CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................6

CAPITOLUL I. CONŢINUTUL ŞI IMPORTANŢA TURISMULUI

VITIVINICOL.......................................................................................................11

I.1. Apariția și evoluția ramurii vitivinicole în spațiu Pruto-nistrean......................11

I.2. Analiza legislației privind stimularea și dezvoltarea activității turistice

vitivinicole în R. Moldova.......................................................................................16

I.3. Importanța turismului vitivinicol pentru economia națională şi societate în

ansamblu..................................................................................................................20

CAPITOLUL II. APRECIEREA POTENȚIALULUI TURISTIC

VITIVINICOL A REGIUNII CENTRU ȘI VALORIFICAREA SA ÎN

INDUSTRIA TURISTICĂ...................................................................................26

II.1. Analiza stării actuale a nivelului de includere a obiectivelor vitivinicole în

circuitele turistice naționale.....................................................................................26

II.2. Evaluarea potențialului turistic vitivinicol a regiunii Centru a Republicii

Moldova...................................................................................................................30

II.3. Rolul agențiilor de turism privind organizarea şi desfășurarea turismului

vitivinicol în R. Moldova........................................................................................34

CAPITOLUL III. ANALIZA ASPECTELOR PRIVIND DEZVOLTAREA

SERVICIILOR OFERITE DE COMPLEXUL VITIVINICOL „CHATEAU

VARTELY” ÎN SCOPUL ATRAGERII CLIENTELEI STRĂINE................37

III.1. Caracteristica potenţialului turistic şi a sectorului de primire a complexului

vitivinicol „Chateau Vartely”..................................................................................37

III.2. Analiza serviciilor de alimentaţie ale complexul vitivinicol şi a rolului lor în

atragerea turiştilor străini şi autohtoni.....................................................................42

III.3. Strategii de promovare a complexului vinicol pe piața turistică naţională şi

internațională...........................................................................................................50

4

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.....................................................................55

BIBLOGRAFIE.....................................................................................................58

ANEXE...................................................................................................................61

5

INTRODUCERE

Turismul este cea mai complexă industrie din lume, în derularea sa fiind

implicate întreaga societate. În același timp, turismul reflectă întreaga societate și

poate fi considerat un adevărat barometru al acesteia.

Putem fi de acord cu aceste cuvinte deoarece turismul este poate cea mai

sensibilă activitate economică față de factorii politici, sociali, naturali etc. și este

influențată direct de aceștia.

Turismul vitivinicol făcând parte din industria turistică are toate şansele de a

deveni un business foarte profitabil de aceea voi încerca sa redau importanţa

acestei industrii ca ţara noastră să poată merge mai departe, să se mişte din loc şi,

în sfârșit ca economia sa crească şi nu invers cum suntem deja de atâția ani

deprinşi, pentru a ne redresa și să învățăm de la țările cu un turism dezvoltat pentru

a elimina lacunele prezente.

Anume din aceste considerente, în lucrarea dată se va prezenta potențialul

turistic vitivinicol a regiunii de Centru a ţării noastre cu perspectivele ei de viitor și

cu capacitatea de a oferi un turism de bună calitate conform cererii şi doleanţelor

turiştilor locali și străini.

Problemele de nivel financiar, politic și psihologic ce persistă în țara noastră

fac ca nivelul dezvoltării turismului să fie de foarte slabă calitate; da, e și motivul

ca acest gen de activitate ca turismul e ceva nou la noi însa după statistici turismul

se dezvoltă foarte lent ceea ce demonstrează operativitatea de înţelegere a

importanţei acestuia în economia ţarii. Tot mai mulți sunt cei care doresc să-și

petreacă vacanța cât mai departe de locurile aglomerate, de poluare, de zgomot.

Din ce în ce mai mult, turiștii renunță la hotelurile luxoase și doresc să se simtă ca

acasă, într-un cadru intim, să beneficieze de servicii personalizate. Turismul

vitivinicol le oferă posibilitatea turiștilor de a savura liniștea și gustul unui vin de

valoare. Schimbările din domeniul turismului sunt rezultatul derulării unui proces

continuu de înnoire cantitativă şi calitativă în principal a ofertei turistice şi a

6

motivaţiilor care au determinat alegerea practicării activităţilor şi a destinaţiilor

turistice.

Turismul vitivinicol reprezintă una dintre formele de turism care s-a integrat

şi adaptat rapid la cerinţelor pieţei turistice mondiale în actualul context.

Necesitatea cunoaşterii şi analizei turismului vitivinicol a apărut ca urmare a

modificării cererii turistice în favoarea practicării turismului în mijlocul naturii, şi

descoperirii tradiţiilor locale alături de degustarea vinurilor şi cunoaşterea

tehnologiilor de preparare a acestora.

Orice domeniu de activitate, fenomen sau proces poate fi supus cercetării

ştiinţifice numai în condiţiile selecţionării diferitelor aspecte ale realităţii şi

realizarea unei analize.

Aplicarea instrumentelor statistice specifice turismului vitivinicol este

necesară pentru comensurarea aspectelor cantitative şi calitative privind activitatea

acestui tip de turism. Rezultatele obţinute evidenţiază nivelul, tendinţa şi evoluţia

elementului ce caracterizează activitatea turismului vitivinicol şi constituie puncte

de referinţă în luarea unor decizii, în stabilirea unor strategii care vizează

dezvoltarea durabilă a acestuia.

Actualitatea temei investigate. Tema dată este destul de actuală în timp ce

turismul vitivinicol presupune o excelență oportunitate pentru dezvoltarea

regiunilor ţării, în special regiunea Centru, ce dispune de resurse şi condiţii

necesare valorificării acestuia. Turismul vitivinicol constituie o formă de turism

responsabilă şi respectuoasă faţă de mediul ambiant, de cultura şi tradiţiile locale,

generând bunăstarea economică a populaţiei băştinaşe. În acest context, poate fi

argumentat faptul că există numeroase perspective şi şanse reale pentru

promovarea și organizarea turismului vitivinicol în R. Moldova. Turismul

vitivinicol este intensiv mediatizat, iar antreprenorii apreciază aceasta formă de

turism ca una din oportunităţile de dezvoltare şi diversificare a afacerilor.

Obiectul de studiu al lucrării reprezintă arealul regiunii Centru și

obiectivelor turistice vitivinicole ale acesteia, în special a complexului turistic

7

vitivinicol „Chateau Vartely” – ca bază pentru crearea unui produs turistic nou.

Lucrarea dată caută să prezinte modul de organizare și desfășurare a ramurii

turistice vitivinicole în regiune.

Obiectivele principale propuse în lucrare sunt:

- de a studia literatura de specialitate și modul autorilor de a analiza forma

de punere a problemei de dezvoltare și promovare a turismului vitivinicol;

- de a analiza legislația Republicii Moldova cu privire la stimularea

dezvoltării activității turistice vitivinicole;

- de a analiza potențialul turistic al regiunii Centru al R. Moldova pentru

dezvoltarea turismului vitivinicol;

- de a elabora un tur excursionist cu tematică vitivinicolă în Centru R.

Moldova;

- de a determina importanța turismului vitivinicol pentru economia

națională și societate în ansamblu;

- de a cerceta starea actuală a nivelului de includere a obiectivelor

vitivinicole în circuitele turistice naționale.

Scopul lucrării date este de a determina importanţa turismului vitivinicol şi

de a crea posibilități favorabile pentru formarea, organizarea și desfășurarea

produsului turistic original în baza resurselor naturale vitivinicole existente în

regiunea Centru al R. Moldova.

Nivelul cercetării științifice. Tema dată a fost destul de cercetată de către

mai mulți autori, atât autohtoni cât și internaționali. La fel de importante au fost și

lucrările cercetătorilor Serafim Florea și Viorel Miron: Potențialul turistic al

Republicii Moldova și respectiv Managementul resurselor turistice din Republica

Moldova , care au pus la dispoziție o seamă de informații referitor la turismul de la

noi din țară și, ce e mai important informații la nivel de regiune turistică a țării,

deoarece se știe cât de puține lucrări au fost editate despre activitatea turistică la

nivel de țară sau regiune a ei. De asemenea ca bază teoretică au servit lucrările

științifice în domeniu, monografii, broșuri, anuare, ziare, reviste și enciclopedii.

8

Metode de cercetare. Lucrarea dată se bazează pe o suită de metode care

ne-au ajutat să formăm o bază informativă sigură, veridică cu indicatori actuali din

domeniu și, care permit însușirea și înțelegerea materialului cât mai bine care vor

ajuta la formarea propriilor gânduri și idei ale cititorului.

Astfel în studiul de față s-au folosit câteva metode, printre care se enumeră:

- metoda comparativă - care am utilizat-o ca o formă foarte utilă de

descoperire a elementelor comune între două obiecte(aici obiective turistice) care

au aceiași direcție economică(turism) însă care se află pe trepte diferite după

volum, masă valorică și treaptă ierarhică(aici regiune de dezvoltare centru a

Republicii Moldova și turismul național).

- metoda inductivă - e o metodă foarte des întâlnită în orice sferă de

activitate, o metodă care, treptat, pornind de la studiul unor factori, timp(anul de

înființare, sezon) și mediu(urban, rural, natural) care, urmăriți, duc până la

formarea unei idei generalizatoare, asupra unui obiect sau mix de obiecte(turism

rural, vitivinicol etc.).

- metoda deductivă - o formă de studiu care permite o analiză mai

detaliată, pornindu-se de la o idee abstractă, generală ajungându-se până la indicii

și fenomenele care au generat această idee sau obiect. Această metodă se

exemplifică în lucrare ca: pornindu-se de la turism, în general, înaintând spre

turismul vitivinicol reflectat în regiunea de Centru a Republicii Moldova

ajungându-se până la studiul potențialului natural și turistic etc.

Paralele s-au mai utilizat şi alte metode de investigaţie ştiinţifică:

- metoda observaţiei – am conturat tabloul real actual al rolului promovării

serviciilor turistice;

- metoda problematico-cronologică;

- metoda modelării teoretice;

- metoda analizei.

Structura și conținutul lucrării. Lucrarea dată este formată într-un stil tipic

pentru o lucrare de licență: foaie de titlu, cuprins, introducere, doua capitole care

9

au în componența lor câte trei subcapitole și un capitol cu doua subcapitole

urmează concluzii și recomandări, bibliografie, anexe.

Capitolul unu este un capitol teoretic care face o prezentare a evoluției

vinificației pe teritoriu Republicii Moldova însă informația dată nu se depărtează

de domeniul turistic ci doar prezintă factorii principali care a influențat turismul ca:

potențialul uman, natural și legislația din domeniu.

Capitolul doi deja este ceva combinat între teorie și practică deoarece pe

lângă caracterizarea potențialului turistic vitivinicol al regiunii Centru, se prezintă

și situația reală a nivelului de includere a obiectivelor vitivinicole în circuitele

turistice naționale. Se analizează rolul agențiilor turistice privind organizarea și

desfășurarea turismului vitivinicol în R. Moldova.

Capitolul trei este un capitol practic care se bazează pe analiza complexului

vitivinicol „Chateau Vartely” - ca bază pentru crearea unui produs turistic nou,

subcapitolul doi se axează pe elaborarea unei rute turistice complexă în regiunea

Centru.

Lucrarea dată a fost elaborată în conformitate cu indicațiile metodice în

vigoare, sub coordonarea catedrei de turism a UASM, fiind aprobată spre susținere

în cadrul ședinței de catedră.

10

CAPITOLUL I. CONŢINUTUL ŞI IMPORTANŢA TURISMULUI

VITIVINICOL

Turism vitivinicol este o formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor

economici care activează în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a

îmbina plăcerea degustării produselor vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural,

stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale [3, art.3].

În continuare voi analiza evoluția ramurii vitivinicole pe teritoriu nostru,

cum s-a format bogata comoară naţională de vii şi o bine dezvoltată industrie de

producţie a vinului.

I.1. Apariția și evoluția ramurii vitivinicole în spațiu Pruto-nistrean.

Creșterea viței de vie și vinificația pe teritoriul actual al Moldovei a început

acum 4-5 mii ani în urmă, când Dacii au descoperit producerea vinului din

struguri. Vinificația s-a intensificat odată cu coloniștii greci care au ajuns pe coasta

Mării Negre către sfârșitul secolului 3 î.e.n., aducând cu ei propriile tradiții de

producere a vinului pe care le-au împărtășit cu localnicii. Către anul 100 al erei

noastre, în timpurile prospere ale dominați Imperiului Roman pe acest teritoriu,

vinificația s-a răspândit și mai mult. Odată cu crearea statului moldovenesc feudal

în secolul XIV, viticultura s-a dezvoltat mai rapid. Ea a atins apogeul în secolul

XV, în timpul domnirii lui Ștefan cel Mare, care a ordonat să se importe soiuri noi

de viță de vie și a stimulat producția vinurilor de calitate. La începutul secolului

XVI, Moldova a căzut vasală Imperiului Otoman, care a interzis vinificația

[ANEXA I].

Astfel, timp de următorii 300 de ani vinificația a suferit un declin dramatic.

Totuși, în cele din urmă moștenirea vinului s-a renăscut după Tratatul de Pace de la

București din 1812, când regiunea a fost anexată la Imperiul Rus. Nobilimea rusă a

procurat vinăriile existente și a început să cultive în preponderență soiurile locale

precum Rara Neagră, Plavai, Galbena, Zghiharda, Bătuta Neagră, Feteasca Albă,

11

Feteasca Neagră și altele. În jumătatea a doua a secolului XIX, în Basarabia au fost

invitați vinificatori și importate soiuri franceze de viță de vie. Acestui fapt se

datorează multitudinea de soiuri nobile de viță de vie existente în Moldova.

Industria vinului prosperă în continuare și către 1837 Moldova producea peste 10

milioane de litri pe an. Din păcate către sfârșitul secolului XIX, vinificația

moldovenească a avut din nou de suferit din cauza epidemiei de filoxeră care a

distrus multe podgorii. Totuși, către anul 1906 plantațiile de viță de vie au fost

readuse la starea normală prin plantarea soiurilor altoite, iar către anul 1914 pe

teritoriul Basarabiei se aflau cele mai multe plantații de viță de vie din Imperiul

Rus [5, p. 73].

Evenimentele din I și al II-lea război mondial s-au răsfrânt negativ asupra

plantațiilor de viță de vie din regiune, multe au fost distruse și vinificația a stagnat.

