Subiecte Tehnici ProiectiveSubiectul 1 Notiunea de
proeiectieNotiunea de proiectie-termenul de proiectie a fost
utilizat pentru prima data de catre S.Freud in 1894 in
lucrareaPsihonevrozele de aparare.Prin acest termen S.Freud explica
diferite tulburari psihopatologice din perspectiva
psihanalitica.Astfel,proiectia ar reprezenta o operatie prin care
persoana umana expulzeaza din sine si localizeaza in altul
calitati,sentimente, dorinte,si chiar obiecte pe care nu le
cunoaste sau le refuza in sine insusi. Proiectia reprezinta un
mecanism de aparare a Eului alaturi de refulare,de
sublimare,formarea reactiei care vor fi pe larg teoretizate de
catre asa zisa psihologia Eului a carei contribuitor de seama a
fost Ana Freud.Testele proiective reprezinta o categorie speciala
de teste psihologice caracterizate prin caracterul ambiguu al
sarcinii,prin faptul ca subiectul nu cunoaste semnificatia
raspunsurilor sale si prin implicarea subiectiva a interpretului in
interpretarea rezultatelor testarii.Este adevarat ca nici un test
proiectiv nu se bazeaza in exclusivitate doar pe
proiectie.Totusi,miezul caracteristica centrala,nucleara,a testelor
proiective o reprezinta aceea ca ele modeleaza gratie stimulilor
lor o situatie suigeneris care il determina pe individ sa se
dezvaluie fara sa stie in ce grad o face.El frank a propus in 1939
asa zisa ipoteza proiectiva potrivit careia proiectia=tendinta
oamenilor de a fi influentati de trebuinte,de emotiile si de
strucutura lor psihologica de ansamblu in interpretarea realitatii
ori de cate ori campul perceptiv prezinta o anumita
ambiguitate.Proiectia este un fenemon psihologic larg manifestat in
comportamentul oamenilor.
Subiectul 2 Domenii de manifestare al proiectieia).In sfera
relatiilor interpersonale-in relatiile interpersonale oamenii tind
sa proiecteze asupra partenerului imaginile inconstiente ale
tatalui sau ale mamei.Astfel,potrivit lui Alapson 1999, femeile
victime ale abuzurilor fizice si psihice comise de parteneri au
tendinta de a fi atrase de parteneri dominatori pentru ca
proiecteaza asupralor imaginea unui tata investit cu putere .Aceste
persoane manifesta nevoia infantila de a juca rolul copilului
neajutorat si pasiv. Asimilarea unei persoane alteia poarta in
psihanaliza denumirea de transfer .Relatia de transfer este
prezenta atat in situatia proiectiva specifica aplicarii acestor
tehnici cat si intr-un plan mai larg,relatie profesor-elev,
medic-pacient, psihoterapeut-client.Chiar succesul curei medicale
sau psihoterapeutice este conditionat de investitia pe care
clientul/pacientul o face in terapeut.b)In alegerea profesiei-asa
cum a aratat Leopold Szondi oamenii isi aleg profesiunea,
partenerul de viata prin proiectia unor pulsiuni inconstiente
asupra obiectului alegerii. De ex, in activitatile unde pot fi
proiectate tendintele agresive,sadice cum sunt cele de macelar, de
boxer,au ca echivalent mai evoluat meseriile de
chirurg,dentist,chiar profesiunea de profesostr e suspectata a fi
exercitata de persoane cu puternice dorinte dominatorii.Procesul
inconstient prin care alegerea partenerului de viata,a profesiei
reprezinta o materializare a unot tendinte pulsionale inconstiente
e numit de Szondi opertropism sau operotropism dupa altii.Chiar
alegerea profesiei de psiholog asa cum observa Roy Schafer are la
baza acest mecanism de a proiecta anumite tendinte si trebuinte
inconstiente.Astfel, psihologul cu un sentiment de sine nesigur
regaseste in optiunea pentru profesia de psiholog,sansa de a-si
rezolva probleme identitate.Psihologul matern,cauta sa isi
implineasca nevoia de a proteja,de a ocroti.Pe de alta parte
psihologul narcisist,megaloman,se identifica cu rolul de
prezicator, de saman,care culege laude si aprecieri din partea
celorlalti.c) In joc-jocul reprezinta un cadru social in care se
proiecteaza tendintele de identificare ale copilului.Experimentele
efectuate in acest domeniu arata ca fetitele si baietii au tendinta
de a constitui o structura ludica specifica/identificate
exigentelor sexrolului de apartenenta .d)In domeniul clinic-Freud a
fost primul care a aratat ca tematica delirului paranoid exprima
intr-o forma patologica dorinte sau trebuinte frustrate ale
pacientului.In cazul presedintelui Schrebrer,Freud descrie istoria
unui pacient paranoid avand si tendinte hosexuale care se temea sa
nu fie agresat sexual de catre medicul sau.Era vorba asa cum Freud
observa de faptul ca pacientul proiecta asupra medicului curant
propriile tendinte pe care nu le putea accepta ca fiind ale
sale.Proiectia il ajuta sa scape astfel de un pericol
intern,reprezentat de emotii, dorinte care erau inacceptabile
moral.Odata acest pericol proiectat asupra medicului era mai usor
de acceptat.
Subiectul 3 Specificul testelor proiectiveSunt autori care nu
agreeaza temenul de test pentru ceea ce desemneaza testele
proiective,intrucat acestea nu raspund canoanelor
psihometrice(fidelitate,sensibilitate, validitate).Utilitatea
rezultatelor pe care le furnizeaza aceste tehnici trebuie judecata
in alti termeni decat cei psihometrici,intrucat ele sunt prin
excelenta instrumente cu caracter clinic, functionand ca tehnici
mai degraba idiografice decat nomotetice.Tehnicile proiective pot
fi caracterizate prin urmatoarele note specifice:1. caracter
ambiguu al sarcinii/itemilor .Aceasta ambiguitate rezulta din
caracterul slab strucutrat al materialului fapt care suscita foarte
multe rasunsuri.-de tipul open-endid-tasks raspunsuri libere la
alegere astfel in fata unor pete de cerneala subiectul este
indemnat sa spuna ce crede ca este acolo iar raspunsurile pe care
le poate da nu sunt intr-adevar circumscrise de un anumit cadru
preconceput.Lipsa unei structuri bine definite a stimulilor
angajeaza in tehnicile proiective,legile psihologiei guestalt-ului
in virtutea carora datul perceptiv va trebui sa capete o forma bine
determinata prin aducerea din interior si prin proiectarea asupra
acestui dat a acestor continuturi interne ,subiectul nestiind ce
anume si cat anume transfera din interior catre exterior .2.
subiectul testat nu cunoaste modul in care raspunsurile sale vor fi
codate si interpretatedin acest punct de vedere posibilitatile
subiectului de a falsifica raspunsurile sunt foarte limitate3.in
interpretarea lor,tehnicile proiective comporta un aport al
subiectivitatii interpretului . Din aceasta perspectiva,unii autori
considera ca interpretarea nefiind subordonata unor reguli
clare,contine o sursa de eroare considerabila pe care unii o numesc
interpretare salbaticafiind de asteptat ca in virtutea acestui
fapt,subiectivitatea interpretului sa faca mult diferita
interpretarea lui de interpretarea altui interpret.In contrast cu
testele obiective cum sunt testele de aptitudini care se bazeaza pe
sarcini bine structurate avand modalitati clare de raspuns ca si
modalitati standardizate de interpretare testele proiective nu se
pot conforma exigentelor psihometrice specifice testelor de
aptitudini.Trebuie facuta precizarea ca observatiile anterioare isi
pierd in cazul anumitor tehnici proiective valabilitatea intrucat
unele dintre ele au inregistrat de-a lungul ultimelor decenii un
proces de standardizare al administrarii,scorarii si interpretarii
raspunsurilor subiectilor .Este cazul metodei Echsner in
interpretarea testului Roschac sub numele de sistemul
comprehensiv
Subiectul 4 Clasificarea testelor proiective, avantajele si
domeniile de utilizareExista mai multe sisteme de clasificare a lor
in functie de diferite criterii,din una nu este excaustiva intrucat
orice test proiectiv prin specificul sau poate intra simultan in
mai multe categorii.1)Functie de materialul testului tenhicile pot
fi claficicate in:a)teste bazate pe desene(subiectul trebuie sa
deseneze fie o persoana,un arbore sau membrii familiei)2)Teste
bazate pe alegere-subiectii au ca sarcina alegerea pe criteriul
preferintei a unor planse colorate sau a unor fotografii infatisand
fizionomii diverse3)Teste bazate pe povestiri-subiectii trebuie sa
alcatuiasca povestiri pe baza unor stimuli sursa.Este cazul
testului tematic de perceptie TAT sau al testului tematic de
aperceptie pentru copii 4)Teste bazate pe marial verbal-subiectii
primesc liste de cuvinte carora trebuie sa le asocieze in virtutea
