TEORIA ONDULATIUNII...Teoria Ondulatiunii llniyersale. Prin expunerea Teoriei /atalismului am...

V. CONTA

TEORIA ONDULATIUNII

UNIVERSALE

e-...-.....-",...."' ../.. -._

IWEDITURA LIFIRXRIEI §COALELOR FRATII F.i ARAG A.

IASISTABILIMENTUL GEAFIC (MIRON COSTIN1>

Teoria Ondulatiunii llniyersale.

Prin expunerea Teoriei /atalismului am dovedit,cred, dupe, starea de astazi a stiintelor positive,nu se poate admite ca s'ar afla in lumea intreaga.alts ceva cleat materie ; ce. aceaste. din urme, areinsu§iri, care toate la un loc constituesc aceea ce semumeste Forte.; ce, prin urmare, Materia Forta.-nu sunt deal acelas lucru, divisibil in mintea noa-,stre., cand it privim sub puncte de vedere deosebite,dar indivisibil fisicqte; ice, toate fenomenele dinRime sunt supuse la legi fatale. Cautarea si cunoas-terea acestor legi este scopul §i obiectut stiintelorpositive; iare, aplicarea instinctive, sau voluntare. a.acelora0 legi la scopuri practice, adia la buna starea omului, este scopul obiectul artelor in genere.

Prin studiul de fate. me volt sili se, dovedesc exis-,-tenta, fac Incgtva i aplicatiunea practi4 aunei legi, pe care voiti numi-o legea ondulatiunel u.niversale. Aceaste. lege, dupe, cum se Va vede, esteuna din cele mai generale ale Materiel. ; ysi va fipoate, una din cele mai fecunde pentru cercetrile:-stiintelor positive in genere.

ca,

si

si

si se

4

CAP. I.Expunerea si stabilirea legit Ondulatirnii universals.

Cand zicem forca, zicem acciune ; pentru ca, citneputinta a concepe o forts, care nu lucreavi, care-nu are un elect. 1) De aici urmeaza. ca. repaosul abso-lut, in in-telesul lipsei de lucrare, nu ex'sta., §i nicinu poate ss, existe pe lume.

Aqiunea universals, se vade§te in dou6 dhipuri.generale : 1) Cand doves sau mai multe foie, de natura sau de directiune deosebita, se intalnesc, atunciele inrep o luptil, care nu e alta ceva de cat un firde triumfuri i de contrabalan-cari parciale, iflstirsitde tot aceia ce da loc la o schimbare oare care a-

1) Mar aceea ce imptopriu se numeee forta latentli nu.este alta ceva de cat o trausleo mate do forta actives, care are deelect o transformare corespondents a ma eriei. De exemplu : &teakameeecittri un kil. de ghiata In tempera ura 0°, eu un kil de apA,la temperature 79°, capatam dupa topirea ghefei, cloud kil. de api1la tenapereura 0°. Astlel ghiata s'a topit fait a-si scliimba tempe-ratura, gi apl a minas tot liquid:I recindu-se insa de la 79° la 0°..De aici se conchide ca, ghiata pentru a se topi, a absorbit canti-ta ea de caldura continu it de apa si ca aceasta caldura s A latenta,de vreme ce ea no iucalzeste co) pill absorbent. Dar inda a ce apa.inghiatit din non, ea Lisa sd e Asa dintr'ansa, pa cand se solidilica,toa.A caldura pe care o absorbise in timpul topirii, Acelas feno-men se repeteava cu trecerea apei de la s.are liquida la stare de-abur gi vice-versa. Sa se observe 'risk a caldura zisa latenta pe.ca-e a absorbit-o ghiata s'a prefacut in foil repulsiva, care im-pinge moleculele asa de departs uncle de altete, in cit aceste con-stituese o masa liquida. Tot asemenea caldura leen d, bbsorbitAale un liquid serve.ste a as nastere unei forte repulsive si mai maricare rarer e moleculele si mai mutt asa in cit liquidul se preface-in abur. vice-aersa: Preface "ea aburului in liquid si a liquiduluiin solid este o apropiere a moleculelor in urma dispositiunii trep-tate a fortei repulsive. Insa disparitiunea acestei forte no este decit prcfacerea ei in o alta forta, si anume in caldura. Pe aceastadin urrna.-taldura o simtim, pentru ca ea, ne mai hind intrebuin-'OW la o lucrare in'erna a corpului lncdlzit, radiaza in spaliu gi

e

i

3

Alateriei. 2 Acea lupt6. nu inceteazg. decAt in mo-a-nentul cAnd se stabileste equilibrul fortelor. Sa. se-observe cA, dace, doue sau mai multe foie ajung sA

e contrabalan4yeze, ele totusi nu, inceteazA de a luc--ra una asupra alteia; dar schimbatea stirs transfor-marea Materiei se oireste.Asa dar, aqiunea uni-versalg, se numeste dupA imprejurari, sau luptd sau.equilibru de forte.

*tiintele positive ne InvacA cA toate fortele uni-versului, de la cele care Insufletesc un animal pAn6.Ala cele care pun in miscare stelele, cele mai indepAr-tate, stint in contact unele cu altele. Toafe se mo-difich, si se inriuresc reciproc. Fireste inriuririle va-riaza, dupl£ cum se stie, cu constitutiunea, cu masa,cu distanta corpurilor ; dar ele nu inceteaza -nici o'data de a se exercita chiar prin spatiul nesfirsit. Deexemplu : o petricica. din steaua Sirius se afIA. in le-g-atura de atractiune recproc6, cu un bold de pe pla-neta noastr5. ; atat numai c6, aceasa atracti:-..ne va fi-neapreciabilA pentru not din causa micimii excesivea corpurilor ce se atrag si a distantei enorme ce le-desvarte. Asa dar toate fortele se intilnesc, si toatedau loc la actiuni combinate. Aceasta este ratiuneapentru care am subimpArtit Mate actiunile in dout#

categorii, adia. In lupte §i equilibruri de forte. Cacinu exista, §i nici .n'a putut vr'o data existe oprin urmare §i asupra simturilor nomtre. Cand un corp solid §irece, dupd ce a fost supus la actiunea focului a *ins sa tie topit

to oda a foarte ferbinte, atunci trebue sd §tim cd toa'd cdlduraabsorbitd de el se iniparte in cloud una transform ata in formaxepulsiva pentru a mentine topirea si altk remasa in stare de aldura.

sa

deli:

6

forCa cu totul neaternata, si lasata numai in voea lu-crarii sale propriT. De alt . parte din faptul chiar alcantitatii nesfirsite a Materiei, sau mai bine, a im-prastierii sale prin spaciul nesfirsit, resulta un con-tact de force neidentice, cel putin Inca privestedirec %iunea lor; si aceste force deosebite venind incontact, trebue sa se lupte si sa se equilibreze.

Toate luptele particulare se stirsesc cu equilibruriparticulare. Dar toate aceste equilibruri sunt relative..Asa de exemplu, un meteorit care calatorise printspatiuri in timp de milioane de ani, cade pe parnent,.si gaseste insfirsit repaosul seu, In urma equilibruluidintre atracciunea pamentului de o parte si resistentascoarcei solide a pamentului de alts. parte. Acest e-quilibru nu exist, de cat in raport cu pamentul , siin raport cu miscarea care a incetat. Dar meteoritulcontinua a strabate spa %iurile purtat fiind de att.&panAnt, si va fi Inriurit de acum inainte de toatefox-tele, care vor modifica scoarca acestuia. Tot asase petrec lucrurile cu toate equilibrurile. Este enneputinta ca doue sau mai multe forSe sä ajunga laun equilibru absolut, pe cat timp exists pe lume alteforce in lupte.. si de alta parte, este asemenea cu ne-putinc . ca toate fortele Universului sa ajunga la un,equilibru universal §i absolut, din causa a numerutforOlor resp.ndite in spa %iuri este nesfirsit. Acestnumer nestirsit resulta din faptul ca Materia esterespandita in spatiuri Oita la nesfirsit. Earl acestde pe urma adever se stabileste prin argumentatiu-nea urmatoare : dac. cantitatea Materiei ar fi mar-

7

atunci equilibrul universal si absolut ar trebui numai cleat sa se stabileasca cand-va; de vremece on -ce lupta luminata se stirseste cu un equilibruluminat, ysi tinde totdeauna catra acesta. Dar °data.equilibrul universal stabilit, el ar subsista vecinic :din cause, ca, ne mai existind force disponibile, Ma-teria nu ar mai ave inte6nsa virtutea de a rupe e-quilibrul si de a reincepe miscarea. Intocmai precumun ciasornic descarcat nu ar mai pute reincepe afuncciona, dace, nu ar interveni o for exterioara,care sa. rupa equilibrul masinariei prin incordareadin nou a coardei motoare. Dar fiind-ca equilibrul-universal, in cas cand Materia ar ave o cantitatemarginita, ar trebui sa, se intample cand-va, de aceeael s'ar fi intamplat deja in timpul nesfirsit care ne-aprecedat. Asa dar, faptul chiar al existen%ei noastresi al miscarii ce vedem, dovedeste ca. Materia estenesfIrsita, si ca, lupta universal, a forcelor, deli tindecatra un equilibru universal, totusi nu -1 poate ajungenici odata.

Din aceia ca. Materia si Foga sunt nestirsite mairesults ca, formek luptelor si a equilibrurilor variazavecinic pans la nestirsit ; ca, prin urmare, Univer-sal nu trece nici °data de-a doua oars. pe calea o-datA percursA.

Miscarea universal, sa subimpg.geste in un num6rnestirsit de lupte equilibruri particulare si relative.

Ori ce lupta causeazA o transforma%iune atAt aMateriel cat si a Fogei. In adev6r, and douil

ginit

si

$i

*i

sau mai multe force neidentice se intalnesc, ele setunesc, se combing,, se transforms; si in acelas timpele unesc, combina fransforma parCile corespun-g6toare ale Materiei. Caci, dups cum se stie, la o,noun forinzi, a Forcei corespunde o noun forma. aMateriei; si viceversa. Din aceste results cs nuposte exists, in Univers un corp, care sa nu se tran-sformeze. Astfel, nu numai micele obiecte care neincunjura, dar pamentul pe care locuirn, planetele,stelae chiar cele mai indepartate mai fixetiv , se modified. pe nesim%ite necontenit ; astfelha cat, va ajunge un timp cand, materia ce le con-stitue astazi va irnbraca o forma ce nu va aye niciAsa asem6nare cu cea de astazi. 2) De aks part; once Itupta se stirseste cu un equilibru, n timpul cs-ruia transformaciunea relativa inceteaza,

Dar nu trebue sa se uite cs luptele si equilibru-rile sent relative. Astfel un equilibru de cuteforce secondare nu este de cat un accident in olupta mai intinsa a unor force mai marl. De exemplu,stinca, care se rostogoleste de pe munte ajunge sase opreasca in vale in urma equilibrului, forCelorcare au rostogolit-o; dar acest equilibru este cuprinsin lupta intinsa a fortelor mari, cari transformeazd.necontenit pamentul. Asemene, luptele secundare se-.-efectueard. In equilibrul forcelor mai intinse. Deexemplu, parne,ntul este deja resultatul unui equilibru atat intre fortele sale interioare cat i intreceste i fortele exterioare provenite de la corpurile

8

ssi

tsi

§i

ceresti incunjuratoare. Dar in timpul acestui equili-bru, general se efectueaza micele lupte secundare,precum sunt acele care schimba configuratilmea con-tinentelor. acele care fac s circuleze apele, etc. Tot

si In ordinul succesiv : Ori ce equilibru stabilin--du-se da nastere si la lupte secundare. be exemplu,-din intaiul moment al equilibrului general care adat loc la existenta pamentulului s'au si Inceput-transform ,rile paliale ale acestuia. Asemene on celupta mai mica are misiunea inceapa ysi sa con-tinueze un equilibru mai intins.Aceste lucriiri cam-obscure se vor irqelege mai bine dupe, studiarea fi-gurei de mai la vale.

Schimbarile de forma in genere se numesc meta-_mor lose. Dupe, cum se vede, metamortosa este de-esent a Materiel.

Din natura schimbatoare a Materiel result. ca,--toate formele ei sunt trecetoare; toate trebue sa iee-mastere, sa dureze cat-va timp, 9i apoi sa dispara.'Instc-famere n'au toate aceiasi durata. Caci durata'..tarn5. de intinderea fotIelor, a caror lupta

dau loc la formarea si la stingerea formei res-pective. ySi fiind parcile de Materie si foilele se-intind pana la Tiesfirsit, de aceea o forma pu-cin in-tinsa este con%inuta de o forma mai mare, aceasta-din urma este cuprinsa Intr'una si mai intinsa ;.as-a mai departe pan , Ia nestirsit. De exemplu, fiin.ca.organica este o forma trecetoare, care nu e cleat

mic accident in viayt pamentului, formatiuneaarlispar4iunea acestuia este la randul seu un accident.

J

-asa

equili--bru

ca

un

s&

10

cuprins in forma sistemului solar; existen %a acestuisistem este o lupth. §i un equilibru de un mie mo-ment in viaa Yi forma Nebuloasei stelare in caretraim ; §i a§a mai departe.

Formele Materiei, dupes. modul stabilirii §i desvol-taxii lor, se impar%esc in cloud categorii: in evolutive-§i neevolutive. Formele evolutive sunt acele, care de-la momentul na§terii for cresc pe. nesimite §i trep-tat panes, la un punct culminant, §i de acolo tot a§a_de regulat descresc panA. la extincciune ; §i care tot°data asculta de legea ondulaciunii universale, astfelprecum este aceasta exprimata prin figures de mai_jos. Ca exemple de forme evolutive se pot cita ani-malele, plantele, planetele, etc. Forme neevolutive-sunt acele care nu indeplinesc condi %iunile de mai_sus. Astfel sunt : zidirea unei case de mangy. de om;formarea unui munte prin o erupciune vulcania.; etc._

Dup5. desvolt4rile ce volt da mai jos se va lute-lege a formele universale §i esen %iale ale Materieisunt acele evolutive. Pe and toate celelalte form

sunt de cat nite acte, care nu eXist5. de catnumai inteaata, intru cat sunt trebuincioase la evo-lu ;iunea regulate, a formelor evolutive.

nu

11

SECTIUNEA I.Despre formele evolufive.

0 forma, evolutiva iea nastere atunci and umequilibru principal (care absoarbe ntai Matti cantitateafor %elor in lupta.) s'a stabilit intre fortele, in yirtutea.carora forma respective, exista. De exemplu, o pla-neta incepe a exista, atunci and s'a stabilit un equi-libru principal intre fortele tuturor moleculelor con-secutive, care de aici inainte incep a gravita atreun punct comun, care este centrul planetei; si cancLde alta, parte, aceste force interne se equilibreaza sicu cele externe care inrizresc asupra planetei. De-alt& parte, on -ce equilibru fiind relativ, resulta a inmomentul stabilirii sale. o luptil secundarei (intre mi-cele cantitati de forte remase neequilibrate) incep si_continua. in tot timpul equilibrului prtncipal care ocon %ine. De exemplu, dupa, ce s'a stabilit equilibrulprincipal in puterea caruia exista. o pia-n°.0., si intot timpul acestui equilibru, se desvolteaza. si se con.tinueaza. o lupta. relativ mica. intre putinele forte re-mase disponibile, si care lupta transformeaza pe ne-simtite si treptat Intreaga planets. Astfel, radiareain spatiuri a caldurei de la suprafa %a planetei, va pri-cinui pe incetul formarea unei scoar %e planetare ; a-ceasta. radiare unite, cu inriurirea soarelui, vadita.mai cu sama, prin schlinbttrile de anotimpuri, de zile.si de nopti, va da foc la circula %iune a apelor si aatmosferei ; aceasta, circulatiune va, modifica cu in-cetul configuraCiunea Si paturele scoar%ei planetei,

11

-.etc. Lupta secundara deci modific. si desvolteaz6.forma stabilita de equilibrul principal. Lupta secun-clarA tinge si ea atrA un equilibru, care ar fi equi-librul cornplect chiar al forcelor remase disporiibileSi care sunt inc. in luptA. Dar acest equilibru nueste nisi o data, ajuns pe deplin. Caci, dace, toate]uptele secundare s'ar termina cu equilibruri, atunciintregul univers ar ajunge la nemiscarea absolut5. :-ceea ce este, dup6, cum stim, cu neputintl. Lupta se_-cundarl nu inceteazA. de cAt atunci and equilibrulprincipal s'a rupt, In acel moment forma veche sepreface intr'o forml noun. prin stabilirea unui equili-bru nou.Mai eats. un exemplu : Un equilibru prin-cipal de forte stabilindu-se, se da. nastere la o fiintam-gania propriu zis5. care la inceput este un simplu.embrion. Insa in timpul acestui equilibru principal.si in con cinutul lui, se incinge o lupt5. secundarg. in-tre diferitele inriuriri ce se

mediulnasc on din organismul

fiintei organ ice on din in care tr&este. Acea--5t1 lupta desvolteazA si conduce fiinta organics. panala moarte, adia pAna la cuperea equilibrului principal.

Din cele de mai sus se vede a via%a unei fiintii 'organice propriu zis5., ca si a on arei forme evolu--tive este, sau o luptA sau un equilibru, dup6. punctulde izedere din care este considerate. De aceea intr'uninteles unilateral am putt zice : via %a este equilibrul,In time ce moartea este ruperea equilibrului fortelor;sau, viata este lupta, In timp ce moartea este ince-tarea luptei foqelor.

OH ce forml evolutiva creste si descreste relativ

13

pe nesiintite. La inceput ea este foarte simpla, omo-genl, subreda. si Rutin consistenta. Dup . aceea se-perfectioneazA treptat, devenind din cein ce mai ete:rogena consistenta panS. la un tnaximum de per-fectiune thple. De acolo apoi descreste, slabesterse descompune din ce in ce pana in momentul mor-fi sale.. Astfel este un animal, care incepend de _lastarea cea mai frageda, devine din ce in cecomplicat si mai consistent /Ana la versta coapta, side acolo merge scazend slabind, panS. ce moarede tatranete. Tot astfel este pamentul, care incepenctde la starea gazoasa, nclicS, de la forma cea mai o-mogena si mai putin consistenta, a raters treptat corn-pliandu-se si intStindu-se; si va veniun timp and.va merge decazerid.

Fiind ca ceea:.ce caracteriseaza mai molt o forma.'evolutivX este equilibrul fortelor'ce o construesc; deaceea putem zice cw, cresterea i descresterea uneiforme de feliul acesta nu este alta cea de at in-tarirea slabirea equilibrului principal ce o copsti-tue. De altd yarte, in on ce equilibru fortele con-vergeaza oare cum cAts un singur punct. naca.equi-librul este complex si mobil, precum sunt acele decare vorbim aici, atunci toate fortele determinate,atat cele deplin equilibrate, cat acele care consti.-tuesc lupta secundara, convergeaza catra un singurpunct. Aceasta convergiare are de efect eonservarea§i unitatea formei materiale. Putem zice, deci, ca infie-care forms. evolutiva exista un fel de atractiunecats centru, pe care o voitt nurni principiul conservator

sigi

mai

ysi

si

si

utto

are

cea

dint

ei *

umet

ate

.-''3 2 O ,tict -r --e

A C-) z/ a)

..,c

P. 7,4 al a)v)

c.) 0 ..c/cd cd0 o c.)s..,a)

-,.., 0Cr?, 4' '.CCS "4:5- q:-.- H

',7) 6cz

C). a)z oEa,

O 0 .-..0

0

a)..... 0xtr vj-

ici 004,

Ttll 0 ..-.73

b.01-

xt0 0

4-'cna) 4-,

CDCD cd 0A 0 $- ca

E (.1-cd

bA m

LI.3-4

RI' L0 'Li0ct'n C-0 :0

..-4o <1.) 0

..4 4' 5 1;"3-1 )-.0 Cd P. . ''

O a )

CI

I.., ...b10

14

-al formei. Inthrirea slThlrea acestui principiu, esteintarirea slabirea consistencei si a individualiaceiformei.

"., ,:las?r, V171 °11,r,?: - ,11A

.14. :'

, "7 4-

Ori ce forml evolutiv6., de la nasterea lAri6. lamoartea sa, face gradat pe nesinrcite o (cafe, carear pute fi figurath cu un semi cerc. Din causa anal°-giei, voiii da acestui semi-cerc denumirea de undci,Voiu numi curbti suitoare cea dintei jumetate. a call

§i

§i

ssi

15

pAnA la punctul culminant, curbs seoborqoare pecealaitA jumetate.

Ori ce forms, evolutivA este o undl. Si din causarelativitAtii ce cunoastem, fie-care undA conVine alteunde securrdare, care constituesc tot at Ate trepte pecurbele ei suitoare coboritoa-re ; la r.ndu1 seu,ea este conjinutA de o undl mai mare, in care eatine locul de o simplA treaptA. Cu chipul acesta,Materia in metamorfosarea sa vecinicA face o adeve-rat& miscare ondulatoare. ceea ce e mai mult,este cl, valurile sale ondoliforme se aruncl in toate,direcV.unile crescend si satzend in Mtindere pb.nA lanesfirsit. In toate 4ceste miscAri, Materia ascultA deceea ce am numit legea ondulatiunii universale. Vt itt.cerca acum sA fac inteleasA aceastA lege prin exem-ple figuri :

S presupunem c. semi-cercul ABC representeazaunda vieei organice pe pAm6nt. AceastA viacA aavut un inceput in punctul A, dupA ce plmentul serdcise in deajuns, pentru ca starea temperaturei ge-

, nerale a apei $i a atmosferei, sa permitA existenVavietAOlor. Paleontologia i cunostintele ce avem de-spre legile Naturei ne dovedesc ca. inceputul vieteiorganice a fost foarte modest; din substanVe or-ganice intermediare intre materia brutA si acea Niba trebuit sa. se nasca. simple celule organice ; cl a-ceste s'au transformat in animalele Si plantele celemai inferioare ce exists ; c. speciileacestora s'aUtransformat in specii din ce in ce mai perfecte, pAnAce au ajuns la om. Hind ol vedem umanitatea pro-

vi

ca..

gi

gi

Si

gi

16

gresand, de sigur ca viata organica n'a ajuns inela punctul culminant B. Dar va veni timpul cand_acest punct va fi ajuns, si apoi lasat in urma. in_

adever, dupa cum vom vede mai la vale atmosfera_si apa se imputineaza pe zi ce merge; $i va veni untimp cand vor fi disparut cu totul. Din acel timp.nu vor mai pute exista plante si animale pe pament._Dar inainte de a ajunge la stingerea complecta din.punctul C, viata organica va trebui sa retrogradeze-si sA scada incet incet, intocmai dupa cum si apa cuatmosfera vor dispare pe riesimtite. Cu alte cuvinte,viata organica va trebui sa percurga curba scobori-toare BC in sens invers si analog curbei suitoare-AB.Dara. viata organica in percurgerea undei saleva imbraca o multime de forme onclulative de aldoile grad representate, de exemplu, de atate speciide Plante sau animale. SA presupunem ca viata or-ganica, dupa ce a trecut prin mai multe specii deaceste, a ajuns la unda oinenirei a b c. Omenireamers pa,na acum tot suind pe curba sa suitoare a. b.Dui:A ce va ajunge la punctul culminant b, apoi vaincepe a decade, pentru a se stinge in punctul c, §ia lasa locul unei alte specii animale mai perfectio-nate, la care ea' va fi dat nastere. Omenirea asenie-nea este compusa din unde secundare representatede rasele omenesti. Presupunem ca rasa care con-tinua progresul umanitatii este representath.de unda d e f. Dar §1 unda unei rase are at trepteondoliforme ate natiuni se ne.sc din ea. Apoi natiu-nea la rindul seu cuprinde in sine eirolutiunile dife-

astazi

a

17

ritelor caste, clase qi familii de oameni. Aceste dinurrna snnt compuse din succesiuni de vieti indivi-duate. Individul apoi, care el singur incepe a se des-volta dintr'o simply celula, da loc in cursul Arletasale la un num& imens de unde sau vieti celulare.Pe urma fie care celull, pentru a pute indeplini func-%iunea de endosmosa i exosmosa, trebue sa alba, ooare care tesatura complicate, compusa din un fel decelule a caror unde se fie' si mai mici. Si asa maYdeparte poate pans la nestirsit.

De alt parte marea unde. ABC nu e de en omica treaptti a undei pamentului. Viata acesteia larandul seu nu e de cat un pas in lunga curse, asistemului nostru solar. Unda sistemului solar, apoi,este o unde, secundara din viata Nebuloasei noastre.Si asa mai departee pang la nestirsit.

Am vezut mai sus ca, din faptul ca Materia estenestirsita results ca, aceasta se metamorfoseaza vecinicfat% a trece vr'o data. de a doua oara pe calea dejapercursa. Aceasta este causa pentru care undele ingenere, si mai cu sama acele care sunt de gradurideosebite, nu pot sa aiba. aceiasi forma. Astfel for-ma sistemului solar n'are nimica a face cu aceea aomului ; forma acestuia are foarte putina a semenarecu aceea a unei celule; asa mai departe .Dar estede observat ca nici chiar inteaceiasi unda, curba sui-toare nu este in totul asem6natoare curbei scobori-toare. Aceasta provine din faptul ca curba suitoaresi cu cea coboritoare a unei unde, deli s'ar afla in

V. Conta, Teoria Ondulatiunii. 2

si

18

acelas nivel in privinta insitsi a acestei unde, darniciodatd nu se pot afla la acela§ nivel in privincaundei superioare din care cea dint& face parte. Asa,de exemplu, sä presupunem ca viata rasei caucasi-ane d e I' este o mica unde, din curba suitoare aundii omenirei a b c. In acest cas, stirsitul curbei co-boritoare a rasei caucasiane, deli va represents de-cadenta acestei rase, dar totusi va da loc la o me-tamorfosare mai complecta a Materiei decat incepu-tul curbei suitoare at aceleia0 ; caci pe curba sui-toare a omenirii, sfirsitul vietei rasei caucasiane seva afla la un nivel mai sus pe calea progresului ome-nese dectt inceputul aceleiasi vied. Chiar cand via%arasei caucasiane ar constitui punctul culminant alundei omenirii, resultatul ar fi acelas ; c.ci, dachamendoue curbele rasei caucasiane ar ave acelas ni-vel in privin ;a undei omenirii, totus ele nu ar ayeacelas nivel in privinta undei organice ABC,sau in privina altor unde si mai superioare ; si asamai depart& pans la nesfirsit. Astfel se explica pen-tru ce individul omenesc imbatraneste, decade simoare, fir, a trece din nou prin intocmai aceleasifaze prin care trece copilul spre a deveni om matur.Tot astfel se explica pentru ce o na %iune decade sise stinge, far, a se cobori prin acele4 faze prin cares'a suit. §i asa mai departe.

Ana o observaOune importanta. Dupa cum vomArea mai in urma din exemple practice, undele deacelas grad care se succedeaza nemijlocit sunt astfelde legate si virite una in alta incat : punctul culmi-

vie %ii

19

nant al antecedentei, reprezenteaza si inceputul cur-bei suitoare a consequentei, earl sfirsitul curbei co-.boritoare a antecedentei reprezenteaza si punctulculminant al consequentei. De exemplu, sa presupu-nem ca d e f este unda unui individ omenesc. In a-cest cas e f g va fi unda copilului seu. C.ci, de-oparte copilul nu s'a putut naste cleat in timpul andparintele sea era in puterea v6ratei si capabil de a-1face ; eara de alts, parte, parintele se afia la stirsitulviecei sale cand copilul seu este in puterea verstei.Sau, sa presupunem ca, dupa ce ideea def s'a intro-dus in mintile oamenilor si a cep ,tat din ce in cemai multi, important) 'Ana a ajuns la punctul cul-minant e, si dupe, ce a trecut dincolo de acest punct,incepe a se naste o alts, idee e lg. Cu cat aceastadin urma va deveni la moda, cu atAt cea d'intai vafi parasita ; pang cnd domnirea exclusive a celei depe urma va coincida fireste cu par .sires complectaa celei d'intai. Ideile vor fi deci, representate suc-cesiv prin undele def, efg, glib, etc. Acest mod deinsirare a undelor it voiu numi: succesiune de actiunisi reacciuni.

Aceste fiind date, A. ne inchipuim acum ca, curbaABC se intinde in toate direcliunile, desvoltand on-dulatiunile sale in mare si in mic Find la nesfirfit,i vom ave astfel imaginea miscarii universale acute

de Materie conform cu legea ondulatiunii universale.Doveclik Ondoliformitatii. Pentru ca sA, nu remana

nici o indoiala asupra celor zise mai sus, sä trecemin revista principalele unde, si sa insistam asupra a-

celora in privinca carora ar pute sa se nasca indo-eala.

Este cunoscuta ipotesa lui Kant modificata si im-bunat4ita de Laplace, asupra formaOunii sistemuluinostru solar. Dupg, aceasta ipotesk care este admisaca cea mai probabila, era un timp and sistemulnostru solar nu era, ca A, zic asa, organizat caastazi ; ci' forma un singur corp (cum am zice osimply celula embrionara) cumplit de fluidificat, dincausa unei calduri enorme. In urma radierei, in spa-%iuri el incepu a se reci si a, se condensa. FiresteparVile cele mai indepartate de centru trebueau sase receasca Intel. Din causa rotaViunii acestui soareimens imprejurul seu, si din causa condensa4iuneimai marl de la supratack s'au deslipid pe rand perand bucn.0 din atmosfera acestui astru si au formatplanetele ; earn. bucata care a remas Inca intreagaimprejurul acelui centru constitue soarele de astazi.In momentul deslipirii for de soare, planetele erauincandescente si foarte fluide sub forma de gaz; dardin causa radierii in spaciuri, s'au recit, s'au conden-sat, si au devenit corpuri Para de lumina, precum bevedem astazi. Dar planetele trai-vor ele cat lumea ?Nu. Ele se vor red pang, mai nu vor ave caldura.De ann. parte soarele asemene va deveni cu timpulun corp stins, farn. lumina nici caldura. In momentulacela condiiunile ForVei vor fi cu totul schimbate.§i in adever, pe cand sistemul solar intreg era unsingur corp incandescent, o foarte mare parte a For%ei era transformata in caldura si lumina, si o mai

!.0

91

inic6. parte decat astazi avea forma de atracciune.')Deaceea moleculele Materiei erau foarte puOn atraseunele catra altele, §i formau o masA, fluid5, care aveamai mult cleat acuma tendinca de a se desface. In-sa., cu clt soarele §i planetele se fecesc, cu ath.t dil-dura §i lumina se transformeazb, in tor% 6. atractiva.

aceasta fort, nu numai cA solidifica din ce in ceMateria ; dar ancl ea face ca planetele s6, se apropiepe nesimtite de centrul soarelui. and soarele va fistins §i rece, atunci forta atractiva va fi atAt demare, inat planetele, sau mai bine bucatile de pla-nete, vor cAde in soare dupa o revoluciune in spira16,din ce in ce mai rapede §i mai apropiaa de acestcorp ; intocmai precum aerolitii no§tri cad la urmaurmei pe pAment.2) Forts atractivA exageratl, cu

1) In tot studiul de fata eu presupun, dup. cum este admisAnal de toatit lumea, a forma cea mai generals a Fortei este a-ti ea aceasta poate sit se transforme in caldura, care estecontrarie atractiunii, fundel respinge corpurile §i moleculele unelede altele; ea, intr'un cuvent, on ce torn poate s6 se transfor-me in o alta. Dar chiar daca ar fi adevdrat, dupa cum voeste sxdovedeasea d-nul. P. Tremaux, (Principe Universel du Mouve-mem!, 2-me edition, 1874 Paris), ca, principiul universal at mis-earii ar fl repulsiunea produsa de catrit vibratiunile calorice aleMateriei, totus valoarea explicatiunilor de mai sus nu ar suferinimica prin aceasta.

