe alocuri cu tufe şi copaci mici, cum ar fi dunele de nisip, poieni. Este o specie specifică stepei continentale din Eurasia. Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II. Factori limitativi. Degradarea şi poluarea habitatelor, extinderea suprafeţelor cultivate, asanarea terenurilor virane, practicarea păşunatului. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Pe amplasamentul studiat nu au fost identificati indivizi ai acestei specii; � Nu excludem posibilitatea prezenţei speciei Anthus campestris în zona din

vecinătatea perimetrului parcului eolian, ce prezintă habitate favorabile speciei (zone de tranziţie între stepe, tufărişuri din partea estică şi nord-estică a amplasamentului şi terenuri agricole, din partea sudică şi vestică).

� Se anticipează un impact nesemnificativ asupra speciei urmare a realizării planului, prin respectarea măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.

Aquila clanga

Acvilă ţipătoare mare

Date relevante despre specie. Cuibăreşte foarte rar în NE Europei, în ţinuturi împădurite, adesea în apropierea lacurilor, râurilor, bălţilor. Nu sunt date actuale care să confirme cuibăritul acvilei ţipătoare mari în România. În perioadele de pasaj este observată, mai ales în Dobrogea (Munteanu, 2009). Statut. Specie critic periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Specie sensibilă la deranj repetat, nu tolerează prezenţa omului, totuşi păsările îşi păstrează cuibul în situaţia în care în vecinătate încep lucrări sau construcţii care produc zgomote. Alti factori perturbatori sunt: defrişarea pădurilor, distrugerea cuiburilor (Munteanu, 2009). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Specia nu a fost observata in zona amplasamentului în timpul observaţiilor

realizate în teren; � Deoarece nu există date actuale care să certifice cuibăritul acvilei ţipătoare mari în

România (Botnariuc, Tatole, 2005), este puţin probabilă prezenţa perechilor cuibăritoare a acvilei ţipătoare mari în zona amplasamentului. Specia poate fi identificată în zona perimetrului PUZ în perioadele migraţiilor de primăvara şi toamnă;

� Nu anticipăm nici un declin în populaţia acvilei ţipătoare mari, cauzat de implementarea planului.

Aquila heliaca

Acvila de câmp

Date relevante despre specie. Traieste pe dealuri si campii cu palcuri de copaci si paduri mici; local in paduri de la poalele muntilor. Cuibareste in copaci. Statut. Specie periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Tăierea arborilor mari solitar sau în pâlcuri pe întinsul câmpiilor, restrângerea resurselor trofice, prezenţa tot mai frecventă a omului în păduri şi pe câmpurile agricole (Munteanu, 2009). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Specia nu a fost identificată pe amplasament. � Nu excludem apariţii ocazionale a acvilei de câmp în zona amplasamentului din alte

zone ale ROSPA0073 Măcin-Niculiţel. � Presupunând existenţa habitatelor actuale pe termen lung, propice speciei, din situl

SPA Măcin-Niculiţel în general, nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra acvilei de câmp - Aquila heliaca, prin respectarea măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 38

Specie /


Aquila pomarina

Acvilă ţipătoare mică

Date relevante despre specie.Pasăre răpitoare, cuibăreşte în estul Europei în păduri de diferite tipuri, deseori în ţinuturi mlăştinoase. În România este oaspete de vară. Statut. Specie rară. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Presiunea antropică intensă, prin împuşcare, distrugerea cuiburilor, degradarea habitatelor de cuibărit (tăierea pădurilor, a arborilor mari, intoxicarea cu pesticide, reducerea resurselor trofice (Munteanu, 2009). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � În cursul evaluărilor realizate asupra biodiversităţii din perimetrul parcului

eolian nu s-au identificat indivizi ai acestei specii; � Este probabilă apariţia ocazională a păsărilor în timpul verii în zona direct afectată

de investiţie. Prezenţa habitatelor propice speciei (hrănire, cuibărit) pe o arie extinsă din zonă – SPA Măcin-Niculiţel, de asemenea luând în considerare şi existenţa acestor habitate pe termen lung, putem afirma că impactul produs asupra acvilei ţipătoare mici nu va fi semnificativ. Toate acestea în cazul implementării adecvate a măsurilor de diminuare a impactului.

Bubo bubo

Buha

Date relevante despre specie. Este o specie destul de rară, prezentă în regiuni montane sau stâncoase, împădurite sau neâmpădurite. Este sedentară şi cuibăreşte de obicei în scobiturile dintre stânci, uneori pe sol, lângă bolovani. În principal nocturnă. Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Convenţia de la Berna, Anexa II. Factori limitativi. Impactul antropic, împuşcarea păsărilor, întreţinerea în captivitate a păsărilor, coliziuni cu liniile electrice de înaltă tensiune s.a. (Botnariuc, Tatole, 2005, Munteanu, 2009). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Buha -

� � � � � � � �nu a fost identificată în timpul monitorizării biodiversităţii

amplasamentului planului; � Habitatul preferat speciei nu este prezent in zona potenţial afectată de

implementarea planului. Buha mare preferă păduri mature, dese situate cât mai departe de aşezările omeneşti. Ex. Habitatele cu vegetaţie forestieră (păduri de gorun şi amestec) situate în afara perimetrului analizat (partea de NV, V);

� Specificăm de asemenea că specia este dificil de observat în condiţii de teren. Aceasta are un mod de viaţă nocturn, e reprezentată prin puţine exemplare datorită vulnerabilităţii sale, distribuţia sa fiind condiţionată şi de insuficienţa habitatelor favorabile hrănirii şi cuibăritului etc.;

� Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea planului.

Buteo rufinus

Sorecar mare

Date relevante despre specie .Cuibăreşte în SE Europei în zone aride şi munţi stâncoşi. În România este specie de pasaj şi oaspete de vară. Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Existenţa populaţiei actuale din Dobrogea se datorează expansiunii spre nord a populaţiilor din sudul pen. Balcanice. Din contra, climatul cald care se înregistrează în ultimii ani favorizează prezenţa şi reproducerea şorecarului mare în Dobrogea. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � În cadrul observaţiilor efectuate în zona de studiu nu s-au observat exemplare

ale şorecarului mare - � � � � � � � � � � � �

; � Este posibil ca unele perechi ale acestei specii să cuibărească în alte zone din nordul

Dobrogei. Astfel, literatura de specialitate confimă găsirea de cuiburi ale şorecarului mare în Munţii Măcinului (Munteanu, 2009). Menţionăm că habitatul de cuibărit al speciei, reprezentat prin abrupturi stancoase, nu se regăseşte pe amplasamentul studiat;

� La fel, ca şi în cazul altor specii de păsări răpitoare, care nu au o prezenţă certă în zonă, nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei urmare a realizării investiţiei, în cazul implementării măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 39



Calandrella brachydactyla

Ciocārlia de stol

Date relevante despre specie. Cuibăreşte în sudul Europei în regiuni aride şi deschise. Este oaspete de vară. Este asemănătoare cu o ciocârlie mică de câmp de culoare deschisă, dar cu un corp proporţional mai masiv. Când cântă zboară pe direcţii nedefinite la mari înălţimi. Statut. Specie inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Deteriorarea habitatelor, limitarea bazei trofice, impactul antropic. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Nu s-a identificat prezenţa unor exemplare izolate sau/si a grupurilor de păsări

din specia � � � � � � � � � � � � � � � � � �

- ciocârlia de stol; � Habitatul preferat de această specie pentru cuibărit - zone nisipoase, deschise şi

aride, uneori şi zone cultivate de nisipuri şi mlaştini nu este prezent in zona potenţial afectată de implementarea planului. Nu anticipăm un efect semnificativ asupra acestei specii.

Ciconia ciconia

Barza albă

Date relevante despre specie. Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Exemplare ale berzei albe -

� � � � � � � � � � � � � �nu s-au observat în evaluările

asupra habitatelor, a speciilor de floră şi faună de pe amplasamentul planului; � Aria distribuţiei speciei în zonă (hrănire, cuibărit) nu include perimetrul

studiat. Specia este posibil să cuibărească în localităţile învecinate. � Habitatele existente pe amplasament nu sunt cele preferate de această specie.

Se anticipează un impact nesenmificativ asupra acestei specii ca urmare a dezvoltării planului.

Circaetus gallicus

Şerpar

Date relevante despre specie. Este o pasăre răpitoare care vânează în special şerpi şi alte reptile. Este foarte răspândit în Europa şi trăieşte în regiuni montane şi depresionare, având nevoie de spaţii deschise pentru a-şi găsi prada. Este oaspete de vară şi îşi petrece iarna în Africa subsahariană. Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Restrângerea habitatelor trofice, extinderea terenurilor arabile, păşunatul intensiv, exploatări forestiere ş.a. (Munteanu, 2009, Botnariuc, Tatole, 2005). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Şerparul -

� � � � � � � � � � � � � �– nu s-au identificat exemplare izolate ale acestei

specii în zona de amplasament. � În literatura de specialitate specia este citată în pădurile din Dobrogea (Darcozi,

Zeitz, 2000). � Fiind observat în perioada de reproducere în diferite puncte ale României, inclusiv

în Dobrogea (Munteanu, 2009, Botnariuc, Tatole, 2005), nu excludem posibilitatea apariţiilor accidentale ale indivizilor speciei în zona studiata. Se anticipează un impact nesemnificativ asupra speciei urmare a realizării planului, în cazul implementării adecvate a măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 40

Specie /


Circus aeruginosus

Eretele de stuf

Date relevante despre specie. Este o specie protejată, oaspete de vară, care cuibăreşte în stufărişurile întinse din zonele heleşteelor şi a mlaştinilor. Trăieşte prin preajma bălţilor, mai comun fiind în Delta Dunării. Un procent foarte semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta Dunării respectiv în zonele umede situate de-a lungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte doar localizat şi în număr redus. De asemenea fiind un prădător acoperă suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Situaţia populaţiilor de Circus aeruginosus este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (populaţie nesemnificativă). Statut. Specie inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Desecarea zonelor umede, restrângerea habitatelor trofice şi de cuibărit, impactul antropic. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � În cadrul studiilor realizate în zona amlasamentului planului nu s-au identificat

exemplare ale eretelui de stuf. � Habitatul preferat al speciei nu se regăseşte pe perimetrul studiat si a zonei limitrofe.

Nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei urmare a realizării planului. Circus cyaneus

Eretele vanat

Date relevante despre specie. Sunt vânători foarte agili, zburând la înălţime joasă deasupra pârloagelor. Apare doar în trecere prin ţara noastră; cloceşte în nordul Europei şi al Asiei, în locuri descoperite; iernează în sudul Europei, nord-estul şi nord-vestul Africii şi sud-vestul Asiei. Uneori se întâlneşte la noi şi iarna. Densitatea ereţilor a fost desemnată în număr mare. Fenomenul poate fi urmarea condiţiilor meteorologice severe, asemănătoare cu cele de iarnă. Statut. Specie inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Restrângerea suprafeţelor stepice, reducerea bazei de hrănire. Specia nu a fost semnalată în zona de amplasament. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Circus macrourus

Eretele alb

Date relevante despre specie. Cuibăreşte pe câmpii aride din Sud-Estul Europei, vizitează de asemenea terenurile mlăştinoase. Foarte asemănător cu eretele sur ca mod de zbor şi siluetă. Statut. Specie periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Deteriorarea şi dispariţia habitatelor nidicole ale speciei, extinderea culturilor agricole, adaptabilitatea redusă a speciei la alte habitate de cuibărit. Specia nu a fost semnalată în zona de amplasament. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Circus pygargus

Erete sur

Date relevante despre specie. Cuibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii tinere de conifere. Zbor vioi, elegant. Specie de pasaj şi rar oaspete de vară. Statut. Specie periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Factorii care afectează negativ populaţia de erete sur sunt: înlocuirea culturilor mozaicate cu monoculturi întinse, tratamentele cu pesticide şi folosirea utilajelor mecanizate. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiilor speciilor de ereţi: � Speciile de ereţi:

� � � � � � � � � � � �- eretele vânăt, s-a identificat in zbor in

perimetrul parcului eolian; � � � � � � � � � � � �

- eretele alb şi � � � � � � � � � � � �

- eretele sur nu au fost observati pe amplasament;

� Pentru ereţi, având în vedere abundenţa habitatelor favorabile pentru hrănire, presupunând existenţa acestora pe termen lung, de asemenea şi desfăşurarea cu succes a migraţiei de primăvară şi toamnă a speciilor, nu anticipăm un efect negativ semnificativ ca rezultat al realizării investiţiei, în cazul implementării măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 41



Coracias garrulus

Dumbrăveanca

Date relevante despre specie: este o specie destul de rară, răspândită în Sudul şi Estul Europei, în regiuni deschise cu copaci mari scorburoşi. De multe ori pot fi observate odihnindu-se pe liniile electrice de joasă tensiune. Statut. Specie inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Degradarea habitatelor, reducerea bazei de hrănire, vânătoarea. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Cercetările realizate în teren au identificat prezenţa acestei specii în

vecinatatea perimetrul studiat; � Habitatul specific speciei nu este prezent in zona potenţial afectată de plan.

Dumbrăveanca este întâlnită în păduri, liziere, preferă copaci bătrâni scorburoşi. Ex. Sectoarele cu vegetaţie forestieră din partea nordică şi nord-vestica a amplasamentului. Nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra acestei specii urmare a realizării planului.

Dendrocopos medius

Ciocanitoarea de stejar

Date relevante despre specie. Cuibăreşte în centrul şi sudul Europei în pădurile mature cu frunze căzătoare, în special în cele de stejar şi carpen. Statut. Specie cu stare de conservare favorabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II. Factori limitativi. Deteriorarea habitatelor nidicole ale speciei, defrişarea pădurilor de stejar cu arbori bătrâni, scorburoşi, adaptabilitatea redusă a speciei la alte habitate de cuibărit.

Dryocopus martius

Ciocănitoare neagră

Date relevante despre specie.Este cea mai mare ciocănitoare de la noi, având talia unei ciori. Este o pasăre de culoare neagră cu o pată roşie pe creştet. Se hrăneşte cu larve de coleoptere, diptere, furnici, omizi. Trăieşte în pădurile de conifere şi mixte din Carpaţi, în Meridionali şi în pădurile de foioase, precum şi în pădurile din Munţii Măcinului. Statut. Specie cu stare de conservare favorabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna Anexa II. Factori limitativi. Deteriorarea habitatelor trofice şi de cuibărit, defrişări forestiere, extragerea din pădure a arborilor putrezi. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiilor speciilor de ciocănitori: � Studiul realizat asupra elementelor de biodiversitate din perimetrul analizat

au identificat prezenţa speciilor de ciocănitori in afara zonei cercetate; � Habitatul caracteristic speciilor de ciocănitori nu este prezent in zona potenţial

afectată de implementarea planului. Ciocănitorile populează pădurile întinse, lizierele, preferând pentru hrănire arbori scorburoşi, putreziti, buturugi la baza solului etc., iar pentru cuibărit aleg copaci de esenţe lemnoase moi, deseori localizându-şi scorburile în arbori putreziţi sau afectaţi de insecte xilofage. Ex. Sectoarele silvice amplasate în vecinătatea nordică şi nord-vestica a perimetrului amplasamentului. Nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra acestei specii urmare a realizării planului, în cazul implementării măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.

Falco cherrug

Soim dunarean

Date relevante despre specie. oaspete de vară, care populează mai ales ţinuturile de stepă, adesea cuibărind în colonii de stârci. Se hrăneşte în principal cu popândăi dar şi cu păsări. Este o specie critic periclitată şi în prezent în România este posibil să mai cuibărească numai 2 – 6 perechi. În Europa cuibăresc cca 350 - 500 de perechi (Ucraina 120 – 150 perechi, Ungaria 80 perechi etc.). Statut. Specie periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Deranjarea cuiburilor de către oameni, distrugerea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a pulior, restrângerea habitatelor speciei, vânătoarea.

Falco peregrinus

Soimul calator

Date relevante despre specie. specie care preferă habitatele situate pe versanţi montani şi văile râurilor, iar în ultimul timp au fost citate deseori şi în apropierea aşezărilor umane Statut. Specie periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Folosirea în practica agricolă a pesticidelor, colectarea de ouă, capturarea păsărilor pentru dresaj, restrângerea habitatelor speciei.



� � � � � � � � � � � � Oradea 42



Falco vespertinus

Vânturel de seară

Date relevante despre specie. răpitoare tipică de stepă şi silvostepă, preferă terenurile deschise, cu pâlcuri de copaci pentru cuibărit. În general cuibăreşte în regiunea de şes, evită munţii şi pădurile închise, rareori este prezent la altitudini mai mari de 300 m. Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi părăsite de ciori. Se hrăneşte cu insecte şi rozătoare mici, pe care le vânează pe câmpii şi terenuri cultivate. Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Reducerea ofertei de hrană, defrişarea copacilor şi arboretelor din câmpii, tăierea copacilor arborilor cu cuiburi de ciori din lungul şoselelor, braconajul. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiilor speciilor de soimi: � În cadrul studiilor de biodiversitate realizate pe perimetrul amlasamentului nu

s-au observat specii de şoimi desemnati pentru situl SPA Macin –Niculitel; � Nu au fost identificate perechi cuibăritoare de şoimi în imediata vecinătate a

perimetrului analizat; � La fel ca şi în cazul altor specii de păsări răpitoare, ţinem să subliniem în cazul

speciilor de şoimi aspectele legate de: - abundenţa habitatelor din zonă, favorabile procurării prăzii (terenuri cu vegetaţie stepică, ce alternează cu pâlcuri de arbuşti, păduri, culturi agricole etc.); - existenţa acestor habitate pe o perioadă lungă de timp; - prezenţa unei baze trofice diverse (specii de păsări, reptile, insecte); - biologia speciilor de şoimi (mobilitate sporită, zboruri rapide pe distanţe mari, vedere bună, cioc, ghiare putenice etc.). Cumulul acestor factori de mediu permite speciilor de şoimi supravieţuirea cu succes în condiţii noi de mediu, legate de modificările de habitat. Asadar, putem susţine că impactul produs asupra speciilor de şoimi va fi nesemnificativ în condiţiile realizării investiţiei, prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului.

Ficedula parva

Muscarul mic

Date relevante despre specie. cuibăreşte în pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie abundentă, umbroase, cu subarboret des. Preferă zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor, de cele mai multe ori fiind întâlnit în apropierea pâraielor sau a izvoarelor. Statut. Specie cu stare de conservare favorabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Restrângerea habitatelor de cuibărit, defrişări de pădure, deranjul, prezenţa răpitorilor. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � În cursul evaluărilor realizate asupra biodiversităţii din zona amplasamentului

nu s-au observat indivizi a muscarului mic; � Habitatul specific speciei nu este prezent in zona potenţial afectată de

implementarea planului; � Deoarece specia preferă zonele cu vegetaţie arborescentă (păduri de foioase din

afara amplasamentului), iar zona parcului prezintă un covor vegetal preponderent ierbos, considerăm că impactul produs de investiţie asupra populaţiei speciei nu va fi semnificativ.

Haliaeetus albicilla

Codalbul

Date relevante despre specie. Cuibăreşte rar în regiunile de coastă, lacustre şi riverane bogate în peşte. Îşi face un cuib enorm de crengi, construit pe stânci şi în copaci mari. Puţin activ, îsi petrece mult timp stând în copaci şi privind împrejur. Pe vreme bună zboară la mari înalţimi. Se hrăneşte cu peşte şi păsări acvatice, adesea şi hoituri. Adultul are coada albă, cioc masiv şi galben, cap, gât şi piept maro deschis. Statut. Specie critic periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Utilizarea în agricultură a pesticidelor, înlocuirea vegetaţiei lemnoase natural de luncă cu plantaţii de plopi hibrizi, rata reproductivă scăzută, rata sporită a mortalităţii puilor, coliziuni cu liniile electrice de înaltă tensiune (Munteanu, 2009). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Pe perimetrul studiat nu au fost identificati indivizi de codalb; � Habitatul caracteristic acestei specii nu se regăseşte pe amplasamentul

investiţiei. Specia poate fi întâlnită în zone umede întinse (râuri, lacuri, bălţi), păduri de luncă şi zăvoaie cu copaci mari şi bătrâni etc. Nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra speciei ca rezultat al implementării planului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 43



Hieraaetus pennatus

Acvila mica

Date relevante despre specie. este un oaspete de vară relativ frecvent în pădurile de foioase. Cea mai mică acvilă europeană, cât un şorecar. Întâlnită în păduri cu copaci cu frunze căzătoare, cu luminişuri şi poieni, de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie. Stă nemişcată în aer pe durate lungi, fără să bată din aripi, apoi plonjează spre sol cu aripile strânse, cu o viteză incredibilă. Statut. Specie critic periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Presiunea antropică, degradarea habitatelor, vânătoare (Munteanu, 2009). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Specia a fost observată in afara perimetrului studiat, in partea vestica, sud-

vestica, la hotar cu terenurile agricole; � Habitatele existente pe amplasament nu sunt cele preferate de această specie.

Preferă păduri de luncă, arborete bogate din zonele de câmpie sau de deal, cu copaci mari şi coroane bogate. Ex. păduri din afara amplasamentului. Se anticipează un impact nesemnificativ asupra acestei specii ca urmare a dezvoltării planului, în cazul implementării adecvate a măsurilor de diminuare a impactului.

Lullula arborea

Ciocarlie de padure

Date relevante despre specie. populează zone deschise cu arbuşti şi arbori rari, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Oaspete de vară, cuibăreşte pe liziere şi în arbori. Statut. Specie cu stare de conservare favorabilă. Convenţia de la Berna, Anexa II. Factori limitativi. Restrângerea habitatelor de cuibărit, tăierea pădurilor, deranjul, rapitori. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Studiul realizat asupra elementelor de biodiversitate din perimetrul analizat

nu a identificat prezenţa unor exemplare izolate sau/si a grupurilor de păsări din specia � � � � � � � � �

– ciocârlia de pădure; � Habitatul preferat de această specie pentru cuibărit nu este prezent in zona

potenţial afectată de implementarea planului. Nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra acestei specii.

Milvus migrans

Gaie neagra

Date relevante despre specie. Specia are preferinţa deosebită pentru vecinatatea zonelor umede, unde prinde pesti, dar si pentru regiuni urbane, unde se hraneste cu resturi si hoituri. Adesea se strang la un loc in numar mare. Uneori cuibareste in colonii. Cuibul şi-l construieşte în arbori înalţi, adesea lângă ape. Este oaspete de vară. Statut. Specie critic periclitată. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Regularizarea cursurilor de apă, tăierea pădurilor de luncă, deteriorarea habitatului nidicol (Munteanu, 2009). Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � În timpul studiului nu a fost observată specia pe amplasamentul analizat; � In prezent gaia neagră - Milvus migrans este o specie rar cuibăritoare în România

(Mureş, Crişuri, Târnave, Prut, Dunăre, Delta Dunării). Este observată în număr mai mare în pasaj, inclusiv în Dobrogea (Botnariuc, Tatole, 2005, Munteanu, 2009), fapt ce nu exclude posibilitatea apariţiei ocazionale a păsărilor în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

� Specificăm, că habitatele existente pe amplasament nu sunt cele preferate de această specie. Nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizării planului, prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului.



� � � � � � � � � � � � Oradea 44



Oenanthe pleschanka

Pietrar negru

Date relevante despre specie. Este răspândită din estul Pensinsulei Balcanice şi Dobrogea, spre răsărit, peste Ucraina, sudul Rusiei şi Kazakhstan, până în sudul Siberiei, Mongolia, China de nord, spre sud până în Munţii Pamir şi Tian-Şan. Ca biotopuri preferă stepa, în locuri unde există stânci sau pietre, râpe, faleze, carieră de piatră, terasamente, ruine, maluri înalte abrupte (stâncoase sau lutoase). Adesea stă pe un suport înalt (copaci, sârme de telegraf) de unde coboară în zbor pe sol pentru a prinde insecte. Este oaspete de vară în lunile aprilie – noiembrie. Cuibul este aşezat cu precădere în malurile înalte şi surpături de teren. Reproducerea are loc în lunile mai – iulie. Statut. Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II. Factori limitativi. Presiunea antropică, utilizarea insecticidelor, concurenţa interspecifică cu alte specii de pietrari. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Specia nu a fost identificată pe amplasament nici în migraţie şi nici la cuibărit. � Habitatul specific speciei nu este prezent in zona potenţial afectată de

implementarea planului. � Consideram că impactul produs asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a

realizării investiţiei, prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului. Sylvia nisoria

Silvie porumbaca

Date relevante despre specie. cuibăreşte relativ rar în regiuni deschise cu tufărişuri, cu copaci izolaţi sau în luminişuri cu tufişuri, adesea în aceleaşi terenuri ca si sfrânciocul roşiatic. Este oaspete de vară. Statut. Specie cu stare de conservare favorabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Factori limitativi. Presiunea antropică, deteriorarea habitatelor nidicole ale speciei, defrişări silvice. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: � Specia nu a fost observată în vecinătatea perimetrului analizat. Nu s-au

identificat cuiburi pe amplasamentul parcului eolian; � Se anticipează un impact nesemnificativ asupra acestei specii, în cazul

implementării măsurilor de diminuare a impactului. Anser erythropus

Gârliţa mare

Date relevante despre specie. Este menţionată ca specie de pasaj extrem de rar întâlnită în zonă, situaţia populaţiei notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că specia este nesemnificativă la nivelul sitului şi cu o stare de conservare bună (B).

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Se mentionează în unele studii că de multe ori gâştele zboară la înălţimi de până la 10-20 m, în acest caz ele trecând practic pe sub palele turbinei, în eventualitatea trecerii în zonă. Durata de zbor a gâştelor sălbatice când pleacă dimineaţa de la locurile de înoptare (parte de vest a locaţiei) spre locurile de hrănire este în jur de 60 – 90 min, iar seara întoarcerea poate avea loc în doar jumatate de oră după apusul soarelui (Weber, P., 2000). În Dobrogea, vântul este puternic şi are o durată mare. Vânturile predominante sunt din nord. In aceste zile cu vânt puternic gâştele sălbatice preferă trasee de zbor şi locaţii de hrănire la adăpost de vânt. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Ardea purpurea

Stârc roşu

Date relevante despre specie. Răspândit în Europa, în părţile vestice. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în bălţile interioare şi în deltă, toamna migrând către părţile vestice ale Asiei şi Africa. Cu toate acestea este o specie ameninţată pe scară globală. Cuibăreşte în stufărişuri, preferând coloniile mici, împreună cu alţi stârci. Femela depune între 3-6 ouă albastre în lunile aprilie-mai, iar incubaţia durează între 26 - 28 de zile.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Nu este întâlnit în zona de amplasament, preferând locuri retrase cu ochiuri de apă, aflate în partea nord şi sud faţă de amplasament, astfel impactul este neutru. Amplasamentul turbinelor eoliene nu este situat într-un loc de hrănire al speciei şi nici de migraţie, acestea având traseu de-a lungul zonelor de apă. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona perimetrului studiat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.