Doar după sfârșitul războiului II mondial podgoriile moldovenești au început să-și

revină. Și într-adevăr și-au revenit, grație unei campanii de amploare de răsădire a

viței de vie în anii ‘50. Către 1960 suprafața totală cultivată cu viță de vie

constituia 220 mii hectare. În următorii 20 de ani Moldova a fost republica cu cea

mai mare producție de vin din întreaga Uniune. Fiecare a doua sticlă de vin și

fiecare a treia sticlă de vin spumant erau produse în Moldova. La mijlocul anilor

’80 industria vinicolă moldovenească a fost lovită din nou, de data aceasta prin

Campania de interdicție a alcoolului promovată de secretarul PC URSS Mihail

Gorbaciov. Podgoriile au fost defrișate în masă, iar vinurile au fost distruse. După

declararea Independenței de la Uniunea Sovietică în 1991, industria vinului și-a

început drumul greu și anevoios de însănătoșire. Către mijlocul anilor ’90 vinăriile

au fost privatizate, iar proprietarii noi au început să facă investiții în echipament

modern. Investiții considerabile în plantațiile viței de vie s-au făcut în perioada

2000-2005, când multe vinării au decis să planteze cloni europeni ai soiurilor

populare. În 2007, Moldova cultiva 156, 40 hectare, din care 96% erau private. În

ultimii 5-7 ani aproximativ 40% din toate companiile vinicole și de cele care

12

produc divin au investit în plantații noi de viță de vie cu scopul de a asigura un flux

de struguri de o calitate mai înaltă [8, p. 161].

Viticultura și vinificația ani de-a rândul au rămas principalul gen de

activitate al populației. Confirmările acestui fapt pot fi găsite nu doar în

documentele scrise și vestigiile istorice, dar și în folclor, obiceiuri, în limbajul

cotidian al moldovenilor. Dezvoltarea multiseculară a acestui teritoriu este

indisolubil legată de practicarea și evoluția vinificației, proces care, sub aspect

cronologic, a cunoscut mai multe etape:

- perioada preistorică;

- perioada antică;

- evul mediu;

- perioada nouă și cea modernă;

- perioada contemporană.

Perioada preistorică. În Moldova vinul se produce din cele mai străvechi

timpuri. Forma spontană a viței de vie a fost cunoscută pe acest spațiu încă din

epoca neoliticului, adică cu șapte mii de ani în urmă.

Viticultura constituia o preocupare a populației deja în perioada tripoliană –

pe cioburi de ceramică și pe vase de lut, produse între anii 2700-3000 î.e.n., au fost

identificate imprimeuri ale semințelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei

specialiștilor în materie, aparținând incontestabil unui soi cult. Prelucrarea

(fermentarea) poamei și producerea de vin a fost una din activitățile străvechi pe

acest teritoriu [8, p. 192].

Perioada antică. După cum arată săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul

Republicii Moldova, cu aproximativ 2500 de ani în urma coloniștii greci au

familiarizat populația băștinașă cu procedeele folosite de ei în vinificație, aceasta

fiind una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen antic. Atunci pe

meleagurile noastre a început „la scara industrială” (în raport cu realitățile acelui

timp) producerea de vinuri pentru consum casnic și pentru schimburi pe alte

mărfuri.

13

Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificației a venit odată

cu perioada de înflorire a Imperiului Roman, care pusese stăpânire pe teritoriile

dacilor, inclusiv cele dintre Nistru și Prut. Despre puterea acelui impact vorbește

terminologia, care în popor se folosește până astăzi pentru tot ce este legat de

producerea vinului.

Evul Mediu. În această perioadă istorică în mediul boierimii moldovenești s-

a încetățenit un specific „cult al vinului”, fapt ce a impulsionat și mai mult

dezvoltarea vinificației. Pentru plantațiile de viță-de-vie sunt repartizate terenuri

considerabile, cunoaște o perfecționare tehnologia vinicolă, se construiesc

numeroase hrube pentru păstrarea producției. Din secolul XIV a început exportul

de vinuri în Polonia și Cnezatul Moscovei. Pe durata perioadei jugului otoman

(secolele XV - XVIII) livrările nu au încetat, ci s-au extins și mai mult, cuprinzând

Ucraina și Orientul. Anume din acea epocă începe istoria Moldovei în calitate de

exportator permanent de loturi semnificative de vinuri [8, p. 215].

Ortodoxia ca religie dominantă a contribuit și ea la dezvoltarea vinificației,

deoarece vinul era folosit în ritualurile bisericești și în uzul cotidian al templelor și

mănăstirilor. Din păcate, nu se știe cu exactitate volumul vinurilor produse pe acele

timpuri, dar cert rămâne că această marfă era inclusă plenar în schimburile naturale

și comerciale, aducând un venit solid pentru Țara Moldovei.

Perioada nouă și cea modernă. O etapă distinctă a început odată cu

încorporarea Basarabiei în Imperiul Rus la 1812. Aristocrația metropolitană a făcut

o modă din „întemeierea de moșii vitivinicole”, pentru care din Franța se importau

soiuri selecte. În rezultat, ramura a înregistrat o spectaculoasă dinamică de

dezvoltare – ținutul Basarabiei plasându-se pe primul loc în Rusia cu 50% din toate

vinurile produse în Imperiu. Tot în epoca respectivă unele microzone vitivinicole

istoricește statornicite au pornit pe calea obținerii unui prestigiu dincolo de

hotarele meleagului nostru. De exemplu, vinurile roșii de înaltă calitate, care

provin din Purcari, r-ul Ştefan Vodă, sunt larg cunoscute de trei secole. Din secolul

XIX au început livrările de Negru de Purcari către casa regală britanică. Familia

14

Romanov până la urmă a întemeiat în Basarabia și o întreprindere vitivinicolă

proprie, numită Românești. Producția acesteia i-a cucerit pe admiratorii rafinați din

întreaga Europă – atât suverani, aristocrați, politicieni, cât și oameni netitrați.

Revoluțiile și războaiele au stăvilit dezvoltarea constantă a vinificației

moldovenești. Doar în deceniul șase al secolului trecut s-a procedat la refacerea

fabricilor de vin, apoi în deceniul șapte al secolului trecut și-au amintit despre

cariere și hrube. Galeriile acestora au fost consolidate, lărgite, amenajate. Cricova,

Mileștii Mici, Brănești sunt în prezent cele mai mari obiective subterane de

depozitare a producției întreprinderilor de ramură. Ele reprezintă întregi orașe cu

străzi care se extind pe sute de kilometri și spații pentru păstrarea vinurilor

efervescente, a circa 30 de mii de tone de vinuri de soi și a 2 milioane de sticle de

colecție [8, p. 221].

Perioada contemporană. La momentul actual prelucrarea strugurilor se

efectuează la 142 întreprinderi de vinificație primară, amplasate geografic în 23

raioane viticole. Capacitatea totală a liniilor de prelucrare a strugurilor este de

peste 2,0 mln. tone. În ultimii ani roada medie globală de struguri în Moldova este

de 300-500 mii tone, fapt ce demonstrează că capacitățile de prelucrare sunt

folosite la circa 20-25 %. Dar la unele întreprinderi de vinificație primară în ultimii

ani nu s-au prelucrat deloc struguri.

Emblema vinului moldovenesc este cocostârcul alb. Legenda spune că o

armată uriașă a asediat în vremuri străvechi cetatea Sorocii. Deși asediul a ținut

luni de zile, cetatea n-a putut fi cucerită. De ce? Pentru că în cetate își aveau

cuiburile niște cocostârci, care aduceau din viile din împrejurimi struguri pentru

puii lor. Iar odată cu puii se ospătau din ei și ostașii din cetate. Strugurii le adăugau

puteri oștenilor și ei puteau să respingă de fiecare data atacurile dușmanilor.

Când a sosit cu oastea sa voievodul Moldovei și a despresurat cetatea de

dușmani, punându-i pe fugă, toți oștenii din cetate erau vii și nevătămați. De

atunci, în semn de recunoștință pentru cocostârcii albi oamenii acestui pământ le

ies primăvara în întâmpinare la marginile localităților, iar când vine toamna îi

15

petrec. Cocostârcii albi duc astăzi până departe în lume faima viticulturii și a

viticultorilor moldavi.

Indiferent de perioada la care ne referim, producerea vinului nu se poate

realiza fără anumite cunoștințe privind dirijarea fermentației alcoolice și de

păstrare a vinului. Aceasta înseamnă că poporul nostru stăpânea elementele de

bază ale preparării vinului, ceea ce presupune un anumit nivel de cultură.

Cunoștințele acumulate, legate de cultura viței de vie, de soiuri și de

prepararea vinurilor au fost transmise și îmbogățite din generație în generație,

contribuind la creșterea calității produselor obținute. Așa s-a creat în timp faima

podgoriilor noastre pe care numai continuitatea de locuire o putea realiza.

Pe baza acestor argumente, pot afirma că poporul nostru prin cultivarea viței

de vie și-a format o continuitate istorică și cu un grad de civilizație ridicat.

Popoarele migratoare, în drumul lor, nu au avut și nici nu puteau să aibă ca

ocupație de bază viticultura.

I.2. Analiza legislației privind stimularea și dezvoltarea activității

turistice vitivinicole în R. Moldova.

De la declararea independenţei sale, în Republica Moldova au fost elaborate

unele legi și reglementări de bază în domeniul turismului. Documentul de bază este

Legea nr. 352 din 24.11.2006 privind organizarea și desfășurarea activităţii

turistice în Republica Moldova, care reglementează toate genurile de activitate

desfășurate în domeniul turismului, inclusiv și turismul vitivinicol din Republica

Moldova. Această lege a pus temelia practicării acestei industrii la nivel

internațional, național și local. În Republica Moldova această lege pune bazele

turismului din diferite puncte de vedere, cum ar fi cel juridic care îl constituie

Constituția Republicii Moldova, prezenta lege, tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte, alte acte normative ce reglementează raporturile

aferente domeniului turismului [3, art. 4].

Baza normativă prevede următoarele direcții strategice privind dezvoltarea

16

acestui tip de turism: armonizarea legislaţiei turistice cu legislaţia Uniunii

Europene aşa încât să stimuleze dezvoltarea turismului vitivinicol şi a activităţilor

aferente acestui tip de turism; elaborarea de acte normative care ar contribui la

crearea unui mediu economic stimulativ pentru dezvoltarea turismului oenologic în

Republica Moldova, precum și la atragerea investiţiilor în proiectele de

infrastructură turistică specifică acestui turism.

Activitatea turistică în teritoriu este reglementată de Agenția Turismului a R.

Moldova în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. Autorităţile

administraţiei publice locale au următoarele atribuţii în domeniul turismului

vitivinicol: inventariază principalele resurse turistice necesare dezvoltării acestui

tip de turism; participă la elaborarea rutelor turistice şi celor vitivinicole în

conformitate cu programele de dezvoltare a turismului; creează condiţii favorabile

pentru activitatea în teritoriu a agenţilor economici din industria turismului şi a

asociaţiilor obşteşti din domeniul turismului vitivinicol; contribuie la renovarea,

protecţia şi conservarea resurselor turistice prin reglementarea impactului antropic

şi respectarea normelor de punere în valoare a acestora; delimitează şi autorizează

teritoriile pentru odihnă şi agrement; întreprind acţiuni de amenajare turistică

teritorială.

Pe lângă Agenţia Turismului funcţionează Consiliul Consultativ pentru

Turism - organism de consultanţă în problemele promovării şi dezvoltării

turismului, inclusiv a turismului oenologic din a cărui componenţă fac parte

reprezentanţi ai agenţilor economici din industria turismului, reprezentanţi ai

întreprinderilor vitivinicole ce prestează şi servicii turistice. La nivel local,

turismul vitivinicole se dezvoltă în interacţiune cu turismul naţional şi

internaţional, încercându-se integrarea rutelor vitivinicole moldoveneşti în cele de

talie europeană, care se desfăşoară din Grecia până în Georgia [22, p. 55].

 Republica Moldova este o țară cu tradiții vinicole bogate, care au începutul

în sec. X-VII î.e.n., cu toate că majoritatea istoricilor leagă apariția viticulturii în

Moldova cu invazia Romana. Pentru a cunoaște tradițiile cu care trebuie să ne

17

mândrim, s-a creat programul „Drumul Vinului”ce ajută sa cunoaștem mai bine

Moldova - unica țară de pe harta lumii care seamănă cu un strugure de viță de vie.

În acest program sunt incluse trasee care conțin cca. vinării-23,4%, mănăstiri-

26,2%, arii protejate-15%, muzee, cetăți-28,3%, stațiuni balneare-1,4%, centre

meșteșugărești-5,6% [ANEXA II].

Programul Național în domeniul turismului“Drumul Vinului în Moldova”

are drept scop impulsionarea dezvoltării turismului vitivinicol și integrarea

acestuia în rețeaua internațională a turismului vitivinicol. Dirijarea și monitorizarea

prezentului Program este asigurată de un comitet de coordonare condus de

viceprim-ministru, ministrul agriculturii și industriei alimentare, compusă din

reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului

Transporturilor și Comunicațiilor, Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale,

Ministerului Sănătății, Departamentului Agroindustrial „Moldova-Vin”,

Departamentului Dezvoltarea Turismului, Agenției de Stat pentru Silvicultura

„Moldsilva”, Academiei de Științe a Moldovei, Institutului Național al Viei și

Vinului, Catedrei de viticultură a Universităţii Agrare de Stat din Moldova,

Catedrei de oenologie a Universității Tehnice a Moldovei [2, art.4]. La realizarea

prezentului Program își dau concursul ministerele, departamentele, alte instituții de

stat, precum și autoritățile administrației publice locale, agenții economici din

domeniile turismului și vitivinicol, organizațiile non-guvernamentale.

Delegarea unor atribuţii turistice fie altor autorităţi naţionale (MAIA pentru

gestionarea unicului program turistic “Drumul vinului”), fie secţiilor raionale de

cultură, care nu au nici personal pregătit şi nici metodologie clară de sporire a

antreprenoriatului, nu este în măsură să impulsioneze turismul vitivinicol în

teritoriu.

Prezentul Program are drept obiective de bază:

- de a promova pe plan internațional Moldova ca destinație turistică

vitivinicolă;

- de a stabili legătură între sectorul turistic și vitivinicol;

18

- de a oferi vizitatorilor produse turistice de calitate înalta;

- de a amplifica potențialul economic și valorifica potențialul uman din

mediul rural;

- de a îmbunătăți rentabilitatea întreprinderilor vinicole și agenților

economici ce practică activitatea de turism;

- de a proteja, conserva, dezvolta patrimoniul național de valoare turistică

și a-l valorifica la nivel competitiv;

- de a extinde procesul de conștientizare a importanței dezvoltării

turismului vitivinicol [2, art. 5].

