,,u.,/,J,l"l

Adriarr Stoica

_ -._._.:...,ir1.tir11 : lliilrililrir.rlr..,... r.,,....,, i::

rri.:i!t" _

'1i.t:::....

....,"": *,r:i::i':'i.',iii:i'iii@glEC'l'IA " :"::i::i

::ii::.:i::;;i:'ii ]i:1'.ii"t:^'li.ji*i'qii.lr+ i::::1- ,,.,lrititi.ir+";+-- tl.J iL." .r. \- ..:iiii.i1. ..,.: j:r''"]i i...,....

',1:111!ijn11:...r:.1'....,..r...,i1i1111. j.,

i:

iEqraluareaprosresuluiscolar,

I)e la teorie la practici

HUMANITASEDI]CATIONAL

Capitolul

Tipologia itemilor

IF

FTTIITI

Inainte de a trece la descrierea tipurilor de itemi (,,tipologia itemi-lor"), a modului lor de proiectare / scriere, cdt gi la exemplificdri,credem cd este util sd facem cAteva precizdri.

hr prhnul rdnd, asa cur4 sunt clasificali gi prezentafi in literaturade specialitate, ,,itemii" apar, cu precidere, i:r legiturd cu testele scri-se. Unii autori au extins noliunea de item 9i la celelalte instrurnen-te de evaluare, dar, aga cum menlionam, aceasta reprezinti ocaracteristicd a testelor.

hr sI doilen rfutd, definilia item-ului poate fi formulatd intr-o ma-nieri simplificati, dar gi intr-un sens mai larg.

Irr sens rcshrins, iternii reprezinti clcmentele componcnte ale unuiinstrument de evaluare gi pot fi: simple intrebdri, un enun! (cu saufiri elemente grafice) urmat de o intrebare, exercifii gi problernc, h-trebiri structurate sau de tip eseu.

iu sens larg - sensul pe care il vom utiliza in aceastf, carte -itemii reprezintd nu numai elementele menlionate mai sus, dar gitipul de rdspuns agteptat din partea elevului. Pe scurt:

item = intrebare + rlspuns agteptat

in functie de tipul iternului, rezultatul agteptat poate confine sim-pla menlionare a rispunsului corect (in cazul itemilor obiectivi) saucriteriiie de evaluare a corectitudinii iternului - ,,baremul" de no-tare - in cazul celorlalte tipuri de itemi.

ht nl treilea rfrnd,conceptul de item este strdns legat de cel de obiec-tiv al invdtdrii. Obiectivele pot da in mare parte rispunsul la intre-

TIPoLoGTA rrEMrLoR 51

barea ,,ce trebuie sd evaluim?" giaceasta d.eoarece, o dati obiecti-vele forrnulate, se presupune ca intregul proces de predare-invifa-re-evaluare concuia la realizarea lor.

Deoarece orice item testeazi unul sau mai multe obiective, aces-telyor fi precizate i:raintea enunlului itemului. Nu trebuie uitat nicio chPa ci intre obiectivele de evaluare gi itemi eistd o legdturd foar-te strdnsd. De aceea:

inainte de construirea itemului formulafi obiectivul pe care acesta il testeazd.

4.1. Taxonomii 9i domenii

Am vizut - capitolulz - cd modul cel mai util de scriere a ite-

Til|t. p.ornegte de la definirea obiectivelor operalionale . La bazadefinirii obiectivelor operafionale stau taxonomiile obiectivelor ed u-cafionale, dintre care cea mai cunoscutd este taxonomia lui B. Blo-om publicatd in 1956 (domeniul cognitiv). in ciuda limitelor 9icriticilor aduse, aceasta a stat IabazaJetorlalte taxonomii, compila-le, Prlntre altii, de R. Gagn6, G. Madaus, L. D,Hainaut, p. Guiford,R' Tylor. Sunt de remar.it oi.i d.oui aspecte importante. Mai intai,taxonornia obiectivelor domeniului cognitiv s-i impus cu priorita-te ir:r literatura pedagogicd gi, ir:r .orrr.Iirrle, ir:r randul profesorilor.Abordarca irrtr-o mtrsurtr echilibrattr a celorlalte doud don-rcnii conr-portamentale

- afectiv gi psihomotor impune ca o ncccsitatcobiectivd pcntru realizarei idealului educalional. Acest clcziclcri-rtPoate rt atins gi printr-o evaluare eficientd, a rezultatelor invililrii prinutilizarea unor metode gi tehnici complementare de apreciere a pro-gresuiui gcolar (vezi si capitolul 7).

Apoi, taxonomia lui Bloom a stat la baza definirii obiectivelor spc-cifice anumitol discipline gcolare care vin in sprijinut unor acliurrievaluative eficiente i,n domeniul cognitiv. Vom da in continuarc dor-rirexemple:

. Colthaur gi Fines (7ggl, p, 15) sugereazi L0 niveluri cognitivc laistot'ie:

- insugirea vocabularului- Mcmorarea- Infelegerea- Stabilirea relaliilor- Interpretarea

- Analiza- Extrapolarea

- Sinteza

- Evaluarea

- Comunicarea

57 EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEOIIIE LA PRACNCA

School Mathematics Study Group (SMSG) de la UniversitateaStanford, SLJA, a ficut urmdtoarea clasificare a obiectivelor la ma-

tematici (Mac Kensie et al., 1975, p.724):

- A cunoagte

- A exprima- A manipula

- A alege

- A analiza

- A sintetiza

Nu ne propunern aici sd discutim in detaliu limitele fiecXrei ta-

xonomii. Vom menliona doar doud dintre acestea, deoarece au le-gituri directi cu tema cirfii.

Prima se referi la nedelirnitarea clard a categoriilor comportamen-tale, acestea neexcluzAndu-se reciproc. in programele de examenclin Anglia - la virsta de L6 ani - nivelurile cognitive sunt con-siderate fie separat, fie grupate. in acest fel s-au creat ,,minitaxo-nomii" pentru diferite discipline, compuse din ,,domenii" gi

,,subdorrrenii".

Domeniu = un nivcl cognitiv sau grupe de niveluri cognitive

in plus, dorneniile 9i subdomeniile pot combina categoriile com-portamentale ale mai multor taxonomii.

Exctryslc (IGCSE, 7996,p. 3):

Discipllna Domenlile cognitivo

Gcograf ie

Matematicd

t-ilnba maternd

1. Cunoagtere gi infelegcre

2. Analizd

3. Evaluare

4. Investigare

1. Cunoagtere gi infelegere

2. Tehnici de calcul gi aplicare

3. Rezolvare de probleme

1. Citire

2. Scriere

3. Ascultare

4. Vorbire

Tabeh,rl L. Exernple de domenii cognitive

TIPOLOGIA ITEMILOR 53

Cea de a doua vtzeazd, obiectivele operalionale - la mare moddin anii '60 gi '70 - derivate din taxonomii. j. Popha n (r99s, p. 79-80)remarcS. faptul cd, in ilrcercarea de a trece de la obiectivele genera-le, vagi la obiective mdsurabile, precise, autorii au fdcut o mare gre-geali in aceea cd cele din urmd au fost definite intr-un mod preaspecific. Cei care le utilizau - profesorii, ir.r special fost co-ple;ifi de sute 9i sute de obiective operalionale la o disciplini. Deaceea au irecetat sd le foloseasci.

Solulia ar fi aceea de a formula ceva mai general obiectivele ope-ralionale, acestea rdmdnAnd totusi misurabile. in concluzie, indife-rent de limitele pe care le au sau de criticile care le-au fost aduse,taxonomiile au introdus mai multd rigoare si coeren!6 ire activitdfi-le evaluative.

O datd stabilite domeniile cognitive gi obiectivele operalionale afe-rente acestora se poate trece la elaborarea itemilor. Tipul itenrilor estedeterminat de patru factori importanli:

- nivelul gi tipul de rezultate alc invdldrii (de exemplu, pentruoperalii nlintale superioare se utrbzeazd itemi al cdror rdspunselevul trebuie s5-l construiasci);

- modalitililc concretc prin care pot fi valorificate rezultatele ob-linute in urma testirii prin itemii respectivi (de exemplu, ite-mii obiectivi permit analize statistice riguroase privind rezultateleoblinute);

- caracteristicile elcvilor cdrora li se adrescazi iternii 9i spccifi-cul discipiinei (dificultatea itemilor va fi adaptatd nivelului deprcgiitirc a clcvilor);

- timpul efectiv disponibil pentru proiectarea 9i administrarea ite-milor, precum ;i pentru administrarea 9i prelucrarea rezultate-ior oblinute (de exemplu, p€ntru activitdli evaluative cu mizd,mare - exarnene, testdri nalionale - elaborarea itemilor va tineseama de toate exigenlele gtiinfifice).

