Temele FIscalitate

Tema.1. Impozite-noţiuni generale.Curs teoretic –1 oră

1. Noţiune de impozit.2. Elementele impozitului3. Metode de impunere.4. Metode de evaluare a obiectului impozabil.5. Perceperea impozitelor.

Cea mai veche resursă financiară este impozitul. Originile sale aparţin perioadei de statornicire a organizaţiei statale. Iniţial, s-a recurs la prelevări asupra bunurilor private, iar odată cu introducerea monedei se practică impozite în bani. În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe noţiuni de impozit, însă cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele:

Impozitul este o prelevare pecuniară, în virtutea autorităţilor statului de la particulari cu titlul definitiv şi fără contraprestaţie imediată şi directă, pentru acoperirea cheltuielilor publice.

si

Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege.

Din noţiunile menţionate recurg şi principalele trăsături ale impozitelor: Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza autorizării

conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât dacă există legea respectivă la impozit.

Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.

Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.

Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate ăi direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în schimb în viitor.

Între impozite şi taxe există deosebiri.

Taxele reprezintă plata efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de instituţii publice.

Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligaţii bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice, reprezentând plata neechivalentă pentru servicii solicitate de acestea unor instituţii de stat după principiul recompensei speciale.

Trăsăturile specifice ale taxelor sunt: Plata neechivalentă pentru servicii sau lucrări efectuate de organe sau instituţii care primesc,

întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este neechivalentă deoarece, conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mică comparativ cu valoarea prestaţiilor efectuate de organe sau instituţii de stat.

1

Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea unei activităţi din partea unei instituţii de stat.

Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane în mod direct şi imediat.

Astfel, între cuantumul serviciilor sau activităţile prestate de către stat nu există un raport de echivalenţă, fiind independente de costul, preţul sau valoarea serviciului prestat, caracteristic pentru care taxele se deosebesc fundamental de preţurile mărfurilor sau tarifele serviciilor executate de agenţii economici. Preţurile şi tarifele oglindesc toate cheltuielile de producţie şi circulaţie, pe când taxele nu au decât o valoare simbolică.

Dreptul de a institui un impozit sau o taxă îl are statul, care este exercitat de autoritatea publică – Parlamentul. Impozitele şi taxele locale sunt stabilite de organele administraţiei publice locale în baza legii “Cu privire la impozitele şi taxele locale” adoptată de parlament. Activitatea executivă în domeniul impozitelor revine guvernului, care o exercită prin intermediul aparatului fiscal.

Elementele impozituluiImpozitele şi taxele se caracterizează fiecare în parte prin anumite trăsături determinate de

modul de aşezare, provenienţă, percepere, rolul lor etc. În acelaşi timp, însă sunt anumite elemente comune specifice tuturor impozitelor care trebuie să se regăsească în reglementarea fiecărui tip de impozit, fără de care acesta nu s-ar putea aşeza, determina, urmări şi realiza. Aceste elemente trebuie să fie bine precizate în momentul instituirii unui impozit, deoarece din ele rezultă în sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de aşezare şi percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancţiunile pentru încălcarea prevederilor legale.

Elementele impozitului înaintate în teoria şi practica financiară sunt următoarele:1. obiectul impozitului, reprezintă elementul concret care stă la baza aşezării acestuia şi poate fi

diferit în funcţie de provenienţa impozitului, scopul urmărit, natura plătitorului. Astfel, ca obiect al impozitului poate apărea:

Venitul, care poate fi profitul (beneficiul) agenţilor economici şi veniturile persoanelor fizice; Averea (bunurile), care este reprezentată de clădiri, terenuri, mijloace de transport; Cheltuielile (consumul), care constituie produsul, serviciul prestat sau lucrarea executată, bunul

importat în cazul impozitelor indirecte; Actele şi faptele realizate de organele statului pentru care se datorează taxe de timbru şi

înregistrare. Spre exemplu, eliberarea, legalizarea, autentificarea unor acte, deschiderea şi dezbaterea succesiunilor, soluţionarea litigiilor de către organele de judecată.

2. Baza de calcul (materia impozabilă) reprezintă elementul pe care se fundamentează evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul poate să fie aceeaşi ca şi obiectul impozabil sau să difere de acesta. Astfel, atunci când obiectul impozitului îl constituie valoarea, venitul sau preţul acesta este în acelaşi timp şi bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile impozitului pe venit. Când e vorba de bunuri ca obiect al impozitului, atunci avem două cazuri:a) în cazul impozitului funciar, când suprafaţa de teren este exprimată în m.p. sau ha este şi

element de calculb) în cazul impozitului pe imobil obiectul impunerii este clădirea, iar calculul se face în funcţie

de valoarea acesteea.Situaţie asemănătoare este în cazul taxelor pe succesiuni, când obiectul taxării îl

constituie dezbaterea succesiunii şi actele întocmite cu acest prilej, în timp ce baza de calcul este valoarea acesteea.

2

3. Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică deţinătoare sau realizatoare a obiectului impozabil şi care potrivit legii este obligat la plata acestuia.

4. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în ultima istanţă impozitul ( căruia i se adresează). Deoarece adesea se fac confundări între subiect şi suportator al impozitului trebuie de făcut o distincţie între ele. De cele mai multe ori subiectul şi suportatorul sunt una şi aceeaşi persoană fizică sau juridică. Însă în anumite cazuri suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul. În cazul impozitelor directe aceste două elemente sunt reprezentate de una şi aceeaşi persoană. Spre exemplu, în cazul impozitelor pe salarii, contribuabil este persoana fizică şi ea efectiv suportă această sarcină fiscală. În cazul impozitelor indirecte (TVA, accize) aceste elemente apar ca persoane diferite. Accizul are ca subiect pe agenţii economici care produc şi realizează produse şi mărfuri supuse acestui impozit, însă suportatorul este consumatorul care efectiv achită acest impozit în momentul procurării produsului sau mărfii respective. Deci, impozitele indirecte plătite de unele persoane sunt transpuse în sarcina altor persoane. Astfel se ajunge la fenomenul repercusiunii impozitelor.

5. Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul ( venit ori, exepţional, averea). Venitul ca sursă de plată poate apărea sub mai multe forme: salariu, profit, dividend etc. Averea poate apărea sub formă de capital (în cazul acţiunilor emise) sau sub formă de bunuri (mobile sau imobile). În cazul impozitului pe venit sursa impozitului întotdeauna coincide cu obiectul impunerii, pe când la impozitele pe avere sursa nu coincide cu obiectul impunerii, deoarece impozitul se plăteşte din venitul obţinut în urma exploatării ( utilizării ) averii respective.

6. Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă, adică leul (u.m.) în cazul veniturilor; m.p. sau ha la impozitul funciar; capacitatea cilindrică la mijloacele de transport etc.

7. Cota impozitului ( cuantumul unitar, unitatea de evaluare ) reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Impozitul poate fi stabilit intr-o cotă fixă sau în cote procentuale.

Cota fixă este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură Cotă procentuală este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Cota procentuală poate fi.-proporţională-progresivă-regresivă

8. Asieta (modul de aşezare) impozitului reprezintă ansamblul măsurilor privind identificarea subiectelor şi obiectelor impozitului, evaluarea obiectului impozabil, determinarea impozitului datorat statului.

9. Termenul de plată indică data la care sau până la care impozitul trebuie achitat faţă de stat. El apare ca:

interval de timp în care sumele trebuie vărsate la buget dată fixă la care obligaţiunile trebuie achitate

10. Înlesnirile fiscale reprezintă un alt element prevăzut de actele normative fiscale (financiare) şi se referă la reduceri, scutiri, bonificaţii, amânări şi eşalonări ale plăţii la buget.

Scutirile se aplică în vederea favorizării anumitor activităţi care folosesc forţa de muncă cu randament scăzut. Ele pot avea şi un caracter social ca în cazul scutirii de la impozit a unor categorii sociale de populaţie.

Reducerile vizează atât scopuri sociale cît şi economice, cum este cazul reducerii bazei impozabile la impozitul pe venit reînvestit în anumite scopuri prevăzute de lege.

3

Bonificaţiile se acordă pentru a stimula anumiţi plătitori de impozite şi taxe să-şi achite obligaţiile înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege, de regulă, până la primul termen de plată. Ca bonificaţiile să fie eficiente ele trebuie extinse pe mai multe categorii de contribuabili, mărindu-se şi gradul lor de cointeresare, pentru ai determina pe plătitori să-şi achite cu anticipaţie obligaţiile faţă de buget, ce este avantajos pentru stat în condiţiile de inflaţie.

Amânările şi eşalonările au în vedere decalarea termenelor de plată şi respectiv, fragmentarea sumei de plată în mai multe tranşe ce urmează să fie vărsate la buget.

11. Sancţiunile sunt un element pe care legea fiscală îl cuprinde, având scopul de a întări odată în plus caracterul obligatoriu al achitării impozitelor şi taxelor, precizându-se totodată penalizările aplicate plătitorilor ce se abat de la această îndatorire legală. Cele mai frecvent întâlnite sancţiuni în caz de neplată la termen sau sustragere de la impunere sunt majorările de întârziere (penalităţile) şi amenzile fiscale pentru încălcările care nu sunt infracţiuni, potrivit prevederilor legii penale. Se poate înţelege că în domeniul impozitelor poate să intervină şi răspunderea penală pentru contribuabili persoane fizice ori salariaţi ai persoanelor juridice, în cazurile în care încălcare normelor privind impozitele şi taxele întrunesc elemente constitutive ale vreuneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul Penal sau alte legi emise în acest scop.

Metode de impunereImpunerea reprezintă una din laturile procesului fiscal şi constă în indetificarea tuturor

categoriilor de contribuabili; bazei de calcul a impozitului; în determinarea exactă a cuantumului acestuia.

În practica impunerii se utilizează metode şi tehnici diverse care diferă în funcţie de felul impozitului; de statutul juridic al plătitorului şi de instrumentele folosite, ceea ce face ca impunerea să îmbrace mai multe forme. Spre exemplu, agenţii economici, indetinfică singuri obiectul impozabil, evoluează baza de calcul şi determină sumele de plată la buget, în cazul TVA, accizului, impozitului pe venit, situaţii în care se poate considera că avem de-a face cu autoimpunere.

În situaţiile în care la bază stă momentul evaluării materiei impozabilă, impunerea poate fi de două tipuri:provizorie, care se efectuează în timpul anuluidefinitivă, care se efectuează la finele anuluiSpre exemplu, impozitul pe venit se stabileşte provizoriu in timpul anului ( trimestrial sau lunar) şi se definitivează prin recalculare pe baza rezultatelor anuale.

