Tipurile de Defibrilatoare

8/17/2019 Tipurile de Defibrilatoare

1/18

CUPRINS

1 DEFIBRILAREA......................................................................................................1

1.1. Tipurile de defibrilatoare..............................................................................1

1.2. .....................................................................................................16

1.3. .....................................................................................................18

1.4 ..................................................................................................................22

UTM 26.4 121 I!BM 121Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Elaborat Mel"i#e"#o

Analizator pentrudefibrilator

Litera Coala Coli

$o"du#%tor Ia&or'#(i A. 1

$o"'ulta"t $o&dii A.UTM F$IMI!BM ) 121

$o"tr. "or*. Railea" !.

Aprobat +o"tea ,.


2/18

Defibrilarea este o metoda de tratament utilizata in mod curent in cazul aritmiilor

cardiace, precum fibrilatia ventrculara sau tahicardia ventriculara fara puls. Defibrilatia

consta in administrarea unei doze terapeutice de energie electrica in zona afectata a

inimii cu un instrument numit defibrilator. Aceasta manevra depolarizeaza masa critica

a muschiului cardiac (miocard), incetand aritmia, permitand ritmului sinusal (fiziologic)

sa revina, nodul sino-atrial redevenind pacemakerul cardiac.

Fibrilatia ventriculara reprezinta o patologie cardiaca letala. In mod normal inima bate

cam o data pe secunda si este controlata de semnale electrice care apar in mod periodic

si previzibil. Activitatea electrica a inimii, numita electrocardiograma (E!) poate fi

masurata din e"teriorul corpului. Daca inima se afla in starea de fibrilatie ventriculara

controlul sau electric devine neregulat si haotic, producand astfel o electrocardiograma

care va aduce mai curand cu zgomot decat cu o electrocardiograma aparent normala

(vezi figura de mai #os). $entriculele nu se vor mai contracta in unison, diferite regiuni

ale inimii contractandu-se aleator, rezultand un tremurat care nu pompeaza in mod

eficient sangele.

Figura1.E! in fibrilatie

Figura %. E! normal

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

%Mod

Coala Nr. document Semnăt

. Data


3/18

&data ce inima intra in fibrilatie moartea survine in cateva minute. el mai eficient mod

de a preveni un astfel de deznodamant este de a aplica un soc electric puternic inimii in

primele minute de la debutul fibrilatiei. Aparatele care produc aceste socuri se numesc

defibrilatoare si pot fi de doua tipuri' interne si e"terne. n medic, paramedic sau chiar

un martor fara pregatire in domeniu pot folosi un defibrilator e"tern pentru a aplica un

soc pacientului inconsient. Aparatele mai sofisticate sunt automate, in sensul ca

utilizatorul trebuie doar sa urmeze niste instructiuni simple astfel de aparate se numesct

defibrilatoare e"terne automate (Automated E"ternal Defibrilator - AED).

Defibrilatoarele interne sunt asemanatoare pacemakerelor cardiace si se implanteaza

pacientilor care prezinta risc de fibrilatie ventriculara. Ele monitorizeaza activitatea

electrica a inimii si produc un soc atunci cand este necesar. Defibrilatoarele moderne

pot functiona si ca pacemakere si se numesc defibrilatoare implantabile cu cardioversie

(Implantantable ardioverter Defibrilator - ID).

Defibrilatoarele pot fi externe, transvenoase sau implantate, in functie de tipul de

instrument utilizat sau necesar. nele dintre instrumentele e"terne, numite si

defibrilatoare e"terne automate, sunt capabile sa recunoasca diagnosticele ritmurilor

tratabile, adica sa raspunda in mod succesiv, cu cantitatea potrivita de curent electric sau

uneori, sa nu trimita niciun fel de impuls electric.

Inainte de anii *+, defibrilatia era posibila doar in cazul chirurgiei pe cord deshis.

Aceasta tehnica folosea curent alternativ de la o sursa cu apro"imativ $ (volti) sau

mai mult, care trimitea catre laturile e"puse ale cordului curentul, prin intermediul unor

electrozi metalici. /a #umatatea anilor *+ s-a descoperit defibrilatia aplicata extern.