unor reguli bine precizate,alte cuvinte.Este cazul testului lui
Yung de asociere verbala.Partland a elaborat o tehnica purtand
acelasi nume constand din completarea unor fraza incomplete.ALTE
CLASIFICARI ALE TEHNICILOR PROIECTIVE-propun drept criteriu
taxonomic tipul de limbaj utilizat in context proiectiv(limbajul
desenelor, culorilor, al pulsiunilor,al frustrarilor)5.AVANTAJELE
SI DEZAVANTAJELE TEHNICILOR PROIECTIVE-sunt de obicei judecate cu
asa zisele teste obiective In contrast cu testele
proiective,testele psihometrice,fie ca tin de domeniul
aptitudinilor sau se prezinta sub forma inventarelor de
personalitate sunt considerate a fi obiective, intrucat se
conformeaza exigentelor de naturapsihometrica
(validitate,sensibilitate,fidelitate)A.AVANTAJE1.-imposibilitatea
falsificarii raspunsurilor datorita naturii opace a sarcinii si a
instructajuluiOpacitatea este inversul vizibilitatii itemilor de
care sufera inventarele de personalitate.Vizibilitatea reprezinta
insusirea itemilor de a permite subiectului sa sesizeze sensul
favorabil2.-pot dezvalui aspecte profunde ale personalitatii.In
general tehnicile proiective abordeaza personalitatea in ansamblul
ei ca sistem,ca structura.Permit o abordare holista si structurala
a personalitatii.3.-tehnicile proiective pot fi administrate unor
categorii mai largi de subiecti decat testele obiective,respectiv
inclusiv subiectilor deficienti,institutionalizati carora nu li se
pot aplica chestionare de personalitate.Desi lista avantajelor nu
este numeroasa,amploarea acestora este cu mult mai mare decat in
cazul altor teste.4)-in calitate de probe clinice,permit o
interactiune complexa,ampla cu subiectul iar profunzimea acestei
interactiuni nu poate fi inteleasa in toata complexitatea sa decat
din perspectiva psihanalitica.B.DEZAVANTAJE1)implicarea intr-un
grad inalt si in cazul altor tehnici slab 2)cele mai multe dintre
tenhicile proiective apartin categoriei c) care implica un inalt
grad de specializare obtinut cu inalte costuri pecuniare,temporare
si individuale 6.DOMENII DE UTILIZARE A TESTELOR
PROIECTIVEa)inpsihologia clinica pentru clarificarea
diagnosticului,pentru precizarea structurii si dinamicii
pacientului precum si pentru aprecierea evolutiei in timpul
cureib)psihologia scolara-intrucat necesita aptitudini verbale
minime,ele pot fi aplicate copiilor mici pentru a le evalua
personalitatea in scopul ameliorarii performanetelor scolare si
atenuarii problemelor de conduitac)psihologia muncii si
organizationala-in domeniul selectiei personalului,in evaluarea
grupurilor de munca si evaluarii comportamentului
consumatoruluid)psihologie militara si judiciara precum si in
studiile interculturale pentru evaluarea a ceea ce Carden a numit
personalitatea de baza
Subiectul 5 Repere istorice ale dezvoltarii tehnicii RorschachA
fost dezvoltata de catre Herman R. care in 1921 a publicat cartea
derpsihodiagnostic, impreuna cu 10 plaNSE care constitue stimuli
testului.Unii autori consid ca mai nimertit este termenul de
tehnica decat cev]l d etest in cazul Rorschach deoarece acestea nu
pot fi evaluate din perspective canoanelor psihometrice asa cum e
cazul testelor.VAloarea psihodiagnostica a tehncilor proective,
inclusive a rorsachului, trebuie judecata in termenii psihologiei
clinice, respective ai spatiului proectiv care ia nastere in cadrul
contactului nemijlocit dintre psiholog si subiectul testat.Acest
spatiu trebuie abordat in termenii psihologiei dinamice,ai
metapsihologiei psihanalitice adica in termini transferului si
contratransferului.Tehnica proectiva Rorschach este mai mult decat
un test datorita faptului ca se naste acea teorie subiectiva ce se
naste in cadrul aceste relatii.Repere istorice ale dezvoltarii
tehnicii Rorschach.Herman R. nu este descoperatorul valentei
psihodiagnostice a petelor de carneala, cu mult inaintea lui,
Leonardo Davincii si mai catre zilele noastre cercetatorii care
s-au format in laboratorul lui Wund, au sesizat rilul de stimuli,
pe care petele de cerneala il pot juca,mai ales din pct de vedre
cognitive. In general tehnicil;e proiective si tehnica Rortschach,
se bazeaza pe stimuli in cazul acesta pe 10 planse, care sunt
caracterizate printr-un nivel scazut de structurare al
continutului. Din perspec teor Ghestaltiste, al lui Vertaimer, in
fata unor astfel de stimuli ambigui, in virtutea legilor perceptiei
, subiectul trebuie sa furnizeze un contur acestuia , aducand din
sine continuturi psihice proprii, fara sa aiba controlul privitor
la , cum si cat anume dezvaluie despre sine. La baza utilizariin
petelor de cerneala in studiul comportamentului, unii autori adauga
un joc de societate frecvent intalnit in intalnirile mondene cand
Rorschach era eleborant- jocul blotto.Tatal lui Rorschach era
artist plastic si ai transmisese in buna parte talentul sau.
Intentia de a realiza o tehnica bazata pe pete de cerneala, trebuie
legata la Rorschach de o alta intentie a sa, care are legatura cu
formatia sa de medic psihiatru, anume aceea de a elabora o metoda
care sa puna in evidenta echivalentele organice ale unor tulburari
psihice asa cum e azi RMN-ul.Ca atare Herman.R-a realizat 50 de
planes printer care a introdus si palnse cu diverse pete de culoare
ce stimuleaza viata afectiva in stimularea raspunsurilor.Odata cu
manualul editorul a acceptat un nr de 10 planse- in aceasta forma ,
tehnica a traversat aproape un secol , pana in zilele
noastre.Intrucat Rorschach moare de timpuriu dupa publicarea
testului, opera sa va fi continuata de cativa prieteni apropiati
are au crezut in destunul descoperirii sale- Roben Taller, Ober,
Holten si altii.Nici p[robabil Rorschach nu a banuit amploarea pe
acre a luat-o amploarea sa- acesta devenind o adevarata institutie,
scoli ce interpreteaza rezultatele testului. Putem sa vb de o
scoala elvetiana, de o alta franceza, dar si de o scoala, suedeza
reprezentata de o mare doamna Losli Usteri.Putem vb si de o scoala
clasica de interpretare ce tine aproape de cadrul de interpretare
inaugurat de Rorschach, o orientare de tip impresiv, bazata pe
contactul nemijlocit dintre examinator si examinat, contact care
are puternice conotatii psihanalitice. Pe de alta parte putem vb de
o scoala cantidativista, bazata pe instrumente sattistice de
prelucrare a rezultatelor testului Rorschach, orientare inaugutrata
de catre John Exner Junior.Scoala nui Exner a interpretat un
program RIAP- ce interpreteaza protocolul Rorschach, intr-o maniera
foarte individualizata, adfica foarte mulata pe specificul
persoanei testate.Ehnicii Rorschach i-au fost dedicate multe
evenimente d eprez internationale. Este un test d ecategoria C- ce
constitue o cercetare institutionalizata.
Subiectul 6 Prezentarea si administrarea tehnicii
RorschachPrezentarea materialului RorschachTestul se compune din 10
planse numerotate cu cifre romane pe fata posterioara-numerotarea
indica ordine a planselor cand aceste asunt administrate
subiectului.Plansele nu reprezinta ceva anume,din potriva, eleau un
grad de structurare foarte scazut, lasand la libertatea subiectilor
testate sa identifice diverse category de lucruri , obiecte,
finite.Crcetarile ulterioare cuprinse cu tehnica Rorscach au
indentificat prezenta in diferiteb planes a anumitor simbolistici,
inclusiv, cea de natura psihanalitica, finalizata pe simbolul
matern si patern.De asemenea unele planes din pct de vdr ethnic
favorizeza, anumite tipuri de raspunsuri, atat cu privire la
simbolistica antrenata in raspuns, la dimensiunea petelor
interpretate, cat si la elementele plansei care au determinat
raspunsurile.Administrarea tehnicii RorschachIn maniera clasica
administrarea testului Rorschach, se realiz astfel:-Subiectul si
examinatorul se afla asezati la o masa, asthel incat pozitia uni
fata de altul sa formeze un unghi drept, cu conditia ca lumina
natirala sa vina din partea stanga a subiectului testat.Tehnica
Rorschach, este aplicata impreuna cu alte teste de aptitudini care
pot facilita realizarea unui contact mai bun cu subiectul.Exem:
plansele Rorschach- pot fi admin copilului.ulterior cu un test
insitant ca testul bazat pe cuburi.Examenul psihologic cu tehnica
Rorschach trebui sa se desfas intr-o ambianta linistita, calma.
