TEZĂ DE ABILITARE - Alexandru Ioan Cuza...

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Şcoala Doctorală de Economie și Administrarea Afacerilor

Domeniul fundamental: Științe economice

Domeniul de specialitate: Contabilitate

TEZĂ DE ABILITARE

Cercetări privind calitatea informației

financiare, calitatea auditului financiar și

studiul domeniului Auditometriei

Candidat:

Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Departamentul de Contabilitate, Informatică economică și Statistică

Iaşi, 2021

Alexandru Ioan Cuza University of Iasi

Faculty of Economics and Business Administration

Doctoral School of Economics and Business Administration

Fundamental Research Domain: Economics

Specialized Research Domain: Accounting

HABILITATION THESIS

Research on the accounting quality, audit

quality and on the field of Auditometrics

Candidate:

Ioan-Bogdan ROBU, Associate Professor

Alexandru Ioan Cuza University of Iasi

Faculty of Economics and Business Administration

Departament of Accounting, Business Information Systems and Statistics

Iași, 2021

Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei

1

„Dacă cineva manifestă dorința să devină maestru într-o artă, trebuie să-i studieze istoria.

Fără fundament istoric toate cunoștințele noastre sunt incomplete iar judecarea fenomenelor din

prezent este precară și lipsită de maturitate.”

(Richard Brown, A History of Accounting and Accountants, Psychology Press, London,

1968)

Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate

2

Cuprins

A. REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE, CUVINTE CHEIE ȘI LISTA ACRONIMELOR

....................................................................................................................................................... 3

A1: Rezumat ............................................................................................................................ 3

A2: Cuvinte cheie..................................................................................................................... 4

A3: Lista acronimelor utilizate în lucrare ............................................................................. 5

A/EN. SUMMARY OF THE HABILITATION THESIS AND KEYWORDS ..................... 7

A1/EN: Summary .................................................................................................................... 7

A2/EN: Keywords .................................................................................................................... 8

INTRODUCERE ......................................................................................................................... 9

B. REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE, PROFESIONALE ȘI PLANURI DE EVOLUȚIE ȘI

DEZVOLTARE A CARIEREI ................................................................................................ 15

Secțiunea B1: Realizări științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice

disciplinare/interdisciplinare după conferirea titlului de doctor ...................................... 16

B1.1: Contribuții privind analiza și evaluarea calității informației financiare .................... 16

B1.2: Contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de audit financiar din România34

B1.3: Contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în domeniul

financiar-contabil și în practica auditului financiar ............................................................. 40

B.1.4. Contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy.. 45

B.1.5. Contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar .......... 50

B.1.6. Realizări profesionale obținute după conferirea titlului de doctor ............................ 55

B.1.7. Realizări academice obținute după conferirea titlului de doctor ............................... 56

Secțiunea B2. Planuri de evoluție și dezvoltare a propriei cariere profesionale, științifice și

academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri probabile de acțiune

pentru punerea în practică a acestora ................................................................................. 65

B2.1: Repere ale parcursului profesional și academic (anterior elaborării tezei de abilitare)66

B2.2: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei profesionale ............................................. 67

B2.3: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice ................................................ 68

B2.4: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei științifice ................................................. 69

B2.5: Direcții de cercetare, predare și aplicații practice ...................................................... 72

Secțiunea B3. Referințe bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare ................ 78


3

A. REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE, CUVINTE CHEIE ȘI

LISTA ACRONIMELOR

A1: Rezumat

Prin cunoaștere organizată se ajunge la știință, iar cercetare ştiinţifică înseamnă o

conştientizare a faptul că încă nu ştii nimic dar vrei să afli totul, ajungând ca la final să ştii totul despre

nimic. Pentru a putea face cercetare științifică trebuie să fii un om practic, un aventurier pe tărâmul

lui ”Nu există”, un iscoditor, unul ce crede în cercetare și pune întrebări, unul care refuză să creadă

că perfecțiunea a fost atinsă. Prin cercetare se ajunge la știință, la curiozitatea care ia formă atunci

când se urmărește un scop precis, doarece știința reprezintă adevărul, cunoaștere și întrebuințare a

forțelor naturii pentru fericirea omului.

Cunoaşterea ştiinţifică în care ne încredem, poate fi utilizată pentru găsirea soluţiiilor la

problemele cotidiene şi majore ale omenirii, fiind o cale de ieşire, o cale în sus. În acest context, una

dintre marile problemele cu care s-a confruntat societatea umană, în diferite etape ale evoluției sale,

și care a avut și continuă să aibă un impact semnificativ asupra mediului economic, social, politic și

religios o reprezintă apariția și manifestarea tranzacțiilor cu caracter economico-financiar.

În domeniul științei contabilității, teoriile formulate pot oferi explicații pertinente ale unor

fenomene enigmatice, iar aici cercetătorul poate propune noi instrumente sau procedee pentru

îmbunătățirea proceselor de guvernanță. Încadrându-se în zona științelor pozitive, contabilitatea

prezintă un caracter științific și interferează cu multe discipline științifice, fără a urma calea acestora

sau subordonându-se lor, ci menținându-se autonomă, constantându-se că, în unele cazuri, știința

contabilității este superioară acestor discipline.

Prezenta teză are în vedere realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de

doctor, care probează originalitatea și relevanța contribuțiilor academice, științifice și profesionale și

pentru obținerii atestatului de abilitare. Abilitarea are în vedere atestarea calitățiiii unei persoane de a

conduce lucrări de doctorat, aducîndu-se astfel contribuții relevante la sporirea cunoașterii științifice

în domeniul în care se obține acestă certificare.

Conform recormandărilor Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și

Certificatelor Universitare, teza este structurată astfel: un rezumat, partea centrală dedicată

realizărilor științifice și profesionale și planurilor de evoluție și dezvoltare a carierei, și partea dedicată

referințelor bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare.

Partea centrală a fost structurată astfel: a) o secțiune dedicată principalelor realizări

științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice disciplinare/interdisciplinare după

conferirea titlului de doctor (incluzîndu-se aici: principalele contribuții privind analiza și evaluarea


4

calității informației financiare, principalele contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de

audit financiar din România, principalele contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate

de analiză a datelor în domeniul financiar-contabil și în practica auditului financiar, principalele

contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy, principalele

contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar, realizările profesionale

obținute după conferirea titlului de doctor și realizări academice obținute după conferirea titlului de

doctor) și b) o secțiune dedicată planurilor de evoluție și dezvoltare a propriei cariere

profesionale, științifice și academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri

probabile de acțiune pentru punerea în practică a acestora (incluzîndu-se aici: principalele repere

ale parcursului profesional și academic - anterior elaborării tezei de abilitare, planul de evoluție și

dezvoltare a carierei profesionale, planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice, planul de

evoluție și dezvoltare a carierei științifice și principalele direcții de cercetare, predare și aplicații

practice).

Nu în ultimul rând, utilizarea metodelor statistice în cadrul auditului financiar, dar şi

interconectarea acestuia cu analiza financiară şi contabilitatea, vor deschide o direcţie nouă de

cercetare. Acest domeniu nou îşi va propune analiza principalelor etape ale auditului financiar pe

baza unor indicatori din analiza financiară, utilizând metode statistice şi econometrice avansate, fiind

numit, ipotetic, auditometrie (auditometrics).

A2: Cuvinte cheie

Știință, teză de abilitare, contabilitate, audit financiar, analiză financiară, auditometrie, situații

financiare, calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar, logica fuzzy, risc de faliment,

risc de fraudă, continuitatea activității, eșantionare în audit, raport de audit, opinie de audit, relevanță,

principiul prudenței, operațiuni de management al rezultatului, dezvoltare durabilă, carieră

academică.


5

A3: Lista acronimelor utilizate în lucrare

ACP - Analiza componentelor principale;

AI - Audit intern;

AICPA - American Institute of Certified Public Accountants = Instiutul American al Contabililor

Publici Autorizați;

ARIMA - Autoregressive Integrated Moving Average model = Model autoregresiv integrat de medie

mobilă;

ARL - Analiza de regresie liniară simplă;

ARLM - Analiza de regresie liniară multiplă;

ARLg - Analiza de regresie logistică;

ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară;

ASC - Accounting Standards Codification = Codificarea standardelor de contabilitate;

BVB - Bursa de Valori Bucureşti;

CAFR - Camera Auditorilor Financiari din România;

CAATs - Computer asisted auditing techniques = Tehnici de audit asistate de calculator (TAAC);

CECCAR - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;

CFE - Certified Fraud Examiner = Expert acreditat în investigarea fraudelor;

CPA - Certified Public Accountant = Contabil public autorizat în SUA;

EU - European Union = Uniunea Europeană

FASB - Financial Accounting Standards Board = Consiliul pentru standarde de contabilitate al

Statelor Unite ale Americii;

IASB - International Accounting Standard Board = Consiliul (de elaborare a) Standardelor

Internaționale de Contabilitate;

IAS - International Accounting Standards = Standardele internaţionale de contabilitate;

ICAEW - Institute of Chartered Accountantsin England and Wales = Institutul contabililor autorizaţi

din Anglia şi Țara Galilor;

IFAC - International Federation of Accountants = Federaţia Internaţională a Contabililor;

IFRS - International Financial Reporting Standards = Standardele internaţionale de raportare

financiară;

ISA - International Standards on Auditing = Standardele internaţionale de audit;

M.O. - Monitorul Oficial al României;

NYSE - New York Stock Exchange = Bursa de Valori din New York;

OLAF - Office Européen de Lutte Anti-Fraude, European Anti-Fraud Office = Oficiul European de

Luptă Anti-Fraudă;


6

PCAOB - Public Company Accounting Oversight Board = Consiliul pentru supravegherea

contabilității companiilor de interes public;

SAS - Statement on Auditing Standards = Standarde de audit aplicate în SUA;

SEC - Securities and Exchange Commision = Comisia Valorilor Mobiliare din SUA;;

Sig. - Significance = Grad de semnificaţie;

SOX - Sarbanes-Oxley Act 2002 = Legea Sarbanes-Oxley 2002;

UEFISCDI = Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării

și Inovării

USGAAP - United States Generally Accepted Accounting Principles = Principiile contabilitate

general acceptate din Statele Unite ale Americii;

USGAAS - United States Generally Accepted Auditing Standards = Standardele de audit general

acceptate din SUA.


7

A/EN. SUMMARY OF THE HABILITATION THESIS AND

KEYWORDS

A1/EN: Summary

Organized knowledge leads to science, and scientific research means an awareness that you

still don't know anything but you want to know everything, and in the end you know everything about

nothing. To be able to do scientific research you must be a practical person, an adventurer in the realm

of "It does not exist", an explorer, one who believes in research and asks questions, one who refuses

to believe that perfection has been achieved. Research leads to science, to the curiosity that takes

shape when a precise goal is pursued, because science represents the truth, knowledge and use of the

forces of nature for the happiness of man.

The scientific knowledge that we trust can be used to find solutions to the daily and major

problems of humanity, being a way out, a way up. In this context, one of the great problems that

human society has faced, in different stages of its evolution, and which has had and continues to have

a significant impact on the economic, social, political and religious environment is the emergence

and manifestation of transactions of finance and economics.

In the field of accounting science, the formulated theories can provide relevant explanations

of some enigmatic phenomena, and here the researcher can propose new tools or procedures to

improve governance processes. Within the area of positive sciences, accounting has a scientific

character and interferes with many scientific disciplines, without following their path or subordinating

to them, but remaining autonomous, noting that in some cases, the science of accounting is superior.

these disciplines.

This thesis considers the professional achievements obtained after conferring the title of

PhD degree, which proves the originality and relevance of academic, scientific and professional

contributions and for obtaining the certificate of qualification. The qualification aims at attesting the

quality of a person to conduct doctoral theses, thus making relevant contributions to the increase of

scientific knowledge in the field in which this certification is obtained.

According to the recommendations of the National Council for Attestation of University

Degrees, Diplomas and Certificates, the thesis is structured as follows: a summary, the central part

dedicated to scientific and professional achievements and career development and development plans,

and the part dedicated to bibliographic references associated with the habilitation thesis.

The central part was structured as follows: a) a section dedicated to the main scientific,

professional and academic achievements, on thematic disciplinary / interdisciplinary directions after

conferring the doctoral degree (including here: the main contributions on the analysis and evaluation


8

of accounting quality, the main contributions on improving the quality of financial audit engagements

in Romania, the main contributions on the use of advanced statistical methods of data analysis in the

financial-accounting field and in the practice of financial audit, the main contributions on the analysis

of organizational performance using fuzzy logic, the main contributions on topics of scientific interest

interdisciplinary, professional achievements obtained after conferring the doctoral degree and

academic achievements obtained after conferring the doctoral degree) and b) a section dedicated to

the plans of evolution and development of professiona career, scientific and academic, research /

teaching / practical applications directions and probable ways of action for their implementation

(including here: the main landmarks of the professional and academic path - prior to the elaboration

of the habilitation thesis, the evolution and development plan of the professional career, the plan of

evolution and development of the academic career, the plan of evolution and development of the

scientific career and the main directions of research, teaching and practical applications).

Last but not least, the use of statistical methods in the financial audit, but also its

interconnection with financial analysis and accounting, will open a new direction of research. This

new field will aim to analyze the main stages of financial audit based on indicators from financial

analysis, using advanced statistical and econometric methods, being called, hypothetically,

auditometrics.

A2/EN: Keywords

Science, habilitation thesis, accounting, financial audit, financial analysis, auditometrics, financial

statements, accounting quality, quality of financial audit, fuzzy logic, bankruptcy risk, fraud risk,

going concern assumption, audit sampling, audit report, audit opinion , value relevance, conservatism

accounting, earnings management, sustainable development, academic career.


9

INTRODUCERE

Realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de doctor probează originalitatea și

relevanța contribuțiilor academice, științifice și profesionale și reprezintă baza obținerii atestatului de

abilitare. Abilitarea are în vedere atestarea calitățiiii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat

(Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare), contribuind așadar

la sporirea cunoașterii științifice în domeniul în care se obține acestă certificare.

Știința poate fi privită ca ceva măreț și înălțător, coborându-și privirile asupra neștiinței pentru

a se răspândi precum lumina, sau ca o flacără care poate aprinde multe altele pentru a pătrunde minți

prin puterea temeiurilor, cu scopul de a domni asupra tuturor existențelor (Bacon, 2015, pp. 117-119).

Însă știința poate fi privită și ca un monstru, deoarece provoacă admirația sau uimirea prostească a

neștiutorilor care o privesc ca pe o minune (Bacon, 2015, p. 117).

Prin știință se ajunge la cunoașterea de sine, la a ști ce știi și ce nu știi (Platon, 2010, p. 132).

Știința ajută la înțelegerea și explicarea fenomenelor naturale, cu ajutorul observațiilor sau

experimentelor, care conduc la o cunoaștere ce poate susține raționamente, în vederea deducerii de

noi legități și realizării de predecții sau retrodicții (Hands, 2019, p. 592). În știință, cunoașterea trebuie

să cuprindă doar apodictul (bazat pe raporturi și legături care se stabilesc între lucruri sau fenomene

și care sunt susținute prin judecăți, raționamente, demonstrații) și are ca punct de plecare percepția și

puterea de păstrare (Blaga, 2013, p. 499), adică de a râmăne în memorie și de a putea fi utilizată

pentru a obține o nouă cunoaștere, determinată de noi teorii sau noi legități.

Cunoașterea științifică are la bază răspunsuri falsificabile obținute de către cercetător la

întrebări care vizează o problematică a cercetării din domeniul respectiv, cu caracter teoretic sau

aplicativ (Weirich et al, 2014, p. 2). Ca om de știință, cercetătorul va favoriza cooperarea intelectuală

pentru formularea cât mai adecvată a problemelor de cercetat și găsirea celor mai bune soluții, știind

că răspunsurile sale pot fi expuse și supuse criticii (Popper, 1981, p. 27). În unele cazuri, rezolvarea

unei probleme științifice poate antrena apariția concomitentă a aceleiași soluții care poate să apară

concomitent din mai multe puncte, ceea ce duce la stabilirea cu o oarecare dificultate a paternității

soluției, însă deosebirea dintre propunerile autorilor poate fi determinată de gradul de explicitate și

completitudine exprimării soluției, de gradul de încredere al adevărului ei și chiar și de îndrăzneala

în a o mediatiza atunci când aceasta contrazice idei înrădăcinate și deja acceptate de comunitatea

științifică, adică de avea curajul de a înfunta „țipetele beoțienilor” (Marcus, 2015, pp. 71-72)

Pentru rezolvarea problemelor de cercetare, omul de știință formulează și testează în mod

sistematic enunțuri și sisteme de enunțuri, construind ipoteze, ca enunțuri oarecare (Blaga, 2013,

p.531) care trebuie considerate în mod precis sau aproximativ adevărate (Newton, 2015, p.60), fiind


10

validate prin observație sau prin experiment (Popper, 1981, p. 73) și susceptibile oricând revizuirii

(Popper, 2017, p. 446). Pornind de la un sistem de definiții (privind conceptele de bază la care se face

apel pentru înțelegerea problemei de cercetare) și utilizând un set de propoziții implicit adevărate

(după Kant, 2014, pp, 77-78, aceste propoziții prime sau principii inițiale nu trebuie să fie luate

niciodată din experiență ci izvorăsc dintr-o cunoaștere a priori, izvorâtă din intelectul pur și din

rațiunea pură), se obțin noi idei adevărate care trebuie să concorde cu obiectul acestora (Spinoza,

tradus de Katz, 1930/2017, pp. 193-194), identificându-se cauzele prin care aceste noi idei pot fi

cunoscute, descrise și înțelese (Spinoza, tradus de Katz, 1930/2017, p. 277).

În știință, cunoașterea adevărului lucrurilor se întemeiază pe baza rațiunii și pe ceea ce

reprezintă o certitudine, pe elemente verificabile, pe curiozitate (ca însușire înnăscută a omului) și pe

dorința de a se întreba pe sine și de a căuta răspunsuri (Vico, 1972, pp. 174-183). Metodele de căutare

ale adevărului pot fi multiple și au în vedere: fie admiterea adevărului numai după cunoașterea certă

și evidentă a acestuia, fie împărțirea problemelor de cercetare în fragmente pentru a permite

rezolvarea mai ușoară a acestora, fie ordonarea succesivă a ideilor care suțin adevărul, de la cele mai

simple și ușor de cunoscut, până la cele mai complexe (Decartes, 1995, pp. 27-28). În același timp,

respingerea adevărului poate fi realizată prin respingere directă, atunci când se atacă teza la

fundamentele sale, sau prin respingere indirectă, când are loc reducerea la absurd sau utilizarea

cazurilor particulare care pot invalida teoria generală (Shopenhauer, 2010, pp. 20-22).

Căutarea și descoperirea adevărului științific pot fi realizate prin două moduri: unul deductiv

(pornind de la axiomele generale și ajungându-se la axiomele intermediare) și altul inductiv (pornind

de la axiomele aferente cazurilor particulare și ajungându-se gradual la cele mai generale axiome)

(Bacon, 1863, p.10). În cazul demersului deductiv, se pornește de la o ipoteză nouă din care sunt

deduse consecințele, care mai apoi sunt comparate unele cu celelalte și cu alte enunțuri, tocmai pentru

a stabili eventualele relații logice între acestea, iar în cazul acceptării acestora se ajunge la dezvoltarea

cunoașterii științifice (Popper, 1981, p. 77). În cazul demersului inductiv, nu se poate spune că

pornind de la enunțuri particulare se ajunge la un adevăr general, care să suțină validitatea teoriilor

formulate. Acest lucru este valabil doar atunci când enunțului particular i se asociază o anumită

probabilitate de a rămâne acceptat (Popper, 1981, p. 256). Se poate aprecia că ipotezele formulate

sunt conjecturi provizorii pe baza cărora se pot fundamenta teorii, doar cu un anumit grad de încredere

(Popper, 1981, p. 257). Însă generalizarea ipotezei prin demersul indusctiv reprezintă o sursă a

creativității (Marcus, 2015, p. 81).

Știința nu poate fi separată de metoda sa, iar pașii de urmat în rezolvarea problemelor de

cercetare au în vedere: a) colectarea prin observație sistematică sau prin experiment a datelor care

caracterizează un fenomen studiat; b) deducerea unei ipoteze provizorii pe baza datelor colectate; c)


11

testarea predicțiilor deduse din ipoteza propusă cu ajutorul observațiilor sau experimentelor

ulterioare; d) validarea ipotezei și acceptarea acesteia ca teorie științifică, în cazul în care sunt

confirmate predicțiile realizate; e) modificarea sau abandonarea teoriei, în favoarea alteia noi, pentru

cazul în care se obțin rezultate contradictorii (Hands, 2019, p. 592).

O știință este posibilă doar dacă te poți îndoi de realitatea ei (Kant, 2014, p. 65) astfel încât,

în baza evidențeleor empirice sau a exemplelor practice, să ajungi să emiți opinii sau concluzii

divergente cu raționamentul care a stat la baza teoriilor formulate (Schopenhauer, 2010, p.69).

Progresul în știință constă nu numai în descoperirea de fapte noi, ci și în capacitatea cercetătorului de

a formula noi raporturi legice între două fapte care anterior erau considerate a nu avea nimic în comun

(Baciu, 2015, p. 24), căci noile adevăruri se pot descoperi nu numai de la ceea ce au știut alții, ci mai

ales de la ceea ce aceștia au ignorat (Moscovici, 1968 citat în Morin, 2014, p. 5)

Teoriile științifice depind nu numai de experimentele realizate până în prezent ci și de anumite

prejudecăți, însă știința are capacitatea să învețe coninuu, să renunțe la părțile nesențiale și să fie

supusă criticii, deoarece obiectivitatea țtiințifică este determinată tocmai de libertatea de a critica

(Popper, 2017, p. 446).

Contabilitatea - știință autonomă

În domeniul științelor umane, un punct central al cunoașterii îl reprezintă omul, istoria sa,

comportamentul, limbajul, psihologicul acestuia, precum și aspectele ce țin de politic și normativ

(Blay, 2005, p. 880 citat în Stan, 2016, p.17). Totuși, pentru atingerea diverselor sale obiective,

activitatea umană nu este independentă față de timp, iar mijloacele utilizate pentru satisfacerea acestor

scopuri sunt și acestea limitate (Robbins, 1935 citat în Hausma, 1993, p. 108). Astfel, rolul

cercetătorului economist este acela de a găsi soluții privind utilizarea cât mai adecvată a mijloacelor

limitate (Robbins, 1935 citat în Hausman, 1993, p. 108). Pentru aceasta, știința economică are în

vedere studiul vieții economice, dar și a comportamentului uman, utilizând o serie de tehnici,

concretizate acum în domenii fundamentale (Todosia, 1992, p. 9), printre care putem regăsi și

statistica, contabilitatea și analiza economică. Acestea au rolul de a măsura, analiza și de a caracteriza

cantitativ fenomenele vieții sociale și economice (Bărbat, 1973, p.4)

Comportamentul uman pe tărâmul economiei poate fi influențat și existența unei libertăți

naturale și susținerea interesului individual, încuranjându-se astfel libertatea naturală pentru atingerea

unei stări sociale mai bune (Valier, 2009, p.43). În acest mod se încurajează rolul statului ca mână

invizibilă în asigurarea jocului liberei concurențe de pe piață și apărarea justiției (Valier, 2009, p.43).

Trebuie precizat faptul că sprem deosebire de științele naturale, științele de gestiune lucrează

cu o serie de construcții artificiale, numite artefacte care sunt influențate însă de deciziile raționale


12

ale oamenilor sau ale celor desemnați să le conducă (Gavvard-Perret, 2012, pp. 18-21). În domeniul

științelor de gestiune problemele de cercetat vizează de cele mai multe ori chestiuni aplicate,

punctuale și de interes la nivelul entităților economice, propunându-se soluții sau căi de atac pentru

rezolvarea acestora (Usunier et al., 1993, pp. 14-16). Științificitatea în zona gestiunii entităților

economice sau a afacerilor vine atât din modul de explicitare a mediului în care acestea acâionează

sau sunt realizate, cât și din propunerea de soluții pentru schimbarea stărilor de fapt care au condus

la apariția unor probleme sau blocaje (Martinest, 1990, p. 20).

Și în domeniul științelor de gestiune și a contabilității, teoriile formulate pot oferi explicații

pertinente ale unor fenomene enigmatice (Godfrey-Smith, 2012, p. 299). Aici cercetătorul poate

propune noi instrumente sau procedee pentru îmbunătățirea proceselor de guvernanță, precum contul,

bilanțul sau o situație a performanței financiare (Martinest, 1990, p. 21).

Totodată, principalele procese din interiorul enităților economice sunt supuse unui control

permanent cu scopul cunoașterii și înțelegerii acestora printr-o exprimare cantitativă ce revine

domeniului Contabilității, rezultatele fiind necesare planificării, conducerii, controlului și analizei

principalelor componente (Rusu,1972, 9,3). Prin contabilitate se observă mișcarea valorilor dintr-o

entitate economică și ajută la reconstituirea prin calcule a vieții acesteia (Rusu, 1972, p.5).

Încadrându-se în zona științelor pozitive, contabilitatea prezintă un caracter științific și

interferează cu multe discipline științifice, fără a urma calea acestora sau subordonându-se lor, ci

menținându-se autonomă (Rusu, 1975, p. 120). În unele cazuri se constată că știința contabilității este

superioară acestor discipline, deoarece aceasta corelează un ansamblu de calcule realizate și ținute

după anumite reguli, convenții și norme definite social, se manifestă și se dezvoltă în societăți umane

complexe cu un grad ridicat de organizare (Capron, 1994, pp. 15-16).

Referindu-ne la cunoașterea din domeniul contabilității, dacă dorim să o înfațișăm drept

știință, în primul rând trebuie să se poată determina cu precizie cu ce anume se deosebește de celelalte

feluri de cunoaștere, ce nu are în comun cu niciuna din acestes și ce îi este specific (Kant, 2014, p.

77). Specificitățile pot proveni din: obiectele cunoașterii, sursele cunoașterii sau din modul în care

se realizează cunoașterea (Kant, 2014, p. 77).

Din acest punct de vedere, contabilitatea poate fi considerată o știință deoarece: a) are un

obiect propriu suspus observării și cercetării, respectiv patrimoniul enității economice și nasamblul

mișcărilor valorice care îi influențează patromoniul; b) urmează un demers logic, bazat pe

raționament profesional, utilizând un ansamblu de metode, mijloace și procedee specifice; c)

utilizează o serie de legități și principii specifice; d) utilizează un vocabular și o terminologie proprie

(Horomnea, 2008, pp. 101-102). Instrumentul său de bază este contul, un fapt social și cultural

(Capron, 1994, p. 16), iar utilizarea bilanțului ca model al reprezentării patrimoniului și studierea


13

principalilor indicatori ai acestuia în dinamică oferă câmp de cercetare pentru alte discipline (Tabără,

1984, p. 14).

Viitorul științei contabilității

Relația dintre competiție și cooperare în știință poate conduce la atingerea țelurilor

individuale, dar mai ales la nivel de comunitate științifică (Godfrey-Smith, 2012, p. 299). Viitorul își

trage seva, în mare parte, din trecut și din prezent (Pohoață, 2011, p. 278), iar rolul științelor

economice, inclusiv cel al contabilității, va fi acela de a găsi și propune noi soluții pentru problemele

cauzate de stările de criză prezente și viitoare, fără a omite însă conceptele de etică, morală,

deontologie și dezvoltare sustenabilă în gestionarea afacerilor.

Totodată, ne raliem opiniei prof. Pohoață (2011, p. 281) și susținem că de știința economică

trebuie să se ocupe doar elitele, acele persoane care au o zestre și o cultură economică aparte și care

pot abstractiza și modela realitatea vieții economice tocmai pentru a o înțelege și a o explica sub toate

aspectele ei teoretice, practice și normative. În același timp, utilizarea modelării matematice oferă

problemelor economice acel statut care le face apte de a fi soluționate pe cale matematică, asigurându-

se înțelegerea fenomenului sau a sistemului analizat pe baza analizei relațiilor dintre variabilele

utilizate în descrierea fenomenului sau a sistemului de analizat (Pârvu, 1998, pp. 188-189).

În domeniul științei contabilității, viitorul acesteia presupune realizarea de studii

interdisciplinare și interacțiunea cu alte științe, precum cel al economiei politice, finanțelor,

matematicii, psihologiei, sociologiei sau cu domeniul privind studiul comportamentului

organizațional (Smith, 2015, pp. 35-42), ceea ce conduce la apariția unor noi direcții de cercetare

privind: a) calitatea informației contabile și propunerea de noi soluții practice privind înregistrarea,

clasificarea și prezentarea tranzacțiilor economice; b) implicațiile noilor norme contabile asupra

raportărilor financiare, calității informației contabile, comportamentului profesionistului contabil,

sitemului fiscal aplicabil; c) rolul auditorului privind îmbunătățirea calității informației contabile și

reducerea asimetriei informaționale prin utilizarea celor mai bune proceduri de audit pentru

prevenirea și detectarea fraudelor; d) îmbunătățirea procesului de guvernanță corporativă, reducerea

riscului de faliment, raportare integrată și de dezvoltare durabilă; e) internaționalizarea contabilității

și rolul organismelor normalizatoare în procesul de armonizare contabilă; f) utilizarea noilor

tehnologii informaționale în raportarea financiară și în audit pentru creșterea calității misiunilor; i)

controlul strategic și managementul performanței (Weirich et al., 2014, pp. 5-9, 41-43, 63, 85-93,

103-105, 128-129, 151-157, pp. 225-235).

În același timp, utilizarea tehnologiilor asistate de calculator (Hayes et al., 2005, pp. 337-343),

dar și utilizarea tehnicilor de eșantionare sau a metodelor statistice avansate de analiză a datelor


14

(Raffegeau & Dubois, 1978; Robu, 2014, 2005-280) vor conduce la creșterea calității misiunilor de

audit.

Nu în ultimul rând, utilizarea metodelor statistice în cadrul auditului financiar, dar şi

interconectarea acestuia cu analiza financiară şi contabilitatea, vor deschide o direcţie nouă de

cercetare. Acest domeniu nou îşi va propune analiza principalelor etape ale auditului financiar pe

baza unor indicatori din analiza financiară, utilizând metode statistice şi econometrice avansate, fiind

numit, ipotetic, auditometrie (auditometrics) (Robu, 2014, p. 307).

Scopul acestei lucrări este acela de obținere a atestatului de abilitare în domeniul fundamental:

Științe economice, respectiv în domeniul de specialitate: Contabilitate. Conform recormandărilor

Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, teza este

structurată astfel: un rezumat (în limba română și engleză), partea centrală dedicată realizărilor

științifice și profesionale și planurilor de evoluție și dezvoltare a carierei, și partea dedicată

referințelor bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare.

Partea centrală a fost structurată astfel: a) o secțiune dedicată principalelor realizări

științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice disciplinare/interdisciplinare după

conferirea titlului de doctor (incluzîndu-se aici: principalele contribuții privind analiza și evaluarea

calității informației financiare, principalele contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de

audit financiar din România, principalele contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate

de analiză a datelor în domeniul financiar-contabil și în practica auditului financiar, principalele

contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy, principalele

contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar, realizările profesionale

obținute după conferirea titlului de doctor și realizări academice obținute după conferirea titlului de

doctor) și b) o secțiune dedicată planurilor de evoluție și dezvoltare a propriei cariere

profesionale, științifice și academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri

probabile de acțiune pentru punerea în practică a acestora (incluzîndu-se aici: principalele repere

ale parcursului profesional și academic - anterior elaborării tezei de abilitare, planul de evoluție și

dezvoltare a carierei profesionale, planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice, planul de

evoluție și dezvoltare a carierei științifice și principalele direcții de cercetare, predare și aplicații

practice).


15

„Știința este un complex de cunoștințe în continuă dezvoltare, clădit pe succesiuni de reflexii și idei,

dar și mai mult decât atât pe experiența și acțiunile unui mare număr de gânditori și lucrători.

Ea este o descoperite continuă de noi fapte, legi și teorii, criticând și deseori distrugând tot atât de

mult pecât clădește. Totuși în întregul lui edificiul științei nu încetează niciodată să crească”

(Rusu D., Teorii și sisteme de conducere a contabilității pe plan mondial. Note de curs, Institutul

Politehnic, Iași, 1975, p. 119)

B. REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE, PROFESIONALE ȘI PLANURI DE

EVOLUȚIE ȘI DEZVOLTARE A CARIEREI

Prin cunoaștere organizată, Immanuel Kant considera că se ajunge la știință, iar cercetare

ştiinţifică înseamnă, în viziunea lui Charles F. Kettering, o conştientizare a faptul că încă nu ştii nimic

dar vrei să afli totul, ajungând ca la final să ştii totul despre nimic (Bernard Raffournier).

Henry R. Harrover susținea că pentru cercetare științifică trebuie să fii un om practic, un

aventurier pe tărâmul lui ”Nu există”, un iscoditor, unul ce crede în cercetare și pune întrebări, unul

care refuză să creadă că perfecțiunea a fost atinsă. Prin cercetare se ajunge la știință, la curiozitatea

care ia formă atunci când se urmărește un scop precis (Zora Neale Hurston), doarece știința reprezintă

adevărul, cunoaștere și întrebuințare a forțelor naturii pentru fericirea omului (Victor Babeș) (Robu,

2012).

Cunoaşterea ştiinţifică în care ne încredem, poate fi utilizată pentru găsirea soluţiiilor la

problemele cotidiene şi majore ale omenirii, fiind o cale de ieşire, o cale în sus. În acest context, una

dintre marile problemele cu care s-a confruntat societatea umană, în diferite etape ale evoluției sale,

și care a avut și continuă să aibă un impact semnificativ negativ asupra mediului economic, social,

politic și religios o reprezintă apariția și manifestarea tranzacțiilor cu caracter economico-financiar

(Robu, 2012).