4.2. Tipuri de itemi

Clasificarea itemilor se poate reahza in funcfie de mai multe cri-terii. Dintre acestea doud sunt mai importante: obiectivitatea in no-tare 9i tipul de rdspuns agteptat. hr final vom vedea cd, degiclasificdrile sunt diferite, in cele doui Ca-.ifici.ri -se reqlcesc acelu'a-si

I

II

IlllIItII

54 EVALUAREA PRoGRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACICA

a) Clasificarea itenilor fu funclie de obiectiaitatea notdrii

Obiectivitatea in notarea unui instrument de evaluare repre-zir'ftd, aldturi de validitate 9i de fidelitate, principala preocu-pare a celor care proiecteazd aceste instrumente.Obiectivitatea este perfecti i:r cazul i:r care elevul nu are de con-struit rdspunsul 9i descregte pe mdsurd ca rdspunsul este maielaborat. Pe de alti parte, nu numai tipul de rdspuns contri-buie Ia cregterea obiectivitdlii in notare, ci gi schema / baremulin funclie de care se apreciazd, un anumit rdspuns. O schemdde notare ambigui poate genera un grad acccntuat de subiec-tivism chiar dacd rdspunsul asociat item-ului este urul scurt(un cuvAnt, o propozifie sau o frazd).

Din punctul de vedere al obiectivitdlii in notarea acestora, ite-mii se impart in urmitoarele categorii gi subcategorii:

1. Itemi obiectivi1.L. Iterni cu alegcre duali1.2. Itemi cu alegere multipli1.3. Itemi de tip pereche

2. Itemi semiobiectivi2.1. Itemi cu rdspuns scurt2.2. intr eb dri struc turate

3. Itemi subiectivi3.1. Itcrni de tip rczolvare de problemc3.2. Itemi de tip eseu structurat3.3. Itemi de tip eseu nestructurat

b) Clasificarea itemilor tn funclie de tipul de rdsptrns apteptat

Potrivit acestui criteriu, itemii se impart in doud subcategorii.Din prima fac parte itemii pentru care rdspunsul este selectatsau marcat dintr-o listd de opfiuni. Cu alte cuvinte, elevul nutrebuie sd construiascd rdspursul. Penlru a face o paralel5 cu

' clasificarea precedenti putem spune cd itemii din aceastirsubcategorie corespund itemilor obiectivi. Cea de a doua sub-categorie este formatd din itemii ai cdror rdspuns trebuieelaborat, fie acesta 9i un singur cuvAnt sau un grup de cuvin-te. La fel, prin comparafie cu clasificarea de la a), itemii aces-tei subcategorii corespund itemilor semiobiectivi gi celorsr rhi ecti rri

TrpoLoGrA rrEMiLoR 55

in forma in care au fost prezentate, categoriile gi subcategoriilede iterni de mai sus reprezintd o taxonomie a tipologiei itemiloideou-rece atit capacitdfile intelectuale solicitate elevilor parcurg drumulde la simplu la complex, cit 9i faptului cd rdspunsul solicitat cregtein complexitate de la o categorie de itemi la alta.

In continuare volrr descrie gi exemplifica fiecare tip de item men-lionat.

4.3. Itemi obiectivi

Denumirea itemilor obiectivi derivd din acuratelea - ,,obiecti-vitatea" - cu carc acegtia sunt notafi. Rdspunsul corect al ficcdruiitem este unul singur, iar elevul trebuie s5-l aleagd dintr-o listd devariante plauzibile 9i paralele.

4.3JI".Itemi cu alegere duali. Itemii cu alegere duald oferd posi-bilitatca elcvilor si alcagd rispu-nsul corect din douf, variante: acle-virat - fals, da - nu, corect - incorect, fapt - opinie. Acest tip de itemipoatc fi folosit (L. M. Carey, 1988, p. 134):

- sd testeze insugirea unor cunogtinfe. Elevilor li se va cere sd de-termine dacd o definilie, o reguld sau un principiu sunt formu-latc corccU

- sd deterrnine dacd elevii pot utiliza o definifie pentru a face di-fcrite clasifictrri;

- si determine dacd elevii pot aprecia corectitudinea unui faptsau material prezentat;

- sd testeze capacitatea elevilor de a evalua un material. De exem-plu, dupi i:rsu;irea unui material selectat, elevii vor fi intrebatidaci sunt sau nu de acord cu modul ir r care materialul a fostevaluat;

- sd aplice principii pentru a judeca acuratelea unor relalii de tipcauzd. - efect.

Exemple

a) Cunoasterea unor definifii, proprietifi sau principii.Obiectia; elevii vor fi capabili sI recunoascd, in scris, definiliaparticulelor electrice pozitive, neutre gi negative.Enrurt: (N. Cronlund, 1,981,, p. 165). Citeste unnltoarea afirmatie.

56 EVALUAREA PRoGRESULu 9CoLAIT. DE LA TEoRIE LA PRACTICA

Daci afirmafia este adevlratd incercuiegte litera A. DacI afirmaliaeste falsd incercuiegte litera F.

A @ Particulele electrice cu sefirn negativ se nume sc neutroni.

frIn exemple precum cel de mai sus, elevul poate gti cd afirmaliaeste falsd, dar nu cunoagte in mod necesar rispunsul corect. Mai mult,cAnd eievul nu gtie dacd rdspunsul este adevdrat sau fals, el are to-tugi 50% sanse pentru a-l ghici. in aceste condi;ii se utilizeazd,o va-riantd modificati a intrebdrii. Elevului i se cere sd transformeafirrnalia falsd intr-una adeviratd. Iatd cum se modificd rdspunsulprczentat:

Ettttttl: Citegte afirmafia urmdtoare. in cazul in care apreciczicd afirmafia este adevdratd i:rcercuiegte litera A. in cazul in carcconsideri cd afirmalia este falsd incercuiegte litera F si inlocuieg-te cuvAntul subliniat pentru a face afirmatia adevdratd. Scrieacest cuvAnt in spaliul liber dupd litera F.

A @ (.91t:9!l:.91]) Particulcle clectrice cu senu-r negativ se nurncsc

L9.u.tr.g.I.i.

b) Capacitatea de a diferenlia fapte de opinii.Enunt: Citegte afirmaliile de mai jos. Dacd afirmalia reprezin-td un fapt real, incercuicgte litcra F (fapt). Daci afirmalia rc-prezinti o opinie, incercuiegte litera O (opinie).

@ o 1. Parlamentul Romdniei este format din doul camere:Senatul gi Camera Deputafilor .

F O 2. Dintre mijloacele de informare i:r masi ziarele au celmai mare impact asupra publicului.

c) Capacitatea de a identifica relalii de tip cauzd-efect.

Exemplu (Gronlund, 1981,, p. I6a)'+ ?.Infiecnre dintre urmitoarele enunfuri, nntbele pdrfi sunt adevd-rate. Sarcina ta este si apreciezi dacd partea a doua explicd decc este adevdratd prima parte. Daci aceasta este situ a,tii,incer-cuicgte Da. In caz contrar incercuiegte Nu.D.l N9 1. Frunzele sunt esenliale pentru copac, deoarece asi-gurd umbra pentru trur-rchi.Da @ 2. Balenele sunt mamifere, deoarece sunt foarte mari.,a \--l

A, Nu 3. Unele plante nu au nevoie de lumina soarelui, deoa-rece isi asigurd hrana de la alte plante.

TIPOLOGIA ITEMILOR 57

) Recomandiri privind construirea itemilor cu alegere duali(vezi L. M.Carey, P. 135-136; N. Gronlund, p.767-170;I. Neacqu 9iA. Stoica , p. 4G47).

a) Furni zareaunor indicafii clare privind modul in care elevul va

da rSspunsul. De exemplu, incercuirea unei litere sau a unuicuvant, scrierea in spaliul liber dinaintea itemului 9.a.;

b) Furni zarea unei explicalii clare privind tipul de judecati pe care

elevul il va face: adevirat - fals; corect - incorect; da - nu; acord

- dezacord; fapt - opinie.

c) Evitarea enunLurilor foarte gencrale, atunci cAnd se solicitd apre-

cierea lor drept adevdrate sau false. Enunlurile generale suntin majoritatca cazurilor false. Exceplie fac enunlurile genera-le modificate, dar modificdrile respective pot da indicii elevu-lui asupra rdspunsului corect.

ExempleA C 1. Prc;cdintcle Rominici este dcscmnat prin alcgeri.

