Date post: | 18-Feb-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | irina751889778 |
View: | 18 times |
Download: | 6 times |
MOLDCOOP
Universitatea Cooperatist Comerciala din Moldova
Catedra:Marketing,Comert si Turism
Teza anuala
La disciplina: Organizarea si tehnologia comertului
Tema: Principiile etalarii marfurilor in unitatile de comert
A efectuat :
Studenta grupei 3MKL1321
Volontir Irina
Conducator stiintific
Sitnicenco Viorica
Chisinau-2015
1
Introducere........................................................................................................... 3
Capitolul I.
Etalarea mărfurilor în sala de comerţ.................................................... .....
1.1. Definirea etalării şi argumentarea rolului şi necesităţile etalării mărfurilor în
magazine........................................................................................................... 5
1.2 Etalarea mărfurilor in interiorul magazinului…………………….. …........11
1.3. Elaborarea variantelor de etalare a mărfurilor nealimentare în sala de comerţ a
magazinului...........................................................................................................15
Capitolul II. Caracteristica generală a magazinului „SA Produse
alimentare şi nealimentare”
2.1. Caracteristica generală şi amplasarea unităţii..........................................22
2.2. Caracteristica mobilierului si utilajului comercial din cadrul magazinului ................................................................................................................................ 252.3. Organizarea etalării comparative a mărfurilor alimentare şi nealimentare în
magazin ....................................................................... .......................... ................27
Încheiere.................................................................................................................29
Bibliografie.............................................................................................................31
2
Introducere
Comerţul cu amănuntul include toate activităţile aplicate în vînzarea
produselor ori a serviciilor direct către consumatorul final, pentru a fi folosite de
acestea în scop personal şi nu în interes de afaceri.
Magazinele prin care se derulează comerţul cu amănuntul se prezintă într –o
varietate de forme şi mărimi cum ar fi etalarea mărfurilor care reprezintă un
ansamblu de procedee, reguli de reprezentare a mărfurilor şi subînţelege
procedeele de prezentare şi aranjare a unor tipuri de mărfuri cu ajutorul cărora se
demonstrează calităţile, culoarea, forma fiecărui tip de marfă.
O etalare corespunzătoare contribuie la creşterea volumului de vînzări a
mărfurilor.
Cel mai favorit utilaj pentru expunerea mărfurilor care dau un aspect şi o
culoare plăcută este vitrina. Vitrina fiind locul cel mai eficient de întreţinere a
dialogului dintre comercianţi şi clienţii lui. Etalării îi revine un rol important în
procesul deservirii cumpărătorilor, locul amplasării mărfurilor, consecutivitatea
amplasării asupra deciziilor de cumpărare a mărfurilor.
Scopul prezentării tezei de curs constă în prezentarea tehnologiilor etalării
mărfurilor în unităţile de comerţ cu amănuntul.
Obiectivele expuse în teză pot fi generalizate în felul următor:
- Etalarea mărfurilor în sala de comerţ cu condiţiile de organizare a
eficienţei deservirii cumpărătorilor.
- Structura organizatorică a întreprinderii comerciale S.A Produse
alimentare şi nealimentare.
- Tehnologiile moderne de etalare a mărfurilor în sala de comerţ.
Obiectul de cercetare îl constituie S.A Produse alimentare şi nealimentare.
Teza de curs este compusă din 3 capitole. În primul capitol se expun
aspectele teoretice privind etalarea mărfii în sala de comerţ.
3
În capitolul 2 se efectuează analiza aspectului organizatoric a întreprinderii si
organizarea etalării mărfurilor în baza unităţii comerciale analizate.
Capitolul 3 conţine informaţii noi despre tehnologiile noi şi căile de perfecţionare.
La pregătirea tezei a fost utilizată literatura de specialitate ce vizează comerţul cu amănuntul.
Teza conţine 31 pagini, si au fost utilizate 7 surse bibliografice.
4
Capitolul I.
Etalarea mărfurilor în sala de comerţ.
1.1. Definirea etalării şi argumentarea rolului şi necesităţile etalării
mărfurilor în magazine.
Etalarea mărfurilor, reprezintă un ansamblu de procedee şi reguli de
prezentare a mărfurilor, este o activitate de bază a tehnologiei comerciale. O
etalare corespunzătoare a mărfurilor, respectiv realizarea unei oferte active,
contribuie la creşterea volumului vânzărilor, şi, în final, la sporirea beneficiului
comerciantului.
Etalarea, ca element fundamental al promovării vânzării mărfurilor, printr-o
prezentare deosebit de bine concepută, acţionează asupra consumatorului în mai
multe sensuri :
a) pune în valoare articolul, creând o legătură între publicitatea din presă
sau radio şi locul de vânzare a acestui articol;
b) poate modifica dorinţa de cumpărare a unui client;
c) furnizează anumite informaţii inedite despre utilizarea produsului pe
care-l pune în valoare creând noi nevoi de cumpărare.
Scopul final al etalării constă în:
− atenţionarea clientului despre existenţa produsului;
− atragerea şi oprirea clientului spre informare;
− naşterea unei cereri de impuls;
− materializarea impulsului într-o cumpărare efectivă; clientul ia hotărârea de a
cumpăra, sub impulsul informaţiilor furnizate asupra preţului, calităţii si
modalităţilor de întrebuinţare a produselor oferite.
Etalarea mărfurilor poate fi realizată si prin intermediul vitrinei. Vitrina
reprezintă, în miniatură, mijlocul cel mai eficient de realizare a dialogului dintre
5
comerciant si clienţii săi. Ea se organizează într-un spaţiu special amenajat pentru.
prezentarea mărfurilor. Vitrina este si cel mai direct mod de informare a
cumpărătorului despre varietatea si calitatea mărfurilor existente în magazin.
Etalarea corespunzătoare a mărfurilor în vitrine presupune realizarea
următoarelor cerinţe:
− selecţionarea cu multă grijă a produselor care urmează să fie expuse, evitându-se
prezentarea unui număr prea mare de articole;
− fiecare produs etalat să constituie un punct de atracţie pentru cumpărători;
− etalarea să fie logică, mesajul publicitar uşor de înţeles;
− etalarea pe grupe de utilităţi pentru a le identifica cu uşurinţă;
− etalarea pe orizontală a produselor grele sau cu volum mare, linia orizontală
întrerupând - se prin pauze de decor pentru a evita monotonia;
− etalarea pe verticală asigură observarea tuturor tipodimensiunilor la sortimentele
expuse;
− produsele cu ambalaje care au un aspect publicitar pronunţat se pot etala
ambalate, cu condiţia ca cel puţin unul să fie dezambalat si prezentat în stare de
funcţiune;
− produsele care prezintă accesorii (robotul de bucătărie, aspiratorul etc.) se
etalează împreună cu acestea, dispuse în aşa fel încât să sugereze modul lor de
folosire, iar produsele formate din mai multe subansamble se vor prezenta în stare
asamblată (biciclete, corpuri de iluminat);
− perfecta stare de curăţenie a tuturor produselor etalate si a întregii vitrine.