Subiectele sunt prezentate una dupa una,---O sa poti sa ami spoui c
ear putea sa fie aici- intrebarea..la prezentarea imaginii; dupa
care examinatorul continua imi vei putea sa ami dai cate raspunsuri
consideri, cand nu mai ai sa ami spui nimic poti sa ami inapoiezi
plansa- acesta este instructajul standard care insoteste toti
subiectii testati. Trebuie sa mentionam ca inainte de testare
trebuie sa precizam ca subiectilor li se vb despre sarcina testului
fara insa a intra in detaliile probei, astfel:-Iata, am aici mai
multe planse si ati voi arata una cate una, putem sa ai spunem
subiectului, ce este un test de imaginatie.Atitudinea cea mai
potrivita pe tota durata testarii este aceea a unei neutralitati
bine voitoare( a examinatorului)- putem incuraja subiectul cand se
afla in dificultate, spunandu-i- hai mai incearca, nu este greu.Pe
durata cat subiectul protocoleaza raspunsul, examinatorul, noteaza
pe o foaie special diferita, numikta foaie de protocolare, tot ceea
ce face si spune subiectul.In functie de protocolul ce poate varia
de la o scoal la alta, conisderarea raspunsurilor subiectului, se
realizeaza prin intermediul urmat coloane:-In prima coloana se
trece nr paginii, oara minutul si secunda cand I sa inmanat
subiectului , plansa, tot aici I se cinsemneaza pozitiile
successive in care sunt tinute plansele de catre subiect.In a doua
coloana se trece raspunsul subiectului impreuna cu observatii
mentionate intre paranteze privind atitudinea acestuia, sau
privitoare la p;ortiunea din plansa, avand in vedere de subiect.In
urmatosarele 4 coloane , respective a 3, a 4 a 5 si a 6 ,
examinatorul va consemna cu ajutorul unor simboluri :anprehensiune
( coloana a 3-a) determinantii a 4-a, continutul coloana a 5-a,
banalitatea/originalitatea (coloana a -6-a)Administrarea tehnicii
Rorschach cuprinde o a doua etapa- ancheta finala.Dupa ce au fost
administrate toate cele 10 planse, examinatorul il chistioneaza pe
subiect in legat cu o serie de detalii, privitoasre la raspunsurile
date.Ratiunea anchetei este de a permite examinatorului sa
simbolizeze correct cele 4 aspecte mentionate anterior, adica
amprehensiunea, determinantii, continutul,
originalitatea/banalitatea.
Subiectul 7 Rorschach modul de aprehensiune si valorile sale
simptomaticeModul de amprehensiune-se refera la portiunea din
plansa care a fost interpretata.Din pct de vdr a modului de
amprehensiune, raspunsurile subiectilor se clasifica
astfel:-raspunsuri globale- sibmbolizate in colana a 3-a cu G cand
subiectul interpreteaza intreaga plansa- coif medieval.-raspunsuri
de talii ordinale- simbolizate cu D-daca a fot interpretata o
portiune peninsulara a palnsei femeie tinand mainile
ridicate-Detaliul mic-m simbolizat cu D si d langa el- daca a fost
interpretata insolid o portiune din plansa indifferent de marimea
sa.ex:scene de razboi. Detaliile mici sunt acele portiuni din
plansa care au ramas dup ace au fost degajate raspunsurile
generale. Detaliile mici pot lua in considerare portiuni mari de
plansa,insulare, sau portiuni foarte mici ex :stropi de
naroi.-Detalii oligofrene Do daca subiectul interpretaeaza o
portiune din plansa care face parte dintr-un ansamblu pe care marea
majoritate a subiectilor o interpreteaza de sine statator.Cel mai
bun exemplu:al constit plansa a 4-a unde raspunsul oligofren este
cizma-Raspunsurile globale la randul lor poat fi de m m feluri- dar
noi vom accentua rasp globale detaliate si confabulate.-Rasp
globale confabulate sunt raspunsurile generate de subiecti ,
plecand de la un detaliu al petei, resouns in care ulterior, ia in
seama intreaga pata de cerneala.La plansa a6-a pecand de la
mustati, subiectul atribuie caracteristicile unei pisici
strivite.1)Valorile simptomatice ale modului de
aprehensiune/cuprindereG-capacitate de sinteza,gandire
sistematicaG+ -original, semnifica inteligenta G+banal-simt comun
,gandire tipica oamenilor obisnuitiRaspunsul global in sine G
semnifica: energia psihica,tensiunile afective care determina
productivitatea intelectuala, preocupari spirituale,capacitate de
sinteza,gandire sistematicaRaspunsurile congabulate pot insemna
functie de context de ex.daca avem Dg F- a fost cuprinsa intreaga
plansa dar intr-un mod neadecvat,adica forma nu corespunde cu ce
subiectul vede in plansa.Dg F+ gandire constructiva Daca avem Gbl-
frictiuni reale cu mediul din cazul unor lupte de idei. Dupa unii
autori raspunsurile intermaculare semnifica fortele creative ale
personalitatii, capacitatile de afirmare(Rauschdetraubenberg) iar
pentru alti autori sunt semnificate prin agresivitate,conflicte cu
mediul de viataD-inteligenta practica,capacitate de contact
Dd-detalii mici,agresivitate anala,gustul pentru
detalii,subtilitateDaca Dd este mai mare ca D poate fi vorba de
slabirea contactului social special nevrozei,depresiei,unele forme
de schizofrenieNumarul mare de raspunsuri de talii mici poate
semnifica inhibitia nevrotica a inteligenteiDo-detalii oligofrene
semnifica debilitate mentala atunci cand sunt insotite de F- dar
alaturi de numerosi F+ semnifica anxietate sau inhibitie.
Rauschdetraubenberg spune ca daca raspunsurile Dbl trimit la
THANATOS,atunci raspunsurile culoare trimit la EROS.
Subiectul 8 Determinantii si valorile lor
simptomaticeDETERMINANTII-reprezinta acele elemente ale petei de
cerneala care au determinat raspunsul subiectului-in metoda clasica
Rorschach sunt :a)determinant formal/forma simbolizata cu F .Forma
poate sa fie notata F- sau F + in coloana a 4a ,functie de gradul
de adecvare al raspunsului subiectului la ceea ce in mod frecvent,
oamenii atribuie petei de cerneala respectiva adica caracterul
bun/rau al formei pe care subiectul o surprinde si are un caracter
statistic,ceea ce majoritatea oamenilor tind sa vada.De ex. la
plansa 2 tind sa vada 2 elefanti,sau o racheta care tinde sa isi ia
zborul.b)determinant culoare este de 3 feluri:b1) C-cand culoarea a
jucat un rol determinant in elaborarea raspunsului iar foema nu
avea nici un rol.De ex la plansa 2 subiectul spune sange b2)
CF-culoare-forma culoarea joaca rol dominant iar forma un rol
secundar de ex. plansa 3: plamanib3) FC-forma culoare de ex plansa
3:papion rosuc)raspunsurile miscare/kinestezice K-ca in plansa 3 -2
negrese ridicand un vas pentru ritual -apar datorita faptului ca
sub impresia generata de pata subiectul actiualizeaza impresii
despre miscari traite sau observate.-reprezinta in cel mai inalt
grad activitatea de proiectie a subiectului, intrucat plansele sunt
statice si ca atare elementul de miscare este unul supraadaugat
care nu exista in plansa, deci evoca continuturi psihice pe care
subiectul le confera plansei-sunt de mai multe
feluri:C1)umaneC2)minore-raspunsurile kinestezice care sunt date cu
ocazia interpretarii unor portiuni mici din plansa
C3)obiectualed)determinanti clar-obscuri-sunt de 2
feluri:d1)raspunsuri clar obscure detaliate se noteaza cu
(C)d2)raspunsuri clar obscure difuze notate CLOBAceste raspunsuri
iau nastere prin interpretarea nuantelor de cenusiu combinat cu
nuantele de luminaCLOB se impart in: CLOB pure-forma nu joaca nici
un rol, CLOB F, si F CLOB
Valoarea simptomatica a determinantilor F+ semnifica buna
capacitate de observare, capacitate de concentrare, atentie,
perseverenta.F- poate sa semnifice lipsa de inteligenta sau
diminuata capacitate de observare sau tulburari ale atentiei, cum
deseori intalnim la nervosi. Intrucat testul Rorschah este o
tehnica bazata pe interpretare holista, integrativa a
personalitatii, un indiciu nu capata valoare simptomatica
definitiva decat interpretat in relatie cu celelalte indicii, cu
ceilalti parametri, si mai ales daca este raportat la impresia
generala pe care o furnizeaza protocolul testului.Rezulta ca
valorile simptomatice ale diversilor indicii Rorschah sunt
mentionate in scop didactic, interpretarea testului nebazandu-se pe
luarea lor izolata, rupta de ansamblu. K raspunsurile chinestezice
semnifica bogatia rezonantei intime, viata interioara bogata,
stabila dpdv motor si psihoafectiv. In general persoanele
echilibrate, stabile dau frecvent raspunsuri chinestezice. De
asemenea, raspunsurile K dau informatii despre fortele creatoare
ale personalitatii.K- este semnul productivitatii necontrolate si
necenzurate de principiul realitatii.Raspunsurile chinestezice sunt
prin excelenta o expresie a proiectivitatii intrucat plansele sunt
statice iar miscarea este completamente adusa din
interior.Raspunsurile chinestezice secundare iau nastere cand
subiectul interpreteaza plansa si abia apoi evoca miscarea. Aceste
raspunsuri au un profund caracter patologic. Ele pot fi indiciul
unor stari delirante, ocazional intalnite la schizofreni,
epileptici si maniaci.Valoarea simptomatica a raspunsurilor culoare
Raspunsurile culoare ne furnizeaza indicii despre viata afectiva si
mai ales despre modul in care ea este controlata de catre subiect.
Fc+ forma a jucat un rol principal si culoarea rol secundar exprima
faptul ca sentimentele subiectului tin contul de obiect. Sunt
plasate in controlul ratiunii. Controlul se realizeaza in primul
rand cu ajutorul inteligentei. Viata afectiva tinuta sub control se
exprima prin stapanirea de sine.Fc- semnifica faptul ca subiectul
reuseste cu defectCf reprezinta o expresie a labilitatii afective
care nu poate stabili o relatie durabila cu obiectul.C reprezinta
descarcari afective impulsivitate. Cpur descarcare afectiva fara
niciun fel de retinere.Daca in unele raspunsuri intalnim simultan
si prezenta miscarii si raspunsul culoare atunci avem in functie de
context fie indiciul unui individ super dotat, fie indiciul
schizofreniei.