În funcţie de modul cum se însumează elementele de calcul impunerea poate fi:parţială , impunerea veniturilor separat pe fiecare sursă de obţinere a lor de către un contribuabilglobală, impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de obţinere a lor de către o singură persoană.

În funcţie de modul cum diferite persoane stăpânesc obiectul impozabil distingem impunere:

individualăcolectivă

În depedenţă de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil se cunoaşte impunere:

directăindirectă ( sau forfetară)

După metodele de aplicare a cotelor impunerea se poate efectua în cote:

fixeprocentuale

4

Impunerea în cote fixeCota fixă a impozitului reprezintă o suma concretă de unităţi monetare aferentă unei unităţi

de măsură a impozitului.Impunerea în cote fixe se foloseşte mai frecvent când baza de calcul o formează un anumit

bun, o faptă sau un act: suprafaţa de teren, capacitatea cilindrică a autoturismului, obţinerea unei autorizaţii.

De exemplu, în cazul impozitului funciar se foloseşte pe m2 sau pe ha. În acest caz caracterul de cotă fixă este determinată de raportul acesteia faţă de unitatea de măsură a bazei de calcul. Ea poate fi diferenţiată în funcţie de alte criterii, cum ar fi, modul de amplasare a terenurilor, zona de fertilitate ş.a.

Impunerea în cote fixe nu ţine seama de venitul contribuabilului şi nici de situaţia personală a acestuia.Exemplu:Doi contribuabili au în posesie terenuri agricole respectiv 5 ha si 15 ha. Cota stabilită este de 110 lei ha.

Impozitul de plată este:pentru primul contribuabil 550 lei ( 5 ha *110 lei/ha )pentru al doilea contribuabil 1650 lei ( 15 ha *110 lei/ha ) Impunerea în cote procentuale.

Sistemul de impunere în cote procentuale se utilizează mai des în cazurile când baza de calcul este valoarea sau veniturile sub orice formă. Se întâlnesc următoarele tipuri de impunere procentuală:proporţionalăprogresivăregresivă

Impunerea in cote proporţionale este o manifestare directă a principiului egalităţii în faţa impozitelor. Conform acestei impuneri se aplică aceeaşi cotă de impozit indiferent de mărimea obiectului impozabil, păstrându-se în permanenţă în aceeaşi proporţie între impozit şi volumul venitului ( valoare averii). Cu toate avantajele faţă de impunerea în cote fixe impunerea proporţională care şi unele neajunsuri, deoarece nu respectă echitatea în materie fiscală ( nu se i-a în consideraţie că puterea contributivă a diferitor categorii sociale este diferită în funcţie de mărimea absolută a veniturilor şi mărimea absolută a averii pe care o posedă). Exemplu:Veniturile realizate de doi subiecţi de impozit sunt de 1000 lei şi respectiv 5000 lei. Presupunem că cota impozitului stabilită de lege este egală cu 5 %.Impozitul de plată este:pentru primul contribuabil 1000*5% = 50 leipentru al doilea contribuabil 5000*5%=250 lei.

După cum se vede, fiecare din cei doi contribuabili participă la constituirea fondurilor statului proporţional cu mărimea veniturilor obţinute.

În prezent impunerea proporţională se foloseşte atât în cazurile impozitelor directe (18% pe venit pentru persoanele juridice), cât şi în cazurile impozitelor indirecte ( TVA, taxe vamale, taxe de timbru etc.)

5

Impunerea în cote progresive constă în aceea ,că odată cu creşterea obiectului impozabil creşte şi cota impozitului astfel încât impozitul creşte mai repede decât obiectul impozabil. Impunerea în cote progresive cunoaşte două variante:1. impunere în cote progresive simple ( globală )2. impunere în cote progresive compuse ( pe tranşe )

Impunerea în cote progresive simple se caracterizează prin faptul că impozitul are câteva cote, care se stabilesc în depedenţă de mărimea venitului, însă se aplică o singură cotă de impozit asupra întregii materii impozabile, aparţinând unui contribuabil. Cota de impozit va fi cu atât mai mare cu cît venitul sau averea respectivă va fi mai mare. Suma impozitului poate fi determinată după următoarea formulă:

I = O * C , undeI - impozitul calculatO - mărimea obiectului impozabilC - cota de impozit aferentă nivelului respectiv a obiectului impozabil

Impunerea pe baza cotelor progresive simple Obiectul impozabil ( lei ) Cota impozitului

(%)până la 1000 lei -de la 1001 lei până la 3000 lei 5de la 3001 lei până la 5000lei 10de la 5001 lei până la 10000 lei 15de la 10001 lei până la 30000 lei 20

Conform datelor din tabelul de mai sus, o persoană care obţine venit de 5000 lei va plăti statului un impozit de 500 lei ( 5000 * 10% ), iar o altă persoană, care are venit de 5001 lei va achita un impozit de 750,15 lei ( 5001 * 15% ). Din exemplele expuse sunt vizibile neajunsurile care le are această modalitate de impunere, deoarece dezavantajează contribuabilii care realizează venituri ale cărora nivel se situează la limita imediat superioară celei până la care acţionează o anumită cotă. Prin urmare, cea de-a doua persoană, care dispune de un venit ce depăşeşte numai cu o singură unitate monetară venitul obţinut de prima persoană, datorează statului un impozit cu 205,15 lei mai mult (750,15-500,0), rămânând cu un venit de 4250,85 lei după plata impozitului faţă de 4500 lei cu cît rămâne prima persoană.

Impunerea în cote progresive compuse ( pe tranşe ) are ca trăsătura divizarea materiei impozabile in mai multe tranşe, iar pentru fiecare tranşă se stabileşte o anumită cotă de impunere. Prin însumarea impozitelor parţial calculate pentru fiecare tranşă în parte se obţine impozitul total de plată ce cade în sarcina unui contribuabil. Impozitul se determină prin următoarea formulă:I=Oi*Ci, unde I - impozitul calculatO - mărimea obiectului impozabil pentru tranşa respectivăC - cota de impozit aferentă nivelului respectiv a obiectului impozabili = 1 pînă la n , numărul tranşei de venit

6

Impunerea pe baza cotelor progresive compuse

Venit impozabil Cota de impozitTranşa de venit asupra căreea se aplică cota

Impozitul plătit pentru fiecare tranşă

0 - 1000 lei -de la 1001-3000 lei 5 3000-1000=2000 100de la 3001-5000 lei 10 5000-3000=2000 200de la 5001-10000 lei 15 10000-5000=5000 750de la 10001-30000 lei 20 30000-10000=20000 4000

În exemplul prezentat tranşa de până la 1000 lei reprezintă minimul neimpozabil, ceea ce înseamnă, că pentru toţi contribuabilii prima sută de lei nu este supusă impozitării. Şi dacă ne referim la exemplul precedent, insă utilizăm această metodă de impunere, atunci avem că persoana care are venit de 5000 lei plăteşte un impozit de 300 lei [(3000-1000)*5% + (5000-3000)*10%], iar persoana ce realizează venit de 5001 lei va plăti un impozit de 300,15lei [(3000-1000)*5% + (5000-3000)*10% + (5001-5000)*15%]

Prin urmare, în cazul impunerii respective numai 1 leu va fi impozitat cu cotă mai mare şi nu întreaga sumă.

Impunerea regresiva ( degresivă) cunoaşte mai multe opinii. Unii economişti consideră, că acelaşi tip de impunere este o consecinţă a impunerii indirecte şi constă in aceea, că suma impozitului achitată pentru consumul de aceeaşi valoare raportată la veniturile diferite ale contribuabililor capătă un caracter regresiv. Adică, cei care obţin venituri mai mari achită un impozit mai mic, iar cei ce obţin venituri mai mici achită un impozit mai mare.

Exemplu:Doi contribuabili au venituri de 5000 lei si 20000 lei respectiv. Ambii au consumat în aceeaşi perioadă de timp aceleaşi produse alimentare in sumă de 3000 lei. TVA în preţul produselor constituie 500 lei. Raportul dintre impozit şi venit este:pentru primul contribuabil 10% =( 500 lei/5000 lei )*100%pentru al doilea contribuabil 2,5 %=(500 lei/20000 lei)*100%

Altă opinie faţă de impunerea regresivă este că la un nivel al veniturilor (averilor) mai mari se aplică o scară descrescătoare de cote de impunere. Asemenea procedeu dă impozitul regresiv, care înseamnă un procent mai mic pe un venit mai mare şi un procent mai mare pe un venit mai mic.

Exemplu:Tranşele de venit Cotele impozituluiPână la 10000 lei 15De la 10000 până la 30000 lei 13De la 30000 până la 100000lei 11De la 100000 până la 500000 lei 10

Impunerea regresivă , în cazul impozitelor directe ( pe venit sau pe avere) se practică dacă se urmăreşte încurajarea investiţiilor din profit. Din acest punct de vedere are pentru agentul economic o funcţie dinamizatoare.

Metode de evaluare a obiectului impozabilAşezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaţii succesive constând în

stabilirea obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului şi perceperea impozitului. 7

Acţiunea de aşezare a impozitului începe cu stabilirea obiectului impozabil, care presupune constatarea şi evaluarea materiei impozabile.

Constatarea existenţei materiei impozabile se efectuează de către serviciul fiscal. După aceasta se trece la evaluarea ei care se poate realiza prin două metode:1. metoda evaluării indirecte ( pe bază de prezumţii )2. metoda evaluării directe (pe bază de probe)

Evaluarea indirectă a materiei impozabile se poate realiza prin trei variante:

a. evaluarea pe baza indicilor exteriori ale obiectului impozabil este specifică impozitelor de tip real, permiţând stabilirea doar cu aproximaţie a valorii obiectului supus impunerii (pământ, clădiri, ş.a.) Această metodă nu ţine seama de situaţia persoanei care deţine obiectul impozabil, ceea ce duce la o impunere inechitabilă, dar prezintă avantajul că este simplă şi puţin costisitoare.

b. evaluarea forfetară, constă in aceea, că organele fiscale cu acordul subiectului impozitului atribuie o anumită valoare obiectului impozabil, fără ca vre-o una din părţi sa aibă pretenţii la exactitatea obiectului impozabil.

c. evaluarea adminisrativă constă în stabilirea valorii materiei impozabile de către organele fiscale pe baza elementelor de care dispun. Dacă subiectul impunerii nu este de acord cu mărimea obiectului impozabil astfel stabilită este obligat să facă dovadă afirmaţiilor sale.