& mare realizare a fost introducerea defibrilatoarelor portabile, care pot fi utilizate in

afara spitalului. Aceasta metoda a fost descoperita in anii *+0 iar in prezent aceste

instrumente sunt larg raspandite, fiind utilizate in toate ambulantele. Defibrilarea este

singura metoda de resuscitare a unui pacient cu stop cardiac care este inca in fibrilatie

ventriculara sau tahicardie ventriculara in momentul sosirii ambulantei.

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

Mod


. Data


4/18

Defibrilatoarele pot analiza ritmul cardiac, diagnostica ritmurile socogene si se pot

incarca pentru a trata, ceea ce inseamna ca nu este necesara cunoasterea minutioasa a

utilizarii acestora, permitand oamenilor sa raspunda urgentelor in mod eficient.

Dezvoltarea tehnicii de defibrilare a dus inventarea dispozitivelor implantabile,

cunoscute ca sidefibrillator-cardiovertor implantabil. Inventarea acestor instrumente este

nepretuita in cazul anumitor suferinte cardiace, cu toate ca acest tip de defibrilatoare

sunt recomandate numai persoanelor care au avut in antecedent un episode cardiac.

nitatile sunt utilizate in concordanta cu electrocardiograma, pe care medicul o

foloseste sa diagnosticheze afectiunea cardiaca (cel mai des fibrilatia si tahicardia, cu

toate ca mai e"ista si alte aritmii tratate cu diferite socuri).

Resuscitarea cardio-respiratorie (RCR) naintea defibril!rii

1olosirea imediat2 a defibrilatorului odat2 ce acesta este disponibil a fost un element

cheie 3n toate ghidurile de 44 de p5n2 acum, fiind considerat2 de importan62 capital2

pentru tratamentul fibrila6iei ventriculare. Acest concept a fost comb2tut, deoarece

dovezile au sugerat c2 efectuarea masa#ului cardiac e"tern (7E) 3naintea folosirii

defibrilatorului ar putea cre8te supravie6uirea dac2 timpul scurs p5n2 la sosirea

ambulan6ei este mai mare de minute.

1azele fibrila6iei ventriculare'

*. Electric2 (9 : minute)

%. irculatorie (min. :-*)

; epuizare energetic2 miocardic2

; defibrilarea direct2 este ineficient2

; masa#ul cardiac e"tern cre8te 8ansele unei defibril2ri reu8ite

. 7etabolic2 < 3n aceast2 faz2 supravie6uirea este improbabil2.

7edicul este cel care decide ce incarcatura (masurata in =oule) sa utilizeze, bazandu-se

pe ghiduri patentate dar si pe e"perienta persoanala si va transmite socurile prin

intermediul patchurilor plasate pe pieptul pacientului. um acest tip de defibrilatoare

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

:Mod


. Data


5/18

necesita cunostinte medicale detaliate, sunt utilizate cu precadere in spitale, dar si in

unele ambulante.

Defibrilatoare externe

n defibrilator e"tern are ca principiu de baza aplicarea unui soc electric prin electrozi

care intra in contact cu pielea pacientului. Electrozii trebuie sa aiba o suprafata de

minim cm% si intotdeauna se va folosi un gel conductor intre electrozi si piele pentru

a reduce rezistenta electrica locala. In cazul unui defibrilator automat electrozii sunt

autoadezivi. urentul va pleca din electrozi si va trece prin intreg toracele, numai o

mica parte a#ungand la inima.

n defibrilator functioneaza prin incarcarea unui condensator la o tensiune inalta si apoi

descarcarea sa prin corpul pacientului. and comutatorul este la stanga, o capacitantade circa % >1 se incarca la 9*$, avand o sarcina stocata de . si o energie

stocata de %% =. Daca respectivul comutator este mutat spre dreapta condensatorul se

descarca prin corpul pacientului, care are o rezistenta de ? @, generand un curent

ma"im de A care scade e"ponential cu o constanta temporala de * ms.