Subiectul 9 - Continutul raspunsurilor; Valori simptomatice ;
Originalitate/ banalitate; valorile simptomatice ale continuturilor
si ale orig/banalit
Rorschah simbolizarea continuturilor raspunsuluiRaspunsurile
date de subiecti pot fi incadrate in una din urmatoarele
categorii:H raspunsuri umane, forme omenesti intregiHd raspunsuri
umane fragmentate sau detalii umane A animal intregAd detaliu
animal Anat raspunsuri anatomice reprezinta crucea testului
RorschahUn protocol in care nu acced raspunsurile anatomice nu
poate fi interpretat. Stim insa ca apartine unei persoane care are
grave indicii de normalitateSex raspuns cu caracter sexual Pl
raspuns plante Peis peisajObj obiectArh arhitectura Geo geografie
Abstr abstract (prietenie, fraternitate)Manualul lui Rorschah
contine mai multe precizari necesare unei incadrari corecte a
raspunsurilor in categoriile de continuturi.De exemplu, o serie de
continuturi nu se incadreaza in nicio categorie, de aceea ele vor
fi mentionate cu scris cursiv.De precizat ca varianta Exner de
interpretare contine un numar de aproximativ 27 de categorii de
continuturi, fiind posibila clasificarea tuturor raspunsurilor
posibile. In ultima coloana a foii protocolare se simbolizeaza
originalitatea vs banalitatea raspunsurilor. Un raspuns este
considerat ca fiind banal pe criterii statistice daca il intalnim o
data la 3 persoane .Caracterul banal al raspunsurilor tine de
factorii de mediu, de mentalitatea dominanta intr-o regiune
geografica sau alta. Raspunsurile banale se noteaza ban,
raspunsurile originale se simbolizeaza orig. Sunt acele raspunsuri
care apar o data la 100 subiecti.Raspunsurile originale se coteaza
astfel nu dupa detaliul luat in considerare, ci dupa raritatea
interpretarii. Manualele Rorschah furnizeaza clasificari ale
raspunsurilor pentru fiecare plansa obtinute pe anumite esantioane,
purtand simbolistica pentru originalitate/banalitate.
Originalitatea poate sa fie de 3 feluri:a)Originalitate in
interpretare, care la randul ei imbraca doua aspecte: in tema si in
elaborare. Despre originalitatea in tema putem spune ca este
specifica raspunsurilor care aduc un continut nou. De obicei sunt
raspunsurile globale confabulatorii sau raspunsurile
b)Originalitate in cuprindere tine de felul in care este cuprinsa o
parte sau intreaga pata de cerneala intr-un mod inedit
c)Originalitate obtinuta prin caracterul singular al raspunsului
sunt noate Ind
Do detaliile oligofrene semnifica debilitate mentala atunci cand
sunt insotite de F- dar alaturi de numerosi F+ semnifica anxietate
si inhibitie sau un orizont psihic ingust, limitat.Rausch de
Traubenberg spune ca daca raspunsurile Dbl trimit la tanatos,
atunci raspunsurile culoare trimit la eros.
Subiectul 10 Etalonarea RorschachEtalonarea testului
RorschahEtalonarea semnifica procesul de determinare a unor indici
cantitativi si de grupare a unor indici in virtutea unei
semnificatii comune1 Determinarea numarului de raspunsuri si
timpului total de protocolare Numarul total de raspunsuri este egal
cu numarul raspunsurilor cotabile date de subiect la toate cele 10
planse. Se coteaza cu R. Timpul total este timpul scurs de la
prezentarea primei planse pana la cea de-a zecea plansa.Tr timpul
de reactie = timpul total supra R2 Modul de cuprindere se determina
cate raspunsuri G, cate D, cate Dd, cate Dbl, cate Do.Determinanti.
Se determina K, Fc =, Cf =, C =3 Calcularea procentajelor si
determinarea tipurilorSe calculeaza urmat procentaje: F+% = F total
* 100A% = A + Ad / R * 100Ban % = Ban / R * 100Orig % = Orig / R *
100Determinarea tipului de aprehensiune Tipul de aprehensiune poate
sa fie G (domina forma globala) daca numarul de G este cel putin
jumatate din numarul de D. Tipul de aprehensiune Gd (are si
raspunsuri globale, dar detaliile ordinare sunt de doua ori mai
numeroase decat raspunsurile globale).Succesiunea modurilor de
aprehensiune se refera la tipurile de ordine in care se succed la
fiecare plansa diversele tipuri de aprehensiune.Ordinea normala in
care sunt date raspunsurilor intr-o plansa: G, D, Dd, Do.Dpdv al
succesiunii modurilor de aprehensiune avem urmatoarele tipuri de
succesiune:-Succesiune ordonata, ca cea mentionata mai
sus-Succesiune relaxata, se intalnesc mai multe
neregularitati-Succesiune integrata, subiectul incepe cu Do, ca
imediat sa ajunga la raspunsul global si dupa aceea la DIn
practica: succesiune relaxata, puternic relaxata, relaxare la
incoerenta, etcTipul de rezonanta intima reprezinta punerea in
antiteza a numarului de raspunsuri chinestezice (miscare) vs
raspunsurile culoare. In acest raport, raspunsurile chinestezice se
noteaza cu punct. Raspunsurile culoare se noteaza Fc = 0,5. Cf se
coteaza cu 1. Cpur = 1,5.Tipul de rezonanta intima ne permite sa
incadram individul in urmatoarea tipologie: quartat (cineva poate
sa fie un individ quartat daca cele doua valori opuse sunt 0 sau
1). Intratensiv daca k este peste 4 iar raspunsul culoare este mai
mic. Extratensiv daca domina culorile. Valorile simptomatice ale
procentajurilor si tipurilor
Subiectul 11 Psihoodiagnosticul inteligentei cu
RorschachPsihodiag inteligentei- interpretarea clasica a testului
Rorschach privitor la inteligenta este tributara modelului promovat
in primele decenii ale sec trecut de MAliny( psiholog der lb
faranceza)- potriv lui intelig poate fi carac prin fac
formali:-Srensibilitatea flexibilitatea si finetea
diferentierilor-Complexitatea- -Globalitatea-Soliditatea structurii
este inversul mobilitatii psihice si a mobilitatii-Intensitatea
tensiunilor interioare ( se exprim in rapiditatea gandirii
)Evaluarea cantitativa a inteligentei prin testul Rorschach-
integrararea subiectului in categ normal; deficint ; superior
dotat;In continuarea vom prezenta simdroamele/ indicii specifici
nivelelor inteligentei Normalii F+% intre 80 si 90% Succesiune
ordonata G sa aiba intre 7 si 10Mod de aprehensiune sa fie G sau
GdA% sa fie sub 50 %Ban % intre 20 -25 %Orig % in jur de 50 %Nr de
K intre 01K inteligenta slaba ; intre 2 si 5 K intelig buna ; peste
5 K intelig f buna.Este bn ca timpul de reactie sa fie sub 0,6 si H
sa fie mai mare decat Hd.Deficitulmental F% intre 45 si 50 , avem
deficinta medie si intre 0 si 45 % deficinta severa. Impreuna cu A%
ridicat mai mare de 60% .G 0-3 cel multTipul de apregensiune Dd K=
0 cel mult 1Tip de rezonanta intima- extratensiv , egocentricHd mai
mare decat HAtitudinine interpreativa diminuata*Atitudinea
interpretativa se refera la constientizarea de catre subiect a
faptului ca el interpreteaza plansa si ca nu se afla in realitate
in situatia pe care el ointerpreteaza .El se afla intr-o situatie
casi cum nu intr-o situatie de fapt.Timp de reactie
crescutSubuectii superior dotati sunt carac astfel:Pe langa sindrom
normalitatii ei mai au Originalit mai mare de 50 %; apreghensiune
inalta; rezonanta intima ambiegala; multe G+ ; sunt prezente
blendurile( prin blend intelegem prezenta simultana intr-un raspuns
determinantul kinestezic si determinantul culoare )
Diagnsticul calitativ al inteligenteiF+% mai mic de 100% Sub 70
% e vb de slabirea facultatii d eobsevare a puterii de concentrare
sau a controlului realitatiiF% foarte mare indica sterilitatea
gandiriiSuccesiune anu trebui sa fie rigida. Daca este rigida
vorbim de o logica abstracata. Succesiune a relaxata este la
personele normale specifica artistilor.Raspunsurile G+ sunt un
indiciu la vederea de ansamblu si a gustului pt sistematezare
stiintificaAmbitia calitatii este semnalata de: G+ mai mic sau egal
cu 10, acestrea fiind anatomice si geografia.Pesonele care se
straduesc sa isi depaseasca conditia dau multi G; daca raspunsurile