2 Este adevdrat a nu s'a constatat ca planetele s'ar fi apro-piind de soare. Dar, experienta noastra astronomica cuprinde odurata prea mica in raport Cu viata lunga a sistemului solar ; side alta parte calculele distantelor eeresti n'au lost nieiodata cleataproximative. Este deci aproape cu neputint4 de a cunoaste prinexperient6 directA aceasta apropiere. Cu toate aceste se constata inintinderee unui lung spatiu de Limp, mici inclinatiuni de axe,mici schimbari de positiuni relative, toate lucruri care poate vorajunge sd dovedeasca intr'o zi ca planetele nu se invertesc vecfniein acela§ cerc.

§i

si

;

22

alte cuvinte, rapegiunea inspaimantatoare cu careplan etele se vor precipita in soare, se va transforma,prin o ciocnire cumplita, in o caldura atat de mare,incat toate aceste corpuri vor pute deveni din nouincandescente $i fluide. Nu voiu sa. zic prin asta ca,sistemul solar va reincepe, pentru a recontinua in-tocmai aceeasi via-ca. Am vezut mai sus ca. aceastaeste cu neputinta. Ceea ce am voit sa dovedesc esteca, sistemul solar va trebui si el sa percurga. curba-so coboritoare i sa se sfirseasca, yentru a da loc a-poi la o alts, lume cu aka forma. Se poate intamplaca ciocnirile ce -am prev6zut mai sus sä fie prea rr&ipentru a fluidifica din nou sistemul solar. In acestcas, va trebui sa asteptam pana and se vor stingetoate stelele cate vedem, adic. intreaga Nebuloasa.in care traim atunci precipitarea unui numer imensde son stinsi unul asupra altuia, va trebui de sigur

produca o caldura enorma. capabila de a reaprin-de materialurile stinse si de a le imprastia din nouprin spaOu prin puterea sa repulsiva.

Intocmai ca. sistemul solar, pamentul are si el im-da sa. Lg.inceput el era un glob foarte voluminos,de gaz. Pu %in ate pu %in acest gaz s'a condensata format un sambure mai consistent incunjurat deatmosfera foarte deasa. Acest simbure a lost maiintai liquid, adica topit peste tot. Pe urrna. a ince-put a se solidifica de la scoarta tinde treptat sase soli difice 'Ana la centru. De aka parte schimba-rile suprafecei pam6ntului se fac pe nesinrcite, dupa.cum a dovedit Charles Lyell (Principles of Geology).

si

si

sa

si

23

Este probabil cO. ridicOtura muncilor cufundareavailor, in genere, sunt datorite recirii treptate, con-tinue a centrului topit al PAmentului. CAci acestar6cindu-se, scade in volum, se sgArceste prin ur-mare face ca scoarVa sa care rem One prea largl, S.se prOvAleasca si sl se coscoveascA. Astfel, cred eu,ca se explia mai [bine pentru ce munVii vaile seformeaza. pe nesim %ite. Pe urma este de observat cl,cu cat timpul trece; cu atIt simburele solid crestein paguba atmosferei_ care it incunjurA.1) Dar va veniun timp cand toata atmosfera toatb. apa de pePament vor fi absorbite de pOturile stincoase ; ci

cand, de alta parte, centrul planetei noastre va de-veni cu totul rece si solidificat. Atunci PAmentul vaincepe pe nesimVite a se sgArci mai tare, a crapa,si in stirsit, a se rupe in buca.ci. meteoritice care vorcOde in soare. Acest viitor este prevezut farl a VinesamO de sfIrmarea aderea Lunei pe Plment ;caci in LunI se si observa deja crapOturi enorme

Poate cif nu avem dovada directi. ea PAmdntul creste as-t> zi in paguba atmosferei. Dar and gAndim la timpurile periodelorgeologice, in care PAmentul era acoperit de plantele uriase ce audat nastere la paturele de carbune fosil, de antracit, de bitum,suntem nevoiti sa admitem ca, in timpurile acele, atmosfera a fostfoarte bogatA in acid carbonic ; de sigur a era mai bogatA de-ofit astazi si iu celelalte elemente ale sale. Asa dar, elementele at-mosferei scad nu numai prin condensatiune directs; dar asemene,si mai cu mama astazi, prin absorbtiunea for de catra plante sianimate. Acestea la moartea for nu inapoeac atmosferei decAtfoarte Max ea 1---11If hilt; earl rested; Ifittradc paTura 13A-VaAnfulai care se forraTzif Deaici urmeaza ca paturele geo-logic,e neptuniane nu sunt formate numai qi numai din materialurirupte din pAturile plutonice si modificate prin actiunea apei si aaerului.

si

gi

putifi dinasl zi.

si

tai

@i

tai

24

care se largesc necontenit.i) Asa darn Pamentul carea inceput viata sa de la starea cea mai putin con-sistenta, va merge progresand, atat in complicaciunecat si consistenta, pana la punctul, culminant; §i de-acolo va discreste necontenit in amundoue privintelepana va ca.& in sarmaturi.

Pam6ntul va trece in tot cursul vietei sale, prinmulte faze. In una din aceste va ave loc unda vie-tei organice despre care am vorbit mai sus. La ran-dul seu viata organica va trece prin o multime deunde secundare representate de vietele grupurilor deplante si animale numite dupa inprejurari, specii,varietati, rase, etc. In privinta undelor acestor s'arcrede ca se pot ridica objectiunile urmatoare :

S'ar pare ca unda vietii organice nu este compusadin adeverate unde secundare. Caci, de-o parte, s'arpute zice ca, speciile sau gradele prin care a trecutviata organica pana acum, exista in mare parte; ca,prin urmare, aceste specii n'au disparut cu incetulsi pe rand precum ar fi trebuit sa faca a succesiunede ondulatiuni secundare. Eara de alta parte, s'arpute crede ca, chiar daca am considera numai seriasuccesiva de specii prin care a trecut oganismul,pentru a ajunge, de la formele cele mai simple 'Ana

1) Vezi pentru dovedirea acestui viitor al P1in6iitului: Coursde geologie eorreparee, par Mr. Sbanislas Meunier, Paris 1875, incare autorul probeaza. prin o metodtt ¢i o argumentatiune admira-bild, a, meteoritii care cad pe Panidnt, constitueau ()data un sa-telit al acestuia, mai mic decat Luna ; §i ca, on ce planetit trebuesa treacit din starea putin inaintatit in care se afla Venus, la aceeain care se aft PAmentul, pe urmit la starea lui Marte, apoi La aceea a Lunei, §i in stirs la aceea a:Imeteoritilo.

25

la om, totus nu ni se arata speciile decat ca -nistenuance sau grade nesimtite de inaltime, prin caretrece o linie simply necontenit suitoare ; caci pe catse tie pana acum, formele organice cele mai imper-fecte s'au transformat necontenit totdeauna in formedin ce in ce mai perfecte.

Contra obiectiunii d'intai u).6 reservez sä dovedescmai la vale ca., genera fiunea spontanee este activana si in zilele noastre ; cit, speciile inferioare, de e-xemplu de animale, care exista astazi, nu sunt ace-le§i, genealogic vorbind. din care a esit prin carea trecut omul ; ca, in regula generals, cu cat o spe-cie este mai inferioar., cu atat ea se seoboara din ogeneratiune spontanee mai posterioarA, ; si ca, prinurmare, coexistenta speciilor de diferite grade nuimpedeca ondulatiunea vietii organice in toate sen-surile.

Pentru resturnarea obiectiunii a doua voiu dovediearasi mai la vale un fapt de cea mai mare impor-tant., si care, pe cat stiu, n'a fost niciodata obser-vat, si anume : on ce specie organics care se stabi-leste intr'un habitat nou putin deosebit de habitatulpartisit, dobandeste o viata noun in care face un pro-gres organic superior celui care it avea in habitatulvechiu ; dar dupa ce ajunge un punct culminant,specia degenereaza si ajunge sa se stings, afara nu-mai daca, nu va schimba din nou habitatul.

In fapt lucrurile se petrec astfel: on ce varietateorganic., dupl. ce a progresat mai mult sau mai puin intr'un habitat dat, apoi se desface in doue parti-

pa-

si

26

o parte din indivizii ce o compun emigreazA intr'unalt habitat pentru a continua evolutiunea vie0i or-ganice ; earA ceealaltA parte de indivizi rem.ne peloc pentru a degenera si a se stinge.

Astfel fiind lucrurile, se incelege usor cl viaa or-ganica trece prin o serie de onduistfuni perfecte alevarietgilor organice. Dar varietAtile insele fac partedin unde mai marl, numite specii, si care resuml(tare cum in sine timpul si spaciul in care s'au des-voltat varietAtile ; adicl, care resume, influentele tu-turor habitaturilor ce se aflA in aceeasi climt, si incare s'au invertit varietA01e. Specia care nu va pl-rasi niciodatl clima in care s'a format, va trebui ea-rasi sa pearA, deli, se incelege, dupl un timp multmai lung. Speciile apoi fac parte din unde si maisnarl, numite genuri. Si asa mai departe.

In slecursul transformArii organice se obaerva caran organ, o funqiune, insfirsit un caracter dat, sedesvorta si predomineazA cat-va timp ; pentru a daloc, apoi, la o scAdere treptata a acestui caracter, sila desvoltarea pe nesimite a unui altuia care vapredomina in un alt timp in paguba celui d'intai.AceastA succesiune de predominaOuni functionale seface earAsi conform cu legea ondulatiunii. SA pre-supuaem cl intr'o specie organicA predomineazafunctiunea organic, X, a c.rei evoluViune sA fie re-prasentatA prin unda d e f. C.nd aceasta functiuneva fi trecut peste punctul culminant e, atunci va in-cepe °data cu scAderea sa si cresterea funs iu-nii jcare va mosteni predominarea celei d'intai. Aceasta

27

la rAndul ei va percurge unda e fg; astfel ca punc-.tul culminant al acestia va coincida cu sfirsituldecaden %ei celei d'intAi. Aceasta e o adeverata suc-cesiune de actiuni si reactiuni organice, care urmea-zA in totul legea ondula4iunii universale ; si care,prin urmare se va observa in trecerea de la speciela specie, sau de la varietate la varietate, sau de laindivid la individ, sau chiar in cursul desvoltArii a-celuias individ, dupA mb.rimea undelor respective.

Asa darn, via %a organicA, din on ce punct de ve-dere ar fi privita, este compusa din unde inferioarede toate gradele. SA ne oprim puffin asupra undeispeciei omenesti.

Omenirea pAnA acum s'a suit necontenit pe curbasa suitoare, si poate va trece mult timp Ancl pAnava ajunge la punctul culminant. Dar pentru ca sAajungA pAnA la punctul unde se aflA astazi, ea a tr e-cut prin o multime de unde secundare numite rase.*i-in adev6r, au fost rase preistorice, care au repre-sentat pruncia omenirii, si care in vremea for s'aurascut, au progresat, si apoi au decAzut si s'au sties:astfel cA astAzi gAsim nuindi remAsitele for fosile.Pe urn* copilAria omenirii, putem zice el e repre-sentata succesiv de rasele australiane, africane, ame.-ricane, care toate sunt in decadent . ; si care suntcu atAt mai aproape de stingerea complectA, cu catsunt mai betrane. In zadar s'ar mai cerca cineva alreaduca la viatA astfel de rase ; in zadar au flcutptinl acum incercari Europeii sA civiliseze indigeniidin America §i Australia. Acestia sunt atat de bee

28

si au ajuns la atAta neputintg., inc ,t nu sunteapabili nici sa se incruciseze cu deplin succes sprea da nastere unei rase noue. Asa darl stingerea lornu va fi cleat grabita prin contactul lor cu Euro-peii. Urmeaza. apoi rasa mongol., care de sigur emai sup erioarl. Dar si aceasta e in decadent,. Insfirsit vine rasa Mediteranienilor (dupA. expresiunead-lui Haeckel). Aceasta se afia. dna pe curba suitoarea undei sale.

Rasele, la randul lor, sunt compuse din unde se-cundare numite natiuni. Aceste asemene se nasc,cresc, ajung la un punct culminant, si apoi descrescsi mor. Nu este exemplu in istorie de un popor caresä fi continuat indefinit pe calea progresului, si caresa nu fi facut o curs. ondoliforma. Mi se va orune,poate ca' excepOuni China si India, acaror popula-#uni au o versa foarte inaintath, fat% a dee semnede stingere. La aceasta voiu respunde a, a fost untimp and popoarele acestor doue ceri, incepiind defoarte jos, au ajuns la un grad foarte inalt de civi-lisatiune. Pentru a ajunge acolo, ele au trebnitlucreze, sa. se desvolteze, s6, inventeze, creeze.Ele au ajuns la punctul culminant al vie0i lor suntacum ma de ani. De atunci ele nu mai inainteaza..ToatA activitatea lor intelectuall se mArginelte in aauta adeverul in trecut, in cartile vechi, in institu--ciunile vechi : Au devenit niste popoare de anticariin incelesul reu al cuventului. Ei se silesc numaipAstreze ceea ce au avut : au ajuns sä fie popoare-de rutinari, care sinrcesc instinctual decadenta lor,

trani,

sa.

ski

sa.

29

si se silesc sit se mentinA in vechia for stare; si care-ered cl se men %in cAnd iii dau aparentele aceleistari, fart, a-i aye fondul. Ce dovedeste aceasta ?Aceasta dovedeste ca spiritul for este in deplinA de-cadenta, si cl nu mai are decat cel mult puterea dea imita. Dael inteligenta acestor popoare, dupl cea atins punctul culminant al desvoltarii sale, ar fidevenit numai stationary,, ea ar continua anc6. sif. lu-creze i sa inventeze ca in momentul punctuluiculminant. Dar ceea ce este stationar, nu este inteli-genta ; ci, anticele procedAri, anticele institutiuni, cuun cuv6nt, anticele forme care s'au petrificat oare-cum ; in timp ce, spiritul ce le insufletea lunecA demulta vreme pe pravalisul decadentei. La astl deca-dentA intelectuall, se uneste apoi decadenta fisic6..

Dac6. nime nu va atinge pe thineji i Indieni, daca..6i vor lAsa s moarl de moarte natural 6, firesteei vor trai Ana mii de ani, devenind, se intelege,din ce in ce mai bicisnici si mai putin numerosi.Asa dar, aceste popoare asemene au &cut o curs/ondoliformA. Dac6. totus ele par a fi avut o viatAprea lungi£ in compara %iune cu alte popoare, aceasta_se datore.te mai int6..i, dup6. cum voiu dovedi aiure,invasiunilor periodice de popoare straine care au ye-nit s6. le stApAneascA, sA se amestece incatva cudensele. apoi, e deosebire oare care de longivitatetrebue sA fie intre popoare ca intre individe.

Observatiunile ce am &cut asupra ChinejilorIndienilor se apliel, fireste, si la rase.

Natiunea este compusa din familii care au undele

§i

ca

§i

§i

§i

30

for proprii. in adever, fie care familie trebue s6.inceapl de foarte jos ; pe urm& din generatiune ixgeneratiune ea castig-6. tot mai multi vigoare inte-lectuala si mai multa influent, asupra celorlalte fa-milli, 0111 ce ajunge la un punct la care se opreste,si de la care incepe se scoboare. Acest fenomenpoate fi observat pretutindeni, chiar in familiile %o-

ranilor care se incruciseaza mai mult ; dar poate fimai bine studiat in laminae cunoscute bine, ale su-veranilor, ale- nobililor, si ale oamenilor mari in ge-mere. Niciodata. un om mare care a ajuns la puno-tuI culminant aI undei familiei sale n'a av-ut un co-pil sau un descendent care s5.-1 egaleze. Niciodata ofamilie in decadenta cu trecut glorios n'a datna§tere unui individ care s6, fie capabil de initiative,,de originalitate, §i care sä se ridice deasupra imitato-rilor ordinari. Dace. se gaseste cate o exceptiunerare., dar cumplit de rlrl, la aceasta. regula, ea tre-bue atribuit5. unei introductiuni ilicite in familie de-un sange cu totul deosebit. Astfel ar fi introducereaunui sange de teran intr'o familie regale, ; sau intro-ducerea unui sange din o altA nationalitate. Dar cutoata posibilitatea adulterului ferneilor, care ar pute-da. loc la oare care exceptiuni, este cu toate acestefoarte interesant de a yea cum toate dinastiile deregi si de principi, toate familiile de nobili, etc. du-i% ce au facut o curse. ondoliformh, devin sterile siapoi se sting cu totul. Nu s'ar pute face, de altsparte, obiectiunea aceste familii, de si se a-fil intiecadentg, totus exerciteaza asupra societatii o inri-

sa

ca

§i

si

31

urire tot asa de mare ca in trecut; cAci, in fapt, unrege de exemplu, care nu are nici iniViativA nici s-nergie, este un instrument, sau mai bine, o masssub care lucreazA alte persoane ; si aceste sunt inrealitate acele care inriures?. societatea.

Familia este compus din indivizi, ale cAror vie ;iparticulare, dup5. cum se tie, sunt tot atate unde.

Individul, la rAndul seu, este compus din celule. Sestie cA celulele sunt cele de pe urmA elemente ana-tomice constatate de experiencl in corpurile vietAVi-lor. Se tie asemene cd fie care celull are o exis-ten0 individuall. Insa celulele, nu sunt de acelasifel, dupa cum instrumentele noastre grosolane de in-vestigaciune ne-ar face sly credem la intaia privire.Celulelein corpul omului se subimpartesc poate inatate genuri, specii si varietati, in sate se subimparteregnul animal de pe P1m6nt. Mai mult decAt atAta.DupA cum mai toate fiinVele organice de pe PAment,cAt sunt ele de diverse si de eterogene, se scoboarb.numai din una sau din cateve forme organice foartesimple si omogene ; tot astfel speciile toate de celuledin corpul omului se coboara din specia celulelorembrionare, celor mai primitive. Si intr'un cas si in-tr'altul este o descenden%1 ramificata ce constituesteun arbore genealogic. Si intr'un cas si in altul esteo succesiune de indivizi care se modifict in putereaprincipiilor de ereditate si de adapta %iune la mediulin care traesc.1) Se inIelege cA fie care celull in

') Vezi conferinta d-lui G. Pouchet intitulatd La Phylogeniezelultaire, §i publicata in Revue Scientifique din 20 !dude 1875.

32

parte trAqte foarte putin, poate numai cateva cea-suri; dar fie care implinWe o undl in via %a sa, caree un pas inainte in unda principall a individului.

Dar celulele organice sunt ele cele mai mici unde§i unit ti organice ? Nu cred. Mai inthi, celulele suntcompuse din doue sau trei membrane inchise dintoate partile. De altl parte, celula trebue s6. se hra-neasca, si s, -SST prefaca, necontenit materialurile vechicu altele noue ; aci, nu poate fi un atom intr'uncorp organic care sa. nu fie necontenit inlocuit prinaltul. aceasta se face prin neincetata asimilatiune

disimila %iune. Deci, helnirea celulei nu se poateface cleat prin endosmos6. exosmosa. Ins6. pentruca membranele celulei sa. dee loc la curente liquidein direc %iuni opuse tocmai dup6. cum cere trebuintavie %ii celulare, trebue sl aibl o tesetura complicatl,fin-math. prin gruparea variata a unor elemente ana-tomise foarte mici, §i care mai mult sau mai putintrebue se. samene cu celulele. Apoi aceste elementetrebue s5. se deosebeascl in constituttunea lor, dupAcum ele fac parte din celule epidermice, caroidiane,nervoase, etc. Trebue se. decidem prin analogie,§i aceste celuline invisibile se nasc, trAesc, §i morintr'un timp proportionat cu marimea lor. Dar acesteceluline se mai subdivid ele oare in alte unde se-cundare ? Ondulatiunea merge ea oare pInN, la ne-sfiqit de mic ? Ar fi indrIznet a o presupune. Darchiar in suposi %iunea ce. subdivisionarea undelor s'arcobori numai cu un grad sau doue mai jos cleatcelulele, Ana s'ar puts zice ca, asimilatiunea i di-

ySi

ca.

1i

33

similatiunea nu ar fi decat endosmosa si exosmosala diferite grade ; ca ele nu, au la urma urmei altafunctiune decat aceea, de a scoate din celulelecelulinele vii remasitele celulelor si celulinelor moar-te, pentru a le da afar, si a introduce in locul formaterialuri proprii de a da nastere la alte fiinte no,ue. fiindca toate aceste forme Organice devin dince in ce mai mici, si ca, mortile nasterile devindin ce in ce mai dese, cu bat ne scoborim spre ne-sfirsit de rale ; deaceea asimilatiunea cu disimila-tiunea functioneaza Para intrerupere.

Paha aici am desvoltat un sir de exemple, maimult ca sa justific si sa lamuresc totodata legea on-dulatinnii universale. Dar se intelege afara de un-dele studiate mai sus, sunt anca un numer nesfirsitde unde intermediare.

.Sa trecem acum la examina,rea miscarii ideilor increerii omene4ti.

stie c., on ce miscare progresiva sau retro-grada a omului se traduce in ordinea. intelectuallprin miscarea ideilor sale. E natural darn, ca acestedin urma sa urmeze asemene in evolutiunea for ocale ondoliforma. Si in adever, nu este religiune,sistem de organisatiune social, on politic', nu este,cu un cuvent, ordine de idei care sa nu aiba undasa. SI luam cateva exemple

Pe cand la rasa Mediteraneanilox, politeismul seapropia de sfirsitul curbei scoboritoare a undei sale,crestinismul se nascii. Viitorul acestuia era asigurat

V. Ceuta, Teori-a Ondulatiunii. 3

'SA

si

ti

ea

34

din cause, ca, prin el se facea o reactiune asupradeilor vechi de domina %iune si de inegalitate. Re li-giunea cresting ridica la rangul de cele intgi virtuti

sclavilor si ale supusilor, precum sunt, rgb-darea, smerenia, supunerea, speranta ; pe cand eaconsidera ca vicii mandria si asuprirea care caracte-riseazg pe sth.pani. Aceasta imprejurare units cu pro-clamarea egalith %ei oamenilor, au asigurat crestinis-mului I:Artesia tuturor asup:itilor din imperatia Ro-manilor. Se stie ca. aceastit religiune a avut incepu-turi mai mult de cat modeste. Putin ate putin s'astabilit, s'a intins, s'a desvoltat pa.na ce a atins pun-ctul seu culminant in veacul de mijloc ; pe urma. ea ainceput s percurga, curba sa scoboritoare, pe careo continueaza Inca, si. pe care o va continua de si -

gur Ana. vr'o mie de ani, inainte de a o termina cutotul. Ete adeverat ca. numerul crestinilor este astazimai mare de cat tot-deauna. Dar cata deosebire intreinriurirea ce biserica si religiunea cresting eXercitea-za astazi asupra afacerilor i mersului omenirii, si in-tre aceea pe care o exercita in veacul de mijloc si lainceputul timpurilor moderne ! Este adeverat aseme-ne ca. principalele biserici crestine pastreazg aceleasirituri, aceleasi carti sfinte pe cari le aveau cam pela inceputul crestingtatii, Dar ce deosebire intre in-telesul si importanta ce se dadea °data. la fie-care de-tail al acestor rituri, si intre acele care i se dau a-cum.% I Riturile, ca on ce forme exterioare, pot sg re-mang stationare ; dar ideile nu continueaza pentru a-ceasta mai putin de a se misca si de a implinI evo-

calitittile

35

lutiunea tor, chiar sub Imbracamintea acelora§ forme.Cu chipul acesta formalitatea care °dad. ave intele-sul a. ajunge ca in realitate s6, aib6. intelesul b, Iaun alt timp sau la o alta seen. a aceleiasi religiuni.Cu chipul acesta o religiune se transformeaza de faptintr'o alta, deli conserva. mai mult sau mai putin for--mele exterioare primitive. Cnd consider, cineva de-osebirea radicala care este intre ideile sentimen-tele crestinilor primitivi, intre acele ale crestinilorde astazi, poate sa afirme cu sigurant6., el acesti dintirrna nu mai sunt a.deverati crestini. Aceasta din ur-inl observatiune a fost facuta de d. Strauss, celebrulautor al vie %ei lui Christos.

Unda cre§tinismului la r.ndul seu se subimpartein unde secundare representate de sectele, institutiu-rale, si in genere de toate mi§cArile de idei can'. auluat nastere, s'au desvoltat, si au disparut in

seu.Ceea ce s'a zis despre crestinism se aplic . Ia toate

religiunile, $i chiai la toate institutiunile sociale.Chiar adeverurile stiintifice nu scap5. de legoa on-

dulatiunei universale. Se §trg adevrul la urma-urmei n'are dealt o valoare relativa : indivizii, na %i-unile, gandesc concep lucrurile in chipul care leeste impus de imprejurarile schimbaoare.9 Deaiciurmeaza ca., fie care adever are timpul seu in vial aomenirei sau a unei natiuni ; a el nu poate fi con-

1). Vezi in Teoria Fatalismului de mine, Devre releiviteeaadeverului.

si

si-nul

si

ca

si

36

ceput cleat in momentul in care este introdus, pro_vOcat, necesitat, de versa si de mediu. Dar on cestare de imprejurAri care necesiteaza o stare de idei,se naste, creste pAnA la un maximum de consistentAi apoi dispare, pentru a ]asa locul la o alta stare

de imprejurari. Ideile urmeazA intocmai aceiasi evo-lutiune. i in adever, SA presupunem ca timpul unuiadever oare care a sosit pentru o natitme. Acest a-del* incepe mai intAi sa fie oare cum presimtit siintrevezut de catra cugetAtorii terei. Acestia, neavendo idee ldmuritA de ceea ce intreved, nu vorbesc obi-cinuit cleat ca de- un lucru ipotetic ; si in toate casti-rile ei nu castigA despre acel adever de cat cunos-tinti unilaterale si mai mult sau mai putin eronate.Cu toate acestea, adeverul nascend continua drumulseu : El ocupA din ce in ce mai mult spiritele ;face sA se nasc . la toatli. lumea indoeli trebuintemai mult sau mai putin nehothrite, pe cand el in-susi devine din ce in ce mai lAmurit ; panA ce inteo.zi el este cu totul inteles de vr'un cugetAtor mare,.

desvoaltA formuleazA definitiv. Acest cugetA-tor este numit atunci inventatorul adeverului formulatde dansul, yss caruia de ordinar ei dA numele seu.Acleverul astfel formulat gAseste dupA aceea partisanidin ce in ce mai numerosi si mai fanatici ; el cAstigA

exerciteazA o inriurire din ce in ce mai mare asu-pra spiritelor ; pAnA ce, trecend peste punctul seuculminant, trebue sA inceapl calea scoboritoare a un-dei sale. Din momentul acesta partisanii sei pArAsescunul cate until drapelul seu, pentru a merge sA se

el$i

it si ii

gi

3'7

inqire sub drapelul unei alte idei mai tinere, mai lamods: aceasta este reacciunea. Insfar§it adev8rul im-betranit, dupa ce a perdut cei de pe urrna apara-ton ai sLi taxati de nb.tang-i, incapa;ina# §i inapoiaci,apoi merge sa se pearda in uitare,

.Aceasta este istoria tuturor sistemelor gtiintifice,in genere a tuturor adeverurilor §i a tuturor apli-

ca%iunilor lor.Se vor gasi poate de acei cari faca obecti-

unea ca, nu dispar toate ideile concepute de oameni,c sunt adeveruri considerate ca atari, de and omuleste om, fs.ra ca S. se fi supus fluctuaciunilor actiunii

reacOunii. Voi ,observa ca, mi§carea ideilor nueste decat lmaginea reflectata sau contrapartea inte-lectuala a m4carii omenirii. Omenirea se sue acum-pc curba suitoare a marei sale unde, §i totodata inmersul seu produce un num& nesfar§it de unde se-cundare, terpre etc.. Tot astfel este §i cu ideile ingenere : de,i fac oscil4iuni nesfar§ite, cu toate aces--tea ele urmaresc Ana o cale progresiva. Precum o-mul in timpul intregei calatorii ondolitorme a ome-nirii pastreaza caracterele generale ale constituOunii, aformei sale care it disting de celelalte animale ; totastfel complexul ideilor pastreazit un fond de adev6-ruri cari vor fi considerate ca atari pe at timp va-trai omenirea. Dar acest fond de adeveruri nu estestaVionar. i in adev6r omenirea deli produce undeinferioare, totu§i urmare§te necontenit implinirea ma-rei sale unde, care e caracterizata prin caracterele ge-nerale ale .omului. Ins,, tocmai evoluOunea pe ne-

s, -mi

$i

si

38

simtite a acestor caractere generale constitueste unda.omenirii. Tot astfel este si cu ideile: Fondul adeve-rurilor care caracteriseaza omenirea intreaga faceprogres sau retrogradeaza, dupa cum aceasta din ur-ma. se afla pe curba suitoare sau pe cea scoboritoarea undei sale. Din toate aceste results, ca. omen irea.aflandu-se inca in progres, se mareste din zi in zifondul adev6rurilor zise stabilite indiscutabile, carefond a inceput a se forma chiar de la inceputul o-menirii. Sistemele de idei concepute pans. acum deoameni sunt nenum6rate ; ysi toate au trebuit sa dis-para.. Cu toate aceste fiecare din ele, deli a disprut ca sistem, totusi a lasat dupa sine oare care a-dev6ruri spre a fi adaugite la fondul stabilit ; fie carea ridicat, ca sa. zic asa, un mic col; al velului careacopere adevrurile z'se indiscutabile. Acum poate

figureze cineva inceleaga, miscarea ondu-latoare a complexului ideilor, care incepand- de la o-unda mare cat acea a omenirei, se subimparte in 'ni-de din ce in ce mai mici, pan& la nesfirsit.

Am zis mai sus ca., pe cand un sistem de adev6-ruri se afla pe claim suitoare a undei sale, apare uninventor. Aceasta nu e de trebuin;a. numai decat, sinici nu se intampla totdeauna. Sunt multe adeveruricare se desvolteaza incet progresiv in toatetele pana la punctul culminant. Si tocmai atunci sauchiar mai tarziu, se gasesc simpli culegatori si co-,mentatori cari aduna. si pun in ordine aceea ce toatalumea stie. Astfel se intampla mai cu sama cu mo-rala i cu raporturile juridice. Dar adesa se intampla.

si

sa-si si sl

§i spiri-

39

mai ales in conceperea sistemelor filosofice, c., uninventor anticipeaz5, mai mult sau mai putin asupracunostirOlor ce toath. lumea va ave in momentulpunctului culminant. Si in adev.r ce este un inven-tor ? Este un cugetator care, ay.nd facultatile inte-lectuale mai tan decM ceilal i membri ai societatiidin care face paite, apreciaztt gi intelege mai bineadeverurile care intr6. in sfera ocupatiunilor sale in-telectuale, si care sunt mai mult sau mai putin pre-simtite i intrevezute de concetatenii sei. Dup6, pute-rea inteligentei sale el va intelege uceste aoevrurila un moment mai mult sau mai putin apropiat desfIrsitul sau inceputul curl:KA suitoare a acestor ade-vbruri, cu alte cuvinte, el va participa mai mult saumai putin asupra cunostintei tuturora, dupl cum elva fi un geniu sau un talent.') Asa dar, el antici-pea7a. numai ; dar nu descopere niciodata adeveruricu totul noun..

Sunt doue fapte care dove4esc cd, atunci and tim-pul unei idei a sosit, creerii prin urmare spiriteletuturor inembrilor societatei se desvolteaza in sensulacestei idei, .i se predispun oare cum ca sl o pri-meascA. IntAiul fapt este cA, multe adeveruri suntdescoperite in acelas timp sau in timpuri deosebite,de cAtr6. mai multi inventori, ca acesti din urmasa. se copieze unul pe altul. Al doile fapt este ca.,

dac5. se cauth. bine, se glseste ca. fie care inventor afost precedat de oare care cugetator care intrevezuse

1) Vezi in Teorza Fatalismului de mines Despre talent qigeniu.

firm

si

40

adev6rul descoperit de eel d'inai. Astfel se stie aadversarii inventorilor, pentru a le micsnra presti-giul, cauth, totdeauna sA, probeze ca, adeverurile ceacestia pretind a fi descoperit, au fost cunoscute demult timp ; si cg. inventorul cel de pe urma, n'arecleat cel mult meritul de a le fi pus in ordine. F,.i.

ei citeazA in sprijinirea asertiunilor lor pasajuri scri-se mai de mult, uncle se gasesc cugeth.ri cari au unraport mai mult sau mai pu %in indepartat cu adeve-rurile precum sunt ele formulate de inventorul celde pe urm5..Dac5. toi oamenii ar cugeta mult asu-pra aceleiasi ordine de idei, si daa toci ar publicacugetarile lor, desigur, cred eu, ca am aye dovezipalpabile ca. : on -ce idee de o parte face progrese ne-sinrcite, si de alta. parte este conceputa de mai multioameni in acelas timp.