Evaluarea directă a materiei impozabile se poate efectua prin două variante:

a. evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane se utilizează în situaţia când terţa persoană are cunoştinţă despre mărimea obiectului impozabil. Terţa persoană este obligată să prezinte organului fiscal o declaraţie scrisă în acest sens. Astfel, agenţii economici declară salariile pe care le plătesc şi impozitele reţinute. Această evaluare prezintă avantajul, că elimină ,în cea mai mare parte, posibilitatea sustragerii de la impunere a unei părţi din materia impozabilă, deoarece terţa persoană care declară venitul nu este cointeresată să ascundă adevărul. Însă aplicabilitatea acestei evaluări este limitată, neputând fi folosită decât in cazul unor anumitor venituri.

b. evaluarea pe baza declaraţiei contribuabilului se realizează cu participarea directă a subiectului impozitului. În vederea impunerii subiectul este obligat să ţină o anumită evidenţă contabilă, să întocmească bilanţ fiscal, să prezinte o declaraţie cu privire la venitul şi averea sa, pe baza căreea organele fiscale evoluează materia impozabilă. Evoluarea in acest mod are dezavantajul, că face posibilă sustragerea de la impunere a unei părţi însemnate din materia impozabilă.

Modalităţi de percepere a impozitelorFinalizarea impozitării este succedată de operaţiunea de strângere (percepere) a impozitelor.

Stabilirea şi încasarea impozitelor constituie conţinutul fiscalităţii. Prin fiscalitate se constată, concomitent, obligaţia fiscală pentru contribuabili ăi creanţa fiscală a statului asupra acestuia.

Obligaţia fiscală constă în îndatorirea de a plăti în contul bugetului public naţional (bugetului de stat, bugetelor locale) impozitele (taxele, alte venituri obligatorii) reglementate prin lege.

Creanţa fiscală reprezintă dreptul statului de a încasa prin organele fiscale impozite în contul bugetului de la contribuabili potrivit prevederilor legale.

În practica fiscală sau utilizat mai multe metode percepere a impozitelor:1) Strângerea impozitelor de către unul din contribuabili din însărcinarea comunităţii şi vărsarea lor

la tezaurul public.2) Încasarea impozitelor prin intermediul unor concesionari, caz în care o persoană particulară

avansa o sumă de bani statului, care se estima că se va încasa de pe un anumit teritoriu, pe care urma să o recupereze din încasările făcute de la contribuabili.

8

3) Perceperea impozitelor de către organele specializate ale aparatului de stat (fiscul), care se utilizează şi în prezent.

În condiţiile existenţei unui aparat fiscal perceperea impozitelor se realizează prin următoarele metode:1) încasarea impozitelor de organele fiscale direct de la contribuabili, care cunoaşte la rândul

său două variante:a) când reprezentatul aparatului fiscal se deplasează la contribuabil pentru a încasa impozitul,

caz în care spunem că impozitul este cherabil.b) când contribuabilul se deplasează benevol la organul fiscal pentru a achita impozitul, caz în

care spunem că impozitul este portabil.2) metoda calculării şi transferării directe a sumelor datorate la fiecare termen de plată. Această

metodă se utilizează de agenţii economici, care de sinestătător calculează şi virează la buget impozitele, purtând întreaga răspundere pentru exactitatea acestor operaţiuni.

3) stopajul la sursă, care prevede calcularea, reţinerea şi transferul impozitelor să se efectueze de o terţă persoană. În aşa mod se percepe impozitul de pe veniturile persoanelor fizice, când unităţile economice sau patronii plătesc salarii au obligaţia reţinerii şi vărsării impozitului respectiv în condiţiile prevăzute de lege.

4) aplicarea timbrelor fiscale. Se utilizează în cazul taxelor datorate statului pentru acţiunile în justiţie, eliberări, autentificări, legalizări de acte etc.

În cazurile metodei calculării şi transferării directe şi a stopajului la sursă organele de control fiscal se implică postfactum, efectuând verificări cu privire la determinarea şi vărsarea exactă a impozitelor respective. Iar în cazul aplicării timbrelor fiscale perceperea se face antifactum, înainte ca prestaţiile respective să fie efectuate de organele în drept, care poartă întreaga răspundere pentru aplicarea exactă a legii fiscale.5) încasarea forţată a impozitrlor. Se utilizează în cazurile cînd contribuabilii au obligaţiuni faţă de bugetele de toate nivelele cu termenul expirat de stingere pe o perioadă mai îndelungată. Încasarea forţată se execută prin:-sustragerea banilor din conturile curente ale contribuabilului-ridicarea numerarului din casierie agentului economic-sechestrarea patrimoniului şi vînzarea lui la licitaţie.

9

Tema 2. Sistemul fiscal al Republicii Moldova.Curs teoretic –1 oră.

1. Concept de sistem fiscal.2. Sistemul de impozite al RM.3. Legislaţia fiscală a RM.4. Aparatul fiscal al RM.

1. Conţinutul sistemului fiscal

Sistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul financiar a RM. Conform Codului fiscal (art. 2) sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora precum şi totalitatea măsuriloe ce asigură achitarea lor.

Unii economişti teoreticieni consideră că sistemul fiscal trebuie privit mai larg şi că el include următoarele elemente:

sistemul de impozite; aparatul fiscal; legislaţia fiscală.Toate aceste verigi sunt strâns legate între ele, deoarece în baza legislaţiei fiscale activează

aparatul fiscal, având ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului. Eficienţa sistemului fiscal depinde de situaţia reală a fiecărui element al lui. În sistemul de impozite trebuie să se respecte unele principii, cum sunt:-echitatea – tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în

vederea asigurării sarcinii fiscale egale. -neutralitatea – asigurarea prin legislaţia fiscală a condiţiilor egale investitorilor, capitalului autohton

şi străin-simpleţea procedeelor şi metodelor de determinare a tuturor elementelor de impunere;-certitudinea impunerii – existenţa de norme juridice clare, care exclud înterpretările arbitrare, pentru

a permite contribuabililui posibilitatea analizei a influienţei deciziilor de management financiar asupra sarcinii lui fiscale.

-stabilitatea fiscală – efectuarea modificărilor şi completărilor legislaţiei fiscale să nu fie efctate pe parcursul unui exeriţiu (an) fiscal şi modoficările să fie de lungă durată.

-Eficienţa impunerii – perceperea impozitelor şi taxelor să se efectueze cu minim cheltuieli, cât mai acceptabile pentru contribuabil.

Sistemul de impunere trebuie să asigure stabilitatea impozitelor şi a taxelor, să propună un nivel optimal al fiscalităţii, care nu ar stopa activitatea economică şi nu ar agrava situaţia materială a populaţiei. Legislaţia fiscală este chemată să stabilească normele juridice de instituire a impozitelor şi sancţiunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale. Aparatul fiscal trebuie să dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor în materie de impozit, să coordoneze aşezarea şi perceperea corectă a impozitelor.

2. Sistemul de impoziteSistemul de impunere reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor şi altor plăţi, concepute în

conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare. În conformitate cu Codul fiscal al RM criterii:-după trăsăturile de fond şi formă: directe indirecte;

10

- după instituţiile ce le administrează: generale de stat locale

11

Sistemul de impozite al RM

Impozite şi taxe generale de Stat

Impozite şi taxe locale

1. Taxele vamale.2. Taxele Rutiere

1. Impozitul pe venit2. Taxa pe valoarea adăugată3. Accizele4. Impozitul privat

Taxe

1. Impozitul pe bunurile imobiliare

1. Taxele pentru folosirea resurselor naturale

2. Taxa pentru amenajarea teritoriului

3. Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale

4. Taxa de plasare (amplasare) a publicităţii

5. Taxa de aplicare a simbolicii locale

6. Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială

7. Taxa de piaţă8. Taxa pentru cazare9. Taxa balneară10. Taxa pentru prestarea serviciilor

de transport auto de călători pentru rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti

11. Taxa pentru parcare12. Taxa de la posesorii de cîini

13. taxa pentru parcaj; 14. taxa pentru unităţile stradale de

comerţ şi/sau de prestare a serviciilor;

15. taxa pentru evacuarea deşeurilor; 16. taxa pentru dispozitivele

publicitare.

Impozite

Această clasificare se poate modifica de la o perioadă la alta în conformitate cu modificările Codului fiscal. Sistemul de impozitarea prevede ca unul şi acelaşi obiect să fie impus numai cu un singur impozit şi numai o singură dată, pentru perioada fiscală respectivă stabilită de lege.

3. Sistemul de administrare fiscală

Sistemul de administrare fiscală reprezintă totalitatea instituţiilor, activitatea cărora este axată în mod principal sau secundar pe exercitarea atribuţiilor fiscale.

Aparatul fiscal (organ fiscal) al RM reprezintă principalul element în sistemul unic de administrare fiscală. În componenţa lui este inclus: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) şi Inspectoratele Fiscale de Stat Teritoriale (IFST) ale oraşelor, raioanelor, care sunt subordonate IFPS şi sunt finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat.

Activitatea aparatului fiscal este determinată de Constituţia RM, Codul fiscal, legile RM, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile organelor de autoadministrare locală în limitele drepturilor acordate lor.

Activitatea metodologică a IFPS este dirigată de Ministeul Finanţelor (MF).Sarcina principală a IFS de toate nivelele constă în popularizarea legislaţiei fiscale privind

impozitele şi taxele şi exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale, corectitudinii calculului şi transferului deplin şi la timp în buget a impozitelor şi altor plăţi stabilite de legislaţie.

IFPS îndeplineşte următoarele funcţii:- organizarea activităţii inspectoratelor fiscale subordonate;- deţine controlul asupra activităţii lor;

12

Sistemul de administrare fiscală

Organul Fiscal

Organe cu atribuţii de administ-

rare fiscală

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale

Centrul Naţional Anticorupţie

Organele Vamale

Curtea de conturi (cu caracter recomandativ pentru instituţiile publice)

Serviciile de colectare a impozitelor din cadrul primăriilor

- organizarea explicării în mase a legilor cu privire la impozite şi taxe;- elaborarea metodelor şi metodologiei în domeniul fiscalităţii.Funcţiile IFT sunt:

asigurarea evidenţei complete a contribuabililor şi tuturor obiectelor impozabile; executarea hotărârilor organelor locale de autoadministrare, referitor al determinarea

impozitelor şi taxelor locale şi acordarea înlesnirilor fiscale; asigurarea completitudinii transferului lor la buget; organizarea evidenţei evaluării şi realizării averii confiscate şi patrimoniului sechestrat.