� � � � � � � � � � � � Oradea 45



Burhinus oedicnemus

Pasărea ogorului

Date relevante despre specie. La noi este oaspete de vară care cuibăreşte mai ales în Dobrogea, în zone de nisipuri. Este o specie destul de rară. În situl Măcin-Niculiţel este menţionată cu o stare de conservare bună (B). Nu a fost întâlnită în teren.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: neutru. Este puţin probabil a fi întâlnită în zona de deal a amplasamentului deoarece aici nu există habitate preferate de această specie. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona studiată. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Chlidonias hybridus

Chirighiţa cu obraz alb

Date relevante despre specie. Cuibăreşte în colonii, pe lacuri, mlaştini şi braţurile moarte ale râurilor predominant în zona de stepă şi mediteraniană. Are nevoie de apă curată stătătoare sau încet curgătoare, bogată în vegetaţie flotantă. În migraţie poate fi întâlnită aproape oriunde lângă corpuri de ape mai mari, râuri, lacuri şi pe litoral. Este prezentă în număr relativ mare în zonele umede din valea Dunării şi în Delta Dunării. Cuibăreşte în număr mic pe eleştele mai mari din ţară şi în lagunele din Dobrogea. În acest sit specia respectivă nu cuibăreşte, dar folosesc această zonă pentru migraţie, pentru a poposi în zona deltei şi a mării.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: habitatele din zona adiacentă proiectului nu sunt propice speciei respective. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona perimetrului studiat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Egretta alba

Egreta mică

Date relevante despre specie. Este pasăre rară cuibărind în special în Delta Dunării, în colonii mixte, îndeosebi în sălciile pitice, presărate în masa stufului. Cele 3-5 ouă verzui-albăstrui sunt clocite începând din lunile aprilie-mai. În prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om pentru penele ei ornamentale. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din jurul Mării Mediterane. Este menţionată în Convenţia Berna Anexa II. Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă la nivel naţional, având o stare bună de conservare (B).

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Amplasamentul parcului eolian şi vecinătăţile acestuia nu oferă condiţii prielnice pentru această specie. Menţionăm că specia nu a fost semnalată pe perimetrul studiat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Emberiza hortulana

Presura de grădină

Date relevante despre specie. Este răspândită în Europa şi vestul Asiei, iar toamna migrează în Africa şi se reîntoarce la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. În acest sit se află un număr de 250-400 perechi, cu populaţii ce preferă regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Unii masculi sunt poligami. In afara perioadei de cuibărit sunt întâlnite în stoluri.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Nu a fost întâlnită în zona de studiu. Activitatea desfăşurată nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în sit, starea de conservare a speciei este foarte bună. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona studită. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Falco columbarius

Şoimul de iarnă

Date relevante despre specie. Este o specie care iernează în sit cu o populaţie de 30-50 indivizi, situaţia la nivel de populaţie fiind notată cu”C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Starea de conservare este bună.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Ca efect menţionăm acelaşi ca în cazul tuturor speciilor de răpitoare din zonă. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în perimetrul studiat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.



� � � � � � � � � � � � Oradea 46

Specie /


Grus grus

Cocorul

Date relevante despre specie. Este o pasăre migratoare. În România trăiesc două specii, „Cocorul mare” (Grus grus) (114 cm), care cuibăreşte în Delta Dunării şi „Cocorul mic” (Anthrpodes virgo), care atinge 96 de cm înălţime şi poate fi văzut rar deoarece este numai în trecere, cuibărind în Asia Centrală şi iernând în delta Nilului. Hrana de bază a păsărilor constă din insecte, unele seminţe, viermi şi moluşte. În sit este menţionat cu un număr foarte redus de indivizi (1-5), cu o conservare bună “B”.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Nu a fost observat în zona adiacentă studiului. Efect neutru datorită faptului că este o specie iubitoare de zone umede. Menţionăm că specia nu a fost identificată pe perimetrul parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Gyps fulvus

Vulturul pleşuv sur

Date relevante despre specie. Cel mai probabil aceşti vulturi pot fi văzuţi în zone deschise de câmpie care au şi stânci în apropiere, folosite ca locuri de cuibărit şi culcuş. Cuibăresc în colonii care se ştie că sunt compuse din 150 perechi. Ca habitat preferat sunt zonele muntoase. În sit este menţionat cu 1-2 indivizi ca specie de pasaj cu o populaţie nesemnificativă „D”.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Efect neutru datorită slabei posibilităţi de a exista în zona de impact. Menţionăm că specia nu a fost observată pe amplasament. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Himantopus himantopus

Piciorong

Date relevante despre specie. Preferă climatul cald, este răspândit în regiunea Mediterană şi zonele mai calde ale Eurasiei cu climat temperat, dar poate fi întâlnit şi în zone cu vegetaţie de stepă şi deşert. Evită climatul rece şi ploios, dar toleră bine vântul puternic. Preferă zonele de şes, apele puţin adânci stătătoare sau lin curgătoare cu productivitate mare, bogate în nevertebrate. Habitatele preferate sunt lagunele, mlaştinile, delte, estuare, eleştee, terenuri irigate (de exemplu, de orez) etc. Specia se concentrează în parte sudică a ţării, populaţia cea mai mare cuibăreşte în Delta Dunării; poate folosi ostroavele ca loc de odihnă în migraţie.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Efectul estimat asupra populaţiei este unul neutru deoarece specia nu cuibăreşte în zona învecinată a amplasamentului. Menţionăm că specia nu a fost identificata pe perimetrul analizat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Lanius collurio

Sfrâncioc roşiatic

Date relevante despre specie. Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în luminişuri. Se distribuie destul de rar în zonele cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti. Populaţia din România este estimată între 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă. Habitatul preferat în zona potenţial afectată sunt terenurile agricole cu vegetaţie naturală. Presupunând supravieţuirea habitatelor actuale (fără fragmentare datorită activităţilor agricole din zonă) nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra populaţiei. Este menţionată în Convenţia Berna Anexa II. A338 Lanius collurio în zona ROSPA Măcin-Niculiţel ca specie prezentă „P”, cu stare de conservare bună (B).

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Menţionăm că specia nu a fost semnalată în perimetrul studiat. Exemplare izolate identificate in afara acestuia, la hotar cu terenurile agricole. Nu se impun măsuri speciale de conservare.



� � � � � � � � � � � � Oradea 47

Specie /


Neophron percnopterus

Hoitar

Date relevante despre specie. Are dimensiuni mici, cu o arie largă de răspândire, putând fi întâlnit atât în sud-vestul Europei, cât şi în nordul Africii şi în sudul Asiei. Atât femelele cât şi masculii participă la construirea cuibului, plasat în locuri inaccesibile, din zonele stâncoase. La sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie, femela depune două ouă, la un interval de câteva zile între ele. Se hrănesc cu hoituri sau cu mamifere de dimensiuni mici. Nu a fost întâlnit în timpul deplasărilor efectuate în teren. La nivelul sitului este menţionată cu un număr extrem de mic de indivizi, cu o populaţie nesemnificativă. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Preconizăm un efect neutru datorită faptului că în zona de amplasament nu există habitate preferate. Puţin probabil a fi întâlnit în sit. Menţionăm că specia nu a fost observată pe amplasament. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Nycticorax nycticorax

Stârc de noapte

Date relevante despre specie. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. De multe ori este prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti mici, insecte, broscuţe. În migraţie de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole. Este prezent în apropierea bălţilor, râurilor mai mari. Cuibăreşte în număr mare dealungul Dunării şi în Delta Dunării. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Nu au fost observate exemplare în timpul studiului. Menţionăm că specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Pandion haliaetus

Uligan pescar

Date relevante despre specie. Este o specie rară, menţionată în Anexa II Berna şi Bonn, precum şi în lista roşie a RBDD. Nu a fost observată în zona de interes. Zboară pe loc la înălţimi mari deasupra solului, căutându-şi prada (în aşa-numitul zbor staţionar). Este menţionat cu un număr mic de indivizi la nivelul sitului (6-12). Fiind o specie care îşi procură hrana din terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată, este posibil a fi în zona de sud-est faţă de zona studiată. Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona amplasamentului propus pentru implementarea planului. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Pelecanus crispus

Pelicanul creţ

Date relevante despre specie. Cuibăreşte rar în regiunile mlăştinoase şi lacustre din SE Europei. La ora actuală numărul lor nu depăşeste probabil 500 de perechi clocitoare în Europa. Iarna deseori se mută înspre zonele de coastă. Se deosebeşte de pelicanul comun prin partea inferioară a aripii complet deschisă la culoare. Specie gregară ca şi pelicanul comun. Cuibăreşte în colonii mici. În sit este menţionat ca specie de pasaj cu un număr mic de indivizi (25-40), cu o populaţie nesemnificativă (D).

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Impact neutru deoarece amplasamentul zonei studiate nu se află în aria de migraţie directă a speciei. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Pelecanus onocrotalus

Pelican comun

Date relevante despre specie. Specie rară al cărei număr este în scădere. In Europa probabil 3.500 de perechi clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal în regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Cloceşte în colonii în Delta Dunării, pe 'insulele' de plaur din zonele greu accesibile ale împărăţiei stufului, sosind încă de la începutul lunii martie. Cuiburile sunt foarte apropiate între ele. Incubaţia durează peste o lună (32-34 de zile) fiind asigurată de ambii parteneri, cu schimbul. Toamna părăseşte ţinuturile noastre plecând să ierneze în Delta Nilului, Regiunea Golfului ori pe coastele asiatice pînă în India.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Este menţionată ca specie de pasaj dar al cărui culoar de migrare nu trece în zona studiată; precizată ca specie cu o populaţie nesemnificativă “D”. Menţionăm că specia nu a fost identificata in zona studiata. Nu se impun măsuri speciale de conservare.



� � � � � � � � � � � � Oradea 48



Phalacrocorax pygmeus

Cormoran mic

Date relevante despre specie. Cuibăreşte local în SE Europei, în colonii, în arbusti pe lângă lacuri şi rauri, unde se află stufărişuri întinse (deseori împreuna cu egrete şi stârci). Este întâlnit numai ca pasăre de vară, cuibărind îndeosebi în Delta Dunării, în sălciile pitice din marile întinderi ale stufărişurilor. Cuiburile pot fi foarte apropiate unul de altul întîlnindu-se câte 12-14 într-o singură salcie pitică. Cele 4-5 ouă puse în mai-iunie sunt clocite timp de 27-28 de zile. Toamna, cormoranul mic se retrage spre locurile de iernare din sudul Mării Negre şi nord-vestul Mării Mediterane.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: În perimetrul străbătut pentru observare, nu am întâlnit această specie. Anticipăm un efect neutru asupra acestei specii deoarece habitatul preferat al specie nu este întâlnit în vecinătatea amplasamentului. Menţionăm că specia nu a fost observata pe perimetrul PUZ. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Platalea leucorodia

Lopătar

Date relevante despre specie. Pasăre rară cu răspândire discontinuă, pe lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş. Cuibăreşte în colonii în stufărişuri, mai rar în copaci sau arbuşti. În teren se deosebeşte de egrete prin ciocul lat şi foarte lung, şi prin faptul ca în zbor îşi ţine gâtul întins. Este menţionată ca specie cu stare de conservare nefavorabilă a cărei populaţie globală, mai mult de 50%, este concentrată în Europa; este o specie periclitată, menţionată în Anexa II Convenţia de la Berna.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Nu a fost observată în aria studiată. La nivelul sitului Măcin-Niculiţel este menţionată ca specie de pasaj cu un număr mic de indivizi (30-50). Anticipăm un impact neutru datorită lipsei habitatelor preferate în zona adiacentă desfăşurării activităţii. Menţionăm că specia nu s-a identificat in perimetrul studiat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Recurvirostra avosetta

Cioc întors

Date relevante despre specie. Specie mediteraneană- cuibăreşte în perioada aprilie-octombrie; la nivelul sitului este menţionată cu o populaţie nesemnificativă, respectiv 2-4 populaţii.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi puţin adânci, din care cauză nu este întâlnită în zona de amplasament. Impact neutru. Menţionăm că specia nu a fost semnalată în zona de amplasament. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Tringa glareola

Fluierar de mlaştină

Date relevante despre specie. Este o specie nordică destul de comună în mlaştini şi cu rogoz, de asemenea în pădurile umede de mesteacăn din regiunile montane de pe taiga. De obici, cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici. Nu este o specie cuibăritoare în România.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Menţionăm că specia nu a fost semnalată pe perimetrul PUZ studiat. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

2.1.6. Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0201 - PODIŞUL NORD DOBROGEAN

Situl de Importanţă Comunitară – Podişul Nord Dobrogean are suprafaţa de 87.229 ha, fiind situat integral în judeţul Tulcea (RO025), din care 12% pe teritoriul localităţii Frecăţei (fig. 3).

Coordonatele sitului sunt: N 44° 58' 20'' şi E 28° 30' 11''. Aria protejată menţionată este situată în regiunea biogeografică-Stepică.



� � � � � � � � � � � � Oradea 49

Tipurile de habitate prezente în situl Podişul Nord Dobrogean sunt prezentate în tabelul de mai jos, aşa cum sunt menţionate în OM 1964/2007.

Tipurile de habitate prezente în situl ROSCI0201

Elemente privind evaluarea sitului Cod

habitat Denumire habitat Suprafaţa

ocupată %

Reprezentativitate Suprafaţa relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

8230

Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase

1 B A B B

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice

2 A A B B

91X0 Păduri dobrogene de fag

0,01 B A B B

62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

0,001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

17,1 A A B A

91I0* Vegetaţie de silvostepăeurosiberiană cu Quercus spp.

2,25 A B A A

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

24,7 A B B A

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

23,6 A B B A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

0,02 C C B C

Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania, semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele: pentru coloana REPREZENTATIVITATE (Reprez.)

A. vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare, condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici;

B. nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea ariei naturale de distribuţie), sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii;

C. la fel ca B, dar mai accentuat D. vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, şi în plus din cauza existenţei abundente a unor specii

alogene invazive si expansive şi a altor influenţe negative care conturbă structura şi funcţia ecosistemului. pentru coloana SUPRAFAŢA RELATIVĂ (Supr. Rel.)

A. excelent (starea optimă din punctul de vedere al conservării naturii; corespunde stării optime de conservare a naturii; corespunde descrierii iniţiale în timp ce ia în considerare nivelul actual de reprezentativitate;

B. bun (satisfăcător); C. impropriu (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu).

pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.) A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a populaţiei sau o densitate mare de

specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri remarcabile pentru anumite specii; B. parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului,

sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut (ex. Habitate de pajişti);

C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă. pentru coloana EVALUAREA GLOBALĂ (global) Ar trebui să varieze nu mai mult de un grad +/- faţă de starea de conservare. Dacă valoarea stării de conservare este C, evaluarea globală nu poate fi A. Evaluarea globală poate fi propusă de APM, dar valorile trebuie revizuite la nivel central.



� � � � � � � � � � � � Oradea 50



� � � � � � � � � � � � Oradea 51

Fig. 3. Harta ROSCI 0201 Podişul Nord Dobrogean (Formularul standard Natura 2000)



� � � � � � � � � � � � Oradea 52

Speciile de interes comunitar prezente în situl Podişul Nord Dobrogean sunt prezentate în tabelul de mai jos, aşa cum sunt menţionate în OM 1964/2007.

Speciile de mamifere, amfibieni şi reptile, nevertebrate şi plante de interes comunitar din situl ROSCI0201

Elemente privind evaluarea sitului

Codul speciei

Denumirea speciei Rezidenţa Populaţia in sit

Stare de conservare

Izolare Evaluare globală

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B 1335 Spermophilus citellus RC A A C A 2021 Sicista subtilis P B B A B 2609 Mesocricetus newtoni R A B A B 2633 Mustela eversmannii V A B B B 2635 Vormela peregusna V A B B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina P D 1219 Testudo graeca RC A B B A 1279 Elaphe quatorlineata V B B A B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1088 Cerambyx cerdo P B B C B 1089 Morimus funereus P A B C B 1060 Lycaena dispar RC B B C B 4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2125 Potentilla emilii-popii P? 2253 Centaurea jankae P? 2079 Moehringia jankae V A A A A 2236 Campanula romanica R A A A A 2327 Himantoglossum caprinum R A B C B

Notă: În tabel, semnificaţia abrevierilor din coloana Rezidenţa este următoarea: R - specie rară; V - specie foarte rară; C - specie comună; P - semnifică prezenţa speciei.

Situl ROSCI0201 cuprinde şi alte specii importante de floră şi faună. În tabelul următor prezentăm denumirile speciilor precum şi date privind populaţiile acestora în sit şi motivul pentru care fiecare specie a fost inclusă în listă, respectiv – A. Lista Roşie de date naţionale; C. Convenţii internaţionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind biodiversitatea).

Specii importante de floră şi faună din situl ROSCI0201

Cat. Denumirea speciei

Date privind populaţia

Motivul înscrierii



Motivul înscrierii

P Achillea clypeolata R A P Achillea ochroleuca R A P Agropyron cristatum

subsp. brandzae P C

P Anacamptis piramidalis R A

P Asparagus verticilatus C A P Asphodeline lutea V A P Astragalus ponticus R A P Asyneuma anthericoides V A P Celtis glabrata V A P Cephalantera rubra R A

P Corydalis solida subsp. slivenensis

C A P Crocus chrysanthus

R A

P Crocus flavus R A P Dianthus nardiformis R C

P Fritillaria orientalis V A P Gagea bulbifera V A



� � � � � � � � � � � � Oradea 53



Motivul înscrierii



Motivul înscrierii

P Gagea szovitsii R A P Galanthus plicatus R A P Globularia bisnagarica V A P Goniolomon collinum R A

P Gymnospermium altaicum

R A P Himantoglossum

hircinum V A

P Lactuca viminea R A P Lathyrus pannonicus R A P Limodorum abortivum

V A P Lunaria annua subsp.

pachyriza V A

P Mercurialis ovata C A P Muscari neglectum C A P Myrroides nodosa

C A P Nectaroscordum siculum

subsp. bulgaricum C A

P Neottia nidus-avis V A P Ononis pusilla R A P Orchis morio

R A P Ornithogalum

amphibolum R A

P Paeonia peregrina C A P Paeonia tenuifolia V A P Paliurus spina-christi V A P Paronychia cephalotes R A

P Pimpinella tragium subsp. litophilla

C A P Piptatherum virescens

C A

P Platanthera chloranta R A P Rumex tuberosus C A

P Salvia aethiopis R A P Satureja coerulea R A P Scorzonera mollis R A P Scutellaria orientalis R A P Silene compacta R A P Spiraea hypericifolia R A

P Stachys angustifolia R A P Tanacetum millefolium C A P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A

Alte caracteristici ale sitului

În situl ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean sunt întâlnite cinci tipuri de clase de habitate.

Clasele de habitate din situl ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean

Clasa de habitate Cod Extinderea (ha)

Pajişti naturale, stepe N09 6 – 321

Culturi (teren arabil) N12 5 – 211, 213

Păşuni N14 10 – 231

Păduri de foioase N16 71 – 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie) N26 8 – 324

Calitate şi importanţă: La nivel naţional (după toate probabilităţile şi la scară europeană) situl este cel mai întins şi reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în proporţie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepă (24807ha-27,85%).



� � � � � � � � � � � � Oradea 54

Este important de subliniat că situl conservă fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologică iniţială a majorităţii asociaţiilor forestiere şi a numeroase asociaţii de pajişti şi tufărişuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Doniţă, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importantă din punct de vedere ştiinţific.

Habitatul 62CO* - Stepe ponto-sarmatice este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepică în care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la acesta. Vulnerabilitate: Cele mai mari ameninţări în ceea ce priveşte speciile şi habitate sitului sunt reprezentate în ordine descrescătoare:

- vânătoare, mai mult de jumătate din suprafaţa sitului fiind inclus în fonduri de vânătoare.

- scăderea biodiversităţii pădurilor prin derivare (datorită concurenţei dintre speciile de Quercus şi cele de amestec) favorizată de managementul forestier - cele mai fragile în acest sens fiind habitatele din tipul 91YO - Păduri dacice de stejar şi carpen şi mai puţin 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun.

- perspectivele extinderii carierelor şi parcurilor eoliene – cele mai fragile/ameninţate habitate fiind cele din tipurile 62C0* - Stepe ponto-sarmatice.

Tip de proprietate: Suprafeţele cu habitate de: ape dulci continentale - 0,22% (200ha); mlaştini (vegetaţie de centură), smârcuri - 0,11% (100ha); tufărişuri - 0,33% (300ha); stepe (inclusiv stepe împădurite şi stâncării) - 33, 74% (30000ha); pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 0,22% (200ha); alte terenuri -0,06% (54ha), ce însumează o suprafaţă de 30854ha (34,67%) sunt în general deţinute de primării; Terenurile arabile, cu o suprafaţă de 150 ha (0,16%) sunt deţinute în general de proprietari particulari; Pădurile şi plantaţiile, cu o suprafaţă de 58011 ha (65,17 %) sunt fond forestier, proprietate de stat fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea.

Managementul sitului: În prezent nu există planuri de management pentru acest sit şi nici pentru rezervaţiile naturale pe care le conţine.

ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean, la nivel naţional, reprezintă situl cel mai întins şi reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în proporţie de 95,5 % (85.046 ha) din habitate de interes comunitar, dintre care habitatele de stepă reprezintă 27,85 %. (24.807 ha). În cadrul habitatelor o proporţie importantă o constitue asociaţiile care au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda & Arcuş 1999, Dihoru & Doniţă 1970), iar habitatul 62C0* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepică în care este situat situl.

De asemenea, situl găzduieşte o serie de taxoni endemici sau subendemici pentru regiunea Dobrogei cum sunt Campanula romanica, Moehringia jankae, Dianthus nardiformis – primii doi taxoni fiind specii de interes counitar. În afară de aceste specii, în sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din Lista Roşie Naţională, dintre care cinci sunt incluse şi în Lista Roşie Europeană.

2.1.7. Tipuri de habitate şi specii de faună desemnate pentru situl ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean

Conform Fromularului standard NATURA 2000, principalele habitate caracteristice sitului de importanta comunitara - ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean sunt urmatoarele:

- 62C0* Stepe ponto-sarmatice (27,9%). Definitie si caracteristici (baza de date PHYSIS). Stepe din campia din vestul marii Negre, a bazinelor asociate acesteia,



� � � � � � � � � � � � Oradea 55

inclusive ale Dunarii de Jos, Podisul Podoliei, Podisul Central Rusesc, Podisul Volgai etc. Caracteristici fitocenologice. Incadrare fitocenologica: Festucetea valesiacae, Festucetalia valesiacae, Stipion lessingianae, Festucion valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agrophyro-Kohion. Statut de conservare. Habitatul 62C0 * Stepe ponto-sarmatice este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica, prezenta in UE numai la sud-estul Romaniei. Podisul Dobrogean reprezinta cea mai importanta regiune pentru conservarea acestui habitat la nivel national si al Uniunii Europene, avand in vederea ca aici se pastreaza cele mai representative si bine conservate suprafete din acest habitat.

- 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun (24,7%). Definitie si caracteristici (baza de date PHYSIS). Paduri xeromezofile, slab acidofile de Quercus cerris, din campiile din sudul Romaniei, cu Acer campestre, Acer tataricum, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cornus mas, Potentilla alba, Lychnus coronaria, Viola hirta, Polygonatum latifolium s.a. Distributie geografica. Raspandit in vestul Romaniei, Campia Romana si Dobrogea (Donita et al. 1990). Astfel, la nivel national si European paote fi considerat ca un habitat realtiv rar. In Dobrogea habitatul se incadreaza in regiunea biogeografica stepica si are un areal natural foarte redus, diminuat si prin interventie antropica. Statut de conservare. Habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun este protejat pe plan national si international.

- 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen (23,6%). Definitie si caracteristici (baza de date PHYSIS). Paduri de Quercus petraea, Carpinus betulus si Tilia tomentosa din podisurile si priemonturile Carpatilor din Moldova, Podisul Dobrogei, cu Quercus robur, Q. dalechampii, Q. polycarpa, Fraxinus excelsior in stratul arborescent si cu un strat ierbos compus din Stellaria holostea, Carex pilosa, Scutellaria altissima, Carex brevicollis, Potentilla micrantha s.a. Distributie geografica. In Romania habitatul este raspandit in Moldova, Muntenia, Dobrogea. In Dobrogea habitatul se incadreaza in regiunea stepica si are un areal natural mediu, la care se adauga regresia sa din cauze antropice. Statut de conservare. Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen este protejat pe legislatia nationala si internationala.

- 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (17,1%). Definitie si caracteristici (baza de date PHYSIS). Paduri de Quercus pubescens xerofile, neutrofile, pe soluri redzinice din podisurile calcaroase ale Dobrogei, cu Cotnus coggygria, Prunus moldavica, in stratul arbustiv si Galium dasypodum, Asparagus verticillatus, Carex michelii, Zerna inermis in startul ierbos s.a. Caracteristici fitocenologice. Incadrare fitocenologica: Asociatia Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Donita 1970 se incadreaza (Dihoru, Donita 1970). Distributie geografica. Habitat raspandit in tara pe arii reduse, numai in Dobrogea. Acesta se incadreaza in bioregiunea stepica avand un areal natural redus, aflat in regresie si din cause antropice. Statut de conservare. Habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos este protejat ca tip prioritar NATURA 2000 si ca habitat de interes comunitar la nivel national. De asemenea este protejat prin legislatia internatională.

- 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. (2,25%). Definitie si caracteristici (baza de date PHYSIS). Paduri de stejar de silvostepa subcontinentale, xerofile-termofile de Quercus pedunculiflora si Querqus cerria, cu Acer tataricum, Pyrus pyraster pe cernoziomuri levigate din campiile din sudul Romaniei cu Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, in stratul arbustiv cu



� � � � � � � � � � � � Oradea 56

Fragaria viridis, Iris variegate, Lychnis coronaria, Polygonatum latifolium, Teucrium chamaedris s.a. in stratul ierbos. Caracteristici fitocenologice. Asociatia Quercetum pedunculiflorae-cerris (Moraru 1944) Doltu, Popescu, Sanda 1980, cuprinsa in acest tip de habitat. Distributie geografica. Raspandit pe suprafete relative reduse in sudul si sud-estul Romaniei. In Dobrogea habitatul se incadreaza in bioregiunea stepica si are un areal natural redus. Statut de conservare. Habitatul este protejat pe legislatia nationala si internationala.

- 40C0*Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice (2%). Definitie si caracteristici (baza de date PHYSIS). Tufarisuri scunde din zonele de stapa si silvostepa sudica ale regiunii ponto-sarmatice caracteristice in special pentru microdepresiuni, dominate de Cragana frutex, Spiraea crenifolia, Prunus tenella (Amzgdalus nana), P. spinosa, P. fruticosa sau Crataegus monogyna. Caracteristici fitocenologice. Fitocenozele din Podisul Dobrogei sunt incadrate provizoriu in asociatia Spireetum crenatae (Moraru et Olaru, 1981). Distributie geografica. Ocupa un areal natural foarte restrains, ce regreseaza si din cauza antropice. In Dobrogea habitatul se incadreaza in bioregiunea stepica. Statut de conservare. Habitatul se incadreaza in tipul prioritar NATURA 2000, 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, fiind protejat si pe plan national.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Liliacul mare cu potcoava (4 1 - < 9 < ? 8 . � 5 0 0 8 @ 5 � 8 1 - 8 @

). Habitat. În peşteri formează colonii mari de hibernare, de sute de exemplare, iar coloniile de reproducere se formează cel mai adesea în poduri. Specie care, originar avea adaposturi in pesteri (Europa de Sud) s-a adaptat destul de bine constructiilor omenesti. In Europa Centrala coloniile de maternitate se pot gasi aproape in exclusivitate in poduri de cladiri. In adaposturi indivizii intotdeuna atarna liber. Folosesc de obicei poduri mari, incaperi spatioase, fara curenti de aer. In Romania are populaţii relativ mari.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.