globale sunt forme rele G-, putin K, Org - , inseama ca este
dragostea nenorocita pt stiinta ( vor da nu pot )
Subiectul 12 Psihodiagnosticul afectivitatii si sociabilitatii
cu RorschachPsihodiagnosticul afectivitatii cu testul
RorschachCulorile joaca rolul cel mai important in psihodiag
afectivitatii.Raspunsurile forma culoare sunt un indiciu al
capacuitatii de adaptare , FC culoarile ure- indiciu al
afectivitatii impulsive , CF- afectivitate inadaptataCulorile pure
sunt un indiciu al afecticitatii impulsive .Din perspectiva
Rorschach putem vb de urmat tipologie privitoare la rasp culoare:A
.Tip culoare stanga desemnat prin Fc >(Fc +C) .Este vorba despre
o afectivitate echilibrata stabila
B.Tipul culoare dreapta este consid prin Fc< (Fc +C)
iritabilitate, slaba adaptare
C.Tipul median- Fc putin ; Cf mai puternic reprezentat decat Fc
iar culoari pure sunt deja prezente , reprezinta indiciul ca are
afectivitate vie in partea adaptata 9 pesoane hipomaniace)
Rolul interpretarilor clar obscure in psihodiah
afectivitatiiRaspunsuri clar obscure detaliate impreuna cu
raspunsuri forma culoare reprez un indiciu al empatiei si al
sensibiliatii. Daca rasp forma culoar sunt devansate de rasp clar
obscure detaliate sensibilitate excesiva.RAsp clar obsc detaliate
F(C ) indiciu al pridentei, rezervate si studiate.Psihodiag
mecanismelor de stabilizare a afectivitatii:Testul Ror permite
destinctia intre inhibitia patologica a afectivitatii si frenajul
sau inhibitia normala a acestuia. Stabilizarea normala a
afectivitatii se realizeaza astfel:K tempereaza raspunsurile
subiectuluiF+% reprezinta un mecanism rational de inhibitie a
rationalitatiiG+ reprez un indiciu al capacitatii de a avea o
perspectiva de ansamblu asupra situatiei.Sindromul frenajului
insuficient: C ( rasp culoare pura ) ca absent, F+% slab , G-
.Inhibitia ca mecanism patologic Potrivit lui Taner Horner
inhibitia- incapacitatea subiectului de a simti sau gandi anumite
lucruri ( functia de a inhiba anxietatea) .Inhib patologica se
releva prin:Interpretari glob pure; Dbl si prezenta socurilor
culoare plus represiune a totata sau partiala a raspunsurilor K si
culoare.Prin soc culoare in testul Rorschach se intelege un fenom
particular necotabil dar consemnabil constand in starea de stupoare
pe care subiectul o traieste in fata unei planse .Socul poate fi
soc la culoare sau la negru.Socul in testul Rorschach se poate
manifesta deghizat prin diminuare nr de raspunsuri al plansa
respectiva sau la plansele urmatoare. Socul culoare este un sindrom
al nevrozei.Socul culoare reprez un indiciu al inhibitii nevrotice
a subiectului in urma unei refulari.inhibitia se mai vede in urma
cresterii de reactie, Dbl crescut impreuna cu Clob F timp de
rezonanta intima crescut.Socul la negru este un simptom al
anxietatii.Psihodiag al siciabilitatii in testul RorschachEste
indic de 6 factori si anume:Ban % ( rasp banale ) este un indiciu
al contactului intelectual cu lumea pentru persoanele cu defivcit
mintal este un indiciu al adaptabilitatii si al permeabilitatii la
influenta conpensatoare saucorectuare.Pentru depresivi Ban %
ridicat este un indiciu al gravitatii depresiveFc- reprez un
indiciu al contactului afectiv cu lumea D- un indiciu al simtului
realitatiiPrezenta H si Hd constuit un indiciu al lgaturii
individului cu mediul uman.Tipul de rezonanta intima -contactul
social este facilitat de Tri extratensiv.Tipul de K , ca reflexie
este un indiciu negativ al contactului social, cel de extensire
este un indiciu pozitiv
Subiectul 13 Psihodiagnosticul nevrozelor si
psihopatiilorPsihodiag nevrozelor cu testul RorschachIn
diagnosticul nevrozelor cu testul Rorschach au in vedere urmat
indicii:Prezenta socului culoare Refulaea K ( absenta rasp
chinestezice)Prezenta Dbl Dupa Bohm semnele Rorschach ale nevrozei
sunt:1.punctele de fixare in evolutia libidinara2.Tulburari de
libido obiectal3.Numarul si intensitatea sindromului de
anxietate4.Dominanta narcisismului5.Energia agresiva Punctul de
fixatie libidinala se stabileste in functie fde urmat indicii:G-
reprez oralitateaD- genitalitateaDd analitateaDbl un indiciu al
agresivitatiiTulburarile de libido se vad in tipul culoare . Tipul
dreapta este echivalent cu afectivit primitiva, tipul median coresp
stadiului infantil al egocentrismului ; Tipul stanga este un
indiciu al legaturilor obiectale al libidoului.Fenomenul de soc
este un indiciu al unei refulari.Psihodiag psihopatiilor cu testul
RorschachPsihotatia schizoida are urmat sindrom absenta semnelor de
dementa, ea de obicei este diagnosticata diferential in raport cu
schizofrenia.Sunt prezente G si contactul cu realitatea F+.Prezenta
auticriticii este un fenomen particualr in rorschach- reprez
referiri personale in timpul protocolului.Timp de raspuns redus ,
frevente Blg ( raspunsuri globale intermaculare in care aufost
integrate rasp intermaculare) , nr de rasp anatomice crescute,
interpretari sange si interpretati sexuale dese. H este mai mare
decat Hd ; multe CF +C ;Referinte personale , abstaractii .
Subiectul 14 T.A.T. baze teoreticeBazele teor lale TATAre ca
autori pe Hanry Murray si pe Cristin Morgan.H. Maurray a furnizat
unai dintre cele mai cuprinzatoare clasificari ale trebuintelor
umane. El a cuprin in cercetarea sa un nr de 50 de indivizi care au
fost investigati intensiv , un mare nr de tehnici psihologice
incepand cu chestionare de personalitate cu tehnici proiective si
incheind cu asazisul consiliu de psihodiagnoza. Consiliul de
psihodiag , reprezenta grupul stiintific implicat in cercetare care
la finalul evaluarii unui subiect proceda la analiza informatiilor
furnizate de catre fiecare membru al grumului- fiecare membru al gr
era specializat intr-un anumit tip de evaluare.In cadrul sesiunii
de evaluaree consiliul de psihodiag delibera in legatura cu
portretul psihologic final .In cadrul consiliui in functie de
cadrul stiintif , fiec membru detinea un nr de voturi.Carte in care
prezinta rezultatele acestei cercetari si noul model de
personalitate se numeste Explorarea personalitatii.Explorarea
personalitatii subiectilor implicati in cercetare a fost una de tip
hlolist intrucat acesata era vizata ca totalitate in evolutie.In
acelasi timp TAT materializeaza conceptia despre personalit a lui
Hanry Murray. Ipoteza care sta la baza TAT este aceea ca interpret
unei situatii ambigue are loc prin prisma experientei individuale
ale individului ( prin prisma experientelor si conflictelor traite
de persoana) .Procesul de interpretare a noului continutului
ambiguu al plansei prin prisma experientelor trecute, altfel spus
perceptia reprez o experienta noua transformata prin experienta
trecuta. Scopul TAT este de a scoate la lumina trebuinte , emotii,
precum si tendinte inconstiente refulate.Sarcina subiectului este
de a elabora o povestioare pe sema fiecarei planse vizualizate,
ocazie cu care el livreaza psihologului un fel de radiografie
refuzata a Eului sau profund. H. Murray spune ca personalitatea
individului reprez o modalit oriignala in care acesta a integrat
expoerientele sale trecute.Ca sa cunoastem individul trebuie sa
cunoastem biografia iar biografia este o succesiune de teme
complexe. Prin notiunea de tema se intelege unitatea dinam,ica
existenta intre o rebuinta si presiunile mediului extern sau intern
ce se opun sau faciliteaza sadisfacerea trebuintei.Desi individul
este inteles prin intermediul temelor care alcatuiesc biografia sa,
nimei nu trebui sa fie victima propriei sale biografi. Desi
potrivit modelului psihanalitic de care Murray s-a staduit sa se
delimiteze, promoveaza copilul ca fiind parintele adultului.H.
murray consid ca personalit se dezvolta pe tot parcursul
vietii.
