Teste Grafice Și Proiective pentru Copii si Adolescenti

7/21/2019 Teste Grafice Și Proiective pentru Copii si Adolescenti

http://slidepdf.com/reader/full/teste-grafice-i-proiective-pentru-copii-si-adolescenti 1/28

DEZVOLTAREA

CREATIVITĂŢIIDE LA COPILĂRIEŞI PÎNĂ LA

ADOLESCENŢĂ



Creativitatea este mai mult decît un produs –

este un proces. O pictură interesantă, o cartecare te provoacă să gîndeşti, un comentariu unic– acestea pot fi exemple a unui lucru creativ, dardeciziile pe care oamenii le fac în timp cepictează, sculptează, scriu, vorbesc, joacă şigîndesc, acestea sunt nucleul procesului creativ.

Arta şi muzica sunt exemple de creativitate, dargîndirea creativă apare aproape în toateaspectele vieţii – de la modul cum un părintelinişteşte un copil care plînge pînă la metodele pecare un savant le foloseşte pentru a descoperileacul unei boli. În continuare vom dejghiocaprocesul creativ ca pe un proces cognitiv.



FAMILIE DEZMEMBRATĂ - COPIINEÎNCREZUŢI ÎN SINE

De regulă, majoritatea specialiştilor (mai ales nepsihologi)caută să explice aceste manifestări prin influenţa unorfactori externi, cum ar fi cei economici, sociali, politici,ecologici etc.

Respectiva abordare poate fi numită sociologică (în sensullarg al cuvîntului) şi adaptativă: familia, în acest context,este privită ca un dat în sine, care fiinţează într-o lume cese schimbă continuu; criza familiei este rezultatul unorfactori externi nefavorabili.

Dar paradoxal este faptul că asemenea crize sîntidentificate, în special, în societăţile cu un nivel dedezvoltare socio-economică înalt. În aşa fel, optimizareacondiţiilor social-economice determină nu micşorareaproblemelor din familie, ci, invers, sporirea lor, nurezolvarea crizei familiei, ci acutizarea ei.




O altă abordare, care pare să dea un răspuns diferit de celprezentat mai sus, ar fi abordarea psihologică. În contextulacesteia, logica dezvoltării familiei nu corespunde cu logicadezvoltării societăţii. Societatea şi familia sînt simbiotice şisinergice doar într-o anumită măsură, dar, luînd înconsideraţie atît scopurile societăţii, cît şi cele ale familiei,am putea să le privim chiar ca antagoniste.

Familia joacă rolul de mediator între individ şi societate,dar, din păcate, pînă nu demult, această funcţie erarealizată unilateral, adică familia lua asupra sa sarcina dea asigura dezvoltarea societăţii prin intermediul adaptăriiculturale şi de rol a individului. Dar familia poate realizaşi misiunea de a fi mediator între individul ce se dezvoltăşi societate, adică de a-i oferi societăţii un dar – omul.




Aşadar, familia poate realiza funcţiade mediator în două maniere posibile:

centrat pe societate şi

centrat pe personalitate.




Familia tradiţională, de cele mai multe ori, se dezvoltădupă modelul centrării pe societate, specificul ei constîndîn selectivitatea socializării membrilor săi, adică familiatransmite şi formează doar valorile promovate şi

încurajate în mediul social din care face parte.Respectiva selectivitate orientează familia spre a acceptala membrii săi doar trăsăturile şi manifestările carecorespund standardelor sociale preluate de aceasta.

Familia centrată pe societate reprezintă un sistem închis

de persoane (roluri), care interacţionează prinintermediul unor reguli prestabilite. Dezvoltarea familieiare loc atît în urma complexităţii interacţiunilor dintremembrii ei, cît şi în urma complexităţii executăriirolurilor asumate.




Selectivitatea este specifică şi pentru familiacentrată pe personalitate, dar în direcţie opusă,adică familia manifestă o deosebită sensibilitatenu faţă de cerinţele societăţii, ci faţă de lumeainternă, interesele şi cerinţele membrilor săi şi,în primul rînd, ale copiilor.

În acest context, maturizarea este percepută nuca socializare, ci ca individualizare, al cărei

mecanism principal constă în exteriorizareaindividului, actualizarea lui, exprimareaindividualităţii în mediul social.