Acestea fără a fi contrabalansate cu instrumente reale şi eficiente de

susţinere a antreprenoriatului turistic în special pentru turismul intern şi receptor,

care se găseşte timp de 8 ani în descreştere continuă.

Pentru atragerea turiștilor străini, prin Hotărâre de Parlament, se petrece

tradițional în a doua sâmbătă și duminică a lunii octombrie, frumoasa sărbătoare

„Ziua Naționala a Vinului”

Prin această sărbătoare, se promovează imaginea Moldovei, imaginea unui

stat vitivinicol, care are un prezent dar și o perspectivă frumoasă de viitor.

Activitățile desfășurate pe parcursul acestor două zile de sărbătoare fac mai

cunoscute produsele vinicole autohtone, facilitează procesul de includere a țării

noastre în traseele turistice internaționale ale vinului, contribuie la atragerea

investițiilor, ajuta la propagarea unui consum de băuturi de înaltă calitate,

familiarizează cu datinile, tradițiile și cultura poporului nostru. Programul include

un șir de manifestări, inclusiv prezentări de vinuri și divinuri, degustații publice și

profesioniste, concursuri, programe artistice și teatralizate, expoziții ale meșterilor

populari și mostre ale bucătăriei naționale. Se organizează excursii la faimoasele

orașe subterane Cricova și Mileștii Mici, la complexele turistice ale companiile

Chateau Vartely, Vinăria Purcari, etc. Vizitatorii și oaspeții au posibilitatea să

savureze farmecul licorilor moldovenești și să pătrundă în taina tradițiilor noastre

milenare [18, p. 31].

19

Pentru promovarea Republicii Moldova pe plan internațional se organizează

și expoziția internațională specializată anuală „Expo Vin Moldova” este unul dintre

evenimentele cele mai semnificative în agenda ramurii vinicole din Moldova

organizate de Ministerul Agriculturii. Expoziția „ExpoVin Moldova” a efectuat al

doilea în istoria sa audit internațional în domeniul expozițional. Numărul

vizitatorilor la expoziție crește cu fiecare an, menționând nivelul înalt al

specialiștilor – 87%, 29% din respondenți s-au dovedit a fi manageri de înalt nivel,

18% - tehnologi, 13% - manageri de nivel mediu, 80% din vizitatorii expoziției

sunt din Republica Moldova, 6% - din Ucraina, 5% - din Rusia, 4% - din Romania,

5% - din 25 de țări ale [ANEXA III].

Produsele vitivinicole au o faimă binemeritată și sânt apreciate în multe țări

ale lumii. O adevărată carte de vizită a țării sânt vinurile ce au obținut distincții

înalte la prestigioase concursuri internaționale. Legislația turistică emisă de

organele de stat permite organizarea și desfășurarea turismului vitivinicol la noi în

țara, sunt unele lacune în aceste legi dar să sperăm că pe viitor vor fi omise.

Cadrul legislativ favorizează dezvoltarea şi promovarea turismului

vitivinicol în R. Moldova, dovadă fiind importante acte legislative şi acorduri

încheiate între diferiţi agenţi economice ce încurajează turismul vitivinicol şi

activităţile legate cu acesta.

I.3. Importanța turismului vitivinicol pentru economia națională şi

societate în ansamblu.

Turismul vitivinicol în Moldova captează constant interesul vizitatorilor

diferitor zone, în special cele care produc vinuri, dispun de dotări necesare pentru

practicarea degustaţiilor de vinuri şi struguri sau pentru tratamente. Astfel,

antreprenorii-viticultori din diferite centre vinicole au descoperit o nouă

oportunitate de extindere a afacerii de bază prin deservirea turiştilor. Motivaţia

principală a călătoriilor în asemenea centre este formată din combinaţia reuşită a

calităţii vinului, unicitatea podgoriilor, atmosfera dionysiană de la vinării şi nu în

20

ultimul rând personalul ospitalier şi bine instruit.

Conform art.23 al Legii cu privire la organizarea și desfășurarea activității

turistice nr. 352-XVI din 24.11 2006, activitatea economică în domeniul turismului

se bazează pe utilizarea raţională a resurselor turistice, pe exploatarea eficientă a

bazei tehnico-materiale a industriei turismului, pe dezvoltarea infrastructurii

turistice şi pe crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală, ceea ce

nemijlocit se întâmplă şi în cazul turismului vitivinicol [3, art.23].

Republica Moldova este printre primele 10 ţări exportatoare de vin în lume,

cu aproximativ 3,1% în exportul mondial de vinuri şi 2,3% din podgoriile

mapamondului. Fiecare al patrulea dolar câștigat ţării se datorează vinului, ceea ce

constituie aproximativ 9% din PIB, iar în structura veniturilor bugetului consolidat

al ţării – cca. 15% [ANEXA IV]. Producţia a cca 180 întreprinderi vinicole

moldoveneşti este comercializată pe pieţele a 28 de ţări ale lumii (Federaţia Rusă,

Bielorusia, Ucraina, SUA, Canada, Germania, Marea Britanie deţin mai mult de

95% din exporturile de produse alcoolice). În Republica Moldova sectorului de

turism îi revine aproximativ 1% din PIB, pe când în alte ţări acestuia îi revine 9%

din PIB-ul mondial. Conform datelor Agenţiei Turismului din Republica Moldova,

în anul 2010 cota turismului extern a crescut cu 25,6%, iar celui intern s-a micşorat

cu 2,5% în comparaţie cu anul 2009. Însă potenţialul turistic al ţării noastre oferă

mai multe posibilităţi: avem un patrimoniu natural şi cultural istoric foarte bogat și

un aport aparte îl are și turismul vitivinicol promovând țara noastră pe piața

internațională ca țara vinicolă și oferindu-le turiștilor străini trasee turistice

vinicole în care o posibilitatea de a cunoaște țara noastră. Industria turistică are un

efect stimulator şi asupra dezvoltării sectoarelor conexe, cum ar fi transportul,

construcţiile, comunicaţiile, serviciile [24, p. 102].

Se creează impresia că automat Republica Moldova trebuie să fie printre

primele destinaţii turistice vinicole ale lumii. Totuşi, faptul că deţii o podgorie,

gestionezi un ciclu tehnologic de prelucrare a strugurilor, ai un beci în calitate de

depozit, de unde comercializezi vinul vrac pe pieţele tradiţionale, nu motivează

21

suficient turiştii să viziteze o vinărie de la noi din ţară. Trebuie de remarcat că,

piaţa de consum a vinurilor moldoveneşti nu este aceeaşi cu piaţa turismului

vitivinicol.

Oportunităţi de care beneficiază Republica Moldova în turismul vitivinicol

1. Teritoriul ţării noastre este mic, dar care e clar divizat în 4 zone

vitivinicole (Codru, Purcari, Sudică şi Nordică), unde sunt 107 mii ha de plantaţii

vitivinicole, iar în sectorul gospodăriilor casnice cca. 44 mii ha de plantaţii de viţă

de vie. Pe podgoriile din diferite zone geografice se obţin vinuri distincte, în

special din soiuri europene, nord-americane şi autohtone comercializate sub mărci

cunoscute. Mai puţin însă aceste vinuri sunt asociate cu anumite podgorii de

valoare, care pot fi percepute ca destinaţii turistice vitivinicole (şi nu doar ca nişte

teritorii pentru materii prime în industria vinului), cum ar fi alte similare

(Champagne, Bordeaux, Heres, Tokay, Masandra, Cotnari, Kolhida, Napa Valley,

ş. A. ) care vorbesc despre sine independent de ţara de provenienţă.

2. Calitatea vinurilor moldoveneşti este binecunoscută şi apreciată la diferite

concursuri ale vinificatorilor lumii. Distincţiile şi medaliile obţinute reprezintă o

mândrie practic pentru fiecare a treia întreprindere vinicolă din Moldova. Adevărat

că acest lucru poate fi relevant doar pentru cca. 39% din vinurile moldoveneşti care

sunt exportate îmbuteliat. În rest vinurile exportate vrac nu sunt purtătoare de

imagine şi nu sunt asociate cu vinării concrete din Moldova. Calitatea este un bun

motivator în turismul vitivinicol atunci când e asociată cu o podgorie concretă şi o

gospodărie apreciată [24, p. 103].

3. În Moldova există 180 de întreprinderi vitivinicole, care exportă 95% din

toată producţia vinicolă a ţării. Acestea sunt cei care operează pe pieţele străine,

promovează imaginea generală a ţării noastre ca regiune unde se produc vinuri de

calitate, lansează noi parteneriate cu agenţii economici din străinătate, angajează

cca. 25% din salariaţii industriei prelucrătoare, investesc în noi plantaţii şi

tehnologii. Dar din acestea cca. 29 pot primi şi deservi turişti, însă de facto văd

sens economic în această activitate doar câteva întreprinderi (Cricova, Mileştii

22

Mici, Cojuşna). O estimare simplă evidenţiază: dacă venitul din vânzările din

deservirea turiştilor ar atinge min. 5% din cifra de afaceri (o cotă acceptabilă), ar

ajunge la cifra de 50 – 75 mii USD pentru întreprindere. Astfel degustaţia

promovată la preţurile accesibile de 10 USD pentru o persoană, o întreprindere

trebuie să deservească 20-30 de turişti zilnic. Această cifră este mare pentru o

întreprindere industrială, care are ca activitate de bază producerea şi

comercializarea vinurilor după anumite tehnologii şi standarde. Pe când deservirea

turiştilor necesită despărţirea în timp. Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.

Moldova pentru anii 2003-2010 şi spaţiu a circuitului vizitatorilor cu majoritatea

circuitelor tehnologice, personal calificat, iar în situaţia unui deficit de resurse

financiare amenajarea unui spaţiu standardizat de degustaţii este problematică. De

aceea majoritatea managerilor întreprinderilor vinicole sunt mai puţin entuziasmaţi

de extinderea afacerii spre turismul vitivinicol. Pentru comparaţie: în Bordeaux

doar 5% din vinării practică deservirea turiştilor, iar cifra medie de vizitatori la o

vinărie este de cca. 270 persoane anual. În deservirea turiştilor activează vinăriile

consacrate şi nu oricare, aşa –ca printre altele [24, p. 104].

4. În Moldova diversitatea mărcilor de vin în ultima perioadă nu poate să nu

bucure, specialiştii moldoveni le promovează activ pe pieţele străine prin branding,

consulting în centrele de somelieri, reţele de magazine specializate, pagini web etc.

Două zone vitivinicole din patru sunt identificate ca condiţii de producere a vinului

cu Bordeaux (sudul Moldovei) şi Roussillon Languedoc (sud-estul Moldovei,

Purcari) şi această analogie este promovată activ printre vinificatori. Acestea însă

sunt tehnici de marketing eficiente pentru cumpărătorii de vinuri, şi mai puţin

pentru persoane motivate să călătorească pe trasee vitivinicole, cum sunt membrii

cluburilor vinicole, gurmanzii, vinificatori străini…, care constituie o altă piaţă. Iar

aceşti cunoscători de vinuri necesită un ghidaj profesionist (şi corect, pentru că

există o competiţie acerbă printre vinificatorii autohtoni) prin Moldova, care totuşi

deţine 15 vinoteci cu colecţii importante, “oraşe subterane”, 9 centre de producere

a vinului spumant, 10 centre de producere a divinurilor şi brandy, 6 centre de

23

producere a vinurilor aromatizate, balsamurilor şi heresului, 4 centre de tratare cu

vinuri şi struguri. Promovarea acestora pe pieţele turistice necesită “ambalarea lor

în noi produse turistice”. Acestea nu sunt toate oportunitățile dezvoltării turismului

vitivinicol în Moldova. Totuşi, ele trebuie analizate mai puţin superficial şi euforic.

Condiţiile economiei de piaţă impune rigori severe de lansare a produselor

turismului vitivinicol. Asemenea produse, care s-au lansat cu succes pe pieţele

turistice internaţionale, pot fi şi în Moldova: zone turistice vinicole (vinării, muzee,

centre de degustaţie şi asistenţă informativă, vinoteci), sate vinicole (după modelul

satelor de vacanţă), trasee vinicole (locale, naţionale, practicarea activităţilor

agricole), evenimente vitivinicole (festivaluri de vin, participarea la evenimente

locale, spectacole tematice, concursuri) etc. Unele au o prezenţă recentă şi pe piaţa

turistică a Moldovei (Festivalul vinului, trasee naţionale promovate de agenţiile de

turism etc.).

Programul naţional „Drumul vinului în Moldova” instituie un cadru

regulator privind activitatea în domeniul turismului vitivinicol şi promovează 7

trasee turistice prin toate regiunile vinicole ale ţării. Acestea pornesc din capitală şi

includ cca. 20% din vinării, 6, 8% din arii naturale protejate, 25% din mănăstiri şi

15, 9% din muzee de pe teritoriul Republicii Moldova. În prezent aceste trasee sunt

prezente în ofertele turistice în formă parţială şi separat, în funcţie de preferinţele

clienţilor agenţiilor de turism şi structurilor de cazare naţionale [ANEXA V].

O formă de manifestare a efectelor economice ale turismului vitivinicol o

reprezintă contribuția sa la asigurarea unei circulație bănești echilibrate, realizată

deopotrivă pe seama turismului intern și internațional.

În baza cercetărilor ştiinţifice efectuate cu referire la sporirea eficienţei

economice a potenţialului productiv vitivinicol în Republica Moldova

concluzionăm că ramura vitivinicolă are o importanţă deosebită pentru economia

naţională a Republicii Moldova:

24

- ¾ ocupând 6, 0 % din suprafaţa terenurilor agricole şi 15 % din totalul

cheltuielilor de producţie, ramura asigură complexul agroindustrial cu cca 30 %

din suma totală a profitului;

- ¾ funcţionarea ramurii vitivinicole asigură efecte economice (defalcări

în bugetul statului 350-380 milioane lei, în fondul social 90-100 milioane lei),

sociale (140-150 mii locuri de muncă), ecologice (protejează unele terenuri supuse

eroziunii şi alunecării);

- ¾ potenţialul financiar depăşeşte nivelul existent de cel puţin 3 ori.

Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la

dezvoltarea economiei naționale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un

studiu privind posibilitatea de promovare a imaginii turistice a fiecărui stat în parte

la atragerea turiştilor străini, prin dezvoltarea turismului vitivinicol.

În concluzie se poate afirma, că turismul vitivinicol, ca fenomen economic și

social, a cunoscut dezvoltări spectaculoase, explosive în cea de-a doua jumătate a

secolului XX. Dorința de a călători și de a cunoaște lucruri noi este cunoscută încă

din antichitate, chiar dacă la început aceste dorințe aveau ca scop principal

războiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.