Popandău comun (� ? 5 0 @ < ? 1 9 8 . / 1 7 5 9 9 8 .

). Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Biologie. Isi sapa galerii lungi de 30 - 150 cm cu adancimi de la 80 cm pana la 6 m, unde isi aduna provizii pentru iarna. Hrana variază în raport cu anotimpul şi regiunea respectivă; vara tot felul de seminţe, rădăcini, boabe de cereale. Cea mai mare parte a timpului o petrece in galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite permanent, in care si hiberneaza. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare excelenta.

Soarecele săritor de stepă (� 1 / 1 . 7 : . 8 = 7 1 9 1 .

). Habitat. Traieste prin fanete si culturi de lucerna. Biologie. Este o specie de dimensiuni mici, ajungând pânã la 75 mm. Sapa galerii, dar nu formeaza colonii. Are activitate crepusculara si nocturna. Distributie. Semnalat in Transilvania si Dobrogea.



� � � � � � � � � � � � Oradea 57

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Grivanul mic H 5 . < / 0 1 / 5 7 8 . - 5 � 7 < - 1 A

Habitat. Este animal exclusiv de stepã, care isi face galerii în terenurile întelenite, cu vegetatie spontanã bogatã si nesupuse lucrãrilor agricole, atât la dealuri cât si la câmpie. Biologie. Specie de pânã la 15 cm lungime. Este mai activ în primele ore ale serii si dimineata înainte de rãsãritul soarelui. Trãieste izolat, în galerii de pânã la 150 m adâncime. Poate avea pânã la 3 generatii pe an. Trãieste circa 2-3 ani, si este exclusiv erbivor, nedãunãtor. Distributie. Este rãspândit doar în Dobrogea si o micã parte din estul Bulgariei. La noi este rãspândit insular, cea mai mare parte a populatiei gãsindu-se în judetul Tulcea.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dihorul de stepã (H 8 . 7 5 9 : 5 � 5 0 . @ : - - 1 1 A

Habitat. Asemãnãtor celorlalte mustelide, însã este o specie care trãieste în zone de stepã. Biologie. Are aspect caracteristic mustelidelor, având o lungime de 35-38 cm, si o coadã de 12-16 cm. Este asemãnãtoare cu dihorul de casã dar are blana mai deschisã la culoare, spatele fiind cafeniu-gãlbui, iar pieptul, picioarele si vârful cozii sunt negricioase. Sub ochi prezintã o patã mai întunecatã. Distributie. In Romania este semnalat doar rar în Dobrogea.


Dihorul patat � < 0 @ 5 9 : ? 5 0 5 6 8 . - : A

Habitat. Este un animal de stepã, ocolind terenurile arate. Se hrãneste cu rozãtoare, pãsãri si sopârle. Biologie. Are o lungime de 32-38 cm, coada de 15-28 cm, stufoasã, cenusie, si poate avea o greutate de 0,5-1,2 kg. Distributie. La noi a fost semnalat în Dobrogea, fiind rar întâlnit pe vãile râurilor, pe lângã asezãri omenesti, grãdini sau hambare.


Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Buhai de baltă cu burta roşie (� < @ = 1 - : = < @ = 1 - :

). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.

Testoasa dobrogeanã ( � 5 . 7 8 > < 6 0 : 5 / : . Habitat. Specie aproape exclusiv erbivorã

(consumã uneori râme, melci sau bucãti de calcar) care preferã zonele stepice sau



� � � � � � � � � � � � Oradea 58

împãdurite. Biologie. Este o specie ale cãrei dimensiuni maxime sunt de pânã la 30 cm, cu carapacea bombatã, de culoare galbenã, pe marginile si pe unele sectoare ale plãcilor cu pete brun închise. Se reproduce în mai, depune ouã în iunie, juvenilii eclozeazã la sfârsitul lui august. Hiberneazã în pãmânt, la 30-40 cm adâncime. Distributie. Rãspânditã numai în zonele continentale ale Dobrogei, fiind relativ comunã numai în anumite arii restrânse ale acestei regiuni.


Balaur (� 9 : ? 5 � 8 : 7 < 0 9 1 - 5 : 7 : A Habitat. Trãieste numai în zonele stepice, cu tufe rare,

în special în apropierea abrupturilor unde existã colonii de pãsãri (lãstuni de mal,prigorii). Biologie. Sarpe de dimensiuni mari (poate atinge lungimi de peste 2 m), cu aspect greoi. Pe spate are pete mari, extinse brun-negricioase, pe fond gãlbui. Burta este galbenã pãtatã cu brun. Între ochi si coltul gurii existã o dungã de culoare închisã. Trãiesc izolat, se ascund în galerii si ies numai sã caute hrana reprezentatã de rozãtoare, pãsãri, ouã. Hiberneazã în gãuri din pãmânt. Distributie: Specia este extrem de rarã, care mai trãieste în câteva puncte ale Dobrogei.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Croitorul mare al stejarului (� 5 0 : @ = � � / 5 0 > <

). Habitat. Specie cu dimensiuni de 23-55 mm. Populeaza padurile batrane cu esente foioase, preferandu-le in special pe cele de cvercinee; uneori poate fi intalnita si in parcuri.. Biologie. Specia se dezvolta in lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului. Adultii sunt nocturni si crepusculari. Ziua se ascund in coroanele arborilor, scorburi, etc. Zborul are loc in lunile mai-august. Distributie. Europa (Italia, Franta, Grecia, Romania, Spania, Belorusia, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est, Sicilia, Africa de Nord. Masuri de conservare. Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere. Specia este inclusa in anexele Conventiei de la Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% fata de media la nivel naţional.

Croitorul cenusiu (H < 0 1 @ 8 . � 8 - 5 0 5 8 .

). Habitat. Lungimea corpului - 18-38 mm.Traieste in padurile cu esente foioase, preferand in special padurile de cvercinee si fagetele, insa aparitii ocazionale ale speciei au fost semnalate si in padurile de conifere. Biologie. Biologia speciei este insuficient cunoscuta. Se dezvolta in fag si stejar. Adultii pot fi observati in decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurile copacilor. Initial larvele se dezvolta sub scoarta copacilor putreziti, iar ulterior in lemnul acestora. Stadiul larvar dureaza nu mai putin de 2 ani. Larvele se impupeaza primavara sau la inceputul verii. Distributie. Specia este raspandita in Spania, Franta, Italia, sudul Austriei, Croatia, Bulgaria, Romania, Peninsula Balcanica, Ucraina, etc. Masuri de conservare. Protejarea



� � � � � � � � � � � � Oradea 59

arborilor batrani din padurile de foioase; interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere; conservarea si protejarea biotopilor caracteristici.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. � � / : 5 - : > 1 . ? : 0

(Fam. � � / : 5 - 1 > : 5

). Habitat. Se întâlneste în turbãrii, pajisti umede, omida consumând specii de plante din genul Rumex. Biologie. Zborul are loc în mai-iunie si în august-septembrie, când are douã generatii pe an. Frecvent, în cele mai multe locuri unde poate fi întâlnitã, prezintã douã generatii pe an, însã la munte si în zonele nordice nu poate avea decât o generatie pe an. Distributie. Specia a fost frecvent localizatã între 500-700 m altitudine în zona Brasov-Racos-Râsnov.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional. � < 9 = 5 9 : . @ 8 . 8 - 1 / < 0 - 1 .

(Fam. � / : 0 : = : 5 1 > : 5 A

Habitat. Specia este caracteristica padurilor de foioase, preferand in special lizierele acestora. Biologie. Lungimea corpului variaza in limita 12-15 mm. Zboara seara si noaptea la lizierele padurilor. Atat larvele, cat si adultii se hranesc cu ciuperci subterane. Adultii uneori pot fi gasiti pe cadavrele diferitor animale. Specia poate fi colectata in zbor, sau prin intermediul gropilor-capcane la liziera padurilor. Distributie. A fost semnalata in Anglia, Austria, insula Creta, Grecia, Germania, Romania, Ucraina, Ungaria. Masuri de conservare. Cercetarea raspandirii, biologiei si ecologiei speciei; conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere si in special in padurile cu esente foioase.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Scanteiuţe (H < 5 0 1 - 6 1 : � : - � : 5

). Habitat. Se întâlneste pe stânci calcaroase. Specie intalnita numai in crapaturile stancilor mari, niciodata in locuri deschise, expuse. Biologie. Plantã verde, de obicei glabrã sau puberulã la internodii si la baza frunzelor. Formeazã pâlcuri. Are tulpini numeroase, subþiri, moi. Frunze bazale lung peþiolate, ovate sau ovat-oblongi, acutiuscule, cele tulpinale spatulat liniare, submembranoase, acutiuscule. Flori pentamere dispuse în cime laxe. Seminþe nelucioase, reniforme, îndesuit rugoase. Distributie. Este o specie rarã citatã în judetul Tulcea (Muntii Mãcinului), judetul Constanta (Hârsova pe malul Dunãrii, Cheia).




� � � � � � � � � � � � Oradea 60

Clopotelul dobrogean (� : @ ? : - 8 9 : 0 < @ : - 1 / :

). Habitat. În crãpãturile stâncãriilor calcaroase sau granitice. Biologie. Rizom ingrosat multicapitat. Tulpini numeroase i dese înalte de 10-40 cm, erecte sau uneori culcate la bazã si apoi ascendente, muchiate, verzi, în partea inferioarã de jur împrejur mãrunt pubescente, în partea superioarã glabre si ramificate, uneori nude sau foliate pânã la inflorescenţã. Inflorescenţã multiflorã sau pauciflorã, rareori uniflorã, lax sau contractat paniculatã, cu paniculul difuz. Distributie. Este o specie identificata in diferite locuri din judetele Tulcea, Constanta si Braila: Muntii Mãcinului pe Muntele Tutuiatu, între Greci si Nifon, Piscul Înalt, dealul Pricopan, Cheia, Gura Dobrogei, Hagieni, Bãltãgesti pe dealul Alah-Bair, Adamclisi, Popina din Balta Brãilei. Masuri de conservare. Cercetarea raspandirii, biologiei si ecologiei speciei; conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere si in special in padurile cu esente foioase.


Ouale popii (� 1 @ : - 7 < 6 9 < . . 8 @ / : ? 0 1 - 8 @

). Habitat. Terenurile uscate, calcaroase. Biologie. O planta foarte robusta cu mai mult de 50 cm in inaltime, uneori cand planta este in floare frunzele sunt moarte. In floare pe la sfarsitul lui iunie - august. inflorescentele sunt cu flori numeroase (40) cu buze foarte lungi (100 mm). Polenizarea este facuta de diferite specii de insecte atrase se un misros pestilential. Distributie. Intalnita in Peninsula Balcanica, Asia Mica.


2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a planului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Zona în care se va implementa PU- Parc eolian Frecăţei este situată în regiunea

biogeografică Stepică. Zona propusă pentru amplasarea turbinelor eoliene se află situată la sud-vest de

localitatea Poşta, comuna Frecăţei, judetul Tulcea. Accesul se face pe drumurile locale care duc către terenurile agricole pe care urmează a fi amplasate turbinele eoliene.

Zona vizată de proiect este reprezentată de o zonă deluroasă cu înălţimi cuprinse între 171, 3 m s.m. şi 114,0 m s.m.



� � � � � � � � � � � � Oradea 61

Fig. 4 Zona vizată de investiţie în raport cu ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean şi localitatea Poşta, comuna Frecăţei (sursa Google Earth)

Amplasamentul este mărginit de terenuri agricole aparţinând com. Nalbant la sud, terenuri cu podgorii la nord, terenuri agricole aparţinând com. Frecăţei, sat Poşta, la est şi terenuri acoperite cu păşuni şi păduri la vest. Parţial amplasamentul se suprapune cu aria de interes comunitar ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean şi cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0073 Măcin-Niculiţel.

De asemenea, terenul luat în studiu se învecinează la aproximativ 8,5 km cu ROSPA0032 Deniz Tepe, la cca 9 km cu ROSCI0067 Deniz Tepe şi ROSCI0060 Dealurile Agighiolului şi se află la aproximativ 9,5 km de limita Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie.

2.2.1. Habitate de interes comunitar identificate în zona vizată de investiţie

În urma deplasărilor efectuate în teren a fost identificat un tip de habitat de interes comunitar (62C0*) pe suprafaţa destinată implementării planului. Acesta este prezentat în fişa nr. 1.



� � � � � � � � � � � � Oradea 62

� 1 I : - 0 A BHabitat: 62C0* Stepe ponto-sarmatice (Fig. 5)

Asociaţii/alianţe vegetale:

Festucetum valesiacae Wagner 1941

Taraxaco serotinae-Bothriochloetum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu et al. 1999

Fig. 5. Aspect din habitatul 62C0* (foto Ioana Sîrbu, 13.11. 2010)

Localizare: Localitatea Poşta, com. Frecăţei, judeţul Tulcea (Fig. 4 harta Google Earth)

Localizarea suprafeţei ce urmează a fi afectată: terenuri agricole aflate în partea de SV a localităţii Poşta (Fig. 4)

Coordonate Google Earth:

N 45° 06' 03.10'' E 28° 35' 09.30''

N 45° 05' 57.38'' E 28° 35' 41.85''

N 45° 05' 55.81'' E 28° 36' 15.98''

Altitudine:

114,0 m s.m. – 171,3 m s.m.

Atribute Valori / parametrii înregistraţi

Cantitatea

• Suprafaţa investigată Habitatul a fost investigat în întregime

• Suprafaţa ocupată de habitat

~ 8 % din totalul suprafeţei amplasamentului studiat pentru plan

• Suprafaţa de habitat ce urmează a fi afectată

~ 1,7 % din suprafaţa totală ocupată de habitat în amplasament

Compoziţia în specii

• Bogăţia în specii vasculare (nr. taxoni/unit. de suprafaţă)

~ 20-100 taxoni vegetali / 1 mp

• Specii caracteristice Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Dichantium ischemum, Poa angustifolia, Stipa capillata, Kochia prostrata, Teucrium polium subsp. capitatum, Taraxacum serotinum, Dianthus pseudarmeriaetc.

• Specii dominante Stipa capillata, Festuca valesiaca, Dichantium ischaemum, Chrysopogon gryllus.

• Specii rare Dianthus pseudarmeria, Thymus longicaulis.



� � � � � � � � � � � � Oradea 63

• Specii cu impact negativ (alohtone, colonizatoare)

Artemisia austriaca.

• Alte specii de floră inventariate

Achillea setacea, Chondrilla juncea, Dianthus pseudarmeria, Galium humifusum, Centaurea diffusa, Medicago falcata, Xeranthemum annuum, Sanguisorba minor, Verbascum banaticum, Taraxacum serotinum, Scabiosa urcainica, Daucus carota etc.

Structura vegetaţiei

• Înălţimea vegetaţiei ~ 25 – 40 cm

• Acoperirea ~ 90-100 %

• Alte caracteristici ale vegetaţiei

Vegetaţia se instalează pe coaste uscate, din stepă şi silvostepă, habitatul având un pronunţat caracter continental. Se dezvoltă pe soluri bogate în baze, cu un deficit de umiditate pe timpul verii. Prezintă elemente xero-termofile, heliofile.

De regulă, în cadrul acestui tip de habitat există şi pâlcuri de arbuşti în mosaic cu vegetaţia herbacee. În teren au fost identificate două specii lemnoase care formează zonele de tufăriş: Quercus cerris şi Crataegus monogyna.

Caracteristici fizice

• relieful Zonă deluroasă, cu înălţimi cuprinse între 114,0 m s.m. – 171,3 m s.m.

• solul Strat de sol vegetal ce atinge adâncimi de 30-50 cm, urmat de un strat de loess de până la 6 m adâncime care se continuă cu un strat argilos.

Presiuni Activităţi agricole, silvice, creşterea animalelor - creşterea animalelor – zona este slab păşunată de ovine care pot contribui la procesul de ruderalizare a habitatului.

- terenuri agricole învecinate, care lăsate în paragină, pot asigura un mediu optim instalării şi dezvoltării speciilor alohtone precum Xanthium italicum.

Activităţi antropice - incendierea de către localnici a terenurilor aflate în imediată vecinătate cu habitatul Procese naturale - nu este cazul

Ameninţări Activităţi antropice - amplasarea turbinelor eoliene - desţelenirea terenurilor în vederea obţinerii de terenuri agricole

Funcţii (habitat pentru specii de interes comunitar)

Pe suprafaţa habitatului nu au fost identificate specii de floră de interes comunitar

Evaluarea stării de conservare actuale

Favorabila

Aria de repartiţie Stabilă

Suprafaţa habitatului Stabilă

Structură şi funcţionalitate specifice (specii tipice)

Sunt prezente specii tipice habitatului aflate, în prezent, în stare bună de conservare. În lipsa unor măsuri de management adecvate, estimăm că suprafaţa acestui habitat s-ar putea reduce în urma presiunilor antropice (păşunat, degradarea terenurilor învecinate).

Perspective Reducerea suprafeţei actuale ca urmare a implementării proiectului

Impactul proiectului asupra habitatului

Direct, pe termen scurt şi mediu, începând din faza de pregătire şi amenajare a parcului eolian, pentru ~ 1,7 % din suprafaţa totală pe care habitatul o are în zona vizată de proiect, dar nesemnificativ având în vedere suprafaţa ocupată în raport cu cea existentă în cadrului sitului ROSCI0201.



� � � � � � � � � � � � Oradea 64

Obiective de conservare prevăzute în planul de management al ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean

Nu există planuri de management pentru acest sit.

Măsuri de reducere a impactului

Aducerea la stare favorabilă de conservare prin limitarea păşunatului şi activităţilor antropice.

Evitarea extinderii suprafeţelor strict necesare astfel încât habitatul de interes comunitar 62C0* să fie afectat într-o măsură cât mai mică.

Refacerea suprafeţei de habitat, afectată de implementarea planului, prin readucerea la starea iniţială.

Fig. 6. Distribuţia habitatului de interes comunitar în zona vizată de investiţie (culoare galbenă - 62C0* Stepe ponto-sarmatice; culoare roşie – limita aproximativă a zonei studiate)

(a) (b)

Fig. 7 Aspect general al zonei vizate pentru investiţie – se remarcă aspectul habitatului 62C0*: comunităţi cu Taraxaco serotinae-Bothriochloetum ischaemi (b) (foto Ioana Sîrbu, 13.11. 2010)



� � � � � � � � � � � � Oradea 65

2.2.2. Flora identificată în zona vizată de implementarea planului

Pe parcursul observaţiilor realizate în anul 2010, în zona vizată de investiţie au fost inventariate 44 de specii de floră (vezi tabelul de mai jos). Mentionam ca nici una dintre acestea nu este specie de interes comunitar.

Lista speciilor de floră inventariate pe suprafaţa destinată implementării planului

Nr. crt. Denumirea speciei

1 Achillea setacea

2 Agrimonia eupatoria

3 Agrostis stolonifera

4 Artemisia austriaca

5 Astragalus cicer

6 Berteroa incana

7 Carduus nutans

8 Carthamus lanatus

9 Centaurea diffusa

10 Chondrilla juncea

11 Cichorium intybus

12 Cirsium vulgare

13 Consolida regalis

14 Crataegus monogyna

15 Crepis foetida subsp. rhoeadifolia

16 Daucus carota

17 Dianthus pseudarmeria

18 Dichantium ischemum

19 Echium italicum

20 Eryngium campestre

21 Festuca valesiaca

22 Fragaria viridis

23 Galium humifusum

24 Galium verum

25 Hypericum elegans

26 Hypericum perforatum

27 Medicago falcata



� � � � � � � � � � � � Oradea 66

Nr. crt. Denumirea speciei

28 Nonea atra

29 Phleum sp.

30 Plantago lanceolata

31 Polygonum aviculare

32 Potentilla argentea

33 Quercus cerris

34 Rosa canina

35 Sanguisorba minor

36 Scabiosa ucrainica

37 Senecio sp.

38 Stipa capillata

39 Taraxacum serotinum

40 Teucrium chamaedrys

41 Thymus longicaulis

42 Trifolium repens

43 Verbascum banaticum

44 Xeranthemum annuum

Dintre speciile rare de floră au fost identificate următoarele:

- Dianthus pseudarmeria (R)

- Thymus longicaulis (R)

Notă: semnificaţia abrevierilor este următoarea: R - specie rară.

Pe lângă habitatul descris au mai fost observate următoarele:

- tufărişuri cu Quercus cerris şi Crataegus monogyna;

- terenuri agricole.

Concluzii:

- în zona studiată pentru implementarea planului a fost identificat un tip de habitat de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice (habitat prioritar);

- habitatul 62C0* ocupă aproximativ 8% din suprafaţa totală a zonei cercetate/studiate;

- habitatul se află în stare favorabilă de conservare;

- realizarea investiţiei va afecta aproximativ 162,30 ha din suprafaţa totală studiată de 1028,60 ha, respectiv ~ 1,7 % din habitatul 62C0* (identificat în zona de suprapunere, pe o suprafaţă de cca. 85,2 ha, cu siturile Natura 2000);



� � � � � � � � � � � � Oradea 67

- având în vedere faptul că habitatul 62C0* este unul prioritar, fiind recomandat să nu se reducă suprafaţa acestuia, şi ţinând cont de suprafaţa habitatului afectată de proiect, raportată la suprafaţă totală a aceluiaşi habitat din cadrul ariei protejate ROSCI0201 (cca. 0,0016%), considerăm că impactul investiţiei asupra acestuia este redus, nesemnificativ;

- în ceea ce priveşte speciile de floră de interes comunitar, în zona vizată de investiţie nu a fost identificată nicio astfel de specie;

- se recomandő: aducerea la stare favorabilă de conservare a habitatului 62C0* prin limitarea păşunatului şi activităţilor antropice; limitarea pe cât posibil a amplasării turbinelor eoliene pe suprafaţa acestui habitat, diminuarea suprafeţei ocupate prin evitarea realizării de noi drumuri de acces;

- de asemenea, se recomanda refacerea suprafeţei de habitat, afectată de implementarea proiectului, prin readucerea la starea iniţială;

- recomandăm monitorizarea zonei în anii care vor urma lucrărilor de exploatare a parcului eolian, pentru a se observa evoluţia în timp a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

2.2.3. Fauna în zona vizată de implementarea planului

Fauna terestră

La nivelul zonei luate în studiu biodiversitatea animală, fauna (nevertebrate şi vertebrate) este specifică tipurilor de habitate identificate. Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine reprezentată.

Caracterizarea speciilor semnalate pe perimetrul parcului eolian Frecatei � : 8 - : > 5 - 5 � 5 0 7 5 = 0 : 7 5 A H < 9 8 I 7 5 � Cepaea vindobonensis Ferussac, Fam.

Helicidae, ord. Stylomatophora: Specie comună în grădini, păşuni, zone însorite. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de constructia Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea. � 0 : - 5 5 �

Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, ord. Araneae. Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul asupra populatiei speciei urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ. � - . 5 / 7 5 �

Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera. Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Eurygaster maura Linnaeus (ploşniţa de camp), Fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera. Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de



� � � � � � � � � � � � Oradea 68

conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Formica rufa Linnaeus (furnică), Fam. Formicidae, ord. Hymenoptera. Specie comună în toate habitatele, de la malul mării până în zonele montane. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul asupra populatiei specie urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ.

Bombus terrestris Linnaeus (bondar), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera. Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de constructia Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Apis mellifera Linnaeus (albină), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera. Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriţă), Fam. Ciccinellidae, ord. Coleoptera. Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul asupra populatiei speciei urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ.

Pieris brassicae Linnaeus (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, ord. Lepidoptera. Specie comună în întreaga ţară. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschise etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de constructia Parcului eolian Frecatei, judeţul Tulcea.

Melanostoma scalare Fabricius, Fam. Syrphidae, ord. Diptera. Specie comună în zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Melolontha melolontha L. 1762 (cărăbuşul de mai). Fam. Scarabeidae, Ord. Coleoptera. Specie larg răspândită. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul asupra populatiei specie urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ.

Pyrhocoris apterus L. 1758, Fam Pyrrchoridae, Ord. Heteroptera. Specie comună în majoritatea zonelor ţării. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.



� � � � � � � � � � � � Oradea 69

Chrysolina fastuosa Scopoli 1763, Fam. Chrysomelidae, Ord. Coleoptera. Specie comună zonelor de şes şi colinare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de constructia Parcului eolian Frecatei, jud. Tulcea.

Episyrphus balteatus De Geer 1776, Fam. Syrphidae, Ord. Diptera. Specie răspândită în toate regiunile ţării. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Pseudopanthera macularia L. 1758, Fam. Geometridae, Ord. Lepidoptera. Specie comună. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul asupra populatiei speciei urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ.

Anthocharis cardamines von Kalchberg 1895, Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera. Specie comună. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Lycaena phlaes L. 1761, Fam. Lycaenidae, Ord. Lepidoptera. Specie comună. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul asupra populatiei speciei urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ. � : 8 - : > 5 � 5 0 7 5 = 0 : 7 5 A 4 5 ? 7 1 9 5 �

Podarcis taurica (şopârla de camp). Răspândită în Dobrogea, sudul Munteniei şi al Olteniei, sudul Banatului, Câmpia de Vest. Preferă terenuri înierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă rară, liyiere, păduri rare. Specie Inclusă în Directiva Habitate Anexa 4, Convenţia de la Berna. Exemplare ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat. Habitatul şopârlei de iarbă - Podarcis taurica se situeaza la limitele amlasamentului, partile de nord-est, sud-vest spre baza dealului, unde se ingroasa depozitele loessoide si aceasta isi poate realiza adaposturi. Realizarea parcului eolian nu va afecta semnificativ specia în ceea ce priveşte aria de distribuţie şi hranire a acesteia, deoarece ea poate migra cu usurinta in alte zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica.

Lacerta viridis (guşter). Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Pe amplasament a fost semnalată la limita nord, nord-vestica. Se impun luarea unor măsuri de protecţie a speciei, respectiv respectarea cu stricteţe atât a traseelor de transport deja existente, cât şi a celor noi care vor fi prevăzute pe amplasament. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde a fost observată specia, respectiv la limita amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, considerăm că impactul asupra populatiei speciei urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ.