@ F 2. Pregedintele Rominiei este in mod normal desem-

nat prin alegeri.

in primul exemplu afirmafia este, in general, adevirati, daraceasta trebuie judecatd drept falsd, deoarece existtr situafii bine

deterrninate i:r care funcliile Pregedintelui sunt indeplinite de

altd persoana (Pregedintele Parlamenhrlui, Primul-ministru etc.) .

d) Evitarea enunlurilor cu o slabi relevanle din punct de vedere

educafional. in i:rcercarea de a elabora enunluri care sX fie fdrd

dubiu adevdrate sau false, se ajturge la formularea unor itemicu o slabi semnificalie din punct de vedere al rezultatelor in-vd!irii.

@ F RomAnia 9i-a proclamat independenla irr anul 1877 .

e) Evitarea enunfurilor in care apare o negafie. Nu se foloseqte du-bla negafie. Dacd totugi se folosegte negafia, atunci particula

,frv" tiebuie scoasd in evidenli (de exemplu, Prin subliniere),in caz contrar elevii s-a putea ca din neatenlie sd nu o obser-

ve.

@ F 1. CuvAntul elev nu este un adjectiv'

Reformulare:6) F 1. CuvAntul elev este un substantiv'

t

I

58 EVALUAREA PRoCRESULu gCoLAR. DE LA TEoRIE LA PRACnCA

Nu se folosegte dubla negafie:

@F 2. Nici una dintre etapele experimentului nu a fostinutili.

Reformulare:@ F 2. Toate etapele experimentului au fost necesare.

f) Includerea unei singure idei in enun!, cu exceplia cazului in careitemul testeazd capacitatea elevului de a determina cauzalita-tea sau corelalia a doud enunluri.A @ RAma nu ved.e, deoarece are ochi simpli.Cele 3 elemente - (i) rdma nu vede,

(ii) rAma are ochi simpii,(iii) relaSa de cauzalitare dintre (i) 9i (ii) - pot

fi, fi:r opinia elevilor; adevdrate sau false.' Acest lucru produce confuzie 9i influen feazd,gdsirea de cdtre elev

a rdspunsului corect sau a explicaliei pentru rispur-rsul corect.

$ Elirninarea repetdrii unei pdrli dintr-un enunf comun mai mul-tor itemi.

@ I L. CuvAntul copac este un substantiv.A @ 2. Cuvdntut trist este un substantiv.@ F 3. CuvAntul elev este un substantiv.A @ 4. Cuvintul zboartr este un substantiv.Aceste enunturi pot fi rezumate intr-ur-rul singur dupi cum ur-meazd:Pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos incercui ti ,,Da', candcuvAntul este un substantiv gi ,,Nu" in caz contrar.6)NuX@A'XDa N9

1. Student2. Albastru3. Caband4. Merge

IIIII

I4.3.2.Itemi cu alegere duali muttipli. un item cu alegere dua-

l5 multipld este format din mai mulli itemi duali care au acelisi enunt.Exemplu

t Fie num"'"$

@FI

215 ^--F+ ) /rJMedia aritmeticd a numerelor este 10,5.Produsul numerelor este 375.

TIPOLOCIA ITEMILOR 59

@F Diferenla dintre cel mai mare gi cel mai mic numdreste 5.

Suma dintre cel mai mare si cel mai mic numdreste 11.

A@

Intr-un anumit fel, acest tip de item este asemdnitor cu itemii cualegere multipla , dar, in timp ce pentru acegtia din urmd cerinfa esteca elevul sd aleagd una dintre opliunile propuse, pentru itemii cualegere duald multipld elevul are de decis asupra corectitudinii fie-cdrui item in parte, chiar dacd acegtia au acelagi enun!.

Principalul avantaj al itemilor cu alegere dual{ (simpli sau mul-tipld) este acela cd elevul poate rdspunde unui numdr mare de itemiintr-un timp scurt. Acest fapt ilrseamnd cd un test format numai dir-rastfel de itemi evalueazd un domeniu curricular extins. Pe de altdparte, rdspunzAnd itemilor obiectivi, in general, 9i celor duali, in par-ticular, elevii invafd sau inleleg mai rapid date, nofiuni, fapte 9.a.m.d.Pe bund dreptate se spune cd un item obiectiv bine construit are atAtcapacitatea de a evalua, dar gi pe cea de a stimula gi sprijini invd-larea.

Totugi, dezavantajul important pe care il prezinti itemii de tip dualeste probabilitatea mare de ghicire a rispunsului corect (50%). Dacdinsd un test confine 8G-1.00 de itemi este greu de presupus cd un elevpoate obfinc un scor de trecere sau un scor mare numai prin sim-pla ghicire a rdspunsurilor corecte.

4.3.3.Itemi de tip pereche. Itemii de tip pereche solicittr elevilorstabilirea unor corespondenfe intre informaliile distribuite pe doudcoloane. Informaliile din prima coloand se numesc premise, iar celedin cea de-a doua coloand reprezintd, rdspunsurile.

Exemplu (A. Stoica (coord.),1996, p. 10):

Obiectiu;Elevul va fi capabil sd identifice, dintr-o listd de temeale poeziei pagoptiste, cel pulin trei titlu:n reprezentative pen-tru aceste teme.

Enun!: in coloana A aveli notate cAteva dintre marile teme alepoeziei pagoptiste. irscriefi, in spafiul din stAnga nurnerelor deordine din coloana A, litera din coloana B care corespunde ti-tlului uneia dintre creafiile reprezentative pentru tema respec-tir'5.

60 EVALUAREA PROCRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACTICA

Coloana A Coloana B

1. Elogiul trecutului glorios

2. Satira moravurilor(Gr. Alexandrescu)

3. Dragostea pentru PdmAntgi tradifiile nalionale

4. 0mul filosific

A Zburdtorul (1.H. Rddulescu)

B. Umbra lui Mircea la Cozia (Gr. Alexandrescu)

C. Dorul (Gh. Asachi)

D. Cainele gi cafelul (Gr. Alexandrescu)

E. Visul (1. H. Radulescu)

F. Un risunet (A. Muregan)

G. Candela (Gr. Alexandrescu)

O altd modalitate de a solicita elevului stabilirea corespondenfe-lor dintre cele doui liste este ca in tabelul aliturat.

In majoritatea cazurilor, itemii de tiP pereche sunt utilizalipcntru tcstarea Lutor informalii factuale, urmdrindu-Se simpleasociafii. Aceste asocialii pot fi fdcute intre urmltoarele elemente(N. Gronlund, 798I, p. 171):

oamenrdate

termenireguli

simboluriautori

plante sau ahimaleprincipii

pdrli componente

realizdrinume gi evenirnente istoricedefiniliiexempleconcepteoPereclasificdriexemplificiri

Este insd clar faptul cd un test nu poate fi construit numai dinitemi de tip pereche. ln primul rAnd cd acest test ar evalua doar ni-veluri cognitive inferioare, iar in al doilea rAnd lurgimea testului arfi mare, deoarece fiecare item ocupd un spaliu destul de larg.

) Recomand.iri privind construirea itemilor d.e tip pereche

a) Numdrul premiselor 9i cel al rdspunsurilor trebuie sd fie ine-gal. Acest lucru va micgora probabilitatea de ghicire, respec-tiv obginerea unor rdspunsuri corecte prin eiiminare. De obicei

1 2 aJ 4

TIPOLOGIA ITEMILOR

numirul rispunsurilor este mai mare decAt cel al premiselor,aceste nurnere fiind cuprinse intre 4 qi7.In enun! se va preci-za elevilor dacd elementele din coloana rispunsurilor vor fi fo-

losite o singura dat5, de mai multe ori sau niciodatd.

b) Coloana din dreapta conline elementele cele mai multe' inexernplul prezentat mai sus, coloana din dreapta conline treielemente suplimentare.

c) in ambele coloane, elementele sunt agezate dupd o anumitd re-

guli (ordine alfabetici, numerici g.a.)

d) Listele de elemente trebuie si fie omogene. Acest lucru este greu

de realizat gi reprezintd cea mai frecventi greqeali in proiec-tarea acestui tip de item. Este adevdrat insd cd ,,nivelul de omo-

genitate" este ielatiV pentru ci ceea ce poate rePrezenta o listd

o*og"tld de elemente pentru un gruP de elevi poate fi etero-

gentpentru alt gruP. Exemplificim maijos citeva niveluri de

omogenitate:

Nivel 1: 0ameni Realizlri

Nivel 2: I nventatori Exp lo ratori lnvenf ii Descoperi ri

Nivel 3: Domenii specifice Domenii specifice lnvestigafii Descoperiri specifice

Tabelul 2. Niveluri de omogenitate

4.Z.4.Itemi cu alegere multipli. in categoria itemilor obiectivi cei

cu alegere multipl[ ieprezintd cel mai utilizat tip de itemi. Acegtia

sult o-d"r"u folosili incadrul probelor elaborate de profesori - la

toate claseie gi disciplinele de studi 9i apar aProaPe in exclusi-

vitate in testele standardizate.ip lirile anglo-saxone, dar mai ales in Statele Unite, utilizarea tes-

telor formate ditt it'ttt"biri cu alegere multipli (nrultiple-choice itenrc)

a devenit la un moment dat aproape exlusivS. S-a considerat cd dez-

avantajele utilizdrii numai a atestor itend sunt contracarate de obiec-

tivitatea notirii ri.spunsului corect-

67

I

62 EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

Itemii cu alegere multipld sunt formali dintr-un enun! - numitprentisd t de un numir de opliunl din care elevul trebuie sd

aleagd rispunsul corect, numit cheie. Rispunsurile gregite se numesc

distractori.