Figura ". chema generala a defibrilatorului

n circuit tipic de defibrilator este mult mai complicat decat cel din figura. De e"emplu,

in cazul unui defibrilator automat functioneaza cu baterii de 9*% $. n transformator

trebuie sa ridice tensiunea pana la nivelul necesar pentru a incarca condensatorul. 7ulte

defibrilatoare folosesc un curent cu unda bifazica truncata e"ponential, care este mult

mai eficient pentru defibrilatie decat o unda monofazica. nda bifazica se obtine prin

descarcarea partiala a condensatorului, urmata de schimbarea polaritatii si in final

descarcare totala, asadar fiind nevoie si de circuite de comutatie care sa functioneze la

tensiuni mari.

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

Mod


. Data


6/18

n defibrilator automat poate decide singur daca este nevoie sa actioneze. Acesta

monitorizeaza activitatea electrica a inimii prin electrozi, monitorizand totusi o singura

derivatie, mai mult decat suficienta pentru scopul aparatului. Aparatul contine memorie

suficienta pentru a inmagazina electrocardiograma dar si circuite care sa analizeze

semnalul si sa determine daca ventriculele au intrat in fibrilatie. Daca este cazul,

aparatul va informa utilizatorul daca sa aplice socul. 7a#oritatea defibrilatoarelor

automate au instructiuni scrise si orale in legatura cu atasarea electrozilor si utilizarea

aparatului, asadar cel putin teoretic este nevoie de pregatire minima pentru a utiliza un

astfel de dispozitiv.

4ata de succes a defibrilatiei urmeaza o curba de probabilitate precum cea din figura n'

cu cat energia folosita este mai mare sansele de reusita cresc. & energie care corespune

unei rate de succes de B este cunoscuta sub numele de CED . entru a reduce

posibilitatea unui soc nereusit, medicii folosesc cu precadere putere corespunzatoare

ED+. Efectele sedundare nedorite sunt mai pronuntate cu cat creste energia socului, asa

ca un defibrilator automat va administra un prim soc cu energie relativ mica, de

e"emplu cca % =. Daca nu functioneaza, acesta va aplica socuri pana la un ma"im de

90 =.

Defibrilatoarele e"terne folosite in spitale si ambulante sunt foarte asemanatoare cu

defibrilatoarele automate, doar ca nu sunt automate. Astfel operatorul decide cand, daca

si cu ce intensitate va aplica un soc pacientului si pot fi alimentate cu baterii, de la

reteaua de curent sau de la ambele.

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

0Mod


. Data


7/18

e continu2 44 p5n2 c5nd pacientul respir2 normal

* F& *-0= Gifazic sau 0= monofazic

acientul nu r2spunde la stimuliH

hema6i a#utor

rimite6i sau merge6i dup2 AED, suna6i la **%

4 '% p5n2 este disponibil AED

4elua6i imediat 4 '% pentru % minute

Deschide6i c2ile aeriene, c2uta6i semne de via62

Foc recomandat Foc nerecomandat

4elua6i imediat 4 '% pentru % minute

AED evalueaz2 ritmul

#lgoritm de folosire a defibrilatorului extern automat (#$D)

.

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

JMod


. Data


8/18

Defibrilatoare interne

n defibrilator cardiac implantabil seamana cu un pacemaker insa circuitele sale nu

sunt cu mult diferite de cele ale unui defibrilator automat. Gateria, condensatorul si

restul circuitelor sunt inchise intr-o carcasa de metal (titaniu sau otel in"oidabil)

implantata sub piele in piept. Deobicei cutia are dimensiuni de 9 K K * mm si

deseori are si rol de electrod.

ondensatorii unui defibrilator intern nu sunt cu mult mai mici decat cei ai unui

defibrilator intern (9*% >1), dar sunt incarcati doar la 90 $, avand astfel o sarcina de

,J si o energie de % =. n defibrilator intern dezvolta cam o zecime din energia

unui defibrilator intern, insa descarcarea are loc prin electrozii plasati direct in inima,

asadar fiind la fel de eficienta. Impedanta tisulara pentru un defibrilator intern este de

minim @, implicand astfel o constanta temporala de 9ms. 7ulte defibrilatoare

interne au doi condensatori de % >1 conectati in paralel, rezultand o capacitate de

>1. /a descarcare cone"iunea dintre ei este schimbata astfel incat vor fi legati in serie,

rezultand capacitatea de *% >1 mentionata mai sus. n avanta# al acestei tehnici este

faptul ca fiecare condensator trebuie incarcat la o tensiune de numai $, tensiune

care devine 0 $ cand condensatorii sunt legati in serie. 7a#oritatea defibrilatoarelor

interne au o energie ma"ima de 9 =.

