TESTE 2014

TESTE 1. Sputa din astmul bronsic prezinta urmatoarele elemente patognomonice:

a. este vascoasa, perlata;

b. este aerata, rozacee;

c. este striata, numulara;

d. este vascoasa, striata;

e. este perlata, numulara.

2. In care din urmatoarele boli, dispneea este simptom dominant:

a. edem pulmonar acut;

b. pleurezie;

c. pneumotorax;

d. nevroza;

e. colica renala.

3. Sangele provenind din arborele bronsic se defineste ca:

a. hematemeza;

b. melena;

c. hemoptizie;

d. hematurie;

e. pleurezie.

4. Pneumonia este definita ca infectie a:

a. alveolelor;

b. pleurei;

c. parenchimului pulmonar;

d. bronhiilor si alveolelor;

e. laringelui.

5. Insuficienta respiratorie acuta poate fi determinata de:

a. expunerea la frig;

b. expunerea la caldura;

c. obstructia cailor respiratorii superioare;

d. expunerea la radiatii solare;

e. temperatura mediului ambiant de 21 grade C.

6. Interventia de urgenta in cazul pacientului cu edem pulmonar acut consta in;

a. scaderea circulatiei de intoarcere prin sangerare;

b. administrare de antibiotice;

c. administrare de diuretice;

d. aplicarea unei pungi cu gheata pe regiunea sternala;

e. efectuarea unei punctii pleurale.

7. Iradierea durerii toracice in bratul stang este caracteristica pentru:

a. o afectiune coronariana;

b. o spondilartroza;

c. un pneumotorax;

d. o radiculita;

e. o pancreatita acuta.

8. Fiind necesara o defibrilare, inainte de aplicarea unei manevre, ne asiguram ca;

a. pacientul nu poarta obiecte metalice;

b. nu exista in apropierea sa nimic metalic;

c. in apropiere nu se afla nici o persoana straina;

d. nimeni nu va atinge pacientul, patul sau brancardul in timpul executiei manevrei;

e. pacientul este constient.

9. Flebografia reprezinta:

a. examenul endoscopic venos;

b. examenul radiologic venos;c. masurarea presiunii venoase;d. masurarea grosimii membrului inferior;

e. explorarea functionala a venei jugulare.

10. Durerea in infarctul miocardic acut prezinta caracteristicile urmatoare;

a. cedeaza la administrarea nitroglicerinei;b. este violenta, insuportabila;c. dureaza sub 30 de minute;d. cedeaza la administrare de digoxin;e. este de intensitate moderata.11. Absenta pulsului arterial si racirea extremitatilor afectate sunt caracteristice:

a. sindromului de ischemie periferica acuta;

b. tromboflebitelor;

c. boli varicoase;

d. arteritelor;

e. artrozelor.

12. Hipoxemia reprezinta::a. diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi;b. cresterea cantitatii de oxigen in tesuturi;c. scaderea cantitatii de dioxid de carbon in sange;d. diminuarea cantitatii de oxigen in sange;e. cresterea cantitatii de bioxid de carbon in tesuturi. 13. Care din urmatoarele manifestari sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?a. dureri nocturne si inainte de mese;b. dureri in epigastru, greturi si varsaturi postprandiale;c. durere in bara in etajul abdominal superior;d. durere in bara in etajul abdominal inferior;e. durere ca un pumnal in flancul drept. 14. Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominala?a. laparotomie;b. celiotomie;c. laparascopie;d. paracenteza;e. toracocenteza. 15. Pacientul cu aspiratie gastrica continua se va supraveghea atent pentru a se preveni:a. edemele membrelor inferioare;b. hemoragia;c. deshidratarea;d. edemele membrelor superioare;e. pleurezia. 16. In colecistita acuta sunt prezente urmatoarele manifestari de dependenta:a. dureri in hipocondrul drept;b. dureri in hipocondrul stang;c. stare comatoasa;d. greturi, varsaturi;e. hematemeza, melena. 17. Pentru radioscopia gastrointestinala pacientul necesita urmatoarea pregatire:a. in dimineata zilei de examinare o clisma evacuatoare;b. cu 3- 4 zile inaite alimentatie neflatulenta;c. in dimineata examinarii o cana cu ceai amar;d. in dimineata examinarii nu mananca si nu fumeaza;e. cu 30 de minute inaintea examinarii o fiola de atropina. 18. Varsaturile cu continut alimentar vechi sunt intalnite la pacientii cu:a. stenoza pilorica;b. cancer gastric;c. gastrita;d. esofagita de reflux;e. cancer de colon. 19. Poliuria reprezinta:a. mictiuni frecvente cu cantitate mica de urina;b. dureri la mictiune;c. cantitate mare de urina eliminata in 24 de ore;d. absenta urinei in vezica urinara;e. incontinenta de urina.20. Conduita de urgenta in caz de retentie urinara se refera la:

a. administrare de diuretice;

b. administrare de antispastice;

c. administrare de antibiotice;

d. sondaj vezical sau punctie vezicala;

e. punctie renala.

21. Cistita este:a. boala cea mai frecventa a tractului urinar la femei;b. mai frecventa la barbati;c. caracterizata prin frison si febra mare;d. caracterizata prin anurie si polakiurie;e. boala cea mai frecventa la copii22. In caz de urgenta, radiografia renala pe gol se poate executa:

a. dupa efectuarea unei clisme evacuatoare;

b. dupa efectuarea unei spalaturi vezicale;

c. dupa efectuarea sondajului vezical;

d. fara pregatire;

e. dupa efectuarea unei ecografii.

23. In nefropatiile glomerulare acute, pacientul prezinta:

a. colica renala;

b. sindrom febril;

c. sindrom cardiovascular;

d. colica abdominala;

e. ortopnee.

24. Infectia de tract urinar se defineste ca:

a. prezenta de germeni in urina peste 10.000 / ml;

b. prezenta de germeni in urina peste 100.000 / ml;

c. prezenta de germeni in urina peste 1.000 / ml;

d. prezenta de germeni in urina sub 100.000 / ml;

e. prezenta de germeni in urina peste 20.000 / ml

25. Bursita se manifesta prin:

a. sindrom inflamator;

b. varsaturi

c. ameteli;

d. afebrilitate;

e. miscari normale.

26. Luxatia coxo femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:

a. persoana varstnica;

b. femeia la menopauza;

c. fetite;

d. baieti;

e. barbatul cu afectiuni prostatice.

27. Durata imobilizarii unei fracturi necomplicate este:

a. 30 de zile;

b. 21 30 de zile;

c. 30 90 de zile, in functie de osul fracturat;

d. 30 60 de zile;

e. 7 zile.

28. Reducerea ortopedica a unei fracturi se realizeaza:

a. sub anezstezie generala;

b. sub anestezie locala;

c. sub rahianestezie;

d. sub anestezie epidurala;

e. nu necesita anestezie.

29. Printre problemele pacientilor cu artroza intalnim:

a. risc de complicatii oculare;

b. reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare;

c. modificarea schemei corporale;

d. hipertensiune arteriala;

e. splenomegalie.

30. Pentru evidentierea procesului de osteoporoza pacientul va efectua:

a. o artroscopie;

b. un examen radiologic osteoarticular;

c. un examen radioscopic pulmonar;

d. o punctie osoasa;

e. o endoscopie.

31. Reumatismul articular acut apare cu incidenta maxima la grupa de varsta:

a. 60 70 de ani;

b. 40 60 de ani;

c. 6 15 ani;

d. 20 30 de ani;

e. 55 70 de ani.

32. Hiperfunctia corticosuprarenala duce la:

a. diabet insipid;

b. boala Cushing;

c. boala Addison;

d. diabet insulinodependent;

e. nanism.

33. In afectiunile endocrine intalnim urmatoarele modificari ale starii mentale, cu exceptia:

a. labilitate afectiva;

b. lentoare in gandire;

c. dificultate in vorbire;

d. agitatie marcata;

e. tulburari de memorie.

34. Hipofunctia tiroidei conduce la:

a. exoftalmie;

b. nanism;

c. mixedem;

d. gigantism;

e. diabet.

35. Reducerea functionala a articulatiilor periferice se realizeaza prin exercitii de

mobilitate:

a. activa si pasiva;

b. numai pasiva;

c. numai activa;

d. nu se efectueaza exercitii de mobilitate;

e. se efectueaza exercitii de mobilitate in exces.

36.Tahicardia si dispneea in anemii sunt semne:

a. neurosenzorial;

b. cardiovasculare;

c. neuromusculare;

d. renale;

e. genitale.

37. Paloarea tegumentului si nuanta cu tenta verzuie apare in:

a. anemia hemolitica;

b. anemia feripriva;

c. anemia Biermer;

d. apendicita;

e. hernie de disc.

38. Examenele de laborator in leucemiile acute pun in evidenta:

a. scaderea marcata a trombocitelor;

b. scaderea marcata a leucocitelor;

c. cresterea numarului de hematii;

d. cresterea numarului de trombocite;

e. scaderea numarului de hematii.

39. Tipurile de diabet zaharat sunt:

a. diabet esential;

b. diabet neesential;

c. diabet major;

d. diabet minor;

e. diabet insulinodependent si insulinoindependent.

40. La un pacient bolnav de guta in stadiul cronic, urmatoarele sunt probleme de

ingrijire:

a. dureri articulare;

b. alterarea tegumentelor prin prezenta trofilor gutosi;

c. mobilitate redusa;

d. risc de invaliditati;

e. toate sunt enunturi corecte.

41. Care este distanta la care se percepe vocea soptita?

a. 1 m;

b. 3 m

c. 5 m

d. 10 m

e. 15 m

42. Dupa efectuarea biopsiei de laringe sub anestezie locala, cel mai important lucru pe care l va observa asistentul medical este ca:

a. pacientul sa nu vorbeasca cateva zile;

b. sa efectueze respiratie laringiana timp de 24 de ore;

c. pacientul sa faca frecvent gargara;

d. pacientului sa i fie interzisa ingestia de lichide si alimente pana la revenirea reflexului de deglutitie;

e. pacientului sa i se administreze lichide calde oferite cu lingurita imediat dupa punctie.

43. In afectiunile urechii externe, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de

dependenta, cu exceptia:

a. hipoacuzie;

b. ameteli;

c. disconfort auricular;

d. secretii purulente;

e. tulburari de echilibru.