16

Secțiunea B1: Realizări științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice

disciplinare/interdisciplinare după conferirea titlului de doctor

Principalele realizări științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice disciplinare

și interdisciplinare, după conferirea titlului de doctor în domeniul Contabilitate, vizează următoarele

direcții de cercetare, profesionale și academice:

a) analiza și evaluarea calității informației financiare;

b) îmbunătățirea calității misiunilor de audit financiar din România;

c) utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în domeniul financiar-

contabil și în practica auditului financiar;

d) contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în

domeniul financiar-contabil și în practica auditului financuiar;

e) contribuții privind analiza și gestiunea performanței financiare;

f) contribuții asupra unor teme de interes țtiințific cu caracter interdisciplinar;

g) realizări profesionale obținute după conferirea titlului de doctor;

h) realizări academice obținute după conferirea titlului de doctor.

B1.1: Contribuții privind analiza și evaluarea calității informației financiare

Informația oferă utilitate celui care o deține și poate fi valorificată pentru cunoașterea și

înțelegerea unui spațiu sau a unor evenimente. Prin cunoaștere obții putere (după Bacon, 1597, în

Rodrigues Garcia, 2001), asigurată prin deținerea unei informații de calitate care poate susține și oferi

avantaje competitiționale în realizarea oricărei afaceri.

Conceptul de informație a cunoscut de-a lungul timpului mai multe accepțiuni. Inițial,

informația a fost considerată ca fiind o altă formă de exprimare a materiei (Einstein, 1905), apoi

energie (Shanon, 1948), iar ulterior, prin stabilirea unor legături între domeniul teoriei informației cu

cel al statisticii inferențiale și al informaticii, s-au pus bazele ciberneticii (Rosenblueth, 1943).

Informația generată de un eveniment poate să apară sub forma unui mesaj, este independentă

de modalitatea de transmitere (Floridi, 2005) și poartă o anumită semnificație privind evenimentul

produs (Checkland și Scholes, 1990). Rolul fundamental al informației constă în reducerea

incertitudinii cu privire la apariția unui eveniment (Luhn, 2012), pemițând utilizatorilor luarea decizii.

Pentru a putea fi reprezentată sub forma unui mesaj, informația trebuie să fie percepută, adică

trebuie să se identifice cu evenimentul despre care s-au cules date. Datele sunt prelucrate pentru a

dobândi o semnificație în funcție de evenimentul studiat, iar informația rezultată din prelucrarea


17

datelor este transmisă, mai apoi, de la emițător către un receptor, printr-o serie de semne

convenționale (Shanon, 1948).

Una dintre cele mai importante forme de apariție a informației o constituie informația

financiară, raportată de către firme. Această informație prezintă utilitate pentru diferitele categorii de

stakeholder-i, întrucât descrie poziția și performanța financiară a firmei (IASB, 2015). Cunoscând

astfel de informații, utilizatorii își pot fundamenta deciziile de ordin operațional sau strategic.

Pentru asigurarea unui grad ridicat de utilitate, informația financiară trebuie să îndeplinească

o serie de caracteristici calitative (IASB, 2015). Aceste caracteristici pot fi asigurate prin ralierea la

un cadrul contabil de referință, care stă la baza întocmirii și raportării informției fianciare.

Implementarea unor standarde de contabilitate care conduc la obținerea unei informații relevate, cu

jutorul căreia se descrie în mod fidel poziția și performanța financiară a firmei, pot ajuta utilizatorii

în luarea celor mai bune decizii (IASB, 2015).

Conform IASB (2015), calitatea informației financiare poate fi amplificată dacă suplimentar,

informația financiară este comparabilă, verificabilă, oportună și inteligibilă. Pin aplicarea unui cadru

contabil de referință, cei însărcinați cu producerea și raportarea financiară își propun amplificarea

calității informației financiare, prin maximizarea individual sau global, a caracteristicilor calitative.

Amplificarea calității informației este un proces iterativ (Alexander și Nobes, 2007) și generează o

serie de costuri asociate raportării.

Privit ca o constrângere care acționează asupra raportării, costul obținerii informației este

deosebit de important mai ales atunci când acesta este justificat de necesitatea obținerii informației

(Raffournier, 2012). Aceste costuri și altele suplimentare, asociate analizei și interpretării informației

financiare, sunt suportate de către utilizatori cu scopul obținerii de beneficii economice viitoare de pe

urma informației raportate.

Informația trebuie să fie inteligibilă, prin prezentarea concisă și exactă a tuturor elementelor

care descriu poziția și performanța financiară a firmei. Pentru aceasta se impune identificarea celor

mai pertinente elemente care descriu poziția și performanța, stabilirea criteriilor de calitate prin care

informația oferită de acești indicatori să poată fi evaluată, alegerea celor mai buni indicatori și metode

prin care calitatea să poată fi măsurată și evaluată.

Odată cunoscute dimesniunile calitative ale informației financiare, pe baza identificării

factorilor determinanți se poate proceda la amplificarea calității. Cu ajutorul metodelor statistice se

poate estima influența fiecărui factor asupra uneia din dimensiuni, dar și eventualele interdependențe

dintre caracteristici. Acest lucru este motivat de faptul că o informație comparabilă, verificabilă,

oportună sau inteligibilă nu poate fi utilă diverșilor utilizatori, dacă nu prezintă relevanță și nu descrie

în mod fidel poziția și peformanța financiară a firmei (IASB, 2015).


18

Indiferent de forma sub care apare, informația are rolul de a reduce gradul de incertitudine

asociat apariției unui eveniment (Casagrande, 1999). În domeniul financiar, informația este utilă unei

game largi de utilizatori, în fundamentarea deciziilor de ordin operațional și strategic (Jawabreh și

Alrabei, 2012). Informația vizează firma cât și mediul în care aceasta își desfășoară activitatea și

servește tuturor stakeholder-ilor în fundamentarea deciziilor de ordin strategic (El-Sayed Ebaid,

2012).

Teoria de agent (Jensen și Meckling, 1976) stabilește că managerii sunt responsabili cu

gestionarea activității firmei și răspund direct în fața acționarilor pentru starea și peformanța acesteia.

Din aceste considerente managerii au nevoie de o informație de calitate pentru a identifica punctele

forte și slabe ale afacerii, dar și pentru a evalua oportunitățile și amenințările care pot să apară

(Simons, 2000). La rândul lor, acționarii și investitorii sunt interesați de informația financiară

raportată de către firmă pentru evaluarea poziției și performanței și pentru stabilirea valorii acesteia.

Astfel de informații stau la baza fundamentării prețului pe care investitorii sunt dispuși să îl ofere în

vederea dobândirii dreptului de a participa la procesul de luare a deciziilor în cadrul firmei și obținerii

de beneficii economice viitoare (Butt et al., 2010).

În domeniul financiar, informația este transmisă în principal de către firme unei game largi de

utilizatori sub forma unor raportări periodice, de regulă anuale sau trimestriale. Acest mesaj se

regăsește sub forma unor raportări financiare, standardizate, care respectă o serie de principii și norme

pe baza cărora obținute (Goldberg, 2001). Garantarea autenticității informației raportate este asigurată

prin asumarea situațiilor de către manageri sau de cei respeonsabili cu producerea acesteia, iar în

unele cazuri de către profesioniști independenți, precum auditorii financiari, care oferă o opinie

calificată asupra procesului de obținere și conformității informației în raport cu un cadru contabil de

referință aplicabil (Arens et al., 2012).

Informația financiară obținută este transmisă mai departe utilizatorilor interesați (IASB, 2015)

pentru luarea deciziilor. Deși forma de transmitere a informației financiare este stabilită prin norme

contabile și standarde de raportare financiară, o condiție esențială în perceperea informației o

reprezintă deținerea unor cunoștințe suficiente de către principalele categorii de utilizatori (IASB,

2015). În acest caz, o informare bună și completă nu poate asigura o înțelegere facilă a situațiilor

financiare raportate fără deținerea, în prealabil, a unor cunoștințe economice de specialitate.

În domeniul raportărilor financiare, informația trebuie să ofere o descriere relevantă și sub

cele mai semnificative aspecte a evenimentelor care apar în cadrul unui sistem integrat. Acest sistem

cuprinde firmele (ca entități raportoare), utilizatorii (ca beneficieri), un cadrul de raportare de referință

(care stă la baza transmiterii informației într-o formă accepată de toți actorii implicați) și organismele

care supraveghează și reglementează modul de transmitere al informației către beneficiari (IASB,


19

2015). Evenimentele care generează informații financiare sunt reprezentate de tranzacțiile cu caracter

economico-financiar pe care o entitate raportoare (firma) le realizează în interiorul acesteia (cu sine)

sau cu terțe persoane.

Informația financiară reprezintă o resursă intangibilă (Rose, 1999), cu un grad ridicat de

omogenitate (Sampler, 1998), deoarece poate fi schimbată sau subtituită cu o altă informație.

Valoarea informației este dată de utilitatea acesteia și contribuția pe care o are la obținerea de beneficii

economice viitoare pentru cei care dispun de ea. Cu ajutorul informației financiare, investitorii

existenți și potențiali, creditorii dar și împrumutătorii de capital pot estima valoarea firmei (IASB,

2015). De asemenea, pe baza informațiilor raportate, utilizatorii pot identifica punctele forte și

vulnerabilitățile financiare ale firmei, îi pot evalua lichiditatea și solvabilitatea, nevoia de finanțare

suplimentară, probabilitatea de a obține finanțarea și nu în ultimul rând perspectivele privind

obținerea de fluxuri de trezorerie viitoare (IASB, 2015).

Deși informația nu reprezintă un bun, aceasta are asociat un cost al obținerii ei, determinat de

valoarea și utilitatea pe care o are în raport cu diverși utilizatori. Într-un sistem financiar, informația

poate fi transferată contracost între cel care o produce și cel care befeniciază de aceasta. Spre

deosebire de alte sisteme, în cazul unui sistemul financiar informația, deși este vândută și transmisă

beneficiarului, rămâne în formă originală la cel care o produce cu posibilitatea vânzării și către alți

utilizatori (Kingma, 2001). În același timp, o informație financiară achiziționată poate fi vândută de

către cel care a cumpărat-o și către alți beneficiari, fără consimțământul producătorului inițial, cu

riscului apariției unor eventuale erori la nivelul mesajului original.

Pentru a se proteja de transmiteri neautorizate, producătorii informației originale apelează fie

la particularizarea informației în funcție de necesitățile utilizatorilor (deși acest lucru ar conduce la o

creștere a vulnerabilității în condițiile în care anumite informații ar putea fi totuși retransmise către

persoane care nu ar avea dreptul de a le utiliza), fie acționează în sensul diminuării cantității de

informație, ceea ce conduce la apariția incertitudinii, la nivel de sistem sau piață (Rose, 1999). În

cazul informației financiare, incertitudinea poate fi determinată și de către sursa care o produce,

utilizatorii neștiind de la început valoarea de adevăr a informației pe care doresc să o cumpere (Rose,

1999).

În mod clasic, informația financiară poate fi privită ca un bun gratuit și care poate circula la

liber între diferiți utilizatori. În acest caz, utilitatea dar și abundența informației conduc către o valoare

zero a acesteia (Boisot, 1998). Totuși, caracteristicile unice ale informației financiare fac din aceasta

un bun care poate face obiectul tranzacționării. Informația are utilitate pentru beneficiari dar și un

cost al tranzacționării, ceea ce îi conferă valoare (Boisot, 1998).


20

Unele opinii consideră că informația financiară poate fi inclusă la categoria marfă, ca bun

destinat vânzării, tocmai datorită valorii pe care o are (Rose, 1999). Valorea dar și raritatea

informației, în unele cazuri, conduc la apariția asimetriei informaționale. Fenomenul poate fi definit

ca o informare imperfectă, acea transmitere neuniformă și inegală a conținutului mesajului către toți

utilizatorii, determinată de prețul variabil pe care fiecare beneficiar ar fi dispus să îl plătească (Philips,

1988).

Cauzele care stau la baza apariției asimetriei informaționale sunt multiple. Prima cauza ar

putea fi determinată tocmai de raritatea informației financiare, în condițiile în care cei care o produc

nu au intenția transmiterii ei în totalitate (Kingma, 2001). Omisiunea sau lipsa informației suficiente

poate afecta în acest caz deciziile utilizatorilor. O altă cauză care determină apariția asimetriei

informaționale o reprezintă în unele cazuri interesele divergente între cei care produc informația și

cei care o utilizează (Williamson, 1985).

Asimetria informațională afectează întreg sistemul informațional, la nivelul tuturor

componentelor sale. Pentru a înlătura efectele negative ale asimetriei asupra sistemului informațional,

Steinmueller (1992) propune introducerea unei terțe părți în sistem care are rolul garantării acurateții

și preciziei informației transmise.

Transpusă sub forma raportărilor financiare, informația trebuie să ofere o imagine fidelă a

poziției și performanței financiare (Missonier-Piera și Dick, 2010). Elementele prin care se surprinde

poziția financiară sunt reprezentate de activele, datoriile și capitalurile proprii pe care firma raportoare

le deține. În conformitate cu Cadrul general conceptual emis de IASB (2015), un activ reprezintă o

resursă controlată de firmă, rezultată din evenimente trecute și de la care se așeaptă obținerea de

beneficii economice viitoare. Pe baza acestei definiții se face o corespondență directă între active (ca

mijloace) și modalitățile de procurare sau de finanțare a acestora (resurse), ceea ce a condus în teoria

și practica de specialitate la calculul unor rate de echilibru financiar. Valoarea activelor este raportată

în bilanț, iar după gradul de lichiditate a acestora, activele se clasifică în active imobilizate (cu un

grad redus de lichiditate, fără o pierdere semnificativă a valorii) și active circulante (cu un grad ridicat

de lichiditate, fără o pierdere semnificativă a valorii) (Penman, 2007).

Același Cadru definește datoriile ca fiind obligații prezente ale firmei, care au apărut în urma

unor evenimente trecute și prin a căror decontări se așteaptă ieșirea de resurse, încorporând beneficii

economice din entitate (IASB, 2015). Având în vedere că resurselor le corespund mijloacele deținute

de firmă, se înțelege că decontarea datoriilor poate conduce la diminuarea lichidităților sau a altor

active cu grad ridicat de lichiditate. În același timp, creșterea nivelului datoriilor pe care o firmă le

înregistrează poate conduce la afectarea posibilității acoperirii acestora pe baza mijloacelor deținute,

cu impact direct asupra solvabilității. Și în cazul datoriilor, valoarea acestora este raportată în bilant,


21

iar după gradul de exigibilitate, datoriile pot fi clasificate în datorii curente (de până la un an și datorii

pe termen lung, a căror decontare depășește o perioadă mai mare de un an) (Raffournier, 2012).

Al treilea element care poate fi utilizat în descrierea poziției financiare îl reprezintă

capitalurilor proprii. IASB (2015) le recunoaște ca fiind interesul rezidual al acționarilor în activele

firmei, după deducerea tuturor datoriilor sale. Această definiție se fundamentează pe ecuația care

transpune principiul dublei reprezentări în contabilitate, prin care activul este egal cu pasivul, sau

totalului activelor îi corespunde totalul resurselor deținute (proprii și străine).

Cea de-a doua perspectivă asupra căreia utilizatorii sunt interesați este reprezentată de către

peformanța financiară, privită ca rezultat al modificărilor resurselor economice deținute de către firmă

(IASB, 2015). Informațiile obținute privind performanța financiară sunt utile în evaluarea și analiza

rentabilității resurselor economice angajate de către firmă și oferă indicii privind eficiența actului de

guvernață.

În evaluarea performanței firmei trebuie să se țină cont de principiile utilizării contabilității de

angajamente. Acest lucru presupune că firma trebuie să înregistreze în contabilitate tranzacțiile pe

măsură ce acestea au avut loc și nu pe măsura decontării acestora (Istrate, 2009). Chiar dacă încasările

sau plățile în numerar au loc într-un exercițiu financiar distinct de evenimentele care le-au generat,

efectele asupra firmei sunt înregistrate în momentul apariției evenimentelor și conduc la înregistrarea

unor decalaje între rezultatele contabile și fluxurile de trezorerie.

Principalul element prin care poate fi evaluat rezultatul firmei, ca indicator al performanței în

reprezintă profitul. Acest indicator stă la baza calculului altor indicatori precum rentabilitatea sau

rezultatul pe acțiune (Missonier-Piera și Dick, 2010). Pentru determinarea profitului, trebuie avute în

vedere totalitatea veniturilor și cheltuielilor înregistrate de către firmă.

Potrivit IASB (2015), veniturile reprezintă majorări ale beneficiilor economice obținute de

către firmă pe parcursul unei perioade de raportare, concretizate sub forma intrărilor de active,

majorării acestora, sau diminuări ale datoriilor. Astfel de modificări conduc la creșteri ale capitalurilor

proprii, altele decât cele legate de eventuale noi aporturi realizate de către acționari.

În corespondență, cheltuielile reflectă scăderi ale beneficiilor economice înregistrate pe

parcurusul unei perioade de raportare și se concretizează sub forma ieșirilor sau consumurilor de

active sau diminuări ale nivelului datoriilor (IASB, 2015). Aceste diminuări conduc la reduceri ale

capitalurilor proprii, altele decât cele asociate distribuirilor către participanții la capitalurile proprii.

De asemenea, peformanța financiară poate fi reflecată și prin fluxurile de trezorerie pe care

firma le generează, sub forma intrărilor sau ieșirilor de numerar. Intrările de numerar pot să rezulte

din încasări ale creanțelor sau noi aporturi, iar ieșirile de numerar se concretizează în plata datoriilor

sau distribuirea de dividende către acționari.


22

Modalitatea de raportare a informațiilor cu privire la poziția și performanța financiară vizează

agregarea acestor informații într-un set de situații financiare care cuprind: situația poziției financiare

la sfârșitul perioadei curente și precedente (bilanțul), situația profitului sau pierderii și ale altor

elemente ale rezultatului global pe perioadă, situația modificărilor capitalurilor proprii pe perioadă,

situația fluxurilor de trezorerie pe perioadă și note privind politicile contabile care au stat la baza

obținerii informațiilor financiare (IASB, 2015).

Politicile contabile au la bază totalitatea principiilor care au fost utilizate în pregătirea și

raportarea situațiilor financiare, și anume: imaginea fidelă, continuitatea activității, contabilitatea de

angajamente, pragul de semnificație, compensarea, frecvența raportării și informațiile comparative

(Istrate, 2009). Respectarea principiilor contabile asigură obținerea și raportarea unei informații

financiare de calitate, certificată prin opinia calificată, obiectivă și independentă a unei terțe persoane,

de regulă un auditor financiar (Raffournier, 2012)

Calitatea informației financiare

Informația financiară este oferită tuturor stakeholder-ilor sub forma raportărilor periodice care

conduc la diminuarea incertitudinii (Daske et al, 2008). Utilitatea informației este asigurată atunci

când sunt îndeplinite caracteristicile calitative ale acesteia (Barth et al., 2008), iar îmbunătățirea

calității informației conduce la reducerea abaterii de la normele sau standardele aplicabile (Hansen,

1991). Potrivit Eurostat Quality Assurance Framework 2013, principalale caracteristici calitative ale

informației sunt reprezentate de: relevanță, acuratețe și precizie, actualitate și promptitudine,

comparabilitate, coerență și completitudine.

Relevanța indică gradul de satisfacere a utilizatorilor informației și măsura în care aceasta

răspunde cerințelor acestora. Un astfel de lucru nu indică neapărat că informația este de slabă calitate,

ci faptul că este inadecvată necesităților utilizatorilor. În domeniul financiar, relevanța informației

poate fi definită prin capacitatea acesteia de a influența semnificativ deciziile utilizatorilor (IASB,

2015). Christensen și Demsky (2008) consideră că informația financiară poate influența deciziile

investitorilor atunci când are valoare predictivă și poate sta la baza realizării de previzionări ale

rezultatelor viitoare, când are valoare de confirmare a evaluărilor anterioare sau ambele caracteristici.

În raport cu principalii utilizatori, relevanța poate fi măsurată prin studierea relației dintre informația

financiară raportată și răspunsul utilizatorilor la transmiterea acesteia (Barth, 2008). Existența unei

corelații puternice între informația financiară transmisă și răspunsul utilizatorilor indică un grad

ridicat al relevanței informației.

Acuratețea informației vizează apropierea rezultatelor obținute în urma transmiterii

mesajului de valoarea exactă sau devărată a acestuia, provenind de la sursa inițială. O informație care


23

prezintă acuratețe indică posibilitatea reprezentării fidele a realității. Prin acuratețe se poate măsura

corectitudinea datelor sau informației colectate, fără ca acestea să prezinte eventuale inconsecvețe

sau redundanțe, dar și integritatea celor stocate (Hansen, 1991). În domeniul raportărilor financiare,

acuratețea indică capacitatea informației de a reprezenta în mod fidel tranzacțiile realizate de către

firmă, poziția și performanța financiară a acesteia. Reprezentarea fidelă presupune absența erorilor

semnificative și neutralitatea informației, în descrierea obiectivă a firmei (IASB, 2015). Acuratețea

informației financiare este asigurată fie prin asumarea raportărilor financiare de către cei însărcinanți

pregătirea și întocmirea situațiilor financiare (inclusiv profesioniștii contabili), fie prin exprimarea

unei opinii de către un auditor financiar cu privire la gradul de conformitate al informației financiare

cu un cadru contabil de referință (Archambeault și Dezoort, 2001). Pe baza opiniei auditorului,

utilizatorii își pot fundamenta deciziile și pot aprecia dacă informațiile financiare raportate au fost

denaturate ca urmare a fraudelor sau operațiunilor de management al rezultatului. Barth (2008)

consideră că acuretețea poate fi măsurată cu ajutorul opiniei de audit, dar mai ales cu ajutorul studierii

variației poziției și performanței financiare a firmei de la o perioadă la alta. Creșterilor de rezultat

cărora li se poate stabili proveniența, într-o măsură adecvată, (ca urmare a creșterii nivelului

productivității, vânzărilor, reducerilor comerciale primite, diminuării costurilor), sunt considerate ca

fiind neafectate de operațiuni de management al rezultatului (Barth, 2008).

Oportunitatea informației indică actualitatea acesteia și măsura în care mai pot fi satisfăcute

în timp cerințele utilizatorilor pe baza unor informații colectate în trecut, neactualizate. În cazul

informației financiare, oportunita presupune ca aceasta să fie disponibilă factorilor decizionali în timp

util (IASB, 2015). Unele opinii consideră că o informație financiară veche, perimată, nu mai poate fi

utilă în luarea deciziilor (Bassell et al., 2003), însă poate sta la baza realizării de analize, estimări ale

tendințelor și ca bază pentru calcului actuale ale unor elemente din patriomoniu (Raffournier, 2012).

În mod normal raportările financiare se realizează anual, la termenele impuse prin lege, însă pentru

susținerea deciziilor investitorilor informația poate fi disponibilă și sub forma unor situații

intermediare, care surprind poziția și performanța financiară a firmei până în acel moment (Dumontier

și Raffournier, 2002). Prin raportarea la ideaa susținută de Jaba et al. (2001), oportunitatea informației

poate fi măsurată prin intensitatea răspundului utilizatorilor la momente diferite de timp de la

publicarea situațiilor financiare.

Completitudinea informației primită de un utilizator urmărește ca aceasta să conțină în

totalitate informația transmisă de către sursă. O informație incompletă poate conduce la afectarea

deciziilor utilizatorilor. În domeniul financiar, completitudinea este conectată și susține reprezentarea

fidelă a poziției și performanței financiare (IASB, 2015). O informația trunchiată, chiar dacă este

reală și fără erori, nu poate susține întrutotul deciziile utilizatorilor, disimulând unele evenimente sau


24

ascunzând o serie de tranzacții (Missonier-Piera și Dick, 2010). Prin raportarea la Standardele

Internaționale de Raportare Financiară, completitudinea poate fi evaluată prin măsura în care situațiile

financiară conțin elemenntele recomandate sau impuse, astfel încât să asigure o informare adecată

tuturor utilizatorilor.

Coerența informației are în vedere contextul în care aceasta poate fi utilizată împreună cu

alte informații pentru luarea deciziilor. Coerența este asigurată atunci când pentru obținerea

informațiilor se utilizează un sistem unitar de definiții, clasificări și elemente metodologice (Jemna,

2005). În planul informației financiare coerența este asigurată prin aplicarea cu consecvență a

principiului permanenței metodelor și stă la baza comparabilității informațiilor raportate. Pe baza

acestui principiu poate fi evaluat impactul unei metode sau tehnici de calcul asupra informației

financiare raportate.

Claritatea și formatul informației vizează maniera în care aceasta este pusă la dispoziția

utilizatorilor, fără ca mesajul inițial să sufere modificări semnificative ca urmare a unor interpretări.

Pentru raportările financiare, IASB (2015) recomandă ca informațiile raportate în situațiile financiare

să fie prezentate într-o manieră clară și concisă, pentru a evita eventualele confuzii sau concluzii

înșelătoare. Standardele Internaționale de Raportare Financiară susțin însă că pentru a avea utilitate

maximă, utilizatorii informației financire ar trebui să dețină suficiente cunoștințe din domeniul

economic astfel încât să poată studia și analiza situațiile financiare (Alexander și Nobes, 2007).

Claritatea și formatul pot fi evaluate prin raportarea la IFRS: pentru reducerea confuziilor, IFRS

propun atât formatul cât și conținutul minimal al raportărilor financiare.

Accesibilitatea informației urmărește posibilitatea obținerii informației atunci când

utilizatorii au nevoie de aceasta. Această caracteristică trebuie corelată și cu oportunitatea, cele două

determinând gradul de utilitate al informației pentru un anumit utilizator. În cazul informației

financiare, accesibilitatea este stabilită de cadrul contabil de referință și impune publicarea situațiilor

financiare anuale sau trimestriale atât pe site-urile firmelor cât și transmiterea situațiilor către

organismele guvernamentale de supraveghere financiară (Christensen și Demsky, 2008). Absența sau

întârzierea publicării situațiilor financiare de către firme poate conduce, după caz, la o serie de

sancțiuni de ordin financiar sau retragerea dreptului de a fi cotată pe o piață reglementată.

Comparabilitatea informației are în vedere posibilitatea identificării unor anumite diferențe

sau asimetrii atât între mesajele transmise de la aceeași sursă către diferiți utilizatori, cât și de la

aceeași sursă, dar către un singur utilizator, în momente diferite (Jemna, 2005). Problema

comparabilității vizează identificarea unor similitudini sau diferențe între informațiile financiare

raportate de către aceeași firmă dar la momente diferite de timp (utilizând sau nu referențiale contabile

comune) sau în același moment, sau între informațiile raportate de către firmă și alte firme cu care


25

aceasta se poate compara, în baza utilizării unui referențial contabil comun (Christensen și Demsky,

2008). Comparabilitatea poate fi asigurată prin aplicarea unui cadru contabil de referință comun, prin

utilizarea aceleiași valute în care sunt exprimate valorile elementelor care descriu poziția și

performanța financiară sau prin calcularea unor indicatori (rate financiare).

Securitatea informației vizează posibilitățile și mijloacele pe care sistemul informațional le

deține și utilizează, pentru ca mesajul transmis să nu fie afectat din exterior dar nici de infrastructura

cu ajutorul căreia mesajul este transmis. În cazul raportărilor financiare, securitatea informației este

asigurată prin exprimarea unei opinii independente de către un auditor financiar cu privire la sistemul

de control intern al firmei, la modalitatea de obținere a informației, iar în unle cazuri de certificarea

suplimentară a unui auditor al sistemelor informaționale (Alexander și Nobes, 2007). Certificarea

calității modului de funcționare a sistemului informațional al firmei conduce implicit și la asigurarea

acurateții informației raportate (Arens et al., 2012).

Validitatea informației face referire la posibilitatea verificării în orice moment atât a sursei

mesajului cât și a măsurii în care acesta este adevărat sau fals. În cazul informației financiare,

validității îi corespunde caracteristica verificabilitate (IASB, 2015), ca modalitate prin care se asigură

reprezentarea exactă a tranzacțiilor economice realizate de către firmă. Cu ajutorul verificabilității,

utilizatorii informației financiare pot reconsitui sau recalcula o serie de rezultate prin utilizarea

acelorași metodologii sau ipoteze folosite de către cei responsabili cu raportarea.

Caracteristicile calitative ale informației financiare trebuie să conducă la o creștere a utilității

acesteia, în funcție și de o serie de constrăngeri care pot afecta costul obținerii informației. În cele

mai multe studii din literatura de specialitate, metodele utilizate în analiza calității informației

financiare au urmărit măsura în care caracteristicile calitative sunt îndeplinite sau nu și mai puțin

estimarea punctuală a calității. Tocmai absența unor indicatori standardizați care să poată fi utilizați

în estimarea calității informației au determinat aplicarea cu dificultate a unor metode statistice. Cele

mai multe metode au fost utilizate pentru testarea existenței la nivelul informațiilor financiare

raportate a caracteristicilor precum: relevanță, reprezentare exactă, comparabilitate, verificabilitate,

oportunitate și inteligibilitate.

Calitatea informației financiare și legea uitării

STATISTICAL ASSESSMENT OF THE VALUE RELEVANCE OF FINANCIAL

INFORMATION REPORTED BY ROMANIAN LISTED COMPANIES

By: Jaba, Elisabeta; ROBU, Ioan-Bogdan; Istrate, Costel; Roman, Mihai

ROMANIAN JOURNAL OF ECONOMIC FORECASTING

Volume: 19 Issue: 2 Pages: 27-42 Published: 2016

Este cunoscut faptul că fundamentarea deciziilor investitorilor pe piața financiară se bazează,

în bună măsură, pe informațiile furnizate de sistemul de raportări financiare al entităților cotate

http://apps.webofknowledge.com/full_record.do?product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=1&SID=D3NRZiTmOzxtBt4WQqx&page=1&doc=8


javascript:;


26

(Jawabreh & Alrabei, 2012). Prin informațiile de calitate oferite, se consideră că raportarea financiară

contribuie la reducerea semnificativă a gradului de incertitudine asociat evenimentelor care se produc

la nivelul firmei (Casagrande, 1999).

Potrivit International Accounting Standard Board (IASB), principalele caracteristici

calitative ale informației financiare sunt relevanța și reprezentarea exactă, amplificate prin

comparabilitate, verificabilitate, oportunitate și inteligibilitate (IASB, 2015). Relevanța informației

se poate defini drept capacitatea acesteia de a influența semnificativ deciziile utilizatorilor (IASB,

2013). Pornind de la Conceptual Framework of IASB, Christensen & Demsky (2008) consideră că o

informație financiară relevantă poate influența deciziile investitorilor atunci când are valoare

predictivă și poate sta la baza realizării de estimări ale rezultatelor viitoare, când are valoare de

confirmare a evaluărilor anterioare sau ambele caracteristici. Relevanța informației poate fi

amplificată atunci când aceasta este oportună, adică este disponibilă utilizatorilor în timp util pentru

luarea deciziilor (IASB, 2015). Studiile privind value relevance (Barth et al, 2008) constată că

informația financiară din situațiile raportate de către firmele cotate poate influența semnificativ

deciziile investitorilor.

În studiu se propune analiza și evaluarea relevanței informației financiare în timp, pe

parcursul unui întreg exercițiu financiar. Pentru identificarea momentelor critice ale unui exercițiu

financiar, când informația financiară poate afecta variația cursului bursier, realizăm o analiză de panel

a relevanței informației financiare raportate de către firmele românești cotate la Bursa de Valori

București (BSE).

Studiul s-a realizat pe un eșantion de 67 de firme cotate BSE, în perioada 2006-2013. Pentru

studiul relevanței s-a evaluat, cu ajutorul analizei de panel, influența poziției și performanței

financiare asupra variației medii zilnice a cursului bursier al acțiunilor firmelor cotate. O relație între

indicatorii financiari ai poziției și performanței firmei și variația zilnică la bursă a prețurilor acțiunilor

nu a fost încă abordată pentru firmele românești cotate. Indicatorii financiari considerați în studiu,

privind poziția și performanța financiară a firmei, au fost calculați pe baza informațiilor din situațiile

financiare anuale. Datele au fost prelucrate cu softurilor SAS 9.2 și SPSS 20.0. Principalele rezultate

ale cercetării relevă faptul că informațiile financiare raportate de către firmele românești cotate BSE

sunt relevante pentru investitori, însă gradul de relevanță diferă semnificativ, în timp (de la o lună a

alta, a unui exercițiu financiar) și de la o firmă la alta.

Structura lucrării mai cuprinde 4 secțiuni: o trecere în revistă a literaturii de specialitate

(secțiunea 2), prezentarea metodologiei (secțiunea 3), rezultate și discuții (secțiunea 4) și concluzii.

Rezultatele obținute în studiu au permis atingerea obiectivelor cercetării și validarea ipotezei

de lucru propuse. Cu ajutorul principalilor indicatori financiari calculați pe baza informațiilor din


27

situațiile financiare anuale s-a putut evalua relevanța în timp a acestora (lunar) asupra investitorilor.

În studiu, relevanța a fost evaluată pe baza influenței indicatorilor financiari asupra variației medii

zilnice a cursului bursier al acțiunilor firmelor românești cotate la bursă (BSE).

În urma analizei datelor colectate la nivelul eșantionului considerat în analiză, ipoteza

propusă spre testare a fost validată. Se poate aprecia că în cazul firmelor românești cotate BSE,

informația financiară raportată pe baza situațiilor financiare anuale își pierde în timp relevanța față

de investitori, pe parcursul unui exercițiu financiar.

Rezultatele cercetării au reliefat faptul că informațiile privind poziția financiară, și mai ales

structura financiară a firmei, evaluată pe baza levierului financiar (FL) sunt relevante investitorilor

mai ales în a doua jumătate a exercițiului financiar. Utilitatea acestor informații este susținută se

posibilitatea realizării unor comparații privind beneficiile obținute în urma finanțării activității fie pe

baza resurselor proprii, fie pe baza resurselor străine.