4. Cadrul legislativ

Legislaţia fiscală (drept fiscal) este concepţia susţinută în doctrina europeană a finanţelor publice cu utilitatea de a individualiza şi pune în evidenţă ansamblul reglementărilor juridice, financiare categoria normelor juridice privind veniturile publice care se realizează primordial cu specificul fiscal al impozitării. Potrivit necesităţilor de realizare practică a veniturilor bugetul, reglementarea juridică a impozitelor şi taxelor cuprinde 2 categorii de norme juridice:

Categoria I - norme privind obiectul şi subiectele debitare de impozite, taxe şi celorlalte venituri bugetare.

Categoria II - norme privind procedura fiscală a stabilirii şi încasării impozitelor şi taxelor, precum şi a soluţionării litigiilor dintre contribuabili şi organizaţiile fiscale ale statului.

Prima categorie are în general un conţinut de drept material. Potrivit necesităţilor de a institui legal fiecare impozit în parte, precizându-se obiectul, subiectul impozabil sau taxabil, tariful de calcul, termenii şi alte condiţii de plată a acestora.

Cea de a doua categorie cuprinde normele fiscale de natură procedurală, potrivit necesităţii de stabilire şi încasare a impozitelor, precum şi de definitivare a lor în cazuri de contestare. Alăturat acestora, legislaţia fiscală este completată cu acte normative care reglementează sancţiunile aplicabile contribuabililor care declară corectitudinea obiectului impozitului sau săvârşesc alte infracţiuni fiscale, precum şi cu acte normative privind executarea silită a impozitelor şi taxelor. în realitatea financiară impozitele, taxele şi alte venituri bugetare fac parte din strategia finanţelor publice şi în cadrul acestora sunt reglementate nu autonom, ci coordonat cu reglementările cheltuielilor publice, bugetului de stat şi împrumutului de stat coordonat cu natura de drept public a acestor compartimente structurale ale finanţelor publice. Reglementarea juridică a impozitelor şi taxelor este instituită potrivit unor criterii de aplicare a legii fiscale în timp şi în spaţiu, astfel ca necesităţile şi interesele finanţelor publice să fie protejate ăi realizate în mod raţional şi conform maximelor fundamentale a impunerii.

Aplicarea în timp a legii fiscale, guvernată de principiul anualităţii impozitelor, îmbinat cu perceperea retroactivă a impozitelor în cazuri de omisiuni.

Aplicarea în spaţiu a legii fiscale este dirijată de principiul teritorialităţii impozitelor, coordonat cu cerinţa de evitare a dublei impuneri a veniturilor.

În RM legislaţia fiscală este reprezentată de următoarele acte normative:1. Codul Fiscal al RM MO al RM 2009,ediţie specială (Revista Contabilitate şi audit nr. 1

din anul curent)2. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. 1164-XIII din 24.04.1997.

MO al RM 2009,ediţie specială3. Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. 1417-XIII din 17.12.1997. MO al

RM 2009,ediţie specială

13

4. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 1054-XIV din 16.06.2000. MO al RM 2009,ediţie specială

5. Lege pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr. 408-XV din 26.07.2001. MO al RM 2009,ediţie specială

6. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr. 1056-XIV din 16.06.2000. MO al RM 2009,ediţie specială

7. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr. 94-XV din 01.04.2004. MO al RM 2009,ediţie specială

8. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VIII al CF nr. 68-XVI din 05.05.2005. MO al RM 2009, ediţie specială

9. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IX al CF nr. 317-XVI din 02.11.2006. MO al RM 2009, ediţie specială

Tema 1: Impozitul pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor persoanelor fizice. 1. Impozit pe venit – noţiuni generale.2. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.3. Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor.4. Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale.5. Determinarea venitului supus impozitării din creşterea de capital. 6. Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile salariale.7. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi calcularea

impozitului din venitul global.

1. Impozit pe venit – noţiuni generale.

Subiecţii impozitului pe venit sînt persoanele fizice rezidente şi nerezidente care obţin venituri din categoria celor impozabile.

Persoana fizică este considerata:- cetăţean al Republicii Moldova- cetăţean străin- apatrid- întreprindere cu statut de persoană fizică (întreprinderi individuale(I.I.) şi gospodăriile

ţărăneşti (G.T.).

Rezident al Republicii Moldova este orice persoana fizica care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: - are domiciliul permanent in Republica Moldova, inclusiv :

se afla la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare; este persoana cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste

hotare;

- se afla în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;

Nerezident al Republicii Moldova este orice persoana fizică care nu corespunde cerinţelor stabilite pentru determinarea ei ca rezident ori, deşi corespunde acestor cerinţe, se afla in Republica Moldova:

în calitate de persoana cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;

14

în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create în baza acordului interstatal la care Republica Moldova este parte, sau în calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator;

la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare, daca aceasta persoana fizica s-a aflat in Republica Moldova exclusiv in aceste scopuri;

exclusiv in scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit);

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente îl constituie:a) toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM, b) veniturile obţinute din surse de peste hotare pentru munca efectuată în RM, c) veniturile financiare şi investiţionale din surse aflate în străinătate.

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice nerezidente îl constituie:a) toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM.

În scopul determinării impozitului pe venit conform CF al RM se dă următoarele explicaţii privind unele venituri:Venit financiar este considerat venit obţinut din: royalty, anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, uzufruct, diferenţe de curs valutar, activele primite gratuit, dobândă alte venituri din activitatea financiară, dacă participarea contribuabilului la aceasta activitate nu este regulată, permanentă şi substanţială.Royalty (redevenţă) este recompensa regulată obţinută de la darea în folosinţă a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinţă a lor, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale.Anuitate este plata regulată a sumelor de asigurare, ale pensiilor sau îndemnizaţiilor (cu excepţia prestaţiilor de asigurări sociale).Dobîndă este orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar.Venit investiţional este considerat venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare (dividende), dacă participarea contribuabilului la aceste activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.Dividend este venitul rezultat din repartizarea venitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.În funcţie de metoda înglobării a veniturilor pentru determinarea impozitului se utilizează atît impunerea globală cît şi impunerea separată.

Global se impozitează:1. plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate2. facilităţile acordate de patron3. onorarii4. comisioane5. venitul din activitatea de întreprinzător sau profesională6. creşterea de capital7. dobînzile8. anuităţi9. primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste

plăţi10. dividendele obţinute de la agenţii economici nerezidenţi11. alte venituri conform art. 18 al CF al RM.

Separat se impozitează:1. dividendele obţinute de la agenţi economici rezidenţi2. veniturile de la jocurile de noroc3. cîştigurile de la acţiunile de publicitate4. royalty (redevenţe)

15

5. veniturile persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute de la transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare(cu excepţia veniturilor de la arenda terenurilor cu destinaţie agricolă).

Pentru veniturile ce se impozitează global se utilizează sistemul cotelor progresive compuse. Conform art. 15 al CF avem:

Tabelul nr. 1Cotele progresive compuse ale impozitului pe venit pentru personele fizice

Tranşa de venit impozabil Cotele stabilite pentru2013 2014

anual lunar anual lunar anual lunarpînă la 26700 lei inclusiv

pînă la 2225 lei inclusiv

7% 7%X X

mai mult de 26700 lei


1869 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 26700 lei

155,75 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 2225 lei

X X



X X7% 7%



X X

1949.64 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 27852 lei

162.47 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 2321 lei

Venit impozabil este mărimea venitului la care se aplică cotele pentru a determina cuantumul impozitului pe venit.

Pentru veniturile ce se impozitează separat se utilizează sistemul cotelor proporţionale.Tabelul nr.2

Cotele proporţionale ale impozitului pe venit pentru personele fiziceN/o Tipul venitului 2009 2010-

20112012-2013

2014

1. dividendele obţinute de la agenţi economici rezidenţi

15% 15% 6% 6%

2. veniturile de la jocurile de noroc

10% 18% 18% 18%

3. cîştigurile de la campaniile promotionale de la 951.60 (10 % din scutirea personală) pînă la 50 000 lei

10% 10% 10% 18%

4. cîştigurile de la campaniile promotionale in suma mai mult de 50 000 lei

25%

5. veniturile obţinute de la transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare agentilor economici.

10% 10% 10% 10%

6. veniturile obţinute de la 5% 5% 5% 5%16

transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare persoanelor fizice

7. Royalty achitate în folosul persoanelor fizice

12%

Pentru notarii privaţi cota este stabilită în mărime de 18% -2013 (art 695 pct 2 al CF).Perioada fiscală (perioada pentru care se determină obligaţiunea fiscală) la impozitul pe venit este:

- pentru persoane fizice – an calendaristic.- pentru notari privaţi – luna calendaristică.

Conform art. 20 al CF sînt prevăzute un şir de venituri care nu se supun impozitării. Unele din ele sînt:

1. anuităţi sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi îndemnizaţiile2. despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă, unei boli

profesionale3. plăţile şi compensaţiile acordate în cazuri de incapacitate de muncă, conform contractelor de

asigurare de sănătate4. compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu în

limitele stabilite de actele normative5. sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public6. bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt post universitar, cu excepţia

retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare7. pensiile alimentare şi îndemnizaţiile pentru copii8. îndemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei9. patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau moştenire10. sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat.11. cîştigurile de la acţiunile de publicitate 12. altele.

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în valută străină ele se recalculează în valută naţională conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei (BNM).În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în formă nemonetară ele se recalculează în unităţi monetare.

2. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.

În RM la determinarea impozitului pe venit se i-au în considerare unele plăţi sau beneficii care sînt acordate de patron în favoarea angajaţilor săi. Aceste plăţi şi beneficii sînt numite de legislaţia fiscală ca facilităţi acordate de patron.In componenta facilităţilor acordate angajatului de câtre patron se includ:a) plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum si plăţile in favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plaţilor in bugetul asigurărilor sociale de stat si a primelor de asigurare obligatorie de stat. Ca plaţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sânt considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătura, tratamentul salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului intr-o instituţie preşcolară (sau şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei, automobilului, altor bunuri etc. (vezi exemplul 1).