Exemplu (TIMSS, 1995):

Premisi Combustibilii fosili s-au format din:

A A. uraniuFLJd D. apa marllJ^ELn,^E C. nisip gi pietrig

Cheie D. plante gi animale moarte

z

F.

Premisa poate fi elaboratl in mai multe moduri. Prezentdm maijos cAteva dintre acestea (L.M. Catey,1988, p. 159):

- Propozilie completd: Cum se numegte cuvdntul care se referd la

o persoan5, un loc, un lucru sau o idee?

A. adjectivB. adverbC. conjunclieD. substantiv

- Prenisd cotttuttd inclusd in indicnfii: Gdsifi xfustantiaelc fit ur-mdto arcle prop o zilii.Scriefi litera corespunzitoare cuvAntuluisubliniat care reprezintd un substantiv in spaliul liber din fafa

propoziliei.' 1) ...... Premisa comund este inclusd in indicalie.

ABCD2) ......Testul este format din itemi de tip alegere multiPlA.

BC

La rAndul lor, opfiunile pot fi gi ele prezentate intr-o varietate de

forme (L.M.Carey, 1988, p. 16G-161):

- O listi vertical5 (sau orizontaH) de simboluri, cuvinte sau fra-

ze scrise dupd premisd.

adjectiv pronume substantiv verb

I

TrPoLoGrA irEMrLoR 63

- Utr set defigurl. Rezolvali urmitoarea cerinfd: ,,Colorafi pdtrahrl".

[rNNO- Pdrfi notate / marcate ale unei figuri, utttti obiect etc. Localizali di-

reclia pe o hartd. Harta de mai jos are laturile notate A, B, Cgi D. Alegefi laturile corespunzdtoare rdspunsului corect pen-tru intrebdrile i.-4.

- Opliuni incluse fu proltozifii. Gdsiti verbul in A

..... Care latutr rcprezinti nordul?

..... Care laturd reprezinttr vestul? D

..... Care lafurd reprezintd sudul?

..... Ce laturi mtrrginesc direclianord-est?

c

urmS,toarea propozi;ie. Scriefi litera de sub verb in spaliul li-ber dinaintea propoziliei.1. Dupi reparalii matina a mers foarte bine.

ABCDE- Opliutti ilrcIuse tn tcxte. Citili urmdtorul paragraf gi decideli daci

toate propoziliile sale Se referd la aceeagi topicd. Dacd gdsegtio propozilie care nu corespunde topicii paragrafului, subliniaz-o.

I

Una dintre criticile frecvent aduse itemilor obiectivi este posibi-litatea elevului de a ghici rdspunsul corect. Scorul la un test formatdin iterni obiectivi poate fi ,,corectat" folosind urmitoarea formuli:

Scor test = numir risptursuri corecte -numir rdspunsuri gregite

numdr de opgiuni - 1

Acest lucru reprezintd o coreclie adusi scorului obginut de elevsi nu o penalizare a acestuia pentru ghicire. Motivafia utilizdrii for-mulei rezidd in faptul cd este imposibil pentru cel care corecteazdteshrl sa stie daca eier-ul a qhicit sau nu rispun-sul corect-

64 EVALUAnEA pRocRESULUT gcoLAR. DE LA TEoRTE LA pRACncA

in literatura de specialitate este lXsatd la latitudinea ceiui ce a pro-iectat testul posibilitatea aplicdrii acestei corecfii. Totugi, dacd aceas-ta se folosegte, atunci elevii trebuie avertizali printr-o instrucliuneinclusd i:r test.

Existd itemi cu alegere multipld care au mai multe rispunsuri co-recte. De;i teoria nu recomandd ca astfel de itemi sd fie utilizali in .

situalii ,,obisnuite", totugi atunci cAnd suntem in fala unui concurscu mizd mare sau cdnd dorirn sd testdm operalii mintale de rang su-perior pot fi folosili gi itemi cu mai mult de un rdspuns corect.-Ori-cum, elevii trebuie avertrzati foarte clar asupra acestui fapt.

Ur-r tip aparte de itemi cu alegcre multipl5 il reprezintd itemii detrp ,,cloze", utllizafi in special pentru testarea abilitatilor la limbilernoderne. In exernplul urmitor prezentdm un text (Limba englezi

- SNEE, bacalaureat 2003) in care cuvintele lipsd trebuie gdsite decitre elevi dintr-o listd de opfiuni.

ExernpluRead the following text,carefully and choosc the right word. /

words to fill in the gaps:You !ut-,'! go anywhere these days without hearing the ...1.... ofmobile phones. If that noise isn't enough to drive you mad, haveyou noticed that people ...2... use mobile pl-rones have louder voi-ces than everyone else? ...3... who'have mobile phones say thatlhey can't live without them, but they managed quite ...4:.. be-fore tl'rey had thcm. You cannot cscape theml you ...5... thcm onbuses and trains, at the market, even in places where you expecti! to be quiet, ...6... cinemas, theatres and libraries. Is there any-thing ...7... amoying than having to listen ...8... Ioud. voices tjl-king to people who aren't there, while you ...9... to have a pleasantdinner at a 'quiet' restaurant? I ...10... it rude and antisocial.

1. a) box; b) buzz; c) brz; d) byte2.a) who; b) whom; c) for whom; d) whose3.u) A^ybody; b) somebody; c) people; d) Nobody4. u) worse; b) bad; c) better; d) well5. a) speak; ,b) listen ) c) hear; d) listen in6. a) like; b) want; c) need; d) enjoy7. a) most; b) rnore; c) much; d) worst8. a) over; b) at; c) to; d) into9. u) will try; b) rvill be trying; c) tried; d) are trying

i0.. a) understand; b) agree to; c) consider; d) disagree

TrpoLoGrA rrEMrLoR 65o alta varianti a itemilor de tip ,,cloze,,este cea a itemilor semi-obiectivi (elaborarea unui rdspuns scurt) in care rdspulsurile nece-sare completdrii spaliilor libere din text nu sunt alese dintr-o listdde opfiu'i, ci sunt construite de cdtre erevi. Nu vom da un art exem_plu, ci putem alege acelagi text de mai sus ra care sarcina de rucrueste: ,,completafi spaliile libere cu rdspunsurile corecte,,, fdrd a listaopliunile.

F Recomandiri privind construirea itemilor cu alegere multiplia) Premisa trebuie sd fie clard, fdrd ambiguitdli (posibilitdfi de in_terprctare) ;i concisd. ' \^

b) Premisa nu trebuie sd conlind elemente care sd sugereze rds-punsul corect.c) se va evita, pe cat posibil, utilizarea negaliei in premisd. DacIacest lucru se intampld totugi, negafia ie va subrinia.d) Opliunile trebuie sa fie plau.zibilel

Exemplu (vezi gi N. Gronlund, p. I94):Polul Nord a fost descoperit de:

A. Roald Amundsen C. Robert pearyB. Richard Byrd D. Mihai Eminlscu

se observd cd, din motive evidente, rdspunsul D va fi exclus.e) Opliturile trebuie sd fie paralele.

Polul Nord a fost descoperit de:A. Roald AmundsenB. Richard Byrd

C. Robert PearvD. Marco Polo

Degi toate opfiunile sunt plauzibile, numai Robert peary a fostu. explorator polar, deci opfiunile nu sunt paralere.f) Printre opfiur-ri existi un singur rdspuns. Acesta poate fi sigu_rul rdspuns corect sau ,,cer mai bun rdspuns,, di_ritre opfiunile

prezentate.

ExempluCare dintre

"r.T3tg.urele reprezintd cer mqi binerelaliile de nu-trilie (lan! trofic) din natuii?

A. vulpe _>B. iepure -->C. iarbd -)D. iarbd

->

iarbd ---> iepurevulpe

-)> iarbtriepure ---> vulpevulpe -> iepure

arIt

66 EVALUAREA PROGRESULU 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

g) Numirul de opfiuni este variabil: 3, 4 sau 5. Nu forlafi formu-larea a 4 sau 5 opfiuni, dacd in mod natural premisa necesitddoar 3. Exemplul de mai jos arattr o astfel de forfare. Din ne-fericire, acest item a fost folosit in cadrul turei testdri interna-

lionale (vezi TIMSS, \993, p. 10).