25

CAPITOLUL II. APRECIEREA POTENȚIALULUI TURISTIC

VITIVINICOL A REGIUNII CENTRU ȘI VALORIFICAREA SA ÎN

INDUSTRIA TURISTICĂ

Sectorul vitivinicol prin potențialul de resurse creat de factorii agro-pedo-

climatici prin resursele umane și tradiția pe care le-a cunoscut de-a lungul timpului

reprezintă un domeniu important și complex al agriculturii ce deține multiple

posibilități pentru a se relansa rapid. Ca urmare industria de vinificație în

Republica Moldova reprezentată de întreprinderile vinicole are nevoie de

elaborarea unei politici de marketing care să stimuleze dezvoltarea rapidă, al

acestui sector, astfel încât să devină competitiv.

II.1. Analiza stării actuale a nivelului de includere a obiectivelor

vitivinicole în circuitele turistice naționale.

Podgoriile noastre constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural.

De secole, în Moldova s-au format bogate tradiţii de cultivare a viţei-de-vie şi de

producere a vinului. În prezent, în ţară funcţionează 142 fabrici de vinuri, 23 dintre

acestea dispun de condiţii şi experienţă în ceea ce priveşte primirea vizitatorilor.

Aici turiştii au posibilitatea de a lua cunoştinţă cu tehnologia producerii vinurilor,

de a urmări cum sânt îmbuteliate şi, desigur, de a gusta produsul finit. Prin

calitatea lor, multe dintre vinurile produse în ţara noastră se bucură de o bună

reputaţie pe plan internaţional [8, p. 86].

Ca ţară vitivinicolă, Republica Moldova oferă şansa alegerii unor rute

preferate, aşa încât turiştii pot vizita, după dorinţă, beciuri şi oraşe subterane,

vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei,

divinului, heresului, balsamurilor etc. Fabricile de vinuri, în ansamblu, făcând

parte din ruta turistică “Drumul vinului în Republica Moldova”, prezintă o

esenţială motivaţie de a ne vizita ţara. Ele constituie un mijloc de promovare a

celui mai bun produs turistic autohton.

26

În Moldova, industria vinului include mai multe tipuri de companii vinicole

care se specializează în producerea vinurilor liniştite, vinurilor spumante şi

alcoolului. După cum este indicat în tabelul 2, producătorii vinicoli pot fi divizaţi

în trei grupuri: producători de vin în vrac (37%), producători de vin îmbuteliat

(33%), producători de alcool (7%), şi companii de îmbuteliere (17%). Există de

asemenea un număr mic de companii exportatoare de vin (6%) care nu produc

vinuri [ANEXA VI] [43]. Aceste întreprinderi dispun de un potențial bogat ce ar

satisface cererea turistică potenţială țării care împreună cu baza tehnico – materială

şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau

patrimoniul turistic și cu ușurință le putem include în rutele turistice existente sau

cu ajutorul acestor companii sa elaborăm noi trasee turistice.

Programul Național în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova”

are drept scop impulsionarea dezvoltării turismului vitivinicol și integrarea

acestuia în rețeaua internațională a turismului vitivinicol. Acest program contribuie

eficient la atragerea unui număr cât mai mare de consumatori ai producției turistice

vitivinicole, promovând adițional și toate facilitățile turistice existente în

Moldova. 

În programul Drumul Vinului sun incluse 7 rute turistice:

o Ruta turistică vitivinicolă “ORHEIUL VECHI”,

o Ruta turistică vitivinicolă “CODRII MOLDOVEI”,

o Ruta turistică vitivinicol “LĂPUȘNA”,

o Ruta turistică vitivinicolă “STEPA BUGEACULUI”,

o Ruta turistică vitivinicolă “PURCARI”,

o Ruta turistică vitivinicolă “CHIȘINĂU-BĂLȚI”,

o Ruta turistică vitivinicolă “DUNĂREA DE JOS„[2].

Prin intermediul acestor rute turistice putem face cunoștință doar cu o parte

din companiile vitivinicole aflate pe teritoriu țării noastre. Conform analize

efectuate asupra rutelor turistice, pot spune că sunt întreprinderi vinicole ca “S.A.

Românești”, “Vinăria Nobilă”, “Et Cetera”, “Vinăria Ţiganca SRL„, “Basavin&

27

Co SA„, unde se utilizează tradițiile de prelucrare și producere a vinului și ferm

pot fi incluse în aceste trase turistice. Întreprinderile care au obţinut mărcile

comerciale de a exporta vinuri peste hotare sunt: „Doina Vin” SRL, „Suvorov-vin”

SRL, „Produse Cerealiere” SA, „Esmalda” SRL, „DK-Intertrade” SRL, „Aroma”

SA, ÎM „Vinăria Bostovan” SRL, „Orhei-Vin” SA şi „Standard moldovenesc”

SRL, ”Lion-Gri”“Acorex Wine Holding” . Aceste întreprinderi merită de a fi

incluse în traseele turistice elaborate pe teritoriu țării noastre. În prezent, în

Republica Moldova sunt 123 de companii vinicole care se bucură de un succes

mare peste hotarele țării, exportând vin de calitate și care merită să fie cunoscut și

de populația țării noastre. În programul “Drumul Vinului în Moldova” sunt 7 rute

turistice, cum am menționat mai sus, unde sunt incluse doar 36 de companii

vinicole. Dezvoltarea eficientă a turismului vitivinicol în aceste întreprinderi

vinicole este posibilă, însă nu toate posedă o infrastructură turistică cum ar

fi: hoteluri, moteluri. Încă o cauză pentru care nu sunt incluse în rutele turistice

este starea drumurilor. O mare parte a reţelei rutiere se află într-o stare neadecvată,

inclusiv drumurile ce servesc drept puncte de acces spre atracţiile turistice:

- indicatoarele rutiere nu sunt întreţinute corespunzător şi nu sunt plasate pe

întreaga reţea de drumuri;

- lipsesc indicatoarele rutiere destinate turiştilor, care indică atât ruta, cât şi

atracţiile turistice.

Însă pentru a corela tot potenţialul turistic la standarde internaţionale este

necesar în primul rând de participarea organelor locale ale puterii executive

şi agenţilor economici la elaborarea programelor de reconstruire, modernizare şi 

construcţie a obiectelor principale de infrastructură turistică, iar în al doilea rând, a

acorda o atenţie deosebită dezvoltării selective şi de control a infrastructurii

turistice, obiectelor cererii şi a întregului potenţial turistic pentru a evita orice

acţiune negativă asupra mediului înconjurător. 

Referindu-mă la diversificarea traseelor turistice vitivinicole din republică

după părerea mea este necesar:

28

împărţirea zonală a republicii după traseele turistice tradiţionale;

stabilirea unor rute turistice noi care ar completa rutele existente;

includerea obiectivelor turistice nevalorificate din republică, ca

întreprinderile enumerate mai sus, care prezintă interes naţional în

circuitul turistic;

organizarea unor activităţi turistice care ar contura originalitatea

poporului moldovenesc;

organizarea diferitor sărbători naţionale de interes turistic care ar motiva

turismul receptor în țară.

Analizând agențiile de turism din Republica Moldova, pe un eșantion de 25

de agenții, am ajuns la concluzia, că funcționând pe piața moldovenească nu toate

agențiile oferă turiștilor excursii pe teritoriu republicii. Din 25 de agenții analizate,

doar 11 agenții prestează servicii privind excursii pe teritoriu țării, dintre care doar

8 agenții au incluse și rute turistice vitivinicole. Numai 2 agenții turistice din cele

analizate, Corina Tur și Amadeus Travel, prestează exclusiv excursii pe rute

turistice vinicole [ANEXA VII].

Republica Moldova la momentul actual dispune de cca. 36 companii

vitivinicole incluse în traseele turistice, și pentru ca aceste companii să fie incluse

în circuitul turistic național au fost înaintate următoarele cerințe:

- existenţa unor plantaţii de viţă de vie cu un nivel de gospodărire;

- conţin soiuri reprezentative de struguri, în special de masă;

- deţinerea unor instalaţii frigorifice ce va permite degustarea strugurilor

pe o perioadă îndelungată, minimum până în luna ianuarie;

- existenţa unui turn de observare;

- oferirea unui ghidaj corespunzător.

Plasamentul în apropierea unei localităţi rurale reprezentative sau a unei

întreprinderi de prelucrare a strugurilor adecvate va fi considerat un avantaj).

Astfel pentru a fi incluse în traseele turistice companiile vinicole trebuie să

îndeplinească niște cerințe care o să le permită să fie cunoscute atât pe teritoriu

29

țării cât și peste hotare pentru calitatea divină a vinurilor și frumusețea ce le

înconjoară.

Moldova are multe din elementele de bază necesare pentru construcţia

unui sector vinicol de succes, însă vinurile moldoveneşti încă nu sunt bine

cunoscute în întreaga lume. Acest fapt oferă portiţă deschisă pentru a promova

descoperirea vinului moldovenesc; oportunităţile de a descoperi noi regiuni

vinicole din lume sunt de un interes mare pentru mulţi consumatori de vin, atunci

când gustul acestor vinuri este aprobat de către cei din urmă.

Moldova trebuie să stimuleze dezvoltarea companiilor vinicole mai mici.

Companiile mici din întreaga lume sunt în avangarda industriei vinului, aducând

inovaţii şi capacitatea de a reacţiona rapid la schimbările pieţei.

Pentru că noi, fiind cetăţeni ai Moldovei, în mare parte ne cunoaştem

foarte puţin ţara natală. Aceste trasee ne ajută să cunoaștem țara noastră mai bine,

călătorind prin Moldova nu te poţi plictisi pur şi simplu, iată concluzia esenţială pe

care o face oricine, care a călătorit cât de puţin sau a mers măcar un pic mai

departe de şoselele centrale.

II.2. Evaluarea potențialului turistic vitivinicol a regiunii Centru a

Republicii Moldova.

Oenoturismul sau turismul vitivinicol reprezintă o activitate cu caracter

recreativ practicată în regiuni viticole, putând fi un ansamblu de beneficii pentru

cei care îl practică. Aceste beneficii constau în vizitarea cramelor, degustări de

vinuri, cazare în locurile special amenajate în interiorul podgoriilor, activități

specific alimentației publice [14, p.201].

Oenoturismul poate fi considerat:

arta de a trai cu satisfacție și plăcere;

un stil de viață plin de privilegii;

o integrare în peisajul mirific a plantațiilor de viță de vie;

30

o abordare integrată care implică cele două sectoare: viticultura și

turismul.

Ca ţară vitivinicolă, Republica Moldova oferă şansa alegerii unor rute

preferate, aşa încât turiştii pot vizita, după dorinţă, beciuri şi oraşe subterane,

vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei,

divinului, heresului, balsamurilor etc. Fabricile de vinuri, în ansamblu, făcând

parte din ruta turistică “Drumul vinului în Republica Moldova”, prezintă o

esenţială motivaţie de a ne vizita ţara. Ele constituie un mijloc de promovare a

celui mai bun produs turistic autohton.

Publicul larg cunoaşte puţine lucruri despre deosebirile caracteristice pentru

diferite zone ale vinificaţiei moldoveneşti. În acelaşi timp, specialiştii disting pe

teritoriul Moldovei nu mai puţin de patru arealuri: zona Codrilor (Centrală), Sud-

estică, Sudică şi Nordică.

În urma studiilor efectuate au fost conturate de asemenea microzonele de

cultivare a strugurilor şi producere a materiei prime pentru vinurile de elită albe şi

roșii, celor aromatizate şi distilate etc. În prezent Legea Republicii Moldova „Cu

privire la Viţa-de-vie şi Vin”, adoptată de Parlamentul ţării la 2 iunie 1994 (№

132-XIII), determină zonele, centrele şi raioanele vinicole în calitate de arealuri

pentru cultivarea strugurilor de soiuri tehnice şi producerea de vinuri [5].

Țara noastră se bucură de multe întreprinderi vinicole moldoveneşti ce

dispun de un potenţial de producţie, care le permite să lanseze pe piaţă vinuri

excelente. Iată câteva repere geografice: Mândreşti şi Ineşti, Peresecina, Orhei din

raionul Orhei, Băcioi, Mileştii Mici şi Durleşti din raionul Chişinău, Ciumai şi

Albota din raionul Taraclia, Raşcov şi Camenca, Tigheci şi Leova, Cărpineni,

Minjir, Stolniceni şi Lăpuşna, Vărzăreşti, Iurceni, Nisporeni, Grozeşti (Ungheni),

Trifeşti şi Ciobalaccia (Cahul), Talmaz, Tudora, Carahasani şi Sălcuţa (Tighina),

Basarabeasca şi Cimişlia.

Zona Centrală este situată între dealuri împădurite, care odinioară erau locul

de adăpost al haiducilor. Configuraţia favorabilă a reliefului protejează plantaţiile

31

de îngheţuri pe timp de iarnă şi de arşiţele verii – aceste efecte nelipsite ale climei

continentale. Ansamblul de condiţii favorizează cultivarea strugurilor de soiuri

albe, din care se produc vinuri delicate, răcoritoare. În ultima perioadă de timp de

rând cu vinurile de soi au devenit tot mai cunoscute vinurile de cupaj, care îmbină

în gustul lor senzaţia de prospeţime şi dulceaţă, având totodată o distinctă aromă

florală.

Zona centrală în Moldova este cea mai puternic dezvoltată sub aspect

economic. Aici se află masivul principal al plantaţiilor de viţă-de-vie (circa 60%)

şi majoritatea întreprinderilor specializate atât în vinificaţia primară, cât şi în

producerea şi îmbutelierea tuturor varietăţilor de vin [5, p. 34].

În zona Codrilor sunt dislocate şi renumitele hrube de la Cricova, Mileşti,

Cojușna şi Brăneşti, care dispun de condiţii ideale pentru păstrarea şi maturarea

producţiei (+ 12–14 grade Celsius şi 80% umiditate) şi capacitatea de a depozita

milioane de decalitri de vinuri şi coniacuri. Acestea îşi aşteaptă ora întâlnirii cu

consumatorul adânc sub pământ în galeriile carierelor. Cea mai bogată colecţie

de vinuri se găseşte în subteranele de la Cricova. În componenţa ei îşi află loc şi

exemplare din vinoteca lui Hermann Ghoering, transmise în Moldova după cel de-

al doilea război mondial. Podoaba acestei colecţii este unica sticlă rămasă în lume

de ”Vin pascal”, produs în anul 1902 de firma” Mogit David”.