Ţinem să menţionăm că situaţia-problemă cucare se confruntă Moldova azi poate avea ogeneză istorică, în baza unor priorităţieducaţionale puse în valoare pe vremurile uneigospodăriri agricole.

Reieşind din specificul organizării muncii, cîndmateria primă exista din start, se cerea doarvalorificarea ei, maturii preferînd să educe lanoile generaţii sîrguinţa, responsabilitatea,supunerea.




Familia avea nevoie de un copil care să “asculte” şi săexecute întocmai indicaţiile, respectînd tradiţiile şiinteresele grupului, fortificînd sentimentul datoriei şi

dependenţei de grup.




Educaţia în stilul “cedării” este preferenţială în familiileunde supravieţuirea membrilor ei depinde de prelucrareapămîntului şi creşterea animalelor. Iar membrii culturilor,care au ca sursă de existenţă vînătoarea, pun accent pe alteaspecte în educaţie, mult mai apreciate fiind următoareletrăsături: încrederea de sine, independenţa şi asumarea de

riscuri.



TESTE GRAFICE ȘI PROIECTIVE DEIDENTIFICARE A AUTOAPRECIERII LA

COPII

Teste proiective – teste utilizate cu scopulidentificării particularităților de personalitateprin intermediul fixării reacțiilor asupraanumitor situații incerte. Pentru prima datăaceastă metodică a fost folosită de Kraepelin înmetoda sa a liberei asocieri.

În calitate de situații incerte pot fi utilizateimagini narative care trebuie interpretate

(tehnica interpretării imaginilor – TAT(testulapercepției tematice)), pete cu cerneală (testulRorschach), propoziții incomplete (testulRosenzweig).



TESTE GRAFICE ȘI PROIECTIVE DEIDENTIFICARE A AUTOAPRECIERII LA COPII

Interpretarea desenului – utilizarea acestui tipde test este bazat pe principiul proiecției, peexternalizarea trăirilor interioare, a

sentimentelor, aspirațiilor etc. Desenul esteîntotdeauna un mesaj codificat al inconștientului.



TESTE GRAFICE ȘI PROIECTIVE DE IDENTIFICARE A AUTOAPRECIERII LA COPIITESTUL ”SCĂRIȚA”

Testul ”Scărița” – această metodă este utilizatăpentru a identifica sistemul reprezentărilorcopilului despre modul în care se autoapreciază;cum, după părerea lui, îl apreciază ceilalți, și

cum corelează aceste reprezentări între ele.

”Scărița” poate fi utilizată în două variante:individual și în grup. Versiunea ”grup” permiteidentificarea rapidă a nivelului autoaprecierii. Încazul individual avem posibilitatea identificăriicauzei formării stimei de sine respective.



TESTE GRAFICE ȘI PROIECTIVE DE IDENTIFICARE A AUTOAPRECIERII LA COPII TESTUL ”SCĂRIȚA”

Instrucțiune ”grup”:”Copii, luați vă rog creionul/pixulși ascultați instrucțiunea.Observați pe desen este o scăriță.Dacă i-am amplasa pe toți

colegii/copii pe scărița asta, atunciaici vor fi cei mai buni(1). Aici cei buni(2,3). Aici cei care nusunt nici buni, nici răi(4). Aici ceirăi(5,6). Aici cei mai răi(7).Pe care treaptă te vei amplasasingur pe tine? Desenează un cercpe scărița respectivă”

Repetați încă o datăinstrucțiunea.




În cazul efectuării testului individual, este

necesară crearea unei atmosfere deîncredere, deschidere, bunăvoință.

Textul instrucțiunii este același, cu excepțiafaptului că la sfîrșit copilului i se spune ”Pecare treaptă te vei amplasa singur pe tine?

Explică de ce.”

În cazul în care copilul are probleme cuelaborarea unui răspuns, se repetă

instrucțiunea.




Treapta nr. 1 – încredere în sine mărită.Este caracterisică mai ales elevilor clasei I și estede fapt o normă pentru aceștia. Copii explică, deobicei, alegerea în felul următor:

”Eu mă amplasez pe prima treaptăpentru că ea este înaltă.”

”Eu mă iubesc foarte mult.”