Defibrilatoarele automate se alimenteaza deobicei din baterii pe baza de litiu (deobice

litiu < argint < o"id de vanadiu). Doua atfel de baterii legate in serie produc circa 0$.

Dat fiind faptul ca un condensator are nevoie de 90$, bateriile alimenteaza un

transformator care ridica tensiunea pana la cea necesara. Durata de viata a bateriei este

importanta, dat fiind faptul ca aceasta, impreuna cu restul circuitelor sunt implantate in

corpul pacientului, astfel orice schimbare a vreunei piese necesita o operatie. Durata de

viata a unei baterii se masoara deobicei in amperiLora (ALh) (echivalent unei sarcini de

0), iar o baterie tipica are 9Ah. Daca la fiecare incarcare condensatorul foloseste

.J bateria ar trebui sa fie capabila de mii de socuri. otusi performantele sale scad

inainte de a se consuma in totalitate si totodata trebuie sa alimenteze si circuitele pentru

monitorizarea continua a inimii si pentru alte functii, asadar in practica durata de viata a

bateriei este de cam ani. & alta caracteristica importanta a bateriei este durata necesara

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

MMod


. Data


9/18

pentru a incarca respectivul condensator. In general este nevoie de cam *-%s pentru o

incarcare completa. Daca acest timp creste mult, va amana descarcarea socului.

ensiunea scade gradual si previzibil pe parcursul duratei de viata a bateriei, astfel

tensiunea poate fi folosita ca indicator a duratei de viata utila a bateriei.

Electrozii si firele lor sunt componente cruciale ale unui defibrilator intern. pre

deosebire de electrozii defibrilatorului e"tern electrozii sunt implantati in inima si

trebuie sa functioneze ani in sir. 7ulte defectiuni ale acestor dispozitive apar datorita

firelor. a si in cazul pacemakerelor, firele unui defibrilator intern sunt spiralate pentru

a fi fle"ibile si pentru a se rupe mai greu. Acestea sunt izolate cu cauciuc-silicon sau

poliuretan pana la electrozii propriu-zisi. n cablu tipic va contine electrozi' unul cu

functie de pacemaker si analiza si doi mai mari pentru defibrilare. n astfel de fir se

ataseaza endocardului (stratul intern al inimii). In general tesutul este lezat (inflamatie

urmata de fibroza) in zona de contact cu electrodul. nele defibrilatoare administreaza

corticosteroizi (fosfat de"ametazonic de sodiu) pentru a minimiza impactul asupra

tesutului. Electrozii trebuie atasati de endocard pentru a nu se dizloca. nii electrozi

folosesc o metoda pasiva de fi"are, avand dinti de plastic. Acestia se vor agata de

trabeculele din endocardul ventriculului drept. & alta metoda de atasare este una activa,

care implica un heli" metalic, asemanator cu un tirbuson, care se insurubeaza in

endocard. ocul necesar defibrilarii se livreaza printr-un electrod mare localizat la

cativa mlilimetri de varf. In unele cazuri curentul trece prin doi electrozi (unul in

ventriculul drept si unul in atriul drept si in alte cazuri socul va avea loc intre electrod si

cutia defibrilatorului.

Electrodul de monitorizare a defibrilatorului detecteaza semnalele de cativa milivolti

din inima. Acesta foloseste doi parametri pentru a detecta aritmii anormale' ritmul

cardiac si durata aritmiei. Defibrilatorul foloseste algoritmi complicati pentru a decide

daca o aritmie este prezenta, algoritmi care difera de la fabricant la fabricant.