Subiectul 15 - T.A.T. materialul si administrareaMaterialul
testuluiTestul este format din 30 de imagini , reproduse dupa unele
gravuri din galeriile de arta americane si unele din de dna
Morgan.Unele sunt adresate baietilor pana in 14 ani, fetelor pana
in 14 ani, barbatilor sau femeilor , iar altele sunt universale.Pe
parte posterioara a fiecarei plansa este indicata ordinea ei in
grupul celor 20 de planse si categoria de subiecti carora le este
adresata .Plansele au fost alese de catre H. Murray , gratie unor
teme pe care acestea le activeaza prin proiectie in timp ce sunt
admin subiectele. Potrivit psihologului francez Drusillion a carui
manual de psihologie clinica si psihopatologie este deja in
librari, putem vb de o adevarata situatie proiectiva de tip TAT ce
are loc in timpul administrarii testului.Studiile care au fost
intreprinse in legatura cu TAT au conferit planselor acestora
anumite teme clasice care sunt specifice fiecaruia dintre planse,
astfel:-Pansa 1 este plansa realizarii de sine Plansa 2 armoniei
sau dezacorduluiPlansa 7 b/f infatiseaza o scena cu un barbat si o
femeie aflati probabili intr-o situatie de conflict .Plansa 30 este
o plansa complet alba rolul ei este acela de a suscita in a doua
etapa a examinarii , cand se utiliz planse mult mai ambigue ,
stratele profunde al ambiguitatii ( proiectia este cu atat mai
activa cu cat individul trebui sa realiz o povestioara in lipsa
stimuluilui. AdministrareaTestul TAT se admin in scop clinic si
accidental in scop de cercetare.Ca proba individuala presup ca
subiectul sa stea in clinostatism , cu spatele catre psiholog si cu
fata la peretete , cu scopul de a relaxa mecanismele de aparare si
de cenzura. Subectul primeste una cate una 10 palnse care cponstit
primul se t cu sarcina d ea realiza o povestire ce sa aiba introd,
cuprins si incheiere. In introd sunt prez personajele, cine sunt
statutul lor.In cuprins este prez intriga si cum provoaca deznodam
evenimentelor. In incheiere cum se sfarseste povest. Timp de 5
minute pt fiecare, trebe sa aiba 300 de cuvinte , pt copi 150
.Testul se administreaza in 2 sesiuni:La un interval intre o zi si
maxim 15 zileIn a doua sesiune sunt prezentate celelalte 10 planse
sau al doilea sert de planse avand un continut mai ambiguu pentru a
facilita proiectia unor continuturi psihice mult mai profunde
Subiectul 16 Interpretarea povestioarelor T.A.T.Interpretarea
implica 2 etape:a)analiza formala-presupune evaluarea unor
caracteristici formale ale povestioarelor ca de ex. intelegerea
instructajului initial,gradul de cooperare ,exactitatea
perceptiei,coerenta, concizia, bogatia in detalii si gradul de
realizare al povestioarelor,evaluarea limbajului din perspectiva
bogatiei,al saraciei,al prezentei sau absentei unor categorii
verbale,lungimea povestioarelor.Este evaluata tendinta de a descrie
sau de a interpreta. Toate aceste elemente formale furnizeaza
indicii privitoare la:-maturitatea emotionala-inteligenta
subiectului-eventuale capacitati artistice,literare-simtul
realitatii -evantualele tendinte patologice de natura
obsesionala,narcisica,depresionalaPovestioarele din prima sedinta
sunt mai legate de starsusul superficial al personalitatii decat
povestioarele din a doua etapa de adminsitrare unde elementele
analizei formale sunt mai putin consistente,importanteb)analiza de
continut reprezinta nucleul de baza al interpretarii TAT.Elementul
central al analizei de continut o reprezinta identificarea eroului
povestioarei.Eroul=personajul cu care subiectul se
identifica.Astfel:1)personaje de care subiectul este cel mai
interesat,ii adopta punctul de vedere sau descrie amanuntit atat
dpdv al fizionomiei..2)personaj cu care subiectul seamana cel mai
mult dpdv al varstei,statutului social, al sentimentelor3)persoana
din imagine care apare de la inceput in actiune,joaca rolul
principal si este implicat in deznodamant .Pot exista cazuri
particulare:-subiectul se identifica cu mai multe personaje in
aceeasi povestioara-in unele cazuri este prezenta asa zisa tema
endopsihica in care subiectul se identifica cu 2 personaje avand
conduite opuse.Ex:criminalul si politistul-subiectul se identifica
atat cu eroul principal cat si cu cel secundar-identificarea cu un
personaj de sex opus,domina la persoana respectiva de gen masculin
anima, iar la femei predomina animus-lipsa unui personaj reprezinta
o criza de identitateEroul poate fi caracterizat
prin:-superioritate data de putere,autoritate sau de
competenta-inferioritatea,criminalitatea,anormalitatea
mentala,izolarea,dependenta,conflictualitatea Urmatoarea
faza:analiza mobilurilor a tendintelor si sentimentelor care
caracterizeaza eroulIn aceasta faza,cu alte cuvinte,analistul este
preocupat de ce anume simt,fac eroii povestioarelor.Un astfel de
demers ii faciliteaza interpretului cunoasterea tipului de
personalitate, a maladiei mentale sau a tot ce este exceptional in
comportamentul eroului.In cadrul acestei faze sunt analizate
emotiile,sentimentele si trebuinte pe o scala de la 1-5 unde 1-slab
si 5-foarte multSunt analizate trebuintele:1)trebunita de
supunere-ea este prezenta oriunde in povestioare,este mentionala
acceptarea unei constrangeri de catre eroul,stinghereala sa,
insulta,injustitia suferita2)dominarea-ea este prezenta in orice
referire privind:a influenta pe altii,a administra,a conduce,a
reprima,a constrange,a seduce, a gestiona, a argumenta.In patologie
dominarea se manifesta prin ideile delirante de
magie,vrajitorie.Din cele 28 de trebuinte ale lui Murray acesta nu
utilizeaza in interprtarea testului decat 9 din ele.3)trebunita de
realizare-prezenta in povestioara oriunde sunt referiri privitoare
la :a munci cu energie si perseverare in pofida obstacolelor,a
realiza ceva important, a ii convinge pe ceilalti de a realiza ceva
maret si demn.4)trebunita de sprijin5)trebuinta se
solicitudine6)trebuinta de sexualitate7)trebuinta de
pasivitate8)trebuinta de agresivitateEvaluarea emotiilor si
sentimentelor erouluiSunt
evaluate:conflictul,descurajarea,anxietatea,gelozia .De ex
conflictul este identificat prin prezenta unor referiri la starea
de incertitudine a eroului,de opozitie ,starea de conflict moral
interior sau de inhibitieUtilizand o scala de la -3 la +3 sunt
evaluati factorii interni si trasaturile generaleFactorii
interni:Eul,idealul eului,narcisismul,supraeul integrat (se poate
integra unor reguli)si supraeul in conflict.Trasaturile generale
evaluate:angoasa,creativitatea,conjunctivitatea-disjunctivitatea(se
refera la coordonarea/lipsa coordonarii unor actiuni sau
ganduri).Emotivitatea,persistenta efortului, capacitatea de a
persevera,exocatexia-endocatexia(felul in care este investita viata
practica) Endocatexie-investire in viata
interioara,endocatexia-investiri in viata
exterioara;Proiectivitateas.aPresiunile externe-fortele care provin
din mediul de viata al individului.Presiunile exterioare pot sa fie
reprezentate de trebunitele altor personaje care se opun sau sunt
in acord cu trebuintele subiectului.Caracterul exceptional,prezenta
precum si absenta semnificativa a unor elemente.Se noteaza
obiectele si animalele introduse in povestioara fara a avea
legatura cu plansa.De asemenea presiunea exterioara se noteaza epe
o scala de la 1 la 5 dpdv al duratei,intensitatii si Presiunile
exterioare sunt exemplificate de Murray in numar de
71)afiliatia-eroul are multi
prieteni2)agresiunea3)dominarea4)solicitudinea5)respingerea6)privarea,pierderea7)pericolul
materialANALIZA DESFASURARII SI DEZNODAMANTULUI POVESTIOARELOR-alta
etapa importanta a interpretarii-cu acest prilej se apreciaza
daca:1)eroul provoaca sau sufera el evenimentele2)cum se comporta
eroul3)in ce masura si cu ce vigoare luota eroul impotriva fortelor
care se opun4)cum face eroul ca situatia sa evolueze spre
deznodamant5)cum se produce deznodamantul?prin actoiunile voluntare
ale eroului sau ale anturajului sau ale lucrurilor?6)reuseste eroul
singur sau ajutat|?7)care este natura deznodamantului?8)reprezinta
un compromis un esec?9)nu exista nici un deznodamant?INTERPRETAREA
povestioarelor TAT se realizeaza din perspectiva a doua postulate
ale lui Murray:1)atitudinile eroului,starile emotionale,sentimetele
reprezinta tendinte ale personalitatii subiectului testat.Ele pot
fi trecute,prezente sau viitoare.Povestirile pot releva elemente
legate de personalitatea subeictului,elemente de care acesta nu
este totdeauna constient2)Presiunile exterioare sunt forte
prezente,trecute sau viitoare ale mediului asa cum sunt ele
percepute de catre subiect,ele exprima viziunea subiectului despre
lumea inconjuratoareCONCLUZIE:interpretarea TAT este o interpretare
calitativa care este strans legata de experienta,de antrenamentul
psihologului ,de cultura sa psihologica.Pe langa interpretarea
propusa de Murray,in literatura de specialitate mai sunt prezentati
si alti algoritmiInterpretarea dupa S.Tonkins-propune analiza
fiecarei propozitii funfamentale.El considera ca analiza
povestioarelor degaja zonele probabile ale conflictelor
subiectului.Aceste zone pot fi:familia,dragostea,relatiile sociale
si relatiile profesionaleAlta interpretare ii apartine lui
Ombredane-identificarea temelor si a desfasurarii rezultatelor ,
analiza formala ,situatia eroului si a anturajului,identificarea
motivatiei eroului,identificarea modului de integrare a
personalitatiiAlta interpretare: Vica Schentou-interpretare de tip
psihanalitic care volorifica situatia proiectiva indusa de test din