Diversitatea teritorială (microraională) permite producerea în zona Codrilor

a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenienţei. Anume aici rodesc

plantaţiile renumitei gospodării Romanești, fosta moşie a dinastiei imperiale ruseşti

a Romanovilor. În microzona Hânceşti de peste un secol se produc, din soiurile de

struguri Cabernet-Sauvignon şi Merlot, vinuri roşii, a căror varietăţi de top nu

cedează renumitului Chateau bordolez. Producţia vinificatorilor locali în repetate

rânduri şi-a adjudecat distincţiile supreme la prestigioase concursuri internaţionale.

Regiunea Centru prezintă un înalt potenţial turistic, asigurat de existenţa

unor resurse naturale specifice: fondul forestier, resursele acvatice, rezervaţiile

peisagistice şi numeroase monumente cu destinaţie turistică. Prin această zonă îşi

32

are traseul principal „Drumul vinului” care include cele mai importante puncte de

vinificaţie (Mileştii Mici, Ialoveni, Cojuşna, Brăneşti, Peresecina, Orhei). De

asemenea, pentru turişti prezintă interes şi vinotecile Ialoveni, Mileştii Mici,

Peresecina, Hânceşti. Complexul muzeal „Orheiul Vechi”, Muzeul Meşteşugurilor

Populare din s. Ivancea, Baştina lui A. Donici şi satele Saharna, Japca, Țipova sunt

punctele cu cel mai înalt grad de atracţie a turiştilor autohtoni şi străini. Tot în

regiune de dezvoltare centru sunt amplasate cele mai mari mănăstiri ale Republicii

Moldovei (Căpriana, Hâncu, Dobruşa, Hârjauca, Racovăţ, Curchi etc.) [ANEXA

VIII ], [6].

Toate aceste destinaţii turistice necesită dezvoltare şi promovare pentru a

deveni cunoscute mai ales turiştilor de peste hotare. Regiunea de dezvoltare Centru

întâmpină dificultăţi în dezvoltarea infrastructurii turistice. Aici nu există hoteluri

sau pensiuni agroturistice, accesul spre unele destinaţii turistice este într-o stare

deplorabilă, fapt care determină ca vizitele turiştilor să fie de scurtă durată (între 2

şi 8 ore), pentru a reuşi să se întoarcă în timp util în mun. Chişinău sau în oraşele

din apropiere (Rezina, Orhei). Principalii turişti ai zonei de Centru sunt din

regiune, dar şi din ţară şi din străinătate. Majoritatea persoanelor care ajung aici

sunt din Chişinău (diverse delegaţii, consultanţi, experţi străini etc.) sunt potenţiali

turişti ai Regiune de dezvoltare Centru deoarece cele mai apropiate destinaţii

turistice se află în această regiune. Un neajuns elementar în acest domeniu îl

constituie faptul că până în prezent nu sunt asigurate încă multe servicii.

Din păcate, nu există o abordare la nivel regional sau naţional, în vederea

promovării regiunii; nu sunt concentrate eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor

de trai în localităţile cu destinaţie turistică care ar implica asigurarea diverselor

servicii. Acest fapt constituie o premisă de consolidare a cooperării interraionale şi

interregionale [28].

Regiunea Centru dispune de o reţea impresionantă de drumuri, însă calitatea

acestora este nesatisfăcătoare; 85% din infrastructura drumurilor necesită reparaţii.

33

Ponderea infrastructurii utilităţilor publice în regiunea de centru este situată sub

media pe ţară, iar nivelul de deservire a serviciilor necesită îmbunătăţire şi

modernizare.

Deci, se poate de concluzionat, din datele de mai sus, că regiunea de Centru

are un potențial turistic vitivinicol relativ crescut dar care necesită reparații,

îngrijiri și restaurări. În linii mari am putea spune că este nevoie de un program

bine pus la punct care ar valorifica acest potențial și ar avea grijă de fiece obiectiv

în parte cu surse de la stat și atrase de la antreprenori și diferite organizații.

II.3. Rolul agențiilor de turism privind organizarea şi desfășurarea

turismului vitivinicol în R. Moldova.

Agenţiile de turism din ţară asigură cca. 18% din clienţii străini pentru

degustaţii la vinăriile din Moldova. În ultimii 3 ani acestea au asigurat o creştere a

degustaţiilor cu 14%, astfel analiza diagnostic a sectorului turistic din R. Moldova

pentru anii 2003-2010 după o descreştere din 2009 ca rezultat al crizei mondiale,

consumul degustaţiilor s-a restabilit şi a crescut.

Motivaţia călătoriilor străinilor în Moldova este diversă, dar dezechilibrată.

Criteriul motivației generează două segmente majore de clientelă turistică:

agrement (considerată uneori ca o adevărată expresie a turismului) în care sunt

incluse și excursiile la întreprinderile vitivinicole, și de afaceri.

Agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:

a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la tur-operatori în care

sunt incluse rutele cu tematică vitivinicolă;

b) comercializarea serviciilor proprii care conțin inclusiv și atracții turistice

vitivinicole, precum şi a serviciilor contractate de la alte agenţii de turism licenţiate

ce dispun de astfel de pachete turistice;

c) vânzarea serviciilor proprii altor agenţii de turism care au ca scop

promovarea Republicii Moldova pe plan național și internațional ca țară

vitivinicolă.

34

Agențiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naționale, 7

dintre care sunt parte a programului „Drumului vinului” , iar guvernul a instituit

printr-o hotărâre un sistem național de zone de agrement și de odihnă aferente

bazinelor acvatice. Majoritatea agenților de turism naționale au interes constant

pentru călătorii scurte pe trasee excursioniste în capitală precum și pe teritoriul țării

în raza de până la 200 km.

După scopul vizitelor călătoriile pentru odihnă, recreere, vacanțe în care sunt

incluse rutele turistice vitivinicole și afaceri și scopuri profesionale dețin ponderea

principală a sosirilor turiștilor străini în țară.

Conform datelor biroului de statistică, în anul 2010 s-au înregistrat 8956 de

turiști străini în comparație cu anii 2009-6314, 2011-8051 [ANEXA IX]. Prin

intermediu agențiilor de turism în ultimii 3 ani, ponderi mai însemnate în numărul

total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica Moldova le-au revenit

cetăţenilor din România (16,5%), Federaţia Rusă (11,3%), Ucraina (9,0%), Statele

Unite ale Americii (8,4%), Suedia (7,8%), Turcia (6,5%), Italia (5,7%), Bulgaria

(4,3%), Franţa (2,7%), Germania (2,2%), Israel (2,0%) şi Polonia (2,0%), alte țări

(18,4%) [ANEXA X]. Majoritatea cetățenilor acestor țări au vizitat țara cu scopul

de recreere, utilizându-se de serviciile prestate de agențiile de turism care conțin

inclusiv și obiective turistice vitivinicole. Analizând aceste date se observă că în

mare parte, țara noastră este vizitată de țările vecine și cu care Republica Moldova

deține relații economice și financiare. Relațiile turistice cu țări care au devenit

furnizoare tradiționale de turiști spre țara noastră se pot menține, în condiții

reciproc avantajoase, prin oferirea unor servicii de calitate superioară și prin

desfășurarea unei politici promoționale ofensive. Odată cu atragerea unui număr

sporit de turiști se impune sporirea numărului turiștilor cu venituri ridicate care

pot contribui substanțial la majorarea volumului de încasări valutare și realizarea

unei activității turistice eficiente.[30]

Pentru ca turismul vitivinicol în Republica Moldova să prospere,

întreprinderile turistice din sectorul public și cel privat trebuie să opereze cu un

35

minimum de cerințe administrative. Reglementarea activității întreprinderilor din

industria turistică este necesară pentru a asigura:

- calitatea serviciilor și facilităților conform standardelor internaționale;

- protecția și securitatea turiștilor;

- angajarea unui personal calificat.

În concluzie se poate afirma extinderea și dezvoltarea echilibrată a

activităților de turism pe tot teritoriul republicii, ceea ce va genera locuri noi de

munca și beneficii socio-economice pentru comunitățile locale. Aceasta va necesita

măsuri de coordonare la nivel local. Autoritățile locale trebuie să ia în considerare

potențialul turistic vitivinicol din regiunile lor și, în colaborare cu Agenţia

turismului şi organizaţiile nonguvernamentale de specialitate, să determine

direcțiile de dezvoltare a turismului, inclusiv și a turismul vitivinicol, la nivel

teritorial și să creeze servicii teritoriale de specialitate. Imaginea Republicii

Moldova ca țară turistică receptoare poate fi reprezentată de turismul vitivinicol,

pentru că dispune un potențial turistic destul de înalt.[29]

36

CAPITOLUL III. ANALIZA ASPECTELOR PRIVIND DEZVOLTAREA

SERVICIILOR OFERITE DE COMPLEXUL VITIVINICOL „CHATEAU

VARTELY” ÎN SCOPUL ATRAGERII CLIENTELEI STRĂINE

Turismul vitivinicol scurtează distanţele dintre iubitorii de vin şi

producători, iar turiştii care pot vedea la faţa locului procesul de obţinere a vinului

şi efortul care însoţeşte acest proces vor fi primii promotori ai consumului de vin

bun, autentic. Totodată, cramele şi podgoriile moldovenești pot constitui o

destinaţie aparte, consolidând oferta turistică autohtonă. Pentru promovarea

vinurilor obţinute de producătorii moldoveni, cu denumire de origine nu ca simplă

indicare a provenienţei, ci asociată originalităţii şi specificităţii produsului.

III.1. Caracteristica potenţialului turistic şi a sectorului de primire a

complexului vitivinicol „Chateau Vartely”.

În lexicul vinificatorilor moderni, “Chateau Vartely” este un teritoriu pe care

un singur proprietar înfăptuieşte întregul ciclu de producere a vinului: de la

cultivarea strugurilor pană la îmbuteliere. Compania „Chateau Vartely” oferă

posibilitatea de a mai vedea, pe lângă asta, şi un complex turistic foarte frumos.

Turiştii rămân plăcut surprinşi de adevăratul “chateau”, din zona Orheiului, cu

tradiţii de cultivare a viţei-de-vie şi de producere a “băuturii zeilor” şi totodată ca

fiind un complex modern, la nivelul standardelor europene.[31]

Angajaţii companiei sunt foarte ospitalieri, şi pun la dispoziţia vizitatorilor şi

călătorilor întreaga gospodărie vinicolă, sălile de degustare (una cu colecţia

Chateau Vartely, iar a doua „World Collection”, fiind cea mai vastă colecţie de

vinuri din renumitele zone vinicole ale lumii), casele de tip hotelier, sălile de

restaurant, beciurile unde se păstrează vinurile şi chiar încăperile dotate cu utilaje

performante de fabricare a vinului.

Restaurantul complexului, specializat în bucătărie tradiţională îmbinată cu

cea franceză, surprinde prin ambianţa plăcută şi atmosfera caldă ce domneşte în

37

sălile acestuia, potrivite atât pentru întruniri în familie, cine romantice, cât şi

pentru întâlniri de afaceri şi banchete.

Începând cu anul 2008, s-a creat şi o agenţie turistică „Chateau Vartely”,

principalul scop al căreia este promovarea turismului în Republica Moldova şi

facilitarea explorării calitative a acestor meleaguri pitoreşti [ANEXA XI]. Într-

adevăr, este de apreciat ceea ce încearcă să realizeze compania în acest domeniu,

pentru ca să se exploreze locuri şi destinaţii inedite din R. Moldova.

Celor care vin să viziteze acest complex şi sunt interesaţi de producerea

vinului şi cultivarea viţei de vie, li se oferă neapărat răspuns la toate întrebările.

Arta de a face vin din boabe, locurilor acestor meleaguri o posedă din

vremuri străvechi. Popoarele tracice au cultivat dintotdeauna viţa de vie, furnizând

şi altor popoare secretul preparării vinului

Chateau Vartely este o vinărie de talie mijlocie fondată în 2004 şi situată

în anticul oraş Orhei din centrul Moldovei. Vinăria se specializează

pe producţia vinurilor din segmentul «Premium» din strugurii culeşi pe 250 de

hectare de podgorii proprii situate în regiunea centrală şi sudică a ţării. Compania

produce anual aproximativ 2,5 milioane de sticle cu vin de marca Cabernet

Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon blanc, Traminer, Muscat

Ottonel, Pinot Gri şi Riesling, astfel, cam 65% constituind vinurile

roşii şi respectiv 35% - vinurile albe. Recent, compania a lansat vinul Feteasca

Albă produs din soiul autohton cu acelaşi nume şi şi-a lărgit asortimentul de vinuri

prin introducerea vinurilor din struguri îngheţaţi din soiurile Riesling, Traminer,

Muscat Ottonel şi a vinului Pinot Noir Rose. Vinăria a primit certificare la aceste

vinuri de calitate [ANEXA XII],[32]

Compania „Chateau Vartely” SRL este un producător de vinuri de înaltă

calitate din cele mai bune specii europene de strugurii, cultivate în zona Centru şi

Sud ale ţării. Termenul “vartely” conform datelor enciclopedice ( “Enciclopedia

Sovietică Moldovenească, 1975, volumul 5” ), este denumirea unuia din cele mai

38

vechi oraşe din Moldova, rădăcina cuvântului a fost adusă în Moldova de către

valahii veniți din Carpaţii de Vest. [28]

În decursul ultimilor ani, vinurile produse de Chateau Vartely, şi-au găsit un

număr considerabil de amatori în toate colţurile lumii. Fapt dovedit de volumul

exporturilor făcute în ţări ca: SUA, Franţa, Cehia, Romania, Germania, Belgia,

China, Slovacia, Ucraina, Olanda, Norvegia, Polonia, Kazahstan şi Kîrgîzstan.

Compania „Chateau Vartely” are trei direcţii strategice de dezvoltare:

calitatea superioară, atitudinea deosebită faţă de clienţi şi parteneri, păstrarea şi

dezvoltarea tradiţiilor. Compania ÎM “Chateau Vartely” a venit pe piaţă propunând

tot ce este mai bun, punând accent, în primul rând, pe calitatea produsului natural.

Spaţiul de cazare a complexului vitivinicol este format din 4 case, fiecare din

ele reprezentând stilul şi confortul caselor din regiunea nord, centru şi sud a

republicii, fiind amenajate corespunzător şi în linii generale respectând stilul

arhitectural regional [ANEXA XIII].Ele sunt echipate cu toate atributele necesare

unui voiajor modern: mobilă confortabilă, climatizor, TV, accesorii de igienă

personală etc. Cei cazaţi se pot relaxa în sauna confortabilă, juca biliard sau

navigaţi pe internet. Pentru amatorii de singurătate, casele sunt protejate cu

frumoase ziduri din piatră, au o curte interioară cu flori şi terasă, ceea ce permite

savurarea peisajelor minunate ale stilului rural din proximitate [ANEXA XIV].