Exemplul 1. In anul curent întreprinderea a transferat instituţii superioare de învăţămînt pentru studiile angajatului sau în baza contractului 6500 lei: in luna septembrie 3 000 lei şi în luna decembrie - 3 500 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenta venitului brut al angajatului respectiv în lunile septembrie şi decembrie a anului curent.

17

In cazul când patronul efectuează plăţile menţionate în favoarea unei persoane, ce nu este angajat al lui, în baza unui contract civil sau altui acord (înţelegere), impozitul se retine în modul prevăzut de pct.61 al Instrucţiunii nr. 14 din 19.12.2001 cu privire la reţinerea impozitului la sursa de plată , adică 7%.b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea sumelor nerambursate de salariat ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor pentru credite si împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub forma materială sau băneasca;c) suma plătită suplimentar de patron la orice plata a salariatului pentru locuinţa acordata de către patron;d) suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de baza (majorata sau diminuata cu o marja) stabilita de BNM in luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune la creditele pe termen scurt, mediu si lung (rotunjite pînă la următorul procent întreg), faţă de rata dobînzii calculata pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare (vezi exemplul 2). Venitul de la acordarea creditului sau împrumutului se calculează conform următoarei formule:

F = S x((Rb-Rp)/100)/365zile* N,unde F - suma facilitaţii, acordate de către patron;S - suma împrumutului;N - numărul de zile în luna pe parcursul cărora lucrătorul s-a folosit de împrumut;R b - rata dobânzii aplicată de BNM la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt (pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani) şi lung (pentru împrumuturile acordate pe un termen de peste 5 ani) stabilită în luna noiembrie a anului calendaristic precedent anului fiscal de gestiune (rotunjite pînă la următorul procent întreg);R p - rata dobânzii calculata pentru împrumutul acordat de către patron.Exemplul 2. D-l Vasilachi S este angajat al unei bănci comerciale. În baza unui contract de împrumut încheiat între banca comercială D-l Vasilachi la data de 15 ianuarie a anului curent i s-a acordat un împrumut fără dobândă în suma de 48000 lei, pe un termen de 24 luni. Rambursarea împrumutului se va efectua lunar în ultima zi a lunii în mărime de 2000 lei. Rata dobânzii la creditele pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, constituie 12,3 % (rotunjită pînă la următorul procent întreg – 13 %).În acest caz suma facilităţii acordate de patron lucrătorului, care se include în componenţa venitului brut, se calculează în modul următor:

- pentru luna ianuarie (15.01.-31.01.) –16 zile :(48000 x (13 - 0)/100) /365 zile*16zile = 273,53 lei ;- pentru februarie :((48000-2000) x (13 - 0)/100) /365 zile*28zile = 458,74 lei ;

În scopul calculării integrale a impozitului pe venit sumele de 273,53 lei si 458,74 lei se includ în venitul brut al lucrătorului respectiv în lunile ianuarie şi februarie a anului curent.În lunile ulterioare suma facilităţii se calculează în mod analogic ţinând cont de sumele rambursate în contul stingerii împrumutului;e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:- în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate in procente din baza valorica, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de proprietate prevăzută la alin.(6) al art.26 din CF: I categorie - 0,0082% , II - 0,0137% , III - 0,0274% , IV - 0,0548% si categoria V - 0,0822% , pentru fiecare zi de folosinţă

Exemplul 3. In baza cererii lucrătorului patronul pune la dispoziţia lui pe o perioada de 4 zile, autocamionul, care se află la bilanţul întreprinderii pentru a transporta piatră de construcţie.

Valoarea autocamionului la începutul anului fiscal este de 125 500 lei. Autocamionulse referăla categoria IV de proprietate. Suma facilităţii, care se include in venitul salariatului, constituie: (125

500 x 0,0548 / 100)*4=275,10 lei.- în cazul în care bunurile nu sânt proprietate a patronului - cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţa asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţa.Exemplul 4. În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului în luna iunie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic. Suma lunară a plăţii pentru

18

arenda constituie 3 000 lei. În cazul dat suma facilităţii, care se include în venitul brut al angajatului constituie:

(3 000 lei / 30 zile)*10 zile= 1 000 lei.În cazul în care patronul dă în folosinţă angajaţilor săi proprietatea întreprinderii contra plată, care este mai mică decât suma cheltuielilor patronului de la dare în folosinţă a acesteia, atunci diferenţa dintre suma plăţii şi suma cheltuielilor de asemenea se considera facilitate acordată de patron; Exemplul 5 . În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului contra plată de 600 lei în luna iunie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic. Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. In cazul dat suma facilităţii, care se include în venitul brut al angajatului constituie

(3 000lei : 30 zile x10 zile)-600 lei = 400 leif) vărsămintele in fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate, prevăzute la articolele 64 al.1 si 69 ale Codului.

3. Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor.În RM conform CF art. 33,34,35 se acordă un minim neimpozabil, care este diferit de la o persoană la alta în funcţie de sarcina sa socială.Fiecare contribuabil poate avea dreptul la următoarele scutiri:

Tabelul nr. 3Scutirile privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice

Codul scutirii

Denumirea scutirii Anul2013 2014

anual, lei anual, lei anual, lei lunar, lei

P personală 9 120 760 9516 793M personală majoră 13 560 1 130 14148 1179S scutire matrimonială (pentru

soţ/soţie)9 120 760 9516 793

Sm personală majoră cedată în favoarea soţului/soţiei)

13 560 1 130 14148 1179

N pentru persoane întreţinute 2 040 170 2124 177H scutirea pentru persoanele

intretinute-invalizii din copilarie9 120 760 9516 793

Dreptul la scutirea personală majoră le aparţine următorilor contribuabili: 1. care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică provocata de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;2. care sînt invalizi şi s-a stabilit ca invaliditatea lor este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;3. este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut in acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei Republicii Moldova, cît si în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan;4. este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;5. este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I si II6. este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Persoana întreţinută este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al şotiei (soţului) lui (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiaţii);In scopul beneficierii de scutirea menţionată, persoana întreţinută trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

19

- locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţa la zi a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;- este întreţinută de contribuabil;- are un venit anual ce nu depăşeşte suma scutirii personale simple: 9 516 lei pentru anul 2014.

Categoria scutirii la care are dreptul contribuabilul se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate. N se înlocuieşte cu - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute – invalizi din copilărie;H se indica de atâtea ori cîte persoane – invalizi din copilărie se află la întreţinerea contribuabilului.

Exemplul 6. D-l G. Enache are venituri din munca efectuată în cadrul unui agent economic. Soţia D-lui nu este angajată în cîmpul muncii, deoarece are grijă de o persoană întreţinută, care este invalid din copilărie. D-lui are la întreţinere 2 copii, unul din care este invalid. Prin urmare D-l G. Enache are dreptul la următoarele scutiri:Pentru anul 2014 va fi egală cu 30672 lei: PS1H= 9516+9516+2124+9516Respectiv, literele categoriei vor indica scutirea personală, scutirea pentru soţ (soţie), scutirea pentru persoana întreţinuta-invalid din copilărie, iar cifra “1” - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanei întreţinute – invalid din copilărie.În cazul în care contribuabilul este angajat în cîmpul muncii şi obţine venit din salariu el poate beneficia de scutiri la care are dreptul pe parcursul anului fiscal la locul de munca de baza.Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine evidenţa carnetului de muncă al contribuabilului.Scutirile la locul de bază de muncă se acordă numai în baza Cererii privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit depusă de contribuabil patronului. În scopul determinării mărimii si categoriei scutirii, care urmează a fi acordată contribuabilul trebuie să anexeze la cerere documentele ce certifică dreptul la scutiri.

Tabelul nr.4Actele ce confirmă dreptul la scutire

Tipul scutirii Categoriile contribuabililor care au dreptul la scutire

Documentele care servesc drept temei pentru acordarea scutiri

Organele care eliberează documentele respective

P Toţi cetăţenii 1. extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului, care confirma faptul că el are domiciliul permanent în RM, sau

autentificat de patron (se verifica de către patron viza de domiciliu a contribuabilului) sau autentificat de notari în cazul în care nu se prezintă patronului originalul documentului pentru a verifica copiile

2. certificatul care confirma faptul, că contribuabilul s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 183 zile pe parcursul anului fiscal, pentru care se acorda scutirea.

autoritatea administraţiei publice locale ale RM, de organele MAI al RM, împuternicite cu funcţii de evidenţă a populaţiei şi de agenţii economici rezidenţi ai RM

20

1. S-a îmbolnăvit si a suferit de boala actinica provocata de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobil

Legitimaţia participantului la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobil şi certificatul Consiliului de Expertiza Medicală a Vitalităţii (CEMV)

Ministerele, departamentele, direcţiile (secţiile) militar-administrative, de către care au fost trimise aceste persoane pentru lichidarea avariei de la C.A.E. Cernobil, şi CEMV

2. Invalid şi s-a stabilit ca invaliditatea sa este în legătură cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobil

Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenţă sociala si protecţia familiei, alte organe împuternicite

3. Părintele sau şotia (şotul) unui participant căzut in acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia care confirma dreptul la înlesniri

Direcţiile (secţiile) militar-administrative

4. Părintele sau şotia (soţul) unui participant dat dispărut în acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia care confirma dreptul la înlesniri

Direcţiile (secţiile) militar-administrative

5. Invalid ca urmare a participării la acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, precum şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei

6. Invalid de război Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii


7. Invalid din copilărie Legitimaţia de pensionar cu indicarea gradului invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei, sau alte organe de stat abilitate cu dreptul de a elibera legitimaţia respectiva

8. Invalid de gradul I sau II

Legitimaţia de pensionar cu indicarea gradului invalidităţii


9. Pensionar – victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată

Legitimaţia de pensionar şi certificatul de reabilitare

Primăriile municipiilor, oraşelor, comunelor, satelor, precum si alte organe împuternicite

S extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului soţului (soţiei)copia certificatului de căsătorie,

care confirma ca lucratorul se afla in relatii de casatorie, si

21

confirmarea sotiei (sotului) ca ea (el) nu cere scutirea personala (scutirea personala majora) in anul fiscal pentru care este ceruta scutirea pentru sot (sotie) (confirmarea se scrie in mod liber);

persoana întreţinută este un descendent al contribuabilului

copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau certificatul de înfiere a persoanei întreţinutecopia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute sau certificatul care confirma ca ea locuieşte împreună cu contribuabilul;

autorităţii administraţiei publice locale ale RM,

certificatul care confirma ca persoana întreţinuta îşi face studiile cu frecventa la zi şi venitul anual nu depăşeşte 9516 lei pentru 2014

instituţia de învăţămînt, în cazul în care descedentul nu locuieşte împreună cu contribuabilul

persoana întreţinută este un descendent al soţiei (soţului) contribuabilului:

suplimentar la documentele indicate în cazul cînd persoana întreţinută este descendentul contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului, care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei întreţinute

persoana întreţinuta este un ascendent al contribuabilului

copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau certificatul de înfiere a lucrătorului, care confirma ca persoana întreţinuta este un ascendent (înfietor) al lucrătorului;

- copia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute sau certificatul, care confirmă că ea locuieşte împreună cu lucrătorul;

autoritatea administraţiei publice locale ale RM

persoana întreţinuta este un ascendent al şotiei (soţului) contribuabilului

suplimentar la documentele indicate în cazul cînd persoana întreţinută este ascendentul

22

contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului, care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei întreţinute

H suplimentar la documentele indicate pentru persoanele întreţinute în mod obişnuit se prezintă legitimatia de invalid a persoanei întreţinute,

Directiile teritoriale de asistenta sociala si protectia familiei.

