+ All Categories

Tisa

Date post: 05-Jul-2015
Category:
Upload: aborigin06
View: 61 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
9
MANAGEMENTUL ŞI AMENAJAREA ARIILOR FORESTIERE Documentare dendrologică asupra speciei forestiere TISA -TEMA 1- UNIVERSITATEA ALEXANDRU “IOAN CUZA” – IAŞI FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE MASTER RISCURI NATURALE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI ANUL II SEMESTRUL II STUDENT: MÎNDRU NICOLETA
Transcript
Page 1: Tisa

MANAGEMENTUL ŞI AMENAJAREA ARIILOR FORESTIERE

Documentare dendrologică asupra speciei forestiere TISA

-TEMA 1-

UNIVERSITATEA ALEXANDRU “IOAN CUZA” – IAŞIFACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIEMASTER RISCURI NATURALE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUIANUL IISEMESTRUL II

STUDENT: MÎNDRU NICOLETA

Page 2: Tisa

Nume : TISA (limba română) TAXUS BACCATA (limba latină) Longevitate : foarte mare – peste 1000 aniDimensiuni maxime (la maturitate):

•Diametrul: 3m = 300 cm •Înălţimea: 20 m

Caracteristici morfologice:- rădăcina: pivotant-trasantă- tulpina: dreaptă putându-se urmări până la vârf,

canelată; lăstarii pleacă de la bază mai mulţi, sub formă de tufă.

Figura 1 – Tulpină şi rădăcină de tisă

Sursa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Taxus_baccata_roots_099

7.JPG

Page 3: Tisa

Caracteristici morfologice:- coroana: ovoid conică, cu cetină bogată - lujeri: verzi deschis-gălbui, iar mugurii ovoizi, cu solzi verzui,

aglomeraţi spre vârful lujerilor.- frunze: acicular-lăţite, persistente, pieloase, 3 cm, acuminate,

ascuţite dar neînţepătoare, la bază îngustate şi decurente pe lujer, inserate spiralat şi dispuse pectinat, pe faţă verzi întunecat, pe dos verzi deschis fără dungi albicioase, fără canale rezinifere, ce conţin taxină.

- flori: unisexuat dioice, cele mascule se dezvoltă din mugurii ce se formează din toamna precedentă, cele femele cu trei perechi de solzi, aşezate solitar pe un lujer scurt.

- fructe, seminţe

Figura 2 – Coroana tiseiSursa: „Atlas botanic”/ L.

Popovici, C. Moruzi, I. Toma, Editura Didactică şi Pedagogică,

2007, pagina 73

Page 4: Tisa

Figura 3 – Frunze, flori, fructe si seminte de tisaSursa: „Atlas botanic”/ L. Popovici, C. Moruzi, I. Toma, Editura Didactică şi Pedagogică,

2007, pagina 73

Florile tisei

Page 5: Tisa

Figura 4 - Arealul de răspândire a tisei in Europa

Sursa: http://www.fmnh.helsinki.fi/english/botany/afe/publishing/database.htm

Page 6: Tisa

Figura 5 - Arealul de răspândire a tisei in RomâniaSursa: Flora RSR

Page 7: Tisa

În România tisa apare diseminat de la coline până în zona montană (Munţii Bucegi, Munţii Buzăului, Masivul Ceahlău, Munţii Banatului, Munţii

Apuseni, Munţii Maramureşului), , în făgete sau amestecuri de fag cu răşinoase; la Cazane coboară la 90 m altitudine.

Ea apare în zone cu relief accidentat, pe versanţi abrupţi, pe stâncării, grohotişuri sub formă de exemplare izolate sau buchete.

În trecut avea o răspândire largă, dar datorită lemnului preţios şi frunzelor otrăvitoare (taxina) tisa a fost exterminată, astfel încât

actualmente este declarată specie monument al naturii.

Ca rezervaţii în care tisa a fost obiectivul principal de conservat in situ, amintim rezervaţiile de la Tudora-Botoşani, unde tisa vegetează în

interiorul unui făget şi cea de la Cenaru-Vrancea, unde o găsim într-un amestec de fag cu răşinoase.

Page 8: Tisa

Lemnul de tisă - utilizări din neolitic se utiliza lemnul de tisă atât pentru durabilitatea lui în contact cu apa, cât şi

pentru rezistenţa şi elasticitatea lui; din lemn de tisă se confecţionau uneltele

casnice şi agricole: pluguri, furci, greble, instrumente utilizate la vânturătoare, sau lemnul era utilizat drept temelie la case (stâlpi, podele

şi bârne), dar era utilizat şi la fortificaţii, şi alcatuirea conductelor de apă;

se utiliza la fabricarea arcurilor, săgeţilor, lăncilor şi scheletul de lemn care susţinea velele (pentru

navele cu pânze) ; tisa mai era numit şi arborele cimitirelor

deoarece la celţi, pâlcuri de tise marcau amplasamentul movilelor funerare, iar în timpul creştinizării, bisericile erau construite pe aceste

amplasamente; uneori, lemnul de tisă servea chiar de sicriu (Ţara Galilor, Scoţia). Trupul era închis în trunchiul de tisă scobit sau o tisă era plantată pe trupul defunctului.

Figura 5 - Atelier de fabricat arcuri din tisa

Sursa: http://www.formula-as.ro/2009/851/mica-

enciclopedie-as-27/tisa-arborele-vietii-si-al-mortii-10627

Figura 6 - Sarcofag dintr-un trunchi de tisa, gasit la Solby, Yorkshire (1850)

Sursa: http://www.formula-as.ro/2009/851/mica-enciclopedie-as-27/tisa-arborele-vietii-si-al-mortii-

10627

Page 9: Tisa

Lemnul de tisă este ideal pentru sculptură şi vase cioplite din lemn, fiind extrem de dur.

tisa este arborele de fier al Carpaţilor din care s-au făcutcuiele din lemn ale bisericilor maramureşene, arcurile şi săgeţile

medievale, brăzdarele plugurilor de lemn. Lemnul de tisă mai este folosit şi în industria mobilei şi pentru

fabricarea instrumentelor muzicale.


Recommended