44. Pentru recoltarea secretiei otice, in cazul unui pacient cu otita supurata, asistentul medical pregateste:

a. seringa de 5 ml;

b. seringa de 10 ml;

c. tampon montat pe port tampon;

d. ansa de platina.

e. spatula linguala.

45. Dupa amigdalectomie, pozitia pacientului poate fi:

a. sezand cu capul pe spate;

b. in decubit dorsal;

c. ortostatism;

d. decubit ventral, cu capul sprijinit pe antebrat;

e. decubit lateral stang, cu capul in hiperextensie.

46. In care din urmatoarele vicii de refractie imaginea se formeaza inaintea retinei?

a. hipermetropia;

b. miopia;

c. astigmatismul;

d. presbitia;

e. strabismul.

47. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia?

a. lentile biconvexe;

b. lentine biconcave;

c. lentile cilindrice;

d. lentile convergente;

e. lentile hexagonale.

48. Cataracta este:

a. vedere dubla;

b. paralizia muschiului globului ocular;

c. opacifierea cristalinului;

d. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina puternica;

e. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina slaba;

49. Determinarea acuitatii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:

a. vede de la 5 m ultimul rand al optotipului;

b. vede de la 10 m - ultimul rand al optotipului;

c. vede de la 5 m penultimul rand al optotipului;

d. vede de la 7 m ultimul rand al optotipului;

e. vede de la 10 m ultimul rand al optotipului;

50. Hemostaza provizorie, prin compresiune se realizeaza prin:

a. compresiune manuala sau digitala;

b. pansament necompresiv;

c. aplicarea antipirinei pe plaga;

d. fasa elastica;

e. hemostatice intavenos.

51. Gangrena gazoasa reprezinta:

a. infectie cu clostridii;

b. infectii cu anaerobi;

c. infectii cu stafilococi;

d. infectii cu proteus;

e. infectii cu candida.

52. Pacientul cu hemoragie acuta se transporta in pozitie:

a. sezand, cu spatele sprijinit;

b. decubit lateral stang;

c. decubit lateral drept;

d. decubit ventral;

e. Trendelemburg.

53. Manifestarile de dependenta ce caracterizeaza stopul cardiorespirator sunt

urmatoarele, cu exceptia:

a. midriaza;

b. oprirea respiratiei si circulatiei;

c. hipotensiune arteriala;

d. relaxarea sfincteriana;

e. pierderea cunostintei.

54. In care din urmatoarele faze ale procesului de ingrijire stabilim daca ingrijirea

postoperatorie a fost eficienta?

a. evaluare;

b. planificare;

c. implementare;

d. diagnostic de nursing;

e. analiza datelor.

55. Care din urmatoarele se considera complicatii aparute la un bolnav imobilizat timp indelungat la pat:

a. artrita acuta;

b. escara de decubit;

c. tulburari circulatorii centrale;

d. epistaxis;

e. lipotimie.

56. Care este atitudinea corecta la locul accidentului, in cazul unui traumatism

abdominal inchis?

a. administrare de calmante;

b. transport de urgenta la spital;

c. hemostaza locala;

d. hemostaza provizorie;

e. administrare de anticoagulante.

57. Ce manifestari sunt tipice pentru o hemoragie interna?

a. tegumente calde;

b. tegumente cianotice;

c. stare de acalmie;

d. sete accentuata;

e. indiferenta.

58. Care sunt factorii care favorizeaza degeraturile?

a. frigul umed;

b. frigul uscat;

c. incaltaminte lejera;

d. imbracaminte adecvata;

e. imobilitate prelungita.

59. Care din urmatoarele manevre se practica in cazul muscaturilor de sarpe veninos?

a. incizia si excizia tesutului cutanat in zona lezata;

b. aplicarea garoului dedesubtul leziunii;

c. administrare de adrenalina;

d. digitalice;

e. ceaiuri calde.

60. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a. sputa cu sange;

b. durere toracica surda;

c. absenta miscarilor toracice in timpul respiratiei;

d. expectoratie cu puroi;

e. temperatura marcata.

61. Efectuarea punctiei pleurale exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:

a. tromboflebita profunda a membrelor superioare;

b. stop cardio respirator reflex;

c. criza de astm bronsic;

d. anurie;

e. ischiurie.

62. Asistentul medical il programeaza pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor si a traheei. Acest examen se numeste:

a. bronhografie;

b. bronhoscopie;

c. cistoscopie;

d. laringoscopie;

e. gastroscopie.

63. Criza de astm se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari:

a. sputa rozata, bradipnee;

b. sputa cu aspect perlat, tahipnee;

c. dispnee expiratorie, bradipnee;

d. dispnee inspiratorie, bradipnee;

e. tahicardie cu tahipnee.

64. Tratamentul de electie al pneumoniei pneumococice se face cu:

a. penicilina

b. oxacilina;

c. cefalosporine;

d. vancomicina;

e. sulfamide.

65. Frecventa respiratiei la adult este de:

a. 12 14 respiratii / minut

b. 14 16 respiratii / minut;

c. 10 14 respiratii / minut;

d. 16 18 respiratii / minut;

e. 18 20 respiratii / minut.

66. Pneumotoraxul este o afectiune caracterizata prin:

a. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala;b. prezenta unei colectii lichidiene in cavitatea pleurala;

c. prezenta unei colectii sanghinolente in cavitatea pleurala;d. prezenta unei colectii purulente in cavitatea pleurala;e. prezenta unei colectii mucopurulente in cavitatea pleurala.67. Durerea din angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:a. pauza alimentara;b. efortul fizic;

c. lipsa aportului vitaminei C;

d. scaderea ponderala;

e. subfebrilitate.

68. Care din urmatorii factori nu sunt implicati in aparitia varicelor membrelor inferioare?

a. defecte congenitale si predispozitie ereditara;

b. obezitate si ortostatism prelungit;

c. sarcini multiple;

d. tumori abdominale;

e. hipercolesterolemia, ateroscleroza.

69. Oscilometria reprezinta:

a. o metoda de explorare a arterelor periferice;

b. o metoda de examinare a venelor;

c. o metoda de explorare a arterei abdominale;

d. o metoda de explorare a arterei carotide;

e. o terapie a arterelor periferice.

70. Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:

a. fiind asezat in pat cu membrul superior ridicat;

b. fiind in pozitie sezand pe scaun;

c. in ortostatism;

d. fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;

e. in decubit lateral drept.

71. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistentul medical va avea in vedere:

a. notarea zilnica a diurezei;

b. supravegherea sangerarilor gingivale si nazale;

c. monitorizarea greutatii;

d. monitorizarea tensiunii arteriale;

e. aparitia icterului.

72. In cazul efectuarii unei electrocardiograme, electrodul negru se aplica:

a. la mana dreapta;

b. la mana stanga;

c. la piciorul drept;

d. la piciorul stang

e. retrosternal.

73. Gastrita acuta este produsa de urmatoarele cauze, cu exceptia:

a. excesului de alcool;

b. substantelor caustice;

c. aspirinei;

d. paracetamolului;

e. excesului de cafea.

74. Pozitia pacientului pentru punctia splenica este urmatoarea:

a. decubit dorsal, cu membrele inferioare intinse;b. decubit dorsal cu membrele superioare pe langa corp;c. decubit lateral drept, cu mana dreapta sub cap;d. decubit ventral;

e. ortostatism.

75. Interventiile autonome ale asistentului medical in ingrijirea pacientului cu hemoragie digestiva superioara sunt urmatoarele:

a. asigurarea alimentatiei, masurarea si notarea greutatii corporale si a diurezei;b. asigurarea repausului strict la pat in decubit dorsal;c. aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui;d. spalatura gastrica;

e. transfuzii mici de sange proaspat.

76. In cazul unui pacient care prezinta meteorism abdominal asistentul medical, la indicatia medicului, intervine astfel:

a. introduce o sonda pentru gaze;

b. efectueaza o clisma inalta;

c. efectueaza o electrocardiograma;

d. nu intervine, se rezolva de la sine;

e. introduce o sonda gastrica.

77. Un examen foarte util in suspiciunea de obstructie sau tumora de colon, va fi:

a. irigoscopia;

b. urografia;

c. tranzitul baritat;

d. colecistografia;

e. radiografia abdominala pe gol.

78. Dupa oprirea varsaturilor, pacientul va fi realimentat cu:

a. supe strecurate de zarzavat;

b. lapte, smantana, peste;

c. ou fiert moale, paine prajita, iaurt;

d. carne fiarta slaba, lapte, piureuri;

e. cantitati mici de ceai, din ora in ora.

79. Diagnosticul de certitudine in infectiile urinare este sustinut de:

a. examenul sumar de urina;b. urocultura;

c. valoarea ureei sanguine;

d. valoarea creatininei;

e. valoarea bilirubinei.

80. Una dintre afectiunile urmatoare conduce la aparitia hipertensiunii arteriale secundare:

a. ulcerul gastric;

b. infarctul miocardic acut;

c. insuficienta renala acuta;

d. diabetul zaharat;

e. ulcerul duodenal.

81. La un pacient cu anurie asistenta constata:

a. absenta urinei in vezica urinara;

b. scaderea cantitatii de urina / 24 ore;

c. eliminarea urinei cu dificultate;

d. eliminarea urinei cu sange;

e. cresterea cantitatii de urina / 24 ore.

82. Urografia reprezinta:

a. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanta de contrast odiston, injectat intravenos;

b. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanta de contrast iodura de sodiu 10%, injectata prin cateterism ureteral;

c. examen radiologic al vezicii urinare;

d. examen radiologic al colecistului;

e. examen endoscopic al aparatului renal.

83. Interventiile autonome ale asistentului medical in ingrijirea pacientului cu edeme sunt:

a. masurarea zilnica a greutatii corporale si a diurezei;

b. dezinfectia regiunii edematiate si acordarea pozitiei sezand cu picioarele atarnate;

c. alimentatie hipersodata;

d. monitorizarea la 2 ore a respiratiei;

e. administrarea tratamentului etiologic.

84. Modificarile patologice ale diurezei sunt:

a. ischiuria, disuria, anuria;

b. polachiuria, retentia de urina, enurezis;

c. oliguria, nicturia, hematuria;

d. poliuria, anuria, oliguria;

e. poliuria, polachiuria, incontinenta urinara.