Modalităţile de realizare tehnică a etalării mărfurilor în vitrine se pot grupa
în trei categorii cum ar fi:
—Etalarea-catalog se caracterizează prin mulţimea articolelor
prezentate, evitând însă impresia de dezordine prin alegerea unui subiect
de decor (o familie de produse sau asocierea unor produse pe modele şi
culori etc.).
—Etalarea-temă constă în realizarea unei vitrine plecând de la o
6
idee conducătoare (tematici de sezon, luna cadourilor, evenimente
cutural-sportive etc.).
—Etalarea documentară are un anumit caracter tehnic, iar ca scop mai
buna cunoaştere a unor produse, cu referire la particularităţile lor
constructive şi de funcţionare, la unele performanţe tehnice şi la modalităţile lor
de folosire. Acest mod de prezentare se foloseşte cu prioritate la aparatele
electrocasnice şi electronice (prezentarea unei maşini de spălat vase sau a unei
maşini de spălat rufe, însoţite de un desen cu schema automatismelor şi cu
afişarea caracteristicilor tehnice).
În funcţie de grupa de mărfuri şi de nivelul vitrinelor care la rîndul lor
se împart în general specializate, strict specializate şi simple. Tehnica de
realizare a etalării prezintă particularităţi deosebite. Exemplificarea se face
cu referire la unele mărfuri alimentare, textile, învăţăminte etc. Etalarea în
vitrine a încălţăminte se face fie în vitrine strict specializate, fie în cele
generale ca articole complementare pentru confecţii. Gruparea se face
destinaţia de utilizare, pe categoriile de cumpărători şi în cadrul acestora pe
diferite modele şi culori astfel încît să se obţină o informare rapidă asupra
sortimentelor existente în magazin precum şi posibilitatea diferenţierilor
modelelor.
Etalarea în vitrine a jucăriilor se va face sugerând abundenţă şi
varietate. Abundenţa de produse se va realiza prin ridicarea expunerii pe
vertical.
Elementele de ambianţă şi decor trebuie să fie axate pe teme specifice
sezonului sau companii publicitare. Jucăriile se pot prezenta ambalate,
dezambalate sau după caz montate.
Etalarea în vitrine a aparatelor electrocasnice se face pe grupe de produse:
radioreceptoare, televizoare în toate variantele de modele şi culori, şi
finisaje.
7
Se cunoaşte că diferitele niveluri ale mobilierului comercial nu au aceeaşi
„valoare”.
Există trei niveluri principale pe care pot fi etalate mărfurile:
− nivelul la sol (1);
− nivelul din dreptul ochilor (2);
− nivelul de sus (3).
Cercetările au evidenţiat că nivelul (2) este cel mai rentabil, nivelul (3) are o
rentabilitate medie, iar nivelul (1) are potenţialul de vânzare cel mai slab. Este
indicat ca pe nivelul (1) să se localizeze: articolele de cerere curentă (aşa-numitele
produse de „apel”), produsele voluminoase, produsele al căror înscris pe ambalaj
are o lizibilitate verticală. La nivelul (2) se amplasează produsele cu vânzare
rapidă, iar la nivelul (3) vor fi localizate articolele cu desfacere lentă.
Studiile arată că urcarea unui produs pe un raft de la nivelul mâinilor, la
nivelul ochilor a sporit vânzările cu 60%, în timp ce aceeaşi mişcare în sens invers
a diminuat vânzările cu 30%. Aceste diferenţe nu pot fi ignorate. Pentru utilizarea
intensivă a suprafeţelor de vânzare se va folosi întreaga capacitate de expunere a
rafturilor si gondolelor, practicându-se două sisteme cunoscute:
− prezentarea orizontală a mărfurilor, care constă în a acorda un nivel întreg de
etalare a unei familii de produse;
− prezentarea verticală, care constă în etalarea aceleiaşi categorii de articole pe
toate nivelurile mobilierului.
Prezentarea orizontală permite să se etaleze articolele în ordinea crescătoare
a preţurilor de vânzare, în raport cu sensul circulaţiei clienţilor; clienţii iau
cunoştinţă dintr-o singură privire de întreaga familie de produse; ei pot să
efectueze fără dificultate comparaţii între mărci, în funcţie de preţuri.
Prezentarea verticală este mult mai frecvent utilizată, din mai multe raţiuni:
− frânează deplasarea clienţilor, aceştia fiind obligaţi să parcurgă vizual toată
înălţimea mobilierului de vânzare pentru a găsi produsul dorit. Datorită acestui
8
lucru, anumite produse, a căror cumpărare nu era prevăzută, sunt reperate
favorizându-se astfel cumpărăturile de impuls;
− permite prezentarea produselor din aceeaşi familie ţinând seama de gradul lor de
rentabilitate; de pildă, se amplasează la nivelul ochilor articolele cu o vânzare
relativ lentă, în timp ce pe nivelele inferioare se vor plasa produsele de „apel” pe
care clienţii le caută.
Un rol important în realizarea etalării produselor îl deţin capetele de
gondolă. Acestea trebuie să fie utilizate întotdeauna în promovarea anumitor
produse. Se consideră importantă schimbarea lor la 10-15 zile, pentru a menţine
impactul promoţional. Dacă organizarea interioară a unui magazin nu se poate
schimba la intervale atât de reduse, capetele de gondolă au această capacitate,
deoarece ele sunt mijloace care pot sublinia reînnoirea, varietatea, ambianţa
comercială.
Echipamentul comercial îndeplineşte un rol important în activitatea unui
magazin, contribuind la folosirea optimă a suprafeţei de vânzare, la etalarea unei
cantităţi cât mai mari de mărfuri si la crearea condiţiilor favorabile de muncă
pentru vânzători.