Defibrilatorul mai contine si suficienta memorie pentru a stoca E!-ul dinainte, din

timpul si dupa un soc. Amplitudinile din timpul fibrilatiei sunt mai mici, astfel

ingreunand detectia semnalelor. Informatii privind defibrilator precum incarcarea

bateriei si semnale E! pot fi obtinute prin telemetrie. Defibrilatoarele interne moderne

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

+Mod


. Data


10/18

folosesc banda de frecventa dedicata implanturilor medicale (:%-:7hz). 7ulte

astfel de dispozitive pot fi si reprogramate prin telemetrie.

and se implanteaza un astfel de dispozitiv, medicul trebuie sa aleaga intre un model

unicameral sau bicameral. ele unicamerale au un singur cablu cu electrodul plasat in

ventriculul drept. Avanta#ul lor este simplitatea, longevitatea si numarul redus de

complicatii. Dispozitivele bicamerale au doua fire, unul pentru atriul drept si unul

pentru ventriculul drept. acientii care au nevoie si de pacemaker pot fi mai avanta#ati

de modelele bicamerale. De e"emplu daca un pacient are o problema cu nodul sinusal,

localizat in atriul drept si care este pacemakerul natural al inimii, poate sa aiba rezultate

mai bune cu pacing atrial. Astfel electrodul din atriu va avea rol de pace-maker iar cel

din ventricul va fi folosit pentru defibrilare.

In general cardiologul implanteaza defibrilatorul sub anestezie locala, nu generala.

Deobicei este nevoie ca pacientul sa ramana peste noapte in spital, desi uneori

procedura nu implica internare. utia dispozitivului este plasata intr-un buzunar de sub

piele in partea superioara a pieptului, in zona pectoralilor. 1irul este introdus in vena

subclaviana, in general facand o punctie cu un ac si apoi este introdus in atriul drept cu

a#utorul unei imagini fluoroscopice. n electrod ventricular va trece prin valva

tricuspida dintre atriul drept si ventriculul drept si este plasat in contact cu endocardul

din apropierea ape"ului cardiac. Dupa implantare, cardiologul va testa functionarea

aparatului prin inducerea unei fibrilatii si apoi prin aplicarea unui soc inimii pentru a

verifica daca defibrilarea a fost eficienta.

Defibrilatoarele implantabile moderne sunt capabile si de cardioversie, care este un tip

de terapie cu electrosocuri utilizata in tratarea oricarei aritmii rapide, alta decat fibrilatia

ventriculara. In general un medic urilizeaza cardioversia pentru a trata fibrilatia atriala

sau o tahicardie ventriculara (bataie rapida dar organizata a ventriculelor), ambele fiind

patologii grave, dar nu si urgente. Energia folosita pentru cardioversie poate fi mai mica

sau similara celei folosite pentru defibrilare, depinzand de patologie. ardioversia

foloseste informatii de la E! pentru a sincroniza optim impulsul, in timp ce socurile

pentru defibrilare sunt aplicare fara nici un fel de sincronizare.

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

*Mod


. Data


11/18

Eficacitatea defibrilatoarelor cardiace este dependenta de pozitia electrozilor. ele mai

multe defibrilatoare interne sunt implantate la octogenari insa sunt unele cazuri de copii

care necesita implantarea unor astfel de instrumente. In acest din urma caz, situatia este

mult mai dificila din cauza dimensiunilor copiilor care se modifica in timp si din cauza

faptului ca anatomia inimii copilor difera de cea a adultilor. In prezent, s-au dezvoltat

programe care sa a#ute la potrivirea cu toracele individual si determinarea pozitiei

optime pentru un defibrillator intern sau e"tern.

u a#utorul aplicatiilor chirurgicale pre-e"istente, programul utilizeaza gradientele de

volta# miocardic pentru a prezice o defibrilare probabila sau de succes. otrivit ipotezei

masei critice, defibrilatia este eficienta numai daca produce un gradient de volta# intr-o

fractie mare a masei miocardice. In general, un gradient de pana la $ Ncm este

necesar in +B din inima. $olta#e de peste 0$ Ncm pot provoca leziuni ale tesutului.

imulari recente cu a#utorul programului sugereaza ca modificari mici in pozitia

electrozilor au efecte ma#ore asupra defibrilarii si, in ciuda obstacolelor care raman,

sistemul de modelare promite sa ghideze plasarea defibrilatoarelor interne la copii si

adulti.