Din ceia ce precede result6. O., inventorii si con -cepiunile noue in genere, nu sunt cleat expresiuneasi manifesta %iunea starii fisice, morale si intelectualeale socieacei unde resar, si ca valoarea individuala inventorilor trebue a fi socotitl ca foarte putin lu-cru in evolu %iunile sociale. In aceasth. regula generalsse cuprind legislatiunile si legislatorii, religiunile sifundatorii lor, etc. Niciodata un inventor n'ar puteaface pe o societate s5. cread6. un adever care nu esteexpresiunea sarii s1 trebuinOlor ei. NiciodatA. o so-cietate n'ar pute admite un adever care a luat nas-tere intr'o alt b. societate cu totul deosebith.. Asa deexemplu un inventor european in zadar s'ar incercas6, convinga despre adev6rul ideilor sale pe popula

41

indigene din mijlocul Africei sau Australiei.Aceste populatiuni ar crede a au a face cu un ne-bun sau cu un vrajitor. Si ele ar crede un adeverde vreme ce adeverul este numai relativ.

Pentru a dovedi evoluViunea ideilor, mai eqta. a.-teva exemple practice de idei can se formeaza Incsub ochii nostri, cari nu au ajuns Inca nici ma-.car la punctul for culminant :

0. Materialism in Europa. Dupl. ideile spiritualisteale filosofiei scolastice, incepa O. se faca in Europao reaqiune, care dadu loc la inceperea unclei mate-rialismului modern. Acesta incepe cu Bacon, Gior-dano Bruno, Descartes, Galileo, Newton, Pascal, Spi--nosa, etc. Sa. se observe c fie care din acestia, desifaceau un pas inainte pe calea materialismului, to-tusi admiteau a este o intreaga lume de fenomenecari nu sunt stapinite de legile materiei. Lisa aceastllume spirituall Se micsureaza si se strimteaza. pas cupas. Sensualistii franceji engleji din secolul trecuto reduse mai pe urma. la un volum destul de mo-dest. Apoi, Lavoisier, Cuvier, Lamarc si in genereto# naturalistii mad ai timpurilor noastre an ].rgitstera lumii materiale din ce in ce, pina. and veniAuguste Comte care cel formula, filosofia po-sitiva, pregatita deja de predecesorii sei. Acesta esteunul din cei mai mari filosofi ai secolului nostru. Ela anticipat mult asupra contimporanilor sei. Dar desigur el n'a zis cel de pe urma cuv6nt, progresul stiin-lelor positive, studiul faptelor, complectelza, apro-fundeaza pe zi ce merge concep %iunea lui A. Comte.

-;.iurlile

si

si

d'intAi

si

Se pare ca. aceasta complectare urmare are sa sefaca de acurn inainte in Anglia si Germania.Estede observat pans acuma miscarea intelectuala. a.

Europei era oare cum condusa. de Frantia ; fiindca.ea era wai in versta decat vecinile sale, si totodata. seafla i pe curba suitoare a undei sale ca $i acestedin urma.. Prin urmare nu este exacta. asertiunea luiBuckle (History of England) ca. Anglia ar fi prece-dat totdeauna pe Frantia cu o jumatate de secul inpnvinta ideilor. Ca dovada e destul invoc ideilescriitorilor franceji din seaulul trecut, revolutiuneafrancesa, filosofia lui A. Comte, toate lucruri care anfost intelese in Anglia tot mai tarziu. 0 alts dovada.apoi este independenta invetatilor franceji in privintarehgiunii ; pe cand marea majoritate a invavatilor en-gleji nu sunt Ina emancipati de creclintele religion-se. Materialismul este foarte departe de a fi ajunspunctul seu culminat, fiindca i stintele positive pe carese bazeaza sunt departe de a fi secat campurile salede investigatiune. Cred insi. ca viitorul cel mai apro-piat va aye de resultat, intre altele, sa stabileasca. intoate spir4tele siguranta ca., nu este in aeeasta lamedeeat Materie stapanita de legi fatale.

20, Materialismul in Germania. In aintea lui Kantnu exista o filosofie nascuta din spiritul poporuluigerman ; cad predecesorii acestuia, precum Leibnitzerau formati la lumina si in spiritul filosofiei franceze,engleze, italiene olandeze. Kant chiar dovedesteprin scrierile sale asiipra stiintelor naturale ca. eraoccidentalist. Dark, spiritul adeverat german abia e-

42

ca.

s,

$i

i3

sise din faza teologica pe la sfarsitul seculului trecuti incepea sa se cufunde in cea metafisica, pe care

o personifica in catva chiar Kant. Dupa dansul veniSchelling care representeaza punctul culminant al spi-ritualismului german. ySi in adever, de la identitatearealismului fi a idealismului in giindirea absoluta, vo-ea O. construeasca a priori that& natura cu legileproductele sale : voea sa croeasca toate stiintele na-turale fall a consulta experienta, ba chiar contra a-cestia. Acest sistem aviz la inceputul acestui seculun succes ne mai pomenit in Germania: ceea ce in-semneaza ca era expresiunea spiritului german. Dupesel vent Hegel care a mai redus din pretentiunile luiScelling. El nu despretuia studiul empiric ca prede-cesorul seu. Dar si el a dedus existen %a naturei dincugetarea abstracts,, zicand ideia in libertatea sa_absoluta se hotdrefte sa easa afara dinteonsa sa se-

faca natura. Aceasta din urma fiind ideea alara din-tr'ensa nu e strins legata ca logica si nu poate firecunoscuta numai pe calea dialectics. Deaceea e fo-lositor studiul empiric. Dupa cam se vede, materi-alismul Meuse un pas inainte. Mai t.rziu Feurbacha dovedit ca, studiul naturei nu se poate face cleatpe calea experimentall, Yi ca, chiar studiul sufletului.nu este decat un fragment din Fisiologie, pe care-trebue sa se baseze totdeauna. Toate aceaste. fusesezise mai mult si mai bine in Fran %ia, Anglia si Ita-lia. Dar Germania nu le-a inteles cleat cand a ajuns.si ea la varsta cuvenita. Astazi filosofii germani seocupa aproape exclusiv cu cercetari psichologice pe.

ca,

si

44

-care le baseaza, pe cat este cu putinta, pe stiintelenaturale. Dara de alta parte filosofia materialists aimpins §i mai departe programul si cauta sa dom--neasca exclusiv in Germania. Astazi invqati ca Buch-ner, IvIoleschott, Haeckel, Herzen, Vogt, etc. sunt incapul mi§carii materialiste din Europa, alaturi cu na-turaliqtii filosofi ai Angliei.3°. Darvinismul. Teoria transformismului sau a des-cendentii in lumea organics a fost conceputa cam inacelal timp de Goethe, Erasme, Darwin i mai cusama de Lamarck, pe la inceputul seculului nostru.Ea incepii oare cum a se- impune tuturor spiritelor ;si cu cat timp trecea, cu atat partisanii for se in-mul %eau. Geoffroy Saint-Hilaire, Buch, Baer, BuchnerFreke, Spencer, etc. o facura sa faca multi pasi ina-inte. In sfar§it nu de mult aceasta teorie fu enunciate.-sub o forma mai definitive, cam inteacelas timp, decatra H. Spencer, Huxley, Hooker, Wallace, Schlei--cher, (in cat priveste aplica %iunea ei la limbistica)' Simai cu sama de Ch. Darwin.*) Prin descoperirea se-lectiunei naturale, Darwin dadu transformismului ceamai larga aplicatiune etiologica. Asttel aceasta teoriecare la inceput era presimtita de cei mai multi in--tr-un chip foarte vag, a ajuns treptat pang la gradulde a se impune tuturor spiritelor, ca ceva real i de-finitiv. Se tie ca Darwinismul nu este cleat un frag-

*) Vezi introductiunea istorica de origin of species By3h,Darwin, fii Bistoire de is creation naturelle par Haechel(traductiune).

i3

ment din teoria pvolutiunii universale, a carei eelmai mare formulator si sustiitor este d. H. Spencer.

4°. Teoria ondulatiunii universale. Este mult timp.decand istoricii au inceput sa. intrebuinteze expresiunica : copildria omenirii, juneja ci belt-eine/a unei natiuni,etc. Dar toate aceste expresiuni erau intrebuintate ca-metafore, nici de cum ca representand ceva realCaci, dace, s'ar fi admis vre-odata realitatea v6rstelor,,s'ar fi admis necesitatea mortii. Nimic inse din toa--te aceste : Aceiasi istorici urmeaza prin a explicadecadenta si peirea vechilor naciuni prin cause maimult sau mai pu %in intamplatoare, care s'ar fi putut'evita, sau prin cause necesare provenind de la naturahabitatului acelor na %iuni, dar care pentru acest mo-tiv, nu pot- exista in toate habitaturile. Aceiasi isto-rici urmeaza, a prevede, pentru natiunile care se aflaastazi in capul civiliza %iunei, un viitor stralucitvednic, sau cel putin indefinit ; cad zic ei, cu. catomul va face progres in inteligenta, cu atht el va fimai apt sa eviteze sainvinga causele distrugetoa.re.Cat pentru acele mari cause fisice din India,. Egi-pet, Brasilia, etc, ele nu exista. in Europa ; sau chiarexistand, an din ce in ce mai putina inriurire asupraomului civilisat. Chiar Bucle si Comte preyed un pro-gres indefinit pentru natiunile astazi civilisate. De-cand teoria evolu %iunii a facut progress a inceput ase crede serios la nasterea, cresterea. treptata i var-sta coapta a natiunilor ; dar nici de cum la necesi_tatea decaden %ei si a mor %ii for ; aceste sunt, zic uniiaccidents evitabile. Para aici, dupa, cum se vede, to

si

16

aria ondulatiunii universale abia a fAcut ceipasi pe curba suitoare. DupA aceasta veni d. Spen-cer (First principles) care cel constath c toatemiscarile din lume .sunt ritmice. Astfel, zice el, se-obsery b. o miscare alternativl de : in colo incoacein frunza miscatl de vent, in corabia leg-Arian. de va-luri, in vibratiunile strunelor frecate cu arcusul, inmingea care se rostogoleste cu repegiune pe un loc-plan si face necontenit Orituri, in vibratiunile calo--rice si luminoase, in alternatiunea de trezie dormi"re a animalelor, in cresterea decadenta fiintelororganice propriu zise, in schimbarile geologice aleplantelor, in miscarile circulare si periodice ale cor-purilor ceresti, in perfectionarea degradarea aces-tor corpuri, etc. El mai dovedeste apoi universulintreg, ca $i fie care parte din el, tace o miscareinainte pe care- o numeste evolufiune, §i o miscareinderat pe care o numesc disolufiune. Pa.n1 aici d.Spencer are dreptate. Dar pe langa. aceste, el ad--mite posibilitaiea materia ar fi in lumea aceasta

o cantitate mgrginith, ; el admite apoi probabilita-tea ce. universul intreg ar intrece alternativ de la o

lunge, periodl de evolutiune la o period& egala. de-disolutiune, viciversa, astfel Inca toate undele for--mate dc aceste evolutiuni disolutiuni universales'ar insira pe o linie dreapta. intocmai ca vibratiunile-unei strune, sau valurile unei ape. Toate aceste suntcontrarii cu cele ce m'am silit sä. stabilesc mai sus.Pe urml. d. Spencor nu face deosebirea importantl.ce m'am incercat s6, fac intre formele evolutive (aici

el

elin

d'intai

si

si$i

gi

¢i

47

cuvantul evo!u%iune are un in%eles mai general de,tat cel admis in First principles) §i neevolutive alemateriel. Insa aceasta deosebire este chiar basa teo-riei universale; caci f r dansa am con-funda, de exemplu mi§carea brusea i neregulata auei stinci ce cade in prapastie, cu mi§carea evolu-tiva a puterilor vitale dintr'un animal, in legatura,de-o parte cu undele inferioare care sunt cuprinse inanimal, §i de alta parte cu undele superioare aces -tuia1 Fara deosebirea de mai sus se confunda forme -le accesorii, care nu sunt cleat ni§te expresiuni func-lion ale ale celor d'intai. Fara deosebirea de mai susinsfir§it nu s'ar pute deocamdata recunoa§te alt prin-cipiu universal decat acel exprimat de d. Spencerprin formula : Mate miscarile sunt titmice ; §i care prin-cipiu. este acela§ in esen%a lui cu acel pe care l'amdedus mai sus din natura schimbatoare a materiei,§i pe care l'am formula astfel : Mate formele sunt tre-clitoare.*) Din cele de mai sus se vede, ca pana acumabia s'au facut cativa pa§i pe la incepAtul curbei su-itoare a teoriei ondulaViunii universale ; ca in aceas-

Ori cine e in drept BA cread4 cit ideile din acest capitul mi-auPost inspirate de cetirea operei sus citate a d-lui Spencer.i cu toate aceste, desvoltarea ondoliforma si organica a

plantelor si anima!elor, speciilor, natiunilor, planefelor, sis-temelor solare si stelare, etc. a fost expusA de mine intr'oconferinta intitulata Despre fatalism, pe care am tinut-oinainte unei societali de studenti pe cand cram eu insumielev de liceu; pe atunci, adicA, pe cAnd operele d-lui Spencernu erau traduse in ale limbi ; si pe cand eu insumi 'Lacunosteeam Aped limbs orginalit n acelor opere.

ondulaliiunti

,)

48

sta. teorie nu vedem mca lamurit lucrurile ; si ca tot cestim pand `acum nu sunt cleat niste rudimente, nisteintrevederi vagi de ceea ce in viitor aceasta, teorieva pute deveni.

Teoriile acaror istorie am spus-o mai sus, si carepercurg astazi curba suitoare, vor ajunge intr'o zi lapunctul for culminant, si deacolo vor descreste trep-tat pana la disparitiune. Prin aceasta voesc sa spunea, teoriile de mai sus vor dispar6.. ca sisteme ; darde sigur ca, fie care din ele va lasa in urma sa ca.-teva adevOuri spre a fi adaose la fondul adev6ruri-lor indiscutabile ; si care fond, dupla cum am v6zutmai sus, va aye o unda intinsa. si lungs. cat acea aomenirii. Fie care sistem confine adev6ruri mai trai-nice si adevOruri, mai trecgtoare ; intocmai precum sicreerii omenesti, pe care se intiparesc ideile, suf6rmodificatiuni mai trainice sau mai trec6toare. Ade-verurile cele mai trecetoare sunt inlaturate ca erori,mai cur&ld ; ears, adeverurile cele mai trainice re-man anca. admise, chiar and sistemul din care t a-ceau ele odata parte a disparut prin aceea insusi ca.s'a stirbit ; eaci, un sistem numai atunci exists, caatare, and sunt admise toate consequentele ce s'aatras din un singur principiu crezut odata. absolut.Cu chipul acesta, ideile evolutioneaza, necontenit, siadeverul remane totdeauna relativ.

Clasificatiunea formelor evolutive. Undele sunt dedoue feluri : individuale i positive.

i °. Unda individuald sau fiinta vie este aceea carerepresenteaza evolutiunea complexsiva a unei aglo-

49

meratiuni de molecule materials. In fie care flint/vie evolutiunea complexiva result& mai cu santa dinequilibrul si lupta fortelor interne, adicA, a acelorforte care se nasc din interiorul corpului ee evolu-tioneaza. Astfel evolutiunea unui animal este format,mai cu sama, de equilibrul lupta fortelor ce purcedchiar din moleculele ce constitue animalul. Ca exem_ple de unde individuale putem cita, celulele organi-ce, plantele animalele, speciile acestora, natiunile,planetele, sistemele solare, nebuloasele, etc.

2°. Unda partnica sau manifestafiune vitald este ace-ea care nu represinta. evolutiunea complexivA. a unuicorp material; ci numai evolutiunea unei parti care ser-veste de organ inteo fiint5. vie. Ins,, fiindcti, evolutiuneaunui corp organizat se efectueaz5. prin evolutiunea orga-nelor sale ; de aceia putem zice evolutiunea in-tregului este corelativ6. cu, i oare cum oglindita in,evolutiunea fiecarui organ. Ca exemple de unde part-nice putem cita.: periodele geologice in care s'a mo-dificat necontenit suprafata pAmentului ; mediurile incare iau nastere evolutioneaza plantele si anima-lele ; predominatiunile unui organ in paguba altorasi care se observeazA mai cu sarn1 and se exami-neaza. o lungs. serie genealogica, de animale sau deplante; organele plantelor i animalelor ; etc. Darcele mai insemnate din manifestatiunile uitate suntundele ideilor.Am dovedit in teoria fatalismului c.on ce activitate sufleteasa este etectul material alunei modificari corespondente in substanta material.

V. Conta, Teorik Onduialiunii. 4

si

si

cA. :

si

60

a creerilor. Ori ce idee este o intipdrire materials pecreeri si care are un efect, fiindca on ce stare a ma-teriei trebue sl alba un efect. Evolutiunea unei idei,deci este evolutiunea unui numer de molecule in cre-eri. Evolu%iunea unei sari intelectuale este evolutiu-nea unei parti mai insemnate a crierilor. in sfar-sit ondulatiunea intregei stari sufietesti este ondula-tiunea fortei ce results din ondulatiunea intregei con-stitutiuni a creerului. Se stie ca, cu cat suim scarsfiintelor organice pana la em, cu atata func %iuneasistemului nervos predomineaza asupra celorlalte func-tiuni organice.

SECTrUNEA.

Despre ibrmele neevolutive.

In categoria formelor neevolutive intra toate aceleforme si Iniscaii care nu se supun la legea ondulaiunii -universal°. Prin urmare aidi se cuprind chiar

miscArne vibratorie ale strunelor frecate de arcus,ale valurilor apei, ale frunzelor batute de v6nt, chiarrevolutiunile periodice ale corpurilor ceresti si in ge-nere toate miscarile vibratorie. Gael, de-o parte, vi-bratiunea unui corp nu incepe de la nesfirsit de micspre a creste treptat pans la un punct culminantapoi a scade treptat ; ci ea incepe deodata, la mo-mentul ciocnirii, de la un grad de intensitate mare,pentru a discreste numai. Earl de altt parte micelevaluri din care se compune o vibratiune mai, ]ungase succedeaza si se insira in linie dreapta ; astfel caele nu sunt compuse din unde secundare si apoi sa

Si

R.

51

fie ele insele cuprinse in unde superioare, ca cu chi-pul acesta evolu#unea for sA poata fi representatade figura ABC. Cu alte cuvinte ele nu stint aceeace am numit eu unde ; dara fac parte numai din a-ceea ce d. Spencer a numit miscari ritmice, si in careintra. toate miscarile din lime.

Am zis mai sus ca ondula %iunea este o lege uni-versala a Materiel, ca fie care unda se desvoaltarelativ pe nesimcite. La intaia privire s'ar pare caformele neevolutive care resulta din miscari mai multsau mai puffin violente, precum caderea aerolitilor,erupciunea vulcanilor etc, ar fi in contrazicere, adtcu desvoltarea treptata a undelor, cat cu univar-salitatea legii ondulaViunii. Pentru a intelege aceastachestiune, trebue s'o con sideram din doue puncte devedere.

sa se observe cA, chiar miscarile ca eruptiu-nea vulcanilor, darimarea munOlor, etc. deli suntbrusche violente in privin%a undelor de o ordinefoarte inferioara, tutus sunt nesimlite in privin %a un-delor superioare care sunt constituite din succesiuneaa insasi acestor miscari. SA lub.m cateva exemple.Cand examinam o peatra, o stinca, vedem ca elemen-tele acestor corpuri nu se miscl, ci se afia intr'unequilibru complect. Daca examinam pe urmitstraturile geologice, vedem ca elementele for aseme-ne sunt in equilibrul complect. Deacolo conchidemca aceasta mare gramada de petre, stinci, mun#, caresechiama PanAnt, este un corp mort. i cu toateaceste, insus acest PamAnt, considerat intr'o intindere

§i

Inttii,

si

$i

82

de multe milioane de ani, isi schimbl forma, intoc-mai ca un mic corp insufle ;it, precurn un animal sauID plant& i§i schimblt forma pe nesimtite prin o suc-cesiune de miscAri neperceptibile pentru noi, din ca-usa. ca aceste se succedeaz6. in intervale preasi sunt ele insele prea mici, pentru simturile noastre;tot asa i Pamentul iii schimbl forma pe nesimtiteprin o succesiune de eruptiuni vulcanice, de cufun_daturi §i ridicaturi ate odat& brusche de munti siinsule, de- torente care rup si prAvalesc itincile dinmun %i, $i de alte miscari marl ; care miscAri, delisunt prea violente, si deli se succedeaza. in intervaleprea mari, pentru a fi considerate de simturile noes-tre, totus succesiunea for nu constitue mai putinpentru aceasta o schimbare treptat5. si nesimtith, inprivinta Pa.m6ntului, luAnd in privire miile de mili-oane de ani in care acesta va tra.i. Pentru aceeasiratiune, moartea natural, sau violent& a unui animaleste o miscare nesimtita pentru unda speciei din careindividul face parte ; revolutiunile sociale sunt nistesimpli pasi facuti in lunga c616torie a omenirii saua subdivisiunilor marl ele acestora; diferitele miscaripe care individul animal le face pentru a se hrani,a lupta, a se juca, nu sunt cleat tot at6te mici ma-nifestatiuni a instinctului conservator, care prin suc-cestunea acumularea %lor favoriseaz& si determinlo all& succesiune de misc4ri fisiologice propriu zise,a caror insirare constitue unda individual& ; inventiu-nile, persuadArile, rationarile, nu sunt cleat mici ac-cidente in miscarea ideilor, si asa mai dep_arte. In-

mici,,

§i

53

sfirsit, fie care miscare neperceptibila de endosmosa,exosmosa este pentru viata unei celule organice

nu eveniment tot asa de important, considerabil,nesimtit totodata, cat si caderea planetelor in soareeste pentru viata Nebuloasei stelare in care traim.Se intelege ca, din causa deosibirii de intindere amiscarilor, se intampla ca unde de ordine inferioara.sa. fie sacrificate in interesul evolutiunii undelor deordine superioara. Astfel, ruperea unei bucati demunte de catra un puhoiu, trebuincioasa pentru evo-lutiunea Parn6ntului, ucide un mare num6r de fiinteorganice ; unele animale omoara si mananal, plante,altele man anca pe alte animale, tot in interesul evo-utiunii for proprii ; si asa mai departe. Dar toate-aceste neregularitati aparente se repeteaza, regulalt

totdeauna in proportiune hotarita : astfel ca., des-.tructiunea undelor se face tocmai in mesura trebuin-cioasa, pentru a fiVoriza evolutiunea Lin delor :de Nategradele, §i pentru a da astfel deplina satisfacere legiiondulatiunii universale.

Al doile, sa se observe ca, formele neevolutive nusunt cleat niste acte functionale ale formelor evolu-tive ; si ondulatiunea la diferite grade nu ar putenici sa, se desvolte, nici sti, existe, dace, nu ar fi pelume miscari brusche violente de diferite intinderi,cu alte cuvinte miscari neregulate. i in adev6r, dada.toate miscatile care exist, in Univers ar fi in suc-cesiunea for tot una de nesimfite, adica, absolut egale,atunci nu ar mai fi pe lume nici ondulatiuni, nicisfere de actiuni mai midi, continute in sfere mai mari;

ca

ssi

si

5 I

nu ar fi, cu un cuvent, nimic din ceea ce se numesteorganism universal sau organism particular. Daca,de altg parte, toate misgrcile ar fi absolut Resim fite,atunci ar trebui sg. fie nesfirsit de mici; dar in acestcas ele s'ar apropia de miscarea absolutg, si Natura-intreagg ar fi oare cum moarta. Insa experience nearatg a in realitate lucrurile sunt altfel.

Asa dark., modul universal de constituire si dispa-riOune a formelor Materiei este evolutiunea ondolifor-ma; pe and miscarile si formele neevolutive nu e-

xista cleat in interiorul undelor, si nu au deat func-tiunea de a desvolta pe aceste din uring.

CAP. II.Chestiuni de Biologie.

SECTIUNEA. I.

Consideratiuni generale.

Vointa organica propriu zisg. n'a luat nastere peplaneta noestrg cleat la o epoca, and aceasta aveadeja o versa destul de inaintata. *i in adever, Pg-ingntul mai intgi trecit prin starea gazoasg.,. si apoiprin cea licuida, in timpul carora moleculele sale e-rau puse in miscare numai de forcele fisico mecanice..Ceea ce insemneazg a toata, cantitatea de forca. ine-rentg materiei, din care se compune Pgmentul, avea.caracter fisico-mecanic, De aceea aceasta antei fazg

55

e poate numi perioada fisica. Dupl. aceasta, rlanetanoastrl infra in perioada sa chimica. Cu alte cuvinte,o parte din forcele fisico-mecanice se transformara inchimice ; astfel incat cele din urma. se inmu4ira. inpaguba celor d'intai; caci, cantitatea fortei totale re-mase trebui sa remae aceeasi ; si cu chipul acestamoleculele intrara pe o cale de miscari mai compli-cate. Dar recirea inaintata. a Pamentului, si propasi-rea pe curba suitoare a undei sale, it facuse sa in-tre in perioada fisiologice, ; in aceea adica, in care oparte din fortele chimice propriu zise se preracura infisiologice sau vitale. In asta, perioada moleculeleplanetei noastre au ajuns sa execute miscari si maicomplicate decat inainte. Caci pe langa formele sim-ple ale materiel din perioada fisica, pe langa nenu-meratele combinatiuni chimice formate deja in ceamai mare parte in a doua perioada, se mai afla astaziin perioada fisiologice, un nou gen de forme materi-ale, care intrece in varietate complica %iune tot ces'a vazut pana arum.

lJnii filosofi naturalisti suscin ce, fenomenele fisio-logice nu sunt decat niste combinatiuni reactiunichimice. In spiritul acesta este cultivate, chimia orga-nica, Este adeverat ce. formele fisiologice sunt nas-cute din cele fisice. Este adev6rat apoi ca, din causaproximitacii genealogice, fenomenele fisiologice sa-mama mai mult cu cele chimice decal cu on care al-lele : dar cu toate aceste, nu pot fi confundate unelecu altele. Caci pe de o parte fenomenele fisiologicenu se intampla decat in par i de materie cu volume

si

asi

1i

56

si forme determinate, si prin aceea insas sunt mairari cleat fenomenele chimice ; eara, pe de alts partefenomenele fisiologice represinta o complica %iune multmai mare de force mult mai numeroase si mai di-verse. De aici urmeaza ca, din punctul de videre adiversitaCii si corn. fenomenele fisiologice sedeosebesc de cele chimice, tot atat pe cat aceste sedeosebesc de cele fisice. *i in adev6r, eats la ce credeu a se reduce metamorfosa forcelor in desvoltareaondoliforms a planetei noastre ; in perioda fisice mo-leculele erau prea indepartate unele de altele ; asaInca atracciunea sau afinitatea for reciproca era simai slaba, si mai uniforms. In perioada chimica, a-propierea moleculelor dada loc la o afinitate molecu-lara mai mare (fiindca atracciunea creste in raportrovers cu patratul distance* dar prin aceea insasi,aceasta afinitate se arata mai divers, si db.dit nas-tere la forte $i corpuri mai diverse. Caci dups opi."niunea mea, in toate combinatiunile si reac %iunile chi-mice, nu este aka ceva cleat atracfiune fisted care seexerciteaza cu diferite grade dc putere intro kettlefeluri de molecule. Prin urmare fortele chimice nu arfi dec.t forCe fisice diversificate in privinCa energiei.Apoi in perioda fisiologice vedem cs aceste forcechimice sunt purtate la un grad si mai mare de di-versitate si complicaCiune. Ba, ce e mai mult ca, infiincele organice propriu zise se vede jocul intrunit alforcelor fisice, chimice si fisiologice.

Astazi ne aflam in perioda fisiologice a PanAntu-lui. *i desigur ca acesta va trece anca prin multe

57

periode inainte de a ajunge la sfir§itul undei sale.Find insg cg. fie care period, este caracterisatIl, prinpredominatiunea unui fel de forte, 9i ca fie-care pre-dominaciune percurge o undg, de Iceea sä, vedemcum s'a desvoltat pang acum fortele fisiologice dinperioda actuala.

Atracciunea, care este forma general, a follei uni-versale, este asemene §i forma generalg a complexi-vitaCei for %elor acgrora ecuilibru §i lupth. constituesco undg. §i in a dever, fie care unda, inc ,t timp exis-t,, este menCinutg prin un fel de cohesiune, de afi-nitate, de atractiune intre parCile sale, §i care s'arpute numi cu un termin generic, principiul canserva-tor al undei. Toate forcele care se equilibreazg, seluptg, §i fac astfel ca unda sg evolutioneze, conver-geazg deci cgtrg un singur punct. Earg. principiulconservator nu este cleat sinteza acestor force con-vergente.Aceste fiind date, voi zice c, principiulconservator al plantelor i animalelor in genere s'arpute numi fisiologic. Insg. la inceputul viecei organicepe pariAnt nu exista decat principiul fisiologic pro-priu zis, care s'ar pute numi principiu reparator ;flindcg. caracterul seu distinctiv este de a da loc lareac %iunile organice contra distrucciunii par %iale dejaPule de cgtrg forCele exterioare ; el da, loc la cica-trisgri, la tgrnaduiri, la incordarea funcciunilor orga-nice puse in stare de aparare, etc. Acest caracter itdistinge de cohesiunea curat conservatoare a corpu-rilor brute : cgci aceste corpuri nu pot sl se tam.-

si

88

dueasca prin sine ins .$ de ciuntirile suferite. 1).La un grad mai inaintat p`e curba suitoare a vie-

%ei organice, principiul fisiologic propriu zis c15, nastere la principiul psicologic. Forma cea mai primiti-va. a acestui din urm6. principiu este instinctul de con-serva(iune. Acesta impinge pe fiintele organice s lu-creze in interesul conserva %iunii lor, att. ca ele sa.

aibg. constiincA de ceea ce fac i pentru ce fac. rinacesta se naste mai arziu egoismul, adica, activitateadeterminative, a sufletului prin care not avem con-stiinta mai mult sau mai puffin lamurita despre mosbilul, scopul utilitatea fiptalor noastre. Se incelegec5, de la instinctul conservator la egoism este o tre-cere pe nesin4ite, ca intre on -ce grade care se suc-cedeazA. Asa, instinctul conservator dA. loc la o seriede fapte incepend de la cele despre care nu avemde loc constiinO, sfirsind en cele despre care avemoare care stiin0. De alta parte, faptele egoistice va-rieaza. de la cele despre ac6.ror motive avem foartepuVna constiinca, pAna la cele despre care avem con-stiinta cea mai lamurita. ISe aici urmeaz1 ca in fapte greu de a sti cate-odatN. data cutare actiune este-instinctiv& sau egoistic.. Adeverul este ca . in fie-care fapte omeneasca este ceva instinct si ceva vo-

1) SA, se noteze ca, distinqiunea de mai sus existt numai candse face comparatiune, intre flintele organice de o parte. i intreformele neevolutive de pe pAtnent de alts parte. Ea nu existsintro unde. De exempla, ea nu exisl intre un animal si o pla-neLd. Caci, data prin o ciocnire s'ar rope o bucata de pament siar sbura in spatiuri, partea remasa de pdment s'ar rotunzi la loo

prin urmare, ar repara ciuntirea formei sale.