ExempluBroagtele se hrinesc cu mu9te. Ce s-ar intAmpla cu populalia

. de broagte dacd toate mugtele ar muri?A. Numdrul broagtelor ar cregte continuu.B. Numirul broagtelor ar descregte continuu.C. Numdrui broagtelor ar rdmAne neschimbat.D. Numirul broagtelor ar cregte gi apoi ar r5.mdnc pc ioc.Se observd ci optiunile ,,cresle",,,descreste", ,,rdmAne nesdrirn-bat" sunt naturale (firegti) pe cAnd opliunea D este pusd arti-ficial, forlat i:r acest item.Si prezentdm gi un item foarte bun care conline 5 opliuni(TIMSS, 1993, p.9). '

Excrnplu

O persoani a clasificat citeva specii in doui grupe date in ta-belul de mai jos. Ce caracteristicd a fost folositd pentru clasifi-care?A. aripileB. rnodul ir:r care e acoperit corpulC. ochiiD. picioareleE. sistemul nervos

h) intr-un test, rdspunsurile corecte trebuie sd fie plasate in modechilibrat, pe toate poziliile A,B, C, D ... Cu alte cuvinte, rds-

punsurile corecte nu trebuie sd fie mereu pe pozilia B sau pcC. Ideal ar fi ca intr-un test format din itemi cu patru opliunirdspunsuriie corecte sd se regdseascd in proportie de 25% ir-r

fiecare dintre aceste opfiuni. Existd 9i o problemi de mentali-tate. Unii autori de itemi ezitd, sd plaseze rdspunsul corect pe

pozrlta A, considerAnd cd in acest fel elevii determini foarterapid rdspunsul corect.

Grupa A Grupa B

0antenl

cdini

mu$te

$erpl

viermi

pegti

i) Nu folosili printre opliuni expresiacati sd nu utilizati formularea ,,nici

,,toate de mai sus". incer-unul de mai sus".

--,rI

TIPOLOCIA ITEMILOR 67

. Aceste expresii se utilize az\, ca opliuni atunci cAnd fie nu mai gi-lh o opliune plauzibild 9i paraleli in contextul itemului ,especii,r,fie dorim si crestem dificultatea acestuia. Sd vedem ce probleme aparcu folosirea acestor expresii. in primul caz, sd. presupunem cd arnconstruit un item cu cinci opliuni in care una dintr"

"f" - de exem-plu, ulti este ,,toate de rnai sus" si aceasta reprezintd chiar rds-punsul corect. Un elev congtiincios incepe sd examineze opliunileA-D. Dupd ce constatd cd Agi B sunt corecte, atunci ignord C gi D

- deoarece gtie cd doar un rdspuns trebuie sd fie .o."Jt - gi oi"g"rrspunsul corect ca fiind E. Dacd ,,toate de mai sus,, nu era cheia ite-rnului, atunci ar fi fost suficicnt ca elevul si constate cd una dintreoptiunile A - D este iucorectd pent'ru a elimina automat gi opfiuneaIl. in concluzic, aceastd cxprcsie nu trebuie utilizatd. it ;furilea caz,,,nici unul de mai s's" este recomandati ca opfiune atunci candclorim sd cregtem dificultatea itemului. Totugi, unii psihologi se i:r-treabd de ce este necesar sd construim un item pentru care aceastdop!-iune este adevdrati. Ar insemna cd nici un rdspuns nu este co.rect, cu alte cuvinte intrebarea este: ce valoar-e pedagbgicd are un itemin care toate variantele de rispuns oferite elevului ri,.t gregite?

Existi, dcsigur, avantaje ca gi dezavantaje ale utilizdiii itemilorcu alegerc multipld in testele cducalionale. Acestea sunt descrise pelarg in orice carte de specialitate. in prus, credem cd o parte dintrecle pot fi deduse de cititor din exemptelc pc carc le-am analizat pdldacurn. Totugi, doud avantaje au fost mai pulin discutate i1 literatu-ra de specialitate gi vom insista asupra ior. in primul rA1d, itemiicu alcgcrc multipli sunt corcctali foartc rapid prin utilizarea uluidispozitiv electronic numit cititor optic (opfiZal Mark Reader- oMR).un astfel de cititor poate corecta gi inregistra, i:rtr-o singurd ord, re-zultatele a citorva mii de elevi. o metodd mai pufin m"od.erni, dar

T.a rapidi, este folosirea manuald a unui ,,sabl6n,] ,u., ,,grLle,' pen-

tru corectare. In plus, persoanele care uttlizeazd;ablonul nu tretuiesi fic de specialitate, ceea ce reprezintd un alt avantaj. in al doilearAncl, itemii cu alegere multipld dau posibilitatea ca 9i elevii care nusunt Prea buni in exprimarea scrisi si-gi demons trezecunostinfele.

- D"ll.rantajele pe care le prezintd itemii cu alegerii multipld, cacle altfel orice ilem din categoria celor obiectivi, po-t sd dispard dacdtestcle Pe care lc construim nu sunt formate exclusiv din acest tipde item' O formd combinatd de teste, in care sult incluse toate celetrei categorii de itemi nu numai cd elimind dezavantajele, dar repre-

68 EVALUAREA PROCRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

zir-rtd modalitatea cea mai validd de testare a cunogtinlelor gi abili-tdlilor elevilor. in plus, avantajele 9i dezavantajele utilizirii itemi-lor obiectivi trebuie atent cAntdrite ;i in raport cu scopul testului(diagnostic, de selecfie, de certificare g.a.m.d).

4.4. Itemi semiobiectivi

Principala caracteristicd a itemilor semiobiectivi constd in faptulci clevul este pus in situalia de a construi rdspunsul gi nu de a-l ale-ge dintr-o listi de opliuni ca in cazul itemiior obiectivi. Acest lucrupermite evaluatorului sd identifice natura eventualelor gregeli pe careeievul lc face. Dcci itcmii scmiobicctivi pot fi utilizali in scop diag-

?rnostic. In plus, acegtia testeazd o gami rnai largd de capacitili inte-lectuale la un nivel de dificultate variabil gi o complexitate doritd.

Aga cum aur menlionat la i:rceputul acestui capitol, prin itemi in-lelegem nu numai intrebarea, ci 9i rdspunsul agteptat (rdspunsul saurdspunsurile considerate'corcctc dc cdtrc evaluator). Pentru itcmiiobibctivi am indicat rispunsul corect care se afla printre varianteleprezcntatc in intrebarc. Incepand cu itemii scmiobicctivi vorn ofcri,separat, rdspunsul agteptat. Itemii semiobiectivi se impart in:

- itemi care solicitf, un rdspuns scurt- intrebdri structurate

4.4.1,.Itemi care soliciti un rispuns scurt. Prezentdm in conti-nuare o listd - care nu se doregte a fi exhaustivd - a utilizdrli accs-tui tip de iterni (L.M. Carey, 1988, p. 131-132):

- elevilor li se prezintd o detinifie 9i li se cere sd scrie numele con-ceptului defini|

- elevilor li se prezinti rur concept 9i li se cere sd scrie o scurtddefinilie a acestuia;elevilor li se dd un concept gi li se cere sd enumere caracteris-ticile acestuia;

- elevilor li se cere sd adauge cuvAntul sau cuvintele care lipsescdintr-o definilie, reguld sau principiu;

- elevilor li se oferd un text'gi li se cere sd regdseascd informaliispecifice, sb corecteze punctualia sau sd reordoneze diferitc in-formafii;

- elevilor li se prezintd un text incomplet 9i li se cere si scrie oproporfie de introducere sau de conclttzie;

TrPoLoGrA irEMrLoR 69

- elevilor li se prezintd un material vizual - diagrame, hxrfi, gra-fice 9.a. - gi li se cere si completeze diferite pirfi ale acestuia.

Enunlul itemilor care solicitd ur-r rlspuns scurt poate fi formulatin citeva variante:

a) Prir-rtr-o intrebare:

Exentplu: Care este formula ariei unui triunghi?

Rdspt,rs +ib) Printr-o Or[o zi\reincompletd:

Exctnplu: Formula ariei unui triunghi este -_---_-

rtdslttutst A+

c) Printr-Lu1 enun!, care ii cere elevului s5 asocieze doui grupede elemente.

Excntple: Pentru fiecare literd datd, scrie in spafiul de dupdaccasta, litcra mare corespunztrtoare

e

Pr

Rdspuns: E, P, R

Denunrjrile cAtorva figuri geometrice sunt scrise mai jos. Dese-neazi figura corespunzdtoare in spaliul liber din dreapta fiecdrei de-numiri.