7odelele matematice recente de defibrilare sunt bazate pe un model bidimensional al

tesutului cardiac. alculele utilizand forma inimii si geometria fibrelor sunt necesare

pentru a determina cum raspunde tesutul cardiac la un soc electric puternic.

/egatura dintre defibrilator si pacient consta intr-o pereche de electrozi, fiecare prevazut

cu gel conducator de electricitate, pentru a asigura o cone"iune buna si pentru a

minimiza rezistenta electrica, numita si impedanta toracica, ce ar arde pacientul.

!elul poate fi umed (asemanator din punctul de vedere al consistentei cu lubrifiantul

chirurgical) sausolid (asemanator unui caramel). !elul solid este preferat deoarece nu

este necesar sa fie curatat de pe pielea pacientului dupa defibrilare (acesta se co#este

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

**Mod


. Data


12/18

usor de pe pielea pacientului). u toate acestea, utilizarea gelului solid este mai frecvent

relationata cu arsuri survenite pe parcursul defibrilarii, intrucat gelul lichid conduce mai

bine curentul in corp. rimul tip de electrozi inventat nu era prevazut cu gel, deci era

necesara aditionarea gelului. Electrozii autocolanti sunt prefabricati cu gel. E"ista o

adevarata polemica in #urul subiectului' care electrozi sunt mai buni pentru a fi utilizati

in spitalH

Electrozii metalici

unt cei mai cunoscuti dintre toate tipurile de electrozi. Acestia trebuie tinuti pe pielea

pacientului cu fermitate, in timp ce o serie de socuri este transmisa. Acest tip de

electrozi prezinta anumite avanta#e comparativ cu electrozii auto-adezivi. unt inca larg

utilizati in lume, cu patchuri cu gel atasabile in cele mai multe cazuri, datorita vitezei

inerente cu care acesti electrozi pot fi plasati si utilizati. Aceasta este critica in timpul

stopului cardiac, intrucat orice secunda de ischemie conteaza.

Acest tip de electrozi sunt reutilizabili, fiind curatati dupa utilizare pentru urmatorul

pacient. !elul nu este pre-aplicat, deci trebuie sa fie aplicat inainte ca acestia sa fie

utilizati.

Electrozi auto-adezivi

7odelele noi de electrozi de resuscitare sunt prevazute cu parte adeziva care include gel

solid sau umed. Aceste colante prezinta o foita protectoare care se dezlipeste si sunt

aplicate pe pieptul pacientului atunci cand este necesar. Electrozii sunt ulterior conectati

la un defibrilator, cum erau si electrozii clasici. Daca este necesara defibrilatia, aparatul

este incarcat si transmite socul, fara necesitatea aplicarii suplimentare de gel. ei mai

multi electrozi autocolanti sunt proiectati spre a fi utilizati nu doar pentru defibrilare ci

si pentru cardioversie. Acest tip de electrozi se gaseste in ma#oritatea aparatelor

automate si semi-automate. In spital, in situatia in care un pacient este banuit ca va face

un stop cardiac, electrozii pot fi plasati profilactic.

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

*%Mod


. Data


13/18

Avanta#ul acestui tip de electrozi este ca sunt usor de utilizat, nefiind necesara o

instruire serioasa.

Electrozii de resuscitare sunt plasati in concordanta cu doua scheme. chema antero-

posterioaraeste preferata in cazul plasarii electrozilor pe termen lung. n electrod este

plasat precordial stanga iar celalalt pe spate, posterior de inima, la nivelul scapulei. e

prefera aceasta schema intrucat este cea mai potrivita pentru pacingul non-invaziv.

chema ape"-anterior poate fi utilizata cand cealalta schema nu este necesara sau nu

poate fi utilizata. In cadrul acestei scheme, electrodul anterior este plasat pe partea

dreapta, sublcavicular iar electrodul corespunzator ape"ului este aplicat pe partea stanga

a pacientului, infero-lateral de muschiul pectoral. Aceasta schema este potrivita atat

pentru defibrilare, cardioversie, cat si pentru monitorizare EO!.

ontraindicatii

Defibrilarea este contraindicata in aritmii din cauza to"icitatii digitalice sau aritmia

indusa de catecolamine. In aceste cazuri, un status de depolarizare omogen de#a e"ista,

deci nu este necesara interventia. & alta contraindicatie este tahicardia atriala

multifocala.