§i

§i

si

69

AtA.t numai cii. batrtitatea unuia variaza in ra-port invers cu cantitatea cnleilalte. Mai thrziu e-goismul insus se perfectioneaza loc la ceea cese numeste egoism bine-inteles (interet bien entendu).Chiar acest din urma egoism ajunge la un grad simai inalt de perfectionare prin combinatiunea lui cuinstinctul

Para lel cu instinctul despre care am vorbit si carefavoriseaza, direct conservarea individuluY, se desvolteaza. instinctul sociabiliatii, care favoriseaza directconservarea undelor sociale (omenirea, natiunea, etc.),si indirect conservarea individului. La intb.iul grad dedesvoltare sociabilitatea este curat instinctive.. Dar in-cet ea ajunge sä fie constientA ; atunci d6. loc la o mul-time de sentimente sau motive de actiune pentru altiipe care le-am pute cuprinde sub denumirea comurA dealtruism.

Toate miscArile eke exists, in viata organic6, propriuzisA, se cuprind in categoriile de mai sus. De exemplu :

Viata plan telor si a animalelor inferioare este condusA numaY de principul conservator fisiologic pro-priu zis. La animalele ceva mai superioare se afla,pe lAngAacest principiu, instinctul de conservatiunercare le sileste sä se puns. in cea alai bun6. stare de ape-rare, se. caute i se, mAn6nce alimentele cele mai prii-toare, farA. ca ele se. aiba constiinta de ceia ce fac 2) La

9) DupA d-nii Darwin gi Haeckel (Histoire de la creationnaturelle), instinctele aunt nigte deprinderi intelectuale castigateprin adop,atiune, transrnise si fixate prin ereditate. Dacit ar ti a-ga, atunci inteligenta, adicd, eongtiinta ar fi trebuit totdeauna sAprecedeze ;nstinctul, si prin urmare tan gasi-o pans gi la polipi gila plante.

intl.

dassi

sociabilitarii.

gi

60

animalele superioare si la oameni inferiori acest in-stinct se mai perfecVioneaza. Astfal, lui se datorestemania si resbunarea care imping pe animal la luptapentru existent, contra unui concurent, mandria sisentimentul, de dominatiune care tind sa asigurezeasta. existenp., ura, invidia, antipatia, simpatia, etc.La om, pe langa principiile conservatoare de mai sus,vedern si egoismul. Acestuia datorim mai intai sen-mentele conservatoare mai rafinate, precum : ambici-unea, vanitatea, onoarea, punctul de onoare, demni-tatea, rusinea, etc. Tot lui datorim aplicarea noas-tra, de a crede in existenVa lucrurilor care satisfacplacerile noastre egoistice. De exemplu, suntem ple-caVi a crede in augur care ne prevesteste fericirea,fie el bazat pe superstiViunile cele mai grosolane ;pe Cand, daca augurul este defavorabil, atunci eau-tam tot felul de ra %iuni pentru a declara supersti %iu -nea in chestiune ca absurd, i stupid,. Tot astfeliubirea de via% ne face sa credem in nemurirea sufletului. TrebuinVa toarte simOta de un ajutor caresa. ne scape de nevoile cele mari, unde puterea noas-tra e prea slabs, i s ne dee toate fericirile inchi-puite, trebuin %a zic, a unui astfel de ajutor ne face

credem in existenVa lui Dumnezeu ; adica, a uneifiinVi care poate sa ne faca toate serviciile, pe carenu ni le putem face not insine ; etc. La oamenii su-periori apoi, pe langa toate principiurile conserva-toare de mai sus, se mai afla $i egoismul bine inteles.

Instinctul sociabilitii cla loc mai intai la intruni-rea animalelor in grupuri, fie aceste numite turme,

sa

61

roiuri, potai, familii, triburi, staturi, etc. Apoi tot luise datoreste amorul sexual, iubirea pArinteasa, sim-patia ci compatimirea, etc. La un grad mai inalt deprogres, altruismul combinat cu egoismul bine ince-yes, dau loc la constiinta moral, sentimentul dedreptate, la respectarea legilor i autorita.tilor socie-atii, la lupta pentru in teresele corpului din care faceparte cineva, cu un cuvent, la datoriile sociale.

Fiinda oamenirea se afil Ana pe curba suitoarea undei sale, este de prevezut c va vent un timpand patriosmul, iubirea omenirei, ci in genere iu-birea de aproapele seu vor fi cele mai maxi si maiputernice motive ale actiunilor omenesti. Este evi_dent a progresul vietei organice tinde ajunga a-colo .

Din expunerea de mai sus se vede a, la fie-caregrad de propasire a pAindntului ci a vietei organicede pe densul, se aft. reunite fortele corespunzetoare-acestui grad, si toate cele care corespund gradelorinferioare. Astfel a in omul superior, se vede joculcomplicat al fortelor fisice, chimice §i fisiologice de'Ward speciele.

§d, se observe a, in propAsirea fortelor de 0.na.acum, cantitatea fortei corespunzetoare unui grad su-perior este din ce in ce mai mica, in comparatiunecu cantitatea tuturor fortelor corespunzetoare grade-l or inferioare. Astfel, fortele fisiologice ale plantei suntin mica, cantitate in comparatiune cu suma fortelorfisice chimice care influintaa asupra plantei; instinctul conservator la animale este in cantitate ana mai.

sa

si

ssi

62

mica pe langa celelalte forte reunite, fisice, chimicefisiologice propriu zise, care determine pe anima-

le ; egoismul bine inteles in acelesi propor%iuni se a-ft in o cantitate si mai mica.; etc.

Cand, de-o parte, observam acest fapt; cand, dealta parte, gandim la numerul cumplit de mare defapte neconstiente de ale indivizilor, naciunilor, uma-nitatii, nu ne putem opri de a capata incredintareaca : omul nu are costiinta decat de o fractiune foartemica din tot aceea ce el face, si din aceea ce seface in el. Aceasta observatiune importanta ar tre-bul descurajeze pe acei care cauta sa explice toa-ta istoria indivizilor si a nationalitatilor numai prinevolutiunea catorva idei mai mult sau mai putin con-tiente : precum ar fi ideile religioase, politice, socia-

le, etc. Este de observat ca aceste idei sunt mai in-efectul, earl nu causa, evolutiunilor sociale. Cad

on ce idee, dupe cum am dovedit in expunerea Te-.oriei fatalismului, are o base materials pe creer ; siprin urmare creerul trebue mai intai sa ajunga la-graclul cuvenit de perfectiune, pentru ca impresiunileexterioare sa poata apoi intipari pe el ideile respec-tive. Este adeverat ca fiecare efect la randul seu este.o causa, precum fie care causa a fost mai intai unefect. Deaceea recunosc ca si ideile constiute au pare.care influen %a asupra evolutiunilor sociale ; dar inifluenta for este relativ peste nAsurti mica.

sa.

tai,

di

¢i

63

SECTIUNEA

Definitiunea generatiunea spontanee.

De cautAm originea unui individ animal sau vege-tal, gAsim aceasta a Lost odatA o simplA celullembrionara, care apoi s'a desvoltat $i a ajuns ceeace este. De cAutAm forma cea mai simply, in care seimbraca o fiintA organicA neatArnata, gAsim earn.* O.este o celulA. DacA, insfirsit, facem analisa anatomi-cc, a unei plante sau a unui animal, gAsim ca, cele depe urmA elemente constitutive cu forms, definitA sunttot ni§te celule organice. Este adeverat eh, aceste depe urm a. inceteazA do a mai trAi, indatA ce sunt ex-trase din fiintele vii din care fac parte : dar aceastAimprejurare nu le deosebe:Ite esential de cele d'intaidoue feluri de celule. CAci si unele i altele an for-me definitive §i complecte pentru a constitui indi-vizi organici ; §i unele altele se nasc i trAesc inanume conditiuni de existen %t, din care nu pot fiscoase Para. perde viata. Deaceea, dup . cum ce-lula embrionarl moare and e scoasS. inainte de vre-me din fiinta ce a produs-o, dupA cum o monadA li-berA §i neatArnatA moare cand e scoasa din mediulin care trAe§te ; tot a§a celulele care constituesc, deexemplu, trupul omului, inceteazA de a trai cAndsunt deslipite de acesta.

Am expus mai sus considera %iunile care m6 fac aadmite cl celula organicA la rendul seu trebue safie compusA din un fel de celule si mai mici : cA,

subdivisionarea undelor merge poate pint la nesfar-

II.

vigil fi

cd.

$i

a-$i

_i

61

alta parte sunt consideraVuni care me tac a.crede ce. exists chiar fiini neatarnate tot din ce ince mai midi, poate pane, la nesfirsit. Astfel se stie ca,cu cat microscopurile se perfeccioneaza, cu cat notdescoperim fiinci organice care nu an fost si carepoate nu vor fi nici-odata vezute cu ochiul gol, si acaror existence. cu toate aste trebue a fi admisa. Ast-fel natura boalelor contag-ioase nu poate fi expicata,deck prin ipotesa care admite existenta unor para-sii nesfirsit de midi. SA luam de exemplu boala sifi-litica, care se produce prin contactul se.ngelui cu unvirus specific. Dace. acest virus ar fi mort ca otra-vurile propriu zise, atunci acciunea sa asupra eco-nomiei animale ar fi in raport direct cu cantitateasa. i in adever, se stie ca, on ce otrava luata indose. foarte mica, nu are efect, si a, cu cat dosa vafi mai mare, cu atat si efectele ei vor fi mai puter-nice. Nu este tot Asa cu virusul sifilitic. E deajuns ca o particica, on cat de mica, de o materiepurulenta infectata cu acest contagium sa vie in a-tin gere cu sangele nostru, pentru ca acest din urmasa remand infectat. Este adeverat ca boala nu semapifesta in timpul trebuincios pentru incubaiune,,care timp variaza intre trei patru septemani. Darce dovedeste aceasta ? ca, in momentul conta-giunei, nu au intrat in sangele nostru decat puiniparasiti ; deaceea fireste, la inceput, nu fac un reuapreciabil. Dar ei se reproduc si se inmulcesc asa derapede, incat, dupe. trei patru septemeni, nu numaica locul primitiv al incubaViunii se ulcereaza din

ysi

si

6i

cauza marelui for numer concentrat acolo unde s'auplodit ; dar apoi tot sangele e plin de densii, si fiecare picAturd din acesta, poate infecta un sAngecurat. Pe urmd, cu cdt timpul trece, cu atdta ei seinmulesc, cu atata fac mai mult r6u economiei, cuatAta boala se agraveaza. La aceastd agravare con-tribue mult asa zisele puncte de localisare ale boalei,care devin din ce in ce mai numeroase, si afecteazdorgane din ce in ce mai interne. E probabil cg, acestepunte de localisaciune nu sunt cleat cuiburi de in-cubaciune .i reproducOune. Dupd cum se vede, toateaceste imprejurari nu se pot explica dec.t dupd teo-ria parasitisth.. Este apoi de observat cd. dacg. punemin presents un puroiu infectat de contagiuni si unpuroiu normal, si dacd le examingm cu cele mai pu-ternice microscoape, nu gdsim intre densele nici o de-,osebire. Mai mult decdt atata. Dacd facem analisafor chirnicd, vedem cg. ele .sunt compuse intocmai dinaceleasi elemente chimice. Dar aceastd. de pe urmaimprejurare este dna o dovadd cd virusul este unparasit, care, ca fiin0. organicd, nu poate fi compusdin alte elemente chimice, cleat acele care se gd-sesc intr'un puroiu normal, i in on ce materie or-ganice,.

Vra se. zicd, in on ce parte vom indrepta investi-gatiunile noastre, nu putem gasi cele ante elementesi cele mai simple forme ale viecii organice.

D. Haeckell), in urma multor observaOuni foarteI) Ristoire de la creation naturelle par E. Haeckel ( raductiune.)

V. Conta, Teoria Ondulatiunel. 5

66

importante, declara cl monerele acuatice sunt fiintevii atat de simple, inc.t nu merit, numele de orga-nismuri ; cAci, ele consistA curat numai din n4te-globulete mucilaginoase de protoplasml, cu totul o-rnogene, i absolut fait nici un organ. SA se observeinsA cA, chiar dupA spusele d-lui Haeckel, monera intimp de repaos este o get% mai mult sau mai pu %inregulatA; earl, cand se pune in mi§care, atunci de pe su-prafata ei se intind in toate pArtile un fel de prelun-girl, de raze digite- forme, numite pseudopode, careo ajuta se, mearga. CAnd Si este foame, monera in-tinde pseudopodele, vSneazA nutrimentul seu, pe careii prinde §i it atrage spre sine incAlcind mereu pse-udopodele. Apoi, and partea exterioarl a monereiare proprietatea de a se prelungi in filamente pentruun scop dat, in timp ce partea interioara are propri-etatea de a disolvi nutrimentele, mi se pare ce a-ceasta insemneaza cA exists, functiuni deosebite, exe-cutate cu ajutorul unor pArti deosebite din corp. A-poi, §i cuvintele de organe i organism hu insemnea-zA altA ceva. De altA parte, dacA monera nu ar ayeabsolut nici o orgamsatiune anatomicl, atunci ar tre-bui se, nu se deosebeasca intru comic de protoplasmamoarta. pe care o estragem din fiintele organice. S-

apoi, dupl cuno§tintele ate avem, este imposibil aadmite ca, intr'o fiintA se executA mai multe functiunide un singur organ ; caci, on ce forms. determinatAa fortei corespunde unei forme determinate a mate-riei.Este adeverat el monerele au o formA maisimple, mai imperfectl decAt celula propriu zisa. De-

67

aceea -e probabil cs ele sunt compuse din celulineinvisibile chiar cu microscopul, §i acarora gruparen'a ajuns Ancs la perfectiunea de a constitui undade gradul superior numitA celull propriu zisa. E po-sibil ca monera sl fie o substantA in principiu omo-gena, in care se arata cel antei §i cel mai slab gradde diferentiare organics ; §i din care causA nu s'arpute observa aceasta deosebire organics, de §i eatrebue ss existe.

A§a darl forma cea mai simply a unei vieti corn-plecte ce am ajuns sA cunoa§tem este celula organi-cl. SA se observe cA forma steroidall caracteriseazAtoate undele individuate. Astfel, corpurile eere§ti suntni§te globuri care, intocmai ca celulele organice, in-cep prin a fi relativ omogene, apoi i§i formeaz1 oscoarta, adicA o membrans exterioarl, etc. Indiviziianimali §i vegetali sunt ni§te celule mai mult saumai patin prelungite. Sistemele stelare, speciele ani-male §i vegetale, natiunile, sunt asociatiuni de celu-le, intocmai ca §i indivizii animali §i vegetali. E pro-babil apoi cA celulele organice propriu zise sunt ni§te-grupuri de celuline ; §i a§a mai departe.

§ I. De/inifiunea viefii.

Este evident cA viata nu se poate concepe far%mi§care. InsA §i corpurile brute, in timpul formatiuniisau modifica %iunii lor, executeazA mi§cari. SA. vedem-tiara ce deosebire este in Drivinta mi§carii intre uncorp brut de o parte, §i intre o celull organics dealt. parte.

68

Mai antei este de observat ca fortele fisice si chi-mice care contribuesc la formarea unui corp brutdupa o lupta relativ foarte scurta, intra in equilibrucomplect, dup6, care corpul sta in repaos ; in timpce moleculele materiale care au O. constitue o celulaorganics, ajung sa se puny intr'un astfel de raport,incAt jocul fortelor respective (al atractiunilor si re-pulsiunilor electrice, al afinitAtilor, combinatiunilor sidecompositiunilor chimice, etc,) constitue o luptafoarte prelungith. Astfel se observs in celula organi-cs miscari in directiuni opuse pentru endosmosa siexosmosa, miscari circulare ale liquidului ce se af1ainth.untru, etc. i aceste miscari nu inceteaz1 cu totulin momentul mortii naturale a celulei ; cici, ele secontinua in genera %iunile viitoare ale acestia ; si a-ceasta continuare este fireste efectul combina %iuneifor %elor din celula primitiv5.. Astfel, via:0, omului.esteAnc . o continuare a luptei incepute cu multe milioa-ne de ani in urma in niscaiva celule primitive, careau luat nastere pe la inceputul aparitiunii vietei oi--ganice pe p5.ment. Dar numai prelungirea luptei nucaracteriseaz6. pe ,deplin viata organia. Caci, o astfelde prelungire se glseste inatva si la ceasorniceleintoarse, si la masinele de vapor puse in miscare, sila miscarea frunzelor si a valurilor apei din causasuflarii v6ntului, etc.

Este de observat apoi ca miscarea vitalA nu se- a-rata cleat intr'o aglomeratiune de molecule materialeastfel de strinsa, incbt toate moleculele si prin urma-re for %ele inerente for se equilibreaza si formeaza. un

69

singur tot. Intr'un astfel de equilibru principal searatO. via0 ca o luptO s,ecundarA, care modifica. ne-contenit §1 pe nesimite acel equilibru.

Insfir§it, al treile §i cel mai important caracter distinctiv este 0, : viaVa este o mirare evolutiva ondo-

liforma ; in timp ce mirarea brutl nu ace acest ca-racter.

Asa dar : 0 fiinfd organicd vie este o adundturd ci

o intrunire de molecule materiale, dispuse intre denseleastfel, incat diversele forte' care results din ele, conver-yeazd ultra un singur punct comun, stabilind intre den-sele un equilibru principal, si totodatii o lupta secun-dard, care modified pe nesimfite ci necontenit equilibrulprincipal ; astfel incdt acesta, de la nafterea pans ladisparifiunea sau moartea sa naturals percurge, o caleondoliformd in privinfa consistenfei ci tdriei

Asa dar : Viafa este evolufiunea ondoliforma a ma-teriel. Se inVelege cs., prin ondoliformare, care se su-pune legei ondulaciunii universale representatO prinfigura ABC.

Dup. aceastO definiiune toate undele individualesunt fiin i organice vii ; §i toate undele partitivesunt vitale, sau manifestaciuni de ale vie-VII, considerate separat de fiinta de care se cin. Pentrua ne convinge cO toate undele individuale sunt fiinVevii, sO examinam proprietMile care, dup5. opiniuniletuturora, ar caracterisa numai pe fiin %ele organicepropriu zise :

S'a zis ca via%a se manifests numai in compo-siViunile materiale foarte nestabile, precum sunt pro-

sale.

mirari

c °.

70

toplasma, protheina. etc. Dar a pretinde aceasta estea da o importanta absolute duratei relative a timpu-lui., Caci, daca. celelalte compositiuni materiale suntmai stabile, asta insemneaza ca. ele se transformsintr'un timp mai lung. Si ce are a face aceasta cudefini%iunea vietii?

2°. Se zice ca. nuinai plantele si animalele cresc inmasa lor Oita la oare care versta. Cresterea, se in-telege, se face in paguba materiei ce vine in con-tact cu organismul. Dar acest caracter nu lipses te,de exemplu, pamentului. Caci, $i acesta la inceputera un mic simbure in mijlocul unei atmosfere en or-me ; si acesta apoi s'a tot merit asimilandu-si at ,tatmosfera proprie, cat si toate corpurile incunjura-toare (meteoritii) care erau invinse de atractiunea sa.Si in adev&, cresterea masei nu e decat o cosequ-enta a, fortei atractive (manifesteze-se ea sub on ceform.) care atrage din ce in ce mai mult catra unsingur punct materia incunjuratoare ; bine inteles a-cea materie care nu este atrasa. aiurea de catra otorn;, mai mare. Ins,, dupa cum stim, in on ce undo,,forta atractiva organisata pe care am numit-o prin-cipiul conservator al undei, merge crescend in totdecursul curbei suitoare ; si are de efect, pe cat estecu putinta, cresterea masei. Astfel, speciile plante-lor si animalelor, nafunile, familiile, etc., incat timpse afla. pe curba suitoare a lor, cresc din ce in cemai mult si repede in masa lor, adica in numerulindivizilor din care se compun ; intocmai precum uncopil creste facendu-se mare. i toate aceste unde

71

cresc mult din causa O. ele yin in contact nemijlo-cit cu multa materie incunjuratoare; in timp ce cor-purile cere§ti cresc foarte putin, cu toata intarireaprincipiului for conservator, din causa ca. este foartepatina materie incunjuratoare care vine in contactdestul de strins cu densele pentru a fi atrasa.

3°. Cu cat se sue cineva pe scara vegetalelor §ianimalelor, cu ath.t §i organismul devine mai com-plex prin inmultirea functiunilor §i organelor. Dar*i pamentul care la inceput era o masa. de gaz omo-gen; a ajuns treptat sa °MA o suma, nenumerata deorgane, representate de masa topita de la centru, dediversele p.turi geologice ale scoartei, de munti, demari, etc. *i aceste organe slujesc la o suma detunctiuni, precum sent : circulatiunea apelor sub for-ma de evaporatiune, de ploi, de filtratiune in pament,de scurgere prin fluvii §i revenire la mare, etc.; var-sarea vulcanilor ; absorbtiunea ysi transformarea trep-tata a apelor §i a atmosferei in p.turi de pament ;etc.

4°. Cu cat vegetalele §i animalele progreseaza, cuatat functiunile §i organele for numeroase- devin maicoordinate §i mai subordinate ; astfel incat solidari-tatea dintre densele cre§te, Este evident ci£ aceastase intampla ysi cu functiunile §i organele pamentului.

a3 In sfirlit, cel de pe urma caracter distinctiv al

vegetalelor §i animalelor este adaptatiunea in virtu-tea careia, organismul tinde a se modifica astfel, incatel pare a fi facut anume pentru mediul in care seafla §i pentru genul de viata care derive, din acesta,

72

Dar si p6.m6ntul trebue s se adapteze la toate schim-lcdrile cosmice ce-1 incunjura ; acila dincontra ar fidistrus ca pament ar fi prefacut in un alt corpcare s6. fie adaptat acelor schimbAri cosmice.

D. H. Spencer (Principles of Biology) a dat definitiu-nea urmAtoare, care cuprinde in sine cele de pe urm6.puncte mai sus discutdte : «viafa este combinaliuneadefinitive de schimbciti eterogene simultaneecesive totodata, in corespondents cu coexisten(ele fisecuenlele externe.» Aceasta. definitiune a fost facutapentru a cuprinde in ea numai fiintele organice pro-priu zise. Insb., din cele expuse mai sus, se vedecl ea se aplica., contra intentiunii d-lui Spencer, latoate undele ; fare ca prin aceasta devie o bung:definitiune macar a vietii in genere ; din cause cg

nu cuprinde in sine ondoliforrnitatea, care dup6. opi-nia mea, este semnul distinctiv si caracteristic alvietii in genere.

Asa dar, intre viata plantelor si a animalelor de-oparte, si intre aceea a altor unde individuale, de altsparte, na este cleat o deosebire ca acele ce se facintre specie si gen, sau intre speciele aceluias gen. Inspiritul acesta voiu auta a gasi o definitiune care s6.cuprinda, numai viata organicl propriu zisa,.

Cu privire cAtr6. compositiunea chimicg. as'ar pute admite definitiunea aceasta : viata

organicci propriu zisd este evoluliunea ondoliformd ma-terials care se manifests in corpuri compuse esenliat deazot, carbune, idroyen si oxiget. Este adeverat c a-

corpuri-lora vii,

pi sue-

st

'73

ceast5. definiiune perde ceva din valoarea sa and g6m-dim a. in animale §i.. vegetale se gasesc ate odatd si al-te chimice indispensabile, precum pucioasa i fosforul.

Eats o defiiniViune mai bun6. : Viata organica pro-priu .visa este evolutiunea o ndoli formd materials carese manifesta in corpuri ce' fi schimbii necontenit atomu-rile materiale din care sunt conzpuse. aci, se ,tie aanimalele si vegetalele introduc in ele necontenit,prin nutriViune, substan%e din luinea de atarl, pe caresi le asimileaza. ; pe and, de alts parte, ele dau a-farA materialurile netrebnice care au facut parte maiinainte din organism. Toate aceste au de scop s6-implineasa asimilaViunea .i disimilaViunea organics,adic6., schimbarea necontenia a atomurilor din cor-pul viu. Acest fenomen nu se observa la celelalteunde individuale ; deacea el poate servi ca semn ca-racteristic al indivizilor animali §i vegetali. Dar elnu se observl nicI la undele speciilor de animale siale naciunilor, ale familiilor, etc. Prin urmare el nuar fi un semn caracteristic al tuturor undelor carefac parte din viaVa organics propriu zisA. ; afar. nu-mai claa nu se va considera a o na-ciune, de exem-plu, isi schimb6. necontenit atomurile materiale, prinaceea insAsi cs fie care individ omenesc, care faceparte dintr'ensa si le schimb6. pe ale sale.

Trec la o a treia definitiune care cred a va fi

mai buna cleat cel cloud de mai sus.Plantele si animalele fac parte din materia pamin-

tului. Prin urmare undele for sunt cuprinse in undaTAmentului. Insl, plantele i animalele deli sunt cu

74

totul atarnate de pam6nt, totus nu sunt asa strinslegate de fiinta din care fac parte. Caci pamentul nueste in intregimea lui compus din plante si animaleprecum un animal este in intregimea lui compus dincelule. Din contra, plantele si anirrialele sunt nisteparti de materie desagregate de pam6nt prin un felde fermenta %iune a scoartei acestuia ; si care parti dematerie se constituesc in fiinti care se desvolteazaincatva separat, si oare cum in paguba desvoltariipamentului. Intocmai precum intr'o fiinta organic,propriu zisa se formeaza, prin desagrega %iune, in ur-ma unei fermentatiuni, niste parasiti care se desvol-teaza separat de fiinta din care s'au nascut si in pa-guba aeestia. Vom vede mai jos teoria generall aformarii parasitiilor. Para atunci insa putem, prinanticipatiune, si basati pe o analogie puternica, sadeclaram ca. : Plantele fi animalele sunt parasi(ii pa-mentului. Deaceea putem adopta definitiunea urma-toare :

Via(a organica propriu zisa este acea a parasifilorpamentului.

§ $. Generatiunea spontanee.

Se intelege ca aici trebue sa discutam numai a-supra generatiuneT spontanee a parasitilor pam6n-tului.

Generatiune spontanee se numeste obicinuit pro-ductiunea unui individ organic fail concursul unuiorganism generator ; adica, fara parinti. D. Haeckeldeosebeste doue moduri de generatiune spontanee :

75

autogonia plasmagonia. Autogonie insemneazaproductiunea unui individ organic foarte simplu in-tr'o solutiune neorganica ; adica, intr'un licuid caretontine in stare de disolutiune materialurile neorga-nice frebuincioase pentru compunerea organismului(precum : acid carbonic, amoniac, saxuri binare, etc.)Plasma gonie insemneaza generatiunea spontanee a u-nui organism in un licuid generator organic, caretontine materialurile necesare sub forms. organic&(precum: albumin& , grasime, hidraturi, carbonate, etc.)

Generatiunea spontanee exists ea sau nu ? Suntopiniuni pentru si contra. Unii sustin ca, nu sepoate admite generatiunea spontanee pe cat timpnimene nu a vaut and o flint& organica nascendu-sefar& parinti ; chiar cei d'intei parinti au trebuitsa fie creati de Dumnezeu (ca tend aceasta crea-tiune ar fi fost vezuta de cineva). Alta sustin ca cei

parinti s'au nascut prin generatiune sponta-nee ; tiara ca astazi fie care fiintl se naste din pa-rinti. Earl altii admit ca generatiunea spontanee aexistat totdeauna gi exista. astazi.

Nu mai remane indoeala ca cele d'antei fiinti or-ganice ce au aparut pe parn6nt s'au nascut prin ge-neratiune spontanee. Caci, pe de o parte este si-

gur ca pamentul la inceput era topit ca ferbin-teala lui facea Cu neputinta existenta fiintelor or-ganice. Earl pe de alts parte, este asemene sigurca de la un timp aceste fiinte au inceput a se aratape pament. Chestiunea cea grea de resolvit este a-ceea de a. se sti dacl si in zioa de astazi generatiu-

c&

si

¢i

¢i

¢i

d' ntbi

si

ei

76

nea spontanee este sau nu activa. Pentru resolvireaei s'au f.cut o multime de experimente, fArl sA. se ficApAtat AncA un resultat cu totul sigur.

D. F. Pouchet a faeut experimente care probeazApAnA. la evidenta cA, intr'un licuid putrescibil expusla aer iii conditiuri date de caldura, de luminA side electricitate, se nasc fiinti organisate prin gene-ratiune spontanee. DesvoltArile acestei chestiuni sepot yea in cartea d-lui Dr. Pennetier : Origine deto vie. *) SA se observe 6.nsA cl experimentele de maisus nu ar dovedi cleat existen %a actualA a plasmagoniei ; pe cand interesul cel mai mare stiintific estede a se sti dacA asttzi existA sau nu autogonia.

Adversarii d-lui Pouchet cu d. Pasteur in frunte,si basAndu-se pe experimentele acestuia, declarA clnu exista nici macar plasmagonie ; pentru motivulca, in cutari experimente &cute in cutari conditiuni,nu s'au nAscut fiinti organice prin generatiune spon-tanee. SA se observe Ansa. cA, de acolo nu result,nici de cum c generatiunea spontanee nu s'ar efec-tua in nature., sub conditiuni si imprejurari deosebitede acele in care s'au facut experimentele d-lui Pas-teur.

Partisanii generatiunei spontanee cred cb. s'a &cutun mare pas cAtrA resolvirea experimentall a acesteichestiuni prin progresele de panA acum ale Ckimieisintetice. ySi in adever, astAzi se pot forma artificial

*) Aceste citaliuni sunt luate din Le Darwinisme et les ge-. nerations spontanies par D. C. Rossi.

.

17

din substanCe neorganice o mulCime de substance or-ganice, precum sunt : alcoolul, acidul acetic, acidulformic, ureea, grasimea (aceasta fiind formats. din a-cidul oleic si din glicerink, care substanCe sunt cre-ate artificial). Nu e cu neputinCk ca in viitor S. pu-tern forma artificial si albumina, etc. Apoi cand sub-stancele organice se pot forma din cele neorganicein laboratoriile chimice, asta dovedeste cl, ele sepot forma in conditiunile actuale ale pam6ntului,ckt se formeaik in adev6r si afark de laboratorielechimice. De alt5. parte, substantele constitutive alefiinCelor organice °data formate, ar pute ele sk dealoc la formarea acestor fiinft. La aceasth. argumen-tatiune s'ar pute, cred, respunde cs., nu e sigur clacksubstantele organice precedeaza. totdeauna existenVafiinCelor organice sau clack ele sunt numai o elabo-raCiune a acestora. Ckci, dupa cum organismul pro-duce diferite substance calcarii intocmai ca regnulmineral ; tot asa e cu putinCk ca el numai elabo-reze substantele zise organice, care s'ar fi form And

afark de viaca. organic.. Recunosc insk ca aceasth.obiec%iune nu este de loc concludentk.

Din cele de mai sus resultk ca. chestiunea genera -%iunei spontanee nu s'a lkmurit pe deplin prin expe-rimente directe. Sk ckutam dar a o resolvi rational.

Dack teoria evolutiunii universale, admisa astkzide toata lumea confirmata de toate observaCiunile(cu restricciunile ce decurg din teoria ondulaciunii),este adeveratk, atunci nu se poate admite c exists.vre ()data autogonia in incelesul ce i se dk obicinuit.

sa

i

1i

d

78

Cu alte cuvinte, nu se poate admite c o fiinp. orga-nic, s'ar rute vre-odata naste deodatti din substan%eneorganice. Ca.ci prin aceasta s'ar face o sarituraneexplicabila de la materia bruta la cea organizata.