Cele 3 spaţii de cazare cuprind 8 camere luxoase (single, double şi twin) şi 4

VIP apartamente. Preţul camerelor variază de la 70 euro pentru camera SGL până

la 150 euro pentru apartamentul VIP. Persoanele care organizează seminare sau

alte întruniri trebuie să scoată din portofel 1600 lei pentru o zi.

Complexul Chateau Vartely deţine un restaurant cu două nivele, cu

capacitatea de 260 persoane fiecare, o sală de conferinţă, trei săli pentru degustare

şi desigur zone de odihnă pe teritoriul complexului.

Chateau Vartely propune trei pachete de degustare: High Quality, Selected

Wines sau World Collection şi pachete turistice cu cazare şi mic dejun inclus.

39

Fiecare locuitor al satelor rurale are sală de degustare, care e gârliciul

beciului, unde acesta îşi păstrează vinul [ANEXA XV]. La fel şi Chateau Vartely

este renumit cu săli de degustare, amenajate cu bun gust şi pricepere [ANEXA

XVI].

La Chateau Vartely se poate gusta vin foarte vechi, vin alb, roşu cu bucate

oferite de bucătăria tradiţională a complexului. Alte servicii adiţionale sunt: sauna,

biliard, table, darts, teren de joacă pentru copii, magazinul salon unde oricine poate

să procure suvenire naţionale şi vinuri de marca Chateau Vartely.

Turiştii reprezintă o categorie aparte – oameni, care au venit să se recreeze,

să guste din bucatele tradiţionale [ANEXA XVII], lăsînd în urmă grijile şi

constrîngerile cotidiene, vor să se simtă bine într-un alt mediu. Aici gazda trebuie

să facă totul, ca turiştii să se simtă bine, astfel că lor să le fie dor şi drag să mai

revină. În cazul cînd în complex se odihnesc mai mulţi turişti în acelaşi timp

trebuie de acordat o atenţie deosebită la toţi, săi primim pe toţi cu aceeaşi

ospitalitate. Important este să diversificaţi cît mai mult oferta şi săi îmbunătăţiţi

permanent calitatea. Clienţii care vin mai mulţi ani la rînd se consideră clienţii

fideli ai complexului dat de aceea stăpînul complexului trebuie să se comporte

foarte amabil cu oaspetele care de fiecare dată cînd are nevoie de a se odihni în

complexul dat. Aici se pregăteşte din timp cu ceva nou pentru client cu ceea cei

face plăcere, încercând totodată să-i facă surprize noi cum ar fi: dacă oaspetelui i-a

plăcut un anumit tip de vin, păstraţi din recolta acelui an şi pentru viitor, oferind şi

din producţia altor ani, pentru ai spori interesul, dacă ia plăcut un anumit fel de

mâncare, este pregătit chiar în prima zi cînd a sosit la complex, dacă scopul

principal este odihna întradevăr l-i se crează nişte condiţii de linişte, evitând

eventual, cazarea unor familii cu copii în aceeaşi perioadă, aici îi este rezervată

odaia preferată, sunt respectate orele de masă şi nu în ultimul rînd îi satisfacem

dorinţele şi plăcerile . Oaspeţii noi sunt cei, care vin pentru prima dată să se

odihnească la Chateau Vartely şi este bine ca prin serviciile oferite, să-i

transformăm prin clienţi fideli. Nu este un lucru uşor, trebuie să fii un bun

40

psiholog, să le ghicim gândurile surprinzându-i plăcut. La fel se încearcă şi cu alte

oferte. Mai multe servicii prestate înseamnă mai multe motive de satisfacţie şi, deci

relaţii mai apropiate, care se pot transforma în atracţii faţă de un loc şi oamenii lui.

Tipurile de servicii sunt prestate în dependenţă de turist (din republică,

străin, bătrân, femeie, bărbat etc. ), variază şi oferta: servicii casnice spălat, călcat,

cusut, organizarea unor mese deosebite, prepararea bucatelor preferate.

- Servicii de agrement,

- Servicii de supraveghere a copiilor,

- Sportive, închirierea de echipament, însoţire pentru activităţi de

vînătoare, pescuit, asigurarea accesului la terenul de sport, fodbal, baschet, tenis.

Serviciile se efectuează cît mai natural, cu atitudine deschisă, zîmbitoare

toate acestea uşurează depăşirea unor probleme, mulţumirea fiind a ambelor părţi.

La amenajarea odăii înainte de a veni turistul trebuie de încercat de prevăzut

ce îşi doreste fiecare turist: curăţenie, confort, linişte, etc. Oaspetelui i se oferă

servicii de cazare de o calitate superioară, masă şi celelalte. Complexul include un

număr de camere de dormit din cele mai bune, gazda locuieşte în apropriere la fel

pe teritoriul complexului. Aici turistului i se oferă toate comodităţile, simţindu-se

chiar mai bine ca acasă. La amenajarea camerelor de dormit intrarea este direct în

camera nicidecum nu este prin alte camere ca oaspetele sa nu fie deranjat.

Încăperile sunt foarte încăpătoare, cu ferestre care asigura lumina necesară,

ferestrele sunt cu privirea spatiilor verzi, ferestrele sunt echipate cu sisteme de

protejare contra razelor solare directe, mai ales în timpul verii, gemurile sunt

regulat spalate şi curate. Pereții sunt bine amenajați pe ei sunt aplicate tablouri,

podeaua este amenajată în stil european, şi linga fiecare pat este cîte un covor, el

este spălat dupa fiecare turist şi schimbat, în scopul asigurării unor cerinte sanitare.

Mobilierul conține un dulap unde sunt puse hainele turiștilor, cuier, masă şi

scaune, dormitorul sau pat pentru fiecare turist. În dormitoarele pentru familii este

un pat dublu cu lațimea de 1, 40 m, paturile sunt construite la comandă, ele sunt

din lemn. Pe noptieră lingă fiecare pat stă o veioza, pe masă sunt pahare.[33]

41

Cearșaful este mereu curat, este schimbat cu regularitate. Cearșafurile sunt de

culoare albă, în funcție de anotimp se va recomanda turistului plapumă sau pătură.

Aici la Chateau Vartely orice ambianță şi compoziție este plăcută, caldă, familială.

Cu vinul moldovean ne-am mîndrit pe vremuri, cu el ne mîndrim astăzi,

indiscutabil va fi şi în viitor, alături de limba şi cintecul nostru, mîndria noastră

națională.

III.2. Analiza serviciilor de alimentaţie ale complexul vitivinicol şi a

rolului lor în atragerea turiştilor străini şi autohtoni.

Turiștii reprezintă o categorie aparte – oameni care au venit să se recreeze,

lăsând în urma grijile şi constrângerile cotidiene, vor sa se simtă mai bine într-un

alt mediu.

Odată identificate nevoile clienţilor, acestea trebuie satisfăcute prin

prestarea unor servicii corespunzătoare. Adaptarea serviciilor la cerinţele clienţilor

şi prestarea acestora la un nivel de calitate ridicat, vor aduce la creşterea

prestigiului a spaţiului rural. Pentru ca un consumator să se simtă bine într-o

unitate de alimentaţie rurală un rol important îl are ambientul. [25. p. 6 ]

Buna dispoziţie a oamenilor depinde nu numai de nivelul deservirii, ci şi

de starea igienico-sanitară a tuturor spaţiilor unităţii de cazare şi alimentare

disponibile turiştilor. Într-o unitate comercială, oaspeţii aşteaptă curaţenie

impecabilă, ceea ce înseamnă aer proaspăt, mobilier şi încăperi curate. Murdăria

şi dezordinea sunt obositoare şi supărătoare, influenţînd negativ starea de spirit a

clienţilor. [ANEXA XVIII]

Pentru asigurarea curăţeniei ireproşabile în bucătărie şi în salonul de servire

a mesei este necesară efectuarea zilnică a curăţeniei generale ce constă în

următoarele operaţiuni şi lucrări:strîngerea prafului de pe pardoseli, mobilier,

lambriuri etc. cu ajutorul aspiratorului sau periilor; spălarea şi curăţarea

pardoselilor, pereţilor lavabili, geamurilor, mobilierului şi restului de inventar;

aerisirea tuturor încăperilor în timpul şi după efectuarea curăţeniei.

42

Bucătăria propriu zisă este prevăzută cu toate cele necesare, echipamente,

frigider, vesela pentru servit etc. Vesela pentru servirea turiștilor va fi în cantitatea

necesara, tacîmurile sunt din inox . Pentru pregătirea bucatelor este prevazută o

cameră specială unde se prepară toate bucatele tradiționale moldovenești . Pereții

bucătăriei cel puțin deasupra aragazului şi spălătorului trebuie să fie placați cu

faianță de preferat culoarea deschisă. Pentru vară este schimbat un pic dizainul din

încaperea bucătăriei în culori mai vii, afară este grătar pentru pregătirea nemijlocit

a frigăruilor, micilor sau a puiului de către turiști.

La Chateau Vartely primirea clienţilor se face de regulă de către şeful de

sală sau, în lipsa acestuia, de către ospătar. Clienţii vor fi întimpinaţi cu formule

de politeţe şi vor fi conduşi la masă, mergîndu-se înaintea lor. La masă clienții vor

fi întîmpinaţi de chelnerul care răspunde de masa respectivă, acesta salutîndu-i şi

ajutîndu-i să se aşeze la masă.

Servirea clienţilor. Există mai multe tipuri de efectuare a servirii.Serviciul

direct (englez) – ospătarul prezintă la masă platoul pe care se află preparatul

comandat. Toate operaţiile se efectuiază de personalul de serviciu.

Aranjarea mesei prin amenajarea veselei şi tacîmurilor necesar se va face

astfel încît să se asigure o simetrie riguroasă, farfuriile se așează pe mese pe locul

prevăzut pentru fiecare tip, prin prinderea cu degetele mare, arătător şi mijlociu de

la mîna dreaptă, avind grijă să nu se întoarcă degetul mare în interiorul farfuriei,

ordinea aranjării farfuriilor se începe cu farfuria suport, continuă cu cea pentru

pîine, suport pentru ceai etc. aranjarea tacîmurilor pe mese respectă ordinea inversă

a servirii meniului, la început lîngă suport se pune tacîmul adecvat servirii

preparatului de bază, urmează apoi tacîmul pentru pește, şi la urmă se așează

tacîmul pentru gustare. Tacîmurile se aranjează tangent cu marginea suportului fără

a fi introduse sub aceasta, distanța mînerilor sau cozilor tacîmurilor față de

marginea mesei se apreciază la 1, 5-2 cm. [ANEXA XIX] ,[34]

În domeniul serviciilor reuşita afacere depinde de cît de satisfăcuţi au

rămas clienţii. Cu atît mai mult în sfera turismului, unde caracterul serviciului de

43

oferire a oaspeţilor de la persoană la persoană ne impune să folosim mai multe

tehnici specifice şi să depunem mai mule eforturi, pentru ca oaspetele să rămînă

mulţumit şi să le fie drag ca să mai revină. Vorbind despre prestarea serviciilor în

pensiune rurală, nu trebuie să uităm regula de aur – comportamentul care

deservesc clienţii este parte a produsului oferit spre vînzare.

Iată cîteva idei ce ţin de comportamentul gazdelor:

Prestatorii de servicii trebuie să fie politicoşi, să dea dovadă de buna

cuviinţă, de maniere alese, de punctualitate, promptitudine şi solicitudine.

Prestatorii de servicii trebuie să aibă un aspect curat, plăcut, îngrijit, iar

mînile şi faţa să le fie întodeauna curate:

Vestimentaţia trebuie să corespundă următoarelor cerinţe de ordin general:

Sa fie croită pe corp;

Sa fie completă şi asortată, fară defecte;

Să fie călcată şi curată;

Se recomandă pantofi comozi, fară tocuri, de culoare neagră;

Vestimentaţia trebuie să fie de bună calitate, rezistentă şi usor de reţinut.

În sfera serviiciilor personalul, după cum s-a menţionat, este parte

componentă a serviciului oferit, de aceea accentul pe evidenţierea unor calităţi

umane contează foarte mult. Vom menţiona următoarele calităţi personale necesare

unui lucrător în sfera deservirii cum ar fi: punctualitatea, să respecţi întocmai

termenul sau momentul fixat la primirea şi deservirea oaspeţilor.

Tactul profesional care presupune simţul măsurii, determină o comportare

corectă, delicată şi adecvată. În exprimare este de dorit să fie evitate formulele

categorice, ca de ex: „nu aveţi dreptate” , „în nici un caz” etc.

Bunele maniere reprezintă modul corect şi acceptat de comportament al

oamenilor în societate. În cadrul activitătii legate de deservirea zilnică a clienţilor

venim în contact cu persoane care nu ne cunosc, dar ne apreciază după felul în

care ne comportăm. Cel mai înalt nivel de apreciere în acest domeniu este

încrederea ce se capată prin discreţie: nu trebuie să urmărim conversaţiile

44

clienţilor, nu trebuie să intervenim în discuţii, nu ne exprimăm părerea decît dacă

suntem întrebaţi etc.

Gestica este ansamblul de gesturi folosite pentru manifestarea dorinţelor,

sentimentelor şi intereselor umane. Acestea sunt întregite de felul care ne

deplasăm, de poziţia corpului în timpul activităţii profesionale etc. Trebuie să

mergem cu paşi mărunţii, în ritm vioi, evitînd alergarea. Circulaţia prin salonul de

servire a clienţilor şi prin întreaga pensiunese va face pe partea dreaptă,

acordîndu-se prioritate clienţilor.

Salutul trebuie să fie însoţit de o uşoară înclinare a corpului şi de un

zîmbet. A saluta înseamnă a face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politeţe,

de respect, de simpatie etc. [35]

Exprimarea trebuie să fie corectă, clară, concisă. Deşi majoritatea situaţiilor

interumane dintre gazdă şi oaspete sunt reglementate de o mulţime de ritualuri şi

forme de comportament standart, cunoscute la diferite culturi sunt, totuşi, nişte

reguli generale ce indică cum se va acorda un act de ospitalitate. Acestea sunt clar

repartizate pe activităţi : sosirea în casă a oaspeţilor, luarea în comun a mesei,

întreţinerea unei discuţii, plecarea oaspetului etc. În continuare sunt prezentate

cîteva sfaturi referitoare la priorităţile de deservire a clienţilor, în special în timpul

trapeziei:

Femeile sunt servite primele, în ordinea vîrstei, ultima fiind gazda sau cea

care a comandat masa;

Bărbaţii sunt serviţi după femei, tot în ordine a vîrstei, ultimul fiind cel care

a comandat masa;

Copiii şi adolescenţii sunt serviţi ultimii, de la ordinea virstei de la mare la

mic, sau potrivit indicaţiilor date de părinţi.