85. Cifoscolioza este o boala:

a. restrictiva;

b. obstructiva;

c. a membrelor inferioare;

d. a membrelor superioare;

e. a centurii scapulohumerale.

86. In prezenta unui aparat ghipsat asistentul medical isi propune urmatoarele, cu

exceptia:

a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat;

b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii;

c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat;

d. sprijinirea precoce pe membrul afectat;

e. ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale.

87. Asistentul medical intocmeste impreuna cu pacientul imobilizat la pat, un orar de schimbare a pozitiei la:

a. 6 ore;

b. 8 ore;

c. 3 ore;

d. 1 ora;

e. 2 ore.

88. Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor locomotorii cuprinde:

a. asigurarea unei alimentatii hipersodate;

b. expunerea prelungita la frig;

c. efort fizic;

d. pozitionarea corecta a corpului in timpul unor activitati;

e. netratarea infectiilor microbiene si virale.

89. Educatia pacientului cu osteoporoza consta in:

a. sa nu efectueze zilnic miscare;

b. sa doarma pe un plan moale, fara perna sub cap;

c. alimentatie bogata in clorura de sodiu;

d. alimentatie bogata in calciu si vitamine;

e. alimentatie bogata in lipide.

90. In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacientul va primi:

a. un regim alimentar hipercaloric;

b. un regim alimentar hiposodat;

c. un regim alimentar bogat in vitamina B1;

d. un regim alimentar bogat in fier;

e. nu necesita un regim special.

91. Care din urmatoarele boli reumatismale sunt degenerative:

a. reumatismul articular acut;

b. gonartroza;

c. spondilita;

d. guta;

e. poliartrita reumatoida.

92. Hiperfunctia tiroidiana conduce la:

a. mixedem;

b. gigantism;

c. exoftalmie;

d. anosmie;

e. cecitate.

93. Feocromocitomul este o afectiune cauzata de:

a. hiperfunctiei medulosuprarenalei;

b. hiperfunctia corticosuprarenalei;

c. hiperfunctia adenohipofizei;

d. hipofunctia medulosuprarenalei;

e. hipofunctia adenihipofizei.

94. Hormonul responsabil pentru aparitia diabetului zaharat este:

a. glucagonul;

b. ADH-ul hipofizar;

c. Insulina;

d. ACTH-ul;

e. STH-ul.

95. Artroza, cea mai frecventa boala reumatica, este caracterizata prin:

a. inflamatia structurilor vertebrale;

b. uzura cartilajului articular;

c. hipotrofia extremitatilor osoase;

d. febra ridicata;

e. bulimie.

96. Diabetul zaharat prezinta urmatoarea triada simptomatica:

a. polifagie, obezitate, hiperlipidemie;

b. polipnee, poliurie, tahicardie;

c. polifagie, polidipsie, poliurie;

d. polifagie, polidipsie, tahicardie;

e. obezitate, polidipsie, poliurie.

97. Ce sfaturi putem da unei persoane are trebuie sa slabeasca, sa piarda din greutate?

a. sa manance de doua ori pe zi;

b. sa bea ceaiuri bine indulcite;

c. sa consume concentrate de fructe;

d. sa creasca consumul de sare;

e. sa insiste pe un regim echilibrat, fara grasimi.

98. Factorii declansatori ai gutei sunt urmatorii:

a. caldura;

b. abuz alimentar, de alcool;

c. aport scazut de fructoza;

d. relaxarea psihica;

e. temperatura mediului ambiant 25 grade C.

99. Aparitia socului hipovolemic apare la:

a. pierderea unei cantitati de 1500 2000 ml sange;

b. pierderea unei cantitati de 2000 2500 ml sange;

c. pierderea unei cantitati de 25000 3000 ml sange;

d. pierderea unei cantitati de 500 100 ml sange;

e. pierderea unei cantitati sub 300 ml sange.

100. Care din urmatoarele sunt functii ale sangelui, cu exceptia:

a. transporta oxigenul si substantele nutritive la tesuturi;

b. transporta bioxidul de carbon la plamani;

c. rol in termoreglare;

d. rol in apararea organismului;

e. rol in crestere.

101. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori:

a. vasculari;

b. termici;

c. psihici;

d. sociologici;

e. leucocitari.

102. Audiograma se efectueaza cu:

a. voce soptita la diferite distante;

b. diapazonul;

c. audiometrul;

d. raze X;

e. EEG-ul.

103.Surditatea brusc instalata se trateaza cu:

a. antibiotice, antipiretice, hipnotice;

b. corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare;

c. antimicotice, hipotensoare, betablocante;

d. diuretice, antimicotice, hipnotice;

e. anticoagulante, antipiretice, betablocante.

104. Rinita alergica poate fi produsa de:

a. alimente nealergice;

b. pulberi vegetale inhalate;

c. unele infectii cutanate;

d. streptococul hemolitic;

e. pneumococul;

105. Dacriocistita este:

a. obturarea canalului nazo lacrimal;

b. inflamatia marginilor pleoapelor;

c. lipsa de paralelism a globiloroculari;

d. eruptii conjunctivale;

e. inflamatia valului palatin.

106. Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:

a. departarea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;

b. apropierea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;

c. tinerea obiectelor la 30 cm de ochi pentru a le vedea;

d. tinerea obiectelor la 40 cm de ochi pentru a le vedea;

e. tinerea obiectelor la 35 cm de ochi pentru a le vedea.

107. Pacientul cu glaucom cronic necesita urmatoarele ingrijiri:

a. alimentatie hiposodata;

b. alimentatie hiposodata, cu reducerea cantitatii de lichide;

c. regim de viata fara restrictii;

d. odihna, somn cu capul asezat fara perna;

e. alimentatie hipersodata.

108. Tratamentul cataractei senile este:

a. regim alimentar;

b. tratament medicamentos;

c. combaterea aterosclerozei;

d. pauza fara ochelari dupa interventia chirurgicala;

e. extragerea pe cale chirurgicala a cristalinului.

109. Urmatoarele manifestari de dependenta pot fi prezente la pacientii cu afectiuni

oculare, cu exceptia:

a. reactie pupilara;

b. fotofobia, durerea;

c. scaderea acuitatii vizuale;

d. diplopia;

e. otomicoza.

110. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi asezat in urmatoarea pozitie in pat;

a. in decubit dorsal cu doua perne sub cap;

b. in pozitie Trendelemburg;

c. in pozitie laterala stanga;

d. in pozitie laterala dreapta;

e. in decubit dorsal, fara perna, cu capul flectat spre dreapta, cu o tavita renala alaturi; nu va ridica capul.

111. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute dupa:

a. culoarea sangelui si presiunea de scurgere a acestuia;b. cantitatea de sange pierdut;c. starea generala a pacientului;

d. aspectul pacientului;

e. starea psihica a pacientului.

112. Tratamentul unei hernii este:

a. medical;

b. fizioterapic;c. chirurgical;d. simptomatic;e. etiologic. 113. Hernia ombilical este o hernie ce apare:

a. la nivelul cicatricei ombilicale;b. la nivelul arcadei inghinale;c. la nivelul regiunii lombare;d. retrosternal;e. dorso lombar. 114. n tumorile esofagiene, semnul caracteristic este:

a. durerea retrosternal;b. vrsturile;c. disfagie;d. anorexie;e. polifagie. 115. Indicaiile chirurgicale absolute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:

a. ulcerul perforat;b. ulcerul nehemoragic;c. ulcerul penetrant;d. ulcerul varicos;

e. ulceratie la nivelul tegumentului.

116. Sngerarea gastric poate fi cauzat de:

a. ingestie de substane caustice;b. ulcer duodenalc;c. neoplasm gastric;d. neoplasm hepatic;

e. neoplasm pancreatic.

117. Tabloul clinic al icterelor obstructive poate cuprinde:

a. icter progresiv;b. durere;c. cefalee;d. akinezie;e. parestezie. 118. Plastronul apendicular reprezint:

a. un proces de peritonit plastic;b. apendicit gangrenoas

c. apendicit flegmonoas;

d. proces inflamator;

e. apendicita cronica.

119. Ocluzia intestinala prezinta urmatoarele semne caracteristice:

a. accelerarea tranzitului intestinal;

b. balonare;

c. contractura abdominala;

d. diminuarea tranzitului intestinal;

e. ascita.

120. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubatie orotraheala?

a. sangerarea plagii;

b. hipotensiune arteriala;

c. caderea limbii, astuparea glotei si asfixierea bolnavului;

d. agitatia bolnavului din cauza durerii mari;

e. somnolenta bolnavului.

121. Semnele clasice ale astmului bronsic sunt:

a. expectoratie sanghinolenta;

b. subfebrilitate constanta;

c. respiratie suieratoare;

d. cresterea frecventei respiratorii;

e. tahipnee cu tahicardie

122. Interventiile autonome ale asistentului medical in hemoptizie sunt:

a. asezarea pacientului in pozitie Trendelemburg;

b. institiurea repausului fizic, psihic, vocal;

c. aplicarea unei pungi cu gheata pe regiunea abdominala;

d. invatarea pacientului sa efectueze inspiratii profunde;

e. asezarea pacientului in decubit dorsal.

123. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregatesc urmatoarele materiale:

a. pahar conic gradat;

b. cutie Petri sterila;

c. tavita renala;

d. tampon pentru colectarea sputei;

e. eprubeta gradata.

124. In dimineata bronhoscopiei, pacientul necesita ca pregatire:

a. clisma evacuatoare;

b. administrarea atropinei cu 30 minute inaintea examenului;

c. tratament excitant al centrilor respiratori cu 30 minute inaintea examenului;

d. spalatura gastrica;

e. alimentatie adecvata.

125. Tuberculoza primara:

a. apare frecvent la adulti;

b. tuse peste trei saptamani;

c. febra ridicata prelungita de cauza neprecizata;

d. granulia tbc = complicatie benigna;

e. tuse sub doua saptamani

126. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii, pacientul este sfatuit :

a. sa evite mediul poluat, tabagismul;

b. sa evite practicarea sporturilor in timpul anotimpului rece;

c. sa evite mersul pe jos mai mult de 30 de minute;

d. sa poarte imbracaminte lejera in anotimpul rece;

e. sa nu consume cafea.

127. Durerea precordiala este o manifestare pentru;

a. bronsite;

b. infarctul de miocard;

c. pneumotoraxul spontan;

d. pneumonia streptococica;

e. ulcer gastric.