Este sigur c materia, bruta a precedat pe cea or-ganizath.. Inst trecerea de la una la alta a trebuitst se fack in decursul istoriei pamentului, pe nesim-Cite. Eata in ateva trasaturi largi istoria acestei e-voluciuni : Pe and pamentul era in stare gazoasktoate elementele chimice ale lui erau de-o potriva a-mestecate respandite. Mai thrziu, parcile cele maigrosolane au cazut ca niste drojdii la fund spre aforma stmburele solid al pamentului ; earn substan-%ele cele mai fine, purificate prin acest fel de filtra-%iune, au remas deasupra singure. Aceste substan%esunt Azotul, Carbunele (sub forma mai cu sama. deacid carbonic), Oxigenul shlidrogenul. SeparaCiuneafor este anteiul pas Scut de la materia bruta sprecea organisata. Mai tarziu, o parte din ele se pre-facu in apa (oxigen idrogen); earn. o alta parteconstitue aerul (azot, oxigen si acid carbonic). Apa

aerul sunt deci' substance de transitiune intre lu-mea neorganica cea organic.. Pe urma apa corn-binandu-se cu elemente din aer a trebuit sa de na'-tere la substan%e mai complicate. Aceste s'au pre-facut de sigur in corpuri si mai apropiate de ninteleorganice. i asa mai departe pana and substanteleintermediare au ajuns pe nesim %ite devie fiinti or-ganice. Se stie apoi din Paleontologie ca aceste fiinciau propasit treptat si pe nesimite pans la om. Ei bine

sst

ai1i

St

79

evolu %iunea paleontologicA nu este de cAt icoana sicoritinuarea evoluOunii intermediare intre materiabrut, cea organitata.Voiu dovedi mai jos cA a-utogonia se efectuiazA si in zioa de est-52i. Dar seinVelege cA si asth.zi ea trece, trebue sA tread,,prin aceeasi evolu%iune inceatA treptatA, prin carea trecut autogonia primitive. Aceste conclusiunitrase din teoria evoluiunii, cap.th. mai ,multA putereasupra convingerei noastre, cAnd ne aducem amintecA, on eAt de departe mergem cu analisa anatomic,a unei fiince organice, nu putem sA gAsim elementelecele mai de pe urmA ale vieVii. Prin urmare este oscar, cumplit de lung1 de complicaVuni organice.Apoi este cu nepu.tincA ca scara aceasta intreaga slpoatA fi percursa de materia brute. in scurtul timp alobservaViunei omenesti. DacA obseavam un individomenesc, vedem ca el s'a n.scut din o fiin0 ase-mene lui, si cA intre el si sei nu e e de cAto deosebire aproape neapreciabila, cu toate aces-te, dacA ne suim din genera %ie in generaVie, vedem

cu multe milioane de ani Ia. urml, omul era oscoica de mare. Dar on cAt de mare s'ar pAre deo-Aebirel. intre Om §i scoicA ; totusi e mai mica cleatdeds ebirea intre infusoriu si un corp brut. Prin ur-mare ar trebui cel puVin tot atAte milioane de anipentru ca o substaacA neorganicA sA dea nastere lacele mai simple fiin# vii ce cunoastem ; ar fi ab-',surd_ de a a§tepta confirmarea depling. a acestui a-de v ar de la experimentele directe ce se tac in labo-..r a toriele chimice.

si

.

parintiiSi

ca

ei

80

Omne vivum ex ovo a zis Harvey. Acest aforismremane adevarat. Nu insa in intelesul august adop-tat de adversarii generaciunii spontanee i chiar deHarvey insus ; ci, in inVelesul larg adoptat aici demine, si care se esplica astfeliu : Fiindca deosebireaintre doul generaiuni succesive este cumplit de mi-ca. ; de aceea se poate zice ca, on ce fiinp, se nastedin o fiinca asemene ei ; remandnd, bine in-01es, con-statat ca, doue generaciuni se vor deosebi intre den-sele cu atat mai mult, cu cat vor fi separate prinmai multe genera %iuni intermediare. Asa de exempluomul se naste din om ; cu toate aste prin inter-mediarul a multe milioane de genera %iuni, el s'a nas-cut din un fel de infusorii. Tot astfel, infusoriile senasc din infusorie ; dar suindu-ne din genera %ie ingenera e vom gasi ca, cu milioane de ani in urma,ele erau apa. ysi aer, asa mai departe.

Cum remane acuma cu plumagonia ?Eu cred ca., a pretinde ca in scurtul timp al unei

experimentari de laborator s'ar pute capata fiinteorganice in care nu s'ar afia nici o flingi vie, este totasa de absurd ca si a pretinde ca. intr'un laboratorchimic s'ar pute preface o scoica in om. Cad ratiunileinvocate mai sus pentru explicarea autogoniei, seaplica fireste aice. Astfel fiind lucrurile, cum darse esplica resultatele capatate de d. Pouchet ? Eats.cum ered eu ca. se pot explica.

Este stiut ca la moartea unei fiinti organice, nutote parOle acelei fiinti mor deodata. Astfel, o floarerupta. de pe o plants poate trai anca cate-va zile

si

ssi

ii

81

intr'un pahar cu app.; un one .nca viu poate sa alb,unul sau poste mai multe din membrele sale cu to-tul moarte si in stare de putrezire ; intr'un om mortmuschii pot fi Arica contracta %i prin o excita %iunenervoasa artificiala ; etc. Nu este dar cu neputin%1ca celulele din care se compun fiincele organice satraeascb. ailed. mult timp dup. moartea acestor fiin%-i.Ba ce e mai mult ; daca lam in bagare de same, cacelulele au o existent, individuala aparte, si ca tot-°data, mediul in care traesc nu se schimba cu totulsi indata dupa moartea fiincei principale, trebue saadmitem ca ele continua anca a trai cat-va timp. Pu-fin timp dupa moartea fiintei principale se slabescsi se rup legaturile centralisatoare dintre celule.Aceste reman6nd oare cum in libertate, si prin a-ceea insasi, schimbandu-li-se pu%in mediul, ele se a-dapteaza la acel mediu, si prin aceasta se prefac in-tr'o alta specie de fiirqi; care nu sunt alts, -eeva cle-at fiintele care dau nastere la fermentatiunea putre-d.. Aceste fiin# ne mai primind hrana de la centru,cauta sa. se hraneasca singure. Ele devoreaza mate-rialurile care servisera la constituirea legaturilorcentralisatoare, si prin aceasta gr.besc ele insile de-sagregarea cadavrului principal. Dar cu cat desagre-garea progreseaza, cu atat mediul celulelor se schim-ba, si cu atat ele se transformeaza in fiinti din ce ince mai deosebite ; pana in momentul cand toate sub.stantele care formau legaturile cadavrului sunt devo-rate. Atunci mediul este deodata si cu totul schim.

V. Conta, Tooria Ondulatiunel. 6

82

bat, si fiintele naseute din celule mor din causa a-cestei mari schimbari. Tocmai in acest moment sepoate zice ca. a murit cu totul fiirrca. principals. Atattransformarea prograsiva si Inceata a celulelor cat simoartea for la sfirsit. se fac in puterea uni legi pecare o voiu stabiii si dovedi mai departe, si care sepoate exprima astfel : on ce sch!nbare relativ nesim-fita de mediu trans formeazd nintele organice ; pe candon ce schimbare brused fi mare le wide. Acum lesnese poate incelege ca, fiincele organice care in expe-rientele d-lui Pouchet se nasc din licuidurile putres-cibile expuse la aer in conditiuni date de caldura silumina, nu sunt alts, -ceva decat celulele vii putin trans-formate care mai inainte f.ceau parte din alte fiin%imai superioare. Aceasta. explicare este coroborata side faptul ca, intro celulele din plante si animale de-oparte, si intre fiincele fermentatriunii putrede de alts,parte, deosebirea este cumplit de mica.

Mi se va obiecta poate ca. d. Pouchet si d. Pen_netier au capatat aceleasi resultate chiar atunci candcorpurile putrescibile asupra carora experimentau fu-sesera supuse la o temperature extrema. In care tre-bue sa peal% orice fiinta. vie. Voiu respunde ca s'arecunoscut esperimental, intre alcii chiar de d. Pou-chet, ca. organismurile inferioare nu sunt de loc in-compatibile cu temperaturele extreme.*) De alts parte,sunt dovezi incontestabile ca., la inceputul pamentu-lui, marile erau pline de animalcule inferioare, chiar

9 Vezi : Le Darwinisme et les gingration spontanees par D.C. Rossi p. 210.

83

pe atunci pe cand ele clocoteau necontenit. Ada darn.nici celulele din corpurile putrescibile nu pot fi u-cise prin o temperature, extrema. Se intelege ca. siIn aceasta privinta este o margine dincolo de caretrebue se, pearl i celulele organise.

Dace, ipotesa ce am propus aici pentru explicarearesultatelor capatate de d. Pouchet este adeverata(lucre de care eu nu me Indoesc), atunci ea va putsservi ca base, pentru o nova teorie a fermentatiunii fia formarei unor specii de parasifi totodata. in a-de'ver, ipotesa de mai sus ne face sa ne dam samade o multime de fenomene care .au analoagie cu re-sultatele d-Iui Pouchet. Toate aceste fenomene se cu-prind mai antei sub formele urmatoare : Ori ce fen..mentatiune fie putreda, fie alcoolica, sau on -cum altfel,este datorita evolutiunii vitale a celulelor vii ce se Oain materialurite ce fermenteaza. Acest adever esteconfirmat de imprejurarea ca fermentatiunea nu areloc deal in materialuii ce provin de la fiinti orga-nice. Se intelege ca celulele primitive nu se vorpreface in toate ferinentatiunile tot in aceeasi speciesau in aceeasi serie de specii organice. Caci, mediu-rile in care ele se desvolta nefiind identice, nici for-mele for organice nu pot fi identice, din causa legeiadaptatiunii. Astfel, mustul de poama. fiind expus laaer, va trece de la fermenta %iunea alcoolica, la ceaacetica si apoi la cea putreda propriu zisa. Vinulinchis in balerca, trece prin o serie de fermentatiunide alts natura si care se fac mai sim %ite mai cu samit.toamna (deaceea zice lumea ea pe cand ferbe mustul

Si

84

ferbe si vinul vechiu) ; din aceastg causa mai cu same.vinul inchis se schimbg cu cat imtetraneste. 0 bucat&de carne expusa la aer cald trece deadreptul in fermen-tatiunea putrid,, si asa mai departe.

Ipotesa area va ave o importantg aplicatiune laexplicarea naturei boalelor :

Am vezut mai sus cat e de probabil ca boalelecontagioase (si prin analogie si cele miasmatice) sg._fie datorite unor pgrgsiti streini introdusi in trupulnostru. Celelalte boale prov:_n In genere din cause"1.nriuririlor exterioare care sunt ath.t de violente Inatrup resistenta fisiologia a organismului, precum sunttemperaturele extreme, fracturarile, etc. Ce se intern-plit insg and o parte a organismului este astfel vio-lentatg ? Se intemplg in toate casurile o dislocare, o.separare de celule. Aceste avend o viatg individualgdeosebitg, si totodatg aflgndu-se deodatg intr'un me-diu nou in urma modificarii legaturilor centralisg-toare, se transformg in pgrasiti, adia, in fiinti nea-Ornate, care ne mai primind hrana de la centru, sehrgnesc ele sin gure in paguba organismului. Se in-telege a Incontra acestei tendinte lucreazg reactiu-nea organismului, care se arata Indata dupg violen,,starea suferita. Dace, reactiunea organic. triumfeazg.,boala acutg este tamgduitg. Daca insa reactiunea eslab, sau Intgrzie prea mult, atunci parasitii se de- ..parteaza de forma primitivg si se inmultesc asa detare, inat devin un obstacol din ce in ce mai marela reactiunea tAmgduitoare. In acest cas boala devinecronia. Dupg aceasta teorie, pentru a tam .dui boa-

85

lele cronice, ar trebui s5, se administreze mai antimedicamente parasiticide ; i apoi a ajuta sau a 16sas6. lucreze reacViunea organica. A.dev6rul acestei teo-ru se pare a fi confirmat prin faptul c6., la toate boa-

Zele Tara distincjiune, s'au putut administra cu-succes, in imprejureiri date, toate medicamentele parasiti--cide, precum : mercuriul, sulfurul, iodul, usturoiul,.camforul, arsenicul, sarea, terebentinaz etc. etc. Bace e mai mult adeveratele cure miraculoase nus'au facut decat cu astfel de inedicamente.

In -unele boale existenta parasitilor s'a putut con-stata cu microscopul. Astfel d. Albert Bergeron apresentat Inaintea academiei de stiinci din Paris, la15 Februarie 1875, o noth. asupra present ei si forma-liunii vibrionilor in puroiul absceselor. El a consta-tat: 1°. C6. vibrionii se gitsesc in puroiul absceselorfir, ca organismul s6. fie totdeauna adinc afectat de

far6. ca sn, se poath. invoca contactul cu ae-rul exterior; 2°. vibrionii nu pot patrunde in ab-scesuri prin sistemele limfatic si sanguin, aceste dinurm6. fiind neatinse de ei ; 3°. puroiul absceselorcalde la oamenii adu4i cuprind adese vibrioni ; darla copii nu s'au Osit ; 4°. CA puroiul absceselor recinu confine vibrioni nici la copii nici la adulti. 4') SAse observe ca. dac5. In unele abscesuri In majori-tatea boalelor nu s'a constatat cu microscopul pre-senca parasiOlor, causa este a acestia au in genereo micime nevisibil chiar cu microscopul. Dac6. in-

*,) Vezi : Revue Beientifique din 27 Fehr. 1875, p. 831.

el

CA

CA

cronies,

d/nsii, si

86

tr'o boall celulele insus sunt distruse in totul sau irrparte, atunci parasitii trebue sa alb, o micime extra-ordinara, din causa ca ei sunt o transformare a ce-lulinelor din care se compun celulele.

Din cele ce am spus 'Ana aici se vede ca plasma-gonia nu este o generatiune spontanee astfel precuma fost inteleasa pan . acum ci este o simpla trans-formare pe nesimfite de fiinti organice vii sub influ-encs schimbarii mediului ; prin urmare, este un fe-nomen care se intampla In tot momentul chiar cuplanetele i animalele cele mai perfecte. Asa daraici se apIica aforismul : omne vivum ex ono.

Pana. aici am dovedit ca, nu exists generatiuneaspontanee In Intelesul ce i se da. obicinuit, nici subforma, de autogonie, nici sub forma de plasmagonie-Cu toate aste voiu adopta terminul vicios de genera_(tune spontanee, In lipsa de altul, pentru a intelegeprin el generatiunea treptata Si nesimtita, a fiintelororganice din materia bruta. Am aratat mai sus cumaceasta generatiune a trebuit sa alba. loc la apari-tiunea vietii organice pe parnent. Remane acumse sti daca ea are loc sau nu :si in zilele noastre.

liana acum nu s'a adus nici o dovada positiva nicipentru, nici contra existentei actuale a generatiuneispontanee. Cei care sustin afirmativa, zic ca e pro-babil ca acelesi forte creatoare care erau in lucrarepe la inceputul vietii organice pe pament, sa, fie inlucrare si astazi. Aceasta, probabilitate este sustinuta.de fc...ptul ca astazi exists, fiinte organice foarte fin-

si

a

87

perfecte care abia acum incep a sui scam organics.Cei care sus %in negativa zic a, e probabil cs viaiao;-ganica a luat nastere numai in condiVunile excep-%ionale de aldur5., electricitate, etc. in care se aflapgmentul In stares lui de transitiune de la periodaterenurilor plutonice la acea a lAturilor neptuniane.Cat despre formele vieVi organice, de la cele maiimperfecte pAna la cele mai perfecte, ele ar fi toateniste ramificaciuni care se scoboara prin ereditatedin un singur tip primitiv ; sau cel mult din cate-vatipuri primitive, care s'au nAscut cu multe milioanede ani in urma. Aceasta din urm a opiniune, eu toaaimprobabilitatea sa, este admisa de cei mai mari Inve-ta# ai timpului nostru. Cu toate aceste eia sustin o-piniunea cea d'intdi, care este a marelui Lamark ; siin sus %inerea ei voiu aduce pentru Ant6ia oars do-vezi pcNitive.

In secciunea urmatoare voiu stabili, prin, un marenum& de fapte, existen0a unei legi care se poate e-nun0 astfel : on ce specie de fiinfi organice neaMrnate,dacei nu schimbd habitatul in care se Oa, se stinge du-p/i ce a percurs o mica undd. Ears pentru ca ea siidee nagere la alte specii none fi sa continueze astfelevolufiunea organics pe panient, trebue sa emigreze pe-riodic. Aceasta lege fiind odata recunoscutA, voiu faceobservaiunea urmAtoare : Fiincele organice inferioare,precum sunt infusoriile, monerele, etc. nu pot ss fieseoborltorii unor fiini, care existau cu milioane deani in urma ; cad, daca de pe vremile acele speciele

88

for s'ar fi aflat totdeauna in acelas habitats ele s'arfi stins de mult ; daca dincontra ele ar fi schimbatdin cand In cand habitatul, atunci s'ar fi schimbatnecontenit In alte specii din ce In ce mai perfecte ;lucru care se Intempla cu toate fiintele ce emigreaza.Asa dark, speciele inferioare de astazi nu pot fi decb.tproductul unei genera%iuni spontanee mai recente.Si fiindca fiintele organice astazi exist ente tormeazo serie neintrerupta Inceptind de la cele mai infe-rioare; deaceea ele nu pot fi cleat productele suc-cesive a unor generatiuni spontanee succesive, careau fost In lucrare necontenit de la Inceput i pang.astazi. Se intelege ca nu necunosc prin aceasta fap-tul, ca un singur tip dg, nastere la mai multe ramuridivergente de scoboritori. Voiu sustine Insa, cg. potsg se afle pe pament multe fiinci organice care seasamana intre d6nsele ; nu fiindca s'ar scabori dinacelas strabun, ci fiindcg. In origine succe0v s'aunascut s'au desvoltat In mediuri ce se asamang.Acest adever este recunoscut indirect chiar de catrapartisanii ideei ca genergiunea spontanee ar fi exis-tat numai la inceputul vigil organice pe pam6nt.Caci, ei recunosc cg, nu e probabil ca. la Inceput s'anascut numai o singurg. celula, din care s'ar scoboritoata lumea organicg, de astazi. Ci cred ei ca, dincausa uttiformitatii conditiunilor de pe suprafatamentului, a trebuit sa se nasca pe toata aceasta su-prafata nenumerate celule de acelal tip, sau numai deogte-va tipuri asemenatoare. Vra sa zica, este recu-noscut ca identitatea si asemdnarea de mediuri,

pi-

dg.

sisi

si

89

loc la identitatea li asetn6narea fiirrOlor organice,vare se nasc §i cresc In acele mediuri.

SECTIUNEA III.

Adaptaliunea si Ereditatea.

Am vezut Cum viata organic propriu zisa is na,-itere prin generaViune spontanee din materia brut..Sa vedem acuma cum ea se perfectioneza treptat ca-letorind pe curba suitoare a tindei sale, §i cum seva degrada treptat and va percurge curba scobo-ritoare.

S'a zis ca, la transforma %iunea vie %ii organice coo--pereaza doue elemente : unul de fixitate numit eredi-tate, §i altul de mobilitate numit adaptatiune la mediu-Observand Insa bine, ereditatea nu este decat o sim-pla legatura de continuitate. Daa o inriurire a In--ceput a lucra asupra tatalui In momentul concep-Vunei copilului, sau puffin Inainte, acea Inriurire vapute aye efecte mari asupra copilului, de§i ea poatenu va fi avut nisi un efect apreciabil asupra tath.lui.Asa dark., tatal cu fiul sent o singura fiinca prelun-gita ; §i Inriuririle primite .de unul se arata prin e_fecte manifestate In celalalt ; Intocmai precum 1nriu-ririle primite de un individ In un timp, se manitestaInte8nsul prin efecte, ce se v6d mai th.rziu la o vet---sta mai Inaintath.. Ereditatea, deci, nu este cleat o1eg6tura pasiva de continuitate, prin care se face cuTutir0 existen%a §i desvoltarea undelor superioare

90

indivizilor, precum sunt undele familiei, speciei, na-tiunei, etc. Este adeverat ca., dupti cum am vezutmai sus, in fie care unda, este un principiu conser-vator ; a Intarirea si slabirea treptata a acestui prin-cipiu constituesc respectiv perfectionarea si degra-darea undei, a dice, curbele sunt suitoare si cobori-toare ale acestia. Acest principiu este causa ca. undaconserva. unitatea sa, de§i se modifica, necontenit. Insa,sa, se observe mai ontei ca. el este In activitate, nunumai in momentul and viata este transmisa de latats, la fiu ; ci si In tot timpul cat dureaza. viata u-nuia si aceluias individ. Daca consideram, de exem-plu, unda Intregei vieti organice propriu zise, atuncivedem a, principiul seu conservator se manifests,atat prin Jegatura care leaga. Intre ansii toti indi-vizii care se succedeaza, de la Inceputul pant la sfir-situl vietii pe parnent ; cat si prin cohesiunea mole-culelor materiale din fie care individ In parte. Aceas-ta. din urn , cohesiune nu este dec.t principiul con-servator al undei individului. Asa dar, daca se vo-este cu on ce pret a se numi eredttatea un elementde fixitate, atunci- sa, se alba macar In privire a eanu este deat o manifestatiune particulars a adevd-ratului element de fixitate care este principiul con-servator. De alta, parte, sa. se observe a chiar acestprincipiu nu este un element de fixitate propriu zisa,adica, In Intelesul a el ar conduce organismul laimobilitate atunci and elementul rival, adaptatiunea,ar slabi sau ar dispare. Sa. presupunem ca. un om sehotareste, pe cat sta. In puterea lui, sa. nu mai pH'

measca nici o Inriurire noul positivit. Si, prem.,punem, de exemplu, ca. el se hotareste sit nu maimanfnce. In acest cas, ecuilibrul principal al vietiisale va fi sdruncinat, i va ajunge mai degrabit larumperea sa complecta, prin aceea ci, deosebirea In-tre fortele care lupta va fi mai mare, si prin urmarelupta vietii (lupta secundara a undei) va fi mai Inversunata, va consuma mai repede pe om. Cu altecuvinte, omul va suferi transforma %iuni mai marl, mairdpezi, Intr'un timp mai scurt, dupa, care va muri.

presupunem ca un om sit hotareste se manIncetotdeauna acelas fel de mancare, sa respire acelasaer, etc. In acest cas lupta vietii va fi ceva mai pu-tin Inversunata, va ajunge ceva mai tarziu la ru-perea ecuilibrului principal al vietii ; dar totus omulva muri mai degraba cleat daca ar fi Ilcut varia-%iune de regim. Din cele de mai sus se vede cit ne-intervenirea Inriuririlor, tot mai variate si mai no0,nu conduce la fixitatea, organismului ; ci la o varia-tiune a acestuia Anc . mai mare ; atat numai cit prinaceasta variatiune, undele sunt conduse repede lamoarte, adice, la fixitatea materiei brute ; In loc sitfie conduse la un grad mai mare de perfectionare.Vra sa zica, singurul element care are parte activala evolutiunea vietii organice este neincetata interve-nire de forte noue in lupta ecuilibrul vietii ; adap-taliunea la media. Cat despre principiul conservator,i despre ereditate, ele nu servesc decat a conserva

unitatea undelor, cu toata schimbarea necontenitit aacestora.

91

Sa

Si

gi

gi

si

pi

92

§) I. Adaptafiunea.

Eat5, principiul, din care decurg toate legile pri--vitoare la adaptatiune, si prin urmare la toate mo--dificArile de organism :

OH ce undA, dui:A cum stim deja, este mai ant&un ecuilibru de force, pe care l'am nUmit ecuilibru._principal al undei, sau ecuilibru viecii. ySi numai din-causl c aceste force nu sunt cu totul ecuivalente siecuilibrate, de aceea se continuaz6. Intre densele oluptA Inceat6. pe care am numit-o luptA secundara aundei, sau lupta viecii, si care face ca ecuilibrul prin-cipal necontenit sa. fie mobil si sa, evolutioneze. Dareste de observat cAaceast6. mobilitate de ecuilibru si-aceastb. luptA secundara. prelungith., se intemp16. in tapt-numai din cause, ca., cantitatea, calitatea, num6rul forte-lor se schimbA in tot momentul. Asa de exemplu, intrupul unui animal se executeaza acte de functio-.nare in fie care moment ; citci, in fie care momentasimila %iunea si disimilatiunea organica se face, s.n-gele circuleaza., etc. Ins in toate aceste lucrari secheltuesc cantith.ti de forte acumulate deja in orga-nism sub diferite forme. Asa dar, la fie care momentes din ecuilibrul vietii forte deja existente in el. Dealt5. parte, in ecuilibrul viecii animalului intro, pe fie-care moment force noue, provenind de la alimentelece se Introduc in stomac, de la aerul ce se respir5.,de la starea climatului, etc. Din causa schimbArilor.acestora, o forts care un moment ajunsese s/1, domi-

93

neze asupra celorlalte, este la randul seu subjugata-de o aka fort. in momentul urmator ; asa mai de-parte. Cu chipul acesta se menVine in organism unecuilibru i o lupta. totodata.

Este de observat un ecuilibru mobil, ca acele-care constituesc undele, este cu atat mai consistent,cu cat in el se On in cumpena un numer mai marede forte deosebite. Cad, pe de-o parte, cu cat fortele-vor fi mai deosebite, cu atat ele se vor echilibra, a-dice, se vor neutralisa mai mult unele pe altele ;pe de alts, parte, cu cat ele vor fi mai numeroase, cu.atat ecuilibrul mobil va fi mai statornic ; din causa-

forcele care se neutraliseaza vor veni din direc-iuni cu atat mai multe. Ins, fortele care se usaza la.

fie care moment si es din ecuilibrul vieii, tind s.' micsureze numerul forcelor in ecuilibru ; pe cand for -

ele noue ce intervin la fie care moment in luptatind Inmulteasca numerul forcelor in ecuili-

bru, i p1-in urmare sa mareasca consistenta ecuili-brului general. Daca vom urmari un animal din mo-mentul decand el este o simply, celula embrionara.n1 in momentul and a ajuns la deplina desvoltare

in vdrsta coapta, vom vede c., el este la inceput unecuilibru de foxle relativ foarte pu %ine la numer ; darca, numerul for;elor din acest ecuilibru se marestetreptat pana la versta coapta. Dac& de alts, partevom urmari pe acelas animal, de la varsta coapt4pans, in momentul morcii, si mai departe, pans inmomentul and cea de pe urma particica din cads_vrul lui va dispare prin putreziciune, atunci vom ye-

eara.

c.

vi-

si

ca.

etii, ed.

de numerul fortelor ecuilibrate va scade treptatpina, la dispariciunea ecuilibrului. De aid se vedeca, in tot timpul curbei suitoare, fortele noue ce in-tervin in ecuilibru sunt mai numeroase decal fortelevechi ce es din acelas echilibru ; astfel Inca fortelenoue, dup5. ce au umplut golul lasat din causa esireiunora din cele vechi, apoi mai constituesc un prisosspre a fi adaos la fortele deja existente in echilibru.Pe curba scoboritoare, din contra, dantitatea de fortenoue introdusa in fie-ce moment in organism estemai mica decat cantitatea pierduta de clitra. acest or-ganism. Explicaciunea aceasta, care se aplica la toateundele se poate resuma astfel : daca, presupunem ca,o unda., in punctul seu culminant, consists din ecuili-brul a o suta de forte ; atunci numerul acestor forceva merge crescend pe curba suitoare de la unul pa-na la o suta, va merge scazMd pe curba scobori-toare de la o suta. pana la unul. Din cele de mai susurmeaza ea, ecuilibrul vietii va fi cu atat mai per-fect, cu cat in ecuilibru se vor afla mai multe forte.Acesta este motivul pentru care punctul culminantal undelor coincideaza cu cel mai mare numer deforce ecuilibrate, cu maximul de consistenca al a-celor unde. Din cele de mai sus urmeaza ca inter-venirea unei force noue in lupta viecii, va fi totdea-una folositoare. Cad, daca forca noun va fi atat deputernica incat sa, ample golul lasat de fortele vechielite din ecuilibru, totodata, sa lase si un prisosspre a fi adlogit la fortele deja existente ; atunci fi-reste consistenCa undei se va mari. Daca, Insa for-Ca

94

ca

li

li

si

95

noun nu va, ajunge decal numai ss umple o partedin golul lasat de fortele esite din ecuilibru ; ea to-tusi va intarzia ruperea complecta a ecuilibrului vie-tii, i prin urmare va mai prelungi viata. Asa dar,in regula generals, cu reserva restrictiunilor stabi-lite mai la vale, putem admite urmatorul principiugeneral pentru adaptaciune.

Ori ce foga noun, care intervene in lupta fi ecuili-brul favoriseaza prelungefle viafa. ForVa poatefi noua sau in privinca calitatii, sau in aceea a can-

Vom vede apoi mai tarziu cum intervenireade forte noue esirea de forte vechi din ecuilibru,causeaza modificarile transformarile fiin%elor orga-nice, adie6, adapta:ciunea propriu zisa.

Eats deocamdata cateva exemple care justifica prin-cipiul general ce am definit aici.

Daca un om locueste prea mult in acelas aer, saurnanina prea multa vreme numai acelas fel de man-care, atunci el slabeste, bugezete ; din causa a for-tele vechi se useaza si se impucineaza, fara ca altelenoue sa intervie in lupta vietii. Dar clack acel omschimba regimul de mancare, sau se stramuta in altclimat ceva deosebit de acel in care a stet pans a-cuma, deodata se simte mai viu, mai viguros; dincausa ca inriuriri noue au insuflqit luptaau reintarit ecuilibrul trupului seu Vn convalescentgrabeste restabilirea sa prin mici treptate schim-bari de regim si de climat. Bolnavul se simVeste maibine and face variaciune de medicamente, de doze,de ceasurile modurile luarii, etc ; pe and un me-

'Relit,

tit ii.

sissi

vietii,

si

ssi

ssi

96

dicament, bun in principiu pentru o boala, devinestricttor dacg. se is prea mult timp art intrerupere-§i In acela§ chip. Seinnta de grtu, popuri, etc, ($iin genere on ce sementa de plante) va da o recoltg..mai bunt and va fi semenatt in. alt ogor dent in.eel din care a e§it. Cu un cuvent, viata este favori-sata prin variatiuni.

La principiul de mai sus trebue ins st aducem.restric %iunile urmatoare:

Pentru ca o inriurire nout care intro, in lupta §iecuilibrul vietii sn.. favoriseze §i O. prelungeasca via-ta, trebue st indeplineasa urmAtoarele trei condi-%iuni :

O. Trebue fire§te sti intre in lupta Fi ecuilibru cu_

celelalte forte ale vietii. C&ci, o forth indiferenth. pen-tru o viatt oare-care, nici nu mai este o inriurirepentru acea viatt.

20. Trebue :4 fie foarte mica in comparafiune cusuma fortelor deja in lupta Fi in ecuilibru. Ctci, nu-mai in casul acesta lupta §i ecuilibrul deja existent&nu vor perde caracterul for general, forma lor, indi-vidualitatea for ; ci vor fi numai curat prelungite,suferind o foarte mica. modificare. Daa insa, dincontra, forta intervenienta, ar fi prea nuternia, ea arstrica, sau ar grgbi stricarea ecuil.jbrului vietii, primaceea a ar invinge pe toate celelalte forte, §i ar dacorpului material o directiune unilateralt care con-duce mai tgrziu la starea de materie bruta. Aceastase va intelege mai bine dupt examinarea de mai la.vale a experimentelor d-lui Flaudin. Ca exemple jus-

97

iificati ve a celor spuse aici voiu aduce urmatoarele :0 planta sau un animal tropical moare daca estetransportat la poll ; de0. nu sufere decat o mica schim-bare favorabill, cand este transportat numai cu ate-va chilometre mai sere nord de locul nWerei sale-Un animal moare sub povoara unci munci exage-rate ; desi lin exercitiu moderat al muschilor Oi estemai favorabil decat nelucrarea. ,5i apa mai departe.Cu chipul acesta se gasqte confirmatia §i legea e-nuntata in sectiunea precedents, si pe care am for-mulat-o precum urmeaza : Ori-ce schimbare relativ ne-simlit4 de mediu, transfornui fiiniele organice ; in timpce, on -ce schimbare mare fi bruscii le ucide, sau leconduce mai rdpede la moarte.