Informațiile privind performanta financiară a firmei vizează performanta activității de

exploatare (evaluată cu ajutorul ROA), performanța utilizării capitalurilor proprii (ROE) și

performanța activității comerciale (NM). În urma analizei datelor colectate la nivelul eșantionului

studiat, informațiile raportate care stau la baza calculării ROA sunt relevante pentru investitori doar

atunci când sunt publicate (după auditarea acestora) și ulterior, în luna septembrie, când sunt raportate

situațiile financiare intermediare. Informațiile privind rentabilitatea financiarăsunt relevante pentru

investitori începând cu luna iulie (tot dup auditare), iar informațiile privind rentabilitatea comercială

(NM) sunt relevante pentru investitori imediat după încheierea exercițiului financiar și anunțarea

rezultatelor neauditate, în momentul publicării situațiilor financiare (luna mai) și ulterior, în

momentul pregătirii și raportării situațiilor semestriale.

Un punct forte al acestui studiu îl reprezintă faptul că, spre deosebire de celelalte studii de

profil, în analiză se utilizează variația medie lunară a cursului bursier, controlându-se mult mai bine

evoluția prețului acțiunilor sub influența informațiilor din situațiile financiare raportate. Pe baza

rezultatelor obținute se poate realiza o ierarhizare în timp a informațiilor (indicatorilor) cu relevanță

ridicată față de investitori. În același timp, prin identificarea perioadelor de timp în care un indicator

prezintă sau nu relevanță pentru investitori se pot solicita sau impune raportări periodice suplimentare

care să contribuie la creșterea relevanței și să fie utile în fundamentarea deciziilor investitorilor.

Limitele studiului sunt determinate în principal, din includerea în analiză doar a informațiilor

privind profitabilitatea-rentabilitatea și a gradului de îndatorare, modelele propuse neincluzând și alte

informații cu privire la lichiditatea firmelor, solvabilitatea, apartenența la un anumit obiect de

activitate sau la un anumit auditor, sau tipul opiniei de audit exprimate cu privire la situațiile

financiare raportate.


28

Calitatea informației financiare și riscul de țară

THE COUNTRY RISK INFLUENCE ON ACCOUNTING QUALITY IN THE CASE OF

ROMANIAN LISTED COMPANIES

By: ROBU, Ioan Bogdan; Carp, Mihai; Popescu, Cristian C.; et al.

TRANSFORMATIONS IN BUSINESS & ECONOMICS

Volume: 15 Issue: 3C Pages: 597-616 Published: 2016

Riscul de țară joacă un rol important în luarea deciziilor de afaceri, iar ca factor

macroeconomic poate influența interesul investitorilor în sensul afectării calității informațiilor

financiare, prin încurajarea sau descurajarea operațiunilor de management al rezultatului (Enomoto

et al., 2015). În cazul țărilor cu un sistem legislativ puternic și orientate către protecția investitorilor,

se poate observa o limitare a acțiunilor de manipulare a rezultatelor contabile (Francis et al., 2016).

Astfel, o difuzare eficientă a informațiilor contabile asigură stabilitatea relațiilor entității cu mediul

său economic (Michailesco, 2009), iar calitatea informațiilor financiare raportate asigură condițiile

de menținere a eficienței piețelor financiare (Rankin et al., 2012).

Factorii determinanți ai riscului de țară sunt numeroși, însă dintre cei mai importanți pot fi

reprezentați de performanțele economice, politice și instituționale (Bevan & Estrin, 2000). În unele

cazuri, riscul instituțional poate fi înlocuit cu cel comercial determinat de îndeplinirea contractelor cu

firmele private și partenerii locali (Nordal, 2001). În evaluarea deciziei de investiții, companiile ar

trebui să țină cont de riscul economic și de cel politic (McGowan and Moeller, 2009). Riscul

economic face referire la capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, iar riscul politic se referă la

posibilitatea unei țări de a lua decizii care să producă pierderi investitorilor (Usher, 1965). Daca

acțiunile guvernamentale interferează sau blochează tranzacțiile financiare, modifică termenii

contractelor sau măresc costurile acestora, atunci se poate vorbi de existența riscului politic

(Westonand Sorge, 1972).

Se poate sintetiza că riscul de țară presupune dezechilibre de natură economică, politică și

socială care influențează randamentul sau rentabilitatea investițiilor, în special atunci când se discută

despre investițiile străine (Robock, 1971; Root, 1972; Simon, 1982; Roy and Roy, 1994; Meldrum,

2000 ; Bouchet et al., 2003). Fie că este vorba despre investiții, dimensionarea producției sau a pieței

de desfacere, firmele au tendința firească de optimizare a costurilor, iar apariția riscului de țară poate

conduce la o serie de costuri suplimentare (Weston and Sorge, 1972).

Riscul țară poate fi inclus în analiza deciziilor de investiții prin elaborarea de modele care

folosesc procese stochastice cu scopul evaluării proiectelor de investiții (Nordal, 2001). În cazul

investițiilor realizate în economii unde riscul este dependent de schimbările din mediul

macroeconomic și de business, piețele financiare sunt afectate semnificativ de manifestarea riscului

de țară (Aboura & Chevallier, 2015).



javascript:;


29

Riscul de țară își exercită influența asupra valorii randamentului titlurilor nu direct, ci prin

intermediul factorilor utilizați în evaluarea activelor (Andrade, 2009). Sub influența riscului de țară,

in analiza valorii și efectului acestuia la nivelul piețelor emergente, tentința companiilor mici este de

a înregistra randamente ale titlurilor și performanțe superioare față de companiile mari, cu impact

direct asupra unor indicatori ai valorii precum preț/valoare contabilă pe acțiune (price-to-book ratio)

sau preț/rezultat pe acțiune (price earnings ratio) (Zaremba, 2016). În acest caz, interesele

investitorilor pot fi afectate, ceea ce impune includerea unui ansamblu de caracteristici ale mediului

socio-economic, printre cele mai importante fiind: tipul de regim juridic (bazat pe coduri de legi sau

pe cutume), modul de acordare a drepturilor privind stimulentele managerilor, reglementările privind

auditarea situațiilor financiare, condițiile de guvernare a entităților, reglementările privind drepturile

acționarilor minoritari, legi ale pieței de capital, independența justiției și a presei (Hope, 2003;

Manganaris et al., 2016).

La nivel international, adoptarea IFRS și normele și practicile de protecție a investitorilor au

efecte semnificative asupra calității informațiilor financiare raportate, măsurile de reglementare ale

mediului economic limitând posibilitatile managerilor de a manipula rezultatele (Houqe et al., 2012).

În acest mod este reflectată dependența practicilor contabile de factorii macroeconomici naționali

(Houqe et al., 2012).

Influența riscului de țară asupra calității informației financiare poate fi evaluată din

perspectiva utilizării principiului prudenței în raportarea financiară și a relevanței informației

financiare pe piața de capital. Într-o primă etapă se va estima și testa influența riscului de țară asupra

prețului acțiunilor firmelor românești cotate BSE. Odată estimată această influență, se va analiza

influența pieței financiare (măsurată pe baza variației în timp a prețului acțiunilor firmelor cotate

BVB, anterior afectat de riscul de țară) asupra cifrelor contabile (ca măsură a accounting

conservatism) și se va evalua gradul de afectare a acestor cifre ca urmare a operațiunilor de

management ale rezultatului, prin estimarea total angajamente (accruals), dar și a componentelor

sale. În urma descompunerii total angajamente (accruals) se va estima și testa influența cifrelor

contabile (afectate indirect de riscul de țară) asupra pieței financiare, evaluându-se astfel relevanța

acestora.

Rezultatele obținute în studiu au condus la atingerea celor trei obiective de cercetare propuse.

Astfel, a fost estimată și testată influența riscului de țară asupra pieței bursiere românești și implicit

asupra prețului acțiunilor firmelor românești cotate BSE (O1:); a fost estimată și testată influența

pieței financiare (BVB), reflectată prin variația în timp a pretului titlurilor tranzactionate, asupra

calității informațiilor financiare și în special asupra operațiunilor de management al rezultatului (O2)


30

și a fost estimată și testată influenței informațiilor financiare, afectate sau nu de operațiunile de

earnings management, asupra intereselor investitorilor (O3).

Atingerea acestor obiective a condus la validarea ipotezei generale. Astfel, la nivelul BVB

riscul de țară, și în special cel asociat normelor legale, are un efect semnificativ asupra calității

informațiilor financiare raportate de către firmele românești cotate la bursă, și implicit asupra

intereselor investitorilor.

Mai mult decât atât, prin analiza de senzitivitate, s-a validat și faptul că în cazul firmelor

românești cotate la bursă care prezintă un procent semnificativ de acționari străini, riscul de țară, și

în special cel asociat normelor legale, are un efect semnificativ asupra calității informațiilor financiare

raportate de către acestea.

Calitatea informației financiare și contabilitatea de angajamente

ACCRUALS EARNINGS MANAGEMENT IN EMERGING MARKETS UNDER THE

TRANSITION TO IFRS: THE CASE OF ROMANIAN LISTED COMPANIES

By: Istrate, Costel; Georgescu, Iuliana Eugenia; Carp, Mihai; ROBU, Ioan Bogdan et al.

TRANSFORMATIONS IN BUSINESS & ECONOMICS

Volume: 14 Issue: 2A Pages: 393-411 Published: 2015

Cifrele contabile făcute publice prin raportările financiare au ca scop informarea

utilizatorilor despre starea, performanțele și perspectivele entităților. Calitatea deciziilor luate de

utilizatorii informației contabile depinde, în bună măsură, de calitatea acestei informări. Literatura

identifică mai multe dimensiuni ale calității informației financiar-contabile (Paglietti, 2009):

relevanța, managementul rezultatului și utilizarea contabilității de angajamente.

Rezultatele unor astfel de studii sunt utile în încercarea de a măsura calitatea referențialelor

contabile, a mecanismelor de verificare a aplicării lor, dar și pentru a scoate în evidență încercări ale

unor firme de a cosmetiza unele informații ori pentru a explica de ce firmele apelează uneori la astfel

de ajustări ale cifrelor contabile. Utilizarea operațiunilor de management al rezultatului pot fi

întotdeauna acceptate într-o anumită doză și este mereu de așteptat ca firmele să practice într-o

anumită măsură astfel de operațiuni, îndeosebi datorită nevoii fundamentale de estimări și de

raționamente înc onstruirea informației contabile. Dechow & Skinner (2000) consideră chiar că a

elimina flexibilitatea în raportările financiare ar însemna a elimina utilitatea rezultatului contabil ca

indicator al performanței economice.

Implicarea firmelor în operațiuni de management al rezultatului astfel încât să atingă și să

depășească performanțele așteptate de piață, de analiști, de investitori este justificată de către

directorii financiari (Graham et al., 2005) prin aceea că astfel se întărește credibilitatea pe piața

financiară, se mențin și cresc prețurile acțiunilor, se menține și se îmbunătățește reputația conducerii,

se transmit mesaje favorabile despre perspectivele de creștere. Pragurile pe care își propun să le atingă



javascript:;


31

și să le depășească firmele se referă la raportarea unor rezultate care să corespundă așteptărilor

investitorilor (Degeorge et al., 1999).

Cifrele contabile mai sunt utilizate și în stabilirea remunerării unor membri ai conducerii

întreprinderilor, ca bază pentru calculul unor indicatori din contractele de credit de care beneficiază

firmă, ori ca punct de plecare în stabilirea unor impozite (Niskanen, Keloharju, 2000). Se consideră

că raportarea fluxurilor de trezorerie este, pentru utilizatori, o cale de a atenua efectele diverselor

opțiuni contabile în măsurarea performanțelor firmei. Pe baza analizei reacțiilor unui anumit număr

de directori financiari, Graham et al. (2005) ajung la concluzia că acești responsabili financiari ai

companiilor consideră totuși că în raportarea financiară, rezultatul contabil este o măsură mai

importantă decât valoarea fluxurilor de trezorerie.

Studiul își propune să evalueze măsura în care se poate constata o anumită utilizare a

tehnicilor de management al rezultatului pe bază de accruals pe cazul firmelor cotate la BVB. Pornind

de la metodologia consacrată în studiile anterioare privind, în studiu se propune calculul indicatorilor

de management al rezultatului pe bază de accruals precum și testarea influenței unor factori de ordin

nefinanciar asupra acestora.

Rezultatele studiului indică utilizarea operațiunilor de management al rezultatului bazat pe

accruals la nivelul firmelor românești cotate la Bursa de Valori București, mai ales în perioada pre-

IFRS, pe diferite obiecte de activitate. În același timp, operațiunile de management al rezultatului

bazat pe accruals (OMRA) sunt influențate și de apartenența auditorului la Big 4, firmele auditate de

către aceștia evidențiind valori reduse ale OMRA, comparatv cu firmele auditate de către auditori din

Non Big 4. Principalele contribuții aduse de către studiu la literatura contabilă cu privire la

operațiunile de management al rezultatului în cazul firmelor românești cotate sunt atât în plan

metodologi cât și al rezultatelor obținute.

În plan metodologic, eșantionul analizat este mult mai complet și structurat față de studiile

precedente înregistrate la nivelul României, datele fiind colectate până în 2014, ceea ce permite o mai

bună comparație între perioada pre-IFRS (6 years) și perioada IFRS (3 years). În al doilea rând, spre

deosebire de studiile anterioare pe cazul firmelor românești cotate, în studiul de față s-au reținut doar

indicatorii care se referă la acruals, luând în considerare variabile neutilizate în celelalte studii. În al

treilea rând, din punct de vedere al metodologiei de cercetare utilizate, studiul s-a realizat în două

etape: în prima s-a estimat componenta discreționară a OMRA, iar în cea de-a doua etapă s-a evaluat

calitatea OMRA (atât pentru cele pozitive cât și cele negative).

Pe baza rezultatelor obținute în studiu, se poate aprecia că la nivelul firmelor românești

cotate BVB există operațiuni de management al rezultatului, cu impact direct asupra variației OMRA

discreționare. Valori ridicate ale OMRA discreționare (pozitive) s-au înregistrat mai ales în perioada


32

pre-IFRS și mai ales în rândul firmelor din domeniul serviciilor, la nivelul cărora valorile creanțelor

și ale cifrei de afaceri raportate nu erau corelate cu fluxurile de numerar înregistrate. Existența unor

astfel de decalaje ca urmare a manipulărilor contabile aveau rolul de a cosmetiza rezultatele obținute

de către firme și de a denatura poziția și performanța financiară a acestora. In același timp, din

rezultatele obținute se poate observa că apartenența auditorilor firmelor analizate la grupul Big 4 nu

constituie un factor determinant al OMRA discreționare, operațiuni de management al rezultatului

existând la nivelul tuturor firmelor cotate.

Calitatea informației financiare și raportările financiare de mediu

ANALYSIS OF COMPANIES SUSTAINABILITY UNDER THE INFLUENCE OF

ENVIRONMENTAL INFORMATION DISCLOSURE

By: Istrate, Costel; Robu, Ioan-Bogdan; Pavaloaia, Leontina; et al.

ENVIRONMENTAL ENGINEERING AND MANAGEMENT JOURNAL

Volume: 16 Issue: 4 Pages: 957-967 Published: APR 2017

Dezvoltarea sustenabilă a companiilor are la bază asigurarea pe termen lung a unui echilibru

între componentele care o definesc, de ordin economico-financiar, de mediu și de ordin social (Dobre

et al., 2015). Componenta economică are în vedere alocarea eficientă a resurselor sau bunurilor

limitate, cea de mediu recomandă nedepăşirea limitelor de poluare şi conservarea biodiversității, iar

componenta socială își propune asigurarea egalității şanselor, oportunităţilor, libertăţilor şi justiţiei

sociale (Hansmann et al., 2012).

Integrarea elementelor privind mediul înconjurător în viața companiei presupune luarea în

calcul a acestei componente atât la nivel economic, cât și la nivel juridic, contabil, financiar, tehnic

etc. În plan economic luarea în calcul a aspectelor legate de mediu în costul serviciilor sau producției

permit companiilor să-și raționalizeze consumul de resurse naturale sau energie, realizând economii

substanțiale și să satisfacă exigențele privind respectarea mediului și sănătatea consumatorilor (Ahsen

et al., 2004).

Din punct de vedere juridic, luarea în considerare a elementelor de mediului este impusă prin

acte normative (Williamson, 2001; Ribeiro and Kruglianskas, 2015), care angajează responsabilitatea

companiilor în cazul nerespectării limitelor admise (emisii, deșeuri, ape uzate etc.) și conduce la

sancțiuni administrative și/sau penale. Din punct de vedere financiar și contabil, înregistrarea

costurilor de mediu generate de activitatea companiilor și prezentarea informațiilor financiare

aferente, se dorește a fi un mijloc de evaluare a performanțelor companiilor (Lafontaine, 2002). Din

punct de vedere tehnic, investițiile în eco-tehnologii pot asigura companiilor avantaje competitive

(Rennings, 2000).

Raportarea privind dezvoltarea sustenabilă a devenit o practică tot mai frecventă, companiile

încercând să răspundă ”așteptărilor, presiunilor și criticilor din partea părților interesate care doresc

https://apps.webofknowledge.com/full_record.do?product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=4&SID=C2NtvLBwVew3NSXZCAT&page=1&doc=2&cacheurlFromRightClick=no


javascript:;


33

să fie mai bine informate cu privire la impactul social și de mediu al activității” (Boiral, 2013;

Brammer et al., 2006). Efectele deteriorării mediului, ca urmare a activității companiilor, pot avea

implicații de ordin financiar și pot conduce la diminuarea valorii de piață a companiilor (Cormier and

Magnan, 2007). În vederea asigurării unei bune informări a utilizatorilor privind activitatea

companiilor și a impactului pe care îl are aceasta asupra mediului, se recomandă publicarea unor

rapoarte de mediu sau de dezvoltare durabilă, sau integrarea unor astfel de informații în rapoartele lor

financiare sau în cele cu scop general (Brammer et al., 2006).

În acest sens, există o serie de reglementări contabile care impun publicarea anumitor

informaţii de mediu, precum și a impactului activității companiilor asupra mediului. Cadrul General

al IASB (International Accounting Standard Board – organism însărcinat cu elaborarea normelor

internaționale de raportare financiar-contabilă - IFRS) încurajează prezentarea unor informații

suplimentare dacă acestea au un impact semnificativ asupra poziției și performanței financiare. Deși

inițiativa publicării unor astfel de informații prin intermediul rapoartelor de mediu sau de gestiune

rămâne la latitudinea companiei (Brammer et al., 2006), acestea ar trebui să surprindă principalele

caracteristici de performanță și incertitudinile cu care compania se confruntă (Cho and Patten, 2007).

Evaluarea acțiunilor întreprinse de către firme pentru protecția mediului poate garanta

exploatarea durabilă, continuitatea activității și trebuie realizată pe baza unui set de indicatori stabilit

în mod consensual (Dobre et al, 2015). Acești indicatori trebuie să permită monitorizarea dezvoltării

durabile și evaluarea impactului activităților și a produselor/ serviciilor firmelor asupra mediului.

Astfel de informații sunt utile investitorilor în evaluarea performanțelor economice și de mediu ale

firmelor, cu scopul fundamentării deciziilor acestora pe piața bursieră.

Studiul își propune analiza și evaluarea impactului informațiilor privind mediul, prezentate

de către companiile românești cotate, în contextul specific al raportărilor financiare, asupra deciziilor

investitorilor pe piața bursieră, cu efect direct asupra performanței globale și bursiere. Evaluarea

deciziilor investitorilor se poate realiza pe baza variației cursului bursier al acțiunilor firmelor cotate.

În analiza impactului informațiilor de mediu asupra deciziilor investitorilor s-a ținut cont de influența

individuală și de efectul coroborat al acestor informații cu cel al informațiile financiare. Studiul s-a

realizat la nivelul companiilor românești cotate la Bursa de Valori București (BSE) în 2011 (82 firme

aplicau norme românești de raportare financiară - RAS) și 2013 (81 firme aplicau IFRS).

Principalele rezultate obținute în studiu relevă existența unui profil de performanță globală

a firmelor românești cotate la bursă sub influența informațiilor de mediu cu caracter financiar și

nefinanciar. De asemeneape baza datelor analizate s-a demonstrat faptul că la nivelul firmelor

românești cotate BSE, raportarea informațiilor cu privire la mediu au o influență semnificativă asupra

deciziilor investitorilor și implicit asupra performanței globale, în condițiile adoptării referențialului


34

contabil IFRS, referențial care a condus la creșterea componentei mediu din situațiile financiare

anuale.

B1.2: Contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de audit financiar din România

La nivel internațional, cererea pentru servicii de audit și asigurare a fost influențată de

interesul principalilor beneficiari, preum și de evoluția în timp a profesiei contabile și de audit. În

funcție de obiectivele misiunii de audit, dar și de nivelul de normalizare în domeniu, la nivel

internațional pot fi identificate trei perioade mari ale evoluției pieței de audit și servicii de asigurare

(Zeff, 2003).

Perioada de dinainte de 1940 este marcată de apariția asociațiilor profesionale și de emiterea

unor forme incipiente ale codurilor de etică și ale standardelor profesionale (Zeff, 2003). Principalii

beneficieri ai misiunilor de audit erau investitorii și furnizorii de capital, iar obiectivele auditului

vizau cu precădere detectarea fraudelor (Porter et al., 2003). Pe aceste considerente se fundamentează

teoria polițistului (sau a jandarmului), prin care se justifică rolul auditului financiar în detectarea și

prezentarea fraudelor financiare (Hayes et al., 2005).

Cea de-a doua perioadă, cuprinsă între 1940 și 1960, este marcată de dobândirea notorietății

și creșterea reputației profesiei contabile și de audit (Zeff, 2003). În această perioadă sunt

recomandate și, mai apoi, asimilate o serie de standarde profesionale, care vizează creșterea calității

misiunilor de audit. Necesitatea serviciilor de audit și asigurare se justifică pe baza a două teorii.

Teoriei credibilității acordate afirmă că auditul financiar este necesar managerilor pentru a spori

încrederea investitorilor în actul de guvernanță corporativă (Hayes et al., 2005). Cea de-a doua teorie,

a încrederii inspirate, afirmă că auditul financiar este util acționarilor în evaluarea performanței

firmelor cu scopul determinării valorii dividendelor din profitul obținut, proporțional cu mărimea

drepturilor deținute (Hayes et al., 2005).

Ce-a dea treia perioadă debutează la începutul anilor 1960 și continuă până în prezent. Deși

în această perioadă are loc o consolidarea a practicilor de audit și o concentrare a firmelor de audit și

asigurare în grupuri mari de firme (multinaționale), scandalurile financiare și abaterile de la codul de

etică atrag o serie de critici la adresa profesiei contabile și de audit (Zeff, 2003). Criticile apar cu

precădere din direcția investitorilor, aceștia fiind nemulțumiți de ineficiența auditului financiar în

semnalarea fraudelor și a abuzurilor de încredere comise de manageri la nivelul firmei. Pe fondul

acestor probleme se fundamentează teoria agenției prin care se justifică necesitatea auditării situațiilor

financiare pentru reducerea asimetriei informaționale (Hayes et al., 2005).


35

Evoluția serviciilor de audit financiar la nivel internațional a fost determinată și de influența

semnificativă a grupul marilor firme de audit (Big 8, Big 6, Big 5 și Big 4). Acest lucru a condus la

creșterea competitivității și calității misiunilor (Buijink et al., 1998), dar și la sporirea influenţei

asupra normalizatorilor în sensul impunerii propriilor politici și interese (Hamilton et al., 2008).

În condițiile apariției fraudelor financiare sau erorilor de raportare, opinia auditorului poate

fi afectată, cu impact direct asupra diminuarea calității misiunii de audit financiar (Hayes et al., 2005).

O misiune de audit financiar poate fi considerată a fi realizată în conformitate cu standardele de

calitate, atunci când auditorul reușește să detecteze evetualele denaturări contabile și să aplice cele

mai bune proceduri care să îl conducă la descoperirea acestora (DeAngelo, 1981). Reușita este

asigurată de competența profesională a auditorului, în timp ce aplicarea celor mai bune proceduri care

să îl conducă la obținerea de probe de audit suficiente și adecvate ține de obiectivitatea și

independența auditorului (Knechel et al., 2012).

Realizarea unei misiuni de audit de calitate, în conformitate cu standardele profesionale,

conduce la exprimarea unei opinii de audit corecte prin care se garantează acuratețea informațiilor

financiare raportate, cu impact direct asupra stabilității piețelor financiare (Hayes et al., 2005).

Stabilitatea piețelor, bazată pe transparența în raportarea financiară, conduce la predictibilitate și la

posibilitatea preîntâmpinării manifestării crizelor economico-financiare (McPhail și Walters, 2009),

ale căror efecte negative sunt resimțite în plan economic, social, politic, cultural și nu numai.

Totodată, traducerile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, a Standardelor

Internaționale de Audit și a Ghidurilor privind asigurarea unui audit de calitate conduc la înregistrarea

unor opinii diferite în ceea ce privește modul de utilizare al unor concepte (Godfrey și Chalmers,

2007) și determină o serie de neconcordanțe în ceea ce privește în practica auditului financiar din

România. Deși la nivel european și internațional există o practică recunoscută în ceea ce privește

metodologia auditului financiar (Arens et al., 2012; Soltani, 2007), la nivelul României lucrurile sunt

încă la început de drum.

Trebuie menționat faptul că practica internațională din domeniul auditurlui financiar

recunoaște și recomandă utilizarea modelelor econometrice în testarea ipotezei de Going Concern

(Lensberg et al., 2006), în evaluarea riscului de fraudă (Nieschweitz et al, 2000) și estimarea

denaturărilor contabile (Trompeter et al., 2013), pe baza metodelor statistice avansate de analiză a

datelor. Însă, la nivelul României, se constatată absența unor modele valide, cel puțin din perspectiva

Ghidului publicat de CAFR, care să poată fi utilizate de practicienii din domeniul auditului din

România.

În același timp, înființarea relativ recentă a Camerei Auditorilor Financiari din Romînia

(CAFR) prin Ordonanța de urgență Nr. 75/1999, adoptarea ISA într-o primă formă în 2006 (și ulterior


36

prin traducerile succesive din 2009 și 2013) dar și încercarea de a transalata practica internațională în

contextul românesc, fără a ține cont de specificitățile naționale (prin tipărirea unui ghid privind

asigurarea calității auditului financiar publicat în 2010, retipărit în 2013 – considerat a fi insuficient

în ceea ce privesște evaluarea sistemului de control intern, a riscului de fraudă și a posibilităților de

testare a utilizării ipotezei de Going Concern - și care va trebui modificat și reevaluat pentru a ține

cont de prevederile noii Directive Europene nr. 34/2013, în care se propun o serie de proceduri și

tehnici de audit), constituie premisele perfecționării și modernizării practicilor de audit financiar din

România cu scopul creșterii calității misiunii de audit financiar.

Opinia de audit și dezvoltarea durabilă

Rethinking the Role of M&As in Promoting Sustainable Development: Empirical Evidence

Regarding the Relation Between the Audit Opinion and the Sustainable Performance of the

Romanian Target Companies

By: Dicu, Roxana Manuela; Robu, Ioan-Bogdan; Aevoae, George-Marian; et al.

SUSTAINABILITY

Issue: 20 Article Number: 8622 Published: OCT 2020

Sustenabilitatea descrie capacitatea de a menține diverse sisteme și procese - din punct de

vedere ecologic, social și economic - pentru a acorda o atenție sporită mediului. Pe aceeași linie,

există responsabilitatea pentru impactul pe care îl exercită organizația asupra mediului, comunității

și societății în ansamblu, atât în termeni de afaceri, cât și sociali. În căutarea unui mediu durabil,

diverși profesioniști ar trebui să dezvolte soluții interdisciplinare pentru problema ridicată de locurile

de muncă, comunitățile și forța de muncă transformate de forțele tehnologice și economice (Ferreira

și colab., 2006).

Astfel, putem vedea că sustenabilitatea este un concept care poate fi privit din dublă

perspectivă: pe de o parte, mediul ar trebui păstrat, dar, pe de altă parte, dacă există acțiuni care îl

influențează negativ, acest impact ar trebui să fie comensurat și, în cele din urmă, ocolit sau corectat.

Rolul auditorilor în această chestiune, ca parte a profesionistului care poate oferi soluții, este de a

identifica problemele și de a-și exprima o opinie cu privire la acestea, pentru ca companiile să

acționeze mai responsabil.

Abordarea sustenabilă a companiilor implicate în fuziuni și achiziții (M&As) este o

chestiune care îi privește atât pe cumpărători, cât și pe firmele-țintă implicate. Principalul accent al

cercetării în zonă se referă la două direcții. Pe de o parte, avem influența comportamentului durabil

asupra bogăției acționarilor implicați în tranzacții de M&A (Salvi și colab., 2018; Datta și colab.,

2013) și, pe de altă parte, luăm în considerare impactul M&As privind performanța acționarilor

externi (Hu și colab., 2020). Ambele abordări se bazează pe valoarea creată ca rezultat al M&A, care

are ca scop principal susținerea prosperității generațiilor viitoare (González ‐ Torres și colab., 2020).

https://apps-webofknowledge-com.am.e-nformation.ro/full_record.do?product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=1&SID=C6zHdcz5pyk6IHEn58e&page=1&doc=1



https://apps-webofknowledge-com.am.e-nformation.ro/OutboundService.do?SID=C6zHdcz5pyk6IHEn58e&mode=rrcAuthorRecordService&action=go&product=WOS&lang=en&daisIds=36801395




37

Având în vedere eficiența M&A corporativă în schimbarea organizațională, în zilele noastre

întâlnim adesea termenul de M&A ecologic, referindu-ne la tranzacții cu scopul de a achiziționa

tehnologii de economisire a energiei și de reducere a emisiilor sau de a se transforma în alte industrii

cu poluare scăzută și energie scăzută de către întreprinderi puternic poluante și colab., 2020; Salvi și

colab., 2018).

În context, Foss și Meier (2019) au descoperit un impact pozitiv al responsabilității sociale

corporative și al guvernanței sociale de mediu asupra bogăției acționarilor implicați în M & As

ecologice, pornind de la aceeași premisă, a strategiilor de creștere care duc la o scădere a nivelul de

poluare al unor companii care activează în industriile puternic poluante din țările dezvoltate (Marea

Britanie și SUA).

Ideea unui comportament responsabil social s-a extins, de-a lungul timpului, și asupra

economiilor emergente, dat fiind faptul că beneficiile respectării principiilor etice în afaceri și ale

luării în considerare a opiniei părților interesate s-au dovedit a avea un impact pozitiv asupra

performanței financiare, reflectat în profit (Hategan și colab., 2018), în ciuda birocrației, corupției, a

riscului de neîncasare a creanțelor, a infrastructurii deficitare și a evaluării greșite a oportunităților de

investiții (Khanna și Palepu, 2010).

România este o economie de piață funcțională, care s-a dezvoltat în principal în ultimii 15

ani, fiind considerată de FMI (2020) și de FTSE Russell (2020) o economie emergentă. Unul dintre

simbolurile economiei de piață românească este bursa sa de valori (Nenu și colab., 2018), piața

financiară care include 84 de companii listate pe piața principală, 293 listate pe piața alternativă AeRO

(Alternative Exchange in Romania) și 15 companii care sunt listat pe SMT International, dedicat

instrumentelor financiare admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau o piață echivalentă cu

o piață reglementată într-o țară terță (Bursa de Valori București 2020).

Având în vedere elementele legislative care reglementează conduita social responsabilă a

companiilor, legea dură din România constă în Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a

Consiliului, modificată prin Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului, care

solicitați o declarație non-financiară complementară care să conțină informații despre probleme de

mediu, sociale și de muncă, drepturile omului, lupta împotriva corupției și mitei (Tîrnoveanu, 2018).

Având în vedere că obligațiile reglementate de directiva menționată mai sus au fost puse în

aplicare prin diferite ordine ale autorităților implicate în supravegherea companiilor, principala regulă

care se aplică face obligatorie raportarea durabilă pentru companiile cu cel puțin 500 de angajați, la

data ultimului bilanț aprobat, indiferent dacă aplică IAS / IFRS sau GAAP local.

Legea soft include Codul de guvernanță corporativă al BVB, care este voluntar, dar

majoritatea companiilor listate din România au decis să se conformeze acestuia. De asemenea, există


38

ISO 26000 (privind responsabilitatea socială) care, deși este opțională, este solicitat de partenerii din

contractele românești, ISO 14000 (privind managementul mediului) și ISO 9000 (privind

managementul calității) (Organismul Național de Standardizare, 2020).

Având în vedere deschiderea pieței de capital și complexitatea acesteia, centrul studiului

nostru reprezintă companiile țintă românești care sunt listate la Bursa de Valori București, datorită

dorinței lor de a raporta despre comportamentul lor durabil (Tîrnoveanu, 2018), în ciuda faptului că

pot fi considerați poluanți, în funcție de industria pe care o activează, având în vedere clasificarea

NACE Rev.2.

Astfel, analizăm motivele cumpărătorilor de a urmări o investiție în companiile țintă, pe baza

performanței lor economice și sociale, pe de o parte, și a nivelului de poluare pe care îl elimină asupra

mediului. În context, opinia de audit a profesioniștilor asupra situațiilor financiare ale acestora

schimbă optica dobânditorilor.

În urma recenziilor recente din literatura de specialitate despre M&A, întrebările cercetării

sunt soluționate ca:

RQ1. Un investitor are o strategie durabilă atunci când achiziționează o anumită cantitate de

participare la compania țintă?

RQ2. Opinia de audit joacă un rol important în strategia de creștere a unui investitor, oferind

o opinie cu privire la situația financiară a companiilor țintă?