� � � � � � � � � � � � Oradea 70

Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana). Rãspânditã în zonele continentale ale Dobrogei, fiind relativ comunã numai în anumite arii restrânse ale acestei regiuni. Specie inclusă în Anexa 2, Directiva Habitate 92/43/EEC. Pe perimetrul studiat a fost intalnita la limita sud, sud-estica printr-un numar redus de exemplare. Datorita mobilitatii sale sporite, a caracteristicilor sale ecologice, specia va fi afectata nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Natrix natrix Linnaeus (şarpele de casă). Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. La fel ca şi precedentele specii de reptile, şarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu, astfel, specia va fi afectată în mai mică măsură de lucrările de construcţie preconizate. Specificam ca terenul prevazut constructiei parcului eolian nu reprezintă habitatul tipic al speciei, ea gasindu-şi condiţii favorabile de viaţă în alte medii de pe amplasament sau în afara acestuia. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea. J 2 . 2 0 1 �

Hieraaetus pennatus (acvila mica), Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes. Cea mai mica acvila europeana, de talia unui sorecar. Intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare, cu luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. Specia este inclusă în Anexa I Directiva Păsări. In zona de amplasament s-a identificat in zbor un exemplar al acestei specii deasupra sectoarelor de padure invecinate. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi influenţată semnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Buteo buteo (şorecar comun). Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. In zona studiata specia a fost observată în zbor şi la înălţimi mari. Efectivele speciei nu vor fi afectate semnificativ de constructia Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Circus cyaneus Linnaeus (erete vânăt). Fam. Accipitridae, ord. Falconiformes. Specie oaspete de iarnă în pasaj. Preferă atât locurile împădurite, cât şi deschise. Specie agilă, precaută, ştie să evite situaţiile nefavorabile. Specia este inclusă în Anexa I Directiva Păsări, Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european specia are un efectiv redus, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Observata in migratie in afara perimetrului parcului eolian, pe terenuri agricole invecinate. Având în vedere aparitiile accidentale ale acestei specii in zona, numarul redus de exemplare semnalat, considerăm că impactul asupra populatiei specie urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ.

Accipiter gentilis Linnaeus (uliu porumbar). Fam. Accipitridae, ord. Falconiformes. Specie cu un areal discontinu pe teritoriul României, fiind specifică mai mult zonelor colinare. Este o specie parţial migratoare, pe perioada sezonului rece efectuând deplasări pe distanţe scurte pentru găsirea unor locuri prielnice de iernat şi de hrană. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă. Pe amplasament au fost semnalate exemplare izolate survoland zona. Populeaza sectoarele



� � � � � � � � � � � � Oradea 71

de padure invecinate. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Fam. Falconidae, ord. Falconiformes. Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate au fost semnalate tranzitand perimetrul studiat. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.

Perdix perdix Linnaeus (potârniche). Fam. Phasianidae, ord. Galliformes. Specie sedentară prezentă în zonele de câmpie şi colinare. Preferă locurile cu vegetaţie ierboasă sau culturile agricole unde cuibăreşte. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabilă fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Semnalata in vecinatatea amplasamentului. Nu au fost depistate cuiburi pe amplasament, ceea ce ne indică că exemplarele observate erau doar în căutare de hrană şi/sau adăpost. Ţinând cont că specia preferă zonele liniştite considerăm că sunt puţine şanse ca ea să cuibărească pe amplasament. Datorită mobilităţii sporite a speciei, consideram ca impactul asupra populatiei speciei urmare a realizarii Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea va fi unul redus, nesemnificativ.

Coturnix coturnix (prepelita). Fam.Fasianidae, Ord. Galiiformes. Statut european: specie vulnerabilă. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de vară larg răspândită în zonele de cîmpie şi de deal. A fost semnalată în terenurile agricole invecinate, unde cuibăreşte; pe perimetrul studiat nu a fost observată. Implementarea planului nu va afecta populaţia locală, specia evitând prezenţa antropica. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Phasianus colchicus (fazan). Fam. Fasianidae, Ord. Galiiformes. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Păsări active ziua, trăind pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei hrană de natură vegetală. Este o pasăre poligamă, sedentară, care nu migrează iarna ci numai în căutare de hrană. Identificata in afara perimetrului studiat. Datorită mobilităţii sale si a adaptarii la habitate antropizate, specia nu va fi afectata semnificativ de realizarea parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Streptopelia decaocto (gugustiuc). Fam Columbidae, Ord. Columbiformes. Statut european : specie stabilă. categoria SPEC :-. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Specie comună, răspândită în toată ţara. A fost semnalată la limita perimetrului parcului eolian. Specia prefera zonele antropizate, intalnita in apropierea terenurilor agricole. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Cuculus canorus (cuc). Fam. Cuculidae, Ord. Cuculidormes. Specie inclusa in Anexa III Convenţia de la Berna. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari. Idintificata la limita



� � � � � � � � � � � � Oradea 72

perimetrului parcului eolian. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii obiectivului de investitie. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Merops apiaster (prigorie). Fam. Meropidae, Ord. Coraciiformes. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de vară mai ales în partea de sud a ţării, în zona malurilor înalte. Nu cuibăreşte în arealul studiat. Poate fi observată în perioada postreproductivă (migraţia de toamnă), în zbor. Efectivele speciei nu vor fi afectate semnificativ de lucrările de constructie a parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Coracias garrulus (dumbraveanca). Fam. Coraciidae, Ord. Coraciiformes. Specie inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabilă în categoria SPEC 2. Specie specifică zonelor deschise cu arbori izolati, maluri abrupte etc., unde cuibareste. Pe amplasament a fost observată accidental, în zbor. Efectivele speciei nu vor fi afectate semnificativ de realizarea parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de conservare, dar se recomandă măsuri de monitorizare.

Upupa epops (pupaza). Fam. Upupidae, Ord. Coraciiformes. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Specie oaspete de vară frecventă în mai toate habitatele. Exemplare izolate identificate la limita perimetrului parcului eolian. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a construirii parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Galerida cristata Linnaeus (ciocârlan). Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună pentru zonele de câmpie şi colinară. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar face parte din Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate identificate la marginea drumului spre amplasament. Nu au fost depistate cuiburi. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de realizare a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp). Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes. Specie parţial migratoare, comună pentru zonele de câmpie şi colinară din întreaga ţară. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Identificata in afara amplasamentului, pe terenurile agricole. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a construirii parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Fam. Hirundinidae, ord. Passeriformes. Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate observate in zbor pe perimetrul parcului eolian in cautare de hrana, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste in localitatile invecinate (Posta, Frecatei). Efectivele speciei



� � � � � � � � � � � � Oradea 73

nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de realizare a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare

Motacilla alba Linnaeus (codobatură alba). Fam. Motacillidae, ord. Passeriformes. Specie oaspete de vară, comună în zonele joase, de câmpie şi colinare din întreaga ţară. Preferă habitatele cu multe tufişuri şi cu vegetaţie bogată. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exeplare izolate semnalate in vecinatatea amplasamentului (margine de drum). Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Lanius collurio (sfrancioc rosiatic). Fam. Laniidae, Ord. Passeriformes. Statut european: specie cu efective reduse inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Pe plan european este inclusă în categoria SPEC 3. A fost semnalată în afara amplasamentului, în efective reduse, în zonele cu tufişuri. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de constructia parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de conservare, dar se recomandă măsuri de monitorizare.

Sylvia curruca Linnaeus (silvie mică). Fam. Sylviidae, ord. Passeriformes. Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata la limita amplasamentului, in tufarisurile din apropiere. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Parus coeruleus Linnaeus (piţigoi albastru). Fam. Paridae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Identificata in zbor tranzitand amplasamentul. Cuibareste in sectoarele de padure invecinate. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de executie a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Fam. Paridae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate survoland amplasamentul. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Pica pica Linnaeus (coţofană). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata printr-un numar mic de exemplare in zonele invecinate, terenurile agricole, sectoarele impadurite. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de constructie a



� � � � � � � � � � � � Oradea 74

parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele ed câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost semnalate pe terenurile limitrofe amplasamentului (culturi agricole). Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Corvus corone cornix Linnaeus (cioară grivă). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate observate in zonele limitrofe (teren agricol, padure). Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de constructie a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Turdus merula (mierla). Fam. Turdidae, ord. Passeriformes. Specie sedentara intalnita in paduri joase si de deal, zavoaie, gradini si parcuri. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna si Anexa II Conventia de la Bonn. Masculul este negru cu ciocul portocaliu, iar femela cafeniu inchis cu ciocul galben deschis. Hrana este de origine animală, dar consumă în funcţie de anotimp şi unele fructe şi seminţe vegetale. Cuibareste la mica inaltime de sol, in tufisuri etc. Intalnita prin exemplare izolate in terenurile impadurite din zona. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian.

Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Fam. Sturnidae, ord. Passeriformes. Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament a fost semnalate exemplare izolate sau grupuri de pasari in cautare de hrana. Cuibaresc in localitatile si padurile invecinate. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Passer domesticus Linnaeus (vrabie de casă). Fam. Passeridae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe perimetrul exploatarii a fost observată, atât în zbor la mică înălţime, cât şi pe sol in cautare de hrana. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de executie a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.



� � � � � � � � � � � � Oradea 75

Passer montanus Linnaeus (vrabie de câmp). Fam. Passeridae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate survoland amplasamentul. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Fringilla coelebs Linnaeus (cinteză). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes. Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate in zbor deasupra amplasamentului. Specia cuibareste in sectoarele silvice din apropiere. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de executie a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Carduelis chloris Linnaeus (florinte). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate survoland amplasamentul. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Carduelis carduelis Linnaeus (sticlete). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate in zbor deasupra amplasamentului. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de executie a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Fam. Emberizidae, ord. Passeriformes. Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Grupuri de pasari identificate in zbor deasupra amplasamentului. Cuibareste la margini de paduri. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a realizarii parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.



� � � � � � � � � � � � Oradea 76

Miliaria calandra (presura sura), Fam. Emberizidae, ord. Passeriformes. Pasare clocitoare destul de comuna in regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Unii masculi sunt poligami. In afara perioadei de cuibarit, intalnite in stoluri. Maro cu nuante de gri, puternic dungata, fara semne particulare. Sexe asemanatoare. Pare masiva. Zbor greoi si chiar de la distanta usor de deosebit de cel al ciocarliei, datorita absentei marginii albe posterioare a aripii. Zboara adesea cu picioarele lasate sa atarne. Exemplare izolate semnalate in afara perimetrului parcului eolian. Efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de executie a parcului eolian. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Specii de pasari identificate in perimetrul Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea

Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară

Familia Ordinul Observaţii

1. Hieraaetus pennatus acvila mica Accipitridae Falconiformes în zbor

2. Buteo buteo sorecar comun Accipitridae Falconiformes în zbor

3. Circus cyaneus erete vanat Accipitridae Falconiformes în zbor

4. Accipiter gentilis uliu porumbar Accipitridae Falconiformes în zbor

5. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes în zbor/pe sol

6. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes pe sol

7. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes în zbor

8. Upupa epops pupaza Upupidae Cuculiformes în zbor

9. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes în zbor

10. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes în zbor

11. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes în zbor/pe sol

12. Alauda arvensis ciocârlie de câmp

Alaudidae Passeriformes în zbor

13. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes în zbor

14. Motacilla alba codobatură alba

Motacillidae Passeriformes în zbor/pe sol

15. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes în zbor/tufarisuri

16. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes în zbor/arbori

17. Parus major

piţigoi mare Paridae Passeriformes în zbor/arbori

18. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes în zbor/pe sol

19. Corvus frugilegus cioara de semănătură

Corvidae Passeriformes în zbor/pe sol



� � � � � � � � � � � � Oradea 77

Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară

Familia Ordinul Observaţii

20. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes în zbor/pe sol

21. Turdus merula mierla Turdidae Passeriformes in tufarisuri

22. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes în zbor/pe sol

23. Passer domesticus vrabia de casă Passeridae Passeriformes în zbor/tufisuri, pe sol

24. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes în zbor/ tufisuri, pe sol

25. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes în zbor/arbori

26. Carduelis chloris florinte Fringillidae Passeriformes în zbor/arbori

27. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes în zbor/arbori

28. Emberiza citrinella

presură galbenă Emberizidae Passeriformes în zbor/tufisuri, pe sol

29. Miliaria calandra presura sura Emberizidae Passeriformes în zbor/tufisuri

În ceea ce priveste speciile de avifauna din zona perimetrului Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea mentionam urmatoarele:

- Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea perimetrului studiat;

- Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (acvile, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului. Pentru majoritatea speciilor răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în regiuni împădurite, la o distanţă mai mare de 3-5 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile Posta si Frecatei, judetul Tulcea;

- Pentru speciile de dimensiuni mici (prigoria, graurii, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zonă;

- Perimetrul parcului eolian Frecatei nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci, cormorani). Speciile de dimensiuni mari necoloniale (şorecarul comun, vânturelul roşu) au fost observate hrănindu-se în zonă, în special pe terenurile agricole;

- Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul perimetrului parcului eolian şi împrejurimi;

- Pentru speciile necoloniale perimetrul studiat şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai afectate ar putea fi păsările răpitoare care vânează la înălţimi mai mari, spre deosebire de paseriforme (păsărele: vrabii, sticleţi, etc.) care se deplasează în zbor la înălţimi mici;



� � � � � � � � � � � � Oradea 78

- Pe perioada sezonului rece păsările din zonă se aglomerează în regiunile împădurite şi terenurile agricole, nefiind semnalate pe perimetrul parcului eolian.

H : @ 1 � 5 0 5 �

Talpa europaea Linnaeus (cârtiţă), Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha. Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament semnalata într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Musuroaie ale cartitei intalnite la limita perimetrului, zona de nord-vest. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de realizare a parcului eolian.

Lepus europaeus Pallas (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate semnalate in afara amplasamentului barajului de acumulare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Indivizi a speciei observati la margini de pădure, hotar cu terenurile agricole. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare a construirii parcului eolian.

Microtus arvalis Pallas (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Semnalată in zonele limitrofe amplasamentului (terenuri agricole). Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Galerii si indivizi izolati identificati in partea de sud-est in afara perimetrului studiat. Specia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de realizare a parcului eolian.

Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae. Intalnita in Baragan, Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. In Delta Dunarii efectivul speciei se mentine stabil. Pe perimetrul studiat s-au identificat exemplare izolate aflate in tranzit (trecere). Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile de executie a obiectivului de investitie.

Sus scrofa (mistret), Ord. Artiodactyla, Fam. Suidae. Traieste prin apropierea locurilor mlastinoase, in desisurile padurilor subcarpatice si carpatice. In zona amplasamentului s-au observat exemplare izolate ale speciei aflate in tranzit (trecere). Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea parcului eolian.

Capreolus capreolus (caprior). Ord. Artiodactyla, Fam. Cervidae. Specie raspândită în toată Europa. In Romania - în pădurile de şes şi de la munte, mai numeroasă în pădurile din Transilvania, Banat, nordul Moldovei, Muntenia şi Dobrogea. Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase, iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi. Se hrăneşte cu muguri, ghindă, jir, rugi de mure, iar prin culturile din apropierea pădurilor consumă fasole, sfeclă. Împerecherea prin iulie-august. Pe perimetrul studiat au fost identificate exemplare izolate ale speciei aflate in tranzit (trecere). Specia va fi afectata nesemnificativ de implementarea planului propus.

Spermophilus citellus (popândău), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este răspândit în Europa şi o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristică de stepă, comună în toată ţara, în afară de Transilvania. Trăieşte pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabilă. Inclusă în Anexa III a Directivei Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Exemplare izolate au fost identificate



� � � � � � � � � � � � Oradea 79

in afara amplasamentului, partea sudica si sud-estica, la marginea drumului, hotar cu terenurile agricole. Astfel, efectivele speciei nu vor fi influentate semnificativ de lucrările de executie a parcului eolian.

Urmare a studiilor realizate pe perimetrul prevazut pentru implementarea PUZ - Parc eolian Frecăţei s-a constatat ca populaţia locală de popândăi este redusă din punct de vedere al efectivelor. Ca atare considerăm că impactul asupra popândăului este indirect şi poate fi considerat nesemnificativ pe toata durata de executie si exploatare a parcului.

Recomandăm totusi ca in timpul lucrarilor de constructie a parcului eolian să fie respectate limitele zonelor in care au fost semnalate galeriile de popândăi, precum şi minimalizarea gradului de deranj în zona acestora, exprimata prin:

- Respectarea traseelor stabilite de circulaţie a utilajelor (care sa nu se intersecteze cu aria de raspandire a speciei);

- Reducerea pe cât este posibil a traficului în zonele populate de popândăi; - Menţinerea structurii vegetaţiei existente din zonă şi a modului de folosinţă a

terenului (teren arabil). � 1 0 < ? 7 5 0 5 9 5 �

Din alte specii de mamifere fac parte si chiropterele (liliecii). Acestea reprezintă un grup de mamifere insectivore, nocturne, care datorită impactului antropic din ce în ce mai accentuat din ultima perioadă, a intrat în declin la nivel european şi conservarea lor trebuie privită ca o prioritate.

Descrierea observaţiilor în zona de studiu a fost clasificată în conformitate cu perioadele de viaţă a chiropterelor şi anume:

1) Migraţia de primăvară & constituirea coloniilor de naştere 2) Migraţia de toamnă & constituirea coloniilor de hibernare

1) Migraţia de primăvară & constituirea coloniilor de naştere

În perimetrul acestui sit în perioda migra�iei de primăvară, au fost realizate observaţii vizuale şi înregistrări ale activităţii chiropterelor în lungul unor trasee şi din puncte fixe, acoperind mai multe tipuri de habitate de la cele din categoria terenurilor deschise – culturi agricole şi pajişti, dominante în perimetrul sitului, până la cele forestiere (lizieră şi în interiorul pădurii), în zona celor două corpuri principale de pădure din viitorul parc eolian. În nopţile pe parcursul cărora au fost efectuate deplasările, temperaturile au oscilat între 17,2 – 22 °C, iar umiditatea relativă a prezentat valori cuprinse între 62 - 78%. De regulă, vânturile s-au manifestat cu intensitate redusă, dar şi puternice în anumite nopţi, când nu am mai semnalat activitatea chiropterelor.

Informaţiile adunate sunt prezentate în tabelul de mai jos, fiind precizat şi tipul de detector cu ajutorul căruia au fost înregistrate speciile de chiroptere (d.d.f. – detector cu divizare de frecvenţă, d.h. – detectorul de teren, d.e - detector cu expansiune de timp).



� � � � � � � � � � � � Oradea 80

Specii de chiroptere înregistrate în situl Frecatei (perioada formării coloniilor de maternitate, 2010)

Habitat Nr. crt.

Specia

Culturi agricole

Lizieră şi pădure Terenuri deschise

1. Nyctalus noctula d.d.f./d.h/d.e d.d.f./d.h. /d.e d.d.f./d.h. /d.e

2. Nyctalus leisleri - - d.d.f. /d.e

3. Eptesicus serotinus d.d.f. /d.e d.d.f./d.h. /d.e d.d.f./d.h. /d.e

4. Vespertilio murinus - d.d.f./d.h. /d.e d.d.f. /d.e

5. Myotis daubentonii - d.d.f./d.h. /d.e -

6. Myotis nattereri - d.d.f./d.h. /d.e d.d.f./d.h. /d.e

7. Myotis myotis/oxyghnatus d.d.f./d.h. /d.e d.d.f./d.h. /d.e d.d.f./d.h. /d.e

8. Myotis emarginatus d.d.f./d.h. /d.e d.d.f./d.h. /d.e d.d.f./d.h. /d.e

9. Myotis sp. (dasycneme?) - d.d.f. /d.e -

10. Barbastella barbastellus - d.d.f. /d.e -

11. Pipistrellus pipistrellus - d.d.f. /d.e -

12. Pipistrellus nathusii - d.d.f. /d.e -

13. Pipistrellus sp. d.d.f. /d.e d.d.f. /d.e d.d.f. /d.e

2) Migraţia de toamnă & constituirea coloniilor de hibernare

Acest sit a fost vizitat pe parcursul lunilor de studiu. În luna noiembrie condiţiile meteorologice nu au mai justificat şi alte deplasări. Deja la data de 22 octombrie temperaturile de pe parcursul nopţii coborau sub 10°C, iar activitatea chiropterelor era foarte redusă.

Au fost realizate înregistrări pe un traseu stabilit cu maşina, şi cu opriri în funcţie de tipul de habitat întâlnit. Astfel, observaţiile au fost făcute:

- în spaţii deschise agricole sau drumuri,

- în spaţii semideschise ca liziera pădurilor şi

- spaţii închise în zone de pădure sau aglomerare de copaci, precum şi

- în interiorul tuturor localiţăţilor întâlnite în perimetrul viitorului parc eolian sau din jurul acestuia.

S-au identificat speciile: Nyctalus noctula, Nyctalus leisleri, Eptesicus serotinus, Vespertilio murinus, Myotis daubentonii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusii şi Rhinolophus ferrumequinum.

Menţionăm că, în luna octombrie activitatea acestora a fost mult redusă. În nopţile în care am fost pe teren pe langă temperaturi care erau cuprinse între 13,1° şi 9,1°C, intensificarea vântului a fost apreciată şi până la un grad de 4 în anumite tipuri de habitat.



� � � � � � � � � � � � Oradea 81

Informaţiile adunate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Specii de chiroptere înregistrate în situl Frecatei (mai-noi 2010)

Habitat

Specia Culturi agricole/ terenuri deschise

Lizieră de pădure

Pădure Localitate

Nyctalus noctula X X X X

Nyctalus leisleri - X - -

Eptesicus serotinus X X X X

Vespertilio murinus X X - -

Myotis daubentonii - X - -

Pipistrellus pipistrellus - - - X

Pipistrellus nathusii - X X -

Rhinolophus ferrumequinum - X - X

Concluzii asupra biodiversităţii :

În urma analizării biodiversităţii pe perimetrul Parcului eolian Frecatei putem concluziona:

� lucrările planificate a fi realizate pentru implementarea PUZ- “Parc eolian Frecatei”, jud. Tulcea vor avea un impact nesemnificativ asupra habitatelor si speciilor de interes prioritar;

� flora şi vegetaţia nu vor fi afectate în mod semnificativ prin realizarea obiectivului de investitie, având în vedere respectarea masurilor de prevenire şi reducere a impactului;

� impactul asupra faunei, atât de nevertebrate, cât şi de vertebrate, este redus pe intreaga perioada a lucrarilor de executie si exploatare a parcului eolian.

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

În capitolul 2.2, fişa nr. 1, se găsesc informaţii relevante privitoare la funcţiile habitatelor de interes comunitar din zona vizată pentru proiect (suprafaţă, localizare, specii caracteristice etc.).

Prezentam o descriere succinta a particularitatilor ecologice ale speciilor de interes comunitar potenţial afectate de realizarea lucrarilor de executie a Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea.. � 5 . 7 8 > < 6 0 : 5 / :

(broasca testoasa de uscat dobrogeana). Preferă terenurile uscate, cu tufişuri bogate, de silvostepă, fiind iubitoare de căldură. Se hrăneşte cu vegetale, rădăcini, melci, râme. Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 ouă sferice, albe, care se clocesc în 70-80 zile. Trăieşte 90-125 ani. Specia tip este răspândită în nordul Africii. La noi ssp. Testudo graeca ibera este localizată în Dobrogea. Este o specie periclitată. Inclusă în Directiva Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Factori ce



� � � � � � � � � � � � Oradea 82

limiteaza distributia speciei: despăduriri, păşunat, mai cu seamă în ariile protejate, recoltarea ţestoaselor pentru întreţinerea în captivitate (Botnariuc, Tatole, 2005).

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Au fost observate 2 exemplare de broască ţestoasă în lunile mai – iunie, la baza dealului şi în zona împădurită din partea nord-vestica a amplasamentului. Arealul de răspândire a speciei în nordul Dobrogei este mult mai extins faţă de zona perimetrului proiectului. � : / 5 0 7 : � 1 0 1 > 1 .

Laurenti (guşter). Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Pe amplasament a fost semnalată la limita nord, nord-vestica. Există posibilitatea ca specia să fie prezentă şi în alte puncte de pe amplasament, dar neconfirmat în deplasările din teren.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: S-au observat 3 exemplare ale acestei specii. Caracteristicile biologice si ecologice ale speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. J < > : 0 / 1 . 7 : 8 0 1 / :

(şopârla de camp). Răspândită în Dobrogea, sudul Munteniei şi al Olteniei, sudul Banatului, Câmpia de Vest. Preferă terenuri înierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă rară, liziere, păduri rare. Statut. Specie aproape ameninţată. Inclusă în Directiva Habitate 92/43/EEC, Convenţia de la Berna. Deteriorarea şi distrugerea habitatelor prin despăduriri, extinderea suprafeţelor agricole, suprapăşunatul influenteaza negativ asupra speciei (Botnariuc, Tatole, 2005).

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Exemplare ale acestei specii au fost observate in partea sud-vestica, la limita amplasamentului parcului eolian (2 ex.). Dezvoltarea investiţiei nu va afecta semnificativ specia în ceea ce priveşte aria de distribuţie şi hranire a acesteia, deoarece ea poate migra cu usurinta în alte zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica. � ? 5 0 @ < ? 1 9 8 . / 1 7 5 9 9 8 .

(popândău). In Romania este o specie caracteristică regiunilor stepice, comună în toată ţara. Intalnita pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea drumurilor, etc. Este o specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Factori pozitivi pentru specie: păstrarea izlazurilor cu populaţiile acestei specii, respectarea legislaţiei în vigoare (Botnariuc, Tatole, 2005). Specia este amenintata pe tot arealul din cauza destelenirii pasunilor stepice pentru culturi agricole. În plus, în Romania populatiile de popandau sunt afectate invadarea pasunilor de catre vegetatia ierboasa inalta, improprie pentru aceasta specie.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: In timpul studiului specia a fost identificata in partea sud-estica, in afara perimetrului parcului eolian, hotar cu terenurile agricole. Drumurile de acces spre parcul eolian nu se intersecteaza cu vizuinele si traseele indivizilor speciei. � 1 5 0 : : 5 7 8 . ? 5 - - : 7 8 .

(acvila mica). Specie relativ comună. Cuibăreste in special pe stâncării şi pe copacii bătrâni din pădurile invecinate. Este o specie bine reprezentată în sit, fiind caracteristică zonei Dobrogei de Nord.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Un exemplar de acvila mica a fost identificat in zbor la distanta mare, in partea sudica, planand deasupra terenurilor agricole hotar cu zona amplasamentului analizat. Probabil cuibareste in padurile invecinate din sud, sud-vest si se deplaseaza pe distante mari in cautare de hrana.



� � � � � � � � � � � � Oradea 83

� 1 0 / 8 . / � : - 5 8 . Linnaeus (erete vânăt). Apare doar în trecere prin ţara noastră;

cloceşte în nordul Europei şi al Asiei în locuri descoperite. Este o specie oaspete de iarnă în zona. Exemplare izolate pot fi intalnite si in timpul migratiei.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Exemplare izolate observate in pasaj pe terenurile agricole limitrofe (2 ex. ).

� < 0 : / 1 : . 6 : 0 0 8 9 8 . (dumbraveanca). Cuibăreşte în zonele stepice cu copaci răzleţi

sau zonele de graniţă între stepă şi pădure răzleaţă. De asemenea preferă apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess pentru cuibărit.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Specia a fost identificată in zbor in apropierea perimetrului parcului eolian (1 ex.). S-au urmărit în mod special zonele cu copaci răzleţi, maluri abrupte etc. aflate in vecinatatea amplasamentului parcului eolian în căutarea cuiburilor de dumbrăveancă, însă acestea nu s-au identificat. Cel mai probabil specia este perturbata datorita antropizarii zonei prin pasunat. � : - 1 8 . / < 9 9 8 0 1 <

(sfrancioc rosiatic). Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în luminişuri. Se distribuie destul de rar în zonele cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti. Habitatul preferat în zona potenţial afectată sunt terenurile agricole cu vegetaţie naturală.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei: Specia nu a fost identificată la cuibarit sau în timpul hrănirii pe amplasament. Probabil preferă lizierele din sud-vestul perimetrului parcului eolian.