128. In mod obisnuit pulsul se masoara la nivelul:

a. venei jugulare;

b. venei temporale;

c. venei poplitee;

d. santului radial;

e. venei frontale.

129. In timpul administrarii digitalei, asistentul medical va urmari im mod deosebit:

a. temperatura;

b. diureza;

c. scaunul;

d. aparitia greturilor si varsaturilor;

e. transpiratia tegumentelor.

130. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu hipertensiune arteriala sunt:

a. palpitatii, varsaturi;

b. dispnee, cefalee occipitala, tulburari de vedere;

c. dispnee, poliurie;

d. tahicardie, oligurie;

e. tahipnee, hipoxie.

131. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a. tegumente reci;

b. poliurie;

c. greturi;

d. varsaturi;

e. hipertensiune arteriala.

132. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:

a. evitarea mersului pe jos;

b. alimentatie fara exces de sare, grasimi;

c. reducerea proteinelor din alimentatie;

d. aport crescut de sodiu;

e. interzicerea sportului fizic.

133. In vederea irigoscopiei pacientul necesita urmatoarea pregatire:

a. cu doua trei zile inainte alimentatie bogata in celuloza;

b. administrare de antispastice in seara precedenta examinarii;

c. cu doua trei zile inainte alimentatie neflatulenta, regim hidric in preziua examenului;

d. un pranz Boyden in preziua examenului la ora 12;

e. nu necesita clisma evacuatoare.

134. Tratamentul dietetic major in ascita impune:

a. proteine in cantitate crescuta;

b. potasiu in cantitate crescuta;

c. restrictie de sodiu;

d. sodiu in cantitate crescuta;

e. restrictie de lichide.

135. La examenul obiectiv al bolnavului cu ciroza hepatica se poate decela:a. ascita, edeme;b. circulatie colaterala pe flancuri si epigastru;c. circulatie colaterala pe flancuri si regiunea toracica;

d. hipertermie;

e. tahicardie.

136. Complicatiile ulcerului gastric si duodenal sunt:a. perforatia;b. stenoza esofagiana;c. hemoragia digestiva inferioara;d. stenoza pilorica;

e. ileusul.

137. Paracenteza abdominala reprezinta:a. patrunderea cu ajutorul unui trocar in cavitatea peritoneala;b. patrunderea cu un ac in cavitatea pleurala;c. patrunderea cu un ac intr-un organ parenchimatos;d. patrunderea cu un ac intr-un organ cavitar;e. patrunderea cu un ac in loja renala.138. Prin melena se intelege:

a. scaun moale, pastos, negru ca pacura;

b. vrstur n za de cafea;c. rectoragie;d. scaun cu sange proaspat;e. scaun diareic galben verzui.139. In pielonefrite acute, cel mai des germen incriminat in etiologie este:

a. proteus;

b. klepsiella;

c. colibacil;

d. piocianic;

e. stafilococ.

140. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaza:

a. in conditii sterile, in recipient special;

b. un esantion din cantitatea eliminata in 12 ore;

c. numai dupa administrarea a 2 litri de ceai neindulcit;

d. dupa administrarea antibioticelor;

e. inainte de efectuarea organelor genitale externe.

141. Radiografia renala simpla poate evidentia:

a. conturul si pozitia rinichilor;

b. prezenta unor calculi renali cu diferita compozitie;

c. calculi vezicali radioopaci;

d. calculi biliari radioopaci;

e. hematurie.

142. Insuficienta renala cronica este:

a. sindrom reversibil de alterare a functiei renale;

b. oprirea diurezei;

c. sindrom ireversibil de alterare a functiei renale;

d. boala cea mai frecventa a tractului urinar la femei;

e. infectie a glomerulilor.

143. Insuficienta renala acuta prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a. bradipnee, poliurie, mici hemoragii cutanate;

b. bradicardie, hipotensiune arteriala, edeme;

c. varsaturi, greata, polachiurie;

d. tahicardie, polipnee, oligo anurie;

e. oligo anurie, stari de confuzie, hipotensiune arteriala.

144. Pentru efectuarea punctiei renale pacientul se aseaza in pozitie:

a. decubit lateral stang;

b. decubit lateral drept;

c. decubit ventral cu o perna tare asezata sub abdomen;

d. pozitie sezand;

e. pozitie ginecologica.

145. Bradidactilia se caracterizeaza prin:

a. degete mari si subtiri;

b. degete supranumeroase;

c. degete scurte;

d. degete mari;

e. degete mari si groase.

146. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

a. durere intensa aparuta brusc;

b. impotenta functionala;

c. deformarea regiunii la distanta;

d. echimoza;

e. vanataie.

147. Simptomele frecvente in morbul lui Pott sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. contracturii musculare pe partile laterale ale vertebrelor afectate;

b. deformatiile osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale;

c. afebrilitate;

d. paraliziei membrelor inferioare;

e. durere.

148. Semnele de recunoastere a unei luxatii sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. febrei ridicate si congestiei la nivelul articulatiei;

b. tumefactiei locale;

c. deformarea regiunii;

d. dureri vii care nu cedeaza la calmante;

e. impotentei functionale.

149. Poliartrita reumatoida intereseaza:

a. articulatiile sacro-iliace;

b. articulatiile mici ale membrelor;

c. articulatia halucelui;

d. articulatia umarului;

e. articulatiile mari ale membrelor.

150. Semnele si simptomele prezente la un pacient cu afectiuni reumatismale sunt:

a. durere, hiperpirexie;

b. durere, febra;

c. bradicardie;

d. mobilitate excesiva;

e. bradipnee.

151. Manifestarile de dependenta la pacientul cu afectiuni reumatismale sunt:

a. hiperactivitate;

b. necoordonarea miscarilor;

c. hipotonie;

d. miscari inadecvate;

e. euforie.

152. Interventiile proprii ale asistentului medical la pacientul cu afectiuni reumatismale sunt;

a. comunicare, mobilizare;

b. administrarea tratamentului;

c. recolarea analizelor de laborator;

d. efectuarea unei radiografii;

e. efectuarea osteodensitometriei.

153. Care sunt interventiile de urgenta intr-o criza de tetanie?

a. aplicarea unei comprese reci pe frunte;

b. administrarea unui preparat de calciu;

c. administrarea unei fiole de furosemid;

d. administrare de oxigen;

e. regimul alimentar.

154. Somatotropul se mai numeste:

a. hormon antidiuretic;

b. hormon de crestere;

c. hormon corticostimulant;

d. hormon antihipertensiv;

e. glucagon.

155. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urina din:

a. 24 ore;

b. 48 ore;

c. 2 ore;

d. 12 ore;

e. 100 minute.

156. Principalul obiectiv al planului de ingrijiri pentru un hemofilic este:

a. pacientul sa nu prezinte escare de decubit;

b. pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;

c. determinarea bilantului hidric zilnic;

d. determinarea bilantului alimentar;

e. monitorizarea diurezei.

157. Hemofilia este, cu exceptia:

a. o afectiune renala;

b. un sindrom hemoragic ereditar;

c. intalnita la barbati;

d. o afectiune cu risc de complicatii hematoame;

e. o afectiune hematologica.

158. In ce afectiuni poate aparea purpura?

a. boli infectocontagioase;

b. vasculopatii si trombocitopenii;

c. alergii medicamentoase;

d. alergii alimentare;

e. boli intestinale.

159. Ce accidente imediate in cazul punctiei sternale putem intalni?

a. hemoragie;

b. constipatie;

c. perforatia inimii si plamanului;

d. fenomene de insuficienta cardiaca;

e. hemoperitoneu.

160. Elementele figurate reprezinta din volumul sanguin:

a. 40 %

b. 35 %

c. 45 %

d. 70 %

e. 15 %

161. Otita medie acuta poate fi:

a. congestiva, catarala, supurata;

b. difuza;

c. localizata;

d. dureroasa; nedureroasa

e. difuza, supurata.

162. Sindromul Meniere este:

a. sindrom alergic;

b. proces supurativ;

c. sindrom vertiginos;

d. proces inflamator;

e. boala vasculara.

163. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mesa va fi mentinuta pe loc:

a. 20 ore;

b. 48 ore;

c. 72 ore;

d. 35 ore;

e. 10 ore.

164. Care din urmatoarele manifestari vor aparea daca un pacient a sangerat dupa amigdalectomie:

a. paloare;

b. neliniste;

c. tahicardie;

d. reflex de inghitire crescut;

e. roseata.

165. Cand se efectueaza o instilatie auriculara la un copil se va trage usor pavilionul urechii:

a. in sus si inainte;

b. in sus si inapoi;

c. in jos si inapoi;

d. in sus si lateral;

e. in jos si lateral.

166. Care din urmatoarele sunt considerate vicii de refractie?

a. miopia;

b. strabismul;

c. cataracta;

d. glaucomul;

e. blefarita.

167. Semnele caracteristice glaucomului cronic recent sunt:

a. pierderea vederii periferice;

b. pierderea brusca a vederii;

c. pierderea vederii centrale;

d. pierderea vederii nocturne;

e. vedere incetosata.

168. Blefarita este:

a. inflamatioa marginii libere a pleoapei;

b. inflamatia camerei anterioare a globului ocular;

c. inflamatia camerei posterioare a globului ocular;

d. intoleranta la lumina;

e. disparitia vederii.

169. Spasmele de acomodare in hipermetropie, astigmatism, se pot insoti de:

a. paloare, tahicardie, hipotensiune arteriala;

b. cefalee localizata frontal dupa citit;

c. stare de neliniste;

d. tulburari psihice;

e. parestezii.

170. Urmatoarele metode contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului in interventiile chirurgicale, cu exceptia:

a. inlaturarea factorilor nocivi;

b. inlesnirea vizitei familiei;

c. nu se combate durerea;

d. combaterea manifestarilor ce provoaca disconfort;

e. crearea sigurantei ca operatia si starea postoperatorie vor fi favorabile.

171. Tratamentul pacientului cu traumatism toracic consta in:

a. oxigenoterapie;

b. mobilizare activa;

c. mobilizare pasiva;

d. imobilizarea toracelui intr-un bandaj strans;

e. imobilizarea toracelui intr-un bandaj larg;

172. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?

a. ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu;

b. cedarea rezistentei;

c. fragilitate vasculara;

d. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei;

e. ascita.

173. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro- duodenal este:

a. cancerul gastric;

b. hemoragia digestiva;

c. gastrita cronica

d. peritonita;

e. apendicita acuta.

174. Colecistita acuta reprezinta:

a. inflamatia acuta a peretelui vezicular, coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo cistic;

b. inflamatia cailor biliare extrahepatice;

c. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc;

d. inflamatia pancreasului;

e. splenomegalie.

175. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. septicemia postoperatorie;

b. abcesul fesier;

c. infectarea plagii chirurgicale;

d. furunculul;

e. sangerarea plagii.

176. Caracteristic tromboflebitei sunt urmatoarele semne:

a. cianoza locala;

b. durerea;

c. hipotermia;

d. cianoza generala;

e. hiperemia.

177. In pozitie de decubit ventral vor fi asezati bolnavii operati:

a. pe coloana vertebrala;

b. de afectiuni pleuropulmonare;

c. de afectiuni esofagiene;

d. cu rahianestezie;

e. de afectiuni hepatice.

178. La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicatii pulmonare?

a. la bolnavii varstnici;

b. la copii;

c. la femei;

d. la nefumatori;

e. la cei care nu prezinta leziuni pulmonare preexistente.

179. Pentru pregatirea preoperatorie a pacientului cu stenoza pilorica, interventia asistentului medical consta in:

a. reechilibrare hidroelectrolitica;

b. reechilibrare acido bazica;

c. spalaturi gastrice cu 3 4 zile inante;

d. regim hidric cu o zi inaintea operatiei;

e. regim alimentar neflatulent in seara zilei de operatie.

180. Dupa reluarea tranzitului intestinal, in ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu:

a. piureuri, iaurt;

b. carne, legume, paine;

c. alimentele preferate;

d. peste;

e. dulciuri.

181. BPOC- ul se refer la:

a. abcesul pulmonar cu bronita cronic;

b. pneumonie pneumococic cu emfizem pulmonar;

c. stare de ru asmatic;

d. bronita cronic cu emfizem pukmoinar;

e. edemul pulmonar acut.

182. Complicaiile tuberculozei pulmonare sunt urmatoarele, cu excepia:

a. hemoptizia;

b. pneumotoraxul spontan;

c. pleurezia serofibrinoas;

d. cancerul pulmonar;

e. pleurezia purulent.

183. Durerea n IMA prezint urmatoarele caracteristici, cu excepia:

a. este localizat retrosternal sau precordial;

b. cedeaz la administrarea nitroglicerinii;

c. este violent, insuportabil;

d. dureaz peste 20 minute;

e. este nsoit de anxietate marcant.

184. Semne i simptome prezente n HTA sunt:

a. palpitaii, vrsturi, disurie;

b. dispnee, cefalee occipital, tulburri de vedere, vertij;

c. anorexie, pirozis, flatulen, dispnee;

d. dispnee, poliurie, regurgitaii;

e. cefalee, dispnee, bulimie, diplopie.

185. Durerile n Reumatismul articular acut ( RAA ) are urmtoarele caracteristici:

a. surde cu debut insidios;

b. au caracter migrator afectnd articulaiile mari:

c. se instaleaz numai la mobilizare;

d. afecteaz articulaiile mici de la mini i picioare;

e. survin n timpul nopii i se amelioreaz n timpul zilei.

186. Forma cea mai sever a scderii ponderale se numete:

a. sindrom hipoanabolic;

b. caexie;

c. adinamie;

d. nu are denumire specific;

e. toate afirmaiile sunt corecte.

187. Diabetul zaharat insulino-dependent prezint urmtoarele aspecte clinice i paraclinice:

a. debut brusc cu sete, poliurie, polifagie i apariia cetoacidozei n timpul unei infecii intercurente;

b. debut dup vrsta de 50 ani;

c. nivelul insulinei plasmatice crescut;

d. reziten la aciunea insulinei, anurie;

e. pierdere n greutate, oligurie, hipercalcemie.

188. Simptomul cel mai frecvent n ulcerul gastric este:

a. anorexie;

b. grea;

c. durere epigastric;

d. pirozis;

e. scdere ponderal.

189. Complicaiile colecistitei acute sunt urmtoarele, cu excepia:

a. empiemul;

b. gangrena i perforaia veziculei biliare;

c. hemoragia digestiv superioar;

d. fistulizarea i ileusul biliar;

e. pancreatita acut.

190. Cauzele lipsei de fier sunt:

a. boli inflamatorii reumatismale;

b. mucturi de animale;

c. hemodializa;

d. diet deficitar;

e. hiperlipemia.

191. Referitor la cauzele Insuficienei renale acute ( IRA ) sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:

a. hipovolemie;

b. scderea perfuziei renale;

c. creterea debitului cardiac;

d. deshidratare sever;

e. obstrucie vascular renal.

192. GMA ( glomerulonefrita acut ):

a. este o inflamaie a vezicii urinare;

b. debuteaz de regul la 1-6 sptmni dup o infecie stafilococic;

c. este prezena calculilor la nivelul cilor urinare;

d. este suprimarea brusc a funciilor renale;

e. este o inflamaie acut a glomerulilor ce apar n urma unei infecii streptococice.

193. Hiperfuncia tiroidian conduce la:

a. mixedem;

b. gigantism;

c. exoftalmie;

d. diabet insipid;

e. boala Addison.

194. Hipersecreia de hormon somatotrop, la un adult determin:

a. acromegalie;

b. boala Basedow;

c. nanism;

d. boala Cushing;

e. Feocromocitom.

195. Durerea din apendicit i are sediul:

a. n epigastru, cu iradiere n membrul inferior;

b. n fosa iliac dreapt, cu iradiere n lojile renale;

c. n fosa iliac dreapt, cu iradiere la nivelul membrului inferior drept;

d. n loja renal dreapt, cu iradiere n fosa iliac dreapt;

e. n hipocondrul drept, cu iradiere n umr.

196. Ieirea total sau parial a unui organ din cavitatea sau nveliul lui natural, fr s comuinice cu exteriorul, poart numele de:

a. hernie;

b. evisceraie;

c. eventraie;

d. fimoz;

e. contuzie.

197. Ptrunderea aerului n spaiul pleural se numete:

a. embolie;

b. pneumotorax;

c. hemotorax;

d. hematocel;

e. edem.

198. Angina eritematoas este produs cel mai frecvent de:

a. virusuri;

b. pneumococi;

c. streptococ betahemolitic;

d. stafilococ,

e. Escherichia coli.

199. n care din viciile de refracie imaginea se formeaz naintea retinei?

a. hipermetropie;

b. miopie;

c. astigmatism;

d. presbiie;

e. strabism.

200. Blefarita este:

a. inflamaia marginii libere a pleoapelor;

b. inflamaia aparatului lacrimal;

c. inflamaia supurativ a folicului pilos de pe marginea pleoapei;

d. inflamaia coeneei;

e. inflamaia irisului.

201. Luxaia este:

a. ntinderea ligamentelor i a capsuulei articulare;

b. ntreruperea continuitii unui os prin aciune direct sau indirect a unui agent traumatic;

c. ruperea capsulei articulare cu dislocarea permanent a extremitilor articulare;

d. ntreruperea continuitii tegumentului;

e. leziune produs ntre dou corpuri dure, respectiv os i pat.

202. Semnele de certitudine ale unei fracturi sunt:

a. durere, impoten funcional, scurtarea membrului;

b. ntinderea ligamentelor i a capsulei articulare,

c. mobilitate anormal la micri active sau pasive, crepitaii;

d. mobilitate anormal la micri active sau pasive, durere, echimoze;

e. durere, hematom, crepitaii.

203. Medicaia de elecie n convulsii la copii este:

a. fenobarbital fiole 10% intramuscular;

b. diazepam 0,25-0,3 mg/kgcorp/doz i.v.;

c. vitamina B6 i.v.;

d. algocalmin supozitoare;

e. miofilin 5 mg /kgcorp/doz i.v.;

204. Profialaxia oftalmiei gonococice se face nou nscutului la natere cu:

a. nitrat de argint n soluie 1 % instilat n sacul conjuctival;

b. azotat de argint n soluie de 1 % instilat n sacul conjuctival;

c. oxicianur de miercur 1%;

d. se administraz antibiotice parenteral;

e. rivanol 2 %.

205. Semnele clinice dominante ale sarcinii extauterine sunt urmtoarele, cu excepia:

a. durere;

b. hemoragie;

c. hipertermie;

d. anomalii de ciclu;

e. lipotimie.

206. Conduita de urgen n Placenta Praevia, const n urmtoarele, cu excepia:

a. repaus la pat;

b. administrare de antispastice la indicaia medicului;

c. tampon steril n zona vulvar;

d. tampon vaginal;

e. abordarea unei vene cu instituirea unei perfuzii.

207. Problemele pacientului cu tulburri psihice sunt urmtoarele, cu excepia:

a. anxietate;

b. fobie;

c. alterarea nutriiei;

d. pneumonia;

e. potenial de alterare a integritii fizice.

208. Ce tipuri de oc se ncadreaz n cadrul ocului hipovolemic?

a. ocul de garou, oc alergic medicamentos;

b. ocul hemoragic, traumatic;

c. ocul cardiogen;

d. ocul operator;

e. ocul electric.

209. Cunotinele nsuite de asistentul medical n procesul educativ sunt de natur:

a. tiinific;

b. tehnic;

c. relaional;

d. etic;

e. toate rspunsurile sunt corecte.

210. Clasificarea nevoilor umane dup teoria lui Maslow sunt urmtoarele, cu excepia:

a. nevoi fiziologice;

b. nevoi de siguran

c. nevoi de apartenen;

d. nevoi de recunoatere social;

e. nevoia de a se recreea.

211. Surse de informaie pentru culegerea de date pot fi:

a. pacientul i aparintorii;

b. membrii echipei de ngrijire;

c. dosarul medical;

d. scheme de referine;

e. toate rspunsurile sun corecte.

212. Problema de sntate se refer la:

a. cauza bolii;

b. condiia de apariie a simptomului;

c. dependena persoanei;

d. o intervenie deegat a asistentei medicale;

e. observaie i interviu.