Astfel, obiectivele acestei lucrări sunt duble. Pe de o parte, dorim să evaluăm dacă

cumpărătorii au o strategie durabilă atunci când achiziționează o anumită cantitate de participare la

compania țintă, dat fiind faptul că piața financiară românească este caracterizată în principal de

achiziții minoritare (Aevoae și colab., 2019). În acest sens, luăm în considerare rentabilitatea

financiară a companiei țintă, modul în care își recompensează angajații și domeniul pe care îl

activează, cu scopul includerii acesteia într-o categorie legată de poluare, conform modelului Halme

și Huse (1997) . Pe de altă parte, dorim să analizăm dacă opinia de audit privind situațiile financiare

ale companiei țintă joacă un rol important în strategia de creștere a unui investitor sau dacă nu este

interesat să investească într-o companie auditată.

În studiu este utilizată o bază de date de 1.491 M&A românești pentru a explora cele două

dimensiuni ale strategiei durabile a achizitorilor, analizând impactul performanțelor economice,

sociale și de mediu ale țintei asupra deciziei achizitorilor de a investi într-o anumită valoare. În acest

scop, lucrarea este structurată în trei părți.

Prima parte este dedicată analizei literaturii științifice, luând în considerare, pe de o parte,

motivele dobânditorilor de a investi într-o companie țintă și, pe de altă parte, rolul responsabilității

sociale corporative (de acum înainte CSR) a celor două companiilor în decizia de a participa la


39

tranzacții de M&A. A doua parte include prezentarea datelor utilizate, a modelelor utilizate în analiză

și a populației studiate și a eșantionului de analizat. A treia parte include rezultate și discuții

Relevanța opiniei de audit

The Value Relevance of Audit Report Under IFRS in the Case of Romanian Listed Companies

By: Robu, Alina Mihaela; Robu, Ioan-Bogdan

ENTREPRENEURSHIP, BUSINESS AND ECONOMICS, VOL 2 Book Series: Eurasian Studies

in Business and Economics Volume: 3-2 Pages: 3-15 Published: 2016

Prezentarea informațiilor aferente unei firme, indiferent de natura acestora, este considerată

a fi punctul de plecare pentru funcționarea unei piețe de capital eficiente. Modalitățile de informare a

persoanelor interesate în activitatea unei firme (acționarii actuali, potențialii investitori, clienți,

furnizori sau chiar angajați) pot fi diverse, de la decizii și analize ale managementului, comunicate de

presă, știri etc. (Healy and Palepu, 2001). Din punctul de vedere al activității desfășurate de către o

firmă, principala sursă de informații este reprezentată de raportările financiare anuale sau

intermediare.

Deși obiectivul principal al raportărilor este de a oferi informații utile care să vină în sprijinul

utilizatorilor situațiilor financiare în deciziile pe care le iau cu privire la poziția și performanța unei

firme (IASB, 2015), apariția acestora subliniază, totuși, existența unui asimetrii informaționale între

furnizorii și utilizatorii de informații financiare.

Rezolvarea acestui conflict se realizează prin intermediul auditorilor externi, ca și persoane

calificate, certificate și agreate de către acționari prin emiterea unei opinii cu privire la imaginea fidelă

a poziției și performanței financiare pe care o oferă situațiile financiare, în toate aspectele

semnificative (Hakim and Omri, 2010).

Raportul de audit joacă un rol cheie în procesul de comunicare dintre firmă, reprezentată

prin manajerul său, și utilizorii informațiilor financiare (Ittonen, 2012), reprezentând un plus de

valoare în luarea deciziilor de către potențialii investitori. Scandalurile financiare răsunătoare din

ultimii ani și în principal a neregulilor găsite în situațiile financiare au evidențiat rolul sporit pe care

auditorii îl dețin în cadrul piețelor financiare (Hakim and Omri, 2010).

Scopul acestui studiu vizează analiza influenței raportului de audit, întocmit pentru situațiile

financiare ale firmelor cotate, asupra deciziilor investitorilor la nivelul pieței financiare privind

achiziția sau vânzarea acțiunilor. Aceste decizii se reflectă prin intermediul prețului acțiunilor.

Pentru atingerea acestui scop, studiu s-a realizat asupra unui eșantion de 59 de firme cotate

la Bucharest Stock Exchange (BSE) în exercițiile financiare 2012 și 2013. Rezultate obținute pe baza

analizei de regresie de tip ANCOVA indică influența apartenenței auditorului la Big 4 dar și influența





40

informațiilor furnizate prin raportul de audit, în ceea ce privește opinia de audit, asupra prețului

acțiunilor.

Rezultatele studiului au permis validarea ipotezelor cercetării și atingerea obiectivelor

cercetării. Pornind de la variabilele incluse în modelul Feltham și Ohlson (1995), relevanța

informațiilor financiare din situațiile financiare raportate cu privire la prețul acțiunilor a fost testată

și validată. Astfel, am estimat o influență pozitivă a valorii contabile a capitalurilor proprii și o

influență negativă a pierderilor raportate asupra prețului acțiunilor.

În ceea ce privește relevanța informațiilor din raportul de audit, la nivelul eșantionului

analizat putem observa că o opinie de audit nemodificată are o influență semnificativă și pozitivă

asupra prețului acțiunilor. Astfel, putem concluziona că, la nivelul ESB, informațiile din raportul de

audit care includ opinii necalificate sunt relevante pentru investitori.

Mai mult, pentru companiile cotate la bursă din România, rezultatul net înregistrat la sfârșitul

exercițiului financiar și pentru care a fost emis un aviz necalificat are o influență pozitivă asupra

prețului acțiunilor. În acest caz, putem concluziona că informațiile financiare referitoare la rezultatul

net, pentru care a fost emis o opinie de audit nemodificată (indiferent de afilierea auditorilor sau nu

la Big 4) are o influență semnificativă și pozitivă asupra deciziilor investitorilor, cu impact direct

asupra prețului acțiunilor companiilor listate.

Nu în ultimul rând, s-a arătat influența informațiilor auditate de către un auditor afiliat Big

4, pentru care a fost emis un anumit tip de opinie, asupra prețului acțiunilor. Astfel, la nivelul

studiului, putem observa că pierderile raportate de companiile cotate la BVB pentru care au fost emise

opinii nemodificate sau profiturile pentru care au fost emise opinii modificate de către auditori în Big

4 au determinat o scădere a prețului acțiunilor. În acest caz, atât rezultatele raportate de companie,

cât și opiniile auditorilor au avut un impact semnificativ asupra deciziilor investitorilor.

B1.3: Contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în

domeniul financiar-contabil și în practica auditului financiar

“În conducerea (...) economiei (...) sunt esențiale și călăuzitoare modelele economice. Dar

nu se pot elabora astfel de modele fără a dispune de date și indicatori statistici. Decurge și din această

necesitate rolul fundamental al statisticii în realizarea sistemului informațional și de conducere

modernă în domeniul vieții sociale. (...)

Pe baza indicatorilor obținuți pe cale statistică, omul, utilizând calculul probabilităților,

poate anticipa viitorul, ceea ce este foarte important pentru acțiunile sale în problemele care-l

preocupă și pe care este obligat să le rezolve, ținând seamă de condițiile specifice de timp, de loc și

de mijloace, care sunt date.” (Bărbat, 1973, p. 11)


41

Utilizarea analizei datelor de panel în evaluarea performanței financiare

Panel data analysis applied in financial performance assessment

Jaba, Elisabeta; Robu, Ioan-Bogdan; Balan, Christiana Brigitte

ROMANIAN STATISTICAL REVIEW Issue: 2 Pages: 3-20 Published: 2017

Înregistrarea repetată a aceleiași populații necesită o analiză transversală a influenței

variabilelor factor asupra variabilelor rezultative. Dezvoltarea tehnicilor de modelare econometrică,

a metodelor statistice avansate și a aplicațiilor informatice de prelucrare a datelor au contribuit la

apariția analizei datelor de tip panel.

Primele aplicații ale acestui tip de date se găsesc în principal în studiile longitudinale ale

problemelor sociologice (Lazarsfeld, 1948). Creșterea interesului pentru studierea evenimentelor la

nivel macroeconomic și disponibilitatea ridicată a datelor pentru eșantioane specifice au contribuit în

mod semnificativ la utilizarea în continuare a analizei datelor de panel în cercetarea dinamicii

indicatorilor macroeconomici (Gujarati, 2004). În microeconomie, principalele linii de cercetare au

investigat caracteristicile și comportamentul companiilor, al forței de muncă și al consumatorilor

(Sevestre, 2002).

Utilizarea acestui tip de date a fost observată recent în contabilitate (Jager, 2008; Jaba și

colab., 2013; Jaba și colab., 2016a). Văzută ca un proiect de afaceri care are loc în timp și este supus

unor riscuri multiple (de La Bruslerie, 2006), compania și analiza performanței sale sunt extrem de

importante pentru acționarii săi. Acționarii și-au fundamentat deciziile de a pune fondurile disponibile

în activele companiei pe criterii de performanță (Penman, 2007). Evaluarea performanței companiei

pe baza structurii capitalurilor reflectă importanța analizei ratei rentabilității financiare (Fabozzi și

Peterson, 2003).

Rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi evaluată utilizând un indicator de performanță

cunoscut în literatură sub denumirea de rata rentabilității financiare (Bragg, 2002). Rata rentabilității

financiare poate varia de la o companie la alta (în aceeași perioadă) în funcție de un set de

caracteristici specifice gradului de îndatorare sau eficienței utilizării bunurilor de capital (de La

Bruslerie, 2006). În plus, Rata rentabilității financiare poate varia de la o perioadă la alta (pentru

aceeași companie) în funcție de contextul economic în care își desfășoară activitatea compania (Jaba

și colab., 2016a).

Apariția unor astfel de diferențe între companii sau perioade financiare necesită utilizarea

analizei datelor de panel pentru a evalua în timp efectele factorilor determinanți asupra rentabilității

capitalurilor propri. În acest studiu, ne-am propus să oferim o prezentare teoretică a analizei datelor

de panel în domeniul financiar și contabil și utilizarea practică a acesteia în evaluarea influenței

factorilor determinanți asupra ratei rentabilității financiare.



42

Partea aplicativă include două studii de caz la nivelul companiilor românești listate la Bursa

de Valori București în perioada 2006-2015. În analiza datelor de panel, selectarea celor două tipuri

de modele se bazează pe rezultatele obținute după aplicarea testului Hausman. Datele au fost procese

folosind SAS 9.2.

În studiile de caz, principalele rezultate obținute prin aplicarea analizei datelor de panel care

măsoară influența factorilor determinanți asupra ratei rentabilității financiare vizează să producă

statistici descriptive ale variabilelor analizate, valorile testului Hausman și alegerea unuia dintre cele

două modele sugerate, respectiv cel cu efecte fixe sau cu efecte aleatorii, estimarea parametrilor

modelelor de regresie (în cazul modelelor cu efecte fixe, estimarea efectelor fixe ale timpului și între

companii).

Rezultatele sugerează că performanța financiară a companiilor listate la Bursa de Valori

București exprimată sub forma ratei rentabilității financiare variază atât între companii, cât și de la o

perioadă financiară la alta, în funcție de rata rentabilitășii economice și efectul de levier financiar.

Utilizarea sondajului statistic în practica auditului financiar

Eșantionarea statistică în auditul financiar pentru estimarea denaturărilor contabile

Elisabeta JABA, Ioan-Bogdan ROBU, Mihaela-Alina ROBU, Audit Financiar 12.4 (2014): 19-27.

Creşterea preciziei estimaţiilor denaturărilor contabile pe baza folosirii sondajului stratificat

Elisabeta JABA, Ioan-Bogdan ROBU, Mihaela-Alina ROBU, Audit Financiar 12.5 (2014): 18-28.

Reducerea costurilor de estimare a denaturărilor contabile pe baza folosirii sondajului de clustere

Elisabeta JABA, Ioan-Bogdan ROBU, Mihaela-Alina ROBU, Audit Financiar 12.6 (2014): 21-

30.

Sondajul aleator simplu

Scopul principal al unei misiuni de audit vizează creșterea gradului de încredere al

utilizatorilor informaţiei financiare. Auditorul trebuie să exprime o opinie la raportările financiare,

în conformitate cu un cadru general de raportare financiară aplicabil (IFAC, 2013, p.75).

Pentru emiterea opiniei, auditorul financiar trebuie să urmeze un demers metodologic care

poate fi structurat în patru faze fundamentale (Arens et al., 2012, p. 162). În prima fază are loc

planificarea misiunii şi definirea metodei de auditare, în faza a doua se efectuează testarea sistemului

de control intern şi se realizează o serie de teste substanţiale ale tranzacţiilor, în cea de-a treia fază se

aplică procedurile analitice şi teste de detaliu ale soldurilor conturilor, iar în ultima fază are loc

revizuirea finală de către responsabilul de misiune şi emiterea raportului de audit (Arens et al., 2012,

pp. 414-423).

http://revista.cafr.ro/revista.php?id=128&p=articol&aid=845

http://revista.cafr.ro/revista.php?id=128&p=articol&aid=845

http://revista.cafr.ro/ArticolRO.aspx?CodArticol=9337

http://revista.cafr.ro/ArticolRO.aspx?CodArticol=9344


43

Pentru fiecare din aceste etape, auditorul financiar trebuie să obțină probe de audit suficiente

și adecvate cu privire la existența și funcționalitatea sistemului de control, dar și cu privire la

principalele aserțiuni ale managerilor privind tranzacțiile realizate, soldurile conturilor și celelalte

informații raportate (IFAC, 2013, p. 405).

În auditul financiar o problemă de interes deosebit o reprezintă estimarea valorii

denaturărilor contabile care apar la nivelul întocmirii și prezentării situațiilor financiare. Depistarea

eventualelor denaturări contabile se realizează cu ajutorul testelor de detaliu ale tranzacțiilor și

soldurilor conturilor. Testele de detaliu presupun verificarea existenței unor diferențe semnificative

dintre înregistrările în contabilitate și informațiile primite pe baza confirmărilor externe.

În condițiile în care o firmă supusă auditului financiar realizează un număr foarte mare de

tranzacții economico-financiare, obținerea exhaustivă a confirmărilor tuturor tranzacțiilor este dificilă

și are implicații directe asupra costurilor misiunii și implicit asupra onorariilor de audit solicitate. În

acest caz, ISA 530 (Eșantionarea în audit) propune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puțin

de 100% din elementele supuse auditării, tranzacții sau solduri ale conturilor.

Estimarea valorii parametrilor distribuțiilor de interes, în cazul nostru denaturările contabile,

efectuându-se pe baza datelor înregistrate la nivelul unui eșantion.

Scopul acestui studiu îl reprezintă estimarea denaturărilor contabile care pot apare la nivelul

situațiilor financiare, folosind datele obținute la nivelul unui eșantion. Pornind de la o serie de date

convenționale pentru o firmă care respectă prevederile legale privind realizarea auditului financiar,

obiectivele studiului vizează prezentarea demersului de eșantionare pentru un sondaj aleator simplu,

tehnica de extragere a eșantionului în SPSS și estimarea denaturărilor contabile. Aceste elemente

permit auditorului să obțină o bază rezonabilă de formulare a concluziilor cu privire la populația din

care este selectat eșantionul analizat.

Sondajul aleator stratificat

Verificarea conturilor pe baza datelor observate la nivelul unui eșantion poate conduce

auditorul la obținerea de probe de audit suficiente și adecvate, asigurând în același timp un echilibru

între costul obținerii probelor și calitatea acestora. Restricțiile de ordin financiar, de timp și de resurse

umane, impun auditorului utilizarea tehnicilor de eșantionare pentru obținerea unui eșantion

reprezentativ care să poată fi utilizat pentru testarea soldurilor conturilor, a tranzacțiilor desfășurate

și a manierei de prezentare a situațiilor financiare.

În evaluarea denaturărilor contabile, auditorul trebuie să asigure acuratețea și precizia

rezultatelor estimate pe baza eșantionului utilizat. Acest lucru se poate obține prin reducerea erorile

de observare, de acoperire și de reprezentativitate. Pentru atingerea acestor obiective, auditorul


44

financiar poate dispune verificarea conturilor pe baza datelor observate la nivelul unui eșantion

stratificat care să reprezinte în mod fidel, la o scară redusă, populația totală.

În studiu s-a prezentat modul de obținere a unui eșantion stratificat proporțional, și pe baza

eșantionului stratificat obținut, s-a calculat estimația estimația punctuală și prin interval de încredere

a nivelului mediu și a valorii totale a denaturărilor contabile privitoare la rulajele aferente contului de

creanțe-clienți. Estimarea s-a realizat la nivelul fiecărei grupe considerate cât și la nivelul întregii

populații. Pe baza unor date convenționale înregistrate la o firmă care este supusă auditului financiar,

în studiu s-a prezentat modul de determinare a volumului unui eșantion stratificat proporțional, cu

extragere aleatoare nerepetată. Obținerea eșantionului stratificat s-a realizat cu ajutorul SPSS 20.0.

Stratificarea a ținut cont de criteriile de valoare propuse de IFAC. Odată extras eșantionul,

s-au înregistrat datele privind confirmările externe ale rulajelor debitoare. Estimarea valorii mediei a

denaturărilor contabile și a valorii totale a acestora la nivelul rulajelor debitoare ale conturilor de

clienți s-a realizat pentru fiecare grupă în parte cât și pentru întreaga populație studiată.

Comparativ cu rezultatele obținute în studiul precedent, pe baza utilizării sondajului aleator

simplu (Jaba et al., 2014), rezultatele estimate cu ajutorul sondajului stratificat proporțional conduc

la creșterea preciziei de estimare a mediei denaturărilor contabile. Deși stratificarea conduce la

creșterea volumului eșantionului de clienți propuși spre testare, se înregistrează o creștere a preciziei

rezultatelor obținute privind la estimarea mediei prin I.C. Intervalele de încredere sunt mai mici în

cazul sondajului stratificat, comparativ cu sondajul aleator simplu.

Sondajul de clustere

Utilitatea auditului financiar este evidențiată de îndeplinirea scopului propus al misiunii, prin

îmbunătățirea gradului de încredere al tuturor stakeholder-ilor în informațiile financiare raportate de

către firma supusă auditării (IFAC, 2013, p. 75), în condiții de costuri rezonabile. Cu privire la primul

aspect, cel al încrederii, auditorul trebuie să exprime o opinie obiectivă, independentă și competentă

privind conformitatea situațiilor financiare cu un cadru general de raportare financiară aplicabil

(IFAC, 2013, p. 75), folosind informații autentice construite pe baza datelor rezultate prin alegerea

celui mai potrivit procedeu de obținere a probelor de audit. În ce privește al doilea aspect, cel al

costului misiunii de audit, auditorul trebuie să aleagă un procedeu eficient de obținere a probelor de

audit care să asigure informații autentice cu un cost minim.

Pe baza probelor de audit obținute, auditorul poate asigura faptul că informațiile financiare

raportate reflectă în mod fidel și sub cele mai semnificative aspecte poziția și peformanța financiară

a firmei auditate. Probele de audit obținute pentru susținerea opiniei trebuie să fie suficiente, adecvate


45

și să corespundă obiectivelor stabilite de către auditor cu privire la testarea aserțiunilor contabile ale

conducerii.

În condițiile în care modul de organizare al firmei auditate are la bază răspândirea geografică

sau o alta care se apropie de o formă naturală și care impune organizarea pe grupuri (sau clustere),

obținerea probelor de audit poate fi o operație dificilă și costisitoare. Existența unor reprezentanțe în

teritoriu ale firmei auditate, la nivelul principalelor regiuni ale țării sau ale județelor României, poate

creea dificultăți auditorului în obținerea probelor de audit tocmai din cauza acestei răspândiri

geografice care implică, printre altele, costuri ridicate de deplasare (transport, cazare, masă etc.).

Principalele dificultăți pot fi de natură financiară, de timp sau de imposibilitatea acoperirii fiecărei

reprezentanțe cu personal (auditori) care să aplice proceduri de audit.

O astfel de organizare impune o tratare specială a populației propuse spre testare, cu ajutorul

eșantionării de clustere. În studiu se consideră firmele auditate organizate pe o structură formată din

42 de reprezentanțe (clustere) pentru care se propune realizarea eșantionării de clustere cu scopul

estimării valorii denaturărilor contabile care pot să apară la nivelul tranzacțiilor realizate cu clienții.

Întrucât reprezentanțele pot să aibă aproximativ același număr și tip de clienți, se apreciază

că un cluster de la nivelul unui județ se aseamănă prin structură cu un altul de la nivelul altui județ în

ceea ce privește numărul clienților și nivelul tranzacțiilor. În același timp, în cadrul unei

reprezentanțe, pot să apară diferențe semnificative ale nivelului tranzacțiilor realizate cu diferiți

clienți. Acest lucru conduce la existența unui grad ridicat de omogenitate între reprezentanțe și a unui

grad ridicat de eterogenitate în interiorul reprezentanței.

Utilizarea eșantionării de clustere poate conduce auditorul la asigurarea unei baze rezonabile

pentru formularea opiniei în condițiile în care unitățile auditate sunt organizate pe reprezentanțe.

Conform ISA 530 (Eșantionarea în audit), auditorul va putea selecta mai puțin de 100% din totalul

elementelor unei populații, în acest caz reprezentanțele, pentru care va testa tranzacțiile realizate cu

clienții.

Scopul acestui studiu are în vedere estimarea denaturărilor contabile care pot să apară în

raportările financiare cu privire tranzacțiilor realizate cu clienții, folosind datele înregistrate pe un

eșantion de reprezentanțe. Principalele obiective ale studiului vizează prezentarea problemelor

aferente eșantionării de clustere, a procedeelor de extragere a eșantionului folosind SPSS 20.0 și

estimarea denaturărilor contabile privind tranzacțiile realizate de o firmă.

B.1.4. Contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy

CORPORATE SUSTAINABLE PERFORMANCE ASSESSMENT BASED ON FUZZY LOGIC

By: Pîslaru, Marius; Herghiligiu, Ionuț Viorel; Robu, Ioan-Bogdan

JOURNAL OF CLEANER PRODUCTION

https://apps.webofknowledge.com/full_record.do?product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=1&SID=C2NtvLBwVew3NSXZCAT&page=1&doc=1

javascript:;


46

Volume: 223, 20 June 2019 Pages: 998-1013 Published: JUNE 2019 (IF 5,651; AIS 0,815)

Reprezentanții mediului de afaceri dar și cercetătorii universitari promovează intens ideea

că în prezent suntem într-o fază de tranziție de la economia bazată pe cunoaștere la economia bazată

pe inovare (Istrate și colab., 2017; Luca și colab., 2018). Atât cunoașterea, cât și inovația sunt atuuri

cheie pentru o companie industrială în obținerea și menținerea unei poziții competitive durabile. În

acest nou context, sistemele de producție sunt „interfața” dintre invenție/inovație și dezvoltarea socio-

economică, deoarece, în cele din urmă, sporesc bunăstarea economică.

Mediul industrial contemporan sub presiunea globalizării și regionalizării generează

provocări continue pentru companiile industriale și sistemele de producție. Prin urmare, companiile

trebuie să demonstreze (1) reactivitatea lor la mediul extern și (2), de asemenea, flexibilitatea lor

internă pentru dezvoltarea și menținerea unei poziții competitive durabile. Sustenabilitatea a devenit

o problemă critică pentru lumea de astăzi și pentru viitorul de mâine (Herghiligiu și Robu, 2017;

Hutchins și Sutherland, 2008; Bottani și colab., 2017); o parte a comunității de afaceri din întreaga

lume (Antolin-López și colab., 2016).

Corporațiile interacționează cu mediul lor, fizic, biologic și social, îl afectează și devin

afectate de acesta. Este destul de firesc atunci că organizațiile joacă un rol important în

sustenabilitatea unei regiuni sau țări. (Phillis și Davis, 2009). Abordarea problemei sustenabilității de

către organizațiile private și publice poate fi considerată o soluție consensuală a părților interesate

care sunt implicate în procesul de luare a deciziilor de afaceri (Mukherjee și colab., 2016; Engert și

Baumgartner, 2016), luând în considerare sinergia. între îmbunătățirea rezistenței ecologice (Planeta)

(A), oamenii (B) și profitul (C).

De asemenea, companiile au fost încurajate de guvernele membre ale Organizației Națiunilor

Unite (ONU) să adopte principiile dezvoltării durabile în actul lor de guvernanță corporativă

(Labuschagne și colab., 2005). Rezultatele adoptării Declarației de la Rio privind mediul și

dezvoltarea, a „Conferinței Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea” din 1992 (UNCED),

scopul acestor principii a reprezentat crearea unui cadru pentru încurajarea cooperării între statele

membre ale ONU, la diferite niveluri, prin stabilirea unui parteneriat global echitabil între ei,

protejând integritatea mediului global (Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea, 1992).

Utilizarea acestor principii determină companiile să atingă unele obiective în ceea ce privește

protecția mediului, echitatea socială și prosperitatea economică (Bansal, 2005). Rezultatul realizării

acestor obiective de către companii se reflectă prin transparență în raportarea dezvoltării durabile

(Heemskerk și colab., 2002). O analiză a acestui tip de informații permite evaluarea performanței

durabile (Labuschagne și colab., 2005; Visser, 2002), precum și măsura în care elementele sociale și

de mediu raportate de companii sunt utile pentru luarea deciziilor tuturor părților interesate proces.


47

În ultimele decenii, conceptul de dezvoltare durabilă schimbă progresiv abordarea managerială

organizațională tradițională prin maximizarea valorii acționarilor, ținând seama de noi variabile

precum protecția mediului, bunăstarea socială sau drepturile omului (Moneva și colab., 2007; Moneva

și Ortas, 2010).

De asemenea, Hayward și colab. (2013) presetează că „o majoritate de 93% dintre directorii

executivi din întreaga lume consideră că durabilitatea este importantă pentru succesul viitor al afacerii

lor, în timp ce doar 38% cred că pot cuantifica cu exactitate valoarea inițiativelor lor de durabilitate”

(Maas și colab., 2016) . Prin urmare, s-a putut observa că din nucleul său de definiție (WCED, 1987)

și prin perspectivele sale (economică, de mediu și socială (Dyllick și Hockerts, 2002; Goldman și

Gorham, 2006; Bottani și colab., 2017) un factor foarte important de succes în afaceri.

Companiile în conformitate cu cerințele actuale contextuale trebuie să acționeze socialmente

responsabile pentru a îmbunătăți nivelul competitivității și a obține succes financiar (Moneva și Ortas,

2010). De asemenea, corporațiile nu pot maximiza profiturile fără a lua în considerare în mod

responsabil aspectele juridice, etice și de mediu (Freeman, 2008; Wood, 2008; Moneva și Ortas,

2010). Corporațiile ar putea utiliza tehnologii de producție care sunt ecologice și se străduiesc

continuu să le îmbunătățească sau ar putea să nu ia în considerare astfel de tehnologii pentru a spori

profiturile pe termen scurt.

Pentru a fi durabilă, o corporație ar trebui să folosească practici care au un impact scăzut

asupra mediului. Evaluarea de mediu presupune că organizațiile acceptă principiile responsabilității

și transparenței. Prin urmare, organizațiile trebuie să-și înțeleagă rolul și impactul public și să ofere

în mod voluntar date fiabile despre performanțele lor financiare și de mediu (Crowther și Aras, 2008).

Phillis și Kouikoglu (2009) expun mai multe motive pentru care reprezentarea evaluării

durabilității joacă un rol crucial în dezvoltarea organizației: (i) deoarece populația este din ce în ce

mai deschisă la produsele companiilor prietenoase cu mediul și social, prin urmare devine un bun

marketing pentru a oferi societății sustenabilitate date; (ii) îmbunătățirea performanței de mediu

presupune, de obicei, performanța financiară și economică a unei companii prin eficientizarea

diferitelor etape ale producției; (iii) o analiză a sustenabilității relevă progresul către dezvoltarea unei

baze solide corporative și oferă îndrumări spre noi decizii strategice; (iv) în noua eră a dezvoltării

durabilitatea devine obiectivul guvernelor locale și naționale, iar organizațiile nu pot ignora această

tendință.

Obiectivul principal al acestei lucrări este de a dezvolta un instrument cantitativ eficient

pentru a evalua performanța de sustenabilitate a companiei. În esență, acest instrument are ca nucleu

central logica fuzzy; la fel este testat și validat. Această cercetare evaluează și evaluează performanța

durabilă corporativă a unei mari companii europene de automobile, luând în considerare două


48

perspective fundamentale: (i) performanța corporativă de mediu (CEP) și (ii) performanța financiară

corporativă (PCP), pe baza analizei componente principale PCA) metodă statistică și logică fuzzy.

Această cercetare va oferi informații utile factorilor de decizie de top management pentru a gestiona

corect problemele de mediu și, de asemenea, pentru a evalua contribuția lor la succesul corporativ.

Modelul fuzzy reprezintă o încercare de a oferi o descriere destul de cuprinzătoare asupra

conceptului de sustenabilitate corporativă bazat pe aspecte de mediu și financiare. Lucrarea acordă

atenție legăturii dintre CEP și PCP, care este o abordare inovatoare în ceea ce privește literatura de

specialitate pe această temă.

Folosind variabile lingvistice și reguli lingvistice, modelul oferă măsuri cantitative ale

sustenabilității corporative. Problema evaluării durabilității corporative devine una dintre specificarea

priorităților printre indicatorii de bază și proiectarea politicilor adecvate care vor garanta succesul

pieței corporative. Desigur, nu există nicio pretenție că lucrarea poate determina sustenabilitatea

corporativă în termeni generali, modelul fiind supus îmbunătățirii prin adăugarea de noi parametri

sau prin stabilirea unor marje în care ar trebui să fie indicatorii de bază.

Modelul propus oferă noi perspective asupra sustenabilității corporative și poate servi drept

instrument practic pentru luarea deciziilor și proiectarea politicilor pentru întreprindere sau companie.

Abordarea joacă un rol mai important, deoarece sistemul permite o analiză a sensibilității care

determină efectul unei modificări asupra performanței sistemului.

Sustainable Environmental Management System Integration and Business Performance: A Balance

Assessment Approach Using Fuzzy Logic

By: Herghiligiu, Ionut Viorel; Robu, Ioan-Bogdan; Pislaru, Marius; et al.

SUSTAINABILITY

Volume: 11 Issue: 19 Article Number: 5311 Published: OCT 1 2019

Problematica dezvoltării durabile ar putea fi considerată viitorul de mâine (Hutchins și

Sutherland, 2008; Bottani și colab., 2017; Pislaru și colab., 2019). Abordarea sustenabilității

organizaționale poate fi definită ca „o soluție consensuală a părților interesate care sunt implicate în

procesul de luare a deciziilor de afaceri” (Mukherjee și colab., 2016), luând în considerare sinergia

dintre îmbunătățirea (i) a rezilienței ecologice, (ii) a oamenilor, și (iii) profit (Herghiligiu, 2017).

Dezvoltarea durabilă a organizațiilor implică implementarea și integrarea diferitelor

instrumente de management eficiente. O astfel de „forță motrice pentru dezvoltarea durabilă și crearea

de valoare” este sistemul de management al mediului (EMS) - ISO 14001 (Sebhatu și Enquist, 2007)

/ EMAS (Wijesooriya și colab., 2011; Tourais și Videira, 2016). ISO 14001 intenționează să ofere

organizațiilor din întreaga lume o schemă de management cu scopul de a atinge obiectivele de mediu

și economice. De asemenea, ISO 14001 oferă o „platformă de pornire” în managementul






javascript:;


49

organizațional cu scopul principal de a răspunde preocupărilor de dezvoltare durabilă prezentate în

1992 la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare - Rio de Janeiro.

Prin urmare, ISO 14001 EMS este cel mai răspândit instrument de management

organizațional (Ong at al., 2016); până în 2017, mai mult de 362 610 organizații din întreaga lume au

folosit liniile directoare ISO 14001 în practicile lor de management (ISO, 2017). De asemenea,

actualul mediu de afaceri complex și o reglementare de mediu în evoluție avansează importanța EMS

(Wijesooriya și colab., 2011; Herghiligiu, 2017). Companiile care au implementat SME trebuie să

analizeze consecințele / efectele problemei de mediu asupra performanței afacerilor.

Literatura de specialitate prezintă faptul că ISO 14001 EMS aduce multiple avantaje

organizațiilor precum: creșterea cotei de piață, creșterea moralei și motivației angajaților, creșterea

loialității și încrederii clienților, reducerea costurilor, creșterea eficienței în funcționare și proces,

creșterea reputației afaceri, îmbunătățiri în practicile de gestionare a riscurilor, performanță și

creșterea profitabilității și așa mai departe (Halis și Halis, 2016; Herghiligiu, 2013; Tari și colab.

2012).

Asociația franceză de standardizare (AFNOR) evidențiază un studiu realizat de Universitatea

Paris-Dauphine intitulat „Performanța organizațiilor” în care practicile de mediu precum ISO 14001

EMS au un impact pozitiv semnificativ asupra performanței economice a întreprinderilor (Vaute-

Samanni și Grevêche, 2015). În ceea ce privește ISO 14001 EMS, Organizația Internațională de

Standardizare menționează că „există multe motive pentru care o organizație ar trebui să adopte o

abordare strategică pentru îmbunătățirea performanței sale de mediu.

Utilizatorii standardului au raportat că ISO 14001 ajută: (i) să demonstreze conformitatea cu

cerințele legale și de reglementare actuale și viitoare, (ii) să crească implicarea conducerii și

angajamentul angajaților, (iii) să îmbunătățească reputația companiei și încrederea părților interesate

prin comunicarea strategică , (iv) atinge obiective strategice de afaceri prin încorporarea problemelor

de mediu în managementul afacerii, (v) oferă un avantaj competitiv și financiar prin eficiență

îmbunătățită și costuri reduse și (vi) încurajează performanțe de mediu mai bune ale furnizorilor prin

integrarea lor în sistemele de afaceri ale organizației ”(ISO, 2015).