Tipuri de habitate identificate în zona cercetată:

- 62C0* Stepe ponto-sarmatice. Vegetaţia se instalează pe coaste uscate, din stepă şi silvostepă, habitatul având un pronunţat caracter continental. Se dezvoltă pe soluri bogate în baze, cu un deficit de umiditate pe timpul verii. Prezintă elemente xero-termofile, heliofile. De regulă, în cadrul acestui tip de habitat există şi pâlcuri de arbuşti în mosaic cu vegetaţia herbacee. În teren au fost identificate două specii lemnoase care formează zonele de tufăriş: Quercus cerris şi Crataegus monogyna.

Efectul anticipat al investiţiei asupra habitatelor: Sunt prezente specii tipice habitatului, aflate, în prezent, în stare bună de conservare. În lipsa unor măsuri de management adecvate, estimăm că suprafaţa acestui habitat s-ar putea reduce în urma presiunilor antropice (păşunat, degradarea terenurilor învecinate).

Chiroptere. Date ecologice. Având în vedere faptul că în general se cunosc foarte pu�ine date despre lilieci pentru a întelege mai bine biologia acestor mamifere şi necesitatea protecţiei lor, prezentăm şi câteva date ecologice ale acestora. � 1 - : @ 1 / : > 5 ? 9 : . 2 0 1 9 < 0 . 5 � < - 1 5 0 5 A

Apariţia şi dispariţia, în anumite perioade ale anului a unor colonii întregi de chiroptere din regiunile temperate, a sugerat unora dintre primii observatori, ideea că aceste mamifere migrează cu adevărat ca �i păsările.

Cercetările intense făcute mai ales în ultimii 30 ani, au arătat că există mai multe tipuri de deplasări:

- deplasări de tip avian, adevărate migraţii specifice câtorva specii de chiroptere americane şi poate şi unor reprezentanţi mai nordici dintre speciile palearctice

- deplasările chiropterelor sedentare care-şi schimbă adăpostul după sezon. Caracteristic pentru speciile palearctice, deci şi pentru cele din fauna ţării noastre

sunt deplasările sezoniere.



� � � � � � � � � � � � Oradea 84

� 5 / 5 . 1 7 : 7 5 : > 5 ? 9 : . 2 0 1 9 < 0 . 5 � < - 1 5 0 5. Cercetările anterioare ne-au dat posibilitatea să

constatăm că în anumite peşteri sunt prezente anumite specii tot timpul anului. Speciile de la noi considerate, în general, sedentare, sunt obligate să facă deplasări

între adăposturile de vară şi cele de iarnă. Odată cu instalarea sezonului rece şi cu dispariţia hranei, nivelul metabolismului scade, animalul trebuie să intre în somnul de iarnă şi ca atare are nevoie de adăposturi, în care condiţiile microclimatice sunt altele decât cele din adăposturile de vară. Tocmai de aceea chiropterele din zona temperată pendulează între cele două categorii de adăposturi.

Vara când chiropterele duc o viaţă activă, au nevoie de un adăpost cald, în timp ce iarna pentru hibernare, adăpostul trebuie să fie mai rece, cu o temperatură relativ constantă şi cu o umezeală relativă a aerului destul de ridicată; aproape de saturaţie.

Chiropterele sunt animale care au un comportament ce se înscrie în două tipuri de ritmuri; un ritm nictemeral şi altul sezonier. Ca şi multe alte micromamifere, chiropterele în decursul a 24 de ore, au două perioade distincte de comportare; cea din timpul zilei când se ascund în diferite adăposturi şi stau în repaus şi cea din timpul nopţii când sunt foarte active căutând să-şi satisfacă nevoile alimentare şi sociale. � 7 : I : @ 5 - 7 8 9 � : ; 2 > 5 : > 2 ? < . 7 A

Chiropterele, mai ales cele la care gregarismul este mai evident şi se constituie în colonii mai mari, manifestă un evident ataşament faşă de adăpostul ales. Tocmai de aceea unele adăposturi sunt populate decenii sau chiar sute de ani de-a rândul. Chiar dacă, datorită unor condiţii nefavorabile chiropterele sunt obligate ca, temporar, să se folosească de alte adăposturi, ele revin şi colonia se reconstituie în acelaşi adăpost. Dacă însă condiţiile vitrege se permanentizează, atunci animalele părăsesc definitiv adăpostul. � / 7 1 � 1 7 : 7 5 : - < / 7 8 0 - 2 A

Chiropterele sunt animale strict nocturne, toate activităţile esenţiale care urmăresc satisfacerea nevoilor nutriţionale şi ale vieţii sociale, se desfăşoară în timpul nopţii. Cazurile izolate, când unele exemplare au fost observate activând ziua sunt considerate ca excepţii, care s-ar datora fie unor maladii, fie unor anormale înfometări.

Dinamica nictemerală, oglindită în ritmul plecării şi întoarcerii chiropterelor la adăpost, diferă de la un loc la altul şi de la un moment la altul al anului.

În timpul primăverii părăsirea adăpostului se face pe întreg parcursul nopţii într-un ritm destul de ridicat. Intrările în adăpost sunt aşa de neînsemnate încât pot fi neglijate.

Toate speciile de lilieci prezente în spaţiul european, deci şi în ţara noastră, sunt specii entomofage, care pot fi grupate în trei grupe ecologice în funcţie de strategia de vânătoare (caracteristici de zbor, nivelul structural al habitatului la care vânează, structuri similare ale emisiilor sonore – înregistrările marcate cu majuscule corespund tipului principal de emisii sonore – frecvenţă modulată = FM, frecvenţă cvasi-constantă = QCF):

� grupa 1 - lilieci de spaţiu deschis, care vânează deasupra coronamentului sau în terenuri deschise; sunt zburători rapizi (au aripi înguste), dar nu pot executa manevre rapide, ceea ce le permite „scanarea” unor suprafeţe foarte întinse şi obţinerea unor informaţii detaliate asupra vitezei insectelor, chiar dacă cele mai mici pot „scăpa” ecolocaţiei. Emit ultrasunete lungi (fm-QCF sau FM-qcf);

� grupa 2 – lilieci de coronament, care vânează în apropierea vegetaţiei şi a frunzişului; sunt zburători care pot executa manevre foarte rapide (au aripi late); au emisii sonore cu rezoluţie medie sau înaltă (FM cu secvenţe extinse qcf la începutul sau la finalul emisiei sonore);

� grupa 3 – lilieci „culegători”, care adună hrana de pe substrat; zboară cu viteză redusă (au aripi foarte late şi pot executa chiar zbor planat); emit ultrasunete cu rezonanţă foarte ridicată pentru a putea detecta insectele imobile aşezate pe substrat.



� � � � � � � � � � � � Oradea 85

În România, informaţiile privind migraţia chiropterelor sunt foarte puţine şi au caracter de note generale – majoritatea corvârşitoare a studiilor sunt concentrate asupra teritoriilor de hibernare şi reproducere, fiind realizate, în special, în peşteri naturale sau adăposturi artificiale (diverse construcţii).

Ciclul biologic anual al acestor vertebrate zburătoare prezintă o serie de similitudini, dar şi particularităţi specifice.

Chiropterele sunt puternic influenţate de condiţiile meterologice, astfel încât fluctuaţiile mari ale temperaturilor diurne şi nocturne, în special, menţinerea unor temperaturi scăzute şi vânt puternic pe durata nopţii determină o activitate slabă a acestora.

Astfel, în timpul lunii august chiropterele, formează coloniile de reproducere pe care le vor părăsi în luna septembrie, când iniţiază migraţia de toamnă, deplasându-se spre locurile de iernare, unde vor forma colonii de hibernare.

De aceea, informaţiile privind grupul chiropterelor incluse în acest studiu au fost colectate prin vizite lunare în fiecare locaţie astfel încât să putem aduna informaţii relevante asupra diversităţii şi activităţilor desfăşurate de acest grup de mamifere în teritoriile investigate care ulterior au fost analizate şi interpretate

Au fost cercetate 5 tipuri de habitat: 1) păduri (liziera pădurii, drumuri în pădure), 2) pajişti, 3) terenuri agricole, 4) aşezări – stâlpi de lumină 5) - 2 adăposturi subterane naturale (Peştera lui Terente, Peştera Liliecilor de la Gura Dobrogei).

Au fost analizate în total 20 ore de înregistrări. Numărul trecerilor liliecilor în fiecare sit a fost folosit ca indicator al activităţii liliecilor. O trecere este definită ca un şir continuu de semnale de ecolocaţie auzite în detector când un liliac trece în raza de detecţie (Vaughan et al., 1996). Pentru determinarea sonogramelor diferitelor specii, au fost folosite datele de la o serie de autori (Tupinier 1997; Ahlen & Baagoe, 1999; Russ, 1999; Jones et al., 2000; Parsons & Jones, 2000; Russo & Jones, 1999, 2003).

În siturile cercetate, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp şi divizare de frecvenţă au fost înregistrate 20 de specii.

Se prezintă mai jos modalitatea de identificare a speciilor şi se exemplifica şi cu sonograme speciile determinate:

Familia � 5 . ? 5 0 7 1 9 1 < - 1 > : 5

Toate speciile au principala frecvenţă modulată (FM) şi sunt auzite ca nişte clicuri seci. Speciile mari au energie maximă în frecvenţe joase, sub 35 kHz, iar cele mici în jur şi peste 45 kHz.

Prescurtarea frecvenţelor cu majuscule (FM, FQC) indică frecvenţele principale, iar cele cu minuscule (fm, fqc), indică frecvenţele secundare. J 1 ? 1 . 7 0 5 9 9 8 . ? 1 ? 1 . 7 0 5 9 9 8 .

(Schreber, 1774) – pipistrelul mic comun

Silueta este foarte mică, cu aripi lungi şi înguste. Zborul este neregulat şi haotic. Sunetele semănă cu “aplauzele” sau “picăturile de apă”, ritmul este relativ rapid. Se deplasează până la 1-2,5 km distanţă de adăpostul de vară.

Folosind un detector heterodină, acordat pe 42 la 46 KHz, se aude:

pip pop pip pop plip pip pip pop pop pop

42-46 kHz FQC

În habitat închis: FM

Lângă vegetaţie, pereţi, la lampadare, de-a lungul apelor ritmul este regulat: FM-fqc



� � � � � � � � � � � � Oradea 86

În habitat deschis sunetul este umed, ritmul puţin regulat şi lent: fm-FQC

Sunete sociale: "tiric" la 18 - 25 kHz

Exemplu de sonogramă pentruJ 1 ? 1 . 7 0 5 9 9 8 . ? 1 ? 1 . 7 0 5 9 9 8 .

J 1 ? 1 . 7 0 5 9 9 8 . ? � 6 @ : 5 8 . (Leach, 1825) – pipistrelul pititc

Folosind un detector heterodină, acordat pe 52 la 57 KHz:

pip pop pip pop plip pip pip pop pop pop

54-57 kHz FQC

În habitat închis: FM

Lângă vegetaţie, pereţi, structuri: FM-fqc

În habitat deschis: FM-fqc

Sunete sociale ca la P. pipistrellus.



� � � � � � � � � � � � Oradea 87

Exemplu de sonogramă J 1 ? 1 . 7 0 5 9 9 8 . - : 7 8 . 1 1 (Keyserling & Blasius, 1839) - pipistrelul lui Nathusius

Zboară rapid şi mai drept, mai mult în habitate deschise. Comparat cu cel de la P. pipistrellus, sunetul este mai lung şi se aude mai grav. Zonele de vânătoare sunt deasupra apelor, la liziera pădurilor, deasupra păşunilor şi uneori în pădurile bătrâne. Vânează în zone depărtate de adăpost până la 6,8 km (Boye P. and Dietz M. 2005).

Ritmul este regulat cu impulsuri sunt “săltate”, în mod regulat, la câteva perechi, impulsul al doilea este “lipsă”.

Folosind un detector heterodină, acordat pe 34 la 38 KHz:

pip pop _ pip pop _ pip pip _ pop pop pop

34-38 kHz FQC

În habitate închise: FM-fqc

Lângă vegetaţie / structuri: ritm regulat cu fqc scurtă

În habitat deschis: FQC lung efect Doppler observabil

Sunete sociale: "tiric la 18 kHz – ric la 30 kHz"

J 1 ? 1 . 7 0 5 9 9 8 . � 8 9 1 1 (Kuhl, 1817) - pipistrelul cu bandă alară albă

Zbor relativ lent şi drept mai ales în habitat deschis. Ritm între P. pipistrellus şi P. nathusii, cu mai puţine impulsuri “pierdute”



� � � � � � � � � � � � Oradea 88

Folosind un detector heterodină, acordat pe 35 la 40 kHz, frecvenţa cea mai bună este de 38 kHz:

pip pop pop pop _ pip pip _ pop pop pop

35-40 kHz FQC

În habitat închis: FM-fqc

Lângă vegetaţie / construcţii: fm-FQC

În habitat deschis: FQC lung efect Doppler observabil. � � / 7 : 9 8 . - < / 7 8 9 : (Schreber, 1774) – liliacul mare de amurg

Siluetă mare cu aripi lungi şi înguste. Zborul este rapid şi regulat cu picaje laterale, la începutul serii zboară la altitudine mare, iar odată cu căderea nopţii începe să coboare. Ca şi zonă de hrănire preferă habitatele acvatice, păşuni şi păduri deschise; mai vânează şi în zonele agricole şi în oraşe. Pot vâna la 10-20 km de adăpost.

Un puls este format din suntele twiet - tjow / tjok. twiet: la 25 kH FM-fqc iar tjow la 20 kHz fm-FQC (18 kHz QCF).

Habitat deschis: F-max rar peste 30 kHz

Habitat închis, ritm neregulat: pulsuri twiet

Lumini stradale: ritm mai lent şi mai puţin regulat.

Exemple de sonograme � � / 7 : 9 8 . 9 5 1 . 9 5 0 1 (Kuhl, 1817) – liliacul mic de amurg

Zborul este rapid şi regulat, în linie dreaptă, întrerupt de multe curbe şi picaje. Vânează mai departe de vegetaţie, în poieni şi lizieră de pădure. La lampadare face picaje laterale. Această specie se pare că îşi alege habitatul de vânătoare funcţie de abundenţa în



� � � � � � � � � � � � Oradea 89

hrană şi nu în funcţie de caracteristicile habitatului. Se deplasează până la 17 km depărtare de adăpost pentru vânătoare (Boye P. and Dietz M. 2005).

Ritmul este mai rapid şi regulat iar pulsurile sunt mai scurte decât la N. noctula 7 � 1 5 7 mai sus şi uneori

7 � 1 5 7 mai jos, alternate (20 kHz)

twiet: 30 kHz FM-QCF iar tjow: 25 kHz fm-QCF (QCF)

Habitat deschis: F-max rar peste 35 kHz

Habitat închis: FM-qcf, ritm neregulat: pulsuri 7 � 1 5 7

� ? 7 5 . 1 / 8 . . 5 0 < 7 1 - 8 . (Schreber, 1774) – liliacul cu aripi late

Liliac mare cu zbor încet şi regulat cu picaje, zboară de obicei aproape de frunzişul arborilor, sub 15 m înălţime. Cel mai adesea vânează în terenuri deschise cu pădure pe margini. Habitatul semideschis este reprezentat de: tufişuri, malul râurilor, parcuri, şiruri de copaci, grădini, depozite de gunoi, lampadare. În oraşe nu se deplasează mai mult de 1 km de adăpost, pentru hrană (Boye P. and Dietz M. 2005).

Pulsuri puternice, seamănă cu paşii de step.

FQC 25-27 kHz tap tap _ tap tjap _ tjap tjap tjap _ tap tjap_ tjap tjap

Habitat deschis: FQC cu pulsuri lungi tari, F-max rar peste 40 kHz

Habitat închis: FM-QCF cu sunete umede.



� � � � � � � � � � � � Oradea 90

Exemple de sonograme � 5 . ? 5 0 7 1 9 1 < @ 8 0 1 - 8 . (Linnaeus, 1758) – liliacul bicolor

Liliac relativ mare cu aripi lungi şi înguste, intermediar între N. noctula şi E. serotinus. Vânează în habitate deschise şi semideschise, adesea la înălţime. Zborul este rapid şi regulat. Ritmul este lent şi regulat.

FQC : 24-27 kHz pjop pjop pop pop pop

Lângă vegetaţie şi construcţii FM-fqc: 28-29 kHz

În habitat deschis: FQC : 28 kHz, F-max rar peste 35 kHz

La lumini stradale: FQC 25 kHz, sunete umede, poate fi confundat cu E. serotinus.

H � < 7 1 . > : 8 = 5 - 7 < - 1 1 (Kuhl, 1817)– liliacul de apă

Liliac de dimensiuni medii cu aripi relativ lungi şi înguste, abdomenul de culoare albă. Zbor regulat în cercuri, paralel suprafaţa apei (30 cm înălţime); are un zbor similar printre coroanele copacilor. Preferă apele înconjurate de copaci şi tufişuri. Deseori, în primăvară vânează îm păduri, deoarece îşi aleg habitatul de vânătoare funcţie de abundenţa nematocerelor şi efemeropterelor (Boye P. and Dietz M. 2005).

Ia insectele aproape sau direct de la suprafaţa apei (pescuind), dar de asemeni în aer (vânătoare aeriană). Ritm rapid şi variabil de impulsuri “uscate” cu schimbări regulate de frecvenţă de ritm.

45 kHz 7 1 / � � � 5 7 1 / � � � 5 7 1 / � � � 5 7 1 / � � � 5



� � � � � � � � � � � � Oradea 91

Obs. În ceea ce priveşte caracteristica ultrasunetelor seamănă cu P. pipistrellus, se foloseşte un reflector pentru a se observa caracteristica zborului şi abdomenul alb.

H � < 7 1 . > : . � / - 5 @ 5 (Boie, 1825) – liliacul de eleşteu

Vizibil mai mare decât M. daubentonii, are aripi relativ lungi şi înguste şi abdomenul alb. Zborul este relativ drept, câteodată mai înalt deasupra apei. Vânează insecte la suprafaţa apei, dar mai des din aer, în lungul malurilor râurilor, lacurilor şi chiar în păduri. Pulsuri mai lungi, lente şi tari decât la M. daubentonii.

FQC 35 kHz pjiep pop pop

Zbor curbat / pe suprafeţe de apă deschise, cu sunete umede: fm-QCF asemănător cu P. nathusii

H � < 7 1 . - : 7 7 5 0 5 0 1 (Kuhl, 1817) – liliacul lui Natterer

Ceva mai mare decât M . daubentonii., abdomenul este de culoare albă. Zborul este rapid, în jurul/printre vegetaţie. Zbor relativ agitat aproape de suprafaţa apei cu multe schimbări bruşte în înălţime şi direcţie, şi alternând cu vânătoarea deasupra pământului şi prin vegetaţie, vânează insecte de la suprafaţa apei, dar mai des direct din aer. Primăvara vânează în habitate deschise (păşuni cu tufişuri şi copaci sau lângă ape), vara vânează mai mult în păduri (mai ales de conifere). Vânează la 1,5 km distanţă de adăpost (Boye P. and Dietz M. 2005).

Ritmul este rapid cu pulsuri scurte şi mai uscate ca la M. daubentonii.

30 – 50 kHz



� � � � � � � � � � � � Oradea 92

Sunete sociale: 10,5-16 kHz.

H � < 7 1 . = 5 / . 7 5 1 - 1 1 (Kuhl, 1829)– liliacul cu urechi mari

Liliac de mărime mijlocie cu aripi late. Zborul este lent, în linie dreaptă, în jurul sau prin coronamentul copacilor, culegând insectele şi executând curbe largi. Deseori culege prada de pe sol. Preferă pădurile de foioase sau livezile cu copaci bătrâni, mai rar întâlniţi în pădurile de amestec sau de conifere. Vânează atât în habitate deschise cât şi închise. Vânează la distanţe de 500m-3,8 km de adăpost (Boye P. and Dietz M. 2005).

Ritmul este regulat cu pulsuri uscate, scurte FM, se aude ca un ticăit.

Specia se detectează greu, 30-50 (→ 90) kHz

H � < 7 1 . 5 @ : 0 6 1 - : 7 8 . (Geoffroy 1806) – liliacul cărămiziu

Este de mărime mijlocie. Zborul este lent şi regulat, de-a lungul şi prin coronamentul copacilor, de unde culege insectele, vânează insectele şi din aer.

Când vânează din aer, pe lângă vegetaţie, se aude cel mai bine: FM-fqc: 45-55 kHz (→ 25 kHz). Când zboară în coronament, sunetele emise abia pot fi recepţionate, rămân numai frecvenţele mari: (50-90 kHz).



� � � � � � � � � � � � Oradea 93

H � < 7 1 . @ � < 7 1 . D H � < 7 1 . < � � 6 - : 7 8 . (Borkhausen, 1797/Tomes, 1857) – liliacul mare

şi liliacul mic comun

Aceste două specii surori sunt dificil de diferenţiat după caracteristicile ultrasunetelor emise şi după stilul de zbor. Au siluetă mare cu aripi mari, zborul este asemănător cu al bufniţei, încet şi uniform, în cercuri mari, deseori la nivelul solului, mai rar în coronament, în lungul vegetaţiei sau la lampadare. M. myotis capturează în special coleoptere în vegetaţia scundă iar M. blythii capturează mai ales lăcuste din iarbă. Ritmul este regulat, cu pulsuri puternice, sonore.

35 kHz tack tack tack tack tack

În spaţii deschise, sunetul este umed: FM-fqc

În habitate închise, sunetele sunt uscate, tari şi neregulate: FM

Exemplu de sonogramă J 9 5 / < 7 8 . : 8 0 1 7 8 . D J A : 8 . 7 0 1 : / 8 . (Fischer, 1829/Linnaeus, 1758) – liliacul urecheat

roşcat / cenuşiu

Aceste două specii surori nu pot fi diferenţiate după stilul de zbor sau sunet. Sunt specii de mărime medie cu aripi şi urechi mari. Zboară planat sau ascendent, în cercuri largi pe lângă vegetaţie şi ziduri. Sunetul este silenţios, şoptit, evident armonic, greu de detectat. Pentru vânătoare se deplasează maxim 3 km depărtare de adăpost.



� � � � � � � � � � � � Oradea 94

În timpul vânătorii se aude un sunet rapid şi uscat: vrrrrr rrrrrr rrrrrrrr rrrrr t 50 kHz, 35 kHz

În habitat relativ deschis: FM-fqc (90→ 25 kHz)

În habitat deschis, sunetul este regulat ca un ticăit de ceas: FM-qcf (fqc de 15-12 kHz).

Sunetele sociale, un ticăit tare, regulat: 15-20 kHz

� : 0 = : . 7 5 9 9 : = : 0 = : . 7 5 9 9 8 .

(Schreber, 1774) – liliacul cârn

Specie de mărime medie. Stilul de zbor este relativ lent şi în linie dreaptă pe acelaşi traseu. Vânează pe deasupra coroanelor copacilor sau la lampadare. Zona de hrănire se află de obicei în păduri bătrâne dar şi în parcuri; mai pot vâna şi în spaţii semideschise: la liziera pădurilor, de-a lungul şirurilor de copaci, a tufişurilor, cursurilor de apă sau de-a lungul drumurilor flancate de copaci (Boye P. and Dietz M. 2005).

Ritmul este ca de castagnete cu pulsuri scurte dar relativ tari şi umede.

(fqc)-FM: 43 -> 33 kHz tack tack tack-ke tack-ke tack tack tack-ke tack-ke tack tack

În habitat deschis: 35 kHz (→ 65 kHz)

În habitat relativ închis, relativ silenţios cu pulsuri "FM" 25-27 kHz

În habitate închise (pe lângă vegetaţie şi structuri), ritmul este rapid şi regulat: FM-FQC.



� � � � � � � � � � � � Oradea 95

Exemplu de sonogramă H 1 - 1 < ? 7 5 0 8 . . / 0 5 1 = 5 0 . 1 1 (Kuhl, 1817) – liliacul cu aripi lungi

Specie mică / mijlocie cu aripi înguste şi lungi. Zborul este relativ rapid şi drept, la înălţime dar şi pe lângă vegetaţie sau la luminile lămpilor stradale. Sunet asemănător cu cel de la P. pygmaeus.

51 kHz pulsurile sunt lungi QCF cu ton clar şi efect Doppler pip pip pop pop

În habitat deschis, ritm lent şi regulat, iar începutul pulsului debutează foarte energic: fm-FQC

În habitat relativ închis: FM-FQC 53-54 kHz

Fam.4 1 - < 9 < ? 1 > : 5

FC creşte între 1-3 ani, rămâne constantă la adulţi şi scade la liliecii care au peste 15 ani. Femelele au frecvenţe mai înalte decât masculii.

4 1 - < 9 < ? 8 . � 5 0 0 8 @ 5 � 8 1 - 8 @ (Schreber, 1774) – liliacul mare cu potcoavă

Liliac mare cu aripi relativ scurte dar late, zborul este relativ lent în jurul/prin vegetaţie. Scanează după pradă, de obicei stând pe un suport de unde atacă şi capturează insecte din zbor, de pe ramuri sau de pe sol. Vânează în zone împădurite, păşuni sau copaci bătrâni, în lungul aleilor şi al gardurilor vii.

FC pe (79) 80 - 82 (85) kHz bwieuuw bwieuuw bwieuuw bwie-ooeuuuw

Pulsurile sunt relativ lungi, ton clar şi efect Doppler: fm-CF-fm / 30 - 50 ms.



� � � � � � � � � � � � Oradea 96

Exemplu de sonogramă 4 1 - < 9 < ? 8 . 1 ? ? < . 1 > 5 0 < . (Bechstein, 1800) – liliacul mic cu potcoavă

Liliac foarte mic cu aripi relativ mici dar late, urmăreşte insectele cu zbor relativ lent pe lângă sau prin vegetaţie. Culege prada de pe ramuri/sol. Pădurile de foioase reprezintă habitatul esenţial ce oferă loc de hrănire acestei specii (Reiter G 2004). Această specie evită să treacă peste habitatele deschise, spre locul de hrănire (Schofield 1996 ). Locurile de hrănire sunt apropiate de adăpostul de naştere, până la 4,2 km, animalele cheltuie aproximativ jumătate din timpul alocat acestei activităţi, zburând pe o rază de 600 m, în jurul adăpostului (Bontadina 2002).


Pulsurile sunt relativ lungi cu ton clar şi efect Doppler: fm-CF-fm / > 50 ms

Exemplu de sonogramă

4 1 - < 9 < ? 8 . 5 8 0 � : 9 5

(Blasius, 1853) – rinoloful mediteranean

Silueta este medie, cu aripi relativ scurte şi late. Stilul de zbor ca la R. blasii.


Pulsurile sunt relativ lungi, ton clar şi efect Doppler: fm-CF-fm / 30 - 50 ms



� � � � � � � � � � � � Oradea 97

Exemplu de sonogramă 4 1 - < 9 < ? 8 . @ 5 5 9 � 1 (Matschie, 1901) – rinoloful lui Mehelyus

Liliac mare cu aripi relativ scurte dar late.