A. ParalelogramB. PitratC. DreptunghiD. TriunghiE. ' Cerc

Un model al rdspunsului corect este: "NOObseraafieSe va considera rdspuns corect orice figuri corespunzdtoare de-

numirii date, indiferent de pozitia in care este desenatd sau de anu-nrite r-.a rticrilarit;fi De eremrlu:

tEVALUAREA PROGRESULU $COLAR. DE LA TEORIE LA PI(ACTICA

- Pentru C putem avea [-|llsaull- Pentru D putem avea A n N

/ \""",/ \"o''' l\t\isoscel echilateral dreptungl'ric

I70

g.a.m.d.

Pentru fiecare sdgeatd din figura de mai jos, scrie numele pirfiide plantd indicate de sdgeatd.

Rdsltutts: 1. petali2. pistil3. pedicel4. frunzd

Obscruafie: Se va,consid.era rdspuns corect scrierea cuvintelor culitere mari sau mici. De asemenea gregelile rrinore de ortografie -care nu schimbd inlelesul unui cuvAnt vor fi penalizate. Exem-ple: ,,tupinA" in loc de tulpind, ,,petal" ir loc de petali etc.

ExempluScrie, ilr cifre, timpul pe care ceasul din figura de mai jos il ara-ta, ir:r doud moduri: minute dupd ord; minute inainte de ord.

1. ora

- qi

- de minute

2. ora

- fdrd. 'de minute

Rdspuns:1. Ora 4 qi 40 de minute2. Ora 5 fdri 20 de minute

tItIIIII

TIPOLOGIA ITEMILOR 77F Recomandiri pentru construirea item'or cu rispuns scurt(L.M. Carey, p,132, N. Gronlund, f9gi,;. 160_163)

a) spaliul liber fu'rizat sd sugereze dacd rdspunsur va confine ur.rcuvant sau mai multe (de Jxemphr, propozilii sau fraze). Dacdmai multe cuvinte trebuie scrise, atunci spafiile libere vor aveaaceeagi lu.gime pentru a nu oferi elevilor i"al.iiprivind rds-punsul corect.b) unitilile de mdsurd (metri, kilograme g.a.) vor fi precizate atati'intrebare cat gi dupd spaliul iib"r. Aceasta r," ,ru asigura cdun rdspuns gregit din partea elevului nu se datoreazd u.ei eroride citire sau inleiegere a intrebdrii.c) UIr text cxistent ilr manual nu este indicat sd fie folosit. Co'-sccinfa ar fi nu nurnai incurajarea mernordrii, dar gi testareaunor pri^cipii sau capacitdti diferitc de cere dorite.d) Iten-rul va fi astfel fonnulat ir-rcdt si fie scurt 9i bine definit. Di-ficultatea proiectdrii constd ir:r faptul cd itemul trebuie sd aibdu' singur rdspu.s corect. si compardm exemprele de mai jos:

1. Un animal care mdnAncd alte animale este2. un animar care se hrdneste mincar-rd ."r"""

"rt". .-rir."r"este calificat dreptRispunsul corect asteptat pe'tru ambere exempre este ,,carni_vor" . Cu t'oate acestea, deoarece varianta 1 este ambigud, ele_vul se poate ga^di 9i la rdspuns.r.i pr"a.,m ,,Iup,,, ,,fldmAnd,,sau chiar ,,turbat". Ccri^ga be clasificare, d1u u io.." varia'td,dctcnnind clar tipul dc rispuns solicitat.

e) De preferintd, se vor utiliza enunfurile directe gi nu cere expri-mate printr_o propozilie incompletd.Di'aceste exemple se infelege ugor faptul cd, de ir:rdati ce un rds_

Puns trebuie construit, apar a[cufii privina rdspunsul corect soli_citat' Chiar dacd pentru un item bine construit nu trebuie sd existedispute gtiinfifice, irr ceea ce privegte formatul rispunsului, corec-titudinea gramaticard g.a. u."it" disculii pot ra apari. in acest caz,fidelitatea are de suferit.

4'4'2' intrebiri structurate. O intrebare structurati este formatidin mai multe subintrebdri - de tip obiectiv sau semiobiectiv _ re_gate intre ele printr-un element comun. Existd un spaliu gol ilrtretehnicile de evaluare cu rdspuns construit si cere cu rispuns selec-

72 rrvALUA^[A r)riocr<Esulur scoLAR. DE LA TE.RIE LA 'I(ACTICAtat impuse de itemii obiectivi,

zareaintrebirilor st. r cn r rr r,: "l:::l gol poate_fi acoperit prin utili_ffi:iili':|,x:ff [::ll::.?qdil,ffi ffi :liH:Xd,iliJ;intrebdri structurate aratd astfel:

I Subinrrebiri I*_T__

Y

I oate suptimentarel

I

Y

I Subinrrebiri I

Figura 1. proiectarca unei intrebdristructurate

Obiectiu; Elevul va fi capabil:- sd citeasci gi sd carculez" * acuratele temperatura atmosfe_ricd, folosind un termo".*,.r,-;:il,H:ffi:iferite a"i";i sd formuteze concluzii pebazaEnun!: Figura dl mai jos reprezir-rtd un termometru asa cu,,r apa_re el in trei momente are zrlei,!toop d; , ;ii" (mar!i, miercurigi joi)' Temperatura este citita diminear",l" ora doud si ra ora'oud- Temperatura cea rnai scSzutS este cnrrra"ratS a fi ra ora

I

v

H' G. Macintosh gi D. E. Hare (1976, ?. 69)consideri necesare ur_mitoarele cerinfe de p.oi".iure a unei intrcbdri structuratc:- i'treba.ea trebuie sd ceard rispunsuri.sir'ple ra inceput 9i sdcreascd dificurtatea acesto.l ,pr" "rarfit. Giadur de iificulta_te poate fi, ir.. general, asociat c* frr*firr,ea itemului;- fiecare subi.trebare ,ru

^fi.autoconrnJta si nu va depinde derdsp unsur corect la s ubrrt."trur"u'fri"o"r-,ti;- il:lli;"H*trebuie sd fie in concordanfd cu materialele ,/

- fiecare subintrebare testeazi urur sau mai nrurte obiective;- un spafiul liber va fi ttrl_lq: joaia pe care esre scrisS inrreba_rea/ coresp unzd tor I ungimii fiecd.li-rarp.rr.,, .Exemplu

TIPOLOGIA ITEMTLOR

doud.SC SCU

il il il;i/i/ii,iiiJi/:ccJco2oo osss osol

I<----------->t

La ora noud, inainte de citirea temperatur5, apoi se lasd un minu, J.rpa .ur

ililil/1ilililil1;i/i/j/J/J/l/l/l/lr;ii Jt +t ii Jl +/ Jl J/ Jt

'j/ fli/ fliJ i/ i/ t/ il

;lJ;J lJ lJ tl il 11 11 illI" ':': "ll ':" '* 'il:t * '"1

fu-rii, termome.tlrse face cilirea.

,vl

Rlspundefi Ia urrndtoarelc cerinfe:(i) Care a fost temperatura miercuri la ora noud?,tt,

i:.|:j!'jff,tlifrl,minimd pentru 24 ore,incepand cu

tttt) n'T"T l',?i'" '-o

,rt''rur'r"*p".atura 'rinimi pcntru perioa-

(iv) Care a fost.rata de cregtere a temperaturii aerului joi dimi_,,,., l,ujfd

(cxprinr3la in gracle pe ortr)?\v/ flgura aratd ci intr_una dintre diminetineglije.t. ---- urre L meteorologul a fost

Explicafi ce a gregit..........,(vi) Explicafi O:.:"?_*"i,t Sr;e"# ;; ; ;;";;; ; ;;;;;; h ;;;:rea temperaturii?

Rdspurts:

(i) 15'; (ii) 20.; (iii) (_30 o,30o); (iv) 20" / ord;(v) Ivliercuri dimineati meteororogul u .ritut s5 scufure termome-trur (sau o1:* art rispuns carJ inc-rude aceastd icree).(r'i) Deoarece citirea te#ometrulur nu se face imediaf, .. dupar::_r *ir'n,;!;,q__., rn-.. _11__=iJ:.-<.J_:r:r i-_ll:,je .r:a.lil: i,u.o,i

;

t|,

IL

II

tI

74 EVALUAREA I)RoGRESULUI gCoLAIi. DE LA TEoRIE LA PRACTICA

Putern afirrna cd intrebdrile structurate reprezintd tipul de itemcel mai potrivit pentru o dificultate gi o co*plexitate me,Cii, obiec-tiv pe care de multe ori il urmirim in evaludrile noastre. De exem-plu, un itern subiectiv dificil (vezi paragraful urmdtor) poate fidcfalcat il sarcini mai simple, transfoimAndu-l astfel i:etr-o intreba-rc structuratd cu tu1 grad de dificultate evident mai scizut. in ace-lasi mod, cAliva itemi cu alegere duald sau care necesitd un rdspunsscurt pot fi grupafi intr-o i:rtrebare skucturatd, dacd reugirn sd le ata_;drn unui enun! comun.