Această lucrare își propune să analizeze și să evalueze influența integrării EMS asupra

performanței afacerii. În acest studiu, propunem o nouă abordare în cuantificarea integrărilor EMS,

folosind (i) analiza componentelor principale - PCA (o metodă descriptivă de analiză multivariată

care este utilizată pentru a reduce datele analizate pentru a obține o nouă variabilă latentă) - și

influența acestora asupra performanței organizaționale, pe baza ratei rentabilității economice (ROA);

(ii) analiza de regresie logistică (pentru a descrie relația dintre a variabilă de răspuns binar și un set


50

de variabile predictor); și (iii) logică fuzzy (o abordare de calcul bazat pe „gradele de adevăr” în loc

de logica booleană „adevărată sau falsă”).

Principalele obiective de cercetare sunt estimarea integrării EMS și a probabilității de

obținere a unei anumite performanțe organizaționale, și pentru a determina distribuția probabilității

performanței organizaționale sub influența EMS integrare. Studiul a fost realizat la nivelul

companiilor listate pe stocul AeRO-București Schimb în 2019.

Ca noutate, studiul folosește metode statistice avansate (PCA și analiza de regresie logistică)

și integrează logică fuzzy pentru a evalua influența integrării EMS asupra performanţei

organizaționale. Rezultatele cercetării au arătat că integrarea EMS are o influență pozitivă

semnificativă asupra performanței organizaționale, pe domenii de activitate și în funcție de experiența

managementului de mediu.

B.1.5. Contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar

Politici fiscale privind introducerea caselor de marcat cu memorie fiscal și gradul de colectare

a TVA

THE IMPACT OF TAXATION OF THE DOMESTIC ECONOMIC TRANSACTIONS ON THE

VAT COLLECTION THROUGH ELECTRONIC FISCAL DEVICES

By: Bostan, Ionel; Popescu, Cristian; Istrate, Costel; Robu, Ioan-Bogdan et al.

AMFITEATRU ECONOMIC

Volume: 19 Issue: 45 Pages: 581-594 Published: MAY 2017

Colectarea integrală a taxelor și impozitelor reprezintă dezideratul oricărei administrații

fiscale în asigurarea resurselor necesare stimulării creșterii economice [1]. O bună colectare are la

bază, în primul rând, înregistrarea tuturor tranzacțiilor care sunt supuse taxării, prin utilizarea de

dispozitive elecronice [2] care să nu permită eludarea intereselor statului și comiterea de fraude fiscale

[3].

Scopul acestui studiu îl reprezintă analiza și evaluarea influenței introducerii obligatorii a

electronic fiscal devices (EFDs) asupra gradului de colectare a taxei pe valoare adăugate (VAT), la

nivelul României în perioada 2006-2014. În acest sens, în studiu sunt propuse o serie de modele

econometrice de estimare și testare a influenței EFD asupra VAT. Obținerea rezultatelor cercetării s-

a realizat în două etape: în prima etapă s-a estimat influența creșterii în timp a cotei VAT asupra

gradului de colectare, ceea ce a condus la determinarea părții explicate a VAT colectată; în cea de-a

doua etapă, pentru partea din VAT colectată neexplicată prin creșterea în timp a cotei VAT s-a estimat

și testat influența introducerii EFDs.



javascript:;


51

Rezultatele obținute în urma analizei datelor colectate au condus la atingerea obiectivelor

cercetării și validarea ipotezei propuse spre validare în studiu. Astfel, au fost estimate influențele

EFDs asupra gradului de colectare a VAT, precum și asupra indicelui de eficiență fiscală.

Rezultatele analizei relevă faptul că odată cu introducerea utilizării obligatorii a EFDs, a

crescut gradul de colectare a VAT (bazat totodată și pe creșterea ratei VAT), însă în același timp s-a

diminuat indicele de eficiență fiscală ca urmare a utilizării unor EFDs de veche generație, care nu

permit includerea unor registre electronice. Dacă analizăm rezultatele prin prisma teoriei Școlii de la

Chicago, raspunsul incasarilor la bugetul de stat ca urmare a cresterii ratei de impunere, în cazul

nostru a VAT, urmeaza trendul descris de curba Laffer [8], adica elasticitatea incasarilor bugetare

este subunitara in funcție de povara fiscala. Acest fapt reiese din analiza eficientei incasarilor fiscale,

care arata că, desi veniturile fiscal-bugetare au fost mai mari ca urmare a creșterii VAT la 24%, ele

nu au mai fost colectate la fel de eficient ca înainte.

O explicatie simpla este oferita tot de Laffer: fiscalitatea ridicata determina agentii

economici să identifice solutii mai mult sau mai putin legale de a nu înregista toate operatiunile

impozabile. În cazul înregistrat de noi, acest demers a fost facilitat si de faptul ca nu a fost introdusa,

odata cu cresterea cotei de VAT, si obligativitatea agentilor economici de a înregistra toate

operatiunile cu case de marcat cu jurnal electronic, eventual conectate la un registru unic al

Ministerului Finantelor. Acest neajuns este înlaturat prin masurile impuse de GEO 91/2014.

O altă limită a prezentului studiu este determinată de aderarea României la Uniunea

Europeană în 2007. Astfel, trebuie să se țină cont de faptul că scăderea veniturilor din TVA poate

avea ca explicație parțială și volumul exporturilor/livrărilor intra-comunitare. Aceste tranzacții sunt

scutite de TVA și o creștere a acestora care peste media creșterii economice poate conduce la o

scădere a ponderii TVA în PIB.

Educația antreprenorială și dezvoltarea durabilă

An Analysis of the Determinants of Entrepreneurial Intentions among Students: A Romanian Case

Study

By: Popescu, Cristian C.; Bostan, Ionel; ROBU, Ioan-Bogdan; et al.

SUSTAINABILITY

Volume: 8 Issue: 8 Article Number: 771 Published: AUG 2016 (IF 2,075; AIS 0,323)

Dezvoltarea economiei de piață se bazează pe stimularea spiritului antreprenorial.

Capitalismul este cunoscut pentru efectele sale sporitoare în cazul celor care își doresc și sunt capabili

să-și atingă obiectivele. Deoarece acești indivizi nu sunt puțini, uneori, unele trăsături favorabile,

circumstanțe sau anumiți stimuli fac diferența. Firește, realizarea individuală este cea mai importantă,

când s-a atins un anumit nivel de poziție socială și de venit.



javascript:;


52

Dar nu putem neglija importanța capacității individuale de a-și asuma riscuri sau

posibilitatea de a controla și gestiona anumite evenimente care îi influențează deciziile. Mai mult, nu

putem neglija creativitatea, mai ales în caz de concurență. În general, se consideră că există un anumit

tip de personalitate antreprenorială, care implică diferite grade de locus de control, nevoie de

realizare, înclinație de asumare a riscurilor și creativitate, care influențează disponibilitatea indivizilor

de a iniția activități antreprenoriale viitoare.

În acest studiu intenționăm să analizăm impactul acestor trăsături comportamentale asupra

intențiilor antreprenoriale ale elevilor, urmând abordările cognitive ale comportamentului

antreprenorial. Dar, întrucât această abordare nu a răspuns pe deplin intențiilor noastre, am dezvoltat

și analiza într-o abordare contextuală, luând în considerare o serie de factori externi care pot influența

comportamentul antreprenorial.

Există convingerea că educația antreprenorială dezvoltă capacitatea elevilor de a se orienta

către mediul de afaceri și de a identifica noi oportunități. Prin urmare, am încercat să selectăm un

eșantion care să ne permită să facem o analiză diferențiată, în funcție de tipul de educație

(antreprenorial și ne-antreprenorial) și să identificăm determinanții relevanți în exprimarea intențiilor

antreprenoriale.

Cu alte cuvinte, am încercat să vedem cât de mult sunt influențate intențiile antreprenoriale

de anumite trăsături psiho-comportamentale ale individului (creativitate, locus de control, nevoie de

realizare și înclinație de asumare a riscurilor) și apoi am încercat să evaluăm influența diferitelor

tipuri de educație (antreprenorial și non-antreprenorial, burlac și masterat) asupra acestor intenții,

pentru a vedea dacă educația antreprenorială influențează semnificativ intențiile antreprenoriale ale

tinerilor. Am încercat să structurăm eșantionul în funcție de gen și vârstă, dar, după cum arată analiza,

nu au existat diferențe semnificative.

Analizele efectuate în studiul nostru au generat unele rezultate interesante. Astfel, ipoteza

care vizează dependența dintre nevoia de realizare și antreprenoriat este validată. S-ar părea ca tinerii

studenți manifestă o nevoie semnificativă de a dobândi recunoaștere și că inițierea unei afaceri poate

fi o bună metodă pentru a o obține. Aceasta demonstrează într-o oarecare măsură că noile generații

sunt din ce în ce mai conștiente de faptul că piața liberă este cea care generează prosperitate și ca

antreprenoriatul este o cale bună către autorealizare.

În schimb, rezultatele obținute nu arată în mod clar dacă creativitatea joacă și ea un rol

important în dezvoltarea intențiilor antreprenoriale. Gradul de încredere în analiză nu este relevant,

deși itemii aleși pentru testare au fost stabiliti pe baza lucrarilor consacrate din TPB. Creativitatea

este legata de capacitatea de inovare dar și de stimularea imaginației. Or, la acest capitol, sistemul

educațional din Romania este recunoscut a fi deficitar, el fiind înca orientat spre deprinderea de


53

cunoștinte formale și nu pe dezvoltarea abilitatilor. De aceea, consideram ca irelevanta rezultatelor

este data de contradictia dintre educatia primita si spiritul liber specific varstei tinere a intervievatilor.

Ipoteza a treia a vizat înclinatia spre risc ca o caracteristica a celor care intentioneaza sa

dezvolte afaceri in viitor. Am presupus ca tinerii cu o capacitate mai ridicata de asumare a riscului

sunt mai atrasi de mediul antreprenorial, dat fiind ca initierea si gestionarea unei afaceri necesita

adeseori un bun management al riscului. Presupunerea noastra a fost validata, rezultatele obtinute

avand un grad ridicat de încredere.

În ceea ce priveste localizarea controlului, nici de aceasta data rezultatele nu au fost

relevante. Nu este clar daca exista vreo legatură între intențiile antreprenoriale ale tinerilor și nevoia

acestora de a deține controlul asupra unor evenimente și acțiuni din viața lor. Deși am fi fost tentați

să credem că tendința înspre control ar putea înfrana dorința de a dezvolta o afacere, nu putem afirma

cu certitudine acest lucru în cazul studenților români.

Ne-am asumat ipoteza că educația antreprenorială din timpul liceului ar putea contribui la

sporirea dorinței elevilor de a se implica în activități antreprenoriale. Analiza de regresie a scos în

evidență faptul că, dimpotrivă, educația antreprenorială formală, de la nivelul școlilor de profil, are

un efect inhibator asupra principalilor determinanți ai intențiilor antreprenoriale și că absolvenții de

licee din domeniul antreprenoriat sunt mai puțin înclinați în a se implica în afaceri față de absolvenții

liceelor de educație generală, reală sau umanistă.

O posibilă explicație ar putea fi dată de o calitate mai slabă a factorului uman, fiind cunoscut

faptul că, la admiterea în clasa a noua, candidații cei mai buni preferă liceele de pregatire generală,

unde calitatea actului educațional este mult mai bună de cele mai multe ori.

O altă explicație ar fi legată de structura planurilor de învățământ din liceele de

antreprenoriat, insuficient orientată înspre stimularea abilităților de cunoaștere și adaptare sau spre

formarea unor deprinderi specifice antreprenoriatului și nu unor meserii anume. În fapt, liceele din

domeniul antreprenoriat pun accentul mai mult pe dezvoltarea de competențe profesionale specifice

unor meserii (contabil, agent de vânzări, agent de turism etc).

Am incercat să analizam rezultatele aplicând criteriile de gen. Nu au apărut diferențe

semnificative, existând o oarecare omogenitate în răspunsuri atât la femei cât și la bărbați. Deoarece

eșantionul a fost constituit din studenți, posibilitatea de defalcare pe categorii de vârstă a fost destul

de redusă, astfel încat diferențele obținute nu au fost relevante. Astfel că, ipoteza că intențiile

antreprenoriale diferă în funcție de gen și vârstă nu a putut fi confirmată. Sub aspectul nivelului de

pregătire terțiară, rezultatele obținute nu au fost relevante.

Nu putem afirmă cu certitudine dacă studenții de la master au sau nu o inclinație mai mare

înspre activități antreprenoriale decât cei de la licență. Totuși, dezvoltând analiza și sub aspectul


54

interacțiunii dintre factori (adică influența dimensiunilor antreprenoriale pe diferite cicluri de studiu),

am constat că studenții de la ciclul de licență au o componentă de risc mai ridicată în aprecierea

intențiilor antreprenoriale. E firesc, dacă ținem cont de faptul că majoritatea studiilor au aratat că

sporirea gradului de educație diminuează înclinația spre risc.

Rolul femeii la nivelul pieței forței de muncă din Uniunea Europeană

THE ANALYSIS OF THE EFFECT OF WOMEN'S PARTICIPATION IN THE LABOR

MARKET ON FERTILITY IN EUROPEAN UNION COUNTRIES USING WELFARE STATE

MODELS

By: Jaba, Elisabeta; Chirianu, Ioana-Alexandra; Balan, Christiana Brigitte; ROBU, Ioan-Bogdan;

Roman, Mihai

ECONOMIC COMPUTATION AND ECONOMIC CYBERNETICS STUDIES AND

RESEARCH

Volume: 50 Issue: 1 Pages: 69-84 Published: 2016

Ultimele decenii au fost caracterizate printr-o creștere a ratei de participare a femeilor pe

piața muncii și o scădere a ratei fertilității în țările dezvoltate. Pe de o parte, piața muncii feminine

este importantă pentru a ajuta să plătească obligațiile de pensie către pensionarii actuali care evită

sărăcia, în special în rândul femeilor, în timp ce, pe de altă parte, scăderea nivelului populației o face

mai mică probabil că actualele sisteme europene de pensii să poată fi susținute.

Această cercetare evaluează efectul evoluției ratei de ocupare a femeilor asupra variației rata

totală de fertilitate. Cercetarea a fost efectuată aplicând analiza datelor de pe panel cu ajutorul

software-lor SPSS și E-Views. Datele care a fost colectat pentru țările membre ale Uniunii Europene

corespunde perioada 2002-2012.

Rezultatele arată existența relației dintre rata de ocupare a muncii pentru femei și rata totală

a fertilității. Relația dintre cele două variabilele se comportă diferit între țările UE din cauza statului

bunăstării modelului adoptat, caracteristicile specifice pieței muncii, inclusiv datorită regimurilor

politice și a altor aspecte geografice

Istorie, religie și contabilitate

INVENTORY MISSION AT THE HALF OF THE 17TH CENTURY

By: Istrate, Costel; Robu, Ioan-Bogdan; Herghiligiu, Ionut Viorel; et al.

EUROPEAN JOURNAL OF SCIENCE AND THEOLOGY

Volume: 16 Issue: 1 Pages: 11-21 Published: FEB

La mijlocul sec. XVII, Biserica Catolică trimite un reprezentant, episcopul Marco Bandini,

care să viziteze bisericile catolice din Moldova pentru a constata starea de fapt şi pentru a lua, dacă

era cazul, măsurile potrivite pentru redresarea situaţiei lor. Trimisul Papei în Moldova a scris o lucrare

despre vizita sa.







javascript:;

javascript:;

https://apps-webofknowledge-com.am.e-nformation.ro/full_record.do?product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=1&SID=D3rnHbkBnx8E2g9JR2j&page=1&doc=2

https://apps-webofknowledge-com.am.e-nformation.ro/OutboundService.do?SID=D3rnHbkBnx8E2g9JR2j&mode=rrcAuthorRecordService&action=go&product=WOS&lang=en&daisIds=1309885



javascript:;


55

Am extras din aceasta elementele cantitative şi calitative care să se poată include în ceea ce

numim astăzi inventariere. Operaţiunea se încadrează în procedurile probabil obişnuite prin care

Biserica îşi propune să cunoască starea diferitelor sale componente. Apare un fel de pregătire a

inventarierii, prin trimiterea de către Bandini a unui edict spre bisericile pe care urmează a ale vizita

şi prin care solicită o declaraţie din partea celor responsabili cu privire la eventualele probleme de

care au cunoştinţă.

După ce a vizitat 40 de localităţi în care exista sau existase populaţie catolică, Bandini face

descrieri interesante şi amănunţite despre o serie întreagă de elemente, dînd date cantitative şi făcînd,

adeseori, aprecieri calitative, inclusiv exprimări în bani. În afară de enumerări şi evaluări privind

averea bisericilor vizitate, din lucrarea lui Bandini mai aflăm şi importante elemente demografice.

B.1.6. Realizări profesionale obținute după conferirea titlului de doctor

După susținerea publică a tezei de doctorat din data de 20 septembrie 2013, în fața comisiei

de susținere publică a tezei de doctorat formată din Prof. univ. dr. Marin Fotache (președinte), UAIC,

Prof. univ. dr. Marilena Mironiuc (coordonator), Prof. univ. dr. Horia Neamțu (membru), ASE

București, Prof. univ. dr. Ion Anghel (membru), ASE București și Conf. univ. dr. Costel Istrate

(membru), UAIC, în care s-a propus acordarea titlului de doctor în economie, domeniul Contabilitate

(calificativul Excelent) și confirmarea titlului de doctor prin OMECTS 5581/03.12.2013, am publicat

teza de doctorat în aprilie 2014, la Editura Economică, București, în cadrul colecției Analiză

economico-financiară.

Ulterior, din iulie 2014 și până în decembrie 2015, mi-am continuat pregătirea universitară

în domeniul cercetării științifice avansate, prin înscrierea la programul de studii postdoctorale

coordonat de către prof. univ. dr. Dorin Popa, în cadrul UAIC, sub conducerea prof. univ. dr.

Emeritus Elisabeta JABA. Prin cursurile și seminariile oferite în cadrul acestui program, mi-a fost

facilitată obținerea unui grant de cercetare pentru anul 2016, oferit de către UAIC pentru cei mai buni

tineri cercetători.

În același timp, formarea profesională a continuat și pe linia practicii de specialitate, astfel că

începând cu anul 2013 am obținut calitatea de expert contabil membru în cadrul asociației

profesionale: Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR).

Tot din anul 2013, am fost acceptat și ca auditor financiar stagiar în cadrul Camerei

Auditorilor Financiari din România (CAFR), îndeplinindu-mi toate sarcinile și promovând toate

examenele aferente stagiaturii.


56

Acuatlmente sunt lector acredidat CECCAR pentru disciplina Audit, revizuire, alte servicii de

asigurare şi servicii conexe și evaluator în cadrul aceleiași discipline, dar și la disciplina de

Management al performanței.

În cadrul CAFR, începând cu anul 2019 am fost invitat în calitate de lector să susțin cursuri

de pregătire a auditorilor-membri cu privire la implementarea noului IFRS 16 – Leasing, dar și cu

privire la implementarea ISRE 2400 – Misiuni de revizuire a situațiilor financiare istorice.

De asemenea, începând cu anul 2020, am făcut parte la invitația Autorității pentru

Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (ASPAAS) în comisia de întocmire a

subiectelor pentru examenul de acces la stagiul pentru a accede la profesia de auditor financiar, la

disciplinele Audit financiar și Analiză financiară.

În cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității

„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în ultimii 8 ani am fost Secretarul Comisiei de Admitere la master,

răspunzând de organizarea acestui proces.

În cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în perioada decembrie 2018 – mai

2020 fost numit Coordonator interimar al activităților de cercetare și practică studențească din cadrul

Stațiunii Biologice „Petre Jitariu” de la Potoci, Neamț.

B.1.7. Realizări academice obținute după conferirea titlului de doctor

În anul 2011 am început colaborarea cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

în calitate de cadru didactic asociat Colectivului de Contabilitate, din cadrul Departamentului de

Contabilitate, Informatică Economică și Statistică (CIES), cu activități de seminar la disciplinele

Bazele contabilității, Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară şi

Analiză economico-financiară.

Ulterior, am fost implicat și în cadrul evaluării proiectelor de practică de specialitate (anul I,

Științe economice), iar din 2013 am susținut seminarii la disciplina Gestiunea financiar-contabilă a

întreprinderii, și am suplinit cursurile și seminariile la disciplina Metodologia auditului financiar,

predată la ciclul de master (CEA anul I). În cadrul seminariilor am fost implicat și în activitățile de

evaluare, notare și examinare a studenților, participând activ și la propunerea de subiecte pentru

testele privind evaluarea pe parcurs.

Însă activitatea didactică nu s-a limitat doar la nivelul susținerii seminariilor ci a continuat

și cu activități de coordonare a studenților în vederea participării la sesiunile de comunicări științifice

locale și naționale.

Un alt element notabil îl reprezintă susținerea în limba engleză a cursurilor Introduction to

financial auditing și Credit risk analysis în cadrul proiectului Erasmus T-EBU IP, desfășurat în luna


57

mai 2014, la Iași, pentru un grup de peste 25 de studenți și masteranzi de la universități din Europa

(Franța, Elveția, Cehia, Ungaria, Spania, Bulgaria, Slovacia și România). Totodată, m-am implicat

activ în activitățile de pregătire a dosarului de acreditare pentru specializarea Contabilitate și

Informatică de Gestiune – Zi și ID, dar și pentru programul de master Contabilitate, expertiză și audit.

Din octombrie 2014 și până în februarie 2016, am deținut funcția de Asistent universitar, în

cadrul Departamenului CIES-FEAA-UAIC, susținând seminarii în cadrul disciplinelor Bazele

contabilității, Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară şi Gestiunea

financiar-contabilă a întreprinderii, precum și activități în cadrul colocviilor de practică de

specialitate.

Din februabrie 2016 și până în octombrie 2019, am deținut funcția de Lector universitar, în

cadrul Departamenului CIES-FEAA-UAIC, susținând cursurile de Contabilitate financiară (studii

universitare de licență), Norme de audit financiar, Norme și Proceduri de audit financiar, Sisteme

contabile comparate (studii universitare de master), precum și seminarii în cadrul disciplinelor Bazele

contabilității, Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară şi Gestiunea

financiar-contabilă a întreprinderii, precum și activități în cadrul colocviilor de practică de

specialitate.

Tot din anul 2016 am demarat procedura recunoașterii cursurilor de Norme de audit financiar

de către asociația profesioanala the Association of Chartered Certified Accountants, primind

recunoaștere și echivalarea cu disciplina F8- Audit and Assurance, ceea ce a permis masteranzilor

noștri facilitarea încrierii la examenele ACCA și primirea de reduceri substanțiale.

Din octombrie 2019 și până în prezent, deținut funcția de Conferențiar universitar, în cadrul

Departamenului CIES-FEAA-UAIC, susținând cursurile de Contabilitate financiară (studii

universitare de licență), Norme de audit financiar, Norme și Proceduri de audit financiar, Sisteme

contabile comparate (studii universitare de master), precum și seminarii în cadrul disciplinelor

Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară, Contabilitate financiară

intermediară şi Gestiunea financiar-contabilă a întreprinderii, precum și activități în cadrul

colocviilor de practică de specialitate.

Îndrumarea lucrărilor de licență și membru în comisii de licență:

Începând cu anul 2014, odată cu încadrarea pe funcția de Asistent universitar am început să

îndrum lucrări de licență în domeniul Contabilitate. Până în prezent un număr de 45 de studenți au

susținut și absolvit examenul de licență (concretizat în susținerea lucrării și răspunsurile oferite în fața

comisiilor de examinare). Din cei 45, un număr de 23 de absolvenți au reușit să obțină o medie


58

generală a examenului de licență de 9 (nouă) și peste 9 (nouă), menționând un număr de 6 note de 10

(zece).

În toată această perioadă am făcut parte dintr-una din cele trei comisii de licență care activează

la nivelul specializării noastre.

Îndrumarea lucrărilor de disertație și membru în comisii de disertație:

Începând cu anul 2016, odată cu încadrarea pe funcția de Lector universitar am început să

îndrum lucrări de disertație în domeniul Contabilitate. Până în prezent un număr de 21 de masteranzi

au susținut și absolvit examenul de disertație (concretizat în susținerea lucrării și răspunsurile oferite

în fața comisiilor de examinare). Din cei 21, un număr de 11 de absolvenți au reușit să obțină o medie

generală a examenului de disertație de 9 (nouă) și peste 9 (nouă), menționând un număr de 3 note de

10 (zece).

Tabelul nr. 1. Lista nominală a absolvenților de studii de master conduși care au obținut note

de 9 (nouă) și mai mari ca 9 (nouă)

Trebuie precizat faptul că din masteranzii conduși de mine, doi dintre aceștia au decis să-și

continue studiile prin înscrierea la doctorat.

An absolvire

Nume și prenume absolvent

Notă Titlul temei de disertație

2020 APETRE M. DIANA-GABRIELA 9,25

Influenta opiniei auditorului privind continuitatea activitatii asupra deciziilor investitorilor

2020 DĂNILĂ I. ŞTEFAN-COSMIN 9

Influenta instrumentelor derivate asupra calitatii informatiei financiare

2020 TROFIN D. ANDRADA-LORENA 9,25

Auditarea modalitatii de determinare a impozitului specific la o entitate din domeniul turismului

2020 VIVIRSCHI C. LAURA-ANDREEA 9

Influenta rotatiei auditorului asupra operatiunilor de management al rezultatelor

2019 CREANGĂ V. DANIELA-SIMONA 9

Misiuni de efectuare a procedurilor convenite pentru determinarea impozitului specific in cazul entitatilor din industria HORECA

2019 TĂLÎMBĂ V. VALENTINA 10

Influenta operatiunilor de management al rezultatului asupra calitatii informatiei financiare raportate de catre firmele romanesti pe piata AeRO

2019

UNGUREANU I. PETRONELA-MIHAELA căs. ENACHE 9 Contabilitatea creativa in industria HORECA

2018 MOCLEA M. MARIUS-CONSTANTIN 9,5

Rolul auditului intern in prevenirea si detectarea fraudelor bancare

2018 SAUCĂ C. ANDREI 10 Impactul utilizarii preturilor de transfer asupra raportarilor financiare.

2017 BALAN I. CRISTINA 9,75 Valoarea informativa a costului capitalurilor firmelor cotate la Bursa de Valori Bucuresti

2017 VERDEŞ V. NELI CĂS. CĂPĂŢINĂ-VERDEŞ 10 Auditul preturilor de transfer


59

De asemenena, în toată această perioadă am făcut parte și dintr-una din cele două comisii de

disertație care activează la nivelul programelor noastre de master.

Membru în comisii de îndrumare a tezelor de doctorat și membru în comisii de susținerea

publică a tezelor de doctorat:

Am convingerea că până la a conduce singur sau în cotutelă teze de doctorat, trebuie să faci

parte din comisii de îndrumare a tezelor și/sau în comisii de susținere publică a acestora.

Astfel, începând cu anul 2019, sunt membru în comisia de îndrumare a drd. Gebhard Josef

Schoepfel, conducatori științifici: prof. univ. dr. Marilena Mironiuc și prof. univ. dr. Alexandru

Țugui, iar din anul 2020, sunt membru în comisia de îndrumare a drd. Dănilă Ștefan-Cosmin,

conducator științific: prof. univ. dr. Marilena Mironiuc.

În același timp, am avut onoarea să fac parte din comisiile de susținere publică a tezelor de

doctorat pentru:

a) drd. Rebeca Ioana BOSTAN sub îndrumarea domnului profesor universitar dr. Ion CUCUI,

cu teza de doctorat „UTILIZAREA CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE SINCRONIZATE

PENTRU PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMAȚIONAL DECIZIONAL ÎN

ENTITĂȚILE ECONOMICE DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII” – noiembrie 2020

b) Adriana PĂDURARU (HORAICU) sub îndrumarea domnului profesor universitar dr. Ion

CUCUI, cu teza de doctorat „INOVAREA UNOR INSTRUMENTE SPECIFICE

CONTABILITĂȚII MANAGERIALE PRIVIND RAPORTAREA NON - FINANCIARĂ” –

noiembrie 2020

Membru în comisii de concurs pe posturi didactice:

Începând cu anul 2016, am fost numit și în trei comisii de concurs, după cum urmează:

1) membru comisie concurs numit prin decizia Rectorului Universităţii de Vest din Timişoara nr.

658/15.12.2016, Asist. Univ. dr. Delia Deliu;

2) membru comisie concurs numit prin decizia Rectorului Universităţii de Vest din Timişoara nr.

658/15.12.2016, Asist. Univ. dr. Bogdan (căs. Pop-Bogdan) Oana Alina

3) membru comisie concurs numit prin decizia Rectorului Universităţii de Vest din Timişoara

nr.471/CR din 29.05.2020, Lect. Univ. dr. Cristina Circa

Referent științific al unor cărți academice publicate:

1) Heghiligiu Ionuț Viorel & Lupu Luminița Mihaela, Management și inigineria sistemelor de

producție – note de curs, Ed. Performantica, Iași, 2019, 286 pagini


60

Activitatea editorială:

1) Carte de unic autor:

Riscul de fraudă în auditul financiar, Ioan-Bogdan ROBU, ISBN 978-973-709-694-4, ED.

Economică, București, 2014, pp. 308, http://www.edecon.ro/carte/1161/riscul-de-frauda-in-

auditul-financiar_ioan-bogdan-ROBU/

2) Capitole/studii într-o carte sau volum de specialitate apărute în edituri internaționale de

prestigiu:

The Value Relevance of Audit Report Under IFRS in the Case of Romanian Listed Companies,

By: ROBU, Alina Mihaela; ROBU, Ioan-Bogdan

Edited by: Bilgin, MH; Danis, H

Conference: 15th Eurasia-Business-and-Economics-Society (EBES) Conference Location: Inst

Univ Lisboa, ISCTE, Lisbon, PORTUGAL Date: JAN 08-10, 2015

Sponsor(s): Eurasia Business & Econ Soc

ENTREPRENEURSHIP, BUSINESS AND ECONOMICS, VOL 2 Book Series: Eurasian

Studies in Business and Economics Volume: 3-2 Pages: 3-15 Published: 2016, Springer

DOI https://doi.org/10.1007/978-3-319-27573-4_1

3) Articole ştiinţifice publicate în extenso în reviste indexate ISI, conform Web of Science

ResearcherID E-4230-2016: 15 articole (după conferirea titlului de doctor)

4) Articole ştiinţifice publicate în extenso în reviste indexate BDI sau în extenso în volume ale

unor conferințe internaționale, conform https://www.researchgate.net/profile/Ioan-

Bogdan_Robu/publications: 60 articole

Membru al unor consilii științifice ale unor publiocații recunoscute la nivel internațional sau al

unor conferințe internaționale:

1) Membru în Consiliul științific al Revistei Audit Financiar:

https://auditfinanciar.cafr.ro/management-editorial/

2) Membru în Board Editorial: Journal of Accounting and Management Information Systems

(BDI): 4numere/an http://jamis.ase.ro/index.php/editorial-board/

3) Membru Board Editorial: Applied Finance and Accounting (BDI): 2 numere/an

http://redfame.com/journal/index.php/afa/about/editorialTeam

4) Membru Board Editorial: INTERNATIONAL JOURNAL OF RESEARCH IN SOCIAL

SCIENCES: ISSN 2307-227X (BDI): 1 numer/an https://www.ijsk.org/ijrss-editorial-board/

http://www.edecon.ro/carte/1161/riscul-de-frauda-in-auditul-financiar_ioan-bogdan-ROBU/

http://www.edecon.ro/carte/1161/riscul-de-frauda-in-auditul-financiar_ioan-bogdan-ROBU/


https://www.researchgate.net/profile/Ioan-Bogdan_Robu/publications

https://www.researchgate.net/profile/Ioan-Bogdan_Robu/publications

https://auditfinanciar.cafr.ro/management-editorial/

http://jamis.ase.ro/index.php/editorial-board/

http://redfame.com/journal/index.php/afa/about/editorialTeam

https://www.ijsk.org/ijrss-editorial-board/


61

5) Membru Board Editorial: Review of Public Administration and Management: ISSN 2315-

7844 (BDI): 3 numere/an, https://www.omicsonline.org/reviewer-

profile/IoanBogdan_ROBU/

6) Membru Board Editorial: Review of Public Administration and Management: ISSN 2315-

7844 (BDI): 3 numere/an, https://www.omicsonline.org/reviewer-

profile/IoanBogdan_ROBU/

7) Program Committee: 25th IBIMA Conference: Amsterdam, Netherlands, 7-8 May 2015,

https://ibima.org/conference/25th-ibima-conference/#ffs-tabbed-13

8) rogram Committee: 26th IBIMA Conference: Madrid, Spain, 11-12 November 2015,


9) Program Committee: 27th IBIMA Conference: Milan, Italy, 4-5 May 2016,


10) Program Committee: 28th IBIMA Conference: Seville, Spain, 9-10 November 2016,


11) Program Committee: 30th IBIMA Conference: Madrid, Spain 8-9 November 2017,


12) Program Committee: 31st IBIMA Conference: 25-26 April 2018, Milan, Italy,

https://ibima.org/conference/31st-ibima-conference/#ffs-tabbed-13

13) Program Committee: 32nd IBIMA Conference: 15-16 November 2018, Seville, Spain,

https://ibima.org/conference/32nd-ibima-conference/#ffs-tabbed-13

Colaborare instituțională:

- Recunoașterea în cadrul programului de master a cursului Norme de Audit Financiar de către

ACCA

- Echivalarea în cadrul programului de master a cursului Norme de Audit Financiar de către

CECCAR în vederea accesului la stagiu

- Echivalarea în cadrul programului de master a cursului Norme de Audit Financiar de către

CECCAR în vederea accesului la stagiu

Organizare seminarii științifice - CARFA:

Seminarul științific: Convergență și Armonizare în Raportarea Financiară și Audit este

organizat fără întrerupere începând cuanul 2016 la sfârșitul lunii mai și este organizat în cadrul

programului de master Contabilitate, Expertiză și Audit (acreditat CAFR, CECCAR și ACCA), din

https://www.omicsonline.org/reviewer-profile/IoanBogdan_ROBU/









https://ibima.org/conference/31st-ibima-conference/#ffs-tabbed-13

https://ibima.org/conference/32nd-ibima-conference/#ffs-tabbed-13


62

cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din

Iași.