%ecanismul defibrilarii

copul defibrilarii deste de a opri miocardul ventricular in timpul fibrilatiei, stopand

toata activitatea electrica, astfel permitand unui pacemaker organizat sa initieze un ritm

normal. Defibrilarea este unul din putinele tratamente pentru fibrilatia ventriculara, dar

pana in prezent mecanismul prin care socurile electrice opresc aceasta aritmie

periculoasa raman putin intelese.

Diverse cercetari au aratat ca socurile defibrilatorului pot opri toate fronturile de

depolarizare din inima, dar fibrilatia va incepe din nou cu un model de activare diferit

de cel al inimii imediat dupa administrarea socului. Abia in *+0J s-a sugerat ca

mecanismele de inducere si terminare a fibrilatiei ventriculare pot fi similare si o serie

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

*Mod


. Data


14/18

lunga de cercetari au aratat ca un soc electric poate induce aritmii ventriculare daca este

aplicat in fereastra vulnerabila a ciclului cardiac normal.

7ecanismele defibrilarii au fost strans legate de vulnerabilitatea inimii la socuri

electrice. um socurile care rezulta in inductia unei aritmii au o putere minima si

ma"ima, numite limita minima si ma"ima de vulnerabilitate, s-a emis ipoteza limitei

superioare pentru defibrilatie. onform acestei ipoteze o defibrilatie eficienta trebuie sa

faca doua lucruri' trebuie sa opreasca fronturile de fibrilatie din inima si trebuie sa nu

reporneasca fibrilatia.

7ecanismul defibrilarii este comple" si poate fi analizat la mai multe nivele, de la

pacientul ca intreg pana la nivelul membranelor celulare si a canalelor ionice. /a nivelul

pacientului, puterea socului livrat prin electrozii defibrilatorului este folosita ca masura

a eficientei defibrilarii. otusi, o serie de factori influenteaza magnitudinea socului

necesat. n astfel de factor este forma undei de defibrilare. n alt factor este

reprezentat de locatia electrozilor de defibrilare. In defibrilarea transtoracica este nevoie

de 9%-0=, in timp ce daca padelele sunt plasate direct pe inima este nevoie doar de

9%-:=. Aceasta diferenta apare deoarece doar :B-%B din curentul aplicat de

electrozii transtoracici a#unge la inima.

Asa cum e"ista o sarcina minima pentru a defibrila miocardul aflat in fibrilatie, se pare

ca e"ista si un minim de gradient de potential care trebuie creat in ventricule de catre

soc. !radientul de potential general in inima este asadar un alt factor important pentru

defibrilare. Este bine stiut faptul ca potentialul de gradient necesar pentru defibrilare

difera pentru diferite forme de unde. De e"emplu este nevoie de circa 0$Nm folosind o

unda monofazica tipica si :$Nm folosind o unda bifazica tipica. Asadar unul din

motivele pentru care unele unde bifazice au nevoie de un soc mai mic pentru a reusi

defibrilarea este faptul ca ele trebuie sa creeze un gradient de potential minim mai mic

prin inima. 7ecanismul defibrilarii se e"tinde si la nivelul membranelor celulare. In

timpul socului, modificarile potentialului transmembranar initiaza sau prelungesc

potentiale de actiune. e estimeaza ca doar un sfert din curentul total ce traverseaza

inima trece prin membrane si intra in celule. Dat fiind faptul ca electrozii pentru

defibrilare sunt localizati e"tracelular, curentul care intra in celulele miocardice in unele

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

*:Mod


. Data


15/18

regiuni trebuie sa iasa din celule prin alte regiuni. Acesti curenti care strabat

membranele celulare for induce modificari in potentialul transmembranar care includ

depolarizari sau hiperpolarizari in timpul pulsatiei cauzata de soc.