FC pe (106) 107 - 109 (110) kHz bwieuuuuuw bwieuuuuuw bwieuuuuuw bwie-ooeuuuuuuw

Pulsurile sunt foarte lungi, ton clar şi efect Doppler: fm-CF-fm / 30/40 - 120 -140 ms

Determinare pe baza caracteristicilor ultrasunetelor înregistrate

Specia Tip Durata msec) Frecvenţa (kHz) Perioada Pulsuri MAX R. hipposideros CF 20-30 105-111

R.ferrumequinum

CF 30-40(50) 77-83 80-90(110)

R. euryale CF 30-50 101-108 70-80

R. blasii CF 40-50 93-98

R. mehelyi CF 20-30 105-112

FM 3-4 69-25 35-75 13(-28) 45 M. daubentonii 3-6 79-32

M. dasycneme FM (qcf) 5-8 60-24 90-130 8-10 pulsuri 36-40

M. brandtii FM 2,5-2 75-31 90-99 10-11 pulsuri 40-49

FM 2,5-3 75-32 90-100 10-11 pulsuri 40-50 M. mystacinus FM 1,5 80-35 20-100 51

M. nattereri FM 2 78-35 70-90 11-14 pulsuri 50

FM 2-2,5 80-38 65-100 10-15 M. bechsteinii FM 4-5 60-32 100-115 9-10

FM 2-3 62-28 85-95 12-20 M. myotis/ M. blythii 2-3 105-30 85-95 12-20

FM 6 45-25 125 8 25 N.noctula FM 25 25-19 300-400 3

Fm+qcf 5 30 110-120 30 N. leisleri 2 30,28 30,60 30,28

E. serotinus FM 13,5 52-25 150 6-7 25

E. nilssonii FM+cf 10-12 38-28 200 5 30

FM 1-2 26-39 120 8 28



� � � � � � � � � � � � Oradea 98

Specia Tip Durata msec) Frecvenţa (kHz) Perioada Pulsuri MAX FM 5-8 50-20 180-200 5-6 25 V. murinus

FM+cf undulated 40

FM+(qcf) 4-6 80-58 85 12 58

CF 10 51 95 10,5

P. pipistrellus

FM+(qcf) 6-7 45 45

P.pygmaeus CF 8 54 80 54

P. nathusii FM+qcf 5 70-38 100-125 8-10 pulsuri

FM 2 83-26 50 20 26, 42, P. auritus/ P. austriacus 7 41-12 180-200 5,4 59

CF/FM 4 35-28 110-120 35-30

CF/FM 5,2 43-33 110-121 8-9 pulsuri

B. barbastellus

2 40-42,67-70 30-70 43

FM 4-6 52-55 60-80

FM 2-4 55-60

M. schreibersii

FM 53-60 45-50

Pentru perioada de primăvară şi vară (naştere), în terenurile cultivate din apropierea pădurilor, am întâlnit o activitate mai accentuată a chiropterelor, fiind înregistrată prezenţa a cinci specii de chiroptere. Deşi în terenuri deschise – culturi agricole şi pajişti cu ierburi scunde, cu tufişuri şi pâlcuri de arbuşti – diversitatea liliecilor este mai mare (13 specii), numărul de exemplare înregistrate este mai mic. Mamiferele zburătoare traversează aceste teritorii între punctele de odihnă şi zonele de hrănire sau le valorifică pentru procurarea hranei:

� zonă de zbor – Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus, Myotis myotis şi Myotis blythii,

� zonă de tranzit şi teritoriu de hrănire - Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Nyctalus leisleri, Myotis nattereri, Myotis myotis, Myotis blythii sau Vespertilio murinus.

În pădurile investigate şi în zona de lizieră, au fost înregistrate treisprezece specii de chiroptere, care pot folosi habitatele forestiere pentru:

� zonă de tranzit întâmplător - Eptesicus serotinus; � zonă de tranzit întâmplător şi zonă de zbor - Myotis myotis şi Myotis blythii, � zonă de zbor şi teritoriu de hrănire - Vespertilio murinus, speciile genului

Pipistrellus; � zonă de tranzit întâmplător, teritoriu de hrănire, teritoriu de reproducere (colonii

de maternitate) - Nyctalus noctula; � zonă de tranzit întâmplător, zonă de zbor, teritoriu de hrănire, teritoriu de

reproducere (colonii de maternitate) - Barbastella barbastellus, Myotis nattereri, Myotis daubentonii şi Myotis emarginatus.

Pentru migraţia de toamnă & constituirea coloniilor de hibernare, remarcăm faptul că pe terenurile deschise din perimetrul sitului au fost întâlnite două specii de chiroptere care traversează acest perimetru în deplasările către zonele de hrănire – zonă de zbor (Nyctalus noctula) sau chiar se hrănesc în habitatele terenurilor agricole şi al pajiştilor cu ierburi scunde – zonă de zbor şi teritoriu de hrănire (Eptesicus serotinus, Nyctalus leisleri şi Vespertilio murinus).



� � � � � � � � � � � � Oradea 99

În păduri şi în zona de lizieră, au fost înregistrate şapte specii de chiroptere, care folosesc habitatele forestiere pentru:

� zonă de tranzit întâmplător – Eptesicus serotinus, Pipistrellus nathusii; � zonă de zbor şi teritoriu de hrănire – Vespertilio murinus, Rhinolophus

ferrumequinum; � zonă de tranzit întâmplător, teritoriu de hrănire, teritoriu de reproducere

(împerechere şi maternitate), teritoriu de hibernare – Nyctalus noctula, Nyctalus leisleri; � zonă de tranzit întâmplător, zonă de zbor, teritoriu de hrănire, teritoriu de

reproducere (maternitate), teritoriu de hibernare – Myotis daubentonii În perimetrul localităţiilor au fost identificate patru specii de lilieci, folosind acest

perimetru ca teritoriu de hrănire, zonă de tranzit întâmplător şi teritoriu de reproducere (Pipistrellus pipistrellus, Rhinolophus ferrumequinum), iar Nyctalus noctula foloseşte această zonă pentru toate tipurile de activităţi.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Pentru conservarea ecosistemelor naturale Uniunea Europeana a elaborat o retea de arii protejate extinsa la nivelul fiecarui stat membru, numita "Reteaua Natura 2000". Dezvoltarea acestei retele se bazeaza pe doua directive UE principale: "Directiva Habitate 92/43 din 1992 referitoare la plante si animale salbatice si habitate naturale" si "Directiva Pasari 79/409 din 1979 referitoare la conservarea speciilor de pasari". � 1 0 5 / 7 1 � : � : = 1 7 : 7 5

a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si animale salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local.

� 1 0 5 / 7 1 � : J : . : 0 1 se refera la conservarea speciilor de

pasari care se gasesc in mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualor lor, cuiburilor si habitatelor lor. Statele membre ar trebui sa declare Zone Speciale de Protectie pentru conservarea speciilor si habitatelor propuse.

Pentru Romania in conformitate cu directivele amintite au fost desemnate arii de importanta comunitara (SCI) si arii de protectie speciala avifaunistica (SPA). Speciile si habitatele propuse au elemente de conservare specifice evidentiate in fisele siturilor respective.

Astfel, speciile si habitatele din ariile protejate - ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA 0073 Macin-Niculitel au o anumita structura a populatiei, statut de conservare, prezentata in continuare.

� 5 . 7 8 > < 6 0 : 5 / :(ţestoasă de uscat dobrogeană):

Conservare: A – stare de conservare excelentă, indiferent de posibilitatea de refacere; Global: A – ceea ce reprezintă o stare de conservare excelentă a speciei la nivelul sitului.

� 1 0 / 8 . / � : - 5 8 . (erete vânăt):

Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut; Global: C – valoarea sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.



� � � � � � � � � � � � Oradea 100

� < 0 : / 1 : . 6 : 0 0 8 9 8 . (dumbraveanca):

Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut; Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună. � 1 5 0 : : 5 7 8 . ? 5 - - : 7 8 .

(acvila mica):

Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut; Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună. � ? 5 0 @ < ? 1 9 8 . / 1 7 5 9 9 8 .

(popândău), prezintă următoarea încadrare:

Conservare: B – stare de conservare bună, ceea ce înseamnă că specia este bine conservată sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut; Global: B – ceea ce reprezintă o stare de conservare bună a speciei la nivelul sitului.

Prezentăm în tabelul de mai jos, statutul de conservare al speciilor de chiroptere înregistrate in situl Frecatei.

Statutul de conservare al speciilor de chiroptere înregistrate în situl Frecatei

Nr. crt

Specia Convenţia Convenţia Cartea Roşie

Eurobats Directiva Habitate 1 Nyctalus noctula Anexa 2 Anexa 2 - + Anexa 4

2 Nyctalus leisleri Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

3 Eptesicus serotinus Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4

4 Vespertilio murinus Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

5 Myotis daubentonii Anexa 2 Anexa 2 CP + Anexa 4

6 Myotis emarginatus? Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 2 & 4

7 Myotis nattereri Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

8 Myotis myotis Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

9 Myotis oxyghnatus Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

10 Myotis sp. (dasycneme?) Anexa 3 Anexa 2 CP + Anexa 2 & 4

11 Barbastella barbastellus Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 2 & 4

12 Pipistrellus pipistrellus Anexa 3 Anexa 2 - + Anexa 4

13 Pipistrellus nathusii Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

14 Pipistrellus kuhlii Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

15 Plecotus austriacus Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

16 Miniopterus schreibersii Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

17 Rhinolophus ferrumequinum Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4

18 Rhinolophus hipposideros Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4

19 Rhinolophus euryale Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4

20 Rhinolphus mehelyi Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4

Legendă: CP – specie critic periclitată; P – specie periclitată; V – specie vulnerabilă.

Toate speciile de lilieci identificate sunt incluse în Anexa 2 a Convenţiei de la Bonn (specii migratoare a căror stare de conservare este deficitară în spaţiul european), în Anexa 2 şi 3 ale Convenţiei de la Berna (care cuprind speciile de chiroptere protejate şi strict protejate în Europa) şi în Acordul Eurobats.



� � � � � � � � � � � � Oradea 101

De asemenea, toate speciile prezente în acest sit sunt incluse în anexele Directivei Habitate (trei specii – Myotis emarginatus, Myotis dasycneme şi Barbastella barbastellus – apar în Anexa 2, ca specii de interes comunitar care necesită desemnarea unor arii speciale de protecţie şi toate speciile inventariate apar în Anexa 4, ca specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă pe teritoriul Uniunii Europene).

Dintre speciile de chiroptere înregistrate pe parcursul perioadei de studiu, 18 specii sunt incluse în Cartea Roşie a Vertebratelor din România şi anume: două specii sunt critic periclitate (cu efective naţionale estimate sub 500 de indivizi), şapte specii sunt periclitate (efectivele naţionale sunt estimate la cel mult 2000 de indivizi), iar cinci specii sunt vulnerabile (efectivele naţionale sunt estimate la cel mult 3000 de indivizi).

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea planului, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

În ceea ce priveşte flora – nu este cazul - în zona cercetată nu au fost identificate specii de interes comunitar.

Prezentam informatii privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate de realizarea investitiei (conform Formularului standard Natura 2000):

� 5 . 7 8 > < 6 0 : 5 / : (broasca testoasa de uscat dobrogeana). Pentru situl ROSCI0201

Podişul Nord-Dobrogean specia prezintă următoarea încadrare: - Mărimea populaţiei: C – specie comună în sit - Populaţie: A - ceea ce înseamnă că la nivelul sitului se găseşte 15 - 100% din

totalul acestei specii la nivel naţional. - Izolare: B – populaţie neizolată, dar la limita ariei de distribuţie

J < > : 0 / 1 . 7 : 8 0 1 / : (şopârla de camp),

� : / 5 0 7 : � 1 0 1 > 1 . Laurenti (guşter) sunt specii

comune in situl ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean. Reprezinta populatii neizolate. Inregistraza o stare buna de conservare la nivelul sitului. � 1 5 0 : : 5 7 8 . ? 5 - - : 7 8 .

(acvila mica), inregistreaza urmatoarele particularitati populationale: - Populaţie: B – în sit există între 2 şi 15% din populaţia totală la nivel naţional - Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă - Cuibărit: 10-14 perechi; pasaj: 50-80 indivizi

� 1 0 / 8 . / � : - 5 8 . (erete vânăt), prezintă următoarea încadrare:

- Populaţie: D – populaţie nesemnificativă - Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă - Iernat: 30-50 indivizi, Pasaj: 30-60 indivizi;

� < 0 : / 1 : . 6 : 0 0 8 9 8 . (dumbraveanca), conform fisei sitului specia prezintă

următoarea caracteristici ale populatiei: - Populaţie: B – în sit există între 2 şi 15% din populaţia totală la nivel naţional - Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă

- Cuibărit: 160-240 perechi



� � � � � � � � � � � � Oradea 102

� : - 1 8 . / < 9 9 8 0 1 < (sfrancioc rosiatic), inregistreaza urmatoarele particularitati

populationale: - Populaţie: D – populaţie nesemnificativă; - Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă - Cuibărit: P (prezentă – nu există date concrete); Pasaj: C (specie comună)

� ? 5 0 @ < ? 1 9 8 . / 1 7 5 9 9 8 . (popândău). Conform fisei sitului specia prezintă

următoarea caracteristici ale structurii populatiei: - Mărimea populaţiei: C – specie comună în sit - Populaţie: B - ceea ce înseamnă că la nivelul sitului se găseşte 2 – 15% din totalul

acestei specii la nivel naţional. - Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de răspândire extinsă

Chiroptere. Estimarea posibilului impact asupra populaţiilor de chiroptere identificate în zona de studiu s-a făcut în baza literaturii de specialitate consultată până în prezent, ca urmare a faptului că la noi în ţară nu există date referitoare la posibilul impact al eolienelor asupra chiropterelor, precum nici experienţă în acest domeniu.

Conform acestor date riscul de coliziune a liliecilor cu structurile turbinelor este relativ ridicat. Riscul de coliziune depinde în primul rând de zona unde este situat parcul eolian. Astel, până în prezent s-a constatat că cea mai mare sensibilitate o prezintă zonele cu păduri, iar cele mai scăzute în cazul parcurilor eoliene amplasate în terenuri agricole.

Asadar, amplasarea Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea aproape in intregime pe suprafete agricole reduce cu mult impactul turbinelor eoliene asupra chiropterelor.

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Date despre relatiile structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0073 Macin-Niculitel) au fost prezentate in capitolele anterioare. Concluzionam următoarele:

Relatia dintre tipul de ecositem stepic/silvostepic (sectoare de padure), înconjurat de păşuni şi terenuri agricole, structura vegetatiei şi comunitatile de fauna.

� / < . 1 . 7 5 @ . 7 5 ? 1 / cu formatiuni vegetale naturale de pajisti ce se instalează pe

coaste uscate, din stepă şi silvostepă şi are un pronunţat caracter continetal. Se dezvoltă pe soluri bogate în baze, cu un deficit de umiditate pe timpul verii. Ecosistem silvostepic cel cuprinde arboretele xero-termofile. Intâlnit pe versanţi slab până la mediu înclinaţi, în expoziţii mai mult însorite, pe platouri ori pe văi largi, pe depozite loessoide sau luto-argiloase.

� 5 6 5 7 : 7 1 : A

Pajisti reprezentate de asociaţiile Festucetum valesiacae, Artemisio austriacae-Poetum bulbosae , cu speciile Achillea coarctata, Ajuga laxmannii, Alyssum desertorum, Arenaria serpyillifolia, Artemisia austriaca, Berteroa incana, Capsella bursa-patoris, Carduus nutans, Chondrilla juncea, Bombycilaena erecta, Convolvulus



� � � � � � � � � � � � Oradea 103

arvensis, C. cantabrica, Erodium cicutarium, Eryngium campestre, Euphorbia segueriana, Festuca valesiaca, Medicago lupulina, M. minima, Phlomis tuberosa Potentilla argente etc.; vegetaţie de silvostepă cu speciile caracteristice: Q. robur, Q. pubescens, Acer campestre, A. tataricum, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Ulmus minor, Pyrus pyraster, Malus sylvestris în stratul arborescent, Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogina, Euonymus verrucosa în stratul arbustiv şi Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelli, Galium dasypodum, Geum urbanum, Tanacetum corymbosum, Fragaria viridis ş.a. în stratul erbace; terenuri agricole (culturi cu grâu) în zona nordică, estică şi sudică, pajişti ruderalizate– Comunităţi antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa). � : 8 - :

. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al insectelor, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea sunt bine reprezentate prin specii caracteristice si efective relativ numeroase:

- Ord. Hymenoptera (viespi, albine). Himenoptere - specii de apidae – Apis mellifica, bombinae – Bombus agrorum, Bombus hortorum, halictide – Halictus sp., vespoidee – Polystes sp., Scolia hirta s.a.;

- Ord. Coleoptera. Coleoptere (carabusi) – Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, Anoxia villosa, Malachius bipustulatus, Trichodes apiarius;

- Ord. Orthoptera. Orthoptere – Decticus verrucivorus, Platycleis sp., Poecilimon sp., Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus, Omocestus ruffipes, Sthenobothrus lineatus;

- Ord. Heteroptera. Heteroptere (ploşniţe) - Eurygaster maura, Eurygaster austriaca, Eurygaster integriceps;

- Ord. Odonata. Odonate (libelule) - Anax imperator şi Aeschna sp.; - Ord. Diptera. Diptere - Bombylus sp., Anthrax sp., Asilus sp.; - Ord. Lepidoptera. Lepidoptere (fluturi). Din speciile prezente în zonă,

amintim de specii rezistente la impactul antropic – Pararge megera, Polyommatus icarus, Aricia agestis, Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus, Carcharodus alceae s.a.

Dintre gasteropode (melci): Helix pomatia, Chondrula tridens, Cernuella virgata, Cepaea vindobonensis.

Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si mamifere. � 5 0 ? 5 7 < � : 8 - :

(amfibieni, reptile), include specii comune identificate in zona: soparla de camp (Podarcis taurica), guşterul (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix). � � 1 � : 8 - :

. Pasarile identificate pe amplasament sunt, in majoritate, specii comune caracteristice zonelor stepice/agroecosisteme si antropice: Galerida cristata – ciocarlan, Perdix perdix – potarniche, Miliaria calandra – presura sura, Merops apiaster – prigorie, Upupa epops – pupaza, Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Corvus frugilegus – cioara de semanatura, Corvus corone cornix – cioara griva, Sturnis vulgaris – graur, Streptopelia decaocto – gugustiuc, Hirundo rustica – randunica, Motacilla alba – codobatura alba, Corvus monedula – stancuta, Passer domesticus – vrabie de casa s.a.

In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in perioadele de migratie, dar si in cautare de hrana. Majoritatea exemplarelor identificate aveau legatura cu terenurile agricole limitrofe sau localitatile invecinate (Posta, Frecatei).



� � � � � � � � � � � � Oradea 104

La fel si pentru pasarile răpitoare de zi (Falco tinnunculus – vanturel rosu, zona reprezinta un teren prielnic de vanatoare. Hrana constituită din insecte, soparle, soareci, mici paseriforme, reprezinta surse importante de hrana pentru acest grup de păsări. H : @ 1 � 5 0 5 A

Specificam ca in zona amplasamentului s-au identificat specii comune de mamifere, dintre care amintim de: Talpa europaea – cartita, Microtus arvalis – soarece de camp, Lepus europaeus – iepure de camp, Vulpes vulpes – vulpe; Capreolus capreolus – caprior s.a.

Aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI0201 dispune de suprafeţe nu foarte generoase, doar 87,299 ha, ceea ce face ca habitatele pe care le conţine să fie vulnerabile în ceea ce priveşte reducerea suprafeţelor şi pierderea biodiversităţii locale. Structura şi funcţionalitatea habitatelor adăpostite de aceste suprafeţe sunt în general în stare bună, exceptând habitatul 62C0* supus în mare parte activitatilor antropice.

In general, in jurul localităţilor, unde impactul antropic este puternic, structura şi funcţionalitatea habitatelor este puternic afectată. Astfel, se observă că:

- numărul de taxoni vegetali/unitate de suprafaţă este mult redus în unele locuri, - sunt prezente o serie de specii colonizatoare, cu subpopulaţii numeroase,

specii care ar trebui să fie absente sau rare, - pe unele suprafeţe se depozitează deşeuri menajere sau de altă natură. Ca urmare a implementării proiectului, apreciem că structura şi funcţionalitatea

habitatului, aflat în perimetrul de exploatare, se vor deteriora parţial în fazele de construcţie a parcului eolian, dar considerăm că există perspective pozitive de refacere în urma aplicării masurilor de reducere a impactului.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Obiectivele de conservare a sitului de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean se refera la conservarea speciilor, habitatelor, a peisajelor protejate, asigurand conectarea acestora si a majoritatii suprafetelor cu habitate naturale din nordul Dobogei.

Situl concentraza majoritatea ariilor protejate constituite din partea de podis a judetului Tulcea, precum si cea mai mare parte a terenurilor de interes peisagistic si ecologic deosebit.

Importanta conservativa a sitului este reprezentata prin: - patrimoniul natural si peisagistic al horstului dobrogean; - specii si habitate, in primul rand cele ce necesita constituirea de arii speciale

de conservare, taxoni protejati prin conventiile internationale, specii din listele rosii nationale, alte specii/habitate rare sau reprezentative s.a.

O prioritate importanta o constituie conservarea habitatelor de interes comunitar specifice pentru Podisul Dobrogean, protejate prin legislatia nationala (Ordinul nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România) si internationala (Directiva Habitate 92/43 din 1992 referitoare la plante si animale salbatice si habitate naturale):

- 62C0* Stepe ponto-sarmatice. Conservare. Habitatul 62C0 * Stepe ponto-sarmatice este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica, prezenta in UE numai la sud-estul Romaniei. Podisul Dobrogean reprezinta cea mai importanta regiune pentru conservarea acestui habitat la nivel national si al Uniunii Europene, avand in vederea ca aici se pastreaza cele mai reprezentative si bine conservate suprafete din acest habitat.



� � � � � � � � � � � � Oradea 105

- 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun. Conservare. Habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun este protejat pe plan national si international.

- 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. Conservare. Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen este protejat pe legislatia nationala si internationala.

- 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos. Conservare. Habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos este protejat ca tip prioritar NATURA 2000 si ca habitat de interes comunitar la nivel national. De asemenea este protejat prin legislatia internatională.

- 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Conservare. Habitatul este protejat pe legislatia nationala si internationala.

- 40C0*Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice. Conservare. Habitatul se incadreaza in tipul prioritar NATURA 2000, 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, fiind protejat si pe plan national.

Obiectivele de conservare a ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0073 Macin-Niculitel se refera la protectia avifaunei specifice Podisului Dobrogei de Nord, cat si a speciilor migratoare ce trec prin aceasta zona. Astfel sunt protejate :

- speciile de pasari incluse Directiva Pasari 79/409 din 1979 (56 specii din Anexa 1 a Directivei Pasari);

- 123 specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn);

- 10 specii periclitate la nivel global. Se remarca importanta sitului pentru:

- cuibaritul unor specii de pasari precum sunt: Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Burhinus oedicnemus, Oenathe pleschanka, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Lullula arborea;

- abundenta si cuibaritul speciilor rapitoare de zi : Falco cherrug, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatu, Aquila heliaca, Aquila pomarina şi răpitoare de noapte (Bubo bubo, Asio otus );

- migratia avifaunei (cel mai important punct nodal în migraţia răpitoarelor din estul şi sud estul Europei): Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Antus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba.

Pentru aria protejată menţionată, respectiv: Podişul Nord Dobrogean (ROSCI0201) nu au fost elaborate planuri de management şi nu au fost stabilite obiective de conservare ale ariilor naturale protejate.

În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia acestor situri, care sunt avute în vedere pentru implementarea planului propus, respectiv amenajarea Parcului eolian



� � � � � � � � � � � � Oradea 106

Frecăţei, vor avea ca scop conservarea habitatelor şi speciilor existente în zonă. Trebuie avute în vedere următoarele obiective permanente:

- cunoaşterea funcţionării ecosistemelor; - cunoaşterea biodiversităţii; - refacerea ecosistemelor deteriorate.

La nivelul suprafeţei afectate de proiect vor fi aplicate măsuri menite să aducă la starea favorabilă de conservare habitatele identificate şi să menţină efectivele de faună de interes comunitar din această zonă:

- refacerea habitatelor deteriorate - reconstrucţie ecologică şi eliminarea speciilor invazive / colonizatoare din vecinătatea amplasamentului proiectului;

- limitarea extinderii proiectului şi evitarea pe cât posibil a zonelor de habitat 62C0* - stepe ponto-sarmatice;

- limitarea fenomenelor de poluare şi a hazardelor antropice;

- informarea şi educarea populaţiei locale asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, dar şi a factorilor care pot influenţa negativ starea de conservare a acestora.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Descriere succinta a starii actuale de conservare a sitului de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean (fisa sitului):

Este cel mai întins şi reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în proporţie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepă (24807ha-27,85%);

Habitatele de pădure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods (ce cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere având o pondere restrânsă, respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%);

Habitatele de tufărişuri de importanţă comunitară sunt de asemenea reprezentative, ocupând o suprafaţă relativă de 35,6% (1780,8ha);

In cadrul habitatelor o proporţie importantă dintre asociaţii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999 ; Dihoru, Doniţă, 1970) - asociaţiile din alianţele J 1 @ ? 1 - 5 9 9 < � � � @ 1 < - � � 6 1 < 1 > 1 � � . ? : 0 : 6 < � 5 0 7 1 / 1 9 9 : 7 1 G J : 9 1 8 0 1 < -

, respectiv din subalianţa

� : 0 ? 1 - < � � 1 9 1 5 - 1 < - 7 < @ 5 - 7 < . : 5. Pentru aceste aceste asociaţii endemice şi

pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate în care se încadrează situl reuneşte cea mai mare parte a ariei de răspândire la nivel naţional şi mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS;

Pentru unele tipuri şi/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723 ; 91MO – subtipul 41.76813) situl reuneşte cea mai mare proporţie din suprafaţa de răspândire la nivel naţional. Acest aspect este valabil, după toate probabilităţile şi pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe Colina Neagră pe suprafaţa cea mai extinsă din Dobrogea;



� � � � � � � � � � � � Oradea 107

Este important de subliniat că situl conservă fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologică iniţială a majorităţii asociaţiilor forestiere şi a numeroase asociaţii de pajişti şi tufărişuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Doniţă, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importantă din punct de vedere ştiinţific;

Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepică în care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la acesta;

Suprafaţa la nivel naţional a stepelor ponto-sarmatice este estimată la maximum 60.000, din care 40000 ha sunt în Dobrogea (30000 în judeţul Tulcea, 10000 în judeţul Constanţa). Restul de maximum 20000 sunt răspândite în alte zone ale ţării, însă în general pe suprafeţe fragmentate şi expuse păşunatului intensiv, în special în bioregiunea stepică, suprafeţele din afara acesteia nefiind în general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizării în urma defrişării pădurilor. In consecinţă nu există posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafeţe suficient de întinse pentru a asigura un procent satisfăcător pentru acest habitat prioritar) decât în Dobrogea şi în special în judeţul Tulcea, unde există cele mai mari şi compacte suprafeţe din acest habitat. Habitatul este reprezentat prin asociaţii din alianţele Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-Kochion. În cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociaţiile din alianţa Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999 ; Dihoru, Doniţă, 1970) -, situl reunind cea mai mare parte a ariei de răspândire la nivel naţional şi mondial. Această situaţie este valabilă şi pentru unele asociaţiile regionale specifice acestei provincii, respectiv asociaţiile Stipo ucrainicae – Festucetum valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociaţiile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli Dihoru, Doniţă, 1970, Horeanu,1976).

Starea de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din zona vizată de proiect este prezentată în capitolul 2.2. şi se regăseşte explicată în Fişa nr. 1.