Copiile documentelor sau extrasele din documentele originale, anexate la Cerere trebuie sa fie autentificate obligatoriu de către patron sau organul notarial.Scutirile se acordă începînd cu data de 1 a lunii următoare lunii în care a fost depusă Cererea.

Contribuabilul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat sa prezinte anual patronului Cererea si copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor când angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la careva scutiri. Copiile (extrasele) documentelor contribuabilului prezentate anterior se compară de către patron până la începutul fiecărui an fiscal cu originalele, cu scopul de a verifica dacă nu au intervenit careva schimbări în acestea.Fără a depune Cererea, anual angajatul trebuie sa prezinte documentele ce sunt cu un termen de valabilitate limitat, spre exemplu: certificatul de confirmare pentru persoanele care îşi fac studiile la instituţiile de învăţământ, confirmarea sotiei (sotului) privind transmiterea scutirii etc. In cazurile, cind:

a. contribuabilul n-a prezentat Cererea b. n-a indicat corect în Cererea prezentata careva scutiri la care pretinde,c. n-a anexat la Cerere documentele justificative, d. îşi retrage Cererea,

el nu pretinde la scutiri, iar patronul calculează şi reţine impozitul din veniturile îndreptate spre achitare fără acordarea scutirilor.

Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul contribuabilul sau intervin careva modificări in datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului fiscal, domiciliului permanent etc.), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere semnată de el, anexând la ea documentele justificative corespunzătoare. Noua Cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile când contribuabilul:- obţine dreptul la scutiri sau a decis sa beneficieze de scutirile la care are dreptul, însă de care nu a beneficiat pînă la prezentarea Cererii noi;- pierde dreptul (sau renunţă benevol) la scutirea pentru soţ (soţie) sau scutirile pentru persoanele întreţinute;- obţine (sau pierde) dreptul la scutirea personala majoră de 14 148 lei;- schimbă numele sau si/sau codul lui fiscal; - schimbă domiciliul său permanent. Noua Cerere depusă de contribuabil trebuie sa conţină informaţia referitoare numai la scutirile, la care s-a păstrat dreptul, şi informaţia referitoare la scutirile suplimentare la care a obţinut dreptul.În toate cazurile scutirile se acorda sau se anulează din luna următoare, după luna în care este depusă sau retrasă CerereaExemplul 7. D-l E. Tătaru este angajat din anul precedent. Pâna la inceputul anului fiscal 2014 D-lui a depus Cererea privind acordarea scutirii personale(P). Pe data de 13 martie angajatul a depus o nouă Cerere, în care a cerut scutirea personală şi scutirea pentru soţie(PS), iar pe data de 20

23

august 2014 el a depus Cererea, în care a cerut scutirea personală, scutirea pentru soţie şi scutirea pentru o persoană întrţtinuă (PS1).

Tabelul nr.5Calculele scutirilor personale

Scutirile la locul de muncă vor fi acordate în modul următor:Perioada Nr. de

luniScutirea lunară Scutirea pe perioada

menţionatăianuarie – martie 3 793 793*3=2379

aprilie-august 5 793+793=1586 1586*5=7930septembrie-decembrie

4 793+793+177=1763 1763*4=7052

Total scutiri acordate 17361

Dacă contribuabilul pierde integral dreptul la scutiri, din motivul că a pierdut statutul de rezident, el este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când au avut loc aceste schimbări, o cerere în forma liberă privind retragerea Cererii depuse anterior. Această cerere se depune şi în cazurile, când contribuabilul renunţă benevol la toate scutirile.Prezentarea conştientă de către contribuabil în Cerere şi în documentele care confirma dreptul la scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine aplicarea amenzii şi răspunderea penală în conformitate cu legislaţia.Angajatul care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul, din cauza neachitării de către patron a salariului, aceste scutiri se acorda la data achitării restanţelor la salariu numai în baza Cererii depuse de el.Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru următorul an fiscal în cazurile cînd:- suma scutirilor nefolosite este mai mare decât suma salariului calculat si neachitat - în limita, ce nu depăşeşte mărimea salariului neachitat; - suma scutirilor nefolosite este mai mica decât suma salariului calculat si neachitat – în limita sumei totale a scutirilor nefolosite.În cazul în care:

- suma totală a scutirilor folosite pe parcursul anului fiscal gestionar la locul de muncă de bază şi celor trecute, în baza cererii angajatului, în contul anului fiscal următor celui de gestiune este mai mică decât suma scutirilor la care contribuabilul (salariatul) are dreptul conform legislaţiei şi persoana obţine alte venituri decât cele primite la locul de muncă de bază,

- contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării

atunci el poate beneficia scutiri pe deplin în baza Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit depuse pentru anul respectiv.

Memorează! În cazul în care contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării el poate beneficia de scutiri la care are dreptul la momentul depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

4. Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale. Impozitul pe venit la sursa de plata se calculează şi se reţine la momentul indreptării venitului spre achitare. Aprecierea salariului (inclusiv primelor, facilitati etc.), venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plata, se efectueaza prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent - de la data angajarii. Aprecierea scutirilor, acordate lucratorului, se efectuează prin metoda calculului cumulativ din luna urmatoare dupa luna în care a fost depusă Cererea privind acordarea scutirilor.

24

Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucratorul se consideră angajat, în scopul impozitarii, se determina:- în cazurile cînd lucratorul este angajat din anul fiscal precedent - începind cu luna ianuarie;- în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începind cu luna următoare dupa luna în care el s-a angajat.

Luna pe parcursul careia lucratorul se elibereaza, se ia în considerare la determinarea numarului de luni în anul fiscal pe parcursul carora lucratorul este angajat.

Memorează! În luna în care s-a angajat nu are drept la scutire (scutirea nu i se acordă). În luna în care s-a eliberat de la serviciu are dreptul la scutire (scutirea i se acordă).

În scopul determinarii venitului impozabil, sumei scutirilor şi numarului de luni de la începutul perioadei de cînd lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilitati etc.) patronul deschide pentru fiecare lucrator angajat al său Fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personala). În cazul cînd pe parcursul lunii sau în aceeasi zi patronul achită angajatului cîteva tipuri de plăţi salariale, inclusiv si plăţi în avans, în Fişa personala fiecare plata se indică separat cu acordarea scutirii care revine lunii date, respectind metoda calculului cumulativ.

Exemplul 8 : D-l D. Vasilachi este angajat la Codru SRL din anul precedent. Are dreptul la scutire personală, şi pentru 2 persoane întreţinute (P2), care în anul 2014 va fi egală cu 793+177*2=1147 lei lunar.

Tabelul nr. 6 Extras din fişa personala

de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului

Data efectuarii platii in folosul angajatului

Suma venitului indreptat spre achitare sau platii efectuate in folosul angajatului

Numarul de luni

Suma scutirilor

Venitul de care se calculează CAM

Primele de asigu-rare medi-cală

CAM

(4%)

Venitul de care se calculează CAS

Contri-buţiile de asigurare socială

(6%)

Venit impo-zabil

Impozitul calculat din venitul impozabil

Impozitul pe venit aferent retinerii/restituirii (+/-)

curent total

8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.1231.01. 4900 4900 1 1147 4900 196 4900 294,0 3263,0 332,03 332,0302.03. 4800 9700 3 3441 9700 388,0 9700 582,0 5289,0 370,23 38,2006.04. 5700 15400 4 4588 15400 616,0 15400 924,0 9272,0 649,04 278,8131.05. 7900 23300 5 5735 23300 932,0 23300 1398,0 15235,0 1465,75 816,71

1. calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 ianuarie

2321*7%+(3263-2321)*18%=169,56+162,47=332,03lei care se indică în col 8.11 şi 8.12

2. calculăm impozitul pe venit pentru data de 02 martie (scutirile se acordă pentru 3 luni)

Pentru a determina tranşele şi cotele care trebuie aplicate împărţim venitul impozabil total la nr. de luni luate în calcul 5289 lei/ 3 luni=1763 lei/lună. Venitul mediu lunar este mai mic decit 2321 lei, prin urmare, aplicăm cota de 7% asupra întregului venit impozabil.

5289*7%=370,23 lei impozit din venit total (se indică în col 8.11)

370,23-332,03= 38,20 lei - impozit calculat pentru data 02 martie (se indică în col 8.12) .

25

3. calculăm impozitul pe venit pentru data de 06 aprilie

Din nou aplicăm doar o singură cotă, deoarece 9272 lei/4luni=2318 lei/lună, care este mai mică decît 2321 lei.

9272*7%=649,04 lei impozit din venit total

649,04-370,23 =278,81 – impozitul ce trebuie reţinut la data 06 aprilie.

4. calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 mai

15235 lei/5luni=3047 lei/lună. Venitul este mai mare de 2321 lei, prin urmare se vor aplica cotele de 7% şi 18%.

2321*5*7%+(15235-2321*5)*18%=812,35+653,40= 1465,75 lei impozit din venit total

1465,75-649,04 = 816,71 lei – impozit reţinut la data de 31 mai.

NOTA: Conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2013 (MO al RM nr. 193-196 din 29.12.2010) art. 5 pct. 2 baza anuală de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale (CAS) nu va depăşi suma de 5 salarii medii pe economie înmulţită cu 12.Salariul mediu prognozat pe economie pentru anul 2014 este de 4255 lei (HG nr. 951 din 20.12.2012 ) Adică, în mediu pe lună baza de calcul a CAS nu poate depăşi 19250 lei (4255*5 luni=21275 lei).