perspectiva notiunilor clasice (1.identificare-constituirea
spatiului subiectiv,al universului propriu; 2.al relatiei
obiectale-relatia iubirii cu mama ; 3.din perspectiva constituirii
eului,al sinelui profund)
Subiectul 17 Testul Szondi baza teoreticaBAZA TEORETICA A
TESTULUI Testul Szondi prezinta situatia aproape unica de a se
bizui pe o teorie special elaborata in scopul interpretarii acestui
test proiectiv.Teoria elaborata de Szondi se numeste teoria
destinului/teoria genotropismului.Teoria in sine este pregnant
biologizanta neconfirmata de datele ulterioare ale stiintei.Prin
urmare,astazi testul Szondi este mai degraba interpretat pe baza
conceptelot teoriei psihologiei abisale.Unul dintre promotorii
acestei noi directii este Susane Deriey autoarea cartii Testul
Szondi .Leopold Szondi a ajuns la ipoteza ca destinul oamenilor
poate fi influentat de catre elemente prezente in inconstientul
familial,pe la varsta de 18 ani cand trebuni sa realizeze un eseu,a
studiat personajele Dostoievskiene.A observat ca in opera lui
Dostoievski exista politistul, preotul,criminalul,hotul
etc.Ulterior,studiind biografia si arborele genealogic a lui
Dostoievski , Szondi constata ca antecesorii acestuia erau
deopotriva politisti,preoti, iar altii hoti ,ucigasi, mincinosi
etc.Ulterior in calitate de medic sef al unei clinici de psihiatrie
din Viena in perioada interbelica va elabora teoria destinului.In
principiu,prin DESTIN Szondi intelege alegerile fundamentale pe
care individul le face in cursul vietii si care ii hotarasc
evolutia viitoare.Este vorba de alegerea in dragoste,a
prietenilor,a profesiei.Aceste alegeri nu sunt efectuate la
intamplare ci sunt determinate de anumite gene pe care Szondi le
numeste gene pulsionale.Sunt pulsionale, pentru ca inlimbajul
Freudian,care ii era apropiat lui Szondi,acestea dau nastere unor
pulsiuni,unor impulsuri constiente care se cer satisfacute.Se mai
numeste teoria genotropismului, deoarece alegerile sunt determinate
de gen.Aceasta teorie biologizanta care nu lasa libertate
individului in manifestarile sale nu au fost confirmate de datele
stiintei Valoroasa este ideea lui Szondi privitoare la existenta
unui incostient familial,care ar determina alegerile individului si
ar fi populat cu pulsiunile care determina aceste alegeri
Subiectul 18 Sistemul pulsional propus de SzondiSISTEMUL
PULSIONAL PROPUS DE SZONDI
Alegerile fundamentale pe care individul le ia,sunt determinate
de 8 pulsiuni:In limitele normalitatii aceste pulsiuni se exprima
in comportamentul subiectilor prin atitudinile lor fundamentale
fata de sine,fata de altii,precum si in alegerile pe care acestia
le efectueaza .In cazul supraincarcarii/suprasaturarii in aceste
pulsiuni,indivizii aduc comportamente patologice.La vremea cand
SZONDI elabora teoria nosologia psihiatrica cunostea 8 tipuri de
boli.Dupa Szondi,ele constituie apogeul patologic al incarcarii
..Aceste 8 pulsiuni au fost grupate de Szondi in 4
vectori/factori:1)vectorul sexual-cuprinde homosexualitatea si
sadismul 2)vectorul paroxistic-pulsiunea epileptica si
isteria3)vectorul schizoform/eului cuprinde catatonia si
paranoia4)vector de contact-mania si depresia Sistemul pulsional
Szondian inregistreaza alaturi de vectori si de pulsiuni un al
treilea nivel, al tendintelor marcate cu si +.O persoana are
tendinta pe daca a ales mai mult de 3 persoane antipatice din
randul paranoicilor + daca a ales mai mult de 3 persoane simpatice
din randul paranoicilor
Subiectul 19 Materialul testului Szondi si administrarea
acestuiaPREZENTAREA MATERIALULUI TESTULUI
Testul se compune din 48 de fotografii reprezentand pacienti ai
clinicii de psihiatrie vieneze din perioada
interbelica.Fotografiile poarta pe verso indici numerici si
alfabetici care desemneaza:a)indici numerici-ordinea fotografiei in
serieb)indice alfabetic-arata vectorul si pulsiunea(boala) in care
se incadreaza subiectul .Fotografiile sunt impartite in 6 serii
care se administreaza succesiv,in fiecare serie sunt cate 8
fotografii care un apentru fiecare
trebuinta,pulsiune,boala.4)DMINISTRATEA SI INTERPRETAREA
TESTULUIAdministrarea se realizeaza in 2 variate:prima este propusa
de Szondi si are 2 administrariAdoua varianta a fost dezvoltata de
discipolii sai si cuprinde intre 6 si 10 administrari.Aceasta
trimite la o strategie interpretativa mult mai complexa care
presupune determinarea unei asa zise formule pulsionale care
faciliteaza investigarea straturilor profunde ale personalitatii
subiectului.Prima variana de adminsitrare cuprinzand 2 administrari
presupune o strategie interpretativa mai simpla bazata pe
compararea constelatiei pulsionale specifica subiectului testat cu
constelatii pulsionale specifice anumitor sindroame sau
comportamentului Subiectului i se etaleaza prima serie de
fotografii si i se cere sa aleaga 2 fotografii simpatice si 2
antipatice In situatia in care testul este administrat de 6-10 ori
,pentru fiecare administrare,rezultatul alegerilor se valorifica
asa dupa cum urmeaza:-la sfarsitul administrarii celor 6
seturi,rezulta un grup de 12 fotografii simpatice si 12 antipatice
.Aceste 24 de fotografii sunt utilizate in faza de ancheta finala
.Subiectul trebuie sa aleaga 4 simpatice din cele 12,4 din cele 12
antipatice.In legatura cu fiecare fotografie, subiectul este
invitat sa spuna cine crede ca sunt personajele respective,care
sunt sentimentele, emotiile,trebuintele lor . Este un proces de
asociere libera.Informatiile obtinute vot fi utilizate la
realizarea tabloului psihologic final al persoanei investigate.
Subiectul 20 Interpretare SzondiInterpretarea protocolalelor
testului Szondi urmeaza celor 2 modalitati de administrare ,
respectiv, administrarea bazata pe 2 aplicari si aceea care tinde
intre 6 si 10 aplicari inb tot atatea zile.Prima modalitate de
interpretare se bizuie pe surprinderea constelatiei pulsionale a
subiectului.Pentru aceasta , interpretul trebuie sa obtina asazisul
profil instinctual al subiectului. O alegere oarecare nu se
interpreteaza in mod izolat, ci in interdependenta cu celalalt
factor al grupului instinctual, iar apoi in conexiune cu toate
grupurile instinctuale.Aceasta tehnica de interpretare bazata pe 2
administrari ii apartine lui Szndi, teoria destinului s-a dovedit a
fi depasita, clinicienii utilizeaza testul in aceasta varianta doar
pentru a structura datele despre subiect obtinute pe baza anamnezei
, a TAT , a Rorschach etc.Din cele 2 profiluri instinctuale
obtinute, psihologul extrage doar unele reactii, pe acelea care
sunt validate empiric si care raspund la o anumita intrebare.Astfel
se retin acele pozitii si constelatii care se repeta.Acestor
constelatii in manualul testului sunt furnizate descrieri ale
valorilor simptomatice. De ex: In anxietate , factorii utmarite
sunt P ( paroxism) si SCH (schizoform).A doua tehnica de
interpretare presupune ca pe baza celor 6-10 profiluri obt in urma
celor 6-10 administrari sa se calculeze suma reactiilor nule si
ambivalente.Prin reactie 0 se intelege existenta in foaia de profil
pentru o anumita pulsiune a maximum unei alegeri simpatice sau
antipatice ( de obicei 0 ) , prin reactie ambivalenta intelegem
prezenta unui nr egal / superior lui 3 de algeri sepatice sau
antipatice. Aceste reactii sunt tipice pt modul in care subirectul
isi va reduce tensiunile sau pt supapele adecvate formarii
diverselor simptome.In continuare se determina o asazisa tensiune
intravectoriala care reprez diferenta dintre tensiune/ detensiune
dintre cei 2 factori ai vectori. In cazul vectorului sexual
diferenta tensionala dintre sadism si homosexualitate. Cu cat
diferenta este mai mare , cu atata este mai probabil ca factorul
care are indicele maxim, sa genereze simptome.Intr-o a III a faza
se determian asazisii factorii radacina ai caracterului, ei sunt
evidentiati de catre ansdamblul reactiilor care sunt constant sau
aproape constant pozitive saU NEGATIVE. In interpretarea atat a
celor 2 profiluri cat si a celor 6-10 profiluri, manualul testului
ofera descrieri destul de amanuntite privituare la manifestarile
comportamentale tipice pt alegerile pozitive/ negative , respectiv
pt alegerile ambivalente.De exemplu prntru factorul SCH (
schizoform) daca in cazul paranoii alegerea este nula iar in cazul
catatoniei este negativa , interpretarea este urmat nivelul de
dexvoltare a eului este f scazut, Eul se contopeste cu mediul,
egocentrism, dominanta inconstientului etc.
Subiectul 21 - Testul Luscher baze teoretice
A fost dezvoltat de catre Max Luscher, psihol austriac. O
dezvoltare considerabila a testului , mai ales in domeniul PIO ,
i-a conferit-o un grup de psihol maghiari num Max Mery.1.
Prezentarea generala a tehniciiTestul cuprinde 2 variante, varianta
completa, formata din peste 73 de nuante de culor , grupate in 7
tablouri si varianta prescurtata formata din 8 nuante de
culori.Varianta completa foloseste pt un diagnostic profund si n u
este utilizata decat daca aplicand varianta prescurtatata , a caror
cunoastere ar trebui adancita plin aplicarea variantei
complete.Materialul testului este format din cartonase colorate in
diverse nuante , varianta prescurtata, cuprinde 4 culori
fundamentale , respectiv rosu-portocaliu, galben , verde, albastru
si 4 culori derivate maro, mov, gri si negru.Varinta prescurtata a
fost gandita pt a fi utilizata in scriningul problemelor cu care se
confrunta subiectul si pe acare le relateaza fie mediucului
generalist fie psihologului.