30. Inriurirea noua trebue sa" nu vie a se addogi ko for ;a deja preponderanta in lupta vielii, ci sä o facetcu chipul acesta sil devie fi mai puternia. Caci, intl.-rirea ecuilibrului mobil al vietii se capeta tocmaiprin combaterea necontenita a fortelor prepondvente,de catra fortele noue ce intra necontenit in luptavietii. Asa dar, and forta ce intervine in lupta se ada-oge catra o forts ce era deja preponderenta, prin aceastaeste grabita, ruperea ecuilibrului principal, adicd,moartea. De exemplu, un om lesinat de foame se apro-pie de moarte, fiindcg puterea reactiunii fisiologice adevenit prea slabs in comparatiune cu puterea rivale(si prin aceea insusi distrug6toare) a agentilor exte-riors. Insa pentru a introduce in a cest om o fortsnou5. §i a-i prelungi viata, nu trebue sa-1 sfatuim a

V. Conta, Teoria Ondulatiunei. 7

98

face pu%ina, gimnastica, sub cuvent cA. prin exerci-tarea moderate, a muschilor se introduce o inriurirenoua. in om ; ci trebue se, -i dOm de mancare pentrua mAri prin aceasta fortele cele slAbite si nu altele.

Dac5, intr'un on puterea reacciunii fisiologice esteprea puternica, dacO in vinele lui se aflA o cantitatede sOnge prea mare in raport cu ceea ce se chel-tueste la funcciunea asimilaiunii si disimilatiunii ; a-tunci nu trebue sa prescriem acelui om un regimintaritor, ci slObitor. Dace, dincontra un om suferede anemie, atunci via %a lui nu va fi invigorita si pre-lungita prin luare de sOnge, ci prin adoptarea unuiregim intAritor. asa mai departe.

Voiu spune in treacat ca., in aceste trei regule ex-puse mai sus, se afla tot secretul artei medicale.

Pentru dovedirea color spuse mai sus, si a multoralte adeveruri, ce voiu ave ocasiunea sO stabilesc inacest studiu, voiu cita, aici o experienta foarte im-portanth facuta de d. Ch. Flaudin. Asia. experien0a fost fAcuta, pentru a demonstra otravirea esteefectul unei absorbi %iuni. Apoi ea este citatO de au.torul seu pentru dovedirea existen%ei sufletului cafiintA spirituals deosebita. de materie ( ? ? ?). (*). Daraceast6, experien0 devine cu atdt mai important&pentru studiul meu, cu cOt ea a fost facuta intr'unscop cu totul deosebit, interpretata de autorul ei catotul altfel cleat de mine, si facuta. de o persoanl a

*). Vezi : Précis de Physiologie humaine et de Psychologie,par Ch. Flaudin, p. 378.

cs

i i

99

carei idei filosofice sunt cu totul deosebite de alemele. Eata experienta:

41). Flaudin a ales un cane mare si robust pe carel'a deprins sa manance arsenic (acid arsenios). Mai.antei a inceput sa-i amestice in alimentele obicinuitecate cate-va miligrame de otrava, pana cand a ajunstreptat sa-i dee ate cinci, sese, i pana la opt cen-tigrame pe zi ; adiee, o cantitate care ucide un canede talia si de forta acelui, asupra carui se facea ex-perienta. Prin analisa zilnicd a materiilor eliminatedin animal s'a constatat ca arsenicul nu era absor-bit de organism in tot timpul cat era administrattreptat. Absorptiunea insa putea fi forsata prin ma-rirea neobicinuita a dosei. Dupa cincisprezece lunide experienta allele a fost ucis rapede prin span-zuratoare. In urma autopsiei facute, gasit ca mem-brana interna sau mucoasa. a stomacului .i a intesti-nelor era de o grosime cu totul anormala. ; era, O.zic asa dubita; si din causa acestei ingrosari farit in-doeala, gurele -aspiratoare ale vaselor erau inchisepentru materia toxic& Cu toate aceste alimentatiunease continuase in tot timpul celor cincisprezece luni,

canele nu sldbise niciodatd. Vra sa zicl aceeasimembrand care nu absorbia arsenicul, absorbia, cutoate ante, alimentele..

Daca arsenicul s'ar fi dat canelui deodata in can-titate mare, el ar fi murit, fiindca reactiunea fisiolo-gica organicit ar fi fost prea slabd ca sa tind in e-cuilibru atilt forta destrugotoare a agentilor exteriori,cat aceea a unei mari cantitati de otrava. S'a da-t

s'a

ei

al.

100

insd citnelui mai anti cilteva miligrame de arsenic.Contra unui atac asa de slab, membrana mucoasd astomacului si a intestinelor a putut face o reactiunecel putin tot atilt de puternicd cat i atacul otravei.Prin aceastd reactiune ea a chemat in ajutorul seuo mai mare cantitate de singe, din care a luat ma-terialul necesar pentru a construi un nou organ,.de si cumplit de mic, care sit aibit functiunea de a.lupta contra vrajmasului, fitrd a mai chiema in aju-tor reactiunea violenta a organelor. Dac1 cantitatea.de arsenic care intrit In stomac in toate zilele nu semai mitreste, ea este ecuilibrata regulat de organulce s'a creat anume pentru densa, fitra ca sit se maipro voace vr'o smintire in organism, vre-o reactiune-ca acea, care a avut loc la inceput. Dar presupunerncit dupd cdtva timp se mareste dosa eu ciiteva mi-ligrame. In acest cas, cantitatea de arsenic egalit cudosa vechie va fi ecuilibratit de forta organului creatpentru densa ; dar cantitatea ce s'a adaos, negasindnici un alt obstacol, va provoca reactiunea organich.Reactiunea organicit dar, cu aceastd din urmit can-titate minima ; deaceea va reusi ca sit gitseascd ysi

acum destul material trebuitor in singe pentruconstrui la moment un alt organ, sau mai bine 0.adaogire la organul deja construit destinat a lupta.contra vrdjmasului. Dupit aceastit construire functio-narea organismului eardsi intrd In starea normald.Inslt o noun aditogire de dosa va provoca oreactiune ; asa mai departe. Cu chipul acesta s'a.isbutit a forma in stomacul canelui un adeverat or-

a

noun

yi

Ii

101

gan mare, capabil de a dine In ecuilibru o dosti marede arsenic.

Tot cu chipul acesta se desvold si se mdresc In-cet treptat, muschii la cei care fac gimnasticd,creerii la cei cari fac exerciii intelectuale, etc.

Pentru a reveni la experienta de mai sus voiu zi-ce cd incat priveste proprietatea cue cap6tase mu-coasa stomacului si a intestinelor de a absorbi ali-mentele si de a nu absorbi arsenicul, aceasta nu tre-bue sti mire pe nime. Cdci, trebue sd cinem socoteald,mai ant6i, cit 1esetura membranelor organice nu esteasa de simpli£ si de omogend ca aceea a unei bucd-Vie de zahar cristalisat, care absoarbe on ce licuidi se presintd ; si al doile, in funcViunile fisiologicerolul principal este jucat de fenomenele chimice, eardnu de cele fisice. In tot casul, mi se pare cd d. Flau-din n'a prea nimerit-o bine cand a invocat aceastdmicd dificultate (care nici nu este o dificultate realit)din experienta sa, ca o dovadd despre existenVa su-fletului ca substantd deosebita de traterie. In expe-rierqa de mai sus, stomacul i intestinele canelui autreat un organ care sit opreascd absorpciunea arse-nicului, dar nu si a alimentelor ; intocmai precum inorganele funcciunile respiratiunii stint obstaculecontra absorp;iunii si desolvirii in sange a azotului§1 acidului carbonic din aer, dar nu si contra oxige-nului ; intocmai precum instirsit on ce arms a fiin--celor organice nu slujesc decat a combate vrajmasulcare a provocat formarea for ; de exemplu, blana

0i

:

si

102

ursilor albi nu este o armd decat contra celorlalteanimale ; etc.

Se stie eft on ce inriurire distrugetoare de orga-nism produce o reactiune organicd. 0 sgariiturtf, debold, ca i o loviturit omoritoare de topor, provoaca.reacciunea organics care se sileste sit resiste atacu-lui sit repareze stricatinnile. Dar stccesul acesteisilinti atarnd de puterea vrajmsului ce trebue a fibiruit. Experienta d-lui Flaudin ne dovedeste ca. re-actiunea organicit nu poate birui in acelaf momentdealt o foarte mica, putere vrajmasa. Aceasta trebuesit aterne de la imprejurarea cit., in unul fi acelafmoment, activitatea organelor nu poate construi

o foarte mica, cantitate de obstacole organice ;.ca, de altit parte, in sangele ce organul

atacat, nici nu se poate gasi intr'un singur momentmaterial disponibil pentru constructiunea obstacolelor,decat in cantitate foarte mica,.

MulV filosofi materialisti*) vr&id sa, combata teleo-logia metafisicilor, citeaza exemple ca aceste: Ca sto-macul care ar tretui sa digereze si sa -absoarba nu-maT alimentele, absoarbe otravurile ; cl, un glontede pusca, intrat in carne vie nu este svarlit afara,ea o lingurita. scapata. pe gat nu mal esa din stomach,.afara numaY daca. nu s'ar face o operaiiune chirur-gicala foarte periculoasa ; etc. Interpretarea pe caream dat-o eu experientei d-luX Flaudin explicl toateaceste dificultdtr, dand dreptate metafisicilor si ma-

A) Intre aljii vezi Bitchner in cartea sa Force et Matiere.

de-cksi

ai

inc,njurd

$i

;

0i

103

Cad, dupe cum stim, reactiunealupta cu succes contra unel inriurirl vatamatoa-

re slabe ; dar este biruita de o inriurire puternica.apol, vorbind adeverul, Inriurirea noun slabs, care

indeplineste conditiunile expuse mai sus, e departede a fi vatamatoare. Astfel, se tie a otravurilechiar se intrebuinteaza ca medicamente in doss mica.

Importanta experienta a d -lul Fla udin confirms pedeplin principiul general enumerat explicat la hi-ceputul acestul paragraf ; totodata ne ds confir-marea explicarea etiologies a urmatoarelor coro-lare ale aceluias principiu :

io. Ori-ce schimbare in jocul for /elor acdrora luptticonstilue via /a, dit loc Ja o schimbare ecuivalentci infuncliunile oryanice ; ;si aceste din ?Irma produc obare ecuivalentd fi corespunzetoare in oryane. Insa find-ce la fie care moment se fac schimbarl in jocul for-telor vietii ; de acolo urmeaz1 ca organele i func-tiunile se transformeaza si se adopteaza la fie caremoment.

0 functiune nu este la urma urmel decat ocare imprimata de o forta. Ins& ori-ce forts datacorespunde unel stars anumite a materiel. De acolourmeaza ca, or1 ce functiune determinate trebue sase execute de catra un organ asemene determinatAcest ade Or, cu toata evidenta sa, nu este admisde tots fara reserva. :'au gasit persoane care mi-auobiectat ca, animalele cele mai inferioare au in kede stomac un simplu sac cu o singura deschiz6tura,Gana servete atat pentru Introducerea alimentelor, cat

terialistilor. fisiolo-gica

§i

schima

sisi

si

104

si pentru expulsiunea excrementelor ; cl, prinurmare, maT multe functiunT se executl prin acelasorgan. Voiu face insl intimpinarea urmltoare : Ali-mentele nu Intra singure si de la sine pg.ns in fun-dul stomaculuT. Prin urmare trebue ss admitem caexists, dacs nu alta, macar niste muschi InvizibilT lapartea superioara a stomaculur care sl gatueasagura saculuT spre a for %a alimentele sa se scoboarela fund. Tot asffel trebue sa existe niste muschi caresl gatueasca fundul seculuT spre a for %a excrementelesl easl afarl. Apoi acestT muschi cu funcciunT deo-sebite nu sunt deat organe deosebite care numaTcat se intalnesc in organul comun numit sac. Paulaici vedem cs pentru doue fun cciunT exista treT or-gane : dou6 speciale si unul general. Dar chiarand am admite cs exists numaT un singur muschiucare cu acelas fel de gltUire a saculuT stomacal arproduce, dupa imprejurArT, sau introducerea de ma-terie sau expulsiunea lor ; totus trebue ss admitemca acel muschiu se afla in leglturT deosebite cu deo-sebite organe maT intime, de la care primeste impul-siunea pentru a satisface trebuinte deosebite de ale or-ganismuluT. In acest cas muschiul in chestiune arfi un organ comun in care se intllnesc diferitele or-gane ale diferitelor functiunT. IntocmaT precum gurala om este- un organ care serveste si pentru funcciu-nea digestiuniT, si pentru a respiraVunei, si pentru avorbirii; farl ca sl firn in drept a zice cs la o funcciunedeosebitl nu corespunde numaT cleat an organ deo-obit; acT, dupa cum stim, adevoratele organe ale di-

si

105

gestiuniY, respiratiuniT, vorbirii, sunt altele, ead. nicYdecum gura. Nu este nevoe, ca s coboare cineva panA,la infusoriY pentru a-mi dovedi c un organ poate serviin mod accesoriu la mal multe functiuni; dar nu mi seva dovedi nidodatl a la o functiune deosebit nu co_respunde chiar din inceput un organ deosebit. Dardeosebirile subdivisionarile functiunilor organe-lor for merg mult mal departe decat isT inchipuesccontra dictorii mei. Ele merg ptn6. la nesfirsit ; sau,cel putin, se adincesc foarte mult in calea nesfirsitu-lui. in adever, ar trebui ca cineva s5, fie prevenitpentru a nu admite complica %iunea nesfirsit6. anatomica. a omului nu este cleat intrunirea unui numernesfirsit de organe i suborgane, care corespund latot ante functiuni, acAror intrunire constitue compli-c4iunea nesfirsit6. fisiologica.

20. Organismul poate 0 se nzodifice in o directiunedata on cat de mult, incdt tiny inriurirea care provoaceiacea modificare dureazd fi se narecte pe nesimtite. Caci,fiecare cantitate noua, de inriure produce un organ nou,sau mai bine zicend, o noun. cantitate de organ, care seadage atra. cantitatea d,eja acumulaM Considerandapoi, cd ereditatea este o simplg, legatur5. de conti-nuitate !Titre vietile individuale care se succedeaain decursul timpuluY, vom intelege usor, cum o inriu-rire care dureaza, milioane de anT, mP-rindu-se pe ne-sim-tite i necontenit, poate sa. transforme o specie de fi-

organice intr'o alt5. specie, -care nu maY ire nici oasem6nare cu cea Astfel s'au transformat pestiiin reptile, reptilele in reseri si In mamifere, mamife-

$i si

*ica,

intid'intai.

106

rele inferioare in cele superioare, aceste din urmt Incamera, si asa mai departe.

3°. viceversa : 0 modi /icare de organism scade penesimfite si se pierde, &cat timp inriurirea care a pro-dus-o scade dispare. Acest corolar nu resulta di-rect din experienta d-lui Flaudin. Ins a. daca in aceaexperien0 s'ar fi Incetat deodath. sau treptat de ase da canelui arsenic, desigur ca, dupe, catva timp, arfi disparut modificarea membrdnei stomacului si in-testinelor, si canele ar fi putut din nou fi omorit cudosa de opt centigrame de otrava. Causa dispositi-unii modificarii in chestiune ar fi fost aceasta. Nemai intrand arsenic in stomac, organul contra-arse-nical nu ar fi mai fost excitat, prin urmare nu arfi mai funccionat. Ins a, fiindca. organul este deter-minat de funcOune ; deaceea disparend funcciunea,dispare organul. Acest adever, pe l ng ca s'arpute dovedi cu o experien ;i. analogy, cu aceea a d-1uiFlaudin, dar apoT este dovedit prin slabirile, atrofie-rile si chiar dispariciunile organelor neintrebuirgatede catra plante si animale. Asa de exempla, canele,care in stare selbatica a avtit urechi drepte fiinca seservea necontenit de ele indreptandu-le in toate par -ile aucla mai bine din contro vine vr'un vraj-

mas sau vre-o victima ; acum, in stare de domesticire,el este asigurat atat contra primejdiilor, cat si in pri--vinIa mandril, fara ca sa se mai serveasca de urechii aceste ne mai fiind intrebuinOte au devenit blegT. Si

au at o rasa. de cant este mai imblanzita, mai bine.ingrijita de om, cu atat are urechile mai atrofiate..

*1

sa

;

si

1i

si

ca

107

Asemene se tie cg. muchii unul om care nu lucrea-z g. i nici face gimnastica, se suotiazg. i slgbesc. E-xemple de aceste se pot cita on -cgt de multe.

Pentru a ne da samg. pe deplin despre transforma-rea u:letii organice pe pgment, mai rem5.ne de pro-bat un singur lucru aria.

Fiindca in fapt modificgrile organismului se fac indereefiuni determinate, in care urmeazg. pentru durateenorme ; deaceea remAne sg. dovedesc cg.: inriuririlemodificcitoare incep de la un grad de putere in Limp demii §i milioane de ani. Pentru aceastg, dovedire va fidestul sa, citez cgteva exemple din miile de felul a-cesta ce s'ar pute cita :

Apa oceanurilor la Inceput era dulce. Insg, fluviileau totdeauna o mice, cantitate de sgruri in disoluti-une, luate din muntii §i pgturile de pament prin cal-eapa for a trecut. Aceste sgruri sunt duse la mare deunde nu se mai intorc, de0. apa mgrilor se prefaceeara§i in ploi §i fluvii. Cu chipul acesta, oceanurile.din dulci ce erau, au ajuns treptat sg, fie din ce in;

ce mai pline de saruri pang, la gradul in care sunt as-tgzi. Aceasta imprejurare este o inriurire urmathtreptata. asupra fiintelor organice care tr.esc in ma-re. Tot a§a pe nesimtite §i necontenit s'au facut : re-cirea scoartei pgmentului ..ii a apelor din oceanuri ;.subtierea aerului prin imputinarea azotului, oxigenu-lui §i acidului carbonic din atmosferg. ; lgrgirea us-caturilor in raport cu oceanurile ; ridicarea diferite-lor uscaturi din mare §i schimbarea configuratiunilor.

si

108

for ; schimbarea corespunzetoare a curenturilor devonturi si a puhoaelor maritime ; etc, etc,

Daca vom considers toate inriuririle care se eser--citeaza asupra vietei organice, eat cele provenindde la natura brut., cat si cele provenind de la ra-porturile reciproce in care se alb. difericii indivizisau diferitele specii de fiinti. organice, atunci vomajunge la conclusiunea urmatoare : sunt inriuriri ca-re dureaza de la inceputul pans. la sfa.situl vietei organice pe pament. FiindCa ele insusi sunt in ne_contenith. modificare treptat. ; deaceea ele se subim-part in inriuriri mai midi ; si asa mai departe. A-cest tablou de inriuriri este intocmai reprodus deformele vietii organice. Caci, unele caractere suntcomune tuturor fiir4elor organice ; altele se gasescnumai la unele fiin%i ce constituesc o clash., altelenumai la un num& mai restrIns care constitue unordin ; altele numai le o specie; si asa mai departe.Dace, insfirsit consideram ca, fie care inriurire, ince-pe prin o cantitate nesfirsit de mica, creste treptatpant. la un punct culminant, si apoi scade treptat(sau prin discresterea ei proprie, sau mai degrabaprin cresterea unei inriuriri noue care modifia orineutraliseaza. pe cea de'ntai); daca, zie, consideramtoate aceste, nu ne putem opri de a recunoaste a :inriuririle care modified fainfele organice onduleazd con-form legii ondulatiunii universale. Ele constituescundele partitive ale pamentului.

Am zis ca via.0, este totdeauna prelungita andintervine in lupta vietei o forta sau o inriurire noun.

109

care indepline§te conditiunile desvoltate mai sus. Seintelege Ca, incat timp viata organica intreaga mer-ge pe curba suitoare a undei sale, ea se prelungWenecontenit perfection5ndti-se ; dar and va percurgecurba scoboritoare, atunci ea se va prelungi degr.-dandu -se. i eats, pentru ce : In tot cursul curbei su-itoare a vie %ii organice de pe pam6nt, conditiunilecare favorizeaz. §i determina aceasta viata merg a-semine crescend ; astfel incat, la fie care moment, seinmul %esc §i se intaresc tocmai acele inriuriri caretrebue pentru a stabili cel mai perfect equilibru prin-cipal at undei. Cu alte cuvinte equilibrul se.intare§te-fiindca numerul fortelor diverse care intra in el semarWe la fie care moment. Citnd insa viata orga-nica va fi pe curba scoboritoare a undei sale, atunciconditiunile de vieta organica vor merge imputinan-du-se. §i slabind. Equilibrul principal al undei vie %eiorganice va merge stricttndu se, din causa ce. num6-rul fortelor ce se equilibreaza in ea va scade din cein ce. Cu chipul acesta, predomnirea unor forte asupra altora, nu va tnai proveni din causa cre§terii a-celor forte ; ci din causa slabirii celorlalte. Astfel,intre altele, imputinarea treptatit a aerului §i a apede pe pttment, vor a duce slabirea unora din forteleorganice. In aceste imprejurari care va fi rolul lup-tei secundare din unda vietii organice ? In luptt vorcontinua a intra la fie care moment inriuriri noue,Inst aceste inriurY noue vor servi a restabili la fie-

care moment o parte din stricaciunile equilibruluigeneral. Cu chipul acesta, micele inriuriri noue care-

110

yin in ajutorul fortelor slabite a luptei viet,ei servesca. prelungi viata ; insa aceasta. prelungire na face al--t5. decat sa impiedice stingerea naprasnica a vieti'organice fie pe pament, fitra a impiedica stingereains ,3i.

Aceasta explicatiune se apnea la toate undeleprin urmare si la acele ale indivizilor si natiuniloromenesti.

Se stie a oamenii tineri si natiunile tinere des-voltit mai multi, activitate, si au mai multa tending,atra variatiune, deat oamenii si natiunile care auintrat in b6traneta. Causa este a, pe curba suitoare,fortele noue ce intro, la fie care moment in equili-brul vietei sunt in cantitate destul de mace pentrua umple golul lasat de fortele usate si elite din e-quilibru, Si totodata a forma un prisos spre a fi a-daugit la fortele deja existente ; astfel ca la fie caremoment se gaseste un prisos de forte care asteaptaa fi equilibrat de alte forte si mai noue. Pe curbascoboritoare, din contra, micele inriuriri noue n'aualt stop cleat sit repareze la fie care moment o partedin striaciunile suferite, §i sa. mantina, pe at cuputinta, vechiul equilibru. Aceasta este causa pentrucare betranii au tendinte numai catra trecut.

Formarea fi diferentiarea organelor. Ori ce inriu.rire exercitata asupra unei fiinti organice produceo miscare .in organism. Aceasta miscare este o func-ciune organics.. Fiindc on ce miscara produce oschimbare in forma materiel; deaceea on ce functi-line organics, construeste si modeleaza un organ. A-

111

supra unei fiinti organice se exerciteazA inriuriri ne-numerate ; de aceea miscArile si formele materieidin trupul fiintei, adic6, si fun ctiunile organele sa-le, sunt nenumerate. Daca, toate conditiunile fiindegale, se vor exercita asupra unei fiinti organice in-riuriri identice, aceste vor produce modificari identicecare se vor acumula, pentru a presenta o singurlmodificare mare. Cu alte cuvinte, daca aceiasi inri-urire va creste (treptat ate putin, conform prin-cipiului adaptatiunei), se va repeta, va continua ; a-tunci ysi organul respectiv va creste, i. va deveni totmai deosebit de celelalte. Cu cAt o fiintti organicA va -fi resultatul a mai multor inriuriri, cu at .t ea va a-ye mai multe organe. §i de alt6. parte, cu cat o fin-

va fi fost mai mult timp sub stapanirea unei in-riuriri, cu atat organul respectiv va fi mai desvoltat

mai deosebit de celelalte. Deacea dintre toateorganice, omul are organele cele mai numeroa-

se si totodata. cele mai bine diferentiate ; c ci ele sescoboar6. din cele mai primitive fiintY organice depe pament ; si de aceea este resultatul a celor maimite inriuriri, exercitate in cel mai lung timp asu-pra sa. Diferentiarea organelor s'a mai numit ysi :divisiunea lucrarii organice.

Daca examin6.rn fiintele cele mai simple si mai omo-gene ce cunoastem, precum sunt monerele d-lui Haec-kel, nu putem distinge in ele nici un organ. Ins6., con-siderand c aceste fiinti se afia sub stapanirea a o mul-lime de inriuriri, si el orl ce inriurire deterniinata tre-bue s product. o modificare determinath. In orga-

fin-le

gi

gi

gi

ai

112

nism ; deaceea trebue sa, admitem ca, monerele auorgane distincte. Daca, noT nu putem sä vedem acesteorgane cu simturile noastre si cu Instrumentele gro3ola-ne de care dispunem, aceasta insemneaza ca,, acumula-rea fi de finitiunea organicti la monere n'a ajuns anca lagradul de marire care se poate percepe de noT. Dar, seIntelege ca, in ori-ce cas, numerul organelor trebuesa, fie mult maT mic la monera, decat la o fiinta maTsuperioara. Caci cea d'intai resuma in sine numaTinriurile actuale si foarte putine Inriurirl din trecut;pe cand cea de-a doua este resultatul atat al inriuri-lor actuale, cat si a unuT numer mult maY marede tnriurirT trecute ; din causa ca aceasta se tragedin o generatiune spontanee Inuit mai andel, prinurmare din stramosi care au suferit inriuririle maTmultor timpurT.

Pefiniciunea adaptafiunii. Daca o fiinta organicsexist& ca individ, causa este a ea este un centru deintalnire si de equilibru totodata a tuturor fortelorcare emana, atat de la materia din care este com-pus& fiinta, cat si de la materia ce o incunjura. De-aceea se nice ca fiinta organica este adaptatti la me-dial in care se aft. Daca fiinca organica face o mi§-care oare care, fie fisiologica propriu zisa, fie psico-logica, causa este ca acea miscare noul a Post im-primata de o forta noun, care a intervenit .i a modi-ficat putin equilibrul deja existent. Dar °data ce e-quilibrul este restabilit cu forta cea noua inclusiv,.atunci fiinta organica devine adaptata la aceasta.forta noun. Cu cat fortele noue care intervin se vor

si

si

113

acumula, cu atAt si modifiicarile organice vor devenimai mari. Dar la fie care modificare se stabileste unnou equilibru (intre fortele vechi si cea intervenien-My, si prin urmare o nou6. adaptatiune. Asa dar ceeste adaptatiunea ?

Adaptaliunea este modificarea equilibrulai principalal undelor prin intrarea de forte none in acest equili-bru sau egrea de forte vechi din el. Acea.s LI definitiu-ne este in armonie cu ideile expuse in acest studiu;si este atAt de larga, inat cuprinde in ea chiar mo-dificarile organice violente care causeaza moartea fi-intelor organice. Biologistii ins5. se unesc a nu danumele de adaptatiune decb.t la modificarile incete sitreptate ale fiintelor organice. Deacea, in intelesstrins, si in conformitate cu ideile curente asupraacestei materii, adaptatiunea s'a definit precum ur-meaz5. :

Adapratiunea este legea in virtutea careia un orga-nism Male a se modica astfel, inccit el sa para pcutaniline pentru imprejurarile in mijlocul carora este pus,f i pentru fella tie data ce Pi impun aceste imprejurai 1.

l'AnA. aid am explicat principiul general al adap-tatiuniT si corolarele sale. In virtutea acestuY prin-cipiu se fac toate modificarile undelor individuale ingenere, si a fiintelor organice in specie. Avend inprivire acest principiu, putem deja sA ne dArn sam6.In genere despre modal cum o celulA. organicA s'atransformat in om, dupa ce a trecut in timp de multemilioane de an' prin' toate gradele intermediare de

V. Conta, Teoris Ondulatiunei. 8

114

perfectiune organics. Pentru a complecta Inss a-ceaste. materie, finT remane a maT examina doue mo.duri de adaptatiune, care se arate. mai cu same, lafiintele organice mai superioare, si care sunt de oInsemnetate foarte mare. Aceste modurY speciale deadaptatiune sunt : incrucifarea §i emigra(iunea.

I. Incrucigarea.

In inceles strins, incrucisarea este unirea sexuallfecunda dintre doi indivizY apartinend la specii deo-sebite de fiinte organice. In Tnteles larg Insa, pu-tern da numirea de incrucisare la unirea sexuale, fe-cunds dintre doi indivizi oare-care, fie ei de aceeasTspecie organice., sau de speciT deosebite.

Pentru a intelege rolul si natura acestul mod deadaptatiune, sä arunce.rn o ochire repede asupra is-torieT reproductiunii la fiintele organice :

Reproductiunea incepe prin a fi asexuald. La ffin-tele organice cele maT inferioare care consists din osimple. celula, reproductiunea se face prin fisiparitate,adice, prin simple impertire a trupulul parintesc, dincare fip care parte devine un fiu. La fiiintele ceva maTsuperioare, reproductiunea se face prin gemmatiune(bourgeonnement) ; adice, prin aceea ce, pe trupulparintelui incepe a creste un mugur care este fiul, sicare dupe. ce a ajuns la complectA desvolare, sause separe. de pArintele seu, sau remane lipit ca o re.-mura de densul, avend insa existenta sa cu totul .ne-aternate.. La unele fiinte inferioare, in mijlocul unulorganism policelular, se isoleazI deodatrt un mic grup

115

de celule, care se mareste, devine un individ perfect,i apot se separeaza de parintele sell. La fiinie ce-

va mai superioare se iveste rcproducciunea prin ce-lule germinale. In acest cas, o sin gura celula, numi-ta spor se desparte din mijlocul organismuluY parin-tesc ; si apot cand este singura, se desvolta si se ma-reste prin divisiune spontanee pans cand devine oEirrta complecth. ca tatal seu. Nemijlocit dupa aceasta,forma de reproduc Tune vine reproduc%iunea sexualicea mat imperfect., adic6, hermafroditismul. Acestase observa. la majoritatea plantelor, si la un marenumer de animale inferioare. Fiinta organica her-mafrodita are amundoe sexele, din care, unul produ-ce oul, i celalalt seminca. Hermafroditele cele matinferioare se reproduc singure. Ins., cu un gradmat sus pe scara fiincelor organice, done fiinV her-mafrodite trebue sa se unease& pentru a da loc lareproductiune. De aid urmeaza ca. fie care fiincahermafrodith. Incepe a usa de preferinta numat de unsingur sex ; deaceea organele celuilalt sex incepa se atrofia, si a dispare, din causa lipsel de func-tionare. Cu chipul acesta, reproduqiunea secsualaajunge a se face la fiintele organice superioare prinmijlocul a doi indiviyi unisexuali.

Pentru a explica faptele de mat sus, sa ne aducemmat antet arninte de principiul urmator : Pe cats. vre-me viata organica se afla pe curba suitoare a unclesale, organismul progreseaza necontenit, adic6, devi-ne din ce in ce mar complex. De aid urmeaza ca, Ingenere, cu cat o genera %iune de indivizi va fi mat

,

si

,

116

posterioara, cu atat va lua nastere din parintl maicomplicati, din combinatiuni de forte mai numeroase.i mai deosebite. lamurim acum aceste cu prin-cipiul general al adaptatiunii : dna materialul dincare se face copilul ar proveni totdeauna din acelasfel de laboratoriu, atunci el ar aye totdeauna ace-leas forte fn lupta vietii. Ins and in equilibrulprincipal al unei unde nu infra forte noue, atunciacel equilibru slabeste din ce in ce ; din cause, ca lafie care moment parte din fortele vechi es din equi-libru, fara ca sa fie inlocuite prin altele noue. Cualte cuvinte, fortele care nu sunt improspaate saumarite, slabese. Deaceea, spre a reinvia lupta vietei,este de trebuinta ca materialul din care se cladestegeneratiunea viitoare s, aib vr'o deosebire de ma-terialul din care s'a dada generatiunea precedents. ;sa aiba, adice, cuprinsa in el o fort, noun, care nuexists in lupta vietei parintilor. Insa din punctul devedere al incruciserii, materialul generatiunii viitoarenumai atunci se va deosebi de acela al generatiuniitrecute, and va proveni din un laboratoriu, sau dinlaboratorii deosebite. De exemplu: Fiintele organiceinterioare incep §i urmeaza catva timp curba suitoa-re a undei vietii organice pe pament prin reproduc-tiunea asexual.. Dar ele ajung la un maximum devitalitate (punctul culminant al undei reprocluctiuniiasexuale), de la care incolo ele trebue sä inceapa a.se degrada, fiindca equilibrul vietii incepe a slabi.De fapt, o parte din aceste fiinti reman stationare inmodul for de reproductiune, si se degradeaza pane.