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru alte informatii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona de amplasament a planului, se va consulta şi Raportul de Mediu pentru Plan Urbanistic Zonal ”Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea.

Posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar: Suprafaţa vizată de implementarea planului, parte integrantă a sitului ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean, poate suferi următoarele schimbări naturale:

- reducerea prin degradare a habitatului 62C0* ca urmare a colonizării cu specii ruderale precum Artemisia austriaca;

- reducerea habitatului 62C0* ca urmare a acitivităţilor antropice; - implementarea planului şi a măsurilor de conservare poate schimba pozitiv

evoluţia naturală a habitatului. 2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar

In momentul de fata ariile protejate de interes comunitar - situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0073 Macin-Niculitel nu au planuri de management aprobate si nici custozi desemnati, situatie ce complica realizarea obiectivelor de conservare a acestor situri.



� � � � � � � � � � � � Oradea 108

III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Evaluarea impactului

3.1.1. Impactul direct si indirect Impactul direct se va manifesta asupra suprafetei aferente obiectivului de 162,30 ha, extravilan, in zona terenurilor arabile si paşunilor aflate in proprietatea comunei Frecatei, judetul Tulcea si a persoanelor private, pe care se va implementa Planul urbanistic zonal “Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea.

In majoritate nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaţia din grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, fara importanta conservativa. O portiune de cca. 8% din totalul suprafetei zonei studiate este ocupata de habitat prioritar 62C0* Stepe ponto – sarmatice, din care va fi afectată o suprafaţă redusă, de cca. 1,7%, prin amplasarea turbinelor eoliene.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din plan, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate perimetrului parcului eolian.

3.1.2. Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a planului ”Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea prin amplasarea de turbine eoliene, amplasare staţie de transformare a parcului si drumuri de acces si activităţi aferente, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 3.1.3. Impactul in faza de constructie Etapa de constructie va avea o durata de circa doi ani, care va include, în principal, pregatirea amplasamentelor obiectivelor, reabilitarea infrastructurii, montarea echipamentelor si a instalatiilor.

În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in montare turbine, construire drumuri noi şi platforme pentru calarea macaralei, statia de transformare, drumuri existente amenajate s.a. În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului planului “Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea. si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Speciile de fauna (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar)



� � � � � � � � � � � � Oradea 109

deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate semnificativ populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul planului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi redus, nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masurile recomandate de prevenire şi reducere a acestuia.

3.1.4. Impactul in faza de operare Etapa de operare/functionare este estimata la o perioada pe termen lung (aproximativ 50 ani, vârsta de exploatare a infrastructurii, respectiv a investitiilor).

Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia asupra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile. În faza de operare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. Se vor implementa prevederile PUD şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase.

3.1.5. Impactul in faza de inchidere În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ. Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a parcului eolian la sfârşitul perioadei de exploatare, se va parcurge la dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor: turbine, platforme betonate, demolarea statiilor de transformare etc. Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii, pentru a reduce pe cât posibil impactul asupra habitatelor şi speciilor.

Planul de dezafectare a parcului eolian se va elabora înainte de finalizarea perioadei de exploatare, de comun acord cu autorităţile competente, timp suficient pentru pregatirea şi realizarea dezafectarii obiectivului de investitie.

Data închiderii parcului poate fi modificată sau întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic şi economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv producerea de energie electrică prin utilizarea puterii vântului. Considerând acest mod de utilizare a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de activităţi.

La momentul dezafectării parcului eolian se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislaţie.



� � � � � � � � � � � � Oradea 110

3.1.6. Impactul rezidual

Cercetarile realizate în zona de amplasament propus pentru PUZ - “Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000: situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si aria de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor respective, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii Parcului eolian Frecatei.

3.1.7. Impactul cumulativ Impactul cumulativ va fi apreciat in perimetrul respectiv – sat Posta, comuna

Frecatei, judetul Tulcea si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specifice planului.

Investiţiile propuse a fi realizate in vecinatatea planului si care pot inregistra impact cumulativ sunt: parcul eolian cu 9 turbine al SC ENEX SRL Cluj Napoca in zona Nalbant, ce se afla la cca 0,58 km sud de amplasament; parcul eolian cu 47 de turbine al SC Energy Sky SRL in zona Frecatei, situat la cca 0,6 km nord-est de perimetrul studiat; parcul eolian cu 2 turbine al SC Light Energy SRL Nalbant, amplasat la cca 0,8 km sud-est fata de amplasament, parcul eolian cu 66 turbine al SC Electrice Renovata Vision SRL situat la cca 3,95 km nord-est faţă de amplasament, parcul eolian cu 3 turbine al SC Eolian Generator SRL la 6,6 km nord de amplasament, parcul eolian cu 4 turbine al SC Prompt Energy SRL la cca 9,9 km est faţă de amplasament. Alte activităţi propuse/existente în zonă: cariere (Scorpion’s situat la cca. 6,2 km şi Deltacons Somova situat la cca. 7,76 km); practicarea agriculturii (culturi agricole de porumb, cereale s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe perimetrul zonei studiate şi terenurile invecinate.

Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 2-3 km.

Mentionam ca realizarea si exploatarea parcurilor eoliene existente, raportate la obiectivele specifice ale planului „Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioadele de execuţie/exploatare.

De asemenea in realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, nu se vor folosi drumuri comune.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Reducerea impactului asupra biodiversităţii. In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca atât în cazul vegetaţiei, cât şi a faunei semnalate pe perimetrul propus pentru implementarea planului nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie.

Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile de flora, vegetatie si fauna identificate in zona de amplasament a parcului eolian, in majoritate sunt comune şi nu se impun măsuri de conservare, exceptand unele specii de reptile si pasari cu statut de



� � � � � � � � � � � � Oradea 111

protectie prin legislatia nationala si europeana (Directiva Habitate si Directiva Pasari), pentru care se propun masuri de diminuare a impactului.

S-a mentionat că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, cât şi cele de exploatare, fiind un impact tranzitoriu care se manifestă asupra restului vegtaţiei.

În ceea ce priveşte fauna impactul este tranzitoriu, actionand pe durata derularii activitatii de constructie.

Dintre speciile de fauna identificate in perimetrul propus pentru implementarea planului si vecinatatea amplasamentului, o atentie sporita se va acorda celor care sunt incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Habitate1 şi Directiva Păsări, în special Anexa I2). Aceste specii sunt următoarele:

- Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana): Anexa 4, Directiva Habitate

- Lacerta viridis Laurenti (guşter). Anexa 4, Directiva Habitate - Podarcis taurica (şopârla de camp). Anexa 4, Directiva Habitate - Ablepharus kitaibelii (soparla mica). Anexa 4, Directiva Habitate - Spermophilus citellus (popândău). Anexa 4 a Directivei Habitate - Hieraaetus pennatus (acvila mica): Anexa I Directiva Păsări - Circus cyaneus Linnaeus (erete vânăt). Specia este inclusă în Anexa I - Coracias garrulus (dumbraveanca). Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II

din Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn - Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar). Anexa I din Directiva Păsări şi

Anexa II din Convenţia de la Berna - Picus canus (ghionoaie sură). Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din

Convenţia de la Berna - Lanius collurio (sfrancioc rosiatic). Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II

din Convenţia de la Berna Prevederi pentru mentinerea biodiversitatii pe perimetrul analizat: - se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei

sălbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat investiţiei; - se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia propriu-

zisă prevazuta constructiei, doar dacă este necesar acest lucru; - se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase de pe restul suprafaţei

amplasamentului si in vecinătatea acestuia; - este interzisă arderea vegetaţiei; - se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau in vecinătatea

ariei studiate, in alte locuri decat cele special amenajate; - organizarea de santier (cu caracter nepermanent) va fi amplasată astfel incat sa

nu produca perturbarea in plus a ecosistemelor. Toate recomandările si interdicţiile din acest studiu vor fi obligatoriu introduse in

regulamentul de construcţie aferent implementării planului propus. După demararea lucrărilor de execuţie, activitatea desfăsurată in zona

amplasamentului va afecta intr-o oarecare masura fauna din zonă, creând o stare de discomfort, care în timp va scadea în intensitate.

1 Anexa 4 Directiva Habitate cuprinde specii de animale şi plante de interes comunitar care necesită o protecţie strictă. 2 Anexa I Directiva Păsări cuprinde speciile de păsări pentru care se impun măsuri de conservare speciale privind habitatul, în scopul asigurării supravieţuirii şi a reproducerii lor în aria lor de distribuţie.



� � � � � � � � � � � � Oradea 112

Specificăm că în aria in care urmează să se desfăsoare activităţile propuse,

efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar celui de pe amplasament.

Beneficiarul obiectivului are obligaţia să protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor intreprinde studii de specialitate asupra conservarii biodiversităţii.

Avand în vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii în zona, care reduc stresul şi afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite în situatia data.

În continuarea caracterizarii impactului asupra speciilor / habitatelor protejate din sit, utilizam următoarea scară a impactului (Macoveanu M., “Metoda de evaluare rapida a impactului).

Notă de bonitate Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect.

Nu se aplică

1 Specia/ habitatul este interceptat de proiect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat


Impact moderat spre semnificativ


Impact semnificativ



� � � � � � � � � � � � Oradea 113

Specii protejate cuprinse în fişa sitului, identificate pe amplasament si/sau vecinatate

Specie Distribuţie pe amplasament

si/sau vecinatate

Distribuţie pe sit % posibil afectat de proiect*

Incadrare impact � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Hieraaetus pennatus (acvila mica)

1 Cuibărit: 10-14 perechi; pasaj: 50-80 indivizi

0.01 1

Circus cyaneus (erete vânăt)

1 Iernat: 30-50 indivizi, Pasaj: 30-60 indivizi

3.3 2

Coracias garrulus (dumbraveanca)

2 Cuibărit: 160-240 perechi

1.25 1

Lanius collurio (sfrancioc rosiatic)

3 Cuibărit: P (prezentă – nu există date concrete); Pasaj: C (specie comună)

- -

*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect.

Conform încadrării de mai sus, majoritatea speciilor protejate identificate in zona de amplasament a parcului eolian si vecinatati sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect.

3.2. Evaluarea semnificaţiei impactului

• Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de

importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si aria de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

Pe durata realizarii obiectivului de investiţie, situat în sat Posta, comuna Frecăţei, judeţul Tulcea, va fi afectată o suprafaţă de cca 162,30 ha, pe care se vor construi turbine eoliene, drumuri noi şi platforme pentru calarea macaralei, staţia de transformare, drumuri existente amenajate etc. Având în vedere gradul de suprapunere a zonei studiate cu ariile naturale protejate de interes comunitar, pe o suprafaţă de cca. 85,2 ha, zonă în care sunt prevăzute 5 turbine eoliene (suprafaţa afectată fiind de cca. 1,45 ha), se va afecta cca 1,7% din suprafaţa respectivă, respectiv 0,0021% din suprafata totală a ROSPA 0073 Măcin-Niculiţel şi 0,0016% din ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean.

Realizarea planului „Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor de constructie a parcului eolian, habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata existentei parcului nu va deteriora substantial ecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.), gasindu-si conditii similare in zonele invecinate.



� � � � � � � � � � � � Oradea 114

Dupa incheierea activitatilor legate de parcul eolian intreaga suprafata afectata va fi readusa la starea sa initiala. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

• Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Referitor la habitatele folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere

ale speciilor de interes comunitar, nu se va pierde din suprafeţele acestora, deoarece speciile Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana), Lacerta viridis (guşter), Podarcis taurica (şopârla de camp), Spermophilus citellus (popândău), identificate in zona perimetrului studiat, alte specii intalnite in vecinatatea amplasamentului sau in trecere/tranzit – Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus (erete vânăt), Coracias garrulus (dumbraveanca), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic), nu s-au aflat pe amplasament pentru hrana, odihna sau reproducere.

Mentionam ca suprafetele invecinate amplasamentului incluse in situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0073 Macin-Niculitel sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna.

• Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Prin realizarea planului „Parc eolian Frecatei”, situat in sat Posta, comuna

Frecatei, judetul Tulcea, nu va avea loc fragmentarea habitatului de interes comunitar – stepe ponto-sarmatice, aflat intr-o stare buna de conservare. Vegetaţia din perimetrul studiat si vecinatati se instalează pe coaste uscate, din stepă şi silvostepă, habitatul având un pronunţat caracter continental. Se dezvoltă pe soluri bogate în baze, cu un deficit de umiditate pe timpul verii. Prezintă elemente xero-termofile, heliofile. De regulă, în cadrul acestui tip de habitat există şi pâlcuri de arbuşti în mosaic (Carpinus orientalis şi Crataegus monogyna) cu vegetaţia herbacee.

Realizarea Parcului eolian Frecatei nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului obiectivului de investitie.

Proiectarea unitatilor functionale ale parcului eolian s-a facut in asa fel, incat sa nu produca fragmentari ale habitatelor in fazele de executie, exploatare si dezafectare. Astfel, nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate, inclusiv cel de interes comunitar: stepe ponto – sarmatice.

• Durata sau persistenţa fragmentării

Nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in general si a habitatului de interes comunitar – stepa ponto-sarmatica, in particular, pe intreaga perioada a existentei parcului eolian.

In faza de constructie a drumurilor de acces prevazute de plan nu se va produce o fragmentare a habitatelor existente pe amplasament si vecinatati, aceasta situatie fiind mentinuta pe durata prevazuta existentei parcului eolian.



� � � � � � � � � � � � Oradea 115

• Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar

Mentionam ca pe amplasamentul parcului eolian Frecatei nu s-au identificat specii

de flora de interes comunitar. Perturbarea speciilor de fauna Testudo graeca (broasca testoasa de uscat

dobrogeana), Lacerta viridis (guşter), Podarcis taurica (şopârla de camp), Spermophilus citellus (popândău), Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus (erete vânăt), Coracias garrulus (dumbraveanca), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) se va mentine pe perioada de constructie si exploatare a parcului eolian.

Durata si persistenta asupra speciilor de herpetofauna (Testudo graeca, Lacerta viridis, Podarcis taurica) si de mamifere (Spermophilus citellus) va fi redusa atat in faza de executie, cat si de exploatare, vizuinele si traseele de hranire ale acestora aflandu-se in afara perimetrului parcului eolian. O situatie similara se inregistreaza si in cazul pasarilor rapitoare Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus (erete vânăt), care isi gasesc suficient spatiu de hranire in terenurile invecinate perimetrului parcului eolian. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona parcului eolian, cat si in zona terenurilor agricole. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres si se vor deplasa in zonele neafectate de lucrarile de executie si exploatare a parcului eolian. Perturbarea speciilor de interes comunitar va fi minima, pe durata existentei parcului eolian si reversibila.

• Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)

Nu se vor produce schimbări în densitatea populaţiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafaţă etc.

• Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului

Dupa cum s-a mentionat anterior, in cadrul studiilor realizate asupra florei perimetrului parcului eolian, nu s-au identificat specii de plante de interes comunitar. Dintre habitate a fost identificat 62C0* stepe ponto-sarmatice, ce-si poate reduce suprafata prin degradare, urmare a colonizarii cu specii ruderale precum Artemisia austriaca, dar si a activitatilor antropice. Implementarea planului şi a măsurilor de conservare poate schimba pozitiv evoluţia naturală a habitatului.

In ceea ce priveste speciile de plante ierboase/habitate afectate, se estimeaza ca pe cale naturala ele se vor reface in maximum 3-4 ani, dupa cum s-a constatat in alte zone cu parcuri eoliene. La finalul lucrarilor planificate habitatul se va reface in totalitate.

• Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Nu se vor produce modificări ale funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate

de interes comunitar legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale.



� � � � � � � � � � � � Oradea 116

• Impactul asupra chiropterelor În

/ < - / 9 8 � 1 5, pornind de la cunoştinţele actuale privind impactul parcurilor

eoliene asupra populaţiilor de păsări şi chiroptere, precum şi în baza observaţiilor realizate pe teren, timp de 7 luni (mai 2010 – noiembrie 2010), în perioada premergătoare implementării PUZ - Parc eolian Frecăţei,

5 . 7 1 @ 2 @ / 2:

- absenţa unor drumuri principale de migraţie a păsărilor şi chiropterelor pe teritoriul şi prin imediata vecinătate a viitorului parc eolian, constituie un element de siguranţă pentru acest grup de vertebrate zburătoare în condiţiile dezvoltării acestui parc eolian;

- riscul de coliziune este mai mare în cazul chiropterelor deoarece aceste mamifere nu manifestă comportamentul de evitare întâlnit la păsări, în special pentru speciile care zboară la înălţimi mari, pe durata migraţiei (aprilie – mai, respectiv, septembrie - octombrie); cele mai afectate sunt speciile migratoare – în perimetrul sitului au fost identificate următoarele specii: Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Myotis dasycneme şi Myotis daubentonii;

- teritoriile de hrănire ale chiropterelor se află în interiorul pădurilor, aceste mamifere consumând insectele din coronamentul arborilor; de aceea, pentru reducerea riscului de coliziune în cazul acestui grup, amplasarea turbinelor eoliene trebuie să se realizeze la distanţe de peste 200 m de marginea pădurii;

- în cazul chiropterelor, nu estimăm un risc de modificare de structură a habitatelor forestiere în care se află teritoriile de hrănire şi adăpost folosite de către aceste vertebrate zburătoare.

A. Evaluarea impactului planului propus

a) Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

In ceea ce priveste habitatul prioritar existent in perimetrul si vecinatatea parcului eolian – stepa ponto-sarmatica, se va reduce o suprafata de cca. 1,7 % din suprafata totala ocupata de habitat in amplasament. Reducerea de habitat nu va duce la pierderi semnificative de populatii, capacitatea de regenerare a speciilor din habitatele stepice existente fiind ridicata. La finalul lucrarilor de executie si exploatare suprafetele afectate vor fi refacute ecologic si redate mediului in scopul refacerii starii initiale a ecosistemelor naturale.

Urmare a realizarii reconstrucţiei ecologice prin refacerea habitatului deteriorat, monitorizarea activitatilor de refacere a habitatului, acesta poate reveni la starea sa initiala intr-un interval de timp de cca 3-4 ani (informatii din surse bibliografice, alte parcuri eoliene). In cazul neaplicarii masurilor de reducere a impactului, in mod natural, pe suprafetele afectate, se vor dezvolta specii de plante specifice habitatului prioritar, acestea inregistrand o capacitate de regenerare ridicata. Insa durata de timp necesara pentru refacerea habitatului prioritar va fi mult mare fata de masurile realizate prin interventia omului.

Referitor la speciile de flora identificate pe perimetrul parcului eolian si zona invecinata, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, acestea vor pierde un anumit numar de exemplare, fara ca populatia speciei sa inregistreze pierderi considerabile. Speciile de fauna (herpetofauna, mamifere,



� � � � � � � � � � � � Oradea 117

pasari etc.), semnalate pe perimetrul parcului eolian si in vecinatati se vor refugia, dar vor reveni in zona dupa sistarea lucrarilor.

Neaplicarea masurilor propuse de reducere a impactului asupra biodiversitatii vor incetini procesul de refacere a habitatului, inregistrand pierderi mai mari in efectivele populatiilor de plante si animale de interes comunitar.

b) Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului

Studiile realizate in perimetrul si vecinatatea parcului eolian Frecatei releva faptul ca activitatile propuse a fi realizate nu vor inregistra un impact negativ semnificativ asupra habitatelor de interes prioritar desemnate pentru siturile Natura 2000: situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si aria de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel. Dupa cum s-a mentionat anterior, la finalul lucrarilor de executie a parcului eolian, va fi afectata o suprafata foarte redusă, de cca. 1,7% din terenul care se suprapune cu situl Natura 2000 (reprezentând suprafaţa ocupată de cele 5 turbine şi drumurile de acces). Astfel, nu se vor modifica conditiile de habitat si de peisaj in general. Urmare a lucrarilor de executie (instalare turbine, drumuri etc.) se vor crea conditii favorabile mentinerii habitatului de stepa ponto-sarmatica. De asemenea prin realizarea excavarilor, lucrarilor de montaj etc. nu se va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala.

Prin urmare nu sunt preconizate impacturi reziduale care vor ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului.

Specificam, ca implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor posibil a fi afectate de realizarea planului vor fi in grija beneficiarului. Prin respectarea masurilor propuse consideram ca se va inregistra un impact rezidual minim in ceea ce priveste realizarea planului “Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea.

B. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri

a) Evaluarea impactului cumulativ al planului cu alte planuri şi proiecte fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea planului (Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.7. Impactul cumulativ), ce se rezuma la: parcuri eoliene din vecinatate (parcul eolian cu 9 turbine al SC ENEX SRL Cluj Napoca - ce se afla la cca 0,58 km sud de amplasament; parcul eolian cu 47 de turbine al SC Energy Sky SRL, situat la cca 0,6 km nord-est de perimetrul studiat; parcul eolian cu 2 turbine al SC Light Energy SRL, amplasat la cca 0,8 km sud-est fata de obiectivul de investitie, parcul eolian cu 66 turbine al SC Electrice Renovata Vision SRL situat la cca 3,95 km nord-est faţă de amplasament, parcul eolian cu 3 turbine al SC Eolian Generator SRL la 6,6 km nord de amplasament, parcul eolian cu 4 turbine al SC Prompt Energy SRL la cca 9,9 km est faţă de amplasament); cariere (Scorpion’s situat la cca. 6,2 km şi Deltacons Somova situat la cca. 7,76 km); practicarea agriculturii (culturi agricole de porumb, cereale s.a.); pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul zonei studiate, terenurile invecinate. Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 2-3 km.



� � � � � � � � � � � � Oradea 118

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al planului cu alte proiecte se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului parcului eolian.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor si a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea planului. La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

b) Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte planuri şi proiecte

Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia parcului

eolian a fost tratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6. Impactul rezidual, din prezentul studiu.

Nu s-au specificat impacturi reziduale ce pot aparea dupa implementarea masurilor de reducere a impactului.

Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de flora intalnite pe amplasament si vecinatati, de asemenea habitatului prioritar – stepe ponto-sarmatice, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul ce urmeaza a fi implementat.

Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala.

Dupa cum s-a mentionat anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru planul “Parc eolian Frecatei”, judetul Tulcea, impactul rezidual va inregistra valori minime.

IV. Măsurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Masuri pentru mentinerea habitatului 62C0* stepe ponto-sarmatice: - limitarea extinderii lucrărilor de construcţie peste suprafeţele stabilite în plan.

Menţionăm faptul că acesta este un habitat prioritar ce găzduieşte numeroase specii de interes comunitar, precum şi specii rare, fiind tipul de habitat cel mai fragil/ameninţat din ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean;

- reconstrucţia ecologică prin refacerea porţiunilor de habitat deteriorate şi aducerea acestora la starea iniţială (refacerea zonelor afectate pentru montarea turbinelor, acoperirea cu solul care a fost îndepărtat în faza de pregătire, însămânţarea cu specii caracteristice tipului de habitat 62C0*, monitorizarea permanentă începând din faza lucrărilor de reconstrucţie şi continuând cu perioada refacerii habitatului).

Măsuri pentru protejarea păsărilor. Pentru speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel, intalnite in vecinatatea amplasamentului sau in trecere/tranzit, ce nu au stationat pe amplasament pentru hrana, odihna sau reproducere: Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus



� � � � � � � � � � � � Oradea 119

(erete vânăt), Coracias garrulus (dumbraveanca), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic), recomandam urmatoarele masuri de diminuare a impactului:

- interzicera capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari de catre personalul angajat;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de pasari identificate in zona;

- desfasurarea activitatilor de construcţie pe suprafetele strict necesare pentru a nu perturba pasarile;

- respectarea căilor de acces stabilite prin plan; - măsuri de reducere a poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice,

ape uzate, praf şi emisii poluante în perioada de construcţie; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi

vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie, etc).

Dintre alte masuri se pot aminti cele legate de: - mentinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe stepice

în alternanţă cu vegetaţiea arborescentă învecinată – păduri, culturi agricole); - pastrarea arealelor de cuibarit ale speciilor identificate (sectoare silvice,

terenuri agricole); - reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a

puilor etc.). Menţionăm in continuare şi speciile de păsări care sunt incluse în Directiva Păsări,

dar la Anexa II, conventiile internationale, semnalate in perimetrul sau vecinatatea parcului eolian:

- Buteo buteo (şorecar comun): Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II

- Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna

- Perdix perdix Linnaeus (potârniche): Anexa II-1 şi Anexa III-1 din Directiva Păsări

- Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp): Anexa II-2 din Directiva Păsări, Anexa III Convenţia de la Berna

- Streptopelia decaocto (gugustiuc). Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna

- Merops apiaster (prigorie). Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II

- Upupa epops (pupaza). Convenţia de la Berna, Anexa II - Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Anexa II Convenţia de la Berna - Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Anexa II Convenţia de la Berna - Turdus merula (mierla). Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia

de la Berna si Anexa II Conventia de la Bonn - Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva

Păsări - Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Anexa II-2 din Directiva Păsări - Carduelis carduelis Linnaeus (florinte). Anexa II Convenţia de la Berna - Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Anexa II Convenţia de la

Berna



� � � � � � � � � � � � Oradea 120

Specificam ca pentru aceste specii, in special exemplare sau grupuri de pasari identificate in zbor, tranzitand sau survoland perimetrul parcului eolian, nu se pot impune anumite masuri de protectie. Totusi, reiesind din observatiile realizate recomandăm evitarea factorilor care ar putea influenţa negativ existenţa lor (impact antropic, deranj, zgomot etc.); in perioada reproductiva se impune cercetarea cu atenţie a perimetrului parcului eolian pentru depistarea de exemplare/ cuiburi de păsări. Aceasta opraţiune trebuie realizata de către o firma/persoană specializată in domeniu. În acest sens recomandăm contactarea Societăţii Ornitologice Române sau a Grupului Milvus.

Măsuri pentru protejarea reptilelor. Pentru speciile de reptile - Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana), Lacerta viridis (guşter), Podarcis taurica (şopârla de camp), identificate in afara zonei studiate, recomandam:

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul angajat;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate eventual in zona;

- desfasurarea activitatilor de construcţie pe suprafetele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor in service-uri specializate, etc. Considerăm că pentru speciile de herpetofauna nu se impun alte măsuri, având în

vedere mobilitatea si cerinţele ecologice ale acestora. Măsuri pentru protejarea mamiferelor. Dupa cum s-a mentionat, urmare a

studiilor din teren de pe amplasamentul studiat si a zonelor invecinate, s-a constat ca populaţia locală de Spermophilus citellus (popândău) este redusă din punct de vedere al efectivelor si situata in afara perimetrului cercetat. Considerăm că impactul asupra popândăului este indirect şi poate fi considerat nesemnificativ pe perioada realizarii lucrarilor de executie si exploatare a parcului eolian Frecatei.