Bucătăria este laboratorul unde bucătarul chibzuieşte hrana zilei necesară

pentru menţinerea sănătăţii şi a bunei dispoziţii a turiştilor. În acest spaţiu şi cere

igiena cea mai desăvîrşită. Indiferent dacă este inclus sau nu în tariful de cazare,

micul dejun trebuie să fie consistent, cu băuturi nealcoolice calde (ceai de fructe

45

de pădure, ceai de plante, cafea, lapte etc. ), brînză, ouă ferte, slănină, eventual

omletă, ouă ochiuri, friptură rece, legume, dulceaţă.

La prînz sau cină, meniul va conţine 3 sau 4 feluri de mîncare, plus

băutură:

- La început o gustare rece (cu brînză, salam. şuncă, slănină, legume ),

brînză cu smîntînă, răcitură de pasăre sau peşte, etc.

- Apoi la prînz, zamă de găină, supă, ciorbă sau borş.

- Urmează felul doi brînză de oi cu mămăliguţă, tocăniţă din carne de porc,

peşte prăjit cu mujdei, peşte înăbuşit cu sos alb sau roşu, tocană de legume,

ghiveci, sarmale, friptură, mititei, pui la grătar, năut cu carne, eventual

cu salată sau murături, etc.

- La desert dulciuri de casă (clătite, gogoşi, plăcinte, cornuleţe, chec, babă

neagră, cozonac, etc. ), fructe, struguri. Ca băutură se serveşte vin, un litru

la trei personae în timpul mesei. Evident la cererea turiştilor, ei pot fi serviţi

suplimentar cu băuturi tradiţionale locale, [ANEXA XX].

Este necesar să se schimbe farfuriile şi tacîmurile după fiecare fel. La prînz

şi cină, pentru fiecare persoană se prevăd cel puţin două pahare (pentru băuturi tari

şi vin). La micul dejun este suficient un pahar mare pentru apă.

Se recomandă să existe pînă la sfîrşitul mesei pentru fiecare turist o farfurie

mare (farfurie suport), care va rămîne pînă la sfîrşitul mesei, cu scopul de a

proteja faţa de masă. La micul dejun, tacîmurile se aşează de o parte şi de alta a

farfurie –suport. Paharul de apă se aşează în faţa farfuriei, în centru. Şerveţelul se

pliază în triunghi şi se întoarce sub furculiţă. Coşul de pine, se acoperă cu un

şervet alb de pînză, se aşează în centrul mesei, ca şi sticla cu apă, solniţa şi

eventual vaza cu flori. De asemenea în dreapta cuţitului se aşează şi ceaşca de ceai

cu farfuria de desubt.[36]

Pentru serviea unei gustări reci, produsele sunt tăiate astfel, încît fiecare

bucată în parte să fie luată cu furculiţa, sunt aşezate estetic pe toată suprafaţa

platoului şi sunt suficiente cu numărul turiştilor aşezaţi la masă. Dacă nu există

46

condiţii, ca fiecare din ei să ajungă fără greutate să ea cu furculiţa bucăţile de pe

platou, pot fi prevăzute cîteva platouri. Turiştii sunt consultaţi în legătură cu

dorinţa lor pentru lapte sau ceai. Laptele se serveşte în ulcică de lut sau cană, din

care oaspeţii vor servi după dorinţă. Ceaiul se serveştge în ceainice de sticlă,

încălzite dedesupt de o lampă cu spirt.[ 26. p. 86]

Debarasarea se fac în general prin partea dreaptă a oaspetelui (farfuriile,

ceaşca, paharul, cuţitul). Totuşi furculiţa şi şerveţelul, aflîndu-se în stînga

oaspetelui şi nefiind permisă trecerea mînii prin faţa sa, ridicarea lor pe masă se

face din partea stîngă. De obicei membrii familiei gazdă iau masa separate. La

prînz şi cină, masa este servită în condiţii asemănătoare. Supa, ciorba sau borşul

se aşează întru-un castron la mijlocul mesei, oaspeţii servindu-se cu ajutorul

polonicului. Adesea felul principal este aşezat în farfurii de la bucătărie. Înainte

chiar de servirea acestuia, se aduce la masă salată (o farfurie mică în partea stîngă,

spre faţă, a fiecărui oaspete sau un castron comun pentru toată masa). Desertul

poate fi adus pe un platou comun. Băuturile tari se toarnă în pahare înaintea

gustării ( primului fel). Vinul se toarnă după supă, ciorbă sau borş înaintea servirii

felului principal.

Trebuie de prevăzut un meniu de mîncare de regim, pentru a înlocui, cînd

unii turişti nu-l suportă din motive medicale, eventual pe cel oferit anterior.

Băuturi, ce se servesc ca apreciere cum ar fi, coniac, vodcă, whisky, vermut,

ţuică. Antreurile se compun în mod obişnuit din feluri de mîncare reci, picante,

peşte, mezeluri şi diverse salate. Se pot servi şi antreuri calde: ficat de pui,

diferite plăcinte, pizza, sufleuri, pateuri. Antreurile reci pot fi combinate cu cele

calde, însă atenţie, dacă încărcăm masa cu antreuri greu de digerat (salată de

vinete, ciuperci cu maioneză etc. şi în continuare avem mai multe feluri de

mîncare, plus tort, îngheţată, fie că musafirii noştrii să facă o indigestie serioasă,

fie să luăm mîncărurile de pe masă neatinse. )[26. p. 87]

Peştele – există pentru peşte un tacîm special. Se recomandă vinuri albe,

seci, spumoase şi spumante. Cu cît peştele este mai gras, cu atît vinul trebuie să

47

fie mai acid. Felul principal, felul de rezistenţă. De regulă, aceasta este o friptură

sau un preparat din carne. Indiferent dacă servim o friptură de porc, de miel, de

pasăre, din vînat, sau muşchi de vacă se impune un vin roşu (merlot, cabernet,

sauvignon, negru de purcari, vin roşu de casă). La carnea albă se recomandă

vinuri roşii uşoare, iar la carnea roşie – vinuri mai tari şi mai puternice, la vînat –

vinuri roşii seci, vechi, de calitate superioară. Vom evita să aducem pe masă

curcanul, purcelul, muşchiul întreg, chiar dacă este foarte decorative. Friptura se

porţionează în bucătărie şi se aranjează pe un platou, pe care îl vom orna în mod

deosebit. De exemplu vom pune carnea pe cîteva foi de salată proaspătă, iar

deasupra vom aranja citeva frunze de pătrunjel. Garniturile vor fi puse în castroane

separate, iar pentru salate este bine să avem castronaşe mici, rotunde sau păstrate

pentru fiecare musafir. Dacă nu avem, vom servi salata în castroane mari salatiere,

cu o lingură şi furculiţe special. [24 . p . 35], [37]

Brînzeturile – se aduc la masă pe un platou frumos din lemn tacîmul, cuţite

mici pentru întinsul untului şi tăiatul brînzei. Toate brînzeturile pun în evidenţă

buchetul vinurilor. Nu se aduc alte soiuri, ci rămînem la ultimul vin servit, deci

vinul roşu. Excepţie face telemeaua de oi, la care se pot servi vinuri roze şi chiar

albe, din aceeaşi zonă de unde provine brînza.

Desertul – pentru prăjituri se foloseşte un tacîm specia linguriţe, cuţite şi

furculiţe mici. Acum se recomandă vinuri dulci şi semidulci. Nu se servesc vinuri

la deserturi din ciocolată. Fructele proaspete sunt prezentate cu un cuţit şi o

furculiţă special, argintăria coexist în acest domeniu cu material noi, inoxidabile.

Nu se servesc vinuri.

Cafeaua şi licheorurile – cafeaua se prepară în mai multe feluri. Dacă avem

şi aparat pentru cafea – filtru, şi aparat pentru espresso, şi ibric, întrebăm care

sunt preferinţele musafirilor. Este bine, să o preparăm neîndulcită, iar zahărul îl

aducem separate. Fiecare invitat va pune zahărul cu linguriţa de serviciu fără a o

înmuia în cafea şi va amesteca folosind linguriţa proprie. Sunt persoane, care nu

pot bea cafeaua neagră fără strop de lapte sau frişcă, să avem în vedere şi această

48

situaţie, cînd facem pregătirile. Dacă nu dispunem de aparate şi oferim cafea

turcescă, o pregătim cu puţin zahăr şi aducem pe o tavă ceşcuţele umplute din

bucătărie. Cafeaua trebuie servită în ceşti potrivite, nici prea mari, dar nici prea

mici. La cafea se poate oferi coniac sau o băutură mai dulce (vişinată sau lichior).

Pentru doamne se vor servi lichioruri, iar pentru domni – coniac, în pahare

special.

Alegerea vinului potrivit fiecărui fel, este o adevărată artă. Băuturile

aperitive, cherry sau cocteil se servesc la temperature beciului, 10-12 grade. De

asemenea vom alege pahare potrivite pentru fiecare tip devin: pahar rotungit sau cu

picior scurt pentru vinurile albe, pahar cu picior înalt pentru vinurile roşii, cupe

pentru şampanie şi spumos.

Vinurile roşii vor fi servite la temperature beciului, dacă sunt uşoare şi la

temperature camerei, dacă sunt mai tari. Vinurile trebuie încălzite treptat şi nu

brusc, mai ales nu trebuie să fie aşezate lîngă o sursă de căldură, deoarece riscăm

să le alterăm. Trebuie să le aducem în cameră cu cel puţin cu o jumătate de zi mai

devreme. Vinurile dulci şampania dulce sunt servite foarte reci. [26. p. 89]

Berea se serveşte foarte rece în pahare mari fără picior sau în halbe. În mod

exceptional, anumite tipuri de bere sunt servite în pahare special, cu picior scurt.

Sub paharele de bere se pun mici suporturi de carton. Apa natural sau mineral este

servită foarte rece în pahare obişnuite, totuşi păstrăm o sticlă sau două la

temperature camerei.

Ţuica de fructe cu sîmbure este servită rece, în acest caz, nu vor lipsi de

pe masă cuburile de gheaţă puse într-un vas special sau improvizat dintr-o

compotieră elegant de sticlă. Trebuie de evitat plasticul de orce fel. [26. p. 90]

La Chateau Vartely vin oaspeți de peste tot din mediul urban şi mediul

rural, din țările vecine. Toţi turiști care au călcat pragul complexului au fost foarte

mulțumiți de serviciile oferite şi cu drag se vor mai întoarce.

Clienţii fideli sut cei, care vin de mai mulţi ani şi pot fi consideraţi,

obişnuiţii casei. Datorită lor, afacerea poate deveni sigură şi eficientă. Nu uitaţi că

49

un turist cîştigat odată, poate fi şi pierdut. Odată cei cunoaşteţi pasiunile şi micile

slăbiciuni şi capricii, străduiţivă să-i veniţi în întîmpinare. Pregătiţivă din timp cu

ceea ce-i face plăcere, încercînd totodată să-i oferiți şi surprize noi. Succesul

depinde de noi înşine.

În concluzie putem spune că în cazul cînd în pensiune se odihnesc mai

mulţi turişti în acelaşi timp (turiştii din republică, străini, clienţi fideli, noi), este

corect să-i tratăm pe toţi cu aceeaşi ospitalitate. Chiar dacă sunteţi la fel de

primitor faţă de toţi turiştii din pensiune, puteţi oferi servicii diferite de la o situaţie

la alta. Împortant este să diversificaţi cît mai mult oferta şi să-i îmbunătăţiţi

permanent calitatea.

III.3. Strategii de promovare a complexului vinicol pe piața turistică

naţională şi internațională.

Pentru ca un consumator să se simtă bine în complexul Chateau Vartely un

rol important îl are ambiantul. Un ambiant plăcut se poate obține prin folosirea

unor culori calde la zugrăvire , prin aranjamente şi decorațiuni. La fel se trage o

atenție deosebită la întreg complexul pentru ai satisface pe clienți. În turismul

rural, ca şi în alte domenii este foarte important să faci produsul cunoscut atît şi

apreciat în țară cît şi peste hotarele ei. Turiștii potențiali trebuie sa afle cît mai

multe despre oferta dată, ce anume le puteți pune la dispoziție, calitatea vinului,

prețurile şi cum ar putea ajunge la destinație [ANEXA XXI].

Cele mai accesibile mijloace promoționale la momentul de față sunt,

scrisorile de ofertă ele pot fi elaborate în formă poștală tradițională sau electronică

peste hotare şi în țară, ele conțin unele detalii despre produsul dat, prețurile

solicitate, adresa şi telefonul de contact. Adresele care vor fi expediate pot fi găsite

în internet sau ar putea fi solicitate nu numai la lansarea afacerii, ci vor fi repetate

cu o anumită regularitate, anunțind unele modificări despre avantajele ofertei date

despre complexul dat.

50

Pliantele şi cărțile de vizită-sunt elaborate pentru a fi oferite atît agențiilor

turistice, care ar putea îndeplini rolul de intermediar, cît şi publicului larg interesat

de a se odihni în spatiul complexului. Aceste materiale publicitare îndeplinesc

dubla funcție de promovare şi orientare, ele sunt comode în utilizare, nu sunt

costisitoare, pot fi ușor multiplicate şi actualizate.

Pliantul - este foarte variat de celelalte el este de diferite culori ca să atragă

atenția clienților, pe el sunt ornamentate struguri, casele de cazare, intrare în

complex, sticlele ambalate, sala de degustare, bucătăria, beciul etc. tot ce este în

complex mai frumos şi mai plăcut. În pliant este indicat denumirea complexului,

Chateau Vartely, denumirea este tipărită pe prima pagină şi ultima ca să atragă

atenția dumneavoastră.

Fotografiile sunt de o calitate înaltă, evidențiînd originalitatea complexului.

În fotografii sunt plasați şi oaspeți de peste hotare, astfel putem sublinia

ospitalitatea gazdelor, utilizarea serviciilor şi satisfacția consumatorilor.

Pe hartă va fi indicată localitatea în care este amplasată complexul, căile de

acces şi obiectivele din apropiere. Cartea de vizita – este un suport mai ieftin de

informare şi promovare. Cel mai fregvent cartea de vizită conține informații

privind denumirea complexului şi numele proprietarului, adresa, telefonul, e-

mailul pentru contact. Vederi a complexului este un suport promoțional relativ

eftin şi accesibil, ele pot fi realizate individual sau la comandă, pe verso-ul a

fotografiei pot fi scrise manual adresa complexului. Afișarea denumirii

complexului pe o plachetă montată la intrarea în localitate, instalarea de

indicatoare de drum sporesc posibilitatea adresării la complexul dat. Instalarea

acestor placate este permisă doar cu decizia autorizațiilor locale.