”Eu sînt cel mai bun/cea mai bună.””Aici se află cei mai buni, și eu tot

vreau sa fiu cu dînșii.”




Treptele nr. 2,3– încredere în sine adecvată.Copilului i s-a format o atitudine pozitivă față deel însuși, are capacitatea de a se evalua pe sine șide a-și evalua acțiunile.

”Sunt bun/ă deoarece îi ajut mamei.””Sunt bun/ă deoarece învăț bine.”Treapta nr.4– încredere în sine scăzută

De regulă, amplasarea pe treapta nr.4 este legatăcu o problemă psihologică concretă. Conversîndcu copilul, putem afla despre această problemă.De regulă, este vorba de probleme în relațiafamilială.




Treptele nr. 5,6– încredere în sine scăzutăUneori copilului îi scade încrederea în sinesituațional, cum ar fi: cearta cu un coleg, o notăproastă, un desen nereușit etc. În acest caz,testul se repetă peste cîteva zile, în urma căruiase observă o îmbunătățire a încrederii în sine.

Cu mult mai gravă este situația cînd copilul seamplasează constant pe aceste trepte. În acest

caz există riscul ca încrederea în sine scăzută săîi rămînă copilului pe viață. În acest caz estenecesară colaborarea cu părinții copilului și/saucu profesorul.




Treapta nr. 7– încredere în sine scăzută bruscCopilul care se amplasează pe ultima treaptă seaflă în situația dezadaptării școlare, aproblemelor emoționale și personale. Pentru cacopilul să se amplaseze pe ultima treaptă estenecesar un șir de factori negativi și constanți,care îl afectează mereu pe școlar. Din nefericire,școala adesea devine o astfel de ambianță.

Pentru a corecta acest tip de încredere estenecesară colaborarea profesorului,psihopedagogului, pedagogului social (în cazulproblemelor familiale).



TESTE GRAFICE ȘI PROIECTIVE DE IDENTIFICARE A AUTOAPRECIERII LA COPII”COPACUL CU STAFII”




Elevilor li se oferă o foaie cu desenul printat,însă fără numerotarea figurilor.

Elevilor NU li se propune să își scrie numelede la bun început, deoarece acest fapt poate

influența alegerea lor.




Instrucțiune:

”Priviți acest copac. Observați că pe copac șialaturi de el sunt o mulțime de

omuleți(stafii). Fiecare din el are o dispozițiediferită și fiecare ocupă o poziție diferită.Luați carioca roșie și conturați-l pe acel

omuleț care vă amintește de dvs., seamănăcu dvs., cu dispoziția pe care o aveți în școala

nouă și poziția pe care o aveți.”




”Noi vom verifica cît sunteți de atenți. Atrageți atenția că fiecare creangă se poateechivala cu succesele dvs. Acum luați cariocaverde și încercuiți acel omuleț care ați dori să

fiți și în locul căruia ați dori să vă aflați.”




Selectarea pozițiilor 1, 3, 6, 7–caracterizează poziționarea pe depășirea

obstacolelor, persoană ambițioasă.

2, 19, 18, 11, 12– persoană sociabilă careîntotdeauna oferă ajutor prietenilor




4– persoană cu un stil de viață stabil și careîși dorește atingerea scopurilor fără

depășirea obstacolelor

5 – oboseală, slăbiciune, rezistență scăzută,timiditate

9 – persoană veselă, motivată de distracție 13, 21– alienare, izolare, anxietate, centrare

pe lumea interioară




8– retragere în lumea interioară, detașarede procesul de învățare

10, 15– adaptare normală, stare confortabilă 14 – criză interioară, căderea într-o

”prăpastie” emoțională

20 – persoană cu stima de sine mărită,dorința de a fi lider




16 – semnificație dublă. Uneori esteinterpretat ca omulețul care ”îl duce în spatepe nr. 17”. În acest caz se vorbește despre

oboseala și greutățile omulețului nr. 16. Însăpoate fi interpretat și ca cineva care este

îmbrățișat și susținut de omulețul cu nr. 17.



Date post:	03-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	cristina-doloscan
View:	222 times
Download:	13 times

Teste Grafice Și Proiective pentru Copii si Adolescenti

Documents