4.5. Itemi subiectivi (care necesiti un rispuns deschis)

Itemii obiectivi gi semiobiectivi au numeroase avantaje care de-tcrmind utilizarea lor frecventd i:r orice probX scrisi sau test de exa-men. Dezavantajul principal al acestor tipuri de itemi (cu excepliaintrebdrilor structurate) este ci mdsoard rezultate ale invdldrii siiua-te la nivelurile cognitive iriferioare: cunogtinfe, priceperi gi capaci-t5!i de bazi. Cl'riar daci in paragrafele precedente am prezentatexemple de rezultate superioare ale inv5ldrii testate d.e itemi obiec-tivi si semiobiectivi, totugi itemii respectivi aveau in vedere capaci-tatea elevului de a identifica si nu de a formura, descrie, prezenta,cxplica difcrite concepte gi relafii, de a argumenta, sau de a propu-nc tnctocle cle rczolvare. Acest fenomen are loc d.eoarece in cazulitemilor obiectivi elevul trebuie sd selecteze rdspunsul gi nu sd-l con-struiascd. Itemii care inliturd acest dezavantaj - sau, mai bine spus,completeazd' spectrul tipurilor de itemi - sunt cei care soliciti unrispulrs deschis (liber). Agadar; acegtia testeazd obiective ale i:rvi-lirii care vizeazd, originalitatea, creativitatea gi caracterul personalal rdspunsurilor.

4.5.L. Iterni de tip rezolvare de probleme. Rezolrrarea de proble-rrle sau a unei situafii-problemd reprezinti antrenarea intr-o activita-te noud, diferitd de activit5lile curente ale procesului de instruire, pecare profesorul o propune la clasi - fiecdrui elev sau unui grup cleelevi scopul dezvoltdrii creativitdfii, gandirii divergente, ima-gir-ratiei, capaciiagii de a gen erahzadc a rcfo.*rrto o probleird;.a.m.d.

Capacitatea de a rezolva probleme nu este ceva inndscut, ci se dez-voltd prin exerciliu pe parcursul unei perioade mai lungi. De aceea,

TIPOLOCIA ITEMILOR

atunci cand utiiizim rezolvarea de probreme ca metodd de aprecie_re a performantelor elevilor trebuie sd incepem cu activitifi simple,dar nu banale. Pe mdsurd ce ace_gtia capdti experienfi, vom cregte,treptat, complexitatea problemelor.

Obiectiuele urmdrite prin utilizarea rezolvdrii de probleme sunt(J. Stenmark, I99I, p. tg):

- inlelegerea problemei;- oblinerea informaliilor necesare rezolvdrii problemei;- formularea 9i testarea ipotezelor;- descrierea metodelor db rezolvare a probremei;- elaborarea unui scurt raport despre iezultatele obginute;- posibilitatea de gener alizaregi de transfer a tehnicilor de rezol-

vare.

Cerinfele de proiectare se pot clasifica i-r:r cerinfe generale gi, infunclie de natura problemei, disciplinei de studiu 9i ofiiectivelor ur-mdrite, in cerinle specifice.

Dintre cerir$cle generale enumerdm:

- situafia-problemd sd fie adecvati niverului de varstd gi de pre-gitire ale elevilor;- activitatea si se desfdgoare individual sau in grupr in funclie

de natura gi confinutul problemei;- activitatca sd fie in concordanfd cu obicctivele gi co1linuturile

disciplinei;- modul de evaluare a activitdtii sd fie relevant, prin urmirirea

criteriilor de bazX stabilite prin schema / baremul de notare;- utilizarea in cadrul activitdlii a unor resurse materiale simple

gi pulin costisitoare, usor confecfionabile.Cerinfelc specifice rezultd din .atura situaliei problemi:- ob;inerea rezultatelor pe cdi clare 9i verificabile;- utilizarea unor metode arternative de rezolvare;- prezentarea

- in raportul final - a calculului, diagramelor; gra-ficelor importante gi care ajutd la inlelegerea realizdrii sarcini-lor.

75

il

76 EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR' DE LA TEORIE LA PRACTICA

Enunf:Desenul de mai jos reprezinti desfdgurarea in plan a unui

paraleliPiPed drePtunghic'

a) Aflali valorile lui:(i) x(ii) v

b) Dactr figura se'ptia'a formAndYtt :-:ltie se cer:

^Ara crrnr nrrnctele care corncid cu Punctul P?r^q vv r----- '.rrncfele care coincid cu(i) iu." sunt Punctele c?'r€ r\-/ "' volumul cutiei?(ii) care va tl volumur LuLr-q-

.. i .

c) Se poate intrgd'uc5 ire cutie :::9i::1,:Ttt de 20 cm (foarte

;rtt*) ;ii;i incat capacul sd fie inchis?

dv*ilil;;erimentalrezulat:1',"bJl::")ilJff i:t"Xll:ll'":;'::1iilffi ffi i;i;;::ffi *:*i:",l*'fi ::nif'lEi:;i c) astter: L/ecupctLr rru*^ v ^\

lelipipedul. Cu o

;;i t;' ei apoi ptiu;io P"lt'.T I *!.|n^1 f11,1,"",i nunctul c).T;iJ?1j}:ififfiil;;i";,h;;i y ei verificaii punctur c)

4.FI

i5 I(', I

YA

I

6lc!l-l

Y

ycm

Schema de notare:

- Ded.ucerea 9i iustificarea' x = 9 cm'

- Deducerea 9i iustifi carea' Y =-ts;m'- bnpa pliere se realizeazd' P=B=E'

- Calculul .,olu*ului V = 1 620 cm3'

- Calculul diagonalei paralelipipedului

alrffi=i'i>209iformrrlareaconcluzieicdbaghetase poate introd'uce in paralelipiped'

- ionstruclie, rnisurare 9r verificare'

Un exemplu aparte de itemi din subcategoria rezolvirii de Pro-

bleme este ,,hartJconceptelor". Profesorul propune elevilor o temi

M

Fn

N1\

L uP

Ixcm

H

D

E

15 cm

TIPoLoGIA ITEMILoR 77

centrald, cu incidenld interdisciplinard sau transcurriculari' Urmea-

zd doud etaPe:

a) Construirea hirlii, Prin metoda brainstorming-ului' Elevii Pro-

pun o serie de cottcipfe in legdturd d'irecti cu tema centrald (ni-

velul 1).

t]rmeazdnivelulaldoilea,adicdstabilireaaltorconcepteirrle-gituri cu fiecare concePt definit la nivelul 1 9'a'm'd' Elabora-

rea hdrfii se furcheie atunci cind, profesorul 9i elevii consideri

cd au fost stabilite principalele concepte, elemente sau nofiuni'

dispuse pe mai nirrlte niveluri, relitiv 1a tema centrald' U^

cxemplu d.e harti a concePtelor, avand drept teml lurnhn' esle

prezentat in schema de la pagina urmdtoare (adaptare dupi

f. Cut 9i I.B. Gardfiel d, P ' 94) '

b) valorificarea unor dintre conceptele sau noliunile ProPuse' Ele-

vilor Ii se cere sd elaboreze un "t"n,

str efectueze un experiment'

sf, rezolve o problemi g.a.relativ la unul sau nrai multe clc-

nrente ale hdrlii'

4.S.z.Itemidetipeseu.N.Gronlund(1981",p.222)enumf,riur-mitoarele capacitali intelectuale care pot fi evaluate Prin utilizarea

itemilor de tiP eseu:

-capacitateadearecunoagte,organizagiintegraideile;- capacitatea de exprilnare Personald' in scris;

- capacitatea de a iealiza interpretarea ;i aplicarea datelor'