La fel participarea la Moldexpo la expoziții specializate la fel este un avantaj

pozitiv în dezvoltarea afacerii de a vinde produsele care le avem pe piață. La etapa

de lansare a afacerii relațiile cu publicul ar putea fi stabilite prin intermediul mass-

media oferindule jurnaliștilor sejur gratuit, astfel stipulîndui să prezinte oferta şi

ospitalitatea în articole şi emisiuni radio- TV.[38]

51

În toate acțiunile promoționale trebuie sa fii onest, în promisiuni de subliniat

stilul original al produsului care este destinat pe piață. În linii generale, pentru

promovarea ofertei este potrivit de alocat cel putin 3% din cifra de afaceri pe care o

planifică întreprinderea respectivă, aceste cheltuieli trebuie reprezentate pentru

diferite mijloace de promovare îmbinîndule eficient pe tot parcursul anului.

Reușita afacere depinde şi de alți factori precum:

Relațiile cu adminisrația publică locală – colaboratorii cărora doresc să

înbunatățiască situația în localitatea dată, dar nu au resursele financiare necesare.

Relațiile cu partenerii – care așteaptă corectitudine, responsabilitate,

profesionalism şi benificiul economic preconizat. Cazarea şi alimentarea rămîne a

fi serviciile de bază în turism. Respectiv, rolul gospodarilor este deosebit de

important. Felul de a fi a gospodarilor (inteligența, înțelepciunea, ospitalitatea,

bunăvoința, responsabilitatea) pot atenua anumite aspecte negative ale complexului

sau invers.

Dacă turistul se află pe teritoriul complexului el neapărat este întrebat dacă

dorește să meargă în crama unde are posibilitatea de a degusta vinurile speciale

care le sunt destinate turiștilor. În cea mai mare parte a cazurilor rolul acestor

servicii nu este doar să crească cîștigurile, ci şi să fidelizeze clienții. Ca de

exemplu vînzarea sticlelor de vin bine ambalat, de culoare alb şi roșu. Vînzarea de

pe piață trebuie să coincidă cu cea de complex, sunt unele excepții ca pentru

angajații complexului să fie mai eftine ca la toți ceilalți. Complexul, „Chateau

Vartely” este cunoscut de țările vecine ca un producător de vinuri de înaltă calitate

cu o tehnologie modernă de prelucrare a vinurilor, de maturitate şi de înăcrire pîna

a se obține un vin bun şi de calitate [ANEXA XXII]. Turiștii care pășesc pragul

complexului sunt foarte mulțumiți de cele văzute în timpul odihnei lor, ei sunt duşi

nu în ultimul rînd în sala unde se păstrează sticlele [ANEXA XXIII]. Li se

povestește despre culegerea strugurilor, prelucrarea lor, alegerea, punerea la înăcrit

apoi procesul de mustare, scurgerea vinului, ambalarea în butoaie, sticle bine

52

ambalate cu etichete cu inscripția denumirii complexului. Sunt turiști care au stat

mai mult timp şi au vazut modul de prelucrare a sturgurilor din curiozitatea.

Complexul este situat în vîrful unui deal se vede împrejur o panoramă

extraordinară de frumoasă. Chateau Vartely este cunoscut şi de țările internaționale

complexul are încheeate contracte cu alte țări unde transportă vinul, el este de o

înaltă calitate. Cei care doresc să se odihnească în complexul vitivinicol pot

comanda o căsuță din timp. Sunt gazde care se numesc clienții principali ai

Chateau Vartely ei vin aici cînd au posibilitate mai ales în timpul liber. Multor le

este foarte interesant toamna atunci cînd se prelucrează bobițele de poamă şi au

ocazia să vadă modul lor de prelucrare [ANEXA XXII].

În incinta teritoriului este destinată şi o sală foarte încăpătoare de festivități

acolo se petrec nunți, cumătrii, banchete. Pentru ocazii mai serioase cum ar fi o

nunta se fac cîteva reduceri la băuturi dacă sunt procurate de pe incinta

complexului. Căsuțele pot săi deservească numai pe unii oaspeți findcă ele sunt

doar 4 şi nu par a fi atît de încăpătoare.

Fiecare căsuță are stilul ei, ele sunt dotate prin culori diferite, amenajate în

stil european cu toate condițiile necesare, dizainul pe dinafară este la fel deosebit

două sunt din lemn iar doua din piatră, au balcon cu privire spre centrul

complexului. În curte poți vedea lingă fiecare casă cîte un scrinciob, lămpi

decorative, trotuarul este aranjat cu mare curalitețe, prin prejur poți vedea iarba

verde şi flori decorative. La intrare în complex este amplasat un teasc de presat

bobițele care reprezintă simbolul acestui complex. Pentru copii este un mic parc cu

multe elemente de distracție în preajma părinților dar totuşi se afla sub

supraveghere. Curtea este mereu menținută în ordine.

În concluzie pot spune că Chateau Vartely întradevăr merită o atenție

deosebită, merită de vizitat şi de facut o degustare cu vinul național moldovenesc şi

bucatele noastre tradiționale şi nu veți regreta dar din contra veți rămîne mulțumiți

de serviciile oferite de gazdele care te vor deservi şi dumneavoastră veți povesti cu

53

drag altor persoane care sunt interesați de tradițiile noastre moldovenești de la

Chateau Vartely.

54

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Prin lucrarea dată s-a încercat de a arăta că Republica Moldova are un

potențial turistic vitivinicol valoros. Acesta are un rol important pentru economia

națională dar prin promovare și dezvoltare se poate de atins rezultate şi mai bune.

Un prim pas spre dezvoltarea turismului este turismul vitivinicol pentru că

Republica Moldova dispune de viţă de vie, şi vinul dintotdeauna au fost pentru

moldoveni ca o binecuvântare, viticultura şi vinificaţia numărându-se printre

puţinele tradiţii perpetuate de-a lungul secolelor. Lipsită de munţi şi de mare

Republica Moldova care, văzută pe hartă, de altfel, ea însăşi are forma unui

strugure, totuşi este atractivă pentru turişti, inclusiv prin faimoşii ciorchini aromaţi

şi podgoriile întinse.

O prezentare generală a Republicii Moldova ca destinaţie turistică ne oferă

Programul „Drumul vinului” ce definește principalele rute vitivinicole ale ţării. În

prezent, preocuparea de bază a Agenţiei Turismului a Republicii Moldova este

stabilirea unor parteneriate turistice vitivinicole cu țările vecine şi, într-o

perspectivă apropiată, extinderea rutelor existente prin conexiunea acestora la

trasee transfrontaliere.

Republica Moldova este o ţară vitivinicolă bine cunoscută pe mapamond,

plasându-se pe locul 16 după suprafeţe şi pe locul 10 după exporturi la produse

vitivinicole în topul celor mai importante state vitivinicole ale lumii. Vinificatorii

din Moldova au creat şi produc o serie întreagă de produse vitivinicole. Toate

acestea pot fi degustate la cca. 170 de întreprinderi vinicole, cele mai performante

fiind incluse în cadrul a 7 rute ale vinului din R. Moldova.

Regiunea de centru a R. Moldova este cunoscută prin renumitele şi unicele

oraşe subterane, cum ar fi Cricova, Mileștii Mici, Pivniţele din Brăneşti, Chateau

Vartely, unde cei mai pretenţioşi vizitatori pot degusta licori dintre cele mai selecte

în ambianţa de basm a palatelor subterane. Sărbătoarea „Ziua naţională a vinului”,

unică în felul său, vine să confirme acest lucru. Republica Moldova dispune de un

important potențial turistic deosebit, din păcate, în mare parte, nevalorificat.

55

Atragerea unui număr sporit de turiști străini, din Vest și Est, poate contribui

substanțial la majorarea volumului de încasări valutare și la realizarea unei

eficienţe economice sporite a activității turistice în țară. În acest sens, este necesară

o colaborare între ”actorii” industriei turistice privind formarea, promovarea și

comercializarea produselor turistice.

Inițierea dezvoltării turismului vitivinicol în R. Moldova necesită

organizarea, planificarea și dirijarea, la nivel de stat, a activității turistice ce nu

poate fi realizată decât prin intermediul structurilor organizatorice respective. Un

rol aparte, în promovarea produsului turistic, îl dețin agențiile de turism, care

realizează funcții de promovare și comercializare a ofertelor turistice, întreținerea

relațiilor cu consumatorii turistici și acțiuni de fidelizare a acestora, organizarea

voiajelor, transmiterea fluxului de informații de la consumatori la prestatori/tur-

operatori.

În scopul valorificării cadrului vinicol, precum și al dezvoltării și promovării

turismului vitivinicol în regiunea de Centru a Republica Moldova, propun

următoarele recomandări:

instruirea și perfecționarea personalului implicat în prestarea muncii în

activitățile de turism;

crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea micului business în

domeniul vitivinicol în mediului rural;

includerea resurselor turistice ce au tangenţă cu turismul vitivinicol în

circuitul economic prin dezvoltarea unei reţele naţionale de zone turistice;

ameliorarea bazei tehnico-materiale pentru prestația turistică; în vederea

realizării acestui obiectiv este necesară și implicarea administrației publice locale

pentru promovarea şi inițierea unor proiecte de dezvoltare a sectorului vitivinicol şi

activităţilor asociate printre care şi turismul vitivinicol și atragerea de investiții și

suport financiar din afara țării;

56

actualizarea și completarea sistemului informațional existent privind

disponibilitatea resurselor turistice vitivinicole ale țării noastre pe site-ul

specializat www.turism.md

Prin implementarea acestui obiectiv putem contribui la diversificarea ofertei

turistice și îmbunătățirea calității ei, extinderea potențialului turistic rural, cultural

și vitivinicol, precum și cunoașterea și conservarea istoriei și a tradițiilor naționale.

În urma acestor recomandări putem concluziona că Republica Moldova

dispune de un considerabil potențial turistic vitivinicol, reprezentat, mai întâi de

toate, de aspectul peisajelor agricole vinicole, întreprinderi de producere şi

maturare a vinului, beciuri şi hrube vechi şi nu în ultimul rând de tradiţiile

milenare de producere a vinului, toate acestea în îmbinare cu mare diversitate de

rezervații peisagistice şi landșafturi naturale, monumente cultural-istorice şi

religioase..

57

BIBLOGRAFIE

LEGI ȘI ACTE NORMATIVE

1. Dispoziţia Guvernului Republicii Moldova despre Consiliul de coordonare a

acţiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea Zilei Naţionale a Vinului Nr. 96-

d din 15.09.03 Monitorul oficial al Republicii Moldova N 200-203 din

19.09.2003

2. Hotărârea Guvernului R.M. cu privire la aprobarea Programului Naţional în

domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova” Nr. 700 din

24.05.2004.”Monitorul Oficial al R. M.” № 88-90 din 04.06.2004

3. Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice nr. 352-XVI

din 24.11.2006, publicată în Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007

4. Legea viei şi vinului nr. 57-XVI/10.03.2006

MONOGRAFII

5. Bostan I. Viticultura şi vinificaţia Republicii Moldova: direcţiile ieşirii din

criza actuală. Chişinău: Ed. Lumina, 1998. – 175 p.

6. Cerevatîi V. Strategia de Dezvoltare Regională Centru. Chișinău: Editura

Știința, 2010. – 57 p.

7. Cosmescu, Ioan, Turismul: Fenomen complex contemporan. Bucureşti:

Editura Economică, 1998. – 153 p.

8. Dejeu Liviu. Viticultura practică. București: Editura Ceres, 2006. – 264 p.

9. Draica Constantin. Turismul internaţional : practici de elaborare şi distribuţie

a produsului turistic. Bucureşti: Editura ALL BECK, 2003. – 73 p.

10. Emilia Lucia. Legislație în turism - Introducere în Dreptul Turismului.

București: Editura Catana, 2008. – 260 p.

11. Florea S. Potențialul turistic al Republicii Moldova. Chișinău: Editura

Labirint, 2005. – 352 p.

12. Ionescu I. Turismul fenomen social-economic și cultural. București: Editura

Oscar print, 2003. – 236 p.

58

13. Istrati I. Turismul-un fenomen în mișcare. București: Editura Sport-Turism,

1998. – 97 p.

14. Lupu N. Lexicon de termini turistici (1700 de termeni). București: Editura

Oscar Print, 2002. – 300 p.

15. Mihai Rapce. Microraioanele Centrului Vitivinicol “Cricova” R.M. Chișinău,

2002. – 48 p.

16. Miron V. Tomița P. Managementul resurselor turistice din R.M. Chișinău:

Editura Chișinău 2007 – 276 p.

17. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron. Economia Turismului. București:

Editura Expert, 2003. – 165 p.

18. Nicolae Platon . Impactul turismului vitivinicol asupra dezvoltării turismului

receptor. Asociaţia naţională a Agenţiilor de turism din Moldova. Chișinău,

2003. – 78 p.

19. Petrica A. Ghid de practică turistică. București: Editura Economică, 2005. –

108 p.

20. Stănciulescu G. Managementul Agenției de Turism. București: Editura ASE,

2001. – 237 p.

21. Stîncioiu A. Dicționar de terminologie turistică. București: Editura

Economică, 1999. – 198 p.

22. Viorel Miron, Guţuţui Veaceslav. Turismul vitivinicol în Moldova: între mit

şi realitate. Chișinău, Editura Știința, 2006. – 186 p.

23. Кротенко Ю.И. Международный туризм Молдовы и проблемы его

развития. – Кишинев: УЛИМ, 2008. – 202 c.

PUBLICAȚII

24. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova. Analiza diagnostic a

sectorului turistic din R. Moldova pentru anii 2003-2010. Chișinău: Editura

Litera, 2011. – 138 p.

25. Agenția Națională de Dezvoltare Rurală. Afaceri în turismul rural. Chișinău:

Editura Litera, 2005. – 117 p.

59

26. Agenția Relații Funciare și Cadastru a Republicii Moldova. Harta drumurilor

Republicii Moldova. Chișinău: Editura Litera, 2008.

27. Babii Leonid. Sporirea eficienţei producerii vitivinicole: modelarea

matematică. Revistă teoretico-ştiinţifică. Economie şi sociologie, nr. 3, AŞM,

Chişinău, 2004, pag. 65-79.

ADRESE WEB

28. www.anat.md

29. www.maia.md

30. www.migdal-p.md

31. www.monumente.md

32. www.statistica.md

33. www.tur.md

34. www.turism.gov.md

35. www.vinmoldova.md

36. www.wine.md

37. www.world-tourism.org

38. www. antrec. md.

60

ANEXE

61