Sub îndrumarea Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU, în cadrul cursului de Sisteme Contabile

Comparate, scopul seminarului științific îl reprezintă popularizarea unor teme de interes din domeniul

contabilității, al raportărilor financiare și al auditului de la nivel internațional, pe baza susținerii de

articole științifice (de tip literature review).

Tabelul nr. 2. Lista temelor susținute în cadrul Seminarului științific CARFA 2020

(ediția a cincea)

Temă Nume și prenume masterand

Influența calității informației financiare

asupra costului capitalului în cadrul

principalelor sisteme contabile de la nivel

internațional

GIOSANU V. ANDREIA

ISBĂŞESCU I. ANA-MARIA

MIRON C. IONELA

POPA S. CLAUDIA-FLORINA-MADALINA CĂS.

BRĂTULEANU

Viitorul profesiei contabile în cadrul


internațional

AMARIEI I. ALINA

IONAŞCU V NICOLETA

MAZILU C. MĂDĂLINA-GEORGIANA

VATAMANIUC V. MĂDĂLINA-FLORENTINA

Relația onorarii de audit-calitatea

misiunilor de audit în cadrul principalelor

sisteme contabile de la nivel internațional

RADU C.R. ŞTEFAN-RĂDUCU

HLIHOR F. SAMIR-ANDREI

SOLCAN I. ANDREEA

- - - -

Raportarea capitalului intelectual în

situațiile financiare în cadrul principalelor


CHICHIRĂU N. BEATRICE-ELENA

CIMPOI M. ALISA-LORENA

DRĂGAN I. MIHAI

ILAŞ M. MIHAELA-LOREDANA

Influența rotației auditorului asupra calității

auditului financiar în cadrul principalelor

sisteme de raportare financiară de la nivel

internațional

ALEXANDREAN S. ELENA

CARP T ANDREIA SIMONA

CHIFORIUC I DANIELA-ALEXANDRA

MIHAI G. PETRU-RĂZVAN

Impactul utilizării principiului continuității

activitatii asupra raportărilor financiare și

auditului financiar în cadrul principalelor


BARONCEA P. ADELINA-LIVIA

ENCULESCU M. LUIZA-MIHAELA CĂS. SAVIN

MACOVEI G. ELENA-AMALIA

NIŢĂ I. CLAUDIU-ANDREI

Instrumente moderne de evaluare a

performanțelor entităților de interes public

în cadrul principalelor sisteme contabile de

la nivel internațional

BALMUŞ M. MIHAELA-ALEXANDRA

BOTEZ I.D. ANA-MARIA

NADĂ C.G. IOANA-CRISTINA

- - - -

CAMENIC C. EMANUELA

CHISARU A. MARTA


63

Rolul profesiei contabile și de audit în

predicția și prevenirea crizelor economice


FURTUNĂ V. ALEXANDRA

POP E.M. DIANA-ANCA

Rolul profesiei contabile și de audit în

asigurarea calității informației financiare în

principalele sisteme contabile de la nivel

internațional

BADALI V.D. DIANA

CRISTEA D. OANA-GEORGIANA

IVĂNESCU D. ALEXANDRA-CLAUDIA

- - - -

Repere istorice în evoluția practicilor

contabile în principalele sisteme de

raportare financiară de la nivel

internațional

CREIZAN I. RUXANDRA

LEAHU D. CRISTINA-LOREDANA

RUSU I. ANA

TRIFAN S ALEXANDRINA

Particularități în raportarea operațiilor de

leasing în principalele sisteme contabile de


BERLIUC G. GEORGIANA-CĂTĂLINA

POPA C.I. ANCA-ELENA

ŢURCANU L.V. DIANA-BIANCA

- - - -

Utilizarea practicilor contabilității creative

în cadrul principalelor sisteme contabile de


ANTOCE C. MIHAELA

BĂLINEANU D. ANCA-CLAUDIA

DUNĂREANU V. C. GEANINA

ZAMFIR I. DIANA-ADRIANA

Influența religiei asupra calității

informației financiare la nivelul


internațional

BUZATU C. ALIN-ANDREI

MIDON V. VASILE

MUNTEANU R. IZABELA-RALUCA

NUŢĂ M. ANA-MARIA

Influența diferențelor de gen asupra

calității informației financiare de la nivelul


internațional

CHIRILĂ V. LENUŢA

COJOCARIU V. ANAMARIA-ALEXANDRA

GLODEANU M. ANA-MARIA-DELIA

LIVADARU C. MIRIAM

Membru în echipe de cercetare și proiecte de cercetare coordonate:

* Membru în cadrul proiectului PN-II-RU-TE-2014-4-1584, cu titlul ”Efectele economice și

sociale ale emigrației forței de muncă de înaltă calificare din România”, coordonat de CS III dr.

Simona-Alina Botezat, inițiat de Academia Română – Filiala Iași și finanțat de UEFISCDI;

* Director de grant intern UAIC în cadrul proiectului Nr. contract: 23/03.12.2015, „Îmbunătățirea

calității misiunii de audit financiar în România” (Ro); ”Improving the quality of the audit engagement

in Romania” (Eng)

* Director în cadrul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2019-1642, cu titlul ” Îmbunătățirea calității

auditului finanicar din România cu ajutorul logicii fuzzy”, nr. contract TE 176/2020 și finanțat de

UEFISCDI, https://carfa.ro/despre-proiect/:

Scopul acestui proiect îl reprezintă îmbunătățirea calității misiunii de audit financiar în

România, prin combinarea cercetării fundamentale cu cercetarea aplicativ-teoretică:

1. Din punct de vedere practic și normativ, pe baza rezultatelor cercetării, acest proiect își

propune să îmbunătățească calitatea misiunii de audit, propunând soluții (teste și

https://carfa.ro/despre-proiect/


64

proceduri de audit) care pot fi incluse în ghidurile profesionale emise de Camera

Auditorilor Financiari din România.

2. Din punct de vedere metodologic, acest proiect urmărește să susțină baza unei

metodologii proprii la nivelul misiunii de audit financiar, cu scopul asigurării calității

acestuia, bazată pe utilizarea logicii fuzzy și a analizei cantitative, utilă auditorului la

colectarea probelor de audit pentru fundamentarea opiniei acestuia.

3. Din punct de vedere științific, proiectul își propune să dezvolte și să contribuie la

deschiderea de noi direcții de cercetare interdisciplinară, precum auditometria, și

dezvoltarea colaborării științifice între universitățile naționale și străine importante.

4. Din punct de vedere socio-cultural, proiectul își propune să promoveze femeile în

cercetarea științifică, prin includerea lor în echipe mixte de cercetare și reducerea

diferențelor de gen în ceea ce privește percepția utilizatorilor de informații financiare

despre femeia auditor financiar sau cea în calitate de profesionist contabil.

Premii și gradații de merit obținute:

A) Medalie de argint obținută în cadrul European Exibition of Creativity and Innovation

(EUROINVENT 2017), Iași-România, http://www.euroinvent.org/program.html

Environmental Fraud Risk assessment based on Fuzzy approach, May 2017, Conference E U R O I

N V E N T - 9th European Exhibition of Creativity and Innovation At Iasi, Romania, Affiliation

„Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi | „Gheorghe Asachi” Technical University of Iasi

B) Medalie de argint obținută în cadrul European Exibition of Creativity and Innovation

(EUROINVENT 2017), Iași-România, http://www.euroinvent.org/program.html

Fractal design: the ultimate state to improve EMS integration, May 2017, Conference E U R O I N

V E N T - 9th European Exhibition of Creativity and Innovation At Iasi, Romania, Affiliation

„Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi | „Gheorghe Asachi” Technical University of Iasi

C) Premierea rezultatelor cercetării de către UEFISCDI 2020 pentru Sustainable Environmental

Management System Integration and Business Performance: A Balance Assessment Approach

Using Fuzzy Logic

https://uefiscdi.gov.ro/resource-824958-precisi_lista-2_rezultate-eligibilitate_articole-

2019_10.12.2020.pdf?&wtok=&wtkps=XY/djoIwEIXfpdcLMm0a6nDjE2w28QmwU8gQEbSgqO

HdbZtNluzVnPn5Ts7UWOLbo0LhmUTlUQMKCdZ6Ny5XJ6krp4Y72ykal2c3nPb23r4us8mguTY

tyezF/fxcIhpIjlWi0PArDpOo6rB5p3W/bcIto4FiX61rSmDJx5FWOpqVKIjGy89xp8pCGmkKbZJp

QP8mXxJAKwAFKkXQifr+x0ARn9oehmgPF4UKqh9oPrt8uLX57Br2lji/s3vk9W1iO5xFtX4A&

wchk=eed1fc166d2d1c83c5f0856c394f5d563b0b2871

D) Premierea rezultatelor cercetării de către UEFISCDI 2019 pentru Corporate sustainable

performance assessment based on fuzzy logic

https://uefiscdi.gov.ro/resource-

823930?&wtok=&wtkps=XY9NbsIwEIXv4jWEjC1jM9n0BFWlniD1ONFEhAScQADl7rUtpKKu

5s3P9/SmRoPPgApFYBJVQA0oJDgX/LicvaTOTA13rlM0Lvdu+Dm4a/s4zXYLzblpSW4f3M/3Ja

GR5FQlCg0v8TGJqo6bZ1737028ZbRQHqp1zQkchTRSe5PMDAqi8fT1vVOmlFbaUttsGtG/yUY

CaAWgQOUIOlOf/xgo01PvhzHazSehouoHmo++GC5tMfuGgyMuruxvRX2Z2A1HUa2/&wchk=f

520afdd444b160691d20d3cfd7ce62873b4d064

http://www.euroinvent.org/program.html

http://www.euroinvent.org/program.html

https://uefiscdi.gov.ro/resource-824958-precisi_lista-2_rezultate-eligibilitate_articole-2019_10.12.2020.pdf?&wtok=&wtkps=XY/djoIwEIXfpdcLMm0a6nDjE2w28QmwU8gQEbSgqOHdbZtNluzVnPn5Ts7UWOLbo0LhmUTlUQMKCdZ6Ny5XJ6krp4Y72ykal2c3nPb23r4us8mguTYtyezF/fxcIhpIjlWi0PArDpOo6rB5p3W/bcIto4FiX61rSmDJx5FWOpqVKIjGy89xp8pCGmkKbZJpQP8mXxJAKwAFKkXQifr+x0ARn9oehmgPF4UKqh9oPrt8uLX57Br2lji/s3vk9W1iO5xFtX4A&wchk=eed1fc166d2d1c83c5f0856c394f5d563b0b2871






https://uefiscdi.gov.ro/resource-823930?&wtok=&wtkps=XY9NbsIwEIXv4jWEjC1jM9n0BFWlniD1ONFEhAScQADl7rUtpKKu5s3P9/SmRoPPgApFYBJVQA0oJDgX/LicvaTOTA13rlM0Lvdu+Dm4a/s4zXYLzblpSW4f3M/3JaGR5FQlCg0v8TGJqo6bZ1737028ZbRQHqp1zQkchTRSe5PMDAqi8fT1vVOmlFbaUttsGtG/yUYCaAWgQOUIOlOf/xgo01PvhzHazSehouoHmo++GC5tMfuGgyMuruxvRX2Z2A1HUa2/&wchk=f520afdd444b160691d20d3cfd7ce62873b4d064







65

Secțiunea B2. Planuri de evoluție și dezvoltare a propriei cariere profesionale, științifice și

academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri probabile de acțiune

pentru punerea în practică a acestora

Dezvoltarea unui plan de carieră presupune înainte de toate un act de cutezanță, în care sunt

cuprinse năzuințele, speranțele și idealurile unui tănăr conferențiar universitar, aflat încă la început

de drum, dar care are convingerea și ambiția de a face performanță universitară și acasă, în țară,

deoarece crede în valorile școlii în care s-a format, Facultatea de Economie și Administrarea

Afacerilor, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Atunci când îți propui să realizezi un plan de dezvoltare a carierei universitare trebui să fii

în primul rând sincer și obiectiv, deoarece acest plan nu presupune doar să înșirui pe hârtie căteva

direcții dorite. Un plan adevărat presupune mult mai mult decât atât, deoarece în primul rând îți

trebuie vocație, stil și dorința de a te apropia de studenți prin profesionalism. În același timp unui

dascăl adevărat nu trebuie să îi lipsească dorința de perfecționare continuă, raportându-se în

permanență la ultimile noutăți și trenduri în disciplinele pe care care le predă și la care se pregătește.

Un dascăl și un universitar adevărat trebuie să fie conectat și să relaționeze cu reprezentanții

mediului de afaceri, să răspundă cerințelor pieței forței de muncă și să fie implicat în activitățile

asociațiilor profesionale, știind întotdeauna să ofere exemple, soluții și sfaturi utile studenților săi.

Astfel, din dorința de a contribui cu ceva la dezvoltarea Școlii de Contabilitate de la Iași și

mai ales Școlii Doctorale de Contabilitate, obiectivul principal al prezentului plan de evoluție și

dezvoltare a carierei vizează crearea de plus-valoare pentru insituția în care voi continua să profesez,

raportându-mă în permanență la principiile și valorile acesteia, dar și la necesitățile principalilor actori

implicați, cu care voi interacționa: studenți, masteranzi, doctoranzi, conducere, colegi, reprezentanți

ai mediului de afaceri și ai profesiei contabile și de audit.

Trebuie amintit faptul că acest plan de evoluție și dezvoltare a carierei este corelat și

influențat semnificativ de realizările personale înregistrate până în acest moment, prin care am

încercat să fac cinste Casei în care m-am format și să o slujesc cât mai bine.

În acest context, elaborarea prezentei propuneri privind evoluție și dezvoltare a carierei

universitare este realizată în vederea obținerii atestatului de abilitare în domeniul fundamental: Științe

economice, domeniul de specialitate: Contabilitate.

Prezenta propunere are în vedere prezentarea evoluţiei carierei profesionale și academice

personale până în prezent (anterior elaborării atestatului de abilitare), precum și conturarea obiectivele

viitoare, având în vedere următoarea structură: a) planul de evoluție și dezvoltare a carierei


66

profesionale; b) planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice; c) planul de evoluție și

dezvoltare a carierei științifice; d) direcții de cercetare, predare și aplicații practice.

B2.1: Repere ale parcursului profesional și academic (anterior elaborării tezei de abilitare)

Un prim element notabil care a stat la baza dezvoltării profesionale îl reprezintă absolvirea

specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune, în anul 2008 cu media 10 a examenului de

licență, a primei promoții de studenți Bologna. Continuarea studiilor s-a materializat prin înscrierea

la masterul de specializare Contabilitate, Expertiză și Audit, în anul 2008 și absolvit în 2010. În cadrul

acestui master am aprofundat cunoștințele și competențele dobândite în cadrul ciclului de licență, dar

poate că cel mai important lucru a fost reprezentat de șansa de a studia aproximativ un an de zile

(2009-2010) la Universitatea din Geneva, urmând cursurile programului de master Comptabilité,

Contrôle et Finance; sub coordonarea, Prof. univ. dr. Bernard Raffournier.

Pot recunoaște că această nouă experiență a reprezentat pentru mine un moment de referință

în viitoarea carieră de cercetător, având șansă să întâlnesc și să interacționez cu profesori de excepție,

precum: Prof. univ. dr. Bernard Raffournier, Prof. univ. dr. Pascal Dumontier, Prof. univ. dr. Fabien

De Geuser, Prof. univ. dr. Pierre-Marie Glauser și Prof. univ. dr. Michel Albouy. În aceeași perioadă

am cunoscut și tineri cercetători și poate că una dintre cele mai frumoase prietenii s-a legat cu dra.

Asistent. univ. dr. Florentina Olivia Bălu, cu care mențin în prezent legătura și realizez colaborări

(ultimul proiect fiind T-EBU IP 2014).

Odată întors acasă și după susținerea lucrării de disertație, am știut un singur lucru: că sunt

pregătit pentru a-mi continua studiile printr-un program doctoral și ca mai apoi să urmez o carieră

universitară. Mai mult decât atât, rezultatele obținute ca student și masterand (Locul 2 - Sesiunea de

comunicări ştiinţifice studenţeşti, UAIC-FEAA, Iași 2007; Locul 2 - Olimpiada Naţională a

Studenţilor Economiști, organizată sub egida AFER, ASE, Bucureşti 2008; Locul 2 - Sesiunea

naţională Jean-Monet , UAIC, Centrul de Studii Europene, Iaşi 2008; Locul 2 - Sesiunea de

comunicări ştiinţifice studenţeşti, UAIC, 2008) mi-au întărit aceste convingeri.

Astfel, în 2010 m-am înscris la doctorat, sub conducerea drei. prof. univ. dr. Marilena

Mironiuc, cu o temă care își propunea analiza și evaluarea riscului de fraudă. Trebuie menționat faptul

că pe parcursul celor trei ani de doctorat am beneficiat de o bursă de studiu asigurată prin proiectul

POSDRU 107/1.5/S/78342 (2010-2013). În același timp, tot în 2010 m-am înscris în paralel și la

programul de master Statistică și actuarit în asigurări și sănătate, cu gândul de a-mi asigura

instrumentarul necesar în cercetarea științifică din domeniul contabilității.

Sub coordonarea dnei. Prof. univ. dr. Emeritus Elisabeta Jaba, în 2012 mi-am susținut

disertația care trata problematica analizei de panel a riscului de fraudă în auditul financiar, iar din


67

toamna aceluiași an m-am inmatriculat la un al doilea program de studii doctorale, tot sub

coordonarea dnei profesor, în domeniul Statisticii economice. Tema abordată vine în prelungirea și

completarea studiilor și cunoștințelor acumulate, vizând aplicarea ecuațiilor structurale în analiza și

evaluarea calității informației financiare.

Pe parcursul studiilor doctorale din domeniul contabilității am participat la numeroase

conferințe din țară și străinătate, reușind să stabilesc o serie de contacte cu membri ai altor universități

și integrându-mă în cercul tinerilor cercetători din România. Nu în ultimul rând școlile de vară la care

am participat mi-au permis să acumulez noi cunoștințe și să mă orientez către cercetarea

interdisciplinară. Tot în această perioadă am beneficiat și de un stagiu de cercetare la Universitatea

Paris-Dauphin, sub coordonarea Prof. univ. dr. Nicolas Berland, fapt care mi-a facilitat accesul la

reteaua internațională a marilor cercetători din domeniul contabilității.

În septembrie 2013, după ce am finalizat două proiecte deosebit de importante (participarea

în cadrul conferințelor internaționale 3ème Congrès International de comptabilité, audit, controle de

gestion et gestion des couts , Université Jean Moulin Lyon (2013) organizată de Association

Francophone de Comptabilite în parteneriat cu American Accounting Association și la Anual (2013)

Meeting of the American Accounting Association (Anaheim, California), cu lucrări de colectiv) mi-

am susținut teza de doctorat, intitulată Analiza și evaluarea riscului de fraudă în cadrul misiunii de

audit financiar, finalizată obținerea titlului științific de Doctor în Contabilitate, cu calificativul

Excelent, iar în iulie 2018 am susținut teza de doctorat, intitulată Evaluarea statistică a calității

informației financiare, finalizată obținerea titlului științific de Doctor în Cibernetică și Statistică

Economică, cu calificativul Excelent.

B2.2: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei profesionale

Un punct deosebit de important în planificarea carierei universitare îl reprezintă și formarea

profesională continuă. Aceasta va viza două direcții principale și anume: formarea continuă în

domeniul didacticii de specialitate și formarea continuă în domeniul practicii de specialitate (audit

financiar și contabilitate).

Formarea continuă în domeniul didacticii de specialitate

Învățământul centrat pe student presupune și formarea continuă a cadrelor didactice,

principalii vectori care stau la baza de dobândirii de competențe. Astfel, voi avea în vedere

participarea la stagiile și cursurile organizate de CECCAR și CAFR pentru a menține o legătură

continuă cu organizațiilor profesionale în ceea ce privește exigențele acestora vis-a-vis de

cunoștințele și competențele necesare viitorilor specialiști din domeniu, absolvenți ai CIG-FEAA.


68

Tot în domeniul pregătirii didacticii de specialitate voi avea în vedere ca până în luna

decembrie 2016 să obțin un stagiu de mobilitate, în calitate de cadru didactic, la una din universitățile

partenere din Europa. Astfel, voi urmări îmbunătățirea abilităților de comunicare dar și de transmitere

a cunoștințelor de specialitate către studenții străini.

Formarea continuă în domeniul practicii de specialitate (contabilitate și audit financiar)

Sunt convins ca nu poți fi un bun profesor în domeniul contabilității și al auditului financiar

dacă nu ai experiența necesară, bazată pe studii de caz și exemple din practica de specialitate. Astfel,

prin dobândirea calității de expert contabil voi încerca să particip la o serie de expertize pentru a-mi

îmbogăți cazuistica de specilitate și pentru a-mi forma un portofoliu de exemple practice care să poată

fi prezentat stundenților în cadrul orelor de seminar.

În același timp, prin încheierea stagiului CAFR (în 2016) și dobândirea calității de auditor

financiar voi încerca o mai bună corelare a orelor de seminar cu cerințele și competențele necesare

profesiei de auditor.

Nu în ultimul rând, având în vedere faptul că dețin și calitatea de expert formator, recunoscut

CNFPA, odată cu obținerea calității de expert contabil voi încerca să obțin și calitatea de lector-

formator CAFR sau de consultant pe probleme ce țin de formarea de specialiști în domeniul teoriei și

practicii auditului financiar.

B2.3: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice

Principala direcţie de dezvoltare a activităţii didactice viitoare are în vedere participarea

alaturi de membri Colectivului de Contabilitate la conceperea şi redactarea unor caiete cu lucrări

practice (la disciplinele Bazele contabilității, Contabilitate financiară și Contabilitate financiară

intermediară) care să faciliteze desfășurarea activităților practice și de seminar la disciplinele

menționate. În același timp voi dori să continui dezvoltarea domeniului Sistemelor contabile

comparate, prin publicarea de cărți de specialitate (în calitate de colaborator sau coordonator).

Un alt obiectiv în reprezintă continuarea pregătirii studenților în vederea participării în

cadrul sesiunilor de comunicări științifice și al olimpiadelor naționale. Ținta vizată o reprezintă

olimpiadele AFER pentru domeniul Contabilitate și obținerea a cel puțin a 2 premii. Acest lucru va

permite o creștere a vizibilității FEAA la nivel național și posibilitatea a atrage tineri dedicați

cercetării în domeniul contabilității.

În același timp voi demara procdurile privind înfijnțarea unui centru de cercetare în domeniul

Contabilității și al Auditului Financiar în cadrul facultății noastre.


69

B2.4: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei științifice

Este cunoscut faptul că, cel puțin pentru moment, promovarea în mediul universitar este

asigurată de îndeplinirea unor criterii ce țin de componenta cercetare științifică. Acest fapt impune o

continuă conectare la ultimile noutăți, rezultate, metode de analiză a datelor, tehnici, instrumente și

procedee utilizate în cercetarea de specialitate de la nivel internațional.

Rezultatele actuale aferente carierei științifice pot fi demonstrate prin:

a) Robu, Ioan-Bogdan, Web of Science ResearcherID: E-4230-2016, pentru perioada 2014-

2020 (Web of Science [v.5.35] - Citation Report (e-nformation.ro)):

- 55 publicații;

- H-index: 6;

- Citări pe articol în medie: 2,78;

- Număr tota de citări (fără autocitări): 126.

b) Robu, Ioan-Bogdan, Google Academic, pentru perioada 2015-2020 (Ioan-Bogdan ROBU

- Google Academic):

- din 2016: 526 citări;

- H-index: 13;

- I10-index: 20.

c) Robu, Ioan-Bogdan, ResearchGate, pentru perioada 2014-2020 (ResearchGate)

- ResearchGate score: 20,62;

- Lucrări încărcate: 95, din care articole științifice – 75; cărți – 1; capitole de cărți – 2; articole

susținute în conferințe – 5; alte materiale (postere, baze de date, etc) – 12.

În principal, cercetarea întreprinsă de către mine a vizat mai multe paliere:

a) afirmarea ca ca cercetător, prin participarea în mod repetat și sistematic la o serie de

conferințe organizate de marile centre universitare din București (ASE-AMIS), Cluj-Napoca

(FSEGA-AAC) și Timișoara (AAP), dar și prin publicarea unor materiale în reviste de specialitate

naționale, idexate în BDI.

b) afilierea la o serie de rețele, asociații și organizații internaționale de prestigiu din domeniul

cercetării în contabilitate. Astfel, în prezent sunt membru sau afiliat la Societatea Română de Analiză

Economico-Financiară (din octombrie 2011-prezent), European Auditing Research Network (aprilie

2013-prezent), American Accounting Association (aprilie 2013-prezent), European Accounting

Association (noiembrie 2013-prezent) și Association Francophone de Comptabilite (februarie 2014-

prezent). Acest lucru a permis realizarea de contacte cu reprezentanți marcanți ai cercetării din

domeniul contabilității, obținerii de feedback pentru publicațiile sau articolelel prezentate, accesul la

https://apps-webofknowledge-com.am.e-nformation.ro/CitationReport.do?product=WOS&search_mode=CitationReport&SID=E4MKPoLj6HCLa6eHIqs&page=1&cr_pqid=3&viewType=summary&colName=WOS

https://scholar.google.com/citations?user=km-OhQsAAAAJ&hl=ro

https://scholar.google.com/citations?user=km-OhQsAAAAJ&hl=ro

https://www.researchgate.net/profile/Ioan-Bogdan_Robu/research


70

baze de date și jurnale științifice pentru care universitatea nu asigură finanțare abonamentelor lunare,

obținerea de invitații pentru susținerea de seminarii științifice și realizarea de recenzii pentru

materialele publicate (Foreword realizat de Assistant Professor, PhD Dominyka Sakalauskaité,

Copenhagen Business School, la cartea Riscul de fraudă în auditul financiar, Ed. Economică,

București 2014, autor – subsemnatul).

c) participarea în cadrul unor conferințe internaționale de prestigiu sau care au permis

indexarea ISI a articolelor prezentate. Dintre conferințele notabile pot fi amintite participările în

cadrul 8th European Accounting Association (în colaborare cu prof. univ. dr. Ion Anghel-ASE

București și Asist. dr. Vlad Porumb – ESSE), 3ème Congrès International de comptabilité, audit,

controle de gestion et gestion des couts , Université Jean Moulin Lyon (2013) organizată de

Association Francophone de Comptabilite în parteneriat cu American Accounting Association (cu

articolul Ante-crise, crise et reprise dans les chiffres comptables des entreprises roumaines cotees, în

colaborare cu Conf. univ. dr. Costel Istrate), la Anual (2013) Meeting of the American Accounting

Association (Anaheim, California) și la 35ème congrès de l’ AssociationFrancophone de

Comptabilité "Mesure, évaluation, notation – les comptabilités de la société du calcul", Lille 2014

(cu articolul L’analyse de l’influence des composantes des rapports financiers sur la capitalisation

boursière des entreprises roumaines, dans les conditions de la crise mondiale, în colaborare cu Conf.

univ. dr. Costel Istrate).

d) publicarea de articole științifice în jurnale de specialitate cotate ISI.

e) participarea în cadrul unor workshop-uri din domeniul contabilității (AMIS-ASE, AAP-

UVT) și susținerea de seminarii științifice atât în cadrul Școlii Doctorale. Acest lucru a permis

dezvoltarea continuă în domeniul cercetării științifice, diseminarea rezultatelor cercetării, schimbul

de idei cu alți cercetători, realizarea de contacte.

f) înscrierea în calitate de reviewer în comitetele de organizare/program ale unor conferințe

sau editorial board ale unor reviste științifice de specialitate din domeniul contabilității.

g) realizarea de stagii de documentare la universități europene de prestigiu.

h) publicarea în calitate de unic autor.

i) depunerea de granturi de cercetare în cadrul proiectelor privind susținerea Tinerelor echipe

de cercetare.

Planuri de viitor

Pornind de la realizările menționate mai sus, în perioada imediat următoare dar și într-un

orizont de timp de până la trei ani de zile îmi propun următoarele obiective :


71

a) publicarea în calitate de coautor a cel puțin 5 articole în reviste indexate ISI cu factor de

impact (Journal of economic computation and economic cybernetics studies and research și

Romanian Journal of Economic Forecasting), 6 articole în reviste indexate ISI fără factor de impact

și 10 articole în alte reviste indexate BDI, cu membri ai colectivului de contabilitate de la FEAA-

UAIC;

b) publicarea a încă unei cărți în calitate de unic autor care tratează problematica evaluării

calității informației financiare;

c) organizarea a cel puțin două seminarii științifice în cadrul FEAA, cu implicarea colegilor

din cadrul Colectivului de Contabilitate, dar și a doctoranzilor, pe probleme ce țin de metodologia

cercetării în contabilitate și auditul financiar;

d) demararea procedurilor pentru înființarea și editarea unei reviste științifice care să aparțină

Colectivului de Contabilitate (FEAA-UAIC), cu o apariție bianuală;

e) participarea cu lucrări în cadrul conferințelor EAA 2021, AFC 20021, EARNet 20022,

AMIS 2021, AAC 2021, GEBA 20021;

f) extinderea numărului de reviste în care să fiu coopotat în calitate de reviewer sau membru

în editorial board: încă la cel puțin 2 jurnale;

g) realizarea cel puțin a unui stagiu de documentare/cercetare de cel puțin o lună de zile la

una ESSEC Business School, Copenhagen Business School sau Groningen University;

h) propunerea unui proiect pentru obținerea unui grant de cercetare sau pentru organizarea

unor evenimente științifice din domeniul cercetării în contabilitate, oferit de International Association

for Accounting Education & Research;

i) colaborarea cu alți cercetători din marile centre universitare din țară sau străinătate pentru

publicarea unor articole științifice în reviste recunoscute din domeniul contabilității și al auditului

financiar.

Astfel, în perioada următoarea voi fi centrat pe însușirea celor mai recente metode de analiză

a datelor (ecuații simultate și vectori autoregresivi) ale căror aplicabilitate voi încerca să o justific și

să o exemplific și în domeniul contabilității și înființarea unui Laborator de cercetare în domeniul

contabilității și al auditului financiar. De fapt, la nivel internațional, cercetarea în domeniul

contabilității urmează două direcții mari: parte de replicare sau adaptare a unor modele deja

recunoscute pe diferite cazuri și partea de inovare metodologică, care este și cea mai grea, dar și cea

care oferă cele mai mari satisfacții. În acest sens, prin participarea la seminariile și conferințele

științifice voi încerca să-mi îmbunătățesc atât partea de utilizarea a unor metodologii consacrate pe

exemplul României dar și propunearea a unora noi, care să conducă la creșterea preciziei rezultatelor

analizelor.


72

Rațiunea umană este dornică să cunoască (Kant, 2014, p, 64)

B2.5: Direcții de cercetare, predare și aplicații practice

Informația oferă utilitate celui care o deține și poate fi valorificată pentru cunoașterea și

înțelegerea unui spațiu sau a unor evenimente. Cunoașterea înseamnă putere (Lat. Scientia potentas

est, după Bacon, 1597 în Rodrigues Garcia, 2001). O informație de calitate poate susține și oferi

avantaje competitiționale în realizarea afacerii (parafrazând ideea lui Daniel Defoe care considera că

inteligența este sufletul afacerilor, în Scheme for General Intelligence, 1704).

La nivelul piețelor financiare (și în special la nivelul burselor de valori), informația cu privire

la firmele cotate este necesară investitorilor în fundamendarea deciziilor de ordin strategic (El-Sayed

Ebaid, 2012). Pornind de la teoria de agent (Jensen și Meckling, 1976), managerii sunt responsabili

cu producerea și transmiterea informației financiare, necesară acționarilor și investitorilor în

evaluarea poziției și performanței financiare a firmelor în care investesc, cu scopul obținerii de

beneficii economice viitoare (Butt et al., 2010).

Informația financiară este oferită tuturor stakeholder-ilor, și în mod special investitorilor,

sub forma raportărilor periodice care conduc la diminuarea incertitudinii (Daske et al, 2008), iar

utilitatea informației este asigurată tocmai atunci când sunt îndeplinite caracteristicile calitative ale

acesteia (Barth et al., 2008). Caracteristicile calitative ale informației financiare raportate pe piețele

financiare sunt susținute atunci când există transparență în raportarea financiară (Lee și Lee, 2013),

iar informația transmisă este în conformitate cu standardele de raportare financiară aplicabile

(McPhail şi Walters, 2009). Toate acestea conduc la reducerea asimetriei informaționale și la

creșterea utilității informației financiare.

Transparența în raportarea financiară este asigurată atât prin transmiterea unui volum de

informații necesare utilizatorilor, cât și prin asigurarea acurateții acestora, de către un auditor

financiar. Rolul auditorului financiar este acela de a exprima o opinie independentă, profesionistă și

obiectivă privind acuratețea informațiilor raportate, sub cele mai semnificative aspecte, în

conformitate cu un cadru de raportare aplicabil (IFAC, 2013). În condițiile apariției fraudelor

financiare sau erorilor de raportare, opinia auditorului poate fi afectată, cu impact direct asupra

diminuarea calității misiunii de audit financiar (Hayes et al., 2005).