Prin aceastd tehnici d.e evaluare, elevului i se cere si produci un

rispuns liber (eseu nestructurat) sa:u un rispuns r1 c3'nformitate cu

un set de cerinl e (eseu structttrari. niferenla esenliala dintre cele doui

tipuri d.e es"uri constd in gradul de direclionare a sarcinii 9i' impli-

cit, ire libertatea gi capacitatea elevului de a-9i organiza ideile'

ln general, itemii de tip eseu sunt ugor de proiectat' Foarte difi-

cil de elaborat este insi rdspunsul agteptat (gi, implicit, baremul de

notare). Deoarece obiectivitatea notirii este scdzuta' utilizarea ite-

milor de tip eseu este recornandati pentru evaluarea interna 9i mai

pulin pentru examene. Timpul rt.."iu,. corectdrii unui astfel de item

este mare, indiferent daci notarea se face analitic (punctarea fiecd-

rei cerinle) sau l'rolistic (notarea in ansamblu)' Aceste doud moduri

.1 ,- -61-lrrt \/nr fi 1r'r'zrrnfrtn ?rr ntrrifnlrtl 7

j

fr78 EVALUAREA PROGRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACTICA

)pq

| lr

/\tc t13 Il6 |I€ =ItE ito Itc It- I

V

€sle un llo r/e

Ai€ltE I

\3 I

II

\

a

IIffi

li:ffiiiiii

iriiE:lil:iiiri:i*:i:i:iii::t::.; >.!t::t::j::::.::H:.:.::::

ii:::i:i:.t.l::.:i::ii:wI

I

I

I

-lal

I

I

I

eqp

ruAq\w'ivoo /

IIIIIItttt

tI

-.A(E-lf-/

;=s 0/-\

E€

6 0N.=K.=-\l PqE

.< I /p'eJetr

E

E'Ic

.::co

co

t?

i!od

6

Ficura 2. Exemplu de harti a concerrtelor

TIPOLOGIA ITEMILOR 79

Eseu structuratExen4tle (A. Stoica (coord .), !996, p.32_34):Obiectia: Elevul va fi capabil sd prezinte coerent un eveniment is-

toric ai si intelpretezelaprima vedere o sursd documentard.Ertt'ttt!: Harta de mai jos reprezintd planul luptei de Ia cdlugdreni.

Lupta de la Ctrlugireni(13-23 august 1.595)

Caracterizalr aceastd bdtdlie, urmdrind:a) condiliile sociale 9i poritice premergdtoare bdtdliei;b) forlele angajate in 1uptd;c) planul tactic folosit de Milrai Viteazur (urmirifi harta): con-

difiile terenului, pozilia ogtirilor s.a.;d) rezultatul ;i consecinlele imediate ale acestei batalii.

Rdsputts lbu'em de corcctare:a) - condiliile inscdundrii lui Mihai Viteazul;

- ameninfarea otomand 9i formarea Ligii cregtine;- annistitiul cu Sigismund Bathory;- sprijinul acordat iui i\{ihai de o parre dintre boieri;

b ) _- :

=

j: : il lt* t jl: -g

g:. .-ar] j'_i I i Arb err Kira rl';

BO EVALUAREA PROGRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

c) - folosirea cu abilitate a terenului: r6.u, mlagtind, pidure;- atacul asupra turcilor Prin ,,i:tcercuire";

d) - victoria lui Mihai;- retragerea ambelor ogtiri pentru a se regrupa 9i a reince-

pe lupta.Obiectiu; Elevul va fi capabil si opereze concret cu concepte

critice 9i teoretice, construind propriul sdu discurs despreopera unui scriitor studiat.

Enwt!: Pornind de la afirmalia lui G. Celinescu: ,,Eninesut iz-

bute;te ncest lucru paradoxal, sd placd omului simplu printr-o cott-

ceplie ingenud gi elenrcntnrd, inscriindu-se cu aceastd iltostazd'

folclorului nafional, Si sd tulbure pe onruI rafinat de pretutindatiprin contplicalia coloarei pi a forrnei 9i prin strdfwrdurile filosofi-ce", realrzali un eseu, de trei-patru pagini, pe tema Enines-

poet nafional gi urriuersal.

Organizafi-vi eseul urmirind:

- detimitarea clard u aot a"ptelor de ,,na!ional" 9i ,,unive rsaL";

- opliunea penh'u o anumrtd. ,,tezd" a demonstraliei voastre(care se referi la relalia dintre cele doud concepte);

- stabilirea unui titlu reprezentativ pentru eseul vostru, irrconcordanld cu demonstralia Pe care o facefi;

- suslinerea fiecdrei afirmalii ,,importante" Pc care o facclicu fragmente din proza 9i poeziile eminesciene cunoscute;

- structurarea demonstraliei voastre pe domeniile:

- arta poetici;- universul artistic (teme, motive, concepte lirice, Par-

ticularitdli artistice);

- limbajul poetic.

Puteli folosi in demonstralia voastrd repere critice cunoscute, cumsurrt: analiza lui T. Maiorescu din articolel e Direclia noud (1872) gi

Eminescu gi poeziile lui (1,889) sau argumentarea dtn Opera lui M. Eni-nescu de G. Cdlinescu.

Rdsqtutrs I bqrem de corectare:

- explicarea conceptelor,,nafionaI" gi,,universal";- identificarea unei relatii intre cele doud concepte (,,teza"

demonstrafiei);- stabilirea titlului eseului;

!^.-^^ -^., ..^f,-.-:.-^^ I^ .-:!^t-.'l ,Jj.-

TIPoLoGIA ITEMILoR 81

- gisirea a cel pufin doud argumente pentru ,,teza" demon-strafiei;

- ilustrarea argumentelor cu elemente din proza / poen're-Ie cunoscute;

- structurarea demonstraliei pe domeniile indicate'

ObscrctalieSe va avea i:r vedere:

- corectitudinea exprimlrii: ortografia, punctua!ia, fluenfa;

- stilul: extinderea vocabularului, adccvarca tcrminologiei,armonia;

- originalitatea 9i creativitatea.

Eseu nestructuratDeoarece in cazul cscului nestructurat iudicaliile datc clcvu-

lui sunt foartc puline, enunlul itemului trebuie sd fie clar defi-nit, fird ambiguiteli.In caz contrar, acelagi enun! va fi interpretatdiferit de cdtre elevi, iar profesorul va avea dificultili in a aPre-

cia dacd un rispuns incorect se datoreazd nehlelegerii sarcinii sau

lipsei de cunogtinle. N. Gronlund (1981., p. 231) prezintd citevaexemple de itemi de tip eseu nestructurat:

Comparare:- Dcscrie aserndndrile gi deosebirile dintre ..........

- Compard urmdtoarele doud rnetode care se referd la .'.....""'

Relalic cauzi-efcct:- Care sunt gansele majore ale ........ .""""?- Care sunt cele mai probabile efecte ale '... """""?

justificare:

- i., favoarea cdror alternative prezentate egti gi de ce?

- Explici de ce egti de acord sau de ce nu esti de acord cu

urmdtoarea afirmafie:

GeneralLzare:- Formul,eazl. citeva generalizdri ale datelor urmdtoare:

- Formuleazd,principiile care pot explica evenimentele ur-m[toare i ,,........,. """"'"

Coucluzie:+

- rn raport cu faptele prezentate, care este fenomenul cel mai

probabil s[ se intAmple cAnd """"""""?- hum ar reactiona Dersonajtrl X in urmitoarea situatie?

]82 EVALUAREA pRoGRESULu gcoLAR. DE LA TEor{rE LA pRAcncA

IIIIIIIIIIItI

Clarificare:

- Clarifici urmitoarele elemente in raport cu- Ce au ir comun urmdtoarele elemente?

Crealie:

Enumdrd cat mai multe cdi pe care Ie consideri potrivitepentru

- Creeazd o povestire care sd descrie ce s-ar intampla dacd

Aplicare:

- utilizand principiul descrie cum ai putearezolva urmitoarea situalie-problemd.

- Descrie o situalie care sd ilustreze principiul .............Analiz5:

- Descrie erorile de rationament din urmdtorul paragraf:,,

- Enumxrd 9i descrie principalele caracteristici ale

Sintezi:

- Descrie un plan / o metodd prin care sd demonstrezi ci

- scrie un raport bine organizat care sd arate cd

Evaluare:

- Descrie punctele tari gi slabe ale ........- Utilizand criteriile descrise la clasd, scrie ru1 eseu care si

evalueze critic

Sumar de idei

' in sens Iarg,itemii reprezintd un enunt, urmat de o cerintd, darcompletat de tipul de rdspuns agteptat din partea elevului. pescurt:

item = intrebare + rispuns a$teptat

' Clasificarea itemilor se poate rearizain funcfie de mai multe cri-terii. Dintre acestea doui sunt mai importante: obiectivitateain notare 9i tipul de rdspuns asteptat.

TrPoLocrA rrEMrLoR 83

. Clasificarea itemilor in functie de obiectivitatea notdrii:Itemi obiectiai

- Itemi cu alegere duald- Itemi cu alegere multipli- Itemi de tip pereche

Itemi semiobiectiai

- Itemi cu rispuns scurt- lntrebiri structurate

Itemi subiectiai

- Itemi de tip rezolvare de probleme- Itemi de tip eseu structurat- Itemi de tip eseu nestructurat

. Clasificarea itemilor in funclie de tipul de rdspuns agteptat:- itemii pentru care rlspunsul este selectat sau marcat din-

tr-o listd de opliuni- itemii aI cdrui rdspuns trebuie elaborat