Varinta cu 8 culori
Reprezinta varianta de test bazat pe alegeri ( de culori)
.Teoria pe care se bizuie testul Luscher , este una de natura
psihofiziologica avand in centrule ei relatia dintre functionarea
psihica si functionarea neurovegetativa. Dezechilibrul/echilibrul
dintre ramura sumpatica a SNC este influentat de catre parametrii
descompunerii rodoxinei , existenta in retina . In termeni
comportamental aceste relatii pot fi prezentate astfel: Atractia
fata de o anumita culoare sau respingerea ei este in stransa
legatura cu activitatea chimica din retina care initiaza impulsuri
electrice care la randul lor sunt transmise la nivelul cortexului
cerebral. Este de asteptat ca preferintele/ respingerile
manifestate in legatura cu culoruile sa exprime orintari si
atitudini care au o puternica determinare psiho- fiziologica , asa
cum sunt de exemplu activismul- pasivitatea, ergotropia trofotopia
, heteronomia-autonomia etc.
Administrarea testului
Cele 8 culori sunt etalate ca un sir standard , pe o masa cu
culoare neutra ( gri ) cu urmat cerinta adresata subiectului. Te
rog sa alegi culoarea care ati este in acest moment cea
maisimpatica , fara sa te gandesti la culoarea preferata in viata
de zi cu zi.Repetand aceasta procedra de 8 ori culorile vor fi
asezate intr-o ordine care reprezinta ordinea preferintei
subiectului de la culoarea cea mai simpatica, aleasa de la prima
pozitie, la culoarea cea mai putin simpatica la ultima pozitie.
Cele 8 cartonase sunt inscriptionata pe fata opusa , necolorata cu
cifre de la 0 la 7 . Astfel 1- Albastru, 2- Verde, 3 rosu , 4
galben 5 violet, 6 maro , 7 negru , 0 gri.Aceasta este pozitia
standard in care un subiect ar trebui sa le aleaga in cultura
noastra.Dimpotriva unii autori englezi sustin ca oridinea standard
a culorilor ar trebui sa fie 2, 3 , 4,1, 5, 6,7,0.Trebuie facuta
distinctie intre ordinea standard a culorilor si pozitia lor
efectiva in sir. Astfel alegerea cea mai simpatica este considerata
a fi I , in timp alegerea cea mai antipatica este potitia VIII.
Subiectul manifestandu-si preferinta fata de culori le aseaza
incepand cu pozitia 1 pana la potia 8 cate cartonase sunt. Aceasta
este pozitia in sir.Max Luscher face o deosebire cu implicatii
importante in interpretarea testului intre vsemnificatia
structurala si semnificatia functionala a culorilor . Semnificatia
structurala este aceea pe care cultura si istoria umanitatii a
conferit-o fiecarei nuante. Astfel culoarea rosie are ca
semnificatie structurala, sangele prazii rapuse de catre omul
preistoric in lupta sa pentru supravietuire. Semnificatia asociata
acestei culor este viguarea, dinamismul, activismul, sexualitatea.
Albastrul linistea inserarii , and omul preistori se retrage la
odihna , aminteste de cerul noptii asociatiile sunt repaus,
liniste, odihna . Galben evoca lumina zilei, cand omul preistoric
este activ, semnificatii activismul , teleologismul , speranta ,
dar si o anumita inconsistenta a afilitatii . Verde este legat de
verdele padurii , viata , seminificatii activism activism cu scop,
perseverenta , stradanie , amor propriu, SS , nevoie de prestigiu
etc. Violet este o combinatie intre rosu si albastru este firesc ca
preferinta pt violet sa se manifeste la copii si la femeile
gravide.Preferinta pt violet la o disfunctie glandulara sau la o
imaturitate de natura glandulara . Maro o combinatie de rosu si
negru are ca semnificatie confortul fizic si psihic , locul culorii
amro ar trebui sa fie pe la mijlocul firului. Daca culoare maro
migreaza catre incepitul sirului inseamna ca o anumita trebuinta
fizica a trebuit foarte activa . Negru - este asociat cu negatia,
atitudinea de opozanta , de excludere a opiniei celorlalti, locul
negrului e pe ultimele pozitii. Gri e este o culoare neutra
semnificatia este neimplicarea , locul griului ar trebui sa fie pe
ultimele pozitii pentru ca nu trebuie sa fim neutrii in nimic .
Semnificatia
Semnificatia functionala depinde de vecinatatile culorilor si
pozitia lor in sir. De aceea semnificatiile asociate culorilor pe
care manualul testului le explica detaliat sunt atasate mai degraba
grupurilor de 2 culori decat culorilor individuale. Cu toate
acestea , fiecarei culori ii este atasata in manual o semnificatie
pentru functia plus , si alta pt functia minus. Functia + a unei
culori exista cand aceasta este aleasa pe primele 2 pozitii,
functia minus este prezenta cand culoarea este respinsa peuna din
ultimele 2 pozitii. Interpretarea testului se bazeaza pe o serie de
principii si anume :1. se utilizeaza in interpretare mai degraba
semnificatia grupului decat a culorii singulare. 2. Baza
interpretativa o formeaza a 2 alegere. Testul se admin de 2 ori, a
doua oara i se spune subiectuluui ca nu trebuie sa se lase
influentat de prima alegere ca si cand atinci le-ar vedea prima
data.
Interperetarea
Pe baza celor 2 siruri de administrari, pt interpretare, se
formeaza grupurile de culori care se mentin de la prima la a doua
alegere. In functie de pozitia in sir si de perechea din care face
parte , culorile capata semnificatii functionale binedetaliate in
manualul testului . Aceste grupuri sunt , grupul plus- plus reprez
culorile asociate pe pozitia 1 si 2 , semnificatia este ca
individul vrea sa fie si sa aiba ceea ce semnifica culorile asezate
pe acete pozitii. De ex - in poz 1 si 2 sunt culorile verde si
albastru atunci individul va dorii sa aiba sau sa fie ceea ce
semniffica verdele si albastru va dorii sa fie o personalitate
recunoscuta pt meritele sale , dar , pentru a dobandi acesta
semnificatie mijlocul la acre va reduce va fi acela de a se implica
mai putin, de a urmari linistea. Pers de acest ti sunt pers
hiperexacte, minutioase, riguroase, obsedate de detaliu.
Anxietati si compensatii
Culorile fundamentale, rosu, galben verde, albastru, situate pe
ultimele 3 pozitii in sir vor fi notate cu minus , ele vor
reprezenta anxietati si vor fi marcate cu A. Pe cat culoare a
marcanta va fi pozitionata in capatul sirulyui cu atat semnificatia
este mai grava.Ex: Ultimele 2 pozitii se noteaza cu minus-minus
individul nu trebuie sa aiba ceea ce culorile semnifica , pe acesta
pozitie .Pe antipenultima exprima trebuinte refulate. Grupul x x ,
este atribuit culorilor sitiate pe ocurile 3 si 4 , individul
percepe situatia actuala ca fiind si avand ceea ce indica culorile
asezate pe aceasta pozitie.Grupul egal egal semnifica , este reprez
de culorile asezate pe pozitiile 5-6, semnificatia este ca indiv
semnifica rezerva, nu manifesta trebuintele.
Principiul de interpretare
Intr-un protocol exista sursa de anxiet cand pe ultim 3 pozitii
sunt asezate culori fundamentale , si ca intr-o relatie matematica,
culorile situate in grupul plus plus vro fi considerate ca fiind
compensatii ale surselor de anxietate . Respingerea verdelui si a
rosului pe ultimile 2 pozitii are ca semnificatie asociata ca
indivilul nu trebuie sa simta/ aiba perseverenta, vigoare, energie
fizica . Daca pe primele 2 pozitii in gr plus- plus vor fi culori
fundamentale ( galben si albas 0 atunci compensariel vor fi normale
- lucrurile se desf in mod firesc.
Daca drept compensari subiectul a ales negru, maro sau gri (
culor care ar trebui san stea mai catre sfarsit) , atunci
compensarile vor fi dezadaptative, ele vor fi compensate prin
stridente, egocentrism, izolare.
Grupul muncaCulorile rosu, verde , galben poarta numele de grup
munca. Galbe capacit de a frmula scopuri , verde perserverenta,
rosu vigoare. Aceste culori ar trebui sa stea la inceputul sirului
. Daca de la o alegere la cealalta gr munca se dezintegreaza
migrand catre finalul sirului, prognsticul privitor la feluol in
care individul isi face jobul va fi unul favorabil .
Stabilitatea / instab SNV ( sistemul este pus in evidenta d
eperechile d eculori rosu- galben , negru albastru. Atunci cand pe
prim pozitii avem rosu si galb si pe ultim poz negru si albastru
vorbim de instabilit nervoasa cu conotatii normale o anumita
nerabdare , precipitare . Daca dinpotriva pe prim 2 pozit se sit
negru si albastru si pe ultim rosu si galben - situatie
dezadaptativa privind SNV.
Semnificatia numarului de !
Oricarei anxietati , i se asociaza unu pana la 3 semne de
exclamare, astfel . 1 pt pozitias 6 , 2 pt potitia 7 , 3 py potitia
8 . oricarei compensatii generata de situarrea pe primele 3 pozitii
a anticulurilor, negru, gri , maro , i se va asocia de la 1 la 3
semne exclamarii . Astfel 3 pt prima pozitie, 2 pt 2 , 1 pt pozitia
3 .
Numarul compensatiilor si a anxietatilor ne furnizeaza
gravitatea problemelor cu care se confrunta individul . 12 semne de
mirare, semnifica un status destul de precar pana la invalidarea
capacitatii de adaptare. Daca nr semnelor de mirare nu este f mare
pana in 6 si esta mai mic la a doua alegere decat a prima ,
individul va beneficia de pe urma psihoterapiei .