Raportat la cerinţele comerţului modern, se apreciază că durata de viaţă a
echipamentului comercial variază între 5 si 10 ani, depinzând de calitatea
materialului si de frecvenţa consumatorilor în magazin. Deteriorarea constituie
primul criteriu de înlocuire a echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu
vizează funcţionalitatea echipamentului. Este vorba de aşa-zisa " uzură morală",
sub impactul căreia diferitele tipuri de mobilier si utilaj nu mai corespund unei
comercializări optime a mărfurilor si nici normelor de rentabilitate si productivitate
ale magazinului. Un exemplu în acest sens îl constituie casele de marcat, care
trebuie înlocuite nu numai datorită uzurii fizice, ci si faptului că nu corespund
cerinţelor unei gestiuni moderne. Pe plan mondial, se apelează din ce în ce mai
frecvent la aparatura electronica, capabilă să înregistreze operaţiunile comerciale
si, concomitent, să codifice informaţiile pe benzi magnetice în vederea prelucrării
ulterioare.9
Un efect secundar în activitatea magazinelor îl constituie sustragerea de
mărfuri de către unii cumpărători. Aceasta se datorează complexităţii activităţii
unităţilor cu mari suprafeţe comerciale si practicării unei forme de vânzare în
cadrul căreia clientul intră în contact direct cu marfa si anume, autoservirea.
În practica comercială, sustragerile de mărfuri sunt cunoscute sub denumirea de
„risc comercial”. Metoda cel mai frecvent utilizată în acţiunea de prevenire a
sustragerilor constă în supravegherea specială a anumitor zone ale sălii de
vânzare si a anumitor mărfuri, considerate ca „vulnerabile”. Unele firme
comerciale mari din Occident dispun chiar de echipe special calificate pentru a
acţiona, în mod eficient, împotriva persoanelor care intenţionează să sustragă
mărfuri din magazinele cu autoservire. Literatura de specialitate menţionează si
alte măsuri ca: preambalarea mărfurilor (în special a articolelor mărunte) si
utilizarea unor ambalaje purtând însemnele distinctive ale unităţii; prevenirea
psihologică (un panou vizibil pentru toţi cei care intră în magazin anunţă că
mărfurile sunt apărate cu ajutorul mijloacelor electronice).
În concluzie, un spaţiu de vânzare bine organizat poate fi comparat cu o
stradă comercială în interiorul magazinului. Astfel, raioanele sunt amplasate în
calea cumpărătorului la fel ca magazinele pe o stradă comercială, dar, spre
deosebire de aceasta, „strada” interioară trebuie organizată în aşa fel încât să
permită o localizare si o legătură optimă între diferitele grupe de produse, precum
şi posibilitatea de control al fluxului clienţilor si al mărfurilor.
Pentru realizarea unei etalări estetice se pot combina mai multe elemente
care să obţină efecte cît mai plăcute cum ar fi:
Culoarea. Etalarea fiind o compoziţie vizuală foloseşte culoarea ca un
mijloc deosebit de eficace. Se folosesc atât culorile calde (roşu, portocaliu)
care „vin" mai în faţă, dar şi culorile reci (albastru, verde) care se „duc" spre
fundalul vitrinei. Se poate folosi şi numai o singură culoare care creează un
şoc psihologic interesant, dar realizarea este mai dificilă.
10
Deoarece cristalinul ochiului uman este galben, se recomandă evitarea
folosirii acestei culori în vitrine, pentru a nu da loc la unele anomalii de
percepţie.
Decorul. Evidenţierea unei mărfi poate declanşa trecătorului emoţii capabile
să-i fixeze interesul. Decorul, prin modul de prezentare al produselor etalate,
are un rol activ. Acest efect specific, obţinut prin diferite combinaţii, pe o
anumită tematică, creează ambianţa necesară şi dirijează privirea către
articolele etalate. Culoarea materialelor folosite pentru obţinerea decorului
trebuie echilibrată cu cea a produselor etalate, ţinând seama că marfa
este cea care trebuie pusă în valoare.
Spaţiul. Etalarea se realizează nu pe un singur plan, ci în spaţiul întregii
vitrine. În acest sens dispunerea produselor trebuie să se facă astfel încât să
asigure cea mai bună vizibilitate, în acest scop, în aranjarea materialului
expus se utilizează diferite forme de linii :
— linia verticală, care subliniază forţa şi soliditatea ;
—linia orizontală, sinonimă cu odihna, calmul şi liniştea ;
—linia oblică, care antrenează mişcarea, viaţa, mobilitatea ;
—linia frântă, simbol al dinamismului;
—linia curbă, simbol al eleganţei, rafinamentului, nobleţei.
Utilizarea spaţiului se face prin forme simple, neîncărcate, cu eleganţă şi
eficienţă.
Lumina. Culorile, materialele utilizate sunt bine puse în evidenţă de o
lumină bine aleasă, care să nu stânjenească privirea celor interesaţi. Felul
mărfurilor prezentate impun diferite grade de iluminare, ca de exemplu, în
vitrinele în care se expun mărfuri de culoare închisă şi fără luciu (articole
textile), este necesară o lumină mai puternică, în timp ce obiectele cu feţe
lucioase şi viu colorate (bijuterii, articole de parfumerie) nu trebuie
iluminate atât de puternic. Toate inscripţiile din vitrină trebuie să fie în aşa
fel iluminate, încât să poată fi citite cu uşurinţă
11
1.2 Etalarea mărfurilor in interiorul magazinului
De la spaţiul restrâns al vitrinei, etalarea mărfurilor se extinde Ia nivelul
întregului magazin. Din acest motiv, interiorul magazinului reprezintă nu
numai prelungirea acţiunii elementelor exterioare, dar şi informarea
cumpărătorilor într-o atmosferă de destindere, de servire şi încredere,
care să contribuie la formarea deciziei de cumpărare.
Ciiterii - cadru privind tehnica etalării mărfurilor în interiorul
magazinului. Amplasarea şi etalarea raţională a mărfurilor în sala de
vânzare urmăreşte să asigure :
—o varietate cât mai mare şi o abundenţă de mărfuri, şi nu
evidenţierea unei anumite categorii de mărfuri ;
—un flux raţional şi o circulaţie activă a clienţilor, care să permită
acestora cuprinderea întregii suprafeţe a magazinului şi contactul direct
cu marfa.