213. Diagnosticul de nursing este:

a. o problem de dependen;

b. o eticheta a bolii;

c. o problem de dependen, cauza ei, semnele i simptomele prin care se manifest;

d. un comportament sau o atitudine a pacientului obinute n urma interveniei;

e. o intervenie planificat.

214. Eliminarea sngelui provenit din arborelel bronic se definete ca:

a. hematemez;

b. hemoptizie;

c. hematurie;

d. hemartroz;

e. hematom.

215. Alimentaia artificial prin perfuzie se practic la urmtoarele categorii de pacienti cu exceptia:

a. inapeteni;

b. inconstienti;

c. cu tulburri de deglutiie;

d. cu stricturi esofagiene;

e. cu intoleran sau hemoragii digestive.

216. Sufebrilitatea reprezint:

a. meninerea temperaturii ntre 37-38 C;

b. scderea temperaturii corporale sub 36 C;

c. meninerea temperaturii ntre 38-39 C;

d. pierderea excesiv de cldur;

e. intensificarea metabolismului.

217. Scopul toaletei generale a pacientului imobilizat la pat este:

a. nviorarea circulaiei cutanate;

b. crearea strii de confort;

c. prevenirea escarelor de decubit;

d. stare de igien adecvat;

e. toate variantele sunt corecte.

218. Afazia este:

a. scderea masei musculare;

b. tulburarea sensibilitii pielii;

c. incapacitatea de a pronuna cuvintele;

d. tulburarea memoriei;

e. tulburarea gndirii.

219. Urmtoarele manifstri de dependen reprezint tulburri de emisie urinar cu excepia:

a. polakiuria;

b. hematuria;

c. disuria;

d. nicturia;

e. ischiuria.

220. Dispneea Cheyne- Stockes este:

a. o respiraie accelerat;

b. o perturbare ritmic;

c. o respiraie cu amplitudini crescnde pn la maxium i apoi scznd pn la apnee, ce dureaz 10-20 secunde; i apoi ciclu se reia;

d. o inspiraie lung urmat de o expiraie forat, apnee;

e. o respiraie n 4 timpi (inspiraie, apnee, expiraie, apnee).

221.Pentru determinarea VSH n sistem vacutainer se folosete recipeient de culoare:

a. rou;

b. galben;

c. negru;

d. albastru;

e. mov.

222. Recoltarea sngelui pentru examene biochimice se face:

a. puncie venoas;

b. dimineaa pe nemncate;

c. n sistem vacutainer;

d. se recolteaz cu sau fr anticoagulant;

e. toate rspunsurile sunt corecte.

223. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de urmtoarele materiale cu excepia:

a. eprubet cu tampon faringian sau ans de platin;

b. masc de tifon;

c. spatul lingual;

d. sering i ac de unic folosin;

e. tavi renal.

224. Recoltarea urinei pentru urocultur:

a. nainte de administrarea antibioticelor;

b. concomitant cu administrarea antibioticelor;

c. din urina colectat timp de 24 ore;

d. dup administrarea a unei cantiti mari de lichide;

e. toate variantele sunt corecte.

225. Spltura gastric este contraindicat n:

a. intoxicaii cu substane caustice;

b. intoxicaii alimentare sau cu substane toxice;

c. staza gastric nsoit de procese fermentative;

d. pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen sau pe stomac;

e. pregtirea pentru examen gastroscopic.

226. Sondajul vezical efectuat n scop explorator se face pentru:

a. evacuarea coninutului cnd acesta nu se face spontan;

b. recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator;

c. executarea unor proceduri prin sond;

d. administrarea de medicamente;

e. prevenirea iskiuriei.

227. Paracenteza reprezint:

a. ptrunderea cu ajutorul unui trocar n cavitatea peritoneal;

b. ptrunderea cu un ac ntr-un organ parenchimatos;

c. ptrunderea cu un ac n cavitatea pericardic;

d. ptrunderea cu un ac n cavitatea pleural;

e. ptrunderea cu un ac n spaiul subarahnoidian;

228. Accidentele injeciei intravenose sunt urmtoarele, cu excepia:

a. hematomul prin strpungerea venei;

b. flebalgia, datorit injectrii prea rapide a unor substane iritante;

c. paralizia, prin lezarea nervului sciatic;

d. ameeli, lipotimie, colaps;

e. injectarea soluiei n esutul perivenos.

229. Prin injecia intradermic se pot introduce n organism:

a. soluii izotone;

b. soluii cristaline;

c. soluii uleioase;

d. soluii coloidale;

e. soluii hipertone.

230. Administrarea medicamentelor pe cale rectal este indicat la:

a. pacieni operai pe anus;

b. pacieni operai pe rect;

c. pacieni cu rectoragie;

d. pacieni cu tulburri de deglutiie;

e. pacieni cu retenie urinar

231. n cazul administrrii prelungite a O2 se produce:

a. hipertensiune arterial;

b. congestie i edem alveoar;

c. hemoragie intern;

d. hematurie;

e. diplopie.

232. Semnele i simptomele care caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt urmatoarele, cu excepia:

a. midriaz,

b. oprirea respiraiei i circulaiei;

c. relaxare sfincterian;

d. pierderea contientei;

e. hipotensiune arterial,

233. n care din situaiile de mai jos este indicat transfuzia cu snge integral?

a. oc prin arsuri;

b. oc hemoragic;

c. ocluzie intestinal;

d. oc cronic;

e. oc cardiogen.

234. Conduita de urgen n edemul pulmonar const din:

a. administrarea la indicatia medicului de antialgice ( mialgin, fortral );

b. repaus vocal absolut;

c. pung cu ghea pe regiunea sternal;

d. instalarea bolnavului n pozitie eznd pe scaun sau pe marginea patului cu gambele atrnnd;

e. combaterea anxietii.

235. n intoxicaia cu alcool etilic este contraindicat:

a. provocarea de vrsturi;

b. spltur gastric;

c. administrarea de vit. B6;

d. administrare de morfin;

e. perfuzie cu glucoza 5%;

236. Conduita de urgen n epistaxis const n urmtoarele, cu excepia:

a. aplicarea de comprese reci pe regiunea frontal;

b. compresiune digital pe narina care sngereaz;

c. tampon narin mbibat cu soluii hemostatice;

d. tamponament anterior al fosei nazale;

e. instilaii nazale.

237. Conduita de urgen n astmul bronic const n:

a. aezarea pacientului n poziie eznd, combaterea anxietii, administrare de bronhodilatatoare la indicaia medicului;

b. aezarea pacientului n decubit ventral i administrarea de tonice cardiace la indicaia medicului;

c. administrare de anticoagulante la indicaia medicului;

d. efectuarea bronhografiei la indicaia medicului;

e. recoltarea exudatului faringian la indicaia medicului.

238. Transportul unui accidentat cu fractur de cloan vertebral se face:a. semieznd cu spatele sprijint;

b. pe targ rigid n decubit dorsal;

c. decubit lateral stng;

d. poziie Trendelenburg;

e. semieznd.

239. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprins n cursul resuscitrii cardiorespiratorii:

a. oxigenoterapia;

b. stimularea activitii centrilor respiratori deprimai;

c. asigurarea i meninerea libertii cilor respiratorii;

d. deprimarea centrilor respiratori prin substane toxice;

e. combaterea acidozei prin medicaie alcalinizant.

240. Conduita de urgen n retenia acut de urin const n:

a. administrarea de lichide;

b. administrarea de diuretice la indicatia medicului;

c. efectuarea clismei cu scop evacuator;

d. efectuarea urografiei;

e. efectuarea sondajului evacuator al vezici urinare.

241. Pentru glicemie:

a. Se recolteaz snge venos n sistem vacutainer.

b. Se recoteaz urin.

c. Se recolteaz exudat faringian.

d. Se recolteaz snge arterial pe sering fr aditivi

e. Se recolteaz snge capilar din lobul urechii

242. Din alimentaia pacientului cu obezitate se vor reduce urmtoarele alimente:

a. Produsele rafinate (ciocolata, frica, maioneza).

b. Legumele i fructele proaspete.

c. Carnea slab i laptele degresat.

d . Oul si brnza de vaci

e. Verdeurile

243. Complicaiile acute ale DZ sunt:

a. Retinopatie (scderea acuitii vizuale).

b. Arterite.

c. Com hipoglicemic, hiperglicemic.

d. Piciorul diabetic

e. Encefalopatia diabetic

244. Durerea n IMA prezint urmtoarele caracteristici cu excepia:

a. Este violent, insuportabil.

b. Dureaz peste 20 minute.

c. Apare brusc, uneori n somn

d. Cedeaz la administrarea nitroglicerinei.

e. Intensitatea este deosebit de mare

245. Din tabloul clinic al sincopei fac parte:

a. Pierderea de lung durat a strii de contien.

b. Debut lent, insidios.

c. Parez, paralizie

d. Hipertensiune arterial

e. Niciuna din variante.

246. Interveniile delegate la pacienii cu HTA sunt:

a. Asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic.

b. Educaia pacientului pentru suprimarea fumatului.

c. Administrarea medicaiei antihipertensive.

d. Educaia pacientului privind dozarea efortului fizic

e. Asigurarea condiiilor corespunztoare pentru msurarea tensiunii arteriale

247. Ieirea total sau parial a unui organ din cavitatea sau nveliul lui normal, fr s comunice cu exteriorul, poart numele de:

a. Eventraie.

b. Evisceraie.

c. Hernie.

d. Flegmon

d. Abces

248. Tratamentul herniei inghino-scrotale este:

a. Administrarea de simptomatice.

b. Administrarea de antialgice i intervenie chirurgical.

c. Administrarea de antibiotice

d. Exclusiv chirurgical.

e. Administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene

249 .Infecia folicului pilosebaceu cu stafilococ este:

a. Abcesul.

b. Furunculul.

c. Hidrosadenita.

d. Flegmonul

e. Erizipelul

250..Examenul de laborator principal care se efectueaz ntr-o septicemie este:

a. Analiza exudatului plgii operatorii.

b. Hemocultura repetat zilnic

c. Hemocultura repetat sptmnal.

d. Urocultura repetat sptmnal pn la negativare.

e. Coprocultura sptmnal

251. Simptomatologia n colecistita acut include:a. Dureri n hipocondrul drept, febr, frison.

b. Stare comatoas.

c. Greuri.

d. Parez

e. Anurie 252. Pentru combaterea durerilor n colic biliar se administreaz la indicaia medicului:

a. 1 fiol Mialgin la 6 ore.