/a nivel subcelular, defibrilatia implica raspunsul canalelor ionice la soc. e stie ca atat

canalele rapide cat si cele incete de Pa? si a%? sunt active in timpul fibrilatiei timpurii

si ca cel mai probabil activarea canalelor de Pa? este responsabila de intierea unui nou

potential de actiune. 4ezultatele simularilor computerizate au sugerat ca rolul primei

faze a defibrilatiei bifazice este de a hiperpolariza membrana celulelor cardiace de la

-0m$ care este in mod normal cel mai mic volta# transmembranar in timpul fibrilariei

pana la cel de repaus de -+m$. e presupune ca aceasta scadere de potential premite

canalelor de Pa? sa se recupereze, permitand asadar o stimulare tisulara mai facila in

timpul celei de-a doua faze a undei bifazice.

%entenanta defibrilatoarelor

Instructiune privind verificarea periodica a defibrilatoarelor cardiace e"terne

riterii de acceptabilitate la evaluarea parametrilor definitorii de securitate si de

performanta

*. $erificarea tipului si a gradului de protectie electrica

Document de referinta' 4 EP 00*-* pct. .* si .%

%. $erificarea identificarii si a marcarilor e"terioare

Echipamentul trebuie sa fie identificat cel putin prin'

- model sau tip

- firma producatoare

- seria de fabricatie

- valoarea tensiunii electrice de alimentare.

. $erificarea curentuluiNputerii absorbit(e)

$alorile masurate trebuie sa se incadreze in limitele date de specificatia tehnica,

valorile ma"ime si minime nu trebuie sa depaseasca *B din valorile prescrise.

:. $erificarea legarii la pamant de protectie (daca este cazul)

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

*Mod


. Data


16/18

$alorile masurate trebuie sa se incadreze in limitele specificate de 4 EP 00*-*

pct. *M, conform incadrarii specifice.

. $erificarea curentilor de scurgere stationari permanenti

$alorile masurate trebuie sa se incadreze in limitele specificate de 4 EP 00*-*

pct. *+. tabel I$, conform incadrarii specifice.

0. $erificarea rezistentei de izolatie

$alorile masurate intre partea legata la retea si oricare dintre partile aplicate trebuie sa

fie de cel putin * mohm, la o tensiune de incercare de $cc.

J. $erificarea energiei livrate

e verifica energia in puncte, astfel'

- la valoarea ma"ima livrata

- la %N din valoarea ma"ima livrata

- la *N% din valoarea ma"ima livrata

- la *N din valoarea ma"ima livrata.

$alorile masurate trebuie sa se incadreze in limitele date de producator in specificatia

tehnica, iar in absenta acestora nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de %B valoarea

prescrisa.

M. $erificarea timpului de incarcare la energie ma"ima

$aloarea masurata trebuie sa fie de ma"im * s.

+. $erificarea modului de lucru (manual, cardioversie)

*. $erificarea sistemelor de siguranta

$erificarile se efectueaza conform standardului 4 EP 00*-%-:'%.

P&A'

4ezultatele verificarilor se consemneaza intr-un raport de incercari.

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

*0Mod


. Data


17/18

&ibliografie

EncQlopedia of 7edical Devices and Instrumentation econd Edition < $ol. %

P&I/E !RID4I DE 4EIA4E A4DI&4EI4A&4IE (44) Dorel 2ndesc, ilviu &pri8pitalul linic =ude6ean de rgen62 imi8oara, linica A..I.

Santhos, heodoros T apadimitriou, /ila (%+, &ctober %+). 7echanisms of action in

defibrillation. SciTopics. 4etrieved 7aQ %:, %*%, fromhttp'NNUUU.scitopics.comN7echanismsVofVactionVinVdefibrillation.html

UTM 26.4 121 I!BM

Coala

*JMod


. Data


18/18

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	kornel-melnicenco
View:	235 times
Download:	0 times

Tipurile de Defibrilatoare

Documents