Alte cerinţe care trebuie avute în vedere la realizarea tehnică a expunerii
mărfurilor în interiorul magazinului, se referă la următoarele:
- pentru mărfurile care necesită o informare suplimentară cu privire
la partea tehnică şi performanţe este necesar ca acestea să fie prezentate prin
panouri, afişe, etichete, în care să se evidenţieze caracteristicile şi parametrii
tehnico-funcţionali ;
- pentru mărfurile ce necesită o prezentare directă se vor amenaja
spaţii speciale pentru demonstraţii (aparate electrocasnice şi electronice) ;
- articolele din cadrul unei grupe de mărfuri trebuie să se expună
împreună, pentru a da posibilitatea clientului de a găsi la un loc mărfurile
înrudite ;
- articolele ce urmează a fi vândute cu prioritate se vor etala în
locurile frontale;
- în colturile sălii de vânzare pot fi expuse mărfuri de cerere zil -
nică pentru a face şi aceste puncte atractive ;12
- pentru unele produse, cum sunt cele electrocasnice şi electronice,
expunerea este indicat să se facă şi în starea lor de funcţionare ;
- amplasarea şi expunerea mărfurilor în raport cu aşa-zisul com
plex de consum : după vârstă şi sex (totul pentru tineret, totul pentru
sugari etc.), după modul de viaţă (totul pentru menaj), după evenimente
şi sărbători (cadouri, jucării) ;
- în expunerea mărfurilor o atenţie deosebită se va acorda respectării
regulilor de asociere a culorilor, astfel în cadrul unor grupe de mărfuri
(confecţii, tricotaje) expunerea se face pe mărimi, în cadrul acestora
pe modele, iar în cadrul fiecărui model pe nuanţe coloristice.
La etalarea mărfurilor în interiorul magazinului trebuie să se scoată
în evidenţă abundenţa de produse ca fiind principalul punct de atracţie a
consumatorilor. Dar această abundenţă nu trebuie să dea dovadă de
îngrămădeală sau dezordine, dimpotrivă vor mărfurile vor fi expuse într-un
anumit fel, cât mai estetic, în funcţie de caracteristicile lor merceologice,
proprietăţile fizico-chimice, mod de ambalare, culoare, formă şi dimensiuni
etc.
Modalităţile de etalare a mărfurilor în vitrine sunt următoarele:
- Modelul în trepte – este cel mai cunoscut şi mai flexibil model utilizat
pentru expunerea mărfurilor în vitrine. Aceasta se face cu ajutorul
platformelor sau altor suporturi de formă circulară, ovală, pătrată, poate fi
din sticlă, lemn, plastic sau alte forme şi materiale.
- Modelul în evantai se foloseşte în scopul atragerii atenţiei asupra unui
produs principal scos în evidenţă, acest tip de expunere poate fi realizat atît
pe orizontală cît şi pe verticală.
- Modelul piramidă dispune de cea mai mare lărgime la bază şi se
îngustează pe măsură ce se înaintează către vârful acesteia. Un avantaj este
că se poate folosi pentru expunerea unei cantităţi mari de produse într – un
13
spaţiu restrâns, ea prezintă un profit tridimensional, are un aspect plăcut şi
tot în acelaşi timp conferă o imagine de soliditate.
- Modelul zig- zag combină elemente de la model în trepte şi de cel
piramidale care reprezintă un aranjament asimetric cu echilibru informal,
fiecare model se suprapune sau se află în uşoară translaţie faţă de celelalte.
Se poate spune că vitrinele împlinesc rolul esenţial în contextul vînzării actuale,
aceasta fiind un punct de atracţie indispensabil, proiectat şi amenajat astfel încît să
intre în relaţii cu clienţii care sunt mai puţin hotărîţi să cumpere sau să viziteze
aceste magazine.
Expunerea mărfurilor în interiorul magazinului are în vedere aspectele:
stabilirea criteriilor de etalare şi respectarea principiilor de bază. Un criteriu a
modului de prezentare a mărfurilor în magazin este aspectul estetic al raionului.
Este foarte mult apreciată buna localizare a mărfurilor privită ca un tablou sau o
construcţie arhitecturală. Cu alte cuvinte pe mobilier trebuie să se găsească forme,
culori, abundenţă care pun în valoare mărfurile expuse.
Activitatea de localizare a mărfurilor pe mobilier se realizează în 2 etape:
- Determinarea suprafeţei de etalare pentru fiecare articol;
- Elaborarea planului de aranjare sortimentală.
Determinarea suprafeţei de etalare pentru fiecare articol trebuie să aibă în
vedere 2 elemente de bază:
a) cantitatea mărfurilor expuse să corespundă desfacerilor medii zilnice, fără a
se apela la o eventuală completare a stocului din sala de vînzare.
b) Suprafaţa destinată unui articol să fie calculat în funcţie de dimensiunile
ambalajului.
În aprecierea suprafeţei de etalare pe rafturi sau gondole este indicat să se ţină
seama de:
- Cerinţele cantitative;
14
- Cerinţele calitative vîzînd o etalare cît mai frontală atît pe orizontală
cît şi verticală.
În acest scop se pot utiliza o serie de metode pentru stabilirea riguroasă a
suprafeţei de expunere a fiecărui articol oferit spre vînzare. Una din metode care
au la bază următoare elemente de calcul este:
- Vînzarea medie zilnică în unităţile naturale sau valorice, acest indicator
include toţi factorii ce acţionează asupra vînzărilor;
- Frecvenţa de aprovizionare a sălii de vînzare respectiv numărul de
aprovizionări în timpul de lucru al magazinului.
O altă metodă este determinarea spaţiului de raft.
- Ponderea vânzărilor grupei respective de mărfuri în vânzările totale ale
magazinului;
- Mărimea corectă a ambalajului;
- Adâncimea permisă de raft;
- Numărul de rotaţii a mărfurilor vândute.
Elaborarea planului de aranjare în sortiment.
Înainte de a trece la etapa expunerii mărfurilor pe mobilierul de prezentare din sala
de comerţ se impune ca o ultimă etapă de cercetare - elaborarea planului de
aranjare în sortiment care are ca scop asigurarea utilizării raţionale a suprafeţei de
expunere . La elaborarea planului de aranjare în sortiment se are în vedere principii
cum ar fi aranjarea mărfurilor în cadrul fiecărui raion care trebuie să aibă la bază
cunoaşterea asortimentului.
1.3. Elaborarea variantelor de etalare a mărfurilor nealimentare în sala de
comerţ a magazinului.
Expunerea principalelor grupe de mărfuri alimentare şi nealimentare.
Băuturile :
15
- datorită ambalajului din sticlă, băuturile se pretează foarte bine la
etalarea pe verticală, ţinând seama că sticlele de vin se pot aşeza şi oblic;
- se expun în rafturi grupate astfel : şi băuturile alcoolice nedistilate,
vinurile : vinuri de masă, de regiune, superioare, speciale ; băuturile
alcoolice nedistilate, rachiurile naturale şi cele industriale : simple, aromate
şi lichioruri; băuturile nealcoolice : ape minerale, siropuri, sucuri şi băuturi
răcoritoare ;
- se folosesc elemente de decor, inspirate din activităţile viticole;
„locul de expunere va fi marcat de un indicator, iar fiecare grupă sortimentală
va fi însoţită de o etichetă de preţ cu denumirea produsului ;
- în raionul apelor minerale vor fi panouri cu texte evidenţiind
provenienţa, compoziţia chimică şi efectul terapeutic ;
- se vor organaniza şi expuneri sub formă de expoziţie, însoţită de
elemente de prezentare ajutătoare: embleme ale producătorilor, mulaje de
struguri, obiecte de artizanat (butoaie, ploscă, teasc, ştergare şi ce ramică
populară).