Evaluarea calității misiunilor de audit financiar cu ajutorul logicii fuzzy

O misiune de audit financiar poate fi considerată a fi realizată în conformitate cu standardele

de calitate, atunci când auditorul reușește să detecteze evetualele denaturări contabile și să aplice cele


73

mai bune proceduri care să îl conducă la descoperirea acestora (DeAngelo, 1981). Reușita este

asigurată de competența profesională a auditorului, în timp ce aplicarea celor mai bune proceduri care

să îl conducă la obținerea de probe de audit suficiente și adecvate ține de obiectivitatea și

independența auditorului (Knechel et al., 2012). Realizarea unei misiuni de audit de calitate, în

conformitate cu standardele profesionale, conduce la exprimarea unei opinii de audit corecte prin care

se garantează acuratețea informațiilor financiare raportate, cu impact direct asupra stabilității piețelor

financiare (Hayes et al., 2005). Stabilitatea piețelor, bazată pe transparența în raportarea financiară,

conduce la predictibilitate și la posibilitatea preîntâmpinării manifestării crizelor economico-

financiare (McPhail și Walters, 2009), ale căror efecte negative sunt resimțite în plan economic,

social, politic, cultural și nu numai.

Totodată, traducerile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, a Standardelor

Internaționale de Audit și a Ghidurilor privind asigurarea unui audit de calitate conduc la înregistrarea

unor opinii diferite în ceea ce privește modul de utilizare al unor concepte (Godfrey și Chalmers,

2007) și determină o serie de neconcordanțe în ceea ce privește în practica auditului financiar din

România. Deși la nivel european și internațional există o practică recunoscută în ceea ce privește

metodologia auditului financiar (Arens et al., 2012; Soltani, 2007), la nivelul României lucrurile sunt

încă la început de drum.

Trebuie menționat faptul că practica internațională din domeniul auditurlui financiar

recunoaște și recomandă utilizarea modelelor econometrice în testarea ipotezei de Going Concern

(Lensberg et al., 2006), în evaluarea riscului de fraudă (Nieschweitz et al, 2000) și estimarea

denaturărilor contabile (Trompeter et al., 2013), pe baza metodelor statistice avansate de analiză a

datelor. Însă, la nivelul României, se constatată absența unor modele valide, cel puțin din perspectiva

Ghidului publicat de CAFR, care să poată fi utilizate de practicienii din domeniul auditului din

România.

În același timp, înființarea relativ recentă a Camerei Auditorilor Financiari din Romînia

(CAFR) prin Ordonanța de urgență Nr. 75/1999, adoptarea ISA într-o primă formă în 2006 (și ulterior

prin traducerile succesive din 2009 și 2013) dar și încercarea de a transalata practica internațională în

contextul românesc, fără a ține cont de specificitățile naționale (prin tipărirea unui ghid privind

asigurarea calității auditului financiar publicat în 2010, retipărit în 2013 – considerat a fi insuficient

în ceea ce privesște evaluarea sistemului de control intern, a riscului de fraudă și a posibilităților de

testare a utilizării ipotezei de Going Concern - și care va trebui modificat și reevaluat pentru a ține

cont de prevederile noii Directive Europene nr. 34/2013, în care se propun o serie de proceduri și

tehnicile de audit, deși utilizate, și), constituie premisele perfecționării și modernizării practicilor de

audit financiar din România cu scopul creșterii calității misiunii de audit financiar.


74

Obiectivele cercetării: scopul acestei propuneri de cercetare este reprezentată de

îmbunătățirea calității misiunii de audit financiar din România, prin combinarea cercetării

fundamentale cu cercetarea teoretică aplicativă. Rezultatele cercetării vizează completarea literaturii

cu privire la problema cercetării, metodele de evaluare a calității pe baza factorilor determinanți, în

timp și spațiu, precum și analiza influenței calității asupra categoriilor de utilizatori principali.

Din perspectiva normativă aplicativă, pe baza rezultatelor cercetării, se urmărește

îmbunătățirea calității misiunii de audit, prin propunerea de soluții (teste și proceduri de audit) care

pot fi incluse în ghidurile profesionale emise de Camera Auditorilor Financiari din România.

Din perspectiva metodologică, scopul scopul acestei propuneri este de a pune baza unei

metodologii proprii la nivelul misiunii de audit financiar, care este de a asigura calitatea acestuia, pe

baza utilizării logicii fuzzy și a analizei cantitative, utile auditorului colectarea probelor de audit și

fundamentarea opiniei sale de audit.

Din perspectiva științifică, propunerea de cercetare vizează deschiderea unor noi direcții de

cercetare interdisciplinară, precum audiometria și dezvoltarea colaborării științifice între centrele

universitare naționale și străine importante.

Obiectiv 1: Propunerea de soluții practice care pot fi utilizate în cadrul misiunii de audit

financiar și care vor contribui la creșterea calității misiunii de audit în România și care nu sunt

disponibile în ghidurile de specialitate propriu-zise.

Obiectiv specific 1.1: Emiterea unui ghid care include modele de evaluare a riscului de

control, riscul de fraudă, riscul de faliment și testul de ipoteză Going Concern și realizarea eșantionării

auditului financiar;

Obiectiv specific 1.2: Pornind de la logica fuzzy, brevetarea unui produs de sistem expert

care urmează să integreze soluțiile propuse, obținute ca urmare a cercetării în proiect;

Obiectivul 2: Creșterea vizibilității cercetării interdisciplinare românești la nivel

internațional prin participarea la evenimente științifice notorii și deschiderea de noi direcții de

cercetare și colaborări științifice.

Obiectiv specific 2.1: Participarea la cel puțin următoarele conferințe științifice, cu

vizibilitate internațională maximă, în domeniul contabilității, auditului financiar și statisticilor /

econometriei: Congresele anuale ale Asociației europene de contabilitate, Asociația francofonă

Conferința Comptabilite, Conferința Rețelei europene de cercetare a auditului, Conferința privind

contabilitatea și sistemul informațional de gestionare (AMIS, ASE-București);

Obiectiv specific 2.2: Emiterea de articole științifice (WOS) în domenii interdisciplinare, dar

conexe auditului financiar;


75

Obiectivul 3: Creșterea competențelor profesionale ale auditorilor financiari, membri ai

Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).

Obiectiv specific 3.1: Organizarea de ateliere de lucru (în colaborare cu CAFR, la

reprezentanțele regionale din țară și București) cu privire la aspecte referitoare la utilizarea

procedurilor de audit obținute ca urmare a realizării proiectului, pe probleme cu privire la modele de

evaluare a riscului de fraudă, a riscului de faliment, a riscului de control, testarea ipotezei Going

Concern și utilizarea sondajului statistic;

Obiectiv specific 3.2: Emiterea unui dicționar (română-engleză-franceză) cu termeni

explicați care sunt utilizați în practica auditului financiar, pentru a spori armonizarea contabilității și

auditului.

Potențialul de a influența în mod semnificativ domeniul științific din zona auditului financiar

poate fi motivat prin deschiderea unor noi teme sau direcții de cercetare. Din perspectiva științifică,

promovarea logicii fuzzy și a modelelor econometrice pentru evaluarea riscului de faliment, evaluarea

riscului de fraudă financiară sau pentru estimarea impactului operațiunilor de management al

rezultatului, precum și utilizarea teoriei cozilor de așteptare în planificarea misiunilor de audit

financiar, cu scopul de a îmbunătăți calitatea acestora, deschizându-se astfel noi direcții de cercetare,

respectiv audiometria.

Utilizarea nomogramelor prognostic pentru estimarea riscului de denaturare a rezultatului

financiar:

Informația financiară raportată de către firmele cotate la bursă prezintă utilitate pentru

principalele categorii de utilizatori atunci când o serie de caracteristici de calitate sunt îndeplinite. În

conformitate cu Standardele Internaționale de raportare Financiară (IFRS), principalele caracteristici

ale calității informației financiare se împart în două mari categorii: fundamentale și amplificatoare.

Caracteristicile fundamentale fac apel la relevanța informației financiare față de principalii

utilizatori (iar la nivelul bursei de valori poate fi evaluată prin reacția pieței la anunțarea cifrelor

contabile) și la prezentarea imaginii fidele (evaluată pe baza prezenței/absenței denaturărilor

semnificative ca urmare a fraudelor sau a erorilor).

Scopul acestei propuneri de cercetare îl reprezintă construirea unei nomograme pentru

estimarea riscului de denaturare semnificativă la nivelul rezultatului financiar raportat de către firmele

cotate la bursă. Studiu s-a realizat la nivelul firmelor românești cotate la Bursa de Valori București -

BVB (pe piața reglementată și AeRo).

Pentru construirea nomogramei demersul metodologic a avut în vedere următorii pași:


76

1) Estimarea, cu ajutorul analizei de regresie multiple liniare, a denaturărilor rezultatului net

(scalat cu cifra de afaceri) aferent perioadei raportate, în funcție de variația relativă a factorilor

explicativi ai acestuia (active imobilizate, active circulante, datorii pe termen lung, datorii

curente, capitaluri proprii);

2) Odată estimate denaturările (parte reziduală), se va stabili un prag de 10% pentru

recunoașterea acestora ca semnificative;

3) În etapa finală se va proceda la construirea nomogramei prognositic a riscului de denaturare

semnificativă la nivelul rezultatului net (în raport cu cifra de afaceri), utilizând fluxurile de

trezorerie la nivelul fiecărui ciclu (finanțare, investiție, exploatare).

Utilizarea analizei de tip path pentru testarea ipotezei de going concern în cazul firmelor

românești cotate BVB:

În cazul firmelor cotate, poziția și peformanța financiară influențează valoarea de piață a

acestora. Pentru investitori, poziția financiară reflectă în principal modalitatea de finanțare a firmei și

de structurare a capitalurilor, fiind evaluată cu ajutorul levierului financiar (FL - indicator al gradului

de îndatorare). Performanța financiară indică eficiența utilizării mijloacelor, ca destinație a resurselor

angajate, în generarea de beneficii economice viitoare. Investitorii sunt interesați de eficiența

activității de exploatare, evaluată pe baza rentabiliății economice (ROA), cât și de măsura în care vor

fi remunerați pentru capitalurile puse la dispoziția firmei, evaluată cu ajutorul rentabilității financiare

(ROE).

În această propunere de cercetare pot fi identificate trei modele privind influența levierului

financiar și a rentabilității economice asupra cursului bursier. Levierul financiar și rentabilitatea

economică influențează cursul bursier atât direct cât și indirect, prin intermediul rentabilității

financiare.

Scopul acestei propuneri de cercetare îl reprezintă estimarea corelației dintre variabile cu

ajutorul coeficientului Pearson, iar efectul levierului financiar, al rentabilității economice și celei

financiare asupra cursului bursier se realizează cu ajutorul analizei Path, folosind ca eșantion firmele

cotate la Bursa de Valori București. În urma testării modelelor propuse în AMOS, se poate evidenția

influența directă a poziției și peformanței financiare asupra cursului bursier, cât și indirectă, prin

intermediul rentabilității financiare.

Rezultatele analizei pot indică faptul că în cazul firmelor românești cotate la bursă,

investitorii sunt interesați pe de o parte de structura și de modul în care sunt utilizate capitalurile pe

care aceștia le pun la dispoziția firmei, cât și de măsura în care acest efort este recompensat.


77

Direcții de predare:

În conformitate cu curricula universitară aferentă programului de master Contabilitate,

expertiză și audit și având în vedere problematica recentei crize sanitare, în cadrul cursului Norme de

audit financiar – recunoscut ACCA, voi introduce pe rezolvarea studiilor de caz propuse de ACCA

(și actualizate anual conform documentațiilor primite) cu ajutorul unui soft dedicat realizării

misiunilor de audit financiar. În acest fel masterazii vor dobândi o serie de competențe practice în

ceea ce privește utilizarea unui soft de audit în: acceptarea unui angajament de audit și construirea

dosarului permanent și a dosarului exercițiului, planificarea misiunii de audit, evaluarea riscului

inerent și a riscului de control, calculul pragului de semnificație, crearea și aplicarea unor teste de

audit (în foi de lucru dedicate, inclusiv în partea de eșantionare) aferente principalelor aserțiuni

contabile incluse în Ghidul privind un audit de calitate editat de CAFR, finalizarea misiunii și

emiterea raportului de audit.


78

Secțiunea B3. Referințe bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare

Aevoae, G.M.; Dicu, R.; Mardiros, D. The determinants of ownership in M&As: An analysis of the

stake purchases in Romanian acquisitions. J. Account. Manag. Inf. Syst. 2019, 18, 357–378

Aevoae, G.M.; Dicu, R.; Mardiros, D. The Innovation Perspective of the Acquirers: Empirical

Evidence Regarding Patent-Driven M&As. Rev. Econ. Bus. Stud. 2019, 12, 57–78.

Aitken, A., Hörngren, J., Jones, N., Lewis, D., Zilhão, M.J. (2004), Handbook on improving quality

by analysis of process variables, Eurostat, disponibil la:

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/64157/4373903/06-Handbook-on-improving-quality-

by-analysis-of-process-variables.pdf/b0006e09-1708-4f8e-97e0-6a54d840b92b, accesat la

data de 04.04.2018

Albrecht, W.S., Albrecht, C.C., Albrecht, C.O., Zimbelman, M. (2009), Fraud Examination, 3rd

edition, South-Western Cenrage Learning, Manson

Aldrich, J. (2007), “Information and Economics in Fisher’s Design of Experiments”, International

Statistical Review, 75(2), pp. 131-149

Alexander, D., Archer, S. (2000), ”On the Myth of “Anglo-Saxon” Financial Accounting”, The

International Journal of Accounting, 35(4), pp. 539-557

Alexander, D., Nobes, C. (2007), Financial Accounting. An International Introduction, 3rd edition,

Pearson Education, Harlow

Anton, S.G.; Bostan, I. The Role of Access to Finance in Explaining Cross-National Variation in

Entrepreneurial Activity: A Panel Data Approach. Sustainability 2017, 9, 1947. [CrossRef]

Archambeault, D., Dezoort, F.T. (2001), “Auditor Opinion Shopping and the Audit Committee: An

Analysis of Suspicious Auditor Switches”, International Journal of Auditing, 5, pp. 33-52

Arens, A., Elder, R., Beasley, M. (2012), Auditing and assurance services: an integrated approach,

14th edition, Pearson Education, New Jersey

Arrow, K. J. (1984). The economics of information (Vol. 4). Cambridge, Mass.: Belknap Press of

Harvard University Press

Association of Certified Fraud Examiners - ACFE (2011), Fraud Examiners Manual, ACFE, Austin

Atwood, T.J., Drake, M., Myers, J., Myers, L. (2011), ” Do earnings reported under IFRS tell us more

about future earnings and cash flows?”, Journal of Accounting and Public Policy, 30, pp. 103-

121

Backscheider, P.R. (1996), ” Daniel Defoe and early modern intelligence”, Intelligence and National

Security, 11(1), pp. 1-21

Bacon, F. (2003), Despre înţelepciunea anticilor, Ed. Paideia, București

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/64157/4373903/06-Handbook-on-improving-quality-by-analysis-of-process-variables.pdf/b0006e09-1708-4f8e-97e0-6a54d840b92b

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/64157/4373903/06-Handbook-on-improving-quality-by-analysis-of-process-variables.pdf/b0006e09-1708-4f8e-97e0-6a54d840b92b


79

Bacon, F. (2011), Noul organon, Ed. Antet, București

Ball, R. (2013), ”Accounting Informs Investors and Earnings Management is Rife: Two Questionable

Beliefs”, Accounting Horizons, 27(4), pp. 847-853

Baron, T., Isaic-Maniu, A., Tovissi, L., Niculescu, D., Baron, C., Antonescu, V., Roman, I. (1988),

Calitate și fiabilitate. Manual practic, Editura Tehnică, București

Barth, M.E., Beaver, W., Landsman, W. (2001), ” The relevance of the value relevance literature for

financial accounting standard setting: another view”, Journal of Accounting and Economics,

31, pp. 77-104

Barth, M.E., Beaver, W.H., Hand, J.R.M., Landsman, W.R. (1999), ”Accruals, cash flows, and equity

values”, Review of Accounting Studies, 4, pp. 205-229

Barth, M.E., Landsman, W., Lang, M., Williams, C. (2012), ” Are IFRS-based and US GAAP-based

accounting amounts comparable?”, Journal of Accounting and Economics, 54, pp. 68-93

Barth, M.E., Landsman, W.R., Lang, M.H. (2008), “International accounting standards and

accounting quality”, Journal of Accounting Research, 46(3), pp. 467-498

Bassell, M., Anandarajan, A., Umar, A. (2003), “Information content, audit reports and going-

concern: an Australian study”, Accounting and Finance, 43, pp. 261-283

Basu, S. (1997), “The conservatism principle and the asymmetric timeliness of earnings”, Journal of

Accounting & Economics, 24, pp. 3-37

Basu, S. (1997), “The conservatism principle and the asymmetric timeliness of earnings”, Journal of

Accounting & Economics 24, 3-37

Bateson, G. (1972), Steps to an Ecology of Mind, Ballantine, New York

Bălănean, C. (2018), Natura umană la Toma de Aquino și Karl Popper. Critica monismelor

antropologice contemporane, Ed. Ratio et Revelatio – Oradea; Presa universitată clujeană –

Cluj-Napoca

Bărbat, A. (1973), Teoria statisticii sociale, Editura Didactică și Pedagogică, București

Beaver W. H. (1972) “The behavior of security prices and its implications for accounting research

(methods)”, Report of the Committee on Research Methodology in Accounting, The Accounting

Review (Supplement), vol. 47, pag. 407-437 citat în Kothari S. P. (2001) “Capital markets

research in accounting”, Journal of Accounting and Economics, 31(1-3), pp. 105-231

Beaver, W., Lambert, R., Morse, D. (1980), ”The information content of security prices”, Journal of

Accounting and Economics, 2 (1), pp. 3-28

Beaver, W.H., W.R. Landsman, and E.L. Owens. (2012), “Asymmetry in Earnings Timeliness and

Persistence: a Simultaneous Equations Approach”, Review of Accounting Studies, 17, pp. 781-

806


80

Beneish, M.D. (1999), “The Detection of Earnings Manipulation”, Financial Analysts Journal 55,

No. 5 (September–October), pp. 24–36

Bergdahl, M., Ehling, M., Elvers, E., Földesi, E., Körner, T., Kron, A., Lohauß, P., Mag, K., Morais,

V., Nimmergut, A., Sæbø, V.H., Timm, U., João Zilhão, M. (2007), Handbook on Data Quality

Assessment Methods and Tools, European Commission, Eurostat, Wiesbaden, disponibil la:

https://unstats.un.org/unsd/dnss/docs-nqaf/Eurostat-

HANDBOOK%20ON%20DATA%20QUALITY%20ASSESSMENT%20METHODS%20A

ND%20TOOLS%20%20I.pdf, accesat la data de 04.04.2018

Bergdahl, M., Ehling, M., Elvers, E., Földesi, E., Körner, T., Kron, A., Lohauß, P., Mag, K., Morais,

V., Nimmergut, A., Sæbø, V.H., Timm, U., João Zilhão, M. (2007), Handbook on Data Quality

Assessment Methods and Tools, European Commission, Eurostat

Berkovitch, E.; Narayanan, M.P. Motives for Takeovers: An Empirical Investigation. J. Financ.

Quant. Anal. 1993, 28, 347–362

Bernoulli, D. (1954), “Exposition of a New Theory on the Measurement of Risk”, Econometrica,

22(1), pp. 23-36

Blaga, L. (2013), Trilogia cunoașterii, Ed. Humanitas, București

Blessing, A., Onoja, E.E. (2015), “The role of financial statements on investment decision making:

the case of United Bank for Africa PLC”, European Journal of Business, Economics and

Accountancy, 3(2), pp. 12-37

Boiral, O.; Guillaumie, L.; Heras-Saizarbitoria, I.; Tayo Tene, C.V. Adoption and Outcomes of ISO

14001: A Systematic Review. Int. J. Manag. Rev. 2017, 20, 411–432. [CrossRef]

Boisot, M. (1998), Knowledge assets: Securing competitive advantage in the information economy,

Oxford University Press, New York

Bolis, I.; Morioka, S.N.; Sznelwar, L.I. When sustainable development risks losing its meaning.

Delimiting the concept with a comprehensive literature review and a conceptual model. J.

Clean. Prod. 2014, 83, 7–20.

Bottani, E.; Gentilotti, M.C.; Rinaldi, M. A fuzzy logic-based tool for the assessment of corporate

sustainability: A case study in the food machinery industry. Sustainability 2017, 9, 583.

Bragg, S.M. (2007), Business ratios and formulas: a comprehensive guide, 2nd edition, John Wiley

& Sons, New Jersey

Bremermann, H.J. (1962), “Optimization through Evolution and Re-combination” publicat în Yovits,

M.C., Jacobi, G.T., Goldstein, G.D. (eds.), Self-organizing Systems. Washington, DC: Spartan

Books, pp. 93-106

https://unstats.un.org/unsd/dnss/docs-nqaf/Eurostat-HANDBOOK%20ON%20DATA%20QUALITY%20ASSESSMENT%20METHODS%20AND%20TOOLS%20%20I.pdf




81

Bull, R. (2008), Financial ratios. How to use financial ratios to maximize value and success for your

business, Elsevier, Oxford

Canfora, G., Cerulo, L. (2004), “A Taxonomy of Information Retrieval Model and Tools”, Journal

of Computing and Information Technology, CIT 12 (3), pp. 175-194

Cano, J. (2003), Critical Reflections on Information Systems: A systemic Approach, Hershey, IDEA

Group Publishing

Capron, M. (1994), Contabilitatea în perspectivă, Ed. Humanitas, București

Cardwell, D.S.L. (1971), From Watt to Clausius: The Rise of Thermodynamics in the Early Industrial

Age, Heinemann, London, pp. 95-107

Carnot, S. (1824), Reflections on the Motive Power of Fire, and on Machines Fitted to Develop that

Power, în traducere de Thurston (1824)

Casagrande, D. (1999), "Information as verb: Re-conceptualizing information for cognitive and

ecological models", Journal of Ecological Anthropology, 3(1), 4–13

Charbon, J., Oyon, D. (2001), ” Le Tableau de Bord Prospectif : la qualite managériale au service des

associations/fondations d'aide et de soins à domicile”, Revue Medicale de la Suisse Romande,

121(11), pp. 811-817

Checkland, P., Scholes, J. (1990), Apendix in Soft systems methodology in action, John Wiley &

Sons, New York

Chen, O.; Han, D. A Participatory Multiple Criteria Decision Analysis to Tackle a Complex

Environmental Problem Involving Cultural Water Heritage and Nature. Water 2018, 10, 1785.

Christensen, J., Demski, J. (2008), Accounting Theory: An Information Content Perspective,

McGraw−Hill Primis

Clapeyron E. (1834), “Puissance motrice de la chaleur”, Journal de l'École Royale Polytechnique,

caiet de lucări 23, Tome XIV, 153-190

Colasse, B., Lesage, C. (2011), Introducere în contabilitate, traducere de Tabărăr, N., Ed. Tipo

Moldova, Iași

Contractor, F.J.; Lahiri, S.; Elango, B.; Kundu, S.K. Institutional, cultural and industry related

determinants of ownership choices in emerging market FDI acquisitions. Int. Bus. Rev. 2014,

23, 931–941.

Cutting, J. (1987), “Perception and information”, Annual Review of Psychology, 38, pp. 61-90

Damij, N., Damij, T. (2014), Process Management. A Multi-disciplinary Guide to Theory, Modeling

and Methodology, Springer, New York


82

Dasgupta, S., Gan, J., Gao, N. (2010), ”Transparency, Price Informativeness, and Stock Return

Synchronicity: Theory and Evidence”, The Journal of Financial and Quantitative Analysis,

45(5), pp. 1189-1220

Daske, H., Hail, L., Leuz, C., Verdi, R. (2008), ”Mandatory IFRS Reporting Around the World: Early

Evidence on the Economic Consequences”, Journal of Accounting Research, 46(5), pp. 1085-

1142

Datta, S.; Kodwani, D.; Viney, H. Shareholder wealth creation following M&A: Evidence from

European utility sectors. Appl. Financ. Econ. 2013, 23, 891–900.

Davenport, Th. (1993), Process Innovation : Reengineering Work Through Information Technology,

Harvard Business School Press, Boston

Davenport, Th. (1998), “Putting the Enterprise in the Enterprise System”, Harvard Business Review,

76(4), pp. 121-131

Decartes, R. (1995), Expunere despre metodă, Ed. Paideia, București

Decartes, R. (1995), Expunere despre metodă, în traducere din limba latină de Negrescu, D., Paideia,

București

Dechow, P.,Ge,W., Schrand, C. (2010), “Understanding Earnings Quality: A Review of the

Proxies, their Determinantsand their Consequences”, Journal of Accounting and Economics,

50(2-3), pp. 344-401

Dechow, P. M., Hutton, P.A. (1996), ”Economic Consequences of Accounting for Stock-Based

Compensation”, Journal of Accounting Research, 34, pp. 1-21

Dechow, P., Dichev, I. (2002), ”The quality of accruals and earnings: The role of accrual estimation

errors”, The Accounting Review, 77 (Supplement), pp. 35-59

Defoe, D. (1959/1661-1731), “Scheme for General Intelligence”, memorandum din 1704 pregătit

pentru Robert Harley, Speaker of House of Commons, lucrare citată în Trevelyan (1930),

England under Queen Anne: Ramillies and the Union with Scotland, Longmans, Green and Co.,

London, p. 330

Dick, F., Missonier-Piera, F. (2010), Financial reporting under IFRS: a topic based approach, John

Wiley & Sons, West Sussex

Dulcan, D.C. (2009), Inteligența materiei, ed. a 3-a revizuită și adăugită, Ed. Eikon, Cluj-Napoca

Dumontier, P., Raffournier, B. (2002), “Accounting and capital markets: A survey of the European

evidence”, The European Accounting Review, 11, pp. 119-151

Dye, R. A. (2002), ”Classifications Manipulation and Nash accounting standards”, Journal of

Accounting Research, 40(4), pp. 1125-1162


83

Edwards, A.L. (1979), Multiple Regression and the Analysis of Variance and Covariance, W.H.

Freeman and Company, San Francisco

Einstein, A. (1905), “Ist die Tragheit eines Korpers von seinem Energieinhalt abhangig?”, Annalen

der Physik, citat în Barnett, L. (1950), The Universe and Dr. Einstein, 2nd revised edition, W.

Sloane Associates, New York

Einstein, A. (1905), “On the electrodynamics of moving bodies”, pp. 1-23, traducere în limba engleză

a Einstein, A. (1905), “Zur Electrodynamik bewerter Korper”, Annalen der Physik, 17, 891

El-Sayed Ebaid, I. (2012), ”The value relevance of accounting‐based performance measures in

emerging economies: The case of Egypt”, Management Research Review, 35(1), pp. 69-88

Environmental Management Systems?—Lessons from a Comprehensive Review on the Eco-

Management and Audit Scheme. Sustainability 2016, 8, 283

Eshleman, J.D., Guo, P. (2014), ”Do Big 4 Auditors Provide Higher Audit Quality after Controlling

for the Endogenous Choice of Auditor?”, Auditing: A Journal of Practice & Theory, 33(4-

November), pp. 197-219

European Commission (2014), ESS guidelines for the implementation of the ESS quality and

performance indicators (QPI), Eurostat, Luxembourg

Eurostat (2011), Codul de practici al statisticilor europene pentru autoritățile statistice naționale și

comunitare adoptat de Comitetul Sistemului statistic european la 28 septembrie 2011, Oficiul

pentru Publicații, disponibil la:

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5922385/10425-RO-RO.PDF, accesat la

20.04.2018

Fahrmeir, L., Tutz, G. (2001), Multivariate statistical modelling based on generaiized linear models,

2nd edition, Springer Science, New York

Faraway, J. (2016), Extending the Linear Model with R: Generalized Linear, Mixed Effects and

Nonparametric Regression Models, 2nd edition, Taylor & Francis Group, London

Federația Internațională a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC) & Consiliul

pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (International Auditing and Assurance

Standards Board - IAASB) (2016), Manual de Reglementări Internaționale de Control al

Calității, Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare și Servicii Conexe, Ediția 2015, Vol. I, II

și III, Ed. Irecson, București

Federația Internațională a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC) & Consiliul

pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (International Auditing and Assurance

Standards Board - IAASB) (2013), Manual de reglementări internaționale de control al

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5922385/10425-RO-RO.PDF


84

calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și servicii conexe, Ediția 2012, Ed. Irecson,

București

Fee, C.E.; Hadlock, C.J.; Thomas, S. Corporate Equity Ownership and the Governance of Product

Market Relationships. J. Financ. 2006, 61, 1217–1251.

Ferreira, A.J.D.; Lopes, M.A.R.; Morais, J.P.F. Environmental management and audit schemes

implementation as an educational tool for sustainability. J. Clean. Prod. 2006, 14, 973–982.

Filip, A., Raffournier, B. (2010), “The value relevance of earnings in a transition economy:

The case of Romania”, The International Journal of Accounting, 45(1), pp. 77-103

Fisher, R.A. (1950), Contribution to Mathematical Statistics, John Wiley & Sons, London

Fisher, R.A. (1956), Statistical Methods and Scientific Inference, Hafner, New York

Fitzmaurice, G.M.; Laird, N.M. Multivariate Analysis: Discrete Variables (Logistic Regression). In

International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences; Elsevier: Amsterdam, The

Netherlands, 2001.

Floridi, L. (2005), ”Is Information Meaningful Data?”, Philosophy and Phenomenological Research,

70(2), pp. 351-370

Foss, L.H.; Meier, T. The Stock Market Reaction to Green M&As. 2019. Available online: https:

Freeman, R., Ohlson, J., Penman, S. (1982). ”Book Rate-of-Return and Prediction of Earnings

Change: An Empirical Investigation”, Journal of Accounting Research (Autumn), pp. 639-653

Friedman, J., Hastie, T., Tibshirani, R. (2008), The Elements of Statistical Learning: Data Mining,

Inference and Prediction, 2nd edition, Springer, New York

Frost, J.M. (2011), “Development of Quality Indicators for Business Statistics Involving

Administrative Data”, Int. Statistical Inst.: Proc. 58th World Statistical Congress, 2011, Dublin

(Session IPS122)

Frost, J.M., Newman, E., Lewis, C., Daniel Lewis, D., Burger, D., Pereira, H., Rodrigues, S., Davies,

J., Cusimano, S., Fiori, A., Morrone, M., van Delden, A., Daas, P., Chumbau, A., Mendes, J.

(2013), “Final list of quality indicators and associated guidance”, Use of administrative and

accounts data in business statistics, Deliverable 6.5/2011

Frost, J.M., Newman, E., Lewis, C., Daniel Lewis, D., Burger, D., Pereira, H., Rodrigues, S., Davies,

J., Cusimano, S., Fiori, A., Morrone, M., van Delden, A., Daas, P., Chumbau, A., Mendes, J.

(2013), “Final list of quality indicators and associated guidance”, Use of administrative and

accounts data in business statistics, Deliverable 6.5/2011

FTSE Russell. Reclassification of Romania to Secondary Emerging Market Status. 2020. Available

Garvin, D. (1987), ”Competing on the Eight Dimensions of Quality”, Harvard Business Review,

(November-December 1987), pp. 108-109


85

Gavard-Perret, M.L., Gotteland, D., Haon, C., Jolibert, A. (2012), Methodologie de la recherche en

science de gestion. Reusir son memoire ou sa these, Pearson France, Montreuil

Gelinas, U., Sutton, S., Federowicz, J. (2008), Business Processes and Information Technology,

Litten Editing and Production, South-Western

Giambattista Vico (1972), Știința nouă, Ed. Univers, București

Gleick, J. (2012), Informația: o istorie, o teorie, o revărsare, traducere de Crăciun, D., Ed. Publica,

București

Godfrey-Smith, P. (2012), Filosofia științei. O introducere crtitică în teoriile moderne, Ed. Herald,

București

Goldberg, L. (2001), A Journey into Accounting Thought, editat de Leech, L.S., Routledge, London

and New York

González-Torres, T.; Rodríguez-Sánchez, J.-L.; Pelechano-Barahona, E.; García-Muiña, F.E. A

Systematic Review of Research on Sustainability in Mergers and Acquisitions. Sustainability

2020, 12, 513, Sustainability 2020, 12, 8622 14 of 17

Grace, Y.Y. (2017), Statistical analysis with measurement error or misclassification. Strategy,

method and application, Springer, New York

Gray, S.J. (1980), ”The impact of international accounting differences from a security-analysis

perspective: some European evidence”, Journal of Accounting Research, 18(1), pp. 64-76

Gray, S.J., Linthicum, C. L., Street, D.L. (2009), ”Have European and US GAAP measures of income

and equity converged under IFRS? Evidence from European companies listed in the US”,

Accounting and Business Research, 39(5), pp. 431-447

Guiașu, S. (1968), Probabilistic information theory: discrete and memoryless models, McGraw-Hill,

New York

Guiașu, S. (1971), Mathematical Structure of Finite Random Cybernetics Systems, International

Center for Mechanical Sciences, Courses and Lectures No. 86, Springer-Verlag, Wien

Hagenaars, J.A. (1990), Categorical Longitudinal Data: Log-Linear Panel, Trend, and Cohort

Analysis, Sage Publications, Newbury Park

Hakim, F., Omri, M.A. (2010), ”Quality of the external auditor, information asymmetry, and bid‐ask

spread: Case of the listed Tunisian firms”, International Journal of Accounting & Information

Management, 18(1), pp. 5-18

Halis, M.; Halis, M. Relationship between EMS implementation and environmental performance:

Findings from Turkish EMS certificated businesses. Int. J. Organ. Leadersh. 2016, 5, 137–150.

Hall, J., Accounting Information Systems, 7th edition, South-Western Cengage Learning, Mason,

USA


86

Hands, J. (2019), Cosmosapiens. Evolutia omului de la originile universului, Ed. Humanitas,

București

Hansen, M.D. (1991), Zero defect data. Tacking the corporate data quality problem, MIT,

http://dspace.mit.edu/handle/1721.1/13812, accesat în data de 21.03.2018

Hansen, M.D. (1991), Zero defect data. Tacking the corporate data quality problem, MIT

Hartley, R.V.L. (1928), “Transmission of Information”, Bell System Technical Journal, 7(3), pp. 535-

563

Hategan, C.-D.; Sirghi, N.; Curea-Pitorac, R.-I.; Hategan, V.-P. Doing Well or Doing Good: The

Relationship between Corporate Social Responsibility and Profit in Romanian Companies.