Sa.

6

117

Ia extincOune. Cealala parte, ins A, din aceste fiin;i,introduce treptat un nou element in plamadeala ge--neratiunilor viitoare. Vom yea mai departe c6. a-cest nou element este produs de o nouA inriurire amediului, si ca. aceasth. noun. inriurire este causata.mai cu sam5, prin schimbarea habitatului, adic6 prinemigratiune. Inriuririle noue, acumu1.ndu -se, ajungtreptat s6. dee loc la o fabricare din ee in ce maicomplicate a plamadelei generatiunilor viitoare : fi-

intele de Ia o vreme devin hermafrodite si preggtescdoue feluri de materialuri, in doue laboratorii deose-bite ; si aceste doue materialuri se combine impreuntpentru a da nastere la o plamadeala deosebith. de a-cea a fiintelor asexuale. De aka parte, cele douematerialuri find, nici prea deosebite unul de altul,nici idcntice, dau nastere la o plgmadeala compusa,foarte Fiutin deosebi0. de fie care din materialurilecomponente. Cu alte cuvinte, putem zice a, fie carematerial component a primit de la celalalt materialo 'IlliCa inriurire //Mei care imputerniceste equilibrulsi reinsufiqeste lupta vietii. Astfel, se gaseste si aicipe deplin confirmat principiul general al adaptatiunii.Fiincele hermafrodite urmeazA la randul for mai de-parte curba suitoare a vie0i organice, p6.na and a-jung is ele la punctul culminant al hermafroditismu-lui. In acest punct earasi ele se despart in douepgrci, din care una merge spre decade/10., earl. altaintroduce o noua, inriurire in lupta vie0i, si mergemai departe progresand. i in adever, pentru ca or-ganismul viet4ilor sA. progreseze, trebue sa. intervin5.

118

noue inriuriri, care sl mAreascA doza deosebirii dintrematerialurile destinate a forma plamadeala copilului;intocmai dui:A cum in ekperienca d-lui Flaudin estetrebuintA sä mArim doza de arsenic pentru a provocaprogresul organului antearsenical. Pentru acest scop,fiinOle hermafrodite incep a nu se mai fecunda sin-gure ; ci se unesc c.te doue in actul reproductiunii,pentru ca plAmadeala copilului s6. fie combinarea adoue materialuri mai deosebite, fiindcl provin de ladoue fiinti deosebite. Dupa ce trece timpul si al a-cestui fel de hermafroditism, fiincele organice careurmeazA curba suitoare a vie %ei organice, ajung sa.alb , numai cateun sex.

Pana, aici, pentru usurinta explicarii, am presupusca fiintele asexuale prin intervenirea unei singureinriuriri noue se prefac in hermafrodit, c dup6, inter-venirea unei alte inriuriri noue, aceste se prefac infiityce unisexuale, si asa mai departe. Este bine ince-les insa. c6. de la fiincele cele mai inferioare pana, lacele mai superio?re sunt grade nesfirsit de multe,chiar in privinta organelor sexuale ; c6, trecerea.de la un grad la actul este causat6. de interve_nirea unei inriuriri noue cumplit de mici ; si ca.la fie care grad fiincele organice se despart indoue parti, din care una destinata a sta pe toesi a se degrada, earl aka destinata a emigra, a.primi none inriurir, si a urma astfel progresul or-ganic.

Progresul deosebirii dintre materialurile care corn-pun plAmadeala copilului nu se opre.te la punctul

119

unde fiinCele organice au devenit curat uniseltuale.Pentru ca aceste materialuri sa provie din laborato-rii din ce in ce mai deosebite, vedem ca. la fiinCelesuperioare indivizii femeesti se deosebesc din ce ince de catra indivizii barbatesti. La specia omuluivedem chiar ca, cu cat o rasa este mai civilisata,cu atat femeea se deosebeste mai tare de barbat ;at ,t in privin %a formelor si con stituciunii trupului,cat §i in privinta disposiciunilor si aptitudinilor in-telectuale si morale. Nu e cu n..eputinCa. ca deose-birea dintre barbat si femee sa urmeze a creste panala graduri pe care not nici nu putem acum sa ni leinchipuim. Dar aceasta urmare de crestere a deose-birii sexuale, dupa toate probabilitacile, nu va mergeasa departe, din causa ca numai este asa trebuin-cioasa. pentru progresul vieVeY organice. i in ade-v6r, deosebirea de materialurT trebuincioase la pla-madeala copilului se poate capata si marl de acuminainte prin incruciprea propriu zisii.

La fiintele organice mai superioare si la oameni,incrucisarea practicata prea mult timp numai intremembrii aceleiasi familil, conduce la degenerarea in-divizilor care compun acea familie. Caci, equilibrulvietei slabe§te cand nu intervin in el force noue.Pentru a opri dar degenerarea, trebue ca de la ovreme indivizii din o familie sa nu se mai incruci-seze deck cu' indivizi din alts. familie. Presupun camai multe farnilii, intrunindu-se in o singura, locali-tate, formeaza o adunatura numita dupa. imprejurarisat sau trib. Intre nurnerosii membri ai numeroaselor

120

familii din un trib se poate face un foarte mare nu-met- de combinatiuni deosebite de incruciseri in careplitmadeala copilului sa fie compusa totdeauna dinmaterialuri destul de deosebite, deaceea progresulorganic va dura mult mai Inuit timp intr'un trib

intr'o familie isolata care nu se incruciseaza cualtele. Va dura mai mult timp fiindcA va ava la dis-positiune mai multe forte noue care pe rand pe randluta in equilibrele vietelor individuale. Dar de lao vreme, .toate fortele noue de mai inainte vor fi in-trate in equilibrul vital al fie carui individ din trib;cu alte cuvinte, toti indivizii care compun tribul,vor samana unul cu altul, vor aye aerul de familie,

vor dispune aproape de Intocmai aceleasi materi-aluri pentru p16.madeala copilului. Din acest momentdecadenta tribului va incepe; caci equilibrul vital seslabe.te and incepe a nu mai intervene in el fortenoue. Daca un individ ,din acest trib voesteproduca o generatiune mai viguroasa cleat densul,trebue sa se incruciseze cu un individ din alt trib.Dar daca tribul intreg voeste sa redobandeasca vi-goare, trebue sa se amestece in totul prin incrucisaricu alt trib ; s,i amundoue aceste vor da na.stere laun trib nou cu mai multa vitalitate decat fie caredin celelalte doue. Daca mai multe triburi se unescintr'o singura. localitate pentru a constitui impreunao natiune, atunci combinatiunile de incrucisare deo-sebite ce se pot face intre indivizii acelei natiunisent mult mai numeroase decat acele dintre indiviziiunui trib. Deaceea, progresul organic va dura mult

de-cat

si

sa

121

mai mult intr'o natiune cleat intr'un trib isolat. Cualte cuvinte, o natiune va trai mai mult decat untrib ; intocmai precum tribul traeste mai mult decatfamilia si familia mai mult decat individul. Natiunile,la randul lor, prin incrucisare, emigratiune, separa-Iiune, intrunire, etc, pot da nastere la gin %i, carefiind mai vaste decat natiunile, traesc mai mult

aceste. Mai niulte ginci constituesc o rasa com-pusa, din indivizi si mai mull, ;i care are, prin ur-mare, o viW si mai lungs deck o ginte; asa maid eparte.

Este de observat ca fie care fel de amesteaturasexuala db. loc la o unda eorespondenta. Ast-fel In-crucisarea a doi sau a cati-va indivizi provenind dinfamilii deosebite da nastere la unda anei noue familii;amestecatura sexuala a mai multor familiT da naste-re la unde mai marl ale until trib ; din amesteaturamai multor triburi se na.te unda si mai mare a na-tiunii si asa mai departe.

Pang aici am rationat facend abstractiune de efec-tele emigraOunii. EmigraOunea insa, dupa cum vomvede, modifica In parte resultatele de mai sus. Ast-fel, o familie sau un trib care se afla pe curba sco-boritoare a undeT sale, poate sa reintinereasca, adia,sä dea loc la o unda noun, prin faptul ca se stra-muta in alta .cara sau in alta. regiune. Caci inriuri-rile none, care provin de la un nou habitat, intervinfireste in equilibrul vie ei, i prin aceea it intaresc.Dar ce e mai mult este ca prin emigratiune, aceeasifamilie care s'ar fi stins de la o vreme daa ar fi

de-cat

si

922

stat in acelas loc, da loc la ramifica0i care, emigrandnecontenit in direcOunY deosebite, dau nastere la de-osebite familiY, triburl, natiunY, ginV, etc. Asa dar e-migratiunea poate suplini incrucisarea. Se §tie ca,cu cat popoarele sunt maT primitive, cu atat suntsub imparcite in triburI mal mici ; si cu atat acestetriburl %in ma mult la distincOunea de rasa, decasts, la puritatea sangelui, cu un cuvent, la nea-mestecarea sang-elui prin incrucisare. In aceste con-diciuni, triburile nu pot progresa decat numai fiindnomade, sau schimband la intervale scurte locuin-tele for stabile.

Am vezut mai sus ca, daca facem abstracViune deefectele emigr4unii, atunci incrucisarea care seface intre indivizi prea asemenatori unul cu altulconduce la degenerare. Pentru confirmarea a cestuIadever voiu cita cateva fapte observate de multi :

Statistica mediala arata ca, casatoriile intre mem-brii aceleiasi familii, mai cu sama cand grad ul deinrudire este foarte apropiat, produc, de la o vreme,monstruositatT parciale si usoare. S'a observat ase-mene ca familiile atistocratice din Spania sunt foartedegenerate, din causa ca se incruciseaza de seculi,numai intre densele. Se stie ca dinastiile domnitoareurmeaza a se crede de rasa superioara colorlalci mu-ritori ; si deaceea nici nu se incruciseaza decat nu-mai intre densele. Aceasta este causa principal&pentru care, dupa cum a observat alienistul Esquirol,boalele mentale sunt de sesezeci de on mai nume-roase in familiile domnitoare cleat in masa popula-

123

iunii.*) Se observa apoi ca., cu cat o dinastie estemai veche, si cu cat incrucisarea a fost mai restrinsa,cu atat degenerarea fisica si intelectuala este maimare in membrii acelei dinastii. Tot astfel s'a ob-servat de unii cresc6tori de vite ca., o turma de vite-in care nu se introduce niciodath, seminta streina,.incepe de la o vreme a degenera.

Aceste fapte au fost contestate de catra unii :D. Fr. Darwin a voit sa dovedeasca prin fapte

positive dace, in adever casatoriile intre rudeniile deaproape produc sau nu degenerarea organismului.Pentru acest scop, a stabilit mai antei, prin o meto-cla care lass, molt de dorit, raportul care exista inAnglia intre num6rul casatoriilor dintre veri Si intreacela al casatoriilor celorlalte. De alts, parte s'a in-format pe la spitalele de alierviti despre raportul ceexista intre numerul bolnavilor acarora parinci cuntveH si intre numertil celorlal %i bolnavi din acelesispitale. A gasit apoi ca, raportul numeric dintre a-ceste doue categorii de bolnavi este aproape egal curaportul numeric dintre cele doue categorii cores-pondente de casatoriT ; si a conchis ca casatoriiledintre rude nu dau loc la generaiuni degradate.

Contra acestei conclusiuni voiu face observaciunileurmatoare :

1°., D. Darwin, pentru a constata nunArul casato-riilor intre yeti, a cercetat registrele starii civile sia luat ca bash, suposi;iunea ca socii care au acela4.

*) Vezi : Ilistoire de la Creation naturelle par Haeckel, p. 162.

nume de familie sunt in genere yeti. Lasand, cajum.tate din veri sunt rude de pe mama si prin ur-mare nu pot aye acela§ nume de familie ; dar apoiveri cu acela§ si acelas nume sunt de toate gra-dele. Insfir§it, cu toate compensaViunile calculelede probabilitate ce face d. Darwin, metoda d-sale nune poate procura nici o §tiinta positidi asupra rapor-tului numeric intre casatoriile dintre yeti §i intrecelelalte casatorii.

2°. D. Darwin nu One same, de incruci§arile legiti-Tie §i nelegitime care au loc intre rudele acele carestint legate intre sine, nu prin inrudiri legale, ciprin 1eg.turi numai de singe. Intre rude de acest fel(care in genere nu-si cunosc inrudirea) nu pot firan incruci§arile chiar intre rudenii mai apropiatecleat verii. Apoi, dace, va fi adev6rat incrucisa-rile intre rude produc degenerarea organismuiui, a-tunci desigur c. degenerarea va fi cu ath.t mai mare$i mai frequents, cu cat incruci§arile vor aye loc in-tre rudenii mai apropiate. Astfel fiind lucrurile, cinene asigura ca marele numer de idioti si nebuni pecare d. Darwin i-a pus pe socoteala casatoriilor din-tre streini, nu vor fi dincontra fructul incrucisarilorlegitime si nelegitime dintre rudenii naturale sau le-gale poate mai apropiate decat verii.

3". Degenerarea organismul se manifests nu numaiprin slabirea organului ci §i prinrea a on carui alt organ. Prin urmare d. Darwinnu poate sa bazeze cercetarile sale numai pe statis-tica bolnavilor de creeri cu exclusiunea celorlalte

12.4

flirt

ca.

slabi-

si

inteligentii,

125

boale. Mai mult cleat atata ; e mai firesc lucru cadegenerarea organismului sa se vadeasca princiunea general& a tuturor organelor. Insa, d. Dar-.viin nu s'a pus sa caute in interesul cercetarii salenun-A-al Yi g-enealogia, nici> bolnavilor de prin toatecasele particulare, spitalele si nici a per-soanelor slabe de constitutie sau bolnavicioase caretrec _de sanetoase. Asa dar, efectele incrucisarilorititre rudenii trebuesc cautate mai degrabg, aiure-decat in spitalele de nebuni.

4°. Se poate ca in fapt doi veri incrucisandu-se,.sa produca o genera ;iune viguroasa, pe and douerudenii mai indepartate sau chiar doi streni sa pro-

o generatiune mult mai degradata. Si in adever,daca parintii verilor ce se casatoresc sunt esitl dirkcasatoria a doi indivizi apartinend la dou6 familii cutotul deosebite, stabilite de exemplu in ten sau re-giuni deosebite, atunci acestY parint't au baza uneffamilii noue. Verii esitT din aceasta familia noun giprin urmare viguroasa, sunt ei insii vigurosi s tot-°data prin casatoria for se comite pentru anteia oar&in familia for imprudenta de a se incrucisa dou6persoane de acelas stinge. Din aceste doue cause, ge-neratiunea ce va esi din el, desi va fi mal putin vi-guroasa decat ansii; totus nu va fi atat de dege-nerate. Inca sa atrag-a. o bagare de same deosebita.Dace din contra, parintii gi stramosii verilor sau ru-delor ce se casatoresc, sunt ei ingii nascuti din casa-torii intre yeti sau alte rude ; atunci se intelege ca,degenerarea a facut deja mult progres in acea fa-

slaba-

ospiciile,

duca

126

milie, si ca cele de pe urma rude care se casatorescdin aceasta familie vor produce o genera%iune foartedegradata. Asa dar, nu e destul ca casatoricii sa, fieyeti sau rude de alt grad pentru ca sa dee loc la ogeneraOune atAt de degradata inc .t sa atraga. o ba-gare de same. cleosebita. Se cere pe langa aceastaca casatoriile intre rude sa. fie de multa vreme prat-ticate in aceeasY familie.

Din cele de mai sus results, ca. cercetarile si argu-rnentatiunile d-lui Fr. Darwin nu sunt de loc con-eludente.

Din contra, sunt multe fapte care dovedesc inteunmod indirect ca casatoriile intre rude conduc la de-generarea organismuluT. Intre aceste fapte, sunt ur-matoarele :

Se stie ca la oamenY intre rudele (nu si afiniY) degradul anteY si al doile exista o antipltie sexuala asade puternica, Inca mai ca nu exists. casurl de incru-cisari intre astfel de rude, cu toate ca ele vieVuescobicTnuit impreuna. Aceasta antiratie nu este, altaceva decat un mod de vadire a instinctuluY conser-vator care opreste pe oamenY de a merge pe caleadegenerqiuniT organice. Cu cat doue persoane seafia. la un grad de inrudire maY indepartat, cu atatantipatia sexuala intre densele este maY mica psi sim-patia sexuala. mar mare. Este adev6rat ca simpatiasexuala intre dou6 rude este ceva marita si prinfaptul ca una din rude este crescuth in locuri si im-prejurarY cu totul deosebite de acele in care a cres-,cut cealalta ruda Astfel s'a vezut existand simpa-

127

tia sexuala chiar intre fratY, and eY de micT au fostresletiti si ratacitT prin lume far, ca sa tie unul deexistenta celuilalt. Dar aceste fapte nu fac cleat saconfirme principiul general al adaptatiuniT. cacT toatelucrurile find egale, cloud persoane se vor deosebi,cu atat maT mult intre densele, cu cat vor fi traitseparat in mediurY maT deosebite ; si prin urmare a-tuncT ele vor fi capabile de a procura pen tru pro-creatiune materialuri cu atat maT deosebite unul dealtul.

Se stie asemene ca simpatia sexual, este cu atatmaY puternica si maT durabill .intre doud persoane,cu cat ele se vor deosebi maT mult intre densele inprivinta constitutiunii, temperamentuluT, caracteru-luT, coloarei ochilor si a peruluY, etc Acest fapt esteeara§T un mod de manifestare a instinctului conser-vator care tinde a perfeqiona organismul sau macara conserve. pe cat cu putinta. perfectiunea luY. i inadever, toate lucrurile fiind egale, copiiT care se nascdin parinti deosebitY precum am spus mai sus sunttotdeauna maT vigurosT, maY frumosT si maY inteli-gentY decat copiiT nascutT din parintT care samenaprea mult unul cu altul.

Toate aceste fapte, dupe, cum se vede, sunt in ar-monie cu principiile ce am stabilit in acest paragraf.

Despre Hibridism 0 despre sterilitatea 147,-cruciferilor intre fling prea deosebite *) Nu

*) Vezi intre alte cArti : Origin of Species by Ch. Darwin qiHistoire de la Creation naturelle par Haeckel, p. 130.

I8

voiu intra in arn&iuntele acestor fenomene. ML voinsill numai sa arat pe scurt ca. principiul general ceam stabilit pentru adapta %iune se apnea si aid, si cael este poate singurul principiu care ne poate da pa-

acum cheia acestor fenomene :Prin funccionarea continua a organelor, parte din

forCele vitale ale fiincelor organice se useaza, la fiecare moment, si ese din equilibrul viecei. Fiindca.impucinarea fortelor conduce la ruperea equilibruluivital, deaceea in interesul conservaciunii vieCei, estetrebuinCa ca sa intervina in acest equilibru force no-ue. Daca. fortele noue ce intervin sunt mai mici de-cat forcele usate elite din equilibru, ele vor servia umple numai o parte din golul lasat de forCele u-sate. Cu chipul acesta ele vor face ca fiinCele or-ganice sa degenereze mai incet Para de a opri cutotul degenerarea lor. Dar dace, forcele noue inter-veniente sunt destul de numeroase si puternice pen-tru a umple tot golul lasat de forCele usate i Ana.a constitui un prisos spre a fi adaugit la forCele dejaexistente, atunci nu numai ca fiintele organice nuvor degenera, dar anca ele vor merge progresind.Aceste principii ne dau explicatiunea faptului urma-tor : Daca doi indivizi de sex diferit se asamanit preamult intre dl nsii ; atunci incrucisarea for va da nas-tere la o generaCiune mai pu %in viguroasa cleat den-vii ; din causa ca deosebirea materialurilor procrea-%iunii este prea mica, si deaceea ea da, nastere la (Tinriurire noun prea mica in comparaciune cu forCeleusate deja ale equilibrului vital care se transmits de

na

1i

129

la parinti la fiT. Daca Insa parintii se deosebesc multintre danii, atunci, din contra, flit vor avea maimulta validitate pentru motivele expuse maY sus.

Dar de alts parte deosebirea Intre parinti nu tre-bue sa fie din cale afara, mare ; caci, din principiulgeneral al adaptatiuniY tirre ca., Inriurirea noun preamare, in loc sa intareasca equilibrul vietei, grabe§teruperea tut Eats cum se poate explica aceasta inspecial cu privire catra incrucisare ; copilul este re-sultatul combinatiunii materialurilor de procreatiunece provin de la indiviziT de sex deosebit ce se incru-ci§eaza. Aceasta combinatiune nu se face decat fiindcaeste afinitate intre materialurile de procreatiune. Irmain specie afinitatea nu exists decat Intre lucrurile a-.semenatoare. Cu cat dar deosebirea va fi prea mareintre materialurile de procreatiune, cu atat combina-%iunea for va fi mai incomplecta ; panes cand ajun-gem la un grad de deosebire la care combina%iuneanu mai are loc de fel.

Regulele de mai sus se pot resuma astfel : DacesIncepem de la gradul la care indivizii ce se Incruci-§eaza sunt cu totul asemonatori, atunci vedem ca.,cu cat parintii se deosebesc intre sine, cu atat copilsunt maY viguroV, §i au mai multa vitalitate, Dana.

cand ajungem la un grad de deosebire a parintilor lacare copiii capata mmthnul de vitalitate. De la acestgrad incolo vedem ca, cu cat parintii se deosebesc,cu atat copiii sunt mai degenerati, panes and ajun-gem la un grad de deosebire a parintilor la care nu

Y. Conte Teoria, Ondulatiund. 9

.

130

se mai poate de loc genera copil. Gradatiunea careincepe de la punctul unde se da, copiilor maximul devitalitate si se sfirseste la punctul unde incrucisareanu este de loc fertilA, este reprodusti incatva de ur-matoarea experienta a d-lui Salter: *) El a examinataproape 500 oue produsk de diversele incrucisttri in-tre treb speciT a genulurGallus si hibriziT lor. Partedin aceste oue n'a fost de loc fertilisata. Majoritateafor InsA a fost fertilizata. Dar in cea maT mare partedin aceste din urma, embrioanele, sau an fost in partedesvoltate si dupa aceea au perit, sau au ajuns a-proape de maturitate, dar puisorii erau atat de slabiincat n'au putut sparge coaja ouluT. Dintre puiiT nas-cu%1, maT bine de patru cincimi au murit In cele de'n-tai cateva zile ; astfel incat din cinci sute de oue a-bia dou6,zec1 de puT au fost crescuti.

Daea deosebirea Intre dol indivizi de sex deosebiteste de tot mare, precum este aceea de exemplu, in-tre mamifere de-o parte si insecte, de alts parte, a-tuncT desigur ea incrucisarea este impedicath si deobstacOle fisice.

CopiiT care se nasc din Incrucisarea a done speciideosebite se numesc hi riaz. HibriziT vor avea maiputinA sau maT multi, vitalitate, dupa cum pn.rintiifor se vor deosebi sau nu, prea mult Intre densii.Dac5, deosebirea intre parinti este prea mare, atuncimaterialurile de procreatiune nu se vor combina com-plect intre sine. Cu alte cuvinte pArtile asem6natoare

VezT : Origin of species by Darwin, p. 2491

131

din acele materialur se vor combina ; ears. celeialtenu. De acolo urmeaza ca hibridul va fi : sau un mon-stru caruia iT lipseste cu totul unul, on mai multeorgane ; sau o complecta, dar slabanoaga si lip-situ de multa vitalitate ; din causa a ea va avea lip-stiri de combinatiuni generatorie in toate organele sifuncciunile vitale ; sau in sfirsit o fiinta complecta siviguroasa de altmintrele, dar, care are unul sau Cate-va organe slabite. Asa dar, in genere, hibriziY vor a-vea mai pucina vitalitate deck parincii lor.

Daca hibrizii vor fi fiinIe complecte, desi vor aveatoate organele mai slabe deck parincii lor, totusivor putea da nastere la o specie noun, trainica, caresa castige in viitor vitalitate mai mare. Insa pentruaceasta trebue ca hibrizii nascuii din o pareche deparintY sa fie incrucisati cu hibrizii nasciiV din alteparechi de parintY ; si, daca se poate, acesti din urmasa fie nascuti chiar in o regiune deosebita. In con-ditiunile aceste, care satisfac pe deplin cerintele prin,cipiului general de adaptaciune, se pot crea speciinoun durabile. Este adeverat ca experimentele ce anfacut 'Ana acum naturalistii, i-au facut sa creada cahibrizii trebue in toate casurile sit se stingadupa una saudupa ckeva generatiuni. Insa aceste experimente aufost reu acute. Caci, sau ca hibrizii au fost lasatise incruciseze cu indivizi din speciile parintilor lor ;sau ca hibrizii nascutl din aceeasi pareche de parinciau fost silitT sa se incruciseze intre sine. Insa, in ca-sul Ante, generatiunile viitoare ale hibriduluT vor sa-mana din ce in ce mai mult cu specia parinteasca

fain

sA

:

132

cu care se incruciseaza, pans cand se va contopi inaceasta ; aceasta se va intampla din causa ca lafiecare generatiune viitoare dispare jiimatate din ca-racterile specifice ale hibriduluY. Eara in casul aldoile de mai sus, generaiunile viitoare ale hibrizilorIncrucisaV intre dansii vor perde din ce in ce vitali-tatea, pang, se vor stinge cu totul; din causa ca In-cruciserile se fac nu numal intre fiin%1 slabanoage,dar anca intre rude de anteiul si al doile grad.

Daca hibrizil vor fi fiinV de altmintrele complectei chiar viguroase, dar cu organele genera %iuniY atro-

fiate sau slabanogite, atunci de sigur ca e nu vorputea da loc la o specie noun ; din causa ca va fi cuneputinta de a face un pas mai d'eparte chiar de laanteia generatiune. Astfel, din incrucisarea specieT ca-lului cu specia magarulul esa hibridul numit catar,care poate sa fie in alte organe chiar mai vigurosdecat parintii sei ; dar care nu poate sa. procreezo.Cea mai mare parte din felurile de hibrizT nu pot saconstitue speciT trainice din causa imperfecciunii or-ganuluT generator.

Emigriunea poate sa modifice toate efectele demai sus. Astfel, hibriziT nascuti din incrucisarea spe-ciei oaeT cu specia capreT, nu sunt fecunzY, sau cvtotul fecunzT in ttrile noastre ; in timp ce el sunt cutotul fecunzY in Chili, unde sunt cultivaV Intr'un scopindustrial. Inriuririle mediulul din Sara aceasta unitecu inriuririle vechi 'ale patriilor primitive, se vedeca au fa.cut sa creasca ceva asernanarea intre capre

Dar casul cel mai frequent si mai explicabil

si

si

diet.

133

este acela in care emigraciunea face ca indivizii, ra-sole, speciele, sl se deosebeasca din ce in ce maT mult

prin urmare incrucisarea dintre dansii sa. fie din ceYin ce mai nefecundit si mai impedecatl. Astfel, spe-oia epureluY din insula Porto-Santo (Lepus Iluxleyi)care se trage din caliva epuri de cash, de al( nostrinascuV pe o corabie apoT lasaci pe inalul insuleT la1419, se deosebelte foarte mult de specIa epureluinostru de cash., ysi nicT nu se mai incruciseazl cudansa.

Se stie ca adversariT darwinismuluT, pentru cadovedeasca el speciile sunt fixe immutabile, au in-vocat i invoacl Inca fenomenele hibridismulul. ETse incearca sa dovedeasca : 1) ca fecunditatea incru-cisarei intro doi indivizY este semnul distinctly ca. a-cesti indivizT aparcin la una aceeasi specie ; 2) CaDumnezeu a hotarat sl fie sterile, sau nefecunda in-arucisarea speciilor, pentru a mentine puritatea aces-tora. Dace, nu ar fi astfel, zic eT, atunci s'ar face oastfel de amestecatura intre fiintele organice, incitnu s'ar mai deosebY una de alta decat numaY asaprecum se deosebeste un individ de alt individ dinuna §i aceeasi specie.

In privinta punctuluT ante, astazi este dovedit prinnenumerate fapte positive cl fecunditatea sau nefe-cunditatea incrucislrei nu este un caracter distinctival specieY. Cad, dupe. cum am vezut si din cele demai sus, incrucisarea cate °data. poate fi fecunda chiarintre genuri deosebite (capra si oaea) ; earl aka. datanu este fecund, nicY chiar intre indivitii care apar-

si

si

sasi

si

134

tin aceeasi specie sau Varietate (in casurile de ste-natate propriu zisa). In privinta punctuluY al doile,am dovedit voY dovedi Inca, ca fiintele organicese deosebesc din ce in ce intre dinsele mai cu samadin causa emigratiuniT ; ca cu cat deosebirile sefac marl intre diferitele felurY de fiiince, cu atatIncrucisarea este impedeca.ta Intre aceste felurI defi in te.

II. limigragunea.

Toate schimbarile periodice ale mediului in caretraesc flit-1'01e organice, contribuesc la prelungirea sifavorizarea vietei organice. Astfel sunt schimbarilecare provin din alternarea zilelor si noptilor, dinsuccesiunea anotimpurilor, din variatiunea in calita-tea si cantitatea recoltelor anuale, din perturbatiu-nile atmosferice, etc. etc. Insa, toate aceste schim-bari, fiind in genere periodice, fac parte din elemen-tele stabile ale mediului considerat intr'un lung spa-tiu de timp. Deaceea, o viata organica care se ur-meaza prea mult timp tot in acelas trediu, se famt-liarizeaza de la o vreme cu toate elementele acestu-ia ; si apoi, trebue sa inceapa a decade, in causaca in equiiibrul si lupta vietei nu mai intervene nice

forta noun. Aceasta este causa pentru care, dupacum vom vede, on ce rasa, on ce specie de fiintiorganice care a trait multe veacuri in aceeasi locali-tate, a trebuit sa peara de la o vreme; afara aumaidaca nu si-a schimbat habitatul prin emigratiune.Este adevrat ca mediul corespunzOtor la un habitat

maT

1a

si

e

135

flat se modifica, pe nesimtite, in intregul seu la-fiecare moment prin aceea el pamthtul imb6tranesteeecontenit, schimba constitutiunea generals lae-ce moment ; dar se pare ca aceste.schimbari con-

stitutionale ale pam'entului sunt prea incete r i priamid in comparatiune cu rapezeciunea evolutiunii fi-irelor organice propriu zise. Deaceea aceste din ur-rna nevoite a emigra pentru a-si procura ele

variatiuni destul de maxi si de rOpezi spre apute sa progreseze.

Din principiul general al adaptatiunii results, caeri ce rasa, de ninti organice care emigreaza. si sestabileste intr'un habitat putin deosebit de cel pecare it paraseste, incepe o viata noun.; ca, din mo-mentul emigratiunii ea incepe a percurge o curbn.suitoare, urmata de o curbs. coboritoare ; si ca easfirseste prin a se stinge chiar cu totul, daca nu maiparaseste pe urmk niciodata noul s6u habitat. Savedem acum daces aceste resultate sunt confirmatede fapte positive :

Daces. cercetam trecutul fiintelor organice dinregnul vegetal, vedem ca. toate acele fiinti acaroraistorie o cunoastem cu siguranta sunt originare dinalta localitate decat din aceea in care le gasim as-tazi. De alta parte vedem ca toate aceste fiinti facactual mai mult progres in noua for patrie decat incea. veche ; afara numai daces deosebirea de mediuintre vechiul si noul habitat nu va fi prea mare.Astfel, vedem ca usturoiul, sparanga. spanacul, alu-nul, nucul. gut6u1, cire=ul cu visinul, a?rudul, persi-

sunt

si-§i

blade

I

136

cul, merul, p6rul, prunul cu perjul, smochinul, mas-linul, platanul, castanul, luterna, graul, hrisca, sacara,lintea, bostanul, zamosul cu harbuzul, lamaiul, etc.,sunt venite in Europa din Asia occidentals. Canipa,fasolele, castanul selbatic, portocalul, etc., sunt origi-nare din India. Cafeaoa originara din Arabia crestecu mai multa vigoare in Java, in Brazilia si inMartinica. Papusoiul, originar din Mexico, rodeste maibine in Europa meridionala §i in State le-Unite dinAmerica. Tutunul, originar din Brasilia, merge maibine decat acolo in State le-Unite din America si in Eu-ropa. Via produce mai bune calitaci de yin si are maimulta vitalitate in Europa decat in Asia, locul seu,de origine. Ardeiul, patlagelele, originare din Ame-rica meridionala, cresc mult mai bine de cat-va timpin Europa meridionala. Se zice ca burueana numita'Icier& a fost introdusa in Romania abia pe la 183ode catra invasiunea Rusilor, care aduceau pe cozilecailor lor cornuti (fructele holerei) tocmai de la Don.Astazi adeasta burueana acopere toate imprejurimiledrumurilor si locuin %elor din Romania, si are maimulta vitalitate decat on ce alta burueana cunoscutape la noi. 0 mulOme de plante europenesti, $i maicu sama baghina (cinara cardunculus) §i cate-va speciidin genul sardonul (carduus) sunt astazi, zice d. Ch.Darwin (origin of species) plantele cele mai comunepe campiile republicei La Plata, unde acoper aproa-pe exlusiv intinderi de leghe intregi in lung. Ase-mene sunt in India, zice tot d. Darwin (toc cit.),plante care au fost imp ortante din America, si care

137

astazi cresc cu multA vigoare de la capul Comorinpan. la muntii Himalaya. Se observa apoi ca., pintrevegetalele cultivate in America qi Oceania, tocmaia.cele sunt mai viguroase, care sunt originare din lu-mea veche.