Produse zaharoase:
- datorită unei mari varietăţi de produse prezentate în ambalaje de
mărimi, forme şi culori diferite, expunerea acestora se va face în ambalaj
sau în vrac, avându-se în vedere gruparea pe sortimente (produse de
caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri, produse de ciocolată), forme,
dimensiuni şi culori;
- dulciurile fiind preferate mai ales de copii, raionul specializat va
oferi o ambianţă plăcută, veselă, cu elemente de decor pline de fantezie ;
- pentru prezentarea estetică şi atractivă se valorifică decorul
artistic al articolelor preambalate în cutii, casete sau a tabletelor de
ciocolată;
16
- realizarea unei etalări artistice se va face prin folosirea unor
compoziţii de linii spirale, linii frânte sau zig-zag în planuri şi la înălţimi
diferite ;
- se amplasează în prim-plan produsele de dimensiuni mai mici
(bomboane, drajeuri, caramele) expuse în vrac, în borcane, coşuri, cutii
decorative, volume transparente realizate din plăci de sticlă sau de material
plastic ;
- un număr de anumite cutii, cum sunt ceie de bomboane de cio
colată sau de jeleuri se expun cu capacul desfăcut ;
- produsele preambalate se pot etala şi sub formă de pachete cu
cadouri;
- decorul va fi subordonat tematicii de sezon (elemente florale^
simboluri din sărbătorile de iarnă etc.).
• Conservele :
- sunt expuse pe grupe comerciale de consum ; de legume, de
fructe, de carne, de peşte, pentru copii şi consum dietetic ;
- în cadrul acestor grupe conservele se aşază pe sortimente , astfel :
conservele din legume : în saramură, în bulion, în ulei şi în oţet;
conservele din fructe : compoturi, creme, gemuri şi dulceţuri; conservele
din carne : în suc propriu, mixte, pateuri; conservele din
peşte : în ulei, în sos tomat, cu legume, în suc propriu ;
- expunerea se face pe verticală cu evidenţierea sortimentului pe
orizontală ;
- locul de etalare va fi marcat cu indicatoare de grupă ;
- se vor folosi elemente de reclamă comercială cu trimiteri la firma
producătoare, cu sublinierea valorii nutritive ;
- prin etichete executate estetic şi vizibil va fi menţionat preţul
conservelor ;
17
- conservele de dimensiuni mai mici se expun în vrac, coşuri,
cărucioare;
- conservele pentru copii şi cele dietetice se expun în raioane
speciale sau locuri distincte, amplasându-se panouri cu texte privind modul
de folosire sau eventuale prescripţii medicale, iar la cele pentru copii
agrementarea se face cu elemente decorative publicitare adecvate (per
sonaje din basme, animale, elemente figurative etc.).
Observaţie. Celelalte grupe de produse alimentare nu presupun condiţii de
expunere deosebite de cele menţionate mai sus, cu excepţia celor uşor
perisabile (produse lactate, carnea, preparatele din carne, peşte etc.) ce se
vor expune în vitrine frigorifice.
Ţesăturile :
- expunerea baloturilor de ţesături se face pe rafturi,
grupându-se astfel : în funcţie de materia primă : bumbac şi tip bumbac,
lână şi tip lână, mătase şi tip mătase, in şi tip in;
după destinaţie, pentru : costume, rochii, pardesie, paltoane, căptuşeli
etc. ;
În cadrul acestor grupe ţesăturile se aranjează pe culori, cele de culoare
mai deschisă fiind expuse pe poliţele superioare, pentru a se evita murdărirea
lor ;
- metrajele se expun rulate pe faţă, pe mese, pe tamburi special
confecţionaţi din material plastic, având o formă plată şi cu marginea
colorată adecvat ţesăturii;
- bucăţile se aşează pe rafturi sau mese aranjate oblic, astfel încât
la intrarea în magazin să se vadă latura deschisă a acestora, iar la ieşirea
cumpărătorilor să se vadă capetele rulate pe tamburi ;
18
- baloturile groase de stofă (stofe pentru palton, pardesiu) pot fi
aşezate în poziţie verticală pe podiumuri, desfăcându-se capetele pentru
observarea grosimii;
- ţesăturile din mătase şi tip mătase, rulate pe suluri, se expun de
regulă pe poliţe înclinate, prevăzute cu opritor ;
- ţesăturile cu imprimeuri mari, care nu pot fi bine văzute de cum
părători în bucăţile rulate pe tamburi se vor expune sub formă de eşan
tioane în metraj, agăţate în suporţi speciali, în consolă;
- cupoanele de lungimi mici, care de asemenea, nu pot fi văzute
bine în rafturi, ele formând doar dungi înguste, se vor prezenta pe panouri
speciale în formă de amfiteatru ;
în dreptul unui stâlp central al sălii de vânzare sau în alt loc uşor
accesibil, pe podium se vor expune ţesături într-o etalare mai liberă,
- cu o etichetă de prezentare care să cuprindă denumirea, preţul,
dimen
siunile dar şi caracteristicile de calitate ;
- într-un loc separat se pot expune cupoanele de mărimi corespun
zătoare unor confecţii (fuste, bluze etc.) cu indicaţiile de lungime, preţ
pe metru, preţ pe total bucată şi cu tiparele după care se poate croi
materialul (în acest fel se impulsionează cumpărarea).
• Confecţiile:
- în comerţul cu confecţii, mai mult decât la alte grupe de mărfuri,
este necesar să se expună întregul sortiment în sala de vânzare
- confecţiile se etalează separat pentru bărbaţi, femei şi copii;
- expunerea se face pe articole (costume, sacouri, rochii, pantaloni,
fuste, halate, veste, jachete, compleuri etc,), iar în cadrul acestora pe
mărimi, modele şi culori;
- costumele, sacourile, paltoanele, pardesiile şi alte articole de acest
gen, se expun pe umeraşe aşezate în ştendere.19
Articole din sticlă, porţelan şi faianţă
- Se expun in rafturi si gondole cu fundalul din geam translucid pentru a permite
penetrarea luminii in profunzimea mibilierului, grupate astfel
Articdole din sticla comuna
Articole din sticla cristal,
Articole ceramice din portelan si faianta:
1 articole de menaj sub forma de servicii si in pise detasate; articole decorative,
2 dezambalate, cu exceptia celor cu ambalaj publicitar care sunt partial
dezambalate, insotite de etichete de pret;
Articole decorative se expun cumult rafinament, echilibru de culoare si pe
anumite teme ; la capetele gandolelor, pe podiumuri, se, prezinta articolele de
cerere curenta in cantitati mari cum ar fi: farfuriile, bilurile, platourile.