Solicitam totusi ca in timpul exploatării parcului eolian să fie respectate limitele zonelor in care au fost semnalate galeriile de popândăi, precum şi minimalizarea gradului de deranj în zona acestora, exprimata prin:

- respectarea traseelor stabilite de circulaţie a utilajelor (care sa nu se intersecteze cu aria de raspandire a speciei);

- reducerea pe cât este posibil a traficului în zonele populate de popândăi; - micsoararea deranjului indivizilor speciei; - menţinerea structurii vegetaţiei existente din zonă şi a modului de folosinţă a

terenului (terenuri agricole, păşune) s.a. Măsuri pentru protejarea chiropterelor. Chiropterele au o longevitate mare, dar o rată reproductivă anuală redusă; prezenţa unui număr mic de coloniile de naştere şi maternitate, ne permite să evaluăm o creştere uşoară a ratei mortalităţii în cazul acestor mamifere; ca măsură de reducere a acestui tip de posibil impact, propunem montarea unor cuiburi artificiale în interiorul pădurii din vecinătate şi plantaţii forestiere principale din vecinătatea acestui perimetru; conform studiilor realizate până în prezent, chiropterele ar putea ocupa aceste adăposturi artificiale pe parcursul a 2 ani. Chiropterele manifestă o doză de dezorientare acustică pe fondul zgomotului produs de turbinele în mişcare, dar acest tip de impact este limitat. Stabilirea conditiilor care cer inchiderea turbinelor în perioadele critice ale anului: acestea se închid în perioade variabile între lunile august şi octombrie pentru prima jumatate a nopţii, iar între lunile septembrie şi începutul lui octombrie, după amiaza târziu.



� � � � � � � � � � � � Oradea 121

O altă metodă ce ar putea fi pusă în aplicare, este plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene, deoarece radiaţiile electromagnetice emise de instalaţiile radare îndepărtează chiropterele.

Apreciem că realizarea unei activităţi de monitorizare pe parcursul dezvoltării şi după crearea parcului eolian Frecăţei, ar permite estimarea dimensiunii tipului de impact asupra populaţiilor de chiroptere din acest perimetru şi împrejurimile sale.

4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

ETAPA GRUP DE FAUNA POSIBIL AFECTAT

RESPONSABIL CONTROL/ MONITORIZARE

MASURI PROPUSE DE REDUCERE A IMPACTULUI

FAZA DE EXECUTIE

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus (erete vânăt), Coracias garrulus (dumbraveanca), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic)

Beneficiar / constructor / responsabil de mediu

Contract de lucrări

Raport monitorizare

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

FAZA DE EXECUTIE

Specii de pasari incluse in Directiva Păsări, Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II:Buteo buteo (şorecar comun), Falco tinnunculus (vânturel roşu), Perdix perdix (potârniche), Alauda arvensis (ciocârlie de câmp), Streptopelia decaocto (gugustiuc), Merops apiaster (prigorie), Upupa epops (pupaza), Hirundo rustica (rândunică), Parus major (piţigoi mare), Emberiza citrinella (presură galbenă), Pica pica (coţofană), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Turdus merula (mierla), Carduelis carduelis (florinte), Sturnus vulgaris (graur).



Raport monitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.



� � � � � � � � � � � � Oradea 122




FAZA DE EXECUTIE

Specii de herpetofauna, Anexa 4, Directiva Habitate: Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana), Lacerta viridis (guşter), Podarcis taurica (şopârla de camp); Specii de mamifere, Anexa 4, Directiva Habitate: Spermophilus citellus (popândău).



Raport monitorizare

- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna si mamifere; - Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de exploatare; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor de herpetofauna si mamifere identificate în zonă.

FAZA DE EXPLOATARE




Raport monitorizare

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.



� � � � � � � � � � � � Oradea 123




FAZA DE EXPLOATARE

Specii de pasari incluse in Directiva Păsări, Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II: Buteo buteo (şorecar comun), Falco tinnunculus (vânturel roşu), Perdix perdix (potârniche), Alauda arvensis (ciocârlie de câmp), Streptopelia decaocto (gugustiuc), Merops apiaster (prigorie), Upupa epops (pupaza), Hirundo rustica (rândunică), Parus major (piţigoi mare), Emberiza citrinella (presură galbenă), Pica pica (coţofană), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Turdus merula (mierla), Carduelis carduelis (florinte), Sturnus vulgaris (graur).



Raport monitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

FAZA DE EXPLOATARE




Raport monitorizare

- Reducerea perturbării speciilor de herpetofauna prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de harpetofauna si mamifere de către personalul de exploatare; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de herpetofauna si mamifere identificate în zonă; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie. - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna si mamifere; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de harpetofauna si mamifere.



� � � � � � � � � � � � Oradea 124




FAZA DE DEZAFEC-TARE




Raport monitorizare

- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.


Specii de pasari incluse in Directiva Păsări, Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II: Buteo buteo (şorecar comun), Falco tinnunculus (vânturel roşu), Perdix perdix (potârniche), Alauda arvensis (ciocârlie de câmp), Streptopelia decaocto (gugustiuc), Merops apiaster (prigorie), Upupa epops (pupaza), Hirundo rustica (rândunică), Parus major (piţigoi mare), Emberiza citrinella (presură galbenă), Pica pica (coţofană), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Turdus merula (mierla), Carduelis carduelis (florinte), Sturnus vulgaris (graur).



Raport monitorizare

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari; - Reducerea perturbării speciilor de avifauna urmare a lucrarilor de dezafectare a parcului eolian.





Raport monitorizare

- Reducerea perturbării speciilor de reptile, urmare a lucrarilor de dezafectare; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar avea impact asupra speciilor de herpetofauna si mamifere.



� � � � � � � � � � � � Oradea 125

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul Parcului eolian Frecatei, judetul Tulcea

Monitorizarea reprezintă o măsurare sistematică de-a lungul timpului a unor variabile sau procese ecologice în concordanţă cu un scop bine precizat astfel încât să fie îndeplinite anumite standarde (ex. starea favorabilă pentru conservarea habitatelor, a speciilor, starea şi evoluţia acestora etc.).

Monitorizarea speciilor/habitatelor, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul deiferitelor măsuri de management, face posibilă şi identificarea a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util, pentru conservarea acestora.

Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei, se impune realizarea unei monitorizări asupra biodiversitatii, prin intocmirea unui plan de monitorizare, prezentate în tabelul de mai jos.

Plan de monitorizare a biodiversităţii

Factor de mediu monitorizat

Parametrii monitorizaţi Scop

Biodiversitate

Monitoringul florei:

Date despre structura biocenozei: tip de vegetatie, specii rare, plante vasculare

Date despre funcţiile biocenozei: dinamica populaţiilor, relaţie ierbivore/ plante, fenologie, expansiune / regresie

Impactul asupra biocenozei: activităţi antropice, factori climatic, măsuri de conservare

Obţinerea de informatii cu privire la:

- conservarea unor specii si conservarea habitatelor

- evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor

- urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

Biodiversitate

Monitoringul faunei:

Date despre structura biocenozei: comunităţi de animale, specii rare, endemic, mod de distribuire, morfologie

Date despre funcţiile biocenozei: migraţiune, expansiune/ regresie, relaţie ierbivore/ plante, hibidrizare

Impactul asupra biocenozei: factori climatici, poluare, resurse de hrană

Obţinerea de informatii cu privire la:

- conservarea unor specii si conservarea habitatelor

- evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor

- urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii in zonă şi eficacitatea implementării măsurilor de protectie. Monitorizarea include evaluări atat ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cat şi a impactului produs prin realizarea investitiei, dar şi ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultură, păşunat). Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.



� � � � � � � � � � � � Oradea 126

Specificam ca in timpul implementării PUZ-Parc eolian Frecăţei pot fi afectati unii factori de mediu, inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere monitorizarea acesteia in toate fazele proiectului: executie, exploatare, dezafectare.

Monitorizarea florei Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor

de vegetatie, a speciilor din zona de interes si vor consta in: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în

vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren se va realiza inventarul complet al florei si se vor efectua periodic (circa 2-3 zile / lună în perioada de vegetaţie) astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. De asemenea se vor inregistra date privind fenologia plantelor. Fişele de observaţii in teren vor contine: date sistematica speciilor, abundenta, dominanta, fenologie etc.(vezi tabelul de mai jos).

Plan de monitorizare a florei

Specia Taxon Abundenta Dominanta Fenologie Observaţii

De preferabil ca monitorizarea florei sa se realizeze timp de 1 an de zile

calendaristic, in special fiind vizate sezoanele vernal şi estival.

Monitorizarea faunei In ceea ce priveşte fauna, se va intocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a perimetrului parcului eolian, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se vor putea evidenţia toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei va fi structurat incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice in parte, aşa cum reiese din tabelul următor.



� � � � � � � � � � � � Oradea 127

Plan de monitorizare a faunei

Grupare taxonomica

Scop Perioada/Metode de monitorizare

Observatii

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului asupra reptilelor pe durata activităţilor de executie urmare a organizarii de santier;

-Primavara/vara (mai-iulie);

-Metoda transecte

Datorită unei slabe reprezentativităţi a speciilor de reptile in cadrul amplasamentului, situaţia acestora nu va fi afectată de lucrarile de executie.

Păsări cuibăritoare

1.Monitorizarea speciilor cuibăritoare de pasari in cadrul amplasamentului;

2. Monitorizarea speciilor cuibăritoare de pasari in zonele limitrofe amplasamentului;

3. Asigurarea unor condiţii favorabile cuibăritului speciilor de pasari prin reducerea activităţilor antropice din zonă (păşunat, agricultură de tip intensiv, vanătoare etc.) .

- Cuibarit - vara (mai-iunie);

- Metoda punctele fixe şi transecte, numărarea/căutarea cuiburilor

Urmare a organizarii de santier si a respectarii măsurilor de diminuare a impactului, starea speciilor de păsări cuibăritoare se poate mentine in parametri acceptabili.

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea migraţiei speciilor de pasari in perimetrul parcului eolian;

2. Monitorizarea speciilor de pasari migratoare in zonele adiacente obiectivului de investitie.

-Migraţia de primăvara/toamna (martie-aprilie; septembrie-noiembrie);

- Metoda punctele fixe şi transecte, evaluarea speciilor de pasari în migraţie

Prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului, migratia speciilor de pasari de pasaj nu va fi afectată.

Păsări oaspeţi de iarnă

1. Monitorizarea speciilor de pasari oaspeti de iarna pe amplasament si imprejurimi;

2. Monitorizarea deplasărilor pasarilor oaspeti de iarna in zonele limitrofe parcului eolian;

- Iarna (decembrie-februarie);

- Metoda punctele fixe şi transecte

Asigurarea unor condiţii favorabile pentru aflarea speciilor de pasari oaspeti de iarna pe amplasamentul parcului eolian

Mamifere 1. Monitorizarea speciilor de mamifere pe amplasamentul parcului eolian si imprejurimi;

2. Monitorizarea deplasărilor speciilor de mamifere in zonele adiacente parcului eolian;

-Vara (iunie-august)

- Metoda punctele fixe şi transecte

Limitarea activităţilor de vanătoare/ braconaj pe perimetrul si in afara parcului eolian, asigurarea unor conditii favorabile speciilor de mamifere.



� � � � � � � � � � � � Oradea 128

Avand in vedere ca perimetrul parcului eolian Frecatei se suprapune partial cu situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0073 Macin-Niculitel, o atentie deosebita se va acorda monitorizarii pasarilor, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

Monitorizarea pasarilor va incepe cu intocmirea unui Plan de monitoring (vezi

ex. tabel - plan de monitorizare). Acesta va include date despre: perioada realizarii monitoring-ului, speciile monitorizate, efectivele inregistrate, numarul de perechi cuibaritoare/cuiburi, locuri de concentrare a pasarilor (hranire, odihna), deplasarea pasarilor etc.

Perioadele de realizare a monitorizării biodiversităţii

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări

cuibăritoare

Păsări

sedentare

Păsări de

pasaj

Păsări care

iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Nevertebrate

terestre

� � � � � � �

Perioada

favorabilă

Perioada

optimă



� � � � � � � � � � � � Oradea 129

Metode de monitorizare a avifaunei H 5 7 < > : ? 8 - / 7 5 9 < 0 � 1 � 5 I 1 : 7 0 : - . 5 / 7 5 9 < 0Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea

păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Distanţa dintre punctele fixe diferă în funcţie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanţa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanţele variază între 350-400 m. Numărul punctelor fixe de observaţii variază. Sunt necesare minim de 50 puncte de observaţii în cadrul unui eşantion (ecosistem).

Ex. formular pentru înregistrarea datelor Punct obs.nr. Ecosistem Început Durată (min) Specia Exemplare Distanţa 2C terestru 06.30 10 Buteo sp. 15 30 2C - - 5 Turdus sp. 8 50

Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi

înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Poziţionarea transectelor nu se face în funcţie de anumite repere sau după

preferinţa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe păsări), acestea fiind poziţionate fără legătură cu distribuţia păsărilor. Astfel, datele observaţiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem.

Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate.

Cel mai lung traseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km. Ex. de fişă pentru colectarea de date Data: 23.01.2007 Vremea: Senin Început: 08.30 Sfârşit: 10.30 Observator: Radu Ştefan Nr. transect Ecosist. Specia Exempl. Unghiul Distanţa Înălţimea 2C silvic Parus sp. 25 70 50 30 2C - - 5 40 8 15 � 8 @ 2 0 : 0 5 : 3 - / : > 0 8 9 . : 8 9 � - 6 2 : 6 9 < @ 5 0 2 0 1 > 5 ? 2 . 2 0 1

Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tuturor păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care le vor număra. Se poate acoperi întrega circumferinţă a cercului sau doar o porţiune din ea. Astfel, trebuie cunoscută proporţia din întreaga circumferinţă care e acoperită. � 8 @ 2 0 : 0 5 : D / 2 8 7 : 0 5 : / 8 1 = 8 0 1 9 < 0

Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populaţiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupţiale şi cântecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă.



� � � � � � � � � � � � Oradea 130

Numărarea cuiburilor păsărilor se rezumă la: - identificarea caracteristicilor cuiburilor; - numărarea sistematică a cuiburilor din diverse habitate (copaci, sol, vegetaţie

plutitoare, maluri, construcţii etc.); - calcularea numărului cuiburilor pe unitate de teritoriu (ex. cuiburi/km2)

Durata efectuării monitoringului, preferabil - 1 an de zile. Acest lucru este necesar pentru cuprinderea tuturor aspectelor fenologice din viata pasarilor (observatii sezoniere). Oricând pot surveni modificări ale condiţiilor naturale sau noi intervenţii antropice care pot schimba rezultatele obţinute.

Culegerea de date va cuprinde aspectele principale: - Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt, precipitaţii, ceaţa); - Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra păsărilor din zona; - Inspectarea zonei de monitorizare, functie de caracteristicile impactului asupra speciilor de pasari, a conditiilor impuse de autoritatea de mediu; - Observarea şi înregistrarea păsărilor observate în zona de amplasament. Se vor nota pentru fiecare pasăre /grup de păsări observat, următoarele date: timpul observatiei (data şi ora), specia, numărul de exemplare, locul aflarii pasari pe amplasament, distanţa de observare, direcţia de zbor, inalţimea de zbor, comportamentul pasarii (hranire, odihna), numar de cuiburi identificate etc.

Totul trebuie corelat cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe (naturale sau antropice) suferite de populaţiile de păsări din zona de monitorizare.

Interpretarea datelor. La sfarşitul perioadei de studiu se va organiza şi finaliza baza de date. Se vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul provocat avifaunei de către obiectivul investitiei. 4.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar

Nu este cazul.

V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate a fost realizată pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Vizitele de studiu, în vederea realizării inventarului complet al florei locale, au fost efectuate periodic, astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. Datele colectate din teren au fost completate cu date bibliografice. Pentru taxonii a căror identitate a fost dificil de stabilit în teren, s-au colectat 1-2 indivizi în vederea identificării lor ulterioare în laborator. În cazul speciilor rare, acestea au fost fotografiate astfel încât să fie posibilă identificarea.

Nomenclatura speciilor inventariate este în concordanţă cu Flora Ilustrată a României (Ciocârlan 2009).

Au fost efectuate fotografii sugestive care să permită localizarea, dar şi recunoaşterea tipului de habitat.

Zonele vizate au fost cercetate amănunţit în vederea identificării unor eventuale specii strict protejate. Au fost avute în vedere în mod special localizările indicate de literatura de specialitate. De asemenea, am urmărit înregistrarea coordonatelor geografice ale unor astfel de subpopulaţii cu ajutorul unui receptor GPS, precum şi realizarea de observaţii privind mărimea şi starea subpopulaţiilor respective.



� � � � � � � � � � � � Oradea 131

Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor in perioada aprilie 2010-iunie 2010. Studii entomologice s-au realizat în perioada mai-iulie, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi), cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de cercetare din perimetrul planului.

Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile iunie - august). Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul planului, cat si pe terenurile limitrofe.

Cercetari avifaunistice s-au realizat iarna (ianuarie-februarie), in timpul migraţiei (martie-mai; octombrie-noiembrie), vara (iunie-august) în staţii din zona amplasamentului obiectivului de investitie. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a.

Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.

Metode de studiu a chiropterelor. Începând din luna mai 2010, s-a realizat o activitate de monitorizare permanentă a populaţiilor de lilieci prezente în perioada de migraţia de primăvară către adăposturile de vară, constituirea coloniilor de naştere (mai - iunie) perioada de împerechere (august-septembrie), migraţia de toamnă către adăposturile de hibernare (septembrie-octombrie) şi constituirea adăposturilor prehibernale si hibernale (octombrie-noiembrie), în locatia Frecatei, din judeţul Tulcea.

Metodele de lucru au fost completate cu hărţi pentru fiecare locaţie a viitoarelor centrale de turbine eoliene, pe care sunt marcate numărul şi viitoarea poziţie a turbinelor eoliene în interiorul fiecărei centrale eoliane, deosebit de utile nu numai pentru orientarea pe teren şi identificarea principalelor căi de acces ci şi pentru planificarea activităţii de studiu pe teren.

În acest interval, am încercat să obţinem informaţii cât mai actuale despre studiile similare realizate în Uniunea Europeană. Activitatea de documentare este absolut necesară în vederea acumulării unor informaţii pentru evaluarea teoretică a riscului de coliziune pentru speciile de lilieci recenzate în zona de studiu, folosind rezultatele unor studii realizate în perimetre unde există deja parcuri eoliene funcţionale.

Pentru recenzarea chiropterelor, deplasările pe teren au fost realizate în lunile mai, iunie si iulie, august, septembrie, octombrie si noiembrie, aplicând o metodă de studiu combinată care va fi folosită în toate deplasările pe teren din perioada de activitate a chiropterelor.

Datorită faptului ca aceste mamifere migrează pe zeci de kilometri în deplasările zilnice şi chiar sute de kilometri în cele sezoniere, am privit întreaga regiune a Dobrogei ca un ansamblu, pentru a ne face o părere globală, ceea ce ne ajută să nu fim subiectivi în concluziile finale elaborate în urma studiului nostru din judeţul Tulcea.

Pentru perioada de activitate a acestora, cea mai bună metodă de studiu a fost utilizarea detectoarelor de chiroptere. Astfel, s-au folosit trei tipuri de detectoare de lilieci: detectorul cu expansiune de timp Petterson 240D, detectorul cu divizare de frecvenţă Batbox Duet şi detectorul de teren cu heterodină, Petterson 100D, aparatură pentru înregistrare Edirol recorder r-09hr şi reportofon Olympus WS-550M, GPS, aparat foto, căşti, aparatură de măsurare (ceas, termometru - temperatura se înregistrează la începutul şi la finalul parcugerii traseului).

Acestea ne-au ajutat să înregistrăm semnale bioacustice, materializate în sonograme, pe baza cărora au fost identificate zonele de hrănire, diversitatea şi abundenţa în diverse habitate (zone umede, păduri, de-a lungul şoselelor, etc.).



� � � � � � � � � � � � Oradea 132

Ulterior, înregistrările realizate – . < - < 6 0 : @ 5

– au fost analizate cu ajutorul unor programe informaţionale speciale (CoolEdit şi BatSound). Analizând sunetele prezentate sub forma sonogramelor, în funcţie de frecvenţa minimă, frecvenţa maximă, durată şi formă, obţinem informaţii privind identitatea speciei înregistrate şi tipul de activitate pe care liliecii respectivi o desfăşoară în momentul înregistrării.

Înregistrările au fost efectuate pe transecte şi din puncte fixe. Transectele au avut lungimea de 200 m şi au fost efectuate în spaţiu semi-deschis (liziera pădurii, drumuri în pădure) sau în habitate deschise (poieni, câmpuri, aşezări, canale, râuri, lacuri); cu excepţia celor realizate de-a lungul şoselelor, cu ajutorul maşinii, cu care s-a mers cu 25 km/h.

Prezentăm mai jos, detectoarele folosite de noi, cu caracteristicele fiecăruia pentru prezenta avantajele şi dezavantajele fiecăruia. Astfel, după modul de prelucrare al semnalului obţinut la intrare, acestea sunt:

Fig. 8 Tipuri de detectoare folosite pe teren pentru investigarea chiropterelor a) Detectoare cu divizare de frecvenţă (cu bandă lată) Deoarece circuitele electronice reale nu pot diviza o frecvenţă decât dacă aceasta

este cu amplitudine constantă. Un asemenea detector conţine în primul rând un amplificator-limitator care generează un semnal dreptunghiular. Divizorul este divizat în general cu 10, astfel încât, dacă avem, de exemplu un liliac ce emite pe 88 KHz, în difuzor vom auzi un sunet de 8,8 KHz.

Aceste detectoare au următoarele avantaje: 1 cost redus; 2 simplitate în utilizare; 3 acoperă toată gama de frecvenţe utile, fără manevre de acord.

Printre dezavantaje: 1 sensibilitate relativ mică; 2 se pierde orice informaţie de nivel şi timbru.

b) Detectoare cu schimbare de frecvenţă = detector de teren, detector heterodyne (cu bandă îngustă)

Acest tip de detector este cel mai răspândit printre amatorii de lilieci. Semnalul util este amestecat cu semnalul de la un oscilator local. Prin amestecul a două frecvenţe într-un dispozitiv nelinear se obţin două componente: suma şi diferenţa lor. Deoarece suma nu ne interesează (fiind foarte mare, în comparaţie cu sensibilitatea urechii), aceasta este



� � � � � � � � � � � � Oradea 133

eliminată prin filtrare, rămânând numai diferenţa. Luând acelaşi exemplu, folosind un oscilator pe 90 KHz, acelaşi liliac de pe 88 KHz se va auzi cu o frecvenţă de 2 KHz.

Avantajele acestui tip de detector sunt: 1 se păstrează informaţia de nivel; 2 relativ simplu şi relativ ieftin.

Dezavantaje: 1 mai complicat de utilizat; 2 există posibilitatea de a pierde unele "treceri"; 3 se pierde orice informaţie de timbru; 4 la unele, posibilitatea de eroare de acord.

c) Detectoare cu expansiune de timp Principiul acestor detectoare, deşi simplu, este mai dificil de aplicat în practică.

Metoda aplicată este asemănătoare cu, de exemplu, înregistrarea unei melodii pe un magnetofon pe viteza de 19 şi redarea ei cu 4. În practică, realizarea unui magnetofon sau casetofon care să înregistreze frecvenţe de ordinul de mărime al sunetelor de liliac, este foarte costisitoare economic. Astfel că în practică se iau eşantioane dese ale semnalului util (frecvenţa de eşantionare trebuie să fie cel puţin dublul frecvenţei dorite a fi puse în evidenţă), care se convertesc în valori numerice. Acestea sunt memorate, iar apoi sunt redate cu o frecvenţă de 10 ori mai mică.

De remarcat că orice sunet din natură este definit prin frecvenţă (înălţime), nivel (tărie) şi timbru. Este şi cazul ultrasunetelor generate de către lilieci. Pentru o analiză corectă a lor este necesar a păstra nealterate aceste informaţii. Dacă frecvenţa şi tăria se pot păstra mai uşor, timbru este mai greu de păstrat. Astfel el este dat de armonicele frecvenţei fundamentale. Deoarece în cazul liliecilor chiar fundamentala are o frecvenţă mare, se observă că armonicele (multiplii frecvenţei fundamentale) au astfel de valori care pun la grea încercare proiectantul de circuite electronice.

Avantajele acestor detectoare sunt: 1 se păstrează informaţia de nivel şi timbru (în măsura în care eşantionarea

se face la frecvenţe mari); 2 simplu de utilizat.

Printre dezavantaje: 1 cost ridicat; 2 există posibilitatea de pierde unele "treceri"; 3 timpul nu este real, fiind necesară prezenţa în timpul înregistrării, a unui

detector din una din primele două categorii. De asemenea, am mai urmărit să analizăm preferinţa diferitelor specii de chiroptere

pentru anumite tipuri de habitate, astfel o abundenţă mai ridicată de specii şi indivizi indică valoarea şi calitatea habitatelor ce trebuie conservate şi protejate (zone umede, păduri bătrâne, peşteri, etc.);

Scurt istoric al cercetărilor în Dobrogea. În Dobrogea, în studiile anterioare, au fost semnalate 24 de specii, din cele 32 existente momentan în România: Hypsugo savii, Eptesicus serotinus, Myotis bechsteinii, Myotis brandtii, Myotis capaccinii, Myotis daubentonii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myotis oxygnathus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Plecotus auritus, Plecotus austriacus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros şi Rhinolophus mehelyi. Specia Myotis aurascens nu a mai fost identificată până acum în România, aici se impune o analiză moleculară, pentru a putea fi siguri 100%. Acest tip de studiu nu s-a făcut până în prezent. Între timp, 4 specii, care nu



� � � � � � � � � � � � Oradea 134

au mai fost identificate până acum în Dobrogea, au fost identificate cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp: Barbastella barbastellus, Eptesicus nilssonii, Myotis dasycneme, Nyctalus lasiopterus. Tot cu ajutorul acestui tip de detector am identificat şi specia Tadarida teniotis, nesemnalată până acum în România. La fel, şi prezenţa acestei specii este controversată momentan. Din punct de vedere al carstului, Dobrogea este o regiune săracă în peşteri. Dintre cele peste 12000 de cavităţi înregistrate în cadastrul peşterilor din România, Dobrogea deţine sub 1%. Cauza o constituie constituţia geologică. La nord, rocile calcaroase sunt prăbuşite în adâncul depresiunii pre-dobrogene. Deasupra s-a instalat în perioada cuaternară Delta Dunării. În mâl şi plauri nu se pot forma peşteri. În Dobrogea de Sud, peşterile sunt formate fără excepţie în calcarele sarmaţiene care o alcătuiesc. Cele mai multe sunt cavităţi neânsemnate ca dimensiuni. VI. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvată

Prezenta lucrare a fost întocmită pe baza observaţiilor din teren şi a documentaţiilor puse la dispoziţie de către titularul planului. � 9 : = < 0 : 7 < 0 8 9 � 7 8 > 1 8 9 8 1 > 5 � � : 9 8 : 0 5 � > 5 / � : 7 2

:

SC ECO CONSULTING SRL

ORADEA, Str. Al. Vlahuţă nr. 11, Judeţul Bihor

Tel. 0359-176280, Fax. 0259-230230

Email: [email protected], Web: www.ecoconsulting.ro

Societate înscrisă cu Nr. 181/2010 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – Ministerul Mediului şi Pădurilor � < 9 5 / 7 1 � 8 9 > 5 5 9 : = < 0 : 0 5 �dr. biolog Glăvan Teodor

biolog Sîrbu Ioana

biolog Chachula Oana

ing. Peter Eva

ing. Fekete Renata

ANEXĂ:

- Bibliografie

- CV-urile specialiştilor din colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvată

Date post:	08-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Titular: SC COMPANIA EOLIANA SA Oradeaapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii EA... ·...

Documents