b. 1 fiol No-Spa i 1 Algifen la nevoie.

c. 1 fiol Morfin.

d. 1 fiol Algocalmin la 3 ore

e. 1 fiol Ketonal la 2 ore

253. . Boala ulceroas se cauzeaz secreiei crescute de HCl i a infeciei cu:

a. Helicobacter Pylori.

b. E. Coli.

c. Salmonella.

d. Stafilococus aureu

e. Shigella

254 . Spltura gastric este indicat n:

a. Ulcer gastric n perioada dureroas.

b. Evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare.

c. Intoxicaii alimentare sau cu substane toxice.

d. Ulecr duodenal ntre crize

e. Gastrit hiperacid

255. Anemia semnific:

a. Scderea Hgb i a hematiilor din snge.

b. Scderea cantitii de snge din artere.

c. Paloarea posthemoragic.

d. Screrea numrului de leucocite

e. Scderea numrului de trombocite

256. n vederea punciei osoase, asistenta medical pregtete materiale necesare pentru:

a. Dezinfecie tip III.

b. Dezinfecie tip II.

c. Dezinfecie tip I.

d. Dezinfecie chirurgical urmat de igienizare

e. Dezinfecie de orice tip

257. Puncia biopsic a vezicii urinare:

a) Se execut n scop terapeutic.

b) Permite prelevarea de esut n vederea stabilirii diagnosticului.

c) Ambele variante sunt corecte

d) Permite efectuarea tratamentului local

e) Se execut n scop profilactic 258. Urmtoarele semne constituie modificri fizico-chimice ale urinei:

a) Hematuria, piuria, poliuria, anuria, albuminuria.

b) Albuminuria, disuria, scderea densitii urinare.

c) Albuminuria, hematuria, scderea densitii urinare, piuria.

d) Oliguria, hematuria, piuria

e) Anuria, albuminuria, creterea densitii urinar

259 . GNA (glomerulonefrita acut):

a) Este o inflamaie acuta a glomerurilor ce apare n urma unei infecii streptococice.

b) Debuteaz de regul la 1-6 saptmni dup o infecie stafilococic.

c) Este o inflamaie a vezicii urinare.

d) Este o afeciune a cii urinare principale

e) Nici o variant nu este corect

260. Rinita acut reprezint:

a) Inflamaie a unuia sau mai multor sinusuri ale oaselor feei.

b) Inflamaie a mucoasei nazale de natur viral sau alergic.

c) Inflamaie a mucoasei nazale de natur alergic.

d) Inflamaie a mucoasei nazale de natur exclusiv alergic


261. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la pacientul cu vegetaii adenoide este adevrat:

a) Prezint apetit sczut, astenie i somn agitat.

b) Este de vrst adult.

c) Prezint apetit crescut, este bulimic

d) Este comatos, rspunde la stimuli puternici


262.. Prezena sondei n stomac este indicat de marcajul acesteia citit la arcada dentar astfel:

a) La 40 50 cm.

b) La 60 cm.

c) La 70 75 cm.

d) La 25-30 cm


263. Simptomele entorselor sunt:

a) Echimoz, paralizie, deformarea regiunii

b) Echimoz, parestezii, durere.

c) Durere, deformarea regiunii, crepitaie osoas.

d) Durere, impoten funcional, edem, hemartroz.

e) Durere, peteii, eritem amorf 264. Persoanele cu grupa AB sunt:

a) Donatori universali.

b) Primitori universali.

c) Primitori de snge cu grupa AB i B.

d) Donatori pentru grupa O i AB

e) Donatori pentru grupele cu Rh negativ

265. Manifestrile incompatibilitii de grupe sangvine:

a) Dureri lombare.

b) Bradipnee expiratorie.

c) Inapeten.

d) Poliurie

e) Ecolalie

266 . Accidentele tardive ale punciei osoase:

a) Febr , frison, hipotermie

b) Fracturi, pneumotorax.

c) Perforarea organelor interne.

d) Hematoame, osteomielita.


267. Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou nscutului la natere cu:

a) Nitrat de argint n soluie 1% instilat n sacul conjunctival.

b) Azotat de argint n soluie de 1% instilat n sacul conjunctival.

c) Se administreaz antibiotice parenteral.

d) Se administreaz antibiotic n sacul conjunctival

e) Nou-nscutul nu necesit profilaxia oftalmiei gonococice

268. Stadiul clinic cel mai sever al astmului bronic este:

a) Astmul cardiac.

b) Starea de ru astmatic.

c) Edemul pulmonar acut.

d) Boala pulmonar obstructiv cronic


269. Primele ngrijiri ale nou-nscutului la sala de nateri vizeaz:

a) Dezobstrucia cilor aeriene superioare

b) Limitarea pierderilor de cldur

c) Stabilirea scorului APGAR

d) Iniierea primelor msuri de reanimare, dup caz

e) Toate variantele sunt corecte

270. Care este afirmaia fals referitoare la tuberculoza pulmonar:

a) Este rezultatul unei infecii cu bacilul Koch.

b) Este localizat la nivelul plmnului.

c) Poate s aib i alt localizare.

d) Necesit tratament strict supravegheat de lung durat

e) Necesit dispensarizare de specialitate

271. Dispneea de tip Kusmaul:

a) Este o respiratie bradipneic.

b) Este o respiratie tahipneic cu pauze scurte la sfritul fiecrui timp respirator.

c) Se ntlnete n starea de ru astmatic.

d) Este o respiraie dispneic cu bradipnee expiratorie


272. Problemele pacientului cu tulburri psihice sunt urmtoarele, cu excepia:

a) Alterarea nutriiei.

b) Potenial de alterare a integritii fizice.

c) Pneumonia.

d) Alterarea ritmului somn-veghe


273 O stare de febr peste 38C, care dureaz peste 24 ore la o luz, cum se interpreteaz?

a) Febra produs de furia laptelui.

b) Infecie puerperal.

c) Frison fiziologic.

d) Nu are component patologic

e) Febr de sete

274. n tabloul clinic al sarcinii extrauterine se regsesc urmtoarele, cu excepia:

a)Durere.

b)Hemoragie.

c) Hipertermie.

d) Stare general alterat

e) Ameeli, lipotimie

275. Luzia fiziologic :

a) dureaz 6-8 sptmni.

b) dureaz 2 ani.

c) ovulaia se instaleaz n prima zi postpartum.

d) dureaz 6-8 luni

e) ovulaia depinde de tipul de natere

276. Hipersecreia de hormon hipofizar somatotrop la un adult determin:

a) Gigantismul.

b)Acromegalia.

c) Boala Basedow.

d) Nanismul

e) Mixedemul

277. Care dintre urmtoarele boli reumatismale au o evoluie acut:

a) Reumatismul articular acut.

b) Poliartrita reumatoid.

c) Spondilita anchilopoetic

d) Reumatismul abarticular


278. Manifestrile de dependena n satisfacerea nevoii de a respira sunt:

a) Disfonia, afonia

b) Epistaxis, strnut

c) Cornaj, tiraj

d) Dispnee, cianoz


279. Recoltarea glicemiei se poate face:

a) Din snge capilar i venos

b) Numai din snge capilar

c) Numai din snge venos

d) Pe eprubet cu capac negru, n sistem vacutainer

e) Pe eprubet cu capac albastru , n sistem vacutainer

280. Torticolisul este o manifestare de dependen n cadrul:

a) Nevoii de a respira i a avea o bun circulaie

b) Nevoii de a se mica i a avea o bun postur

c) Nevoii de a elimina

d) Nevoii de a bea i a mnca


281. Schimbrile pasive de poziie ale pacienilor sunt indicate n caz de:

a) Pacieni adinamici, imobilizai

b) Pacieni psihici, agitai

c) Pacieni cu boli infectocontagioase

d) Pacieni cu boli dermatovenerice

e) Nou-nscui n timpul convulsiilor

282. Vindecarea plgilor se poate realiza prin :

a) Vindecare primar per primam

b) Vindecare secundar per secundam

c) Vindecare teriar per tertiam

d) Vindecare primar- plgile operatorii


283. Prevenirea escarelor se poate realiza prin:

a) Schimbarea frecvent a poziiei n pat

b) Alimentaie exclusiv hidric

c) Monitorizarea tensiunii arteriale

d) Schimbarea lenjeriei de pat la o sptmn

e) Monitorizarea diurezei

284. Pentru efectuarea sondajului gastric se folosete:

a) Sonda Faucher

b) Sonda Foley

c) Sonda Thiemann

d) Sonda Cantor

e) Sonda Dennis

285. Clisma terapeutic se folosete cnd :

a) Pacientul este somnoros

b) Calea oral este practicabil

c) Nu se dorete ocolirea cii portale

d) Se dorete o aciune local

e) Pacientul este comatos

286. Administrarea globulelor vaginale se face

a)Dup efectuarea unei splturi vaginale

b) Dup chiuretajul uterin biopsic

c) nainte de chiuretajul uterin hemoragic

d) Cu ajutorul valvelor

e) Numai n prezena medicului

287. nainte de administrarea medicamentelor se verific :

a) Firma productoare

b) Culoarea ambalajului exterior

c) Prescripia medicului

d) Semnatura asistentei efe pe condica de farmacie


288. Administrarea parenteral a medicamentelor se face cu ajutorul :

a) Injeciilor

b) Drajeurilor

c) Pulberilor

d) Unguentelor


289. Prin spltur auricular se nelege

a) Curirea mucoasei digestive de exudate

b) Introducerea unui medicament prin cateter

c) Splarea sacului conjunctival cu un curent de lichid

d) Splarea conductului auditiv extern cu un curent de lichid


290. Pregtirea preoperatorie :

a) Este fizic i psihic

b) Nu reduce riscul de infecii postoperatorii

c) Nu are importan semnificativ n evoluia ulterioar

d) Utilizarea antisepticelor este facultativ

e) Cel mai frecvent , comportamentul asistentei produce anxietate

291. Primul ajutor n traumatismele cranio-cerebrale presupune :

a) Asigurarea poziiei eznde

b) Poziionarea victimei n decubit lateral sau ventral

c) Se poziioneaz pacientul n decubit dorsal

d) Se plaseaz pacientul n poziie Trendelemburg

e) Se transport pacientul n poziie procliv

292. Fractura mandibulei se imobilizeaz folosind

a) Cpstrul

b) Pratia

c) Inelele din colac de vat

d) Bandajarea circular


293. Recoltarea materiilor fecale se face pentru :

a) Depistarea hemoragiilor oculte

b) Depistarea purttorilor sntoi de germeni patogeni

c) Depistarea oulor de parazii intestinali i a chistelor

d) Depistarea tulburrilor n secreia fermenilor digestivi


294. Recoltarea hemoculturii :

a) Se face pe medii de cultur

b) Nu necesit precauii speciale

c) Se face dezinfecia tegumentului de tip I

d) Purtarea mnuilor sterile este opional

e) Se recolteaz prin puncie arterial de ctre medic, ajutat de asistent

295. n cazul intoxicaiei cu alcool etilic se intervine de urgen prin:

a) Provocare de vrsturi i spltur gastric cu crbune activat

b) Aezarea pacientului n poziie Trendelemburg

c) Folosirea laptelui ca antidot imediat

d) Spltur gastro-duodenal cu ser fiziologic

e) Ridicarea obligatorie a pacientului n poziie eznd

296. Prin injecia intravenoas se administreaz :

a) Soluii cristaline

b) Soluii izotone, hipertone

c) Soluii uleioase

d) Soluii reci


297. Locul injeciei subcutanate este:

a) Acelai cu al injeciei intradermice

b) n regiuni cutanate lipsite de foliculi piloi

c) n regiuni bogate n esut cutanat lax

d) n muchi voluminoi , fr vase mari i nervi

e) n zona epicranian a nou-nscutului

298. Bizoul acului folosit la injecia intradermic este :

a) Scurt

b) Lung

c) Mediu

d) Nu are importan


299. Proba Jeanbreau este:

a) Obligatorie n cadrul transfuziei de snge

b) O prob necesar n cadrul diagnosticrii infarctului miocardului acut

c) Necesar n diagnosticarea sarcinii

d) O prob de laborator pentru depistarea hemoragiilor oculte

e) O prob efectuat pentru analizarea funcionrii aparatului renal

300.Determinarea factorului Rho (D) este:

a) Obligatorie n cazul transfuziei de snge

b) Necesar pentru determinarea compatibilitii sanguine

c) Obligatorie n sarcin

d) Realizat prin efectuarea reaciei de aglutinare


301. Complicaiile acute ale DZ sunt:

a. Com hipoglicemic, hiperglicemic.

b. Retinopatie diabetic.

c. Arterite.

d. Creterea n greutate.

e. Creterea valorilor TA.

302. Rentoarcerea n cavitatea bucal a unor cantiti din alimentele ingerate, fr grea sau efort se numete:

a. Vrstur.

b. Regurgitaie.

c. Eructaie.

d. Vomic.

e. Expectoraie.

303. ncercuii varianta fals referitoare la schimbarea lenjeriei cu pacientul imobilizat:

a) Se face ntotdeauna dup toaleta pacientului.

b) Alegerea metodei se face n funcie de poziia n care poate fi aezat pacientul.

c) Depinde de limitele pacientului de mobilizare.

d) La tehnic trebuie s participe dou persoane.

e) Tehnica va fi efectuat nainte de toaleta pacientului.

304. Care dintre urmtoarele variante referitoare la mobilizarea pacientului este fals:

a) Se face cu scopul de a prevenii complicaiile pulmonare.

b) Se face cu scopul prevenirii complicaiilor postoperatorii.

c) Stimuleaz tonusul muscular.

d) Se face precoce, n funcie de starea pacientului.

e) Nu este indicat ntruct poate s oboseasc pacientul.

305. ncercuii varianta corect referitoare la alimentarea pasiv:

a) Se practic n cazul pacienilor care se pot alimenta singuri.

b) Se practic n cazul pacienilor care refuz s se alimenteze.

c) La pacienii cu tulburri de deglutiie alimentele trebuie s fie solide.

d) Se practic la pacienii care nu se pot alimenta singuri.

e) Ora mesei va fi ntodeauna asociat cu ora tratamentului.

306. Msurarea pulsului are ca scop urmtoarele mai puin:

a) Determinarea numrului de bti cardiace pe minut.

b) Obinerea de informaii despre activitatea inimii.

c) Aprecierea rspunsului inimii la medicaia cardiac.

d) Obinerea de informaii despre starea venelor.

e) Aprecierea rspunsului inimii la activitate sau stres.

307. Msurarea tensiunii arteriale are ca scop:

a) Determinarea presiunii sistolice i diastolice.

b) Evaluarea strii pacientului n ce privete volumul de snge.

c) Evaluarea randamentului inimii.

d) Aprecierea rspunsului organismului la tratament hipotensor.

e) Toate variantele posibile.

308. ntre problemele de dependen ale persoanelor cu HTA nu se regsete:

a) ntolerana la activitate.

b) Alterarea randamentului inimii.

c) Alterarea nutriiei (consum de sare n exces).

d) Alterarea meninerii sntii.

e) Alterarea integritii tegumentului.

309. ncercuii varianta corect referitoare la problemele de dependen prezente n nevoia de a respira:

a) Intoleran la activitate.

b) Anxietate.

c) Alterarea confortului.

d) Alterarea schimburilor gazoase.

e) Toate variantele posibile.

310. ncercuii varianta corect referitoare la recoltarea sngelui pentru examene de laborator:

a) Are ca scop, printre altele i stabilirea diagnosticului i monitorizarea rspunsului terapeutic.

b) Puncia venoas este singura metod de recoltare a sngelui pentru examenele de laborator.

c) Nu ofer date relevante despre starea preoperatorie a pacientului.

d) Este o intervenie autonom.

e) Tehnica nu necesit acordul pacientului fiind o tehnic executat la indicaia medicului.

311. Apendicita este:

a) Un organ tubular ataat la nivelul cecului.

b) Inflamaia apendicelui.

c) O afeciune a intestinului subire.

d) O afeciune a intestinului gros.

e) O afeciune ce apare cel mai frecvent la vrstinici.

312. Instilaia se definete ca fiind tehnica de administrare a soluiilor medicamentoase la nivelul:

a) Mucoaselor.

b) Tegumentelor.

c) Mucoaselor i tegumentelor.

d) Conductului auditiv intern.

e) Toate variantele sunt adevrate.

313. Durerea din apendicit are sediul:

a) n epigastru, cu iradiere la nivelul membrului inferior stg.

b) n fosa iliac dreapt, cu iradiere la nivelul membrului inferior drept.

c) n fosa iliac dreapt, cu iradiere n lojele renale.

d) n hipogastru.

e) Paraombilical cu iradiere n hipogastric.

314. n vederea administrrii medicamentelor asistenta medical verific i identific:

a) Calitatea i integritatea medicamentelor.

b) Culoarea medicamentelor (decolorarea sau supracolorarea).

c) Lichefierea substanelor solide sau opalescena soluiilor.

d) Sedimentarea, precipitarea sau existena flocoanelor n soluii.

e) Toate variantele sunt adevrate.

315. Pentru diagnosticul de localizare a HDS n prezena hematemezei i a melenei se vor excude:

a) Menoragia, epistaxisul.

b) Hemoptizia i metroragia.

c) Gingivoragiile i metroragiile.

d) Hemoptizia, epistaxisul, gingivoragiile.

e) Hematuria i rectoragia.

316. Cel mai reprezentativ semn al ocluziei intestinale este:

a) Ileusul.

b) Meteorismul asociat cu vrsturile.

c) Durerea colicativ continu cu sediu n epigastru.

d) Durerea colicativ continu cu sediu n hipogastru.

e) Diareea de cauz infecioas.

317. ncercuii afirmaia fals referitoare la lipide:

a) Reprezint o surs important de energie pentru organism.

b) Din punct de vedere al originii pot fi animale sau vegetale.

c) ntr-o raie normal lipidele trebuie s se afle ntr-oproporie de 1 2 g pe kg/corp/zi.

d) ntr-o raie normal lipidele reprezint 50 60% din valoarea caloric zilnic.

e) Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt untura, untul i slnina.

318. Semnele locale caracteristice unei inflamaii sunt:

a) Durere, impoten funcional, edem decliv, febr.

b) Tumefiere, durere, subfebrilitate, paloare.

c) Roea, cldur, tumefiere, durere, impotena funcional.

d) Durerea i febra.

e) Tumefiere, durere, curbatur.

319. Infecia folicului pilosebaceu cu stafilococ este:

a) Abcesul rece.

b) Furunculul.

c) Hidrosadenita.

d) Escoriaia.

e) Papula.

320. Printre avantajele administrrii medicamentelor pe cale parenteral se numr:

a) Absorbia este independent de condiiile de absorbie din tubul digestiv.

b) Asigur protecie pentru medicamentele sensibile la aciunea sucurilor gastrice.

c) Absorbie uoar, efect rapid.

d) Este calea acesibil la pacienii incontieni.

e) Toate variantele.

321. Pneumonia pneumococic este o pneumopatie lobar acut care:

a) Este cauzat de n stafilococ.

b) Prezint un debut lent, o sptmn.

c) Evolueaz n general fr febr.

d) Debuteaz brusc, printr-un frison solemn unic, generalizat, intens.

e) Afecteaz ntotdeauna ambii plmni.

322. Ciroza hepatic este o suferin cronic cu evoluie progresiv:

a) Cu maximul de inciden ntre 60 70 ani.

b) Care are o predominan la sexul feminin.

c) Cauzat cel mai adesea de virusul hepatitic i de cauze toxice.

d) Cu evoluie favorabil i pronostic bun pe termen lung.

e) Complicat adesea cu insuficien cronic hepatic declanat de eforturi fizice, intervenii chirurgicale.

323. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la sondajul vezical este adevrat:

a) SV reprezint introducerea unui ac pe cale transabdominal n interiorul vezicii realiznd o comunicare ntre aceasta i exterior.

b) Tehnica se execut n scop strict explorator.

c) Este o tehnic indicat n traumatismele uretrei.

d) Unul din scopul execuiei tehnicii este acela de recoltare a unei cantiti de urin pentru examene de laborator.

e) Toate variantele sunt corecte.

324. Furunculoza reprezint:

a) Infecia folicului pilose

Date post:	30-Sep-2015
Category:	Documents
Upload:	borza-burada-mihaela-amedita
View:	104 times
Download:	7 times

TESTE 2014

Documents