Se realizeaza si expozitii interioare cu mese aranjate pentru meniuri
se expun, intr-un mod logic, intre ansamblul de produse in asociere cu tacamuri,
articole textie: fete de masa, servetele si vase cu flori, mulaj de fructe,creandu-se
un cadru scenagrafic autentic
Articole cosmetice :
–se expun în cadrul raionului, printr-o etalare directă, vizibilă pentru
cumpărător, cu posibilitatea citirii unor indicaţii de utilizare;
–se expun:
pe tipuri de produse:
de igienă
cosmetice
de parfumerie
pe activităţi complexe, referitoare la o anumită parte a corpului:
toate produsele pentru fardare,
20
toate produsele pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor;pe mărci de
produse şi fabrici producătoare;
Expunerea se realizează în funcţie de modul de prezentare şi ambalare a
produselor, cu o grupare după criterii coloristice sau după asocierea lor în folosire,
asigurându-se o etalare pe verticală, pentru a sesiza mai uşor sortimentele; în
cadrul raionului se folosesc indicatoare de sortimente cu texte şi simboluri grafice;
Pentru expunerea produselor cosmetice cu o gamă sortimentală deosebit de
bogată: rujuri, vopsele de păr, lacuri fixative, se va folosi un mobilier comercial
sub formă de panou, asigurându-se expunerea întregului sortiment coloristic,
uşurând cumpărătorului alegerea;
La unele grupe de produse expuse în ambalaje proprii se va evidenţia câte unul
sau mai multe exemplare dezambalate, aşezate în parte frontală a mobilierului.
Bijuteriile, gablonţurile si ceasurile
Se etaleaza pe verticala : in contraste de culori, in armonie de culori, pe
suporti : din plastic transparent, din sarma nechelata, sub forma de console,grila.
Se expun pe “mobilier”din lemn lustruit, cristal, metal nichel in conbinatie textile
colorate intens: mov, verde inchis grena.
Colierele, lantisoarele, margelele se etalează pe verticala
Productia din chihlimbar, sticla, pietre semipreţioase - vor forma o grupa
distincta: ceasurile de mână se vor etala in toate - vitrine pe modele, mărci,
dimensiuni. Ceasuri de masa - in rafturi deschise cu fundalul oglinda, panourile
verticale vor fi imbracate in materiale de calitate in culoricontrastante cu produsele
în mobilier cu forme curbe, raioncu planinsular - produsele pot fi privite din mai
multe unghiuri.
21
Capitolul II Caracteristica generală a magazinului Produse
alimentare şi nealimentare
2.1. Caracteristica generală şi amplasarea unităţii.
Societatea pe acţiuni «Produse alimentare şi nealimentare » este fondată în
conformitate cu privire la privatizarea ”Legea cu privire la Programul de stat de
privatizare pentru anii 1995-1996, Legea cu privire la antreprinoriat şi
întreprinderi, Legea privind societăţile pe acţiune ,alte acte le legislative ale
Republicii Moldova şi Declaraţiei de societate din 16 noiembrie 1995.
Societatea este înfiinţată pe calea reorganizării întreprinderii de stat,
Magazinul ” din Chişinău, certificat de înregistrare de stat nr 1003600131102 din
16 decembrie 2003 .
Societatea s-a înfiinţat pe o perioada nedefinită. Societatea dispune de
independenţă juridică ,comercială, financiară şi oganizaţională, are denumire,
bilanţ independent, conturi în bănci, sigiliu, ştampile cu antet, marcă comercială
înregistrată.
Sediu societăţii: MD 2001 Republica Moldova raionul
22
Magazinul Produse alimentare şi nealimentare este un complex comercial
modern, care include mărfuri industriale şi alimentare, care sunt aranjate compact
şi comod pentru cumpărători.
Sălile de comerţ sunt utilate cu utilaj comercial modern, sunt instalate
aparate de casă cu memorie fiscală. Mărfurile sunt aranjate pe stelaje conform
destinaţiei lor : mărfuri de parfumerie şi cosmetică, galanterie, veselă; mărfuri
totul pentru casă; mărfuri pentru copii şi femei; îmbrăcăminte pentru femei,
galanterie textilă, ţesături; mărfuri pentru bărbaţi, mărfuri alimentare : produse de
panificaţie, lactate, carene, ouă şi produse din carne, peşte şi produse din peşte,
crupe, conserve, produse zaharoase.
Actualmente magazinul este o întreprindere comercială de mari proporţii,
ce utilizează toate mărfurile produse de industria Moldovei.
Procesul de comercializare şi prestarea serviciilor au loc pe un teritoriu unic
– în sediul clădirii cu 2 etaje, construită după un proiect individual, cu suprafaţa
totală de 300 m.p.
Suprafaţa comercială utilă a magazinului se poate diviza în următoarele
încăperi:
Sala de vânzare, în cadrul căreia are loc procesul de vânzare a
mărfurile;
Spaţiul pentru rezerva de mărfuri, destinat păstrării de stocuri;
Spaţii auxiliare.
Sortimentul mărfurilor permanent se înnoieşte luând în consideraţie cerinţele
modei şi necesităţile cumpărătorilor. Permanent se demonstrează colecţii noi de
mărfuri, care se produc de industria Republicii.
Piaţa de desfacere constituie locuitorii oraşului Chişinău şi Republicii
Moldova.
Personalul unităţilor de comerţ se divizează în următoarele categorii:
1. personalul administrativ la care se atribuie directorul, administratorul,
şefii de departament, secţii.
2. personal executiv – vânzători, consultanţi, agenţi de vânzări.23
3. personal auxiliar – ambalatorii, hamalii, personalul tehnic.
Personalul comercial al magazinului se încadrează prin încheerea unor
contracte de răspundere materială individuale.
Directorul îndeplineşte următoarele funcţii:
- organizează activitatea întregii unităţi comerciale, ţine evidenţa
contabilă şi a lucrărilor de secretariat, angajează lucrătorii şi daca
este nevoie îi eliberează din funcţie.
- Încheie contracte cu diverşi furnizori.
- Întocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă adunării.
- Organizează executarea hotărârilor adunării.
- Soluţionează alte probleme privind activitatea societăţii, cu excepţia
celor ce ţin nemijlocit de competenţa adunării.