Sustainability 2018, 10, 1041.

Hatmanu, M.; Sandu, C.B.; Jaba, E. A Comparative Study on Drivers for Corporate Environmental

Hayward, M.L.A.; Hambrick, D.C. Explaining the Premiums Paid for Large Acquisitions: Evidence

of CEO Hubris. Adm. Sci. Q. 1997, 42, 103–127.

Healy, P.M. (1985), ”The Effect of Bonus Schemes on Accounting Decisions”, Journal Accounting

and Economics, April, pp. 85-107

Healy, P.M., Wahlen, J. (1999), ”A review of the earnings management literature and its implications

for standard setting”, Accounting Horizons, 13 (4), pp. 365-383

Hegel, G.W. (2015), Principiile filosofiei dreptului, Ed. Universul enciclopedic gold, București

Herghiligiu, I.V. EMS Exploratory Analysis in order to improve its Integration Quality through

Fractal Design. Procedia Soc. Behav. Sci. 2018, 238, 597–606. [CrossRef]

Herghiligiu, I.V. Fractal design: A new path to improve EMS organizational integration assessment

process. Mircea cel Batran Nav. Acad. Sci. Bull. 2017, 21, 25–30. Available online:

https://www.anmb.ro/buletinstiintific/buletine/2017_Issue2/25-30.pdf (accessed on 25 April

2019).

Herghiligiu, I.V. Researches Regarding Environmental Management System as a Complex Process

at the Organizational Level. Ph.D. Thesis, University of Angers, Angers, France, 2013.

Available online: http://laris.univ-angers.fr/_resources/logo/TheseHerghiligiuIonut.pdf

(accessed on 13 April 2019).

Holmstrom, B. (1979), ”Moral Hazard and Observability”, The Bell Journal of Economics, 10 (1),

pp. 74-91

Hopwood, B.; Mellor, M.; O’Brien, G. Sustainable development: Mapping different approaches.

Sustain. Dev. 2005, 13, 38–52. [CrossRef]

Horomnea, E. (2008), Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină. Concepte. Lexicon, Ed.

Tipo Moldova, Iași


87

Horrigan, M., Phipps, P., Fricher, S. (2014), ” Development of a Quality Framework and Quality

Indicators at the Bureau of Labor Statistics”, JSM – Government Statistics Section, pp. 325-

338, disponibil la https://www.bls.gov/osmr/abstract/st/st140050.htm, accesat în data de

12.04.2018

Hsiao, C. (1999), Analysis of panel data, Cambridge University Press, Cambridge

http://essnet.admindata.eu/WikiEntity?objectId=5820, accesat în data de 01.07.2014

Hu, X.; Yin, X.; Jin, Z.; Li, J. How Do International M&As Affect Rival Firm’s Sustainable

Performance? Empirical Evidence from an Emerging Market. Sustainability 2020, 12, 1318.

Hutchins, M.; Sutherland, J. An exploration of measures of social sustainability and their application

to

IASB (2015), International Financial Reporting Standards (IFRS) Official regulations issued from

January 1, 2015, CECCAR ,Bucureşti

IMF. Real GDP Growth. 2020. Available online:

https://www.imf.org/external/datamapper/NGDP_RPCH@

WEO/OEMDC/ADVEC/WEOWORLD (accessed on 20 August 2020).

indsey, J. (1997), Applying generalized linear models, Springer-Verlag, New York

International Organization for Standardization—ISO. ISO 14001 Key Benefits. 2015. Available

online:

https://www.iso.org/files/live/sites/isoorg/files/standards/docs/en/iso_14001_key_benefits.pdf

(accessed on 3 June 2019).

International Organization for Standardization—ISO. ISO Survey: Survey Data—ISO 14001. 2017.

Available online: http://www.iso.org/iso/iso-survey (accessed on 5 October 2019).

Isaic-Maniu, A., Mitruț, C., Voineagu, V. (2004), Statistică, ediția a 2-a, Editura Universitară,

București

Isaic-Maniu, A., Vodă, V. (1998), Manualul calității, Ed. Economică, București

Istrate, C. (2009), Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!, Ed. Universul Juridic, Bucureşti

Istrate, C. (2011), ”Evolutions in the Accounting–Taxation (Dis) connection in Romania, After

1990”, Review of Economic & Business Studies, 4(2), pp. 43-61

Ittonen, K. (2012), ”Market reactions to qualified audit reports: research approaches”, Accounting

Research Journal, 25(1), pp. 8-24

Jaba, E. (1982), Statistica. Statistica economiei naţionale, Editura Universității „Alexandru Ioan

Cuza” din Iaşi, Iași

Jaba, E. (2002), Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, București

https://www.bls.gov/osmr/abstract/st/st140050.htm

http://essnet.admindata.eu/WikiEntity?objectId=5820

https://www.imf.org/external/datamapper/NGDP_RPCH@


88

Jaba, E., Balan, C.B., Roman, M., Roman, M. (2010)” Statistical evaluation of spatial concentration

of unemployment by gender”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and

Research, 44(3), pp. 79-91

Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014.a), “Eşantionarea statistică în auditul financiar pentru

estimarea denaturărilor contabile”, Revista Audit Financiar, 04/2014; 12(112):19-27

Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014.b), “Creşterea preciziei estimaţiilor denaturărilor contabile pe

baza folosirii sondajului stratificat”, Revista Audit Financiar, 05/2014; 12(113):18-29

Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014.c), “Reducerea costurilor de estimare a denaturărilor contabile

pe baza folosirii sondajului de clustere”, Revista Audit Financiar, 06/2014; 12(114):21-30

Jaba, E., Șerban, D., Jemna, D. (2001), “Estimation of frequency of the commercial advertisement

optimum moments”, Applied Stochastic Models and Data Analysis 2001 10-th International

Symposium, Université de Technologie de Compiegne , France, Vol. 2

Jaba, E., Șerban, D., Jemna, D. (2001), “Estimation of frequency of the commercial advertisement

optimum moments”, ASMDA 2001 10-th International Symposium, Université de Technologie

de Compiegne , France

Javorsek, M. (2016), ”Asymmetries in International Merchandise Trade Statistics: A case study of

selected countries in Asia-Pacific”, The Working Papers Series of ESCAP Statistics Division,

(02/April), pp. 1-19

Jawabreh, O., Alrabei A. (2012), “The Impact of Accounting Information System in Planning,

Controlling and Decision-Making Processes in Jodhpur Hotels”, Asian Journal of Finance &

Accounting, 4(1), pp. 173-188

Jawabreh, O., Alrabei A. (2012), “The Impact of Accounting Information System in Planning,

Controlling and Decision-Making Processes in Jodhpur Hotels”, Asian Journal of Finance &

Accounting, 4(1), pp. 173-188

Jensen, M., Meckling, W. (1976), “Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Costs and

Ownership Structure”, Journal of Financial Economics, 3, pp. 305-360

Jones, J. (1991), “Earnings Management During Import Relief Investigation”, Journal of Accounting

Research, Autumn, 29, pp. 193-223

Kaminski, K.A., Wetzel, T.S., Guan, L. (2004), “Can financial ratios detect fraudulent financial

reporting”, Managerial Auditing Journal, 19(1), pp. 15-28

Kant, I. (2014), Prolegomene la orice metafizica viitoare, Ed. Humanitas, București

Kant, I. (2015), Critica raţiunii pure – prezentare de Claudiu Baciu, Ed. Paideia, București

Kaplan, R. S., Norton, D.P. (1992), ”The Balanced Scorecard: Measures that Drive Performance”,

Harvard Business Review, (January-February), pp. 71-79


89

Khanna, T.; Palepu, K.G. Winning in Emerging Markets: A Road Map for Strategy and Execution;

Harvard Business Press: Boston, MA, USA, 2010; Volume 11.

Kingma, B. R. (2001), The economics of information: A guide to economic and cost-benefit analysis

for information professionals (2nd ed.), Libraries Unlimited, Englewood

Kolmogorov, A.N. (1958), “New Metric Invariant of Transitive Dynamical Systems and

Endomorphisms of Lebesgue Spaces”, Doklady of Russian Academy of Sciences, 119, N5, pp.

861-864

Kordana, S.; Pochwat, K.; Sły´s, D.; Starzec, M. Opportunities and Threats of Implementing Drain

Water Heat Recovery Units in Poland. Resources 2019, 8, 88. [CrossRef]

Kothari, S.P., Zimmerman, J.L. (1995), ”Price and return models”, Journal of Accounting and

Economics, 20 (2), pp. 155-192

Kouki, A. (2018), ”IFRS and value relevance: A comparison approach before and after IFRS

conversion in the European Countries”, Journal of Applied Accounting Research, 19(1), pp. 60-

80

Lang, M., Stice-Lawrence, L. (2014), ”Textual Analysis and International Financial Reporting:Large

Sample Evidence”, disponibil la:

https://pdfs.semanticscholar.org/e1f5/a44f88c8cef7e6d70281b03789e334636a7b.pdf accesat

la data de 23.03.2018

Lebart, L.; Piron, M.; Morineau, A. Statistique Exploratoire Multidimensionnelle. Visualisation et

Inférences en Fouille de Données, 4th ed.; Dunod: Paris, France, 2006.

Li, B.; Liu, X.; Liu, Y.; Liu, M. Green M&A, Business Model Innovation and Sustainability of Heavy

Lionte, C., Sorodoc, V., Jaba, E., Botezat, A. (2017), ”Development and validation of a riskprediction

nomogram for in-hospital mortality in adults poisoned with drugs and nonpharmaceutical

Agents. An observational study”, Medicine, 96(12), pp. 1-10

Lu, H.; Jiang, S.; Song, W.; Ming, X. A rough multi-criteria decision-making approach for sustainable

supplier selection under vague environment. Sustainability 2018, 10, 2622

Luhn, G. (2012), “The Causal-Compositional Concept of Information-Part II: Information through

Fairness: How Does the Relationship between Information, Fairness and Language Evolve,

Stimulate the Development of (New) Computing Devices and Help to Move towards the

Information Society”, Information, 3, pp. 504-545

Malek, S.; Hui, C.; Aziida, N.; Cheen, S.; Toh, S.; Milow, P. Ecosystem Monitoring Through

Predictive Modeling. In Encyclopedia of Bioinformatics and Computational Biology; Elsevier:

Amsterdam, The Netherlands, 2019; Volume 3.

https://pdfs.semanticscholar.org/e1f5/a44f88c8cef7e6d70281b03789e334636a7b.pdf


90

Mansi, S.A., Maxwell, W.F., Miller, D.P. (2004), ”Does Auditor Quality and Tenure Matter to

Investors? Evidence from the Bond Market”, Journal of Accounting Research, 42(4), pp. 755-

793

Marcus, S. (2015), Nevoia de oameni (1), Ed. Spandugino, București

Martinet, A.C. coord. (1990), Epistemologies et science de gestion, Ed. Economica, Paris

Mautz, R.K., Sharaf, H.A. (1961), The Philosophy of Auditing, American Accounting Association,

Florida

Maxwell, J.C. (1868), “On governors”, Proceedingd of the Royal Society, 100, pp. 1-12

Merchant, K., Van der Stede, W. (2007), Management Control Systems: Performance Measurement,

Evaluation and Incentitives, 2nd edition, Pearson Education, London

Mest, D., Plummer, E. (1999), ”Transitory and persistent earnings components as reflected in

analysts' short-term and long-term earnings forecasts: Evidence from a nonlinear model”,

International Journal of Forecasting, 15, pp. 291-308

Mishkin, F. (1983), A Rational Expectations Approach to Macroeconometrics: Testing Policy

Effectiveness and Efficient Markets Models, University of Chicago Press for the National

Bureau of Economic Research, Chicago, IL

Missonier-Piera, F., Dick, F. (2010), Financial reporting under IFRS: a topic based approach, John

Wiley & Sons, West Sussex

Moitra, A., Barnett, B., Crapo, A., Dil, S. (2010), “Using Data Provenance to Measure Information

Assurance Attributes”, Volume 6378, pp. 111-119 published in McGuinness, D., Michaelis, J.,

Moreau, L. (2010), Provenance and Annotation of Data and Processes. Lecture Notes in

Computer Science, Springer Berlin Heidelberg

Morgenstern, O. (1972), L’illusion statistique: précision et incertitude des données économiques,

Dunod, Paris

Morin, E. (2014), Metoda. Tomul I. Natura naturii, Ed. Apollonia, Iași

Mukherjee, A.; Vijayan, G.; Kamarulzaman, N.H.; Vaiappuri, S.K.N. Sustainability: A

Comprehensive Literature. In Handbook of Research on Global Supply Chain Management;

Christiansen, B., Ed.; IGI Global, PryMarke, LLC: Hershey, PA, USA; Battle Creek, MI, USA,

2016; pp. 248–268.

Nain, A.; Wang, Y. The Product Market Impact of Minority Stake Acquisitions. Manag. Sci. 2018,

64, 825–844.

National Standardization Body. Standardizare 2020. Available online:

https://www.asro.ro/standardizarea/(accessed on 10 August 2020).


91

Nenu, E.; Vintilă, G.; Gherghina, ¸S. The Impact of Capital Structure on Risk and Firm Performance:

Empirical Evidence for the Bucharest Stock Exchange Listed Companies. Int. J. Financ. Stud.

2018, 6, 41.

Neumann, J., Morgenstern, O. (1953), Theory of Games and Economic Behavior, NJ. Princeton

University Press, Princeton

New

Newman, E. (2013), “Development of Quality Indicators for Business Statistics Involving

Administrative Data”,

Newton, I. (2015), Filosofia naturală (texte alese), Ed. Herald, București

Nobes, C., Parker, R. (2010), Comparative International Accounting, 7th edition, Prentice Hall, Essex

Nobes, C.W., Stadler, C. (2013), ”How arbitrary are international accounting classifications?

Lesson from centuries of classifying in many disciplines and experiments with IFRS data”,

Accounting, Organizations and Society, 38, pp. 573-595

Ohlson, J. A. (1995), “Earnings, Book Values, and Dividends in Equity Valuation”, Contemporary

Accounting Research, v. 11, p. 661-687

Okoli, M.N. (2012), “The Use of Accounting Information as an Aid to Management in Decision

Making”, British Journal of Science, 5(1), pp. 52-62

Olaru, M., Isaic-Maniu, A., Lefter, V., Pop, N., Popescu, S., Drăgulănescu, N., Roncea, L., Roncea,

C. (2000), Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Ed. Economică, București

Ong, T.S.; The, B.H.; Ng, S.H.; Soh, W.N. Environmental Management System and Financial

Performance. Inst. Econ. 2016, 8, 26–52.

Onicescu, O., Botez, M.C. (1985), Incertitudine și modelare economică. Econometrie

informațională, Editura Didactică și Pedagogică, București

online: https://research.ftserussell.com/products/downloads/FTSEFAQDocumentRomania.pdf

(accessed on 10 July 2020).

Organisation for Economic Co-operation and Development – OECD (2007), Glossary of statistical

terms, Paris

Palașcă, S., Enea, S.-F., Jaba, E. Roman, M. D. (2014), ”Measuring globalization by means of

business cycles synchronization. A fuzzy cluster framework”, Economic Computation and

Economic Cybernetics Studies and Research, 48 (3), pp. 39-56

Pascal, B. (2013), Cugetări, Ed. Antet, București

Pârvu, I. (1998), Introducere în epistemologie, Ed. Polirom, Iași

Penman, S.H.(2007), Financial Statement Analysis and Security Valuation, 3rd edition, McGraw Hill,

New York


92

Phlips, L. (1988), The economics of imperfect information, Cambridge [Cambridgeshire]; New York:

Cambridge University Press

Pinelli, M.; Cappa, F.; Peruffo, E.; Oriani, R. Acquisitions of non-controlling equity stakes: Agency

conflicts and profitability. Strateg. Organ. 2020

Pislaru, M.; Herghiligiu, I.V.; Robu, I.B. Corporate sustainable performance assessment based on

fuzzy logic. J. Clean. Prod. 2019, 223, 998–1013.

Platon (2010), Dialoguri, Ed. Antet, București

Pohoață, I. (2011), Epistemologie și metodologie în știința economică, Ed. Economică, București

Poliaková, A. (2015), ” CSI Index Of Customer's Satisfaction Applied In The Area Of Public

Transport”, Research Papers Faculty of Materials Science and Technology Slovak University

of Technology, 23(36), pp. 141-150

Polluters: Evidence from the China’s “Environmental Protection Storm”. 2020. Available online:

http: //dx.doi.org/10.2139/ssrn.3597310 (accessed on 10 August 2020).

Popper, K. (1981), Logica cercetării, Ed. Științifică și eciclopedică, București

Popper, K. (2017), Societatea deschisă și dușmanii ei, Ed. Humanitas, București

Raffegeau, J., Dubois, F. (1978), Audit: methodes statistiques, Ed. Publi-Union, Paris

Raffournier, B. (2012), Les Normes Comptables Internationales (IFRS), 5ème édition, Economica,

Paris

Responsibility, EU15 vs. EU-NMS13. Sustainability 2019, 11, 6397.

Richard, J., Bensandon, D., Collette, C. (2014), Compatbilité financière: IFRS versus norms

françaises, 10éme édition, Dunod, Paris

Rodriguez Garcia, J.M. (2001), “Scientia potestas est – Knowledge is power: Francis Bacon to Michel

Foucalt”, Neohelicon, January, 28(1), pp. 109-121

Rose, F. (1999), The economics, concept, and design of information intermediaries: A theoretic

approach, New York: Physica-Verlag

Rose, F. (1999), The economics, concept, and design of information intermediaries: A theoretic

approach. New York: Physica-Verlag

Rosenblueth, A., Wiener, N., Bigelow, J. (1943), “Behavior, Purpose and Teleology”, Philosophy of

Science, 10 (1), pp. 18-24

Rossetti, S., Verona, R., (2017), ”International Differences in IFRS Policy Choice and the Persistence

of Accounting Classification: The Case of China”, International Journal of Business and

Management, 12(2), pp. 27-46

Rousseau, J-J. (2016), Despre contractul social sau principiile dreptului politic, Ed. Cartex, București


93

Ruch, G., Taylor, G. (2015), ”Accounting conservatism: A review of the literature”, Journal of

Accounting Literature, 35, pp. 17-38

Rusu, D. (1972), Contabilitate generală, Ed. Didactică și Pedagogică, București

Salvi, A.; Petruzzella, F.; Giakoumelou, A. Green M&A Deals and Bidders’ Value Creation: The

Role of Sustainability in Post-Acquisition Performance, International Business Research. Can.

Cent. Sci. Educ. 2018, 11, 96–105.

Sampler, J. L. (1998). Redefining industry structure for the information age. Strategic Management

Journal, Vol. 19 (No. 4, Special Issue: Editor's Choice), 343-355

Sarabia, M.; Crecente, F.; Castaño, R. Why Do Sustainable Mergers Fail to Manage

Entrepreneurship? Sustainability 2019, 11, 525.

Schopenhauer, A. (2010), Arta de a avea întotdeauna dreptate, Ed. Muzeul literaturii române,

București

Sebhatu, S.P.; Enquist, B. ISO 14001 as a driving force for sustainable development and value

creation. TQM Mag. 2007, 19, 468–482.

Selijak, R., Zalatel, M. (2014), “Measurement of data quality in the case of short term statistics”,

Working paper, pp.1-12

Seth, A.; Song, K.P.; Pettit, R. Synergy, Managerialism or Hubris? An Empirical Examination of

Motives for Foreign Acquisitions of U.S. Firms. J. Int. Bus. Stud. 2000, 31, 387–405.

Shannon, C.E. (1948), “A Mathematical Theory of Communication”, The Bell System Technical

Journal, 27 (Iulie și Octombrie), pp. 379-423 și pp. 623-656

Shannon, C.E., Weaver, W. (1949), “A Mathematical Theory of Communication”, Urbana Univ

Illinois Press, vi + pp. 1-117

Sloan, R. (1996), ”Do stock prices fully reflect information in accruals and cash flows about future

earnings?”, The Accounting Review, 71, pp. 289-315

Smith, M. (2015), Research methods in accounting, 3rd ed., Sage, London

Spinoza, B. (2017), Etica – traducere de S. Kats, Ed. Seneca, București

Stan, A. (2016), Tratat de metodologie a cercetării în psihologie, Editura Universității „Alexandru

Ioan Cuza” din Iași, Iași

Steinmueller, W. E. (1992). The economics of production and distribution of user-specific

information via digital networks. In C. Antonelli (Ed.), The economics of information networks

(pp. 173-194). Amsterdam; New York: North-Holland.

Stigler, G.J. (1971), ”The economics of information”, în Lamberton D.M. (Ed.), Economics of

information and knowledge (pp. 61-82). Harmondsworth, Eng: Penguin Books.

supply chain decisions. J. Clean. Prod. 2008, 16, 1688–1698. [CrossRef]


94

Swigon, M. (2011), “Information limits: definition, typology and types”, Aslib Proceedings, 63(4),

pp. 364-379

Szilard, L. (1929), “Uber die Entropieverminderung in einem thermodynamischen System bei

Eingriffen intelligenter Wesen”, Zeits. Physik, 53, 840-856, tradus în limba engleză “On the

Decrease of Entropy in a Thermodynamic System by the Intervention of Intelligent Beings”,

Behavioral Science, 9, 301-310 (1964), republicate în Bernard T. Feld, B.T. și Szilard, G.W.

editori (1972), The Collected Works of Leo Szilard: Scientific Papers, MIT Press, Cambridge,

MA

Tari, J.J.; Molina-Azorin, J.F.; Heras, I. Benefits of the ISO 9001 and ISO 14001 standards: A

literature review. J. Ind. Eng. Manag. 2012, 5, 297–322.

Tîrnoveanu, G. Corporate Social Responsibility in Romania. Mandatory? 2018. Available online:

https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=ef2a15d9-eaef-4ee9-9deb-b5625aabf8e2

(accessed on 12 August 2020).

Todosia, M. (1992), Doctrine Economice, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași

Tourais, P.; Videira, N. Why, How and What do Organizations Achieve with the Implementation of

Usunier, J.C., Easterby-Smith, M., Thorpe, R. (1993), Introduction a la recherche en gestion, Ed.

Economica, Paris

Valdone, D.; Frigerio, M.; Clo, S. Contemporary development financial institutions in Europe. In The

Routledge Handbook of State-Owned Enterprises; Bernier, L., Florio, M., Bance, P., Eds.;

Routledge: London, UK, 2020; pp. 390–412.

Valier, J. (2009), Scurtă istorie a gândirii economice de la Aristotel până astăzi, Ed. Compania,

București

Van der Aalst, W.M.P. (2007), “Trends in business process analysis: from verification to process

mining”, Proceedings of the 9th international conference on enterprise information systems

(ICEIS 9) 12-16 June 2007, Funchal, Madeira, Portugal / Ed. J. Cardoso, J. Cordeiro, J. Filipe.

- S.l.: INSTICC, 2007. pp. 12-22

Varshney, P.N. (1999), “Information Theory”, in Webster, J. (1999), Wiley Encyclopedia of

Electrical and Electronics Engineering, John Wiley & Sons

Vaute-Samanni, L.; Grevêche, M.P. Au cœur de l’ISO 14001:2015: Le Système de Management

Environnemental au Centre de la Stratégie; AFNOR: Paris, France, 2015.

Von Bayer, H.C. (2004), Information: The New Language of Science, Harvard University Press

Weirich, T., Pearson, T., Churik, N. (2014), Accounting and auditing research. Tools and strategies,

8th ed., Wiley, Illinois


95

Wiener, N. (1948), Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine, MIT

Press, Cambridge

Wijesooriya, C.; Xu, D.; Green, P. The Role of EMS in Environmental and Organizational

Performance. In Proceedings of the National EMS Conference, Geelong, Australia, 11–13

October 2010.

Williamson, O. E. (1985), The economic institutions of capitalism: Firms, markets, relational

contracting, Free Press, New York

Yoon, S., Miller, G., Jiraporn, P., (2006), “Cash from Operations and Earnings Management in

Korea”, Journal of International Financial Management and Accounting, pp. 85-109

Zang, A.Y. (2012), ”Evidence on the trade-off between real activities manipulation and accrual based

earnings management”, The Accounting Review, 87 (2), pp. 675-703

Zhang, G. (2014), Accounting Information and Equity Valuation: Theory, Evidence, and

Applications, Springer, London

*** Accruals earnings management in emerging markets under the transition to IFRS: The case of

Romanian listed companies, disponibil la:

https://www.researchgate.net/publication/290820080_Accruals_earnings_management_in_em

erging_markets_under_the_transition_to_IFRS_The_case_of_Romanian_listed_companies

[accessed Mar 23 2018]

*** National Statistics (2007), Guidelines for measuring statistical quality, Office for National

Statistics, London


96

Cărți de unic autor

1. Robu, I.B. (2014), Riscul de fraudă în auditul financiar, Ed. Economică, București

Capitole de cărți publicate în calitate de coautor în edituri recunoscute la nivel internațional

1. Robu, M.A., Robu, I.B. (2016), ”The Value Relevance of Audit Report Under IFRS in the Case

of Romanian Listed Companies”, pp. 2-15, în volumul ENTREPRENEURSHIP, BUSINESS

AND ECONOMICS, VOL 2, editori: Bilgin, M.H., Danis, H, Can. U., Springer

Articole de autor sau în calitate de coautor

Articole științifice publicate în jurnale cotate ISI cu factor de impact și scor absolut de influență

1. Bostan, I., Istrate, C., Popescu, C., Robu, I.B., Mihai, C., Fîrțescu, N.B. (2016), ”Evolutions on

the Labour Market in the European Chemical Sector”, Revista de Chimie, 67(6), pp. 1200-

1202

2. Bostan, I., Popescu, C., Istrate, C., Robu, I.B., Hurjui, I. (2017), ”The Impact of Taxation of the

Domestic Economic Transactions on the Vat Collection Through Electronic Fiscal Devices”,

Amfiteatru Economic, 19(45), pp. 581-594

3. Dascălu, E.D., Bostan, I., Popescu, C., Robu, I.B., Mihai, C., Fîrțescu, N.B., Istrate, C. (2016),

”The Influence of Business Cycles on the European Chemical Industry”, Revista de Chimie,

67(1), pp. 195-1202

4. Istrate, C., Georgescu, I.E., Carp, M., Robu, I.B., Păvăloaia, L. (2015), ” Accruals earnings

management in emerging markets under the transition to IFRS: The case of Romanian listed

companies”, Transformations in Business and Economics, 14(2A), pp. 393-411

5. Istrate, C., Robu, I.B., Păvăloaia, L., Herghiligiu, I. (2017),”Analysis of companies sustainability

under the influence of environmental information disclosure”, Environmental engineering and

management journal, 14(4), pp. 957-967

6. Jaba, E., Mironiuc, M., Roman, M., Robu, I.B., Robu, M.A. (2013), ”The statistical assessment

of an emerging capital market using the panel data analysis of the financial information”,

Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 47(2), pp. 21-36

7. Jaba, E., Robu, I.B., Istrate, C., Balan, C.B., Roman, M. (2016), ”Statistical Assessment of the

Value Relevance of Financial Information Reported by Romanian Listed Companies”,

Romanian Journal of Economic Forecasting, 19(2), pp. 27-42

8. Jaba, E.,Chirianu, I.A., Balan, C., Robu, I.B., Roman, M.D. (2016), ”The Analysis of the Effect

of Women's Participation in the Labor Market on Fertility in European Union Countries Using


97

Welfare State Models”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and

Research, 50(1), pp. 69-84

9. Popescu, C., Bostan, I., Robu, I.B., Maxim, A., Diaconu, L. (2016), ”An Analysis of the

Determinants of Entrepreneurial Intentions among Students: A Romanian Case Study”,

Sustainability, 8(8), pp. 771-793

10. Robu, I.B., Carp, M., Popescu, C., Păvăloaia, L., Istrate, C., Georgescu, I.E. (2016), ”The

country risk influence on accounting quality in the case of romanian listed companies”,

Transformations in Business and Economics, 15(3c), pp. 597-616

Articole științifice publicate în jurnale sau periodice indexate ISI web of Science fără factor de

impact

1. Jaba, E., Robu, I.B., Balan, C.B. (2017), ”Panel data analysis applied in financial performance

assessment”, Revista Română de Statistică, 2, pp. 3-20

2. Balan, C.B., Robu, I.B., Jaba, E. (2015), ”The statistical assessment of financial distress risk in

the case of metallurgical companies”, Metalurgija, 54(3), pp. 575-578

3. Robu, I.B., Istrate, C., (2015), ”The Analysis of the Principal Components of the Financial

Reporting in the Case of Romanian Listed Companies”, Procedia Economics and Finance,

20, pp. 553-561

4. Robu, I.B., Istrate, C., Jaba, E. (2015), ”Statistical estimation of the information influence

regarding employees on the Romanian firms market capitalization”, Procedia Economics

and Finance, 32, pp. 208-215

5. Toma, C., Carp, M., Robu, I.B. (2015), ”Harnessing Financial Information in Investors

Decissions: Accrual Accounting versus Cash Accounting”, Procedia Economics and

Finance, 26, pp. 1044-1051

6. Jaba, E., Balan, C.B., Robu, I.B. (2014), ”The relationship between life expectancy at birth and

health expenditures estimated by a cross-country and time-series analysis”, Procedia

Economics and Finance, 15, pp. 108-114

7. Robu, M.A., Jaba, E., Mironiuc, M., Robu, I.B. (2014), ”Estimating the influence of the financial

and nonfinancial factors on the capital gains yield in the case of the Romanian stock market”,

Procedia Social and Behavioral Sciences, 109, pp. 1298-1302

8. Robu, M.A., Robu, I.B. (2014), ”The Influence of the Principal Dimensions of Accounting

Information on the Capital Gains Yield in the Case of Romanian Listed Companies”,

Procedia Social and Behavioral Sciences, 143, pp. 985-989


98

9. Georgescu, I.E., Păvăloaia, L., Robu, I.B. (2014), ”Fair Value Accounting and Market Reaction:

Evidence from Romanian Listed Companies”, Procedia Social and Behavioral Sciences,

143, pp. 827-831

10. Jaba, E., Balan, C., Robu, I.B. (2013), ”The Assessment of Health Care System Performance

based on the Variation of Life Expectancy”, Procedia Social and Behavioral Sciences, 81,

pp. 162-166

11. Mironiuc, M., Chersan, I.C., Robu, I.B. (2013), ”Ethics in Providing Non-Audit Services to

Ensure Transparency in Financial Reporting”, Procedia Social and Behavioral Sciences, 81,

pp. 474-478

12. Robu, I.B., Balan, C.B., Jaba, E. (2012), ”The estimation of the going concern ability of quoted

companies, using duration models”, Procedia Social and Behavioral Sciences, 62, pp. 876-

880

13. Jaba, E., Balan, C.B., Robu, I.B. (2012), ”Life expectancy variation by geographic region and

income group”, Excellence Challenges during the Economic Crisis, 1, pp. 254-259

Articole științifice indexate în cel puțin trei baze de date internaționale recunoscute

1. Robu, I.B., Grosu, M., Istrate, C. (2016), ”Efectul rotatiei auditorilor asupra calității

informațiilor raportate de către firmele românești cotate la bursă în condițiile trecerii la

IFRS”, Revista Audit Financiar, 14(1), pp. 3-14

2. Robu, I.B., Carp, M., Istrate, C., Popescu, C., Robu, MA. (2016), ”The Value Relevance of

Financial Information Under the Influence of Country Risks. The Case of the Indian Listed

Companies”, Review of Economics and Business Studies, 9(2), pp. 77-93

3. Grosu, M., Robu, I.B., Istrate, C. (2015), ”Studiu explorator privind impactul IFRS asupra

opiniei de audit în cazul firmelor românești cotate”, Revista Audit Financiar, 13(7), pp. 3-

15

4. Robu, I.B., Robu, M.A. (2015), ”Analiza statistică a influenței opiniei de audit asupra relevanței

informațiilor financiare raportate de catre firmele românești cotate la bursă”, Revista Audit

Financiar, 13(11), pp. 3-11

5. Jaba, E., Robu I.B., Balan, C.B. (2015), ”Fundamentarea statistică a deciziei de alegere a

auditorilor financiari”, Revista Audit Financiar, 13(4), pp. 3-14

6. Istrate, C., Robu, I.B., Carp, M. (2015), ”Impact of the transition to IFRS for the Romanian listed

companies in financial distress”, Review of Economics and Business Studies, 8(2), pp. 83-

102


99

7. Robu, M.A., Robu, I.B. (2014), ”Percepția investitorilor privind informațiile raportate de firmele

românești cotate la bursă, înainte și după aplicarea IFRS”, Revista Audit Financiar, 12(11),

pp. 37-42

8. Toma, C., Robu, I.B. (2014), ”Studiu privind rolul auditului financiar în asigurarea utilizării

prudenței în raportarea financiară”, Revista Audit Financiar, 12(9), pp. 3-16

9. Robu, I.b., Robu, M.A., Mironiuc, M., Bălu, F.O. (2014), ”The value relevance of financial

distress risk in the case of RASDAQ companies”, Journal of Accounting and Management

Information Systems, 13(4), pp. 623-642

10. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014), ”Reducerea costurilor de estimare a denaturărilor

contabile pe baza folosirii sondajului de clustere”, Revista Audit Financiar, 12(6), pp. 21-30

11. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014), ”Creșterea preciziei estimării denaturărilor contabile

pe baza folosirii sondajului stratificat”, Revista Audit Financiar, 12(5), pp. 18-29

12. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.-A. (2014), ”Eșantionarea statistică în auditul financiar pentru

estimarea denaturărilor contabile”, Revista Audit Financiar, 12(4), pp. 19-27

Date post:	26-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

TEZĂ DE ABILITARE - Alexandru Ioan Cuza...

Documents