2). DacA cercetam trecutul fiintelor din regnul a-nimal, gAbim acela§ resultat ca mai sus. Eata catevaexemple Oile, caprele, boil, caii si in genere toatqanimalele noastre domestice sunt originare din Asia;

dupA ce au trait mil de ani in Europa, au fost in-sfirsit introduse in America si Australia. Este deobservat insa, ca in Asia aceste animale sunt rela-tiv rare, si apoi sunt foarte supuse la tot felul deboale care le stArpesc ; ceea ce dovedeste ca ele suntacolo foarte inaintate pe curba scoboritoare a undeilor.

In Europa aceste animale sunt mult mai viguroa-se si mai fecunde in reproductiunea for ; dar i aiciepizotiile devin din ce in ce mai dese si mai indArAt-nice ; ceea ce dovedeste ca puterea de vitalitate aanimalelor noastre domestice se afla in decadenta.Tot aceste animale insA se bucurA in Australia §iAmerica de o vitalitate extraordinarA, atAt in privin-ta puterel de a se fecunda prin incrucisare, cat si inprivinta puterel de a resista la boale. Gusganii,cari se afla astazi in Europa, sunt veniti din AsianordicA. Ei an cucerit Europa alungand si distru-end pe gusganii, cari stapaneau °data. aceste locuri.Gusganii si soarecii care infloresc asa de mult in lu-rnaa noun, sunt descendintii a cator -va strAmosi, care

:

s'i

138

au plecat din Europa si au traversat nceanurile as-cuni fiind in calele corabillor de comerciu. In an-ticitate zice d. Buchner (Force et Matiere), nu eraucai de loc in Arabia, uncle exista astazi cea mai fru-moasa rasa de aceste animale ; si in Africa nu exis-ia.0 de loc candle. Vra sa, zica aceste animale au ve-nit acolo de aiure. pu cat o rasa este mai b6trana,cv atat ea resista mai putin la inriuririle vatatna.toareu.n afara si 1;t boale: aceasta este causa, ca in Asiaisbucnesc mai toate boalele epidemice ale animalelorsuperioare, si ea de acolo sunt aduse in Europa, du-pa cum se zice, prin contagiune sau prin miasme ;insa, aceste boale astfel comunicate devin din ce ince mai putin ucizatoare, cu cat inainteaza spre apesdin causa ca ele au a face cu rase din ce in ce maiviguroase.

3). Daca insfirsit cercetam trecutul raselor ome-nesti si al natiunilor, vedem ca fie care din eletrehuit sa is nastere in urma unei emig-rac4ini. Ast-fel, Egiptenii vechi erau originari din Etiopia ; sta-tele antice din Asia-Mica erau formate din popoa-re venite de la rasarit sau de la nord ; Evreii vechi,inainte de a fonda statul lor, fusesera in Egipt ;Grecii vechi erau veniti din Asia mica ; Cartaginejiise trageau din colonisti fenicieni ; Romanii vechi e-rau compusi din o inultime de popoare, venite toatctie la orient ; (}alii vechi erau veniti de pe valeaDunarei ; Germanii vechi, inainte de a sosi in valeaDunarei, locueau pe langa Vistula si pe langa Bat-tica ; califaturile arabe din evul media au fort ii

a

139

mate de emig-ratii din Arabia ; Turcia de astazifost fondata de Turcomanii veniti din Tartaria :Frantia a luat nastere in urma invasiunii Francilor:Anglia datoreste existenta sa emigratiunilor acutein insulele britanice de catra Saxoni, -Angli, Danexii.si Norrnanzi ; toate celelalte state din Europa an luatnastere in urma unei emigratiuni, intOmplate in evulmediu ; toate natiunile si statele noue din c merica,din sudul Africei si din Australia sunt fun date decolonisti Europei, cari au emigrat in timpurile mo-derne ; si asa mai departe.

Este de observat ca, in. toate casurile suscitate .siin altele de asemene, poporul care a vietuit foartemulti vreme in aceeasi tarn, a ajuns totdeauna la a-..

sa decadere si slabiciune, incat n'a putut niciodataresista emigrantilor, care veneau peste densul. Ast-fel, chiar Romanii, poporul de fer al anticitatii, atrebuit sa ajunga la asa disolutiune, incat sa cadsub loviturile unor horde nedisciplinate. -- De altaparte este de observat, ca on ce popor care a emi-grat a capatat totdeauna mai multi vigoare, dealtaceea pe care o avea in patria sa originara ; si catotdeauna a dat nastere la o viata noua, avEnd*oua. curba suitoare §i o noua curba scoboritoare.Astfel Arabii, care in Cara for originara sunt de multemii de ani in decadenta si in neputinta de-a aye Fia manifesta oare-care cohesiune si energie nationals.au fost cu toate aceste in stare, iadatd ce au treemtin alte reyiuni, sa formeze acele califaturi puternicedin evul mediu, care au dat nastere la o viata natio-

a

140

nal si la o civilisatiune cu totul noul. In adever,este foarte interesant si instructiv faptul ca, pe .c6.nd.A.rabii ce emigraserl constitueau o viata socials noug.,acareia suflet era, se nice, religiunea lui Mohamed ;tot in acel timp Arabi, care nu se departasea delocurile sfinte ale Mahomedanismului, de la care pri-meau, prin urmare, mai direct inspiratiunile religioa-se; au remas cu toate aceste tot asa cum erau detnii de ani, fA.ra a primi decat o schimbare nominal.,ear nicidecum o schimbare efectiva. Aceasta dove-deste inriurirea religiunei asupra unui popor estefoarte mice, in comparatiune cu inriurirea emigra-tiunii.Fenomenul ce am ar6tat in istoria Arabilor,se poate observa mai mult sau rnai pu%in bine in5storia tuturor popoarelor.

Observatiunile ce am facia aici in privinta emigra-iiunii natirmilor, se apnea' si la emigratiunea tuturoranimalelor i plantelor.

Pang aici am citat numai exemple de rase siacarora trecut ni este cunoscut cu siguranca.

Despre .celelalte fiinti organice nu avem dovezi isto-ice, ar fi venit in habitaturile actuale dintr'o altg.tatrie originara. Elsa dovezile istorice, care ne lip-tesc, sunt inlocuite, mai antei prin dovezi ce resulta,lin paleontologie, prin probabilitatea ce results dixaptul c, migraciunea se observ5. actual .i sub dife-ite forme la toate fiincele organice. Eats expunerea.cestor dour feluri de dovezi.

i) In fie care localitate de pe parnent se ga.sescof felul de fiinti organice astazi existente in tot fe-

ca

spa-aii,

141

lul de zone ale pamentului. Astfel, de exemplu, in,paturile geologice din zona friguroasa si din cea stem-parata gasim fosile de elefanV si de alte fiinti orga-nice, ale carora specii nu mall pot trai astazi in stareselbatica decat in zona torida. Aceste fapte dovedesc.

prin fie care localitate au trait, in intervale mai!milt sau mai putin indepartate, tot felul de speciide fiinci organice ; i ca. fie care din aceste specii s'aretras de la o vreme incet-incet de pe locurile carele ocupa odinioara.

Din faptul ca, s'a gasit, de exemplu, elefan0 fosiliin Europa, unii au conchis indata. : ca. pe vremea pec.nd traeau acei elefanti antedeluviani, a trebuitfie cald in zona stamparata. si in cea friguroasa in-tocmai ca in zona torida de astazi. Voiu face ins a. ob-serva %iunea ca, °data, ce s'a admis ca buns. teoria e-voluciunii pentru formarea speciilor organice, atuncnimic nu se mai opune la presupunerea, ca elefantiierau deprinsi odata a -trai in climele reci, ca. eiveau poate pe atunci chiar bland. De alts, parte, nimic nu ne impedica de a presupune, cs. elefanii s'atretras incet-incet catra ecuator ; intocmai precum iztimpurile noastre istorice leul, care odata se gasespana si in peninsula balcanica, s'a retras din ce iIce spre ecuator ; intocmai precum zimbrul s'a retras si se retrage necontenit catra nord. De aicivede ca. nu este cu neputinta de a admite alta explicatiune decat acea cs. fiincele organice antedeluviane ar fi fost necontenit alungate din habitatule looriginale prin schimbarea mediului. Ba din contra

ca

s

si a

sisi

112

vom fi nevoiVT sä admitem aka explicEqiune, indatane vom aduce aminte ca, dupa cum s'a dovedit

in timpurile din urma, schimbarea mediului s'a Pacutin totdeauna pe nesihttite in milioane de ani ; asaincat fiincele organice au avut mai mult cleat timpultrebuincios, spre a se adapta la schimbarile de me-diu provenite din evolu %iunea geologic, a pam6ntu-lui. Si apoi toate faptele dovedesc ca fiintele or-ganice au nevoe de schimbarile geologice ; tocmaideacea ele emigreaza. necontenit. Astfel incat, nu me-diurile ce variaza alunga pe fiincele organice ; citocmai fiincele organice sunt acele care, pentru tre-buit.qa de a varia, parasesc mediurile ce intarzieprea mult de a se schimba, si se due sa se asezesri. se. -aclimatiseze in habitaturi deosebite de acele pecare le parasesc.

Dar insfirsit, on care ar fi causele, care in tirnpu-rile antedeluviane au facut pe fiincele organice s pa-raseasca. necontenit habitaturile lor, destul este pen-tru nthment sa constatam faptul acestei parasiri dehabitat.-- Nu se poate zice cii speciile de fiinti or-ganice antedeluviane au perit cu totul pe loCurile a-cele uncle gasim astazi fosilele lor.; si ca. nu suntemnevoici a presupune emigrarea lor. Caci, afara nu-mai dace nu vom presupune, fie care specie de fi-inti a fost creata. aparte si de-a intregul, trel-meadmitem cr speciile actuale de fiinti se scoboara dirtspeciile antedeluviane. Prin urmare fiintele antedelu-viane n'au putut sa pearl, cu totul ; ci au trebuit sa.dee nastere la mostenitori din ce in ce mai transfor-

casa

re

si

si

113

maVi, pana ce au ajuns sa produca pe fiin;ele orga-nice din zilele noastre. Insa, daca din examinareafosilelor si din comparaViunea for cu fiintele actuale,gitsim ca o specie de fiin#, care traesc astazi la ectt-ator, se scoboara dintr'o specie antedeluviana a careiremasituri se gasesc aproape de pol, .trebue desigursa admitem ca acesti stramosi antedeluviani, nu nu-mai ca au parasit habitatul for friguros, dar a autrebuit sa emigreze succesiv in mii mii de habita-turi noue in timp de milioane de ani, Ora ce au a-juns astazi la ecuator. Asa dar paleontologia ne do-vedeste, a in toate timpurile fiintele organice au e-migrat necontenit.

2) Migra%iunile se observa in zilele noastre, subochii nostri, si sub diferite forme, la toate fiiircele or-ganice fara distinqiune. Ele se impart, in privin%amijloacelor de transport, in active si pasive. Migraci_unile active joaa cel mai mare rol la animalele carepot merge, sbura sau inota, precum sunt mamiferele,paserile, insectele, etc. Acest fel de niigra-iuni se observa cateodata chiar la vegetale : multe

plante acuatice inoata in juneca for intocmai ca ani-malele inferioare inainte de a se fixa ; multe planteterestre, din acele care se tgresc pe parnent, isi fi-xeaza ate o radacina noun la fie care pas, si astfelse tot departeaza de locul primitiv. Cu mult maiimportante deat acest fel de migra%iuni sunt migra-tiunile pasive. Aceste din urma se fac mai cu samaprin ajutorul apei si. aerului. Arbori, butuci i buru-ene, sunt adese smulse din munti de catra fluvii qi

si

penis,

144

conduse pana la ocean. Ins a, adese intre radacinele$i ramurile plantelor astfel tarite de puhoae, se afla.numerosT locuitori care iau parte la aceasta emigre.-tiune pasiva : scoarta atborilor este acoperita demuschi, de bureti (lichen') si de insecte parazite ; inbortele scoar%ei se ascund insecte, arachnide, ,i chiarmici reptile si mici mamifere : in terna care se tinede radacini, in colbul gramadit in cr6paturile scoar-%ei se gaseste multimea de germeni de mici ani-male si de mici plante. Daca, acum arborele, carepluteste pe app., se opreste la. un mal str6in, sau lao insult, indepartata, atunci oaspe %ii cari fart, voealor au luat parte la lunga calaorie, parasesc vehicu-lul lor, si se stabilesc in noua lor patrie. Apoi v6n-till ridica pretutindene si necontenit in aer organis-muri usoare, mici animale, midi plante, dar mai cusama germenii lor, ouele si semintele lor, si apoi beimprastie departe pe uscat sau pe mare on pe fluvii.Colbul de pe drumuri si de pe acoperemintele caselor,pa.turile cele mai subtiri de pament de pe campuri side pe albiele uscate ale riurilor, contin milioane de ger-meni side mici organism uri. Multe din aceste mici plantesau mici animale pot sa se usuce f'ara a muri, si a-poi sa se trezeasca din nou la viata, indath. cesunt muiete. Acest fel de fiinti organice pot sa fietransportate la distance foarte mari, mai cu sama cuajutorul v6ntului. Stoluri de paseri sau de insectesunt cateodata rapite de tempesta din Europa si du,se tocmai in America ; sau sunt rapite din Americasi duse tocmai in China, Dar odath cu aceste paseri

sau insecte care tree de la un continent la altul, maicaletoresc si o altg sump, de alte fiin0 organice, pre-tum parazi-ci ce trgesc pe aceste animale, si rniceleorganismuri sau germinii care se gesesc in gloduluscat ce adereazg la picioarele sau la pantecele pa-sprilor caletoare.*)

Considerand acum, cg migratiunea este un fenomen,,care se observe. in zilele noastre la toate fiii4ele or-- ganice, fgra. excepOune ; cg toate fiintele organicedin zilele noastre, acerora trecut ne este cunoscutcu sigurarrca sunt originare, prin ele sau prin stra-mosii lor, din alte locuri, de unde odinioara au emi-grat si au venit de s'au stabilit in habitatul lot- ac-tual ; si ca. chiar fiinVele organice antedeluviane s'au-comportat in privin %a emigr4unii tot ca fin %ele dnzilele noastre, precum resulte. aceasta din observacin-nile ce am facut mai sus asupra paleontologiei; consi-der-And, zic, toate aceste, me cred in drept de a propuneca pe deplin doveditg urmgtoarea si Anteia lege a emi-graOunil :

flri ce /iinfa organicd care locuefle sau a locuit in-tr'un loc dat, este originard, prin ea insdfi sau prinstrdinoii sei, din o did localitate.

Dacg acum, pe langg toate faptele si consiclera0u-nile de mai sus, voiu mai adaoge :

Consideratiunea schimbarea necontenitg de

*) Pentru descrierea pe larg a felurilor de migratiuni vezi :Ilistome de la Creation naturelle par Rachel (de unde am extrasdescrierea de mai sus), Origin of species by Ch. Darwin, Ch.XI and XII.

V. Conta, Teoria Ondulatiunei. 10

14i

:

ca

146

habitat trebue sa fie o condiiune indispensabill acontinuarii §i evoluciunii vieVei organice pe pament,de vreme ce ea se observe. la toate fiinVele organice;qi 2) ConsideraOunea ce aceasta ipotesa este singuraconforma cu principiul general al adaptaciunii ; atuncicred ca pot propune eara§i ca deplin dovedita urrna-toarea a doua lege a emigraciunii.

Ori-ce specie de flinji organice neatarnate,*) daca numai schimba de loc habitatul in care se Oa, se stingede la o vreme, dupa ce a percurs o unda corespunz&toare acelui habitat. Eara pentru ca ea sa dee nassterela alte specii none fi sa continueze astfel evolutiuneavigii organice de pe pament, trebue sa emigreze din eandin cand.

Din aceasta lege resulta, ca lipsa de emigraciuneeste o causa de decaden0. §i de peire a speciilor §i

varieta4ilor organice, imbetranite in acela4 habitat.Eat cateva exemple practice, care vor mai coroboraacest adever

In Europa era odatit in floare specia zimbrilor.Astazi aceste animale abia se mai gasesc prin padu-rile Poioniei i ale Caucasului. ei se raresc sesting pe zi ce merge, cu toate ce. padurile in carestau ei astazi, reman neschimbate §i ca ei sunt ocro-ti %i prin regulamente administrative contra venatori-lor. Causa este ca, in starea actuate. a Europei, zim-

* Zip neattirnate, pentrucif prin cuvental acesta se esclud ee-1 ulele celulinele, acaror intrunire constitueale corpurile vegetalt-lor §i animalelor, §i despre acaror emigrare sau neemigrare na sepoate zice :Inca nimica cu siguranta.

§i

si

si

II7

brul nu are unde emigra pentru a-si g.si un habitatnou cu un mediu pufin deosebit de mediul habitatu-lui seu actual. Ori unde ar emigra el astazi, s'ar ex-pune la o deosebire prea mare de mediu ; si aceastal'ar ucide ; deaceea este nevoit sa stee pe loc. Insasi lipsa de emigrare it conduce tot la peire. Speciazimbrilor, cred ca. numai a.tunci ar reinvigori, candar fi transportata de catra. oameni in padurile Ameri-cei.Ceea ce s'a zis despre zimbri se poate zice des-pre castorii din Europa, despre crocodilii din Nil,despre rinoceri si hipopotami, despre lei ; caci toateaceste specii se raresc si se sting din causa ca. nugasesc loc unde sa emigreze, fara. a se expune la ovariaViune prea mare de mediu. Desigur ca si intimpurile antedeluviane an fost fiinti organice scrim-torate tot astfel, si care au trebuit sase stinga cutotul, si O. ne lase remasitele for fosile, far , a nelasa si urmasi in via%.. Din speciile, stinse astfel,trebue sa faca parte acele fosile, care nu au decatun raport foarte indepartat cu fiintele organice dintimpurile noastre. Intre astfel de fosile si intre speciile organice din zilele noastre, nu se vor pute, deci,gasi niciodata urme de fiinti intermediare.

D. Ch. Darwin a luat sama, ca. in insule organisa-%iunea plantelor $i animalelor este totdeauna maipu %in inaintata $i mai putin perfecta decat pe conti-nente. El crede ca aceasta se datoreste imprejurarii,c selec(iunea naturala s'a exercitat acolo asupra unuiRimer prea restrins de indivizi de aceeasi specie.Eu, dincontra, cred ca selectiunea naturala, dupa, cum

148

voiu dovedI si mai departe, nu are nimic a face aici;si ca., daces in insule fiin %ele organice sunt mai ina-poete sou chiar in decadent,, aceasta se datoresteimprejurArii ca, emigratiunile se fac acolo mult mairar si mai greu decAt in regiunile de pe continenteintinse.

Aici mai sus am vezut efectele lipsei de emigra-Vune. Sa vedem acum pe acele ale ernigratiunii :

Ernigtatiunea se face in mai multe teluri. C.teo-data to ;i locuitorii de aceeasi ras5. dintr'un habitatdat pleaa, cu gramada spre a-si gnsi alth. patrie. A-cest fel de emigrare s'a intemplat cateodata cu na-tiunile omenesti ; si se pare a. s'a intemplat si cu.venirea din Siberia a guzganilor, care stgpanesc as-tAzi Europa. Dar felul cel mai obicInuit de emigrareeste urmatorul : din rasa care ocupd. un habitat oare-care, indivizii emigreaza., ca sl zic asa, numai cateunul-unul si pe nesimtite; astfel incAt masa cea mare-a indivizilor rasei sth. pe loc. Asa se face emigrareaactive, si pa.siva a tuturor plantelor, a tuturor ani-malelor inferioare, si in genere a animalelor supe-rioare. Asa s'a facut si se face Arica emigratiuneaEuropeilor in America sl Oceania. In acest depe urm5. fel de emigratiune se poate zice cg, ra-sa din habitatul originar se imparte in doue pIrti ;din care o parte emigreaz6. pentru a constitui oalta ras5, cu o undl noun. ; eart cealalt1 parte-remane de se stinge in vechiul habitat. Parteacare emigreaz5. intr'un habitat nou incepe o viata.noun, ; fiindcl in equilibrul §i in lupta vietei sale in-

149

tervin force noue, provenind de la conditiunile cevadeosebite ale habitatului nou, deaceea emigrantii vorconstitui o rasa noun care va merge progresand pecat time va %in e curba suitoare a undei sale ; si a-poi va decP.de incet-incet pe curba scoboritoare, pang.la extincciune. Dar si aceasta noun rasa., inainte dea se stinge, va da nastere prin emigra %iune la o altarasa, si mai noun, care asemene va avea unda sa.Aceasta din urma rasa earasi va da nastere la o altarasa , si asa mai departe pang la nesfirsit. Este bineinceles a din aceeas rasa, pot sa plece deodata sausuccesiv mai multe grupuri de emigranti care, stabi-lindu-se in habitaturi deosebite, sa dee nastere la maimulte rase surori.

Deaici se vede ca prin emigraciune se da hasterela un fiu intocmai ca si prin incrucisare. De pilda,o rasa care locueste de la nasterea pana, la moarteasa in habitatul a, dit na§tere prin emigraCiune, in de-curgerea vietei sale, la una sau mai multe rase fiicepe care le trimite in deosebite habitaturi b, c, d, etc.Apoi fie care din aceste rase-fiice va da nastere laalte rase-nepoate ; $i asa mai departe. Cu chipul a-cesta succesiunea din tan. in fiu a raselor, ocasionatede emigra %iune, formeaza o insirare de unde pe care,in capitolul I al acestui studiu am numit-o cu untermin destul de impropriu succesiune de actiuni fireaciiunci. Aceasta succesiune este representata in fi-gura ABC prin insirarea undelor ade, de f, efg, etcIn aceasta insirare de unde se presupune, ca on cerasa noul este formata de emigranCi care se despart

150

de rasa-mama in timpul in care aceasta se afla in punc-tul culminant al undei sale ; astfel incat, in insirareaacestor quasi- generaiuni, punctul culminant al raseiprecedente coincide cu inceputul curbei suitoare arasei urmatoare, si punctul culminant al acesteia co-incide cu sfirsitul curbei scoboritoare a celei de'nt6i.In realitate lucrurile nu se petrec chiar asa de ma-tematic exact. Dar este adeverat, cu toate aceste, ca.emigratiunile adeverat fecunde au loc totdeauna intimpul in care rasamama. se afla, in floarea Orsteisale si in plink. vigoare. Astfel, de exemplu, Cartaginavechie a lost fundath. de colonisti esiti din Fenicia,pe and aceasta. din urine, se afla, in floare ; coloniilegrece§ti din anticitate au fost fundate in asemenecondiciuni de metropolele for ; nouele rase care s'auformat in America, in Australia si in capul de Buna-Speranta cu sange european sunt elite din popoareleeuropene in timpul cand aceste se aflau in v6rsta ceamai viguroasa.; etc.

Este probabil precum un individ omenesc, deexemplu, produce prin incrucisare copii cu atat maimulti si mai vigurosi, cu sat el se afla, mai aproapede punctul culminant al undei sale ; tot asa o ra-sa va da nastere prin emigrare la rase noue cu atatmai multe si mai pline de vitalitate, cu c.t ea insasise va afla mai in putere si floarea verstei sale.

earasi, precum fecunditatea incrucisarii individualescade dispare, cu c.t individul este mai aproapede prima copilarie sau de ultima betraneta ; tot asa

§i fecunditatea prin emigrare a raselor va fi cu at .t-

.

ca,

si

i

si

151

mai mica, cu cat rasa-mama va fi mai departe depunctul culminant al undei sale. Aceasta se pare caar fi causa ca. rasele resimb6tranite din Australia siAfrica nu mai pot emigra de loc ; a rarele emigra-tiuni la care mai dau loc cateodata betranele popoa-re ale Asiei centrale si orientale nu dau nastere larase viguroase ; ca. Chinejii, cari din causa saracieicelei mai cumplite sunt nevoiti sa emigreze in Aus-tralia sari America, se reintorc in patrie indata ceaduna, cateva parale pentru a-si asigura satisfacereatrebuintelor celor mai urgente ale vietei ; ca. Spania,din care odinioara, esiau torente de colonisti pentruAmerica, astazi trimite peste hotar foarte putini emi-granti, si Arica numerul acestora se micsureaza din zi inzi; etc. De aka parte, se pare ca. versta prea frage-da a raselor ar fi fost causa ca, viguroasele popoareeuropene, care in timpurile moderne au trimis in lumeanoun. a4a de multi emigranti colonisti, nu au dat cutoate aceste nastere la nici o emigratiune, in tot timpulcat a trecut de la invasiunea barbarilor si constitui-rea statelor europene pana, la inceputul timpurilormoderne, deli lumea vechie era destul de larga $idestul de deschisa. Pentru toate aceste consideratiunide mai sus, cred ca. este destul de probabill existen-ta acestei a treia lege a emigratiunei :

Rasa-mama va produce prin emigratiune rase cu a-tat mai multe fi mai viguroase, cu cat ea instifi se a/la

1i2

mai aproape de punctul eulminant al undei sale. *)

Tot ceea ce am avan,sat pans, aici se afla in strictaarmonie cu principiul general al adaptatiunii. Elsa,trebue a se observa resultatele ce am indicat maisus pot sa. fie modificate mai mult sau mai putinprin incrucisare, sau prin alte cause care fac sa in-tervina forte nou6 in lupta equilibrul vietei.

Este de observat, ca toate fiintele organice in ge-nere au emigrat de la rasarit la apus. Astfel, maitoate plantele din Europa, toate animalele, toatenatiunile europene, acarora trecut ni este cunoscut,an venit din Asia centrals, in Asia occidentals, si de-acolo in Europa ; apoi de aici au trecut in America,si in sfirsit in Australia. Ba ce e mai mult, se ci-teaza adese exemple de stoluri de paseri sau insectecare, fiind rapite de furtuna, sunt transportate din

Cropa sau Africa pang in America, sau sunt luatede pe coasta occidentals a Americei si duse tocmaiin China ; dar niciodata citandu-se exemple de astfelde stoluri, care ar fi fost aduse din China in Ame-rica, si din America in Europa sau Africa. Curen-turile de emigratiune merg cate,odata dela nord spresud, alts, data de la sud spre nord, dupa cum suntconduse in aceste directiuni de cursurile fluviilor, dedirectiunea \Tailor versaturilor, etc.; dar cu toateaceste, tendinta constants directiunea finals aacelor curente de emigratiune este totdeanna de

*) La aceasta lege nesig,urit face deja exceptiune rasa ara1,1care a dat navtere la califaturile din evul mediu.

Cl

Si

Si

153

rbsii.rit la apus niciodata. de la apus la rb.sa_rit. La aceast6. regula n'au facut exceMiune cleatcdteva plante cultivate, care au fost ele introdusede rran. de om din America in Europa si Asia.Apoi, incat priveste emigra#unea oamenilor, se parecb. nu este alt5. sxcep%iune bine constituita cleatformarea rasei romanesti in urma colonislrei Dacieicu Romani ; *) ln.sAnd a zice, aceasa rasa. esteformata, in parte de emigran# Slavi venicY de larasArit la apus peste colonistii romani. Dacb, vomconsidera insa,.c5. rasa romaneasca. a avut si are rela-tiv pu.tita cohesiune 31 vigoare, dupti cum voiu do-vedi aceasta mai departe, sic area pu %ina vigoarepe care o are trebue sa. provin6, din niultele i va-riatele incruciseri ce a avut cu un mare nun-ir derase straine ; data., insfirsit, vom considera ca, toVcolonistii trimisi in pat-tile orientale de atr5. Feni-cieni, de Romanii vechi, si de alte popoare, au fostabsorbiO cu totul de catra. indig-eni ; dac6., zic, vomconsidera toate aceste, ne vom convinge c6, emigra-%iunile de la apus la rasArit nu par a fi fecunde, casi cum le-ar lipsi o eonditiune necesarei pentru_ emi-graiune. Pentru aceste considera %iuni cred en, putemadmite ca foarte probabill urmatoarea si a patra legea emigraOunei :

Curenturile de emigratiune, defi fac zigzaeuri prinmisceirile lor, cdnd inspre- nord clind inspre sud, au

*) Cat despre coloniile din Asia mica ale Grecilor antic i, nuse poate sti cu siguranta, data ele au lost formate in majoritate deeraigranti din Europa, sau data nu cumva mai degraba Greciidin Europa erau emigranti trimisi in Europa de catrii asa ziselecelonii grecesti din Asia-

si

c. si

ssi

154

tottgi o tendin(d fi o directiune finale de la rdsdrit sereapts.

Este de observat, O. tot in direciunea aceasta seface miscarea aparenta a soarelui, a lunei si a tutu-ror astrilor ; si mai cu same, cn tot in aceasta di-recciune merg curenturile electrice ale parnentului,find acest din urma considerat ca un enorm electro-magnet. Trebue sa fie dar o corelaiune strinsa, in-tre aceste fenomene fisice de-o parte, si intre emi-gratiunile fiin ;elor organice de alto parte.

Inainte de a termina aceasta materie, voiu cita aicioele trei legi ale lui Moritz Wagner din Munich asu-pra emigra %iunilor, singurele legi, pe cat stiu, careau fost pana acum formulate in aceasta materie,*)

1 ) Cu cat suma deosebitilor de mediu, cu care fi-intele organisate se gasesc in contact cand emigrea-z6. intr'o regiune' noun, este considerabila, cu atatvariabilitatea inerenta on -carui organism trebue sase arate cu mai multa energie.

2) Cu cat aceasta variabilitate exagerata a orga-nismurilor va fi tulburata mai putin in neincetata sametamorfozare prin amestecul cu numerosi emigrantiintarziitori ai acelias specii, cu atat natura va reu§imai bine sa formeze none varietaVi sau rase ; adictinceputuri de specii, prin acumulaOunea caracterelor§i prin transmisiunea for ereditara.

*) Vezi : Histoire de la creation naturelle par Haeckel qua-Jorothme lecon.

155

3) Cu cat modifichrile organice de detail ale va-rietatii ce se formeaza sunt avantajoase pentru den-sa, cu atat ele sunt in armonie cu mediul ; cu cat,pe un teritor nou, selecciunea unei varietb.ti se facepe la inceput mai multi, vreme fail. turburare, faraamestecare cu emigrancii intarziitori ai acelea§ specii,cu atat attinci varietatea are mai multe Manse sä de-vina o specie noun..

Facend cateva mici reserve, recunosc ca, in genere,aceste legi sunt adev6rate, §i ca ele sunt in armoniecu teoriile mele.

Z---t)Sr

Date post:	07-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	15 times
Download:	0 times

TEORIA ONDULATIUNII...Teoria Ondulatiunii llniyersale. Prin expunerea Teoriei /atalismului am...

Documents