Nivelul doi – sectiile din subordonarea nivelului intii. Acest nivel se refera la
activitatea indeplinita de cele trei setii al intreprinderii: financiara, tehnica si
comerciala. Directorul financiar poarta raspundere pentru situatia financiara
amgazinului si coordoneaza cu contabilul sef corectitudinea evidentei contabile.
Directorul tehnic, duce raspundere de sectorul retelei de comunicatii, asigura
integritatea tehnica a magazinului. Directorul comercial identifica potentialii
parteneri comerciali, elaboreaza contracte impreuna cu acestia, supravegheaza
organizarea si desfasurarea procesului comercial.
Ultimul nivel, nivelul trei cuprinde contabilii, merceologii,
marketologii s.a., au ca sarcina de indeplinit ordinele superiorilor sai si buna
desfasurare a activitatii colectivului in intregime.
Capitalul statutar constituie 5400 lei, iar conducerea societăţii este dirijata
de Adunarea Generală.
Contabilitatea organizează evidenţa contabilă şi gestiunea privind valoarea
materială, realizarea inventarului în magazin şi depozit.
Contabilul – şef se ocupă cu:
24
- Controlul şi conducerea secţiei de contabilitate;
- Duce evidenţa tuturor operaţiilor ce ţin de domeniul întreprinderii;
- Menţine şi păstrează toate datele ce ţin de proprietatea întreprinderii.
Merceologul este persoana principală care organizează privind studierea cererii,
elaborarea propunerilor referitoare la extinderea sortimentului de mărfuri,
tehnologiilor de producere a mărfurilor, menţinerea calităţii produselor,
recepţionează cantitativ şi calitativ marfa primită de la diverşi furnizori.
Vînzătorul este persoana care are obligaţia să ridice în permanenţă nivelul
profesional de lucru, să asigure o ordine exemplară la locul de muncă, respectă
regulile de igienizare, să păstreze valoarea mărfii, el poartă răspundere pentru
încălcarea regulilor de vînzare, el dă răspuns la toate întrebările cumpărătorilor
despre mărfurilor care le propune spre vînzare.
Magazinul activeaza teritoriul Republicii Moldova, de o perioada nu atit de
mare, totusi a reusit sa se impuna pe piata de desfacere satisfacind necesitatile
consumatorilor si cistigind aprecierea lor.
2.2. Caracteristica mobilierului si utilajului comercial din cadrul magazinului
Magazinul are ca baza activitatea comerciala cu mărfuri alimentare şi
nealimentare. Aceasta activitate se desfăşoară pe o suprafaţa de 300m2, din care
suprafaţa comerciala o constituie 200m2.
Sala comerciala este de forma pătrata, iluminata din doua părţi de lumina de
zi. Casele de marcat sunt situate la intrarea in sala comerciala pe o suprafaţa
suficienta de deservire a cumpărătorilor.
Forma sălii comerciale asigura instalarea raţionala a mobilierului comercial
si mişcarea personalului si a mărfii in interior. Sala comerciala cuprinde mai multe
zone, cum ar fi:
sistema „intrarea si ieşirea” – este elementul de baza in organizarea
fluxurilor de cumpărători si locul destinat achitării mărfii procurate. Aici trebuie sa 25
se găsească locul special destinat ambalării produsului cumpărat, dulapuri pentru
amplasarea genţilor consumatorilor;
casele de marcat – locul de încasare a contravolorii mărfii procurate.
Acest proces se deruleze foarte operativ, marfa este inminată casierului care cu
ajutorul unui lector optic citeşte informaţia de pe eticheta articolului, imediat preţul
este indicat, calculat si eliberat automat.
culuoarele pentru cumpărători – acestea au scopul de a oferi spaţiu
necesar cumpărătorilor de a putea parcurge toate etapele procesului de cumpărare,
incepind cu alegerea mărfii, mişcarea printre purtătorii de marfa, aşteptarea la casa
pentru achitare.
In cadrul suprafeţele destinate circulaţiei cumpărătorilor se compun din
patru părţi:
1. cai de prima importanta, determina direcţia fluxului de cumpărători
(intrarea principala, caile verticale de circulaţie);
2. cai de importanta secundara caile transversale spre diferitele părţi ale
magazinului;
3. culoare pentru efectuarea cumpăraturilor, existente de-a lungul
mobilierului, utilajului de vînzare;
4. spatiile destinate staţionarii in fata caselor de marcat.
suprafaţa ocupata de inventarul destinat etalării si expunerii
mărfurilor.
Dotarea sălii comerciale cu utilităţi pentru etalarea este prezentata astfel: la
perete sunt situate panourile perforate cu cuiere destinate pentru etalare si
demonstrare pe suporţi cu cleme, pe gondole, in forma de dulapuri orizontal sălii
comerciale.
Cumpărătorul are posibilitatea de a selecta marfa nealimentară dorita de a o
examina şi de a o proba si verifica in cabina de proba, de asemenea poate fi
consultat de vinzător, astfel obţinind un şir de informaţii despre produs cum ar fi
producătorul.
26
Pe lingă aceste săli mai exista in cadrul magazinului si sălile numite spatii
auxiliare ale magazinului. Acestea sunt încăperile pentru recepţia, păstrarea si
pregătirea mărfurilor către vânzare:
încăperi pentru recepţia mărfurilor;
încăperi pentru depozitare
încăperile administrativ-tehnice.
Mai sunt instalate următoare utilaje pentru vînzarea mărfurilor alimentare.
Vitrine frigorifice sunt în număr de 12 unităţi de formă
paralelipipedă, şi asigură prezentarea vizuală a cărnii şi produselor din
carne, ouă şi produse din ouă, peşte li produse din peşte, etc expuse în
ele pentru vânzare. Destinaţia principală a vitrinelor este demonstrarea
produselor în stare rece sau congelate, păstrarea stocurilor până la
momentul vânzării.
2.3. Organizarea etalării comparative a mărfurilor alimentare şi nealimentare
în magazinul Produse alimentare şi nealimentare.
Dialogul mut dintre cumpărător şi marfă se consideră un atribut principal
al comerţului en detail, deoarece, astăzi, cumpărătorilor le place să aleagă liber
mărfurile pe care le doresc. Tot ceea ce clientul poate atinge şi cumpăra mai
bine - constituie principiul predominant în comerţul mondial, pus în valoare
de etalarea mărfurilor, astfel apare necesitatea etalării spre vînzare a
mărfurilor.
Aranjarea mărfurilor este metoda de expunere şi creare a compoziţiilor, care
le-ar evidenţia cele mai bune calităţi. La aranjarea mărfurilor nealimenate, este
necesar să se îmbine mărimea lor, forma, aspectul, culoarea ambalajului. Felul cum
sunt aranjate articolele trebuie să atragă atenţia cumpărătorilor, să-i determine să le
procure şi să le împodobească unitatea comercială. Mărfurile nealimentare au un
loc permanent pe rafturi şi vitrine, ceea ce permite cumpărătorilor să se orienteze
mai bine la alegerea mărfii, iar vânzătorului s-o găsească mai operativ, deoarece
caracterul stabil al amplasării mărfurilor le formează vânzătorilor mişcări precise.
27
Mărfurile nealimenate se aranjează în felul următor: articolele cele mai mici se pun
în vitrine în apropierea vânzătorilor, iar cele mai mari cum ar fi din grupa celor
exterioare se aranjează pe umeraşe aranjate la perete, sau se formează nişte insule
aranjate în centrul sălii. Mărimea volumului de producţie a mărfurilor de larg
consum, lărgirii sortimentului lor, dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comerţului
cît şi sporirea considerabilă a nivelului material şi cultural al oamenilor implică
perfecţionarea formelor de vânzare a produselor.
În magazin se găsesc şi articole vestimentare care sunt etalate în mijlocul sălii
comerciale şi în colţurile sălii comerciale.
În cadrul unităţii de comerţ en detail, articolele de confecţii
tricotate se etalează pe stendere, console, în vitrine insulare, pe cuiere, pe mese şi
tejghele pentru accesul liber al cumpărătorilor şi posibilitatea de liberă alegere
Mărfurile alimentare în cadrul magazinului sunt etalate pe rafturi, gondole, vitrine
care sunt executate în aşa fel încât să poată fi utilizate pentru diferite profiluri de
sortiment au stâlpii, picioruşele detaşabile, poliţele.
Fructele şi legumele sunt etalate pe rafturi şi vitrine cu poliţe şi coşuri,
rafturile universale sunt destinate pentru etalarea unui şir variat de mărfuri,
elementul de bază constituindu-l poliţa. Cele specializate sunt destinate pentru
etalarea unor mărfuri speciale. cu acest scop se folosesc: coşuri, casete, lădiţe, etc.
Produsele de patiserie, de cofetărie, produsele de patiserie, crupele sunt
ambalate în ambalaje de diferite tipuri şi culori şi sunt etalate pe rafturi insulare cu
ladă şi poliţe cu bară, ele sunt etalate pe orizontală.
Rafturile cu produse de patiserie: pâinea sunt asamblate în ultima
secţie a magazinului, astfel cumpărătorul până va ajunge la ele vor trece
cu vederea o gamă variată de produse astfel va apărea dorinţa de
cumpărare şi pentru alfel de produse.
Băuturile datorită ambalajului din sticlă, băuturile se pretează foarte
bine la etalarea pe verticală, ţinând seama că sticlele de vin se pot aşeza
28
şi oblic, se expun în rafturi grupate astfel : şi băuturile alcoolice nedistilate,
vinurile : vinuri de masă, de regiune, superioare, speciale ; băuturile
alcoolice nedistilate, rachiurile naturale şi cele industriale : simple, aromate
şi lichioruri; băuturile nealcoolice : ape minerale, siropuri, sucuri şi băuturi
răcoritoare.
Carnea, produsele din carne, mezelurile, produsele lactate sunt
etalate în vitrine şi dulapuri frigorifice. Conservele sunt etalate pe grupe
comerciale de consum pe verticală pe rafturi universale.
Restul produsele alimentare care nu presupun condiţii de păstrare la
temperaturi scăzute sunt etalate pe rafturi universale, însoţite în funcţie de fiecare
grupă în parte de elemente de decor, de diferite spoturi publicitare, promoţii,
elemente figurative etc.
Încheiere
Etalarea mărfurilor se subînţelege procedeele de prezentare şi aranjare
a unor anumite tipuri de mărfuri cu ale căror ajutor se demonstrează calitatea,
culoarea, forma pentru întregul sortiment de marfă oferit. Comerţul cu amănuntul
include toate activităţile implicate în vânzarea produselor sau servicii directe către
consumatorii finali.
După analiza efectuată se poate menţiona că:
1. Societatea comercială duce o contabilitate eficientă a materiilor pe termen
lung şi răspunde de prezentarea în termenii stabiliţi a informaţiei operative.
2. Răspunde de aplicarea corectă a principiilor metodologiei de evidenţă
contabilă;
3. satisface nevoile cumpărătorilor.
În această lucrare aş putea propune următoarele obiecţie care vor completa planul
de activitate: căile cele mai performante care ar duce la o vânzare mai eficientă dar
29
şi consumatorii vor fi mai satisfăcuţi, introducerea unor noi căi de perfecţionare a
tehnologiei de etalare care ar putea atrage un număr mare de consumatori
Această unitate de comerţ cu amănuntul le va satisface nevoile
consumatorilor prin:
- apariţia unor etalări mai moderne;
- o acordare mai deosebită pentru vânzările şi îmbunătăţirea calităţii.
Aceste obiective se pot realiza după următoarele oferte:
- înnoirea gamei sortimentale a produselor alimentare şi nealimentare la
preţuri rezonabile;
- prezentarea unor servicii de bună calitate şi la un nivel cît mai înalt;
- publicitatea este cel mai bun mod de a informa pe consumatori despre
produse nou lansate pe piaţă şi despre reducerile de preţuri.
În concluzie, un spaţiu de vânzare bine organizat poate fi comparat cu o stradă comercială în interiorul magazinului. Astfel, raioanele sunt amplasate în calea cumpărătorului la fel ca magazinele pe o stradă comercială, dar, spre deosebire de aceasta, „strada” interioară trebuie organizată în aşa fel încât să
permită o localizare si o legătură optimă între diferitele grupe de produse, precum si posibilitatea de control al fluxului clienţilor si al mărfurilor.
30
Bibliografie:
1. L. Mitina, E. Naumenco. Organizarea comerţului cu produse alimentare,
Chişinău, Lumina, 1991.
2. D. Patriche. Economice comercială, Bucureşti, Ed. Economică, 1998.
3. Patriche D. Bazele comerţului. Bucureşti, ED. Economică, 1999, 366 pag.
4. Ristea A. Tehnologia comercială. Bucureşti, ASE, 1995.
5. Ristea C. Tehnologia comercială. Chişinău, Ed. Expert, 1995, 276 pag.
6. Pamfilie R. – „Estetica mărfurilor”, Editura A.S.E., Bucuresti, 1999;
7. alte surse: www. Google.ro; referat.ro, wikipedia.ro, sribd.com
31
32