Scutirile la care are dreptul angajatul într-un an fiscal, dar care n-au fost acordate acestuia în urma neachitarii de către patron a salariului, se acorda angajatului de către patron în prima luna a anului fiscal următor celui de gestiune, la data achitării restantei la plăţile salariale. La efectuarea plaţilor angajatului, după eliberarea lui din serviciu, pe parcursul anului fiscal în care acesta a fost eliberat, indiferent de perioada de calculare a acestora (până sau după eliberare), suma impozitului pe venit se calculeaza prin metoda calculului cumulativ, ţinind cont de numărul de luni, pe parcursul cărora acesta s-a considerat angajat şi de suma totală a scutirilor, care urmau a fi acordate pâna la eliberare

In cazul eliberarii angajatului din serviciu şi achitării restanţei la plăţile salariale în anul fiscal urmator celui în care el a fost eliberat din serviciu, impozitul pe venit se calculeaza şi se reţine ţinind cont de suma scutirilor nefolosite (daca acestea exista) pe parcursul perioadei în care el se considera angajat. Scutirile nefolosite se trec in anul urmator numai în baza Cererii depuse de angajat. Impozitul pe venit se calculeaza reieşind din cotele de impozitare stabilite pentru venitul impozabil anual (fără repartizare la numarul de luni). În scopul determinarii venitului impozabil şi respectiv impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursa de plata din plăţile salariale patronul trebuie sa deschida la începutul anului, următor celui în care angajatul s-a eliberat din serviciu, pentru acesta Fişa personala (vezi exemplul 13). Exemplul 9 : Angajatul s-a eliberat din serviciu la 15 noiembrie anul precedent. Restanţa la plăţile salariale în sumă de 8 000 lei a fost achitata de catre patron la 15.01.anul curent in suma de 3 000 lei si la 21.02.anul curent – 5 000 lei. Suma scutirilor nefolosite în anul precedent constituie 1860 lei (760+170=930 lei pentru noiembrie şi decembrie 2013 ). In Fisa personala a angajatului pe anul 2013 patronul trebuie sa efectueze urmatoarele înscrieri Extras din fişă

Tabelul nr. 7 Extras din fişa personala

de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati

26

efectuate de catre patron în folosul angajatuluiData efectuarii platii in folosul angajatului

Suma venitului indreptat spre achitare sau platii efectuate in folosul angajatului

Numarul de luni

Suma scutirilor

Venitul de care se calculează CAM

Primele de asigu-rare medi-cală

CAM

(4%)

Venitul de care se calculează CAS

Contri-buţiile de asigurare socială

(6%)

Venit impo-zabil

Impozitul calculat din venitul impozabil

Impozitul pe venit aferent retinerii/restituirii (+/-)

curent total

8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.1215.01. 3000 3000 12 1860 3000 120 3000 180 840 58,80 58,8021.02 5000 8000 12 1860 8000 320 8000 480 5340 373,8 315,0

5. Determinarea venitului supus impozitării din creşterea de capital. Suma cresterii sau pierderilor de capital se determină de către contribuabili in cazurile vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital.27. Active de capital pentru contribuabili se consideră:a) acţiunile si alte tipuri de proprietate .Acţiunea poate fi sub formă de:- certificat confecţionat prin metoda tipografică; - înscriere in contul analitic deschis pe numele proprietarului ei sau deţinătorului nominal in registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare ale societăţii. Din categoria alte tipuri de proprietate fac parte orice documente, care certifică deţinerea de către contribuabil a unei anumite cote-părţi in capitalul agentului economic;b) proprietatea privată nefolosită in activitatea de întreprinzător (bunuri imobiliare şi mijloace de transport)c) terenurile de pămînt;d) opţioanele la procurarea sau vînzarea activelor de capital. Opţionul este condiţia care prevede dreptul la alegere. Ca activ de capital, opţionul reprezintă un document, in care este stabilit dreptul la procurarea sau vвnzarea activelor de capital.Crestere de capital se consideră excedentul sumei încasate in rezultatul vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activului de capital în raport cu baza valorică a acestui activ. Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital se alcătuieste din mijloacele bănesti si valoarea, apreciată la preţurile de piaţă ale activelor de capital, rezultate din înstrăinare.Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui (este identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a înstrăinării (scoatere din uz) a lui, corectată conform prevederilor pct.33) sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.În toate cazurile baza valorică a activului de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări fizice ale activului de capital, care reduce preţul lui de piaţă si se majorează cu mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lui de piaţă. Baza valorică redusă sau majorată in acest mod se numeste bază valorică ajustată.Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea, precum si reducerile sau majorările preţului de piaţă in rezultatul modificărilor fizice ale activelor de capital urmează a fi confirmate documentar.Activele de capital aflate in posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, in vigoare la această dată.Baza valorică a activului de capital, obţinută de către contribuabil ca rezultat al unei donaţii după 1 ianuarie 1998 este preţul ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată a activului de capital ce s-a creat la donator sau preţul lui de piaţă la momentul donaţiei.Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate in activitatea de întreprinzător obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate după 1 ianuarie 1998 este valoarea contribuţiei exprimată in bani conform documentelor de fondare a agentului economic.

27

Cresterea sau pierderile de capital nu se recunosc in cazul transmiterii (redistribuirii) activelor de capital între:a) soţi; sau b) fostii soţi, in cazul cînd o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune in caz de divorţ.

Mărimea cresterii de capital recunoscute, rezultată din înstrăinarea de către contribuabil a locuinţei, se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) ea a fost in posesia cetăţeanului si s-a considerat ca locuinţă de bază a lui.Locuinţă de bază se consideră locuinţa care s-a aflat in posesia contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază.Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viză de domiciliu (resedinţă).Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată sau valoarea lui estimată la preţuri de piaţă in momentul donaţiei.La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia (cu excepţia celei, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite) se consideră ca fiind vîndută mostenitorilor la preţul ei de piaţă.Pentru contribuabilul care a decedat baza valorică a activelor de capital ce se transmit prin mostenire este egală cu valoarea lor estimată la preţurile de piaţă la data transmiterii.Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, include: a) locuinţa de bază a contribuabilului decedat;b) proprietatea privată materială a contribuabilului decedat, care nu a fost utilizată in activitatea de întreprinzător si nu a rezultat din activitatea de investiţii;c) anuităţile si alt venit de pe urma utilizării proprietăţii, cu caracter de plăţi periodice, care sunt impozabile pentru mostenitori.Pentru mostenitori, baza valorică a activelor de capital, venitul de pe urma cărora este scutit de impozite, este egală cu baza valorică ajustată a lor, care s-a creat la contribuabilul decedat. Suma cresterii de capital in perioada declarată, care este inclusă in componenţa venitului brut, este egală cu 50% din suma excedentară a cresterii de capital recunoscută in perioada declarată asupra oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul acestei perioade.

Exemplul 10 : D-l Vlad Casraveţ în anul fiscal curent a vîndut un apartament cu două odai la preţul de 353 000 lei, valoarea lui de bază fiind evoluată de 62 600 lei. Apartamentul respectiv a fost locuinţa de bază a D-lui Casraveţ din 07.08.2004.Rezolvare : 1. Creşterea de capital: 353 000 - 62 600=290 400 lei2. Reduceri: 10 000 lei/an *9 ani =90 000lei3. Venit supus impozitării: (290 400 – 90 000)*50% =100 200 leiAcest venit se va impozita conform cotelor progresive compuse în cadrul venitului global.

6. Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile salariale.

În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor fizice (cu excepţia Î.I. şi G.Ţ.) a unor tipuri de venit urmează să fie reţinut la sursa de plată în prealabil impozit pe venit în mărime de:

a. 7% - de la toate procurările de bunuri şi servicii (art.90);b. 15% - din dobînzi,c. 12% - royalty (art.89);

Reţinerea finală a impozitului pe venit (art. 901) se efectuează în mărime de:a. 10% - din veniturile din darea în arendă (locaţiunii) a proprietăţii mobiliare şi imobiliareb. 10% - din cîştigurile de la acţiunile de publicitate

28

c. 15% - din dividende achitate de agenţii economici rezidenţi, inclusive sub formă de acţiuni sau cote părţi, pentru perioada 2008-2011

d. 15% - din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net în perioadele fiscal 2010-2011.

e. 6% - din dividende achitate de agenţii economici rezidenţi pentru anii, începînd cu 2012 şi ceilalţi, care urmează

f. 18% - din cîştigurile de la jocurile de noroc.La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sînt obligaţi să declare inspectoratului fiscal veniurile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice (formulare tipizate: forma IAL 09 şi forma IAS 09 ). Datele respective se acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil conform codului personal şi servesc drept argument pentru urmărirea plăţilor impozitelor şi prezentării declaraţiilor de către contribuabilii în cauză.Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se i-a în consideraţie la prezentarea declaraţiei de către persoanele fizice.

7. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi calcularea impozitului din venitul global.

Toţi contribuabilii beneficiază de dreptul de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET 08).Declaraţia se prezintă de orice contribuabil - persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor si acţionarii fondurilor de investiţii) care:

- are obligaţiunea de a achita impozitul pe venit. Acestia sunt contribuabilii la care suma impozitului calculat din totalul veniturilor obţinute pe parcursul perioadei declarate este mai mare decît suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată pe parcursul acestei perioade si/sau achitat de sine stătător.

- obţine venit impozabil din surse altele decît plăţile salariale care depăşeşte suma scutirii personale simple 9516 lei - în 2014.

- obţine venit impozabil în formă de salariu de la mai multe locuri de muncă în mărime ce depăşeşte tranşa maximă de venit impozabil 27852 lei – în 2014.

- obţine venituri din două şi mai multe surse, a căror sumă totală depăşeşte 27852 lei – în 2014.- obţine venituri impozabil care sumă totală depăşeşte 27852 lei – în 2014, doar din plăţile

primite conform art.90.- intenţionează să-si schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În acest

caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cît a fost rezident;

- administrează succesiunea contribuabilului decedat.Contribuabilul are dreptul să depună Declaraţia în cazurile în care, suma impozitului pe venit reţinut si/sau achitat de sine stătător depăseste suma impozitului pe venit calculat din venitul total obţinut în perioada declarată. În astfel de cazuri, în baza Declaraţiei se efectuează recalcularea impozitului pe venit şi suma plătită în plus poate fi trecută in contul achitării datoriilor aferente altor impozite, iar în lipsa acestora se restituie.

În cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma impozitului spre rambursare se micsorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.

Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi achitare a impozitului este perioada pînă la 31 marte a anului următor anului de gestiune.Termenul limită de prezentare a Declaraţiei, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru, după ziua de odihnă sau sărbătoare.În cazul schimbării domiciliului permanent al cetăţeanului din Republica Moldova în altă ţară, Declaraţia se prezintă pînă in ultima zi de lucru ce precede ziua de plecare din Republica Moldova.

29

Contribuabilul depune Declaraţia la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial, unde el îşi are domiciliul de bază în momentul prezentării ei. Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, unde se depune Declaraţia.

Tema 2:Impozitul pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor agenţilor economici.

1. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici.2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.3. Reportarea pierderilor fiscale din perioadele precedente.4. Înlesnirile fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici.5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (în baza unui exemplu).6. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului pe

venit în RM.7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit.8. Depunerea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice.9. Achitarea prealabilă a impozitului pe venit. 10. Obligaţiile agenţilor economici la reţinerea impozitului pe venit la sursă de la terţi.11. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind impozitul pe venit.12. Studiu de caz. “ Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit pentru

agenţii economici”

1. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici.Subiecţii şi obiectul impuneriiSubiecţi ai impunerii fiscale se consideră:

1. Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova şi din străinătate;2. Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova. (art. 13).

La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie venitul brut, care cuprinde: (art. 14)

a) venitul obţinut din toate sursele de venit din Republica Moldova b) venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele Republicii Moldova

(din străinătate). Cotele impozitului pe venit pentru antreprenori sînt diferite:

1. pentru persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale conform tabelului nr. 1.

Tabelul nr. 1Dinamica cotelor impozitului pe venit aplicate agenţilor economici

1998 1999-2001

2002 2003 2004 2005 2006-2007 2008-2011

2012-2014

32% 28% 25% 22% 20% 18% 15% 0% 12%

2. pentru gospodăriile ţărăneşti se utilizează sistemul cotelor proporţionale- 7%.

3. pentru întreprinderile individuale se utilizează sistemul cotelor pregresive compuse: 7% de la venituil impozabil anual pînă la 27852 lei, şi 18% de la venitul impozabil anual mai mare de 27852 lei.

4. pentru venituirile estimate prin metode indirecte conform art. 2251 al CF cota este stabilită de 15%.

Venituri impozabile şi neimpozabile.La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18)

- venitul din activitatea de întreprinzător;- venitul din chirie (arenda);

30

- creşterea de capital- dobînda

Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în urma:- Acordării împrumuturilor- Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost capitalizate (de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.

- venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale), cu excepţia cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti

Exemplu: Caz în care agentul economic nu este plătitor al Taxei pe valoarea adăugată. SRL Codru nu a achitat datoria faţă de SA „Globstar” în sumă de 15000 lei timp de 2 ani. Atunci aceste 15000 lei urmează să fie trecute la venituri pentru a fi impozitate.

- Dividendele obţinute;Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.

- Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.Exemplu: Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi pentru limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat).

- Alte venituriLa venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71)

- dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;- dividende achitate de un agent economic rezident- venitul din chirie(arenda);- creşterea de capital;- royalty;- alte venituri;

Reglementări privind veniturile:La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se referă:

- sumele şi despăgubirile de asigurare (art. 22 CF)- contribuţiile la capitalul social al unui agent economic- Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art 24 Legea pentru

punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF)- Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept neimpozabile- Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic în cazul

insolvabilitaţii agentului economic. (art. 18 CF)- altele

Particularităţi în determinarea unor venituriConform art. 21:1. Veniturile obţinute sub formă nemonetară se evoluează la preţurile de piaţă.2. Veniturile obţinute în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul oficial de schimb stabilit de BNM la data tranzacţiei.3. În cazurile cînd există datorii sau creanţe în valută străină la sfîrşitul perioadei fiscale ele se recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie şi se determină veniturile sau pierderile de la tranzacţiile în valută, care se iau în consideraţie la determinarea impozitului.4. Donaţiile făcute de contribuabil se consideră pentru el drept venit impozabil (art. 42) în mărimea:a. suma mijloacelor băneşti donateb. valoarea bunului donat ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată şi preţul de piaţă la momentul donării.

31

5. Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din venit se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost încasate. (art. 48).

2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.Deducerile

Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut.Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24). Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute în scopuri fiscale.Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici:

1. cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum totala. salariu şi premii din fondul de salariu calculate personaluluib. contribuţii pentru asigurările sociale de statc. contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicinăd. cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă, etc.e. cheltuieli privind chiriaf. cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.)g. impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venith. cheltuieli privind paza, tehnica securităţii, protecţia mediului înconjurător.i. etc.

2. cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitatăa. uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii; autoturismele cu valoarea mai mare

de 200 mii lei) (art. 26,27)b. cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. ( art. 27 pct.8)c. amortizarea activelor nemateriale; (art. 28)d. cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita

normelor şi normativelor stabilite de Guverne. donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul impozabil (art. 36)f. cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,2 % din venitul impozabilg. datoriile dubioase, care şi-au pierdut valoarea, a devenit nerambursabilă şi s-a format în

cadrul activităţii de întreprinzător (art.31)h. dobânzile (art 25)i. pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32

3. cheltuieli care nu se permit spre deducerea. cheltuieli personale şi familiale.b. sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura.c. pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele

interdependente.d. cheltuielile ce ţin de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul de

pe urma căreia este scutit de impozit.e. impozitul pe venit.f. penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la bugetul

de stat şi a fondurilor extrabugetare.g. impozitele achitate în numele altei persoane.h. defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.i. pierderile de capital peste creşterile de capital.

În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus, atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va majora venitul impozabil şi impozitul pe venit.

32

Reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF)Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării".Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de întreprinzător şi supuse uzurii.Nu se calculează uzura pentru: - construcţiile capitale nefinisate;- mijloacele fixe în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice la suspendarea completă a funcţionării

întreprinderii; - mijloacele fixe, care sunt conservate;- mijloacele fixe lichidate;- loturile de pământ;- vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă);- plantaţiile perene, care n-au intrat pe rod;- valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se limitează la

suma de 200 000 lei.

Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după termenul de exploatare şi norma uzurii. Pentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură, care se calculează din valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de gestiune.

Tabelul nr. 2Clasificarea mijlocelor fixe conform perioadei de funcţionare utilă

Categoria Norma uzurii, %Termenii de exploatare,

conform clasificatorului de MF, ani

I categorie 5 Mai mult de 40 aniII categorie 8 De la 25 pînă la 39 aniIII categorie 12.5 De la 20 pină la 24 aniIV categorie 20 De la 10 pină la 19 ani V categorie 30 De la 1 an pînă la 9 ani

Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă.Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau lichidării. Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect.Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă).

Tabelul nr. 3Exemplu: Calculul uzurii în scopuri fiscale

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

33

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

I 5% 250000 1700 251700 12585 239115II 8% 59000 59000 4720 54280III 12.5% 86000 33200 12500 106700 13338 93362IV 20% 118000 118000 23600 94400V 30% 96000 24000 72000 21600 50400Total 550000 92200 1700 36500 622700 75843 531557

Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz.Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate sau valoarea celor rămase este mai mică de 6000 lei, atunci valoarea restantă urmează a fi redusă.

Tabelul nr. 4Exemplu: Ttrecerea valorii mijloacelor fixe totalmente la uzură

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

V 30% 6640 1840 4800 4800 0

Cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe reglementate conform art. 27 pct. 8, 9 al Codului Fiscal.Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică la începutul anului fiscal pentru fiecare obiect din categoria I şi a grupului respectiv pentru categoriile II-V. În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%, atunci suma depăşirii se reflectă la majorarea valoarii MF pe obiectul sau grupul respectiv.Exemplu: Din tabelul 3 avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 250.000 lei. Pe parcursul anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 39.200 lei. Norma de cheltuieli constituie 37.500 = (250000*15%). Depăşirea normei constituie 1.700 = (39200 – 37500). Cu suma depăşirii s-a majorat baza valorică a mijloacelor fixe pe grupa respectivă (vezi tabelul nr. 3, col. nr. 5). Dacă mijloacele fixe sînt arendate atunci se permite să fie deduse ca cheltuieli curente 15% din plata pentru arendă (ce revine arendaşului conform contractului de arendă)

Cheltuielile de delegaţii.Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 10 din 05.01.2012.Exemplu: S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de colaborare cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne constituie 160 şi 45 Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi nota de plată la hotel de 900 euro. Normativul fiind de 160 euro/zi*4zile=640 euro. Depăşirea cheltuielilor de cazare constituie 260 euro. Cursul de schimb al BNM este 18,5500. Depăşirea cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 4823 lei. Cu această sumă urmează să fie diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale.

34

Cheltuielile de reprezentanţă.Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998.La aceste cheltuieli se atribuie:• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă:

- 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;- l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci

Exemplu: Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea în chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei. Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.4250 mii lei*0,5%=21250 lei(35+14+22)mii lei*1%= 710 leiLimita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei.

Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre deducere din veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai 1998.Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării. Ele constituie 3% din venitul brut obţinut de întreprindere.

Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropiceDonaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998. Se permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.

Rez Financ Ajustat x 10 %Suma permisă spre deducere = --------------------------------

100%

Cheltuielile neconfirmate documentarDeducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998Se permite de a deduce nu mai mult de 0,2% din venitul după efectuarea ajustărilor.

Rez Financ Ajustat x 0,2 %Suma permisă spre deducere = --------------------------------

100%

3. Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitorConform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, atunci suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în mărimi în limita profitului obţinut. În diferite perioade fiscale reportarea s-a efectuat diferit. Pierderile fiscale obţinute în

35

perioada 2003-2006 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii trei ani de gestiune. În perioada 2007-2011 pierderile fiscale se reportează în mărimi egale pe următorii 5 ani, în limita profitului obţinut. Începînd cu perioada 2012 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii trei ani de gestiune în limita profitului obţinut.

Tabelul nr.5Modul de reportare a pierderilor fiscale în viitor

Anii cu pierderi fiscale

Perioadele fiscale în care se permit deducerea pirderilor fiscale ale anilor precedenţi2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

2004 1/3 1/3 1/32005 1/3 1/3 1/32006 1/3 1/3 1/32007 1/5 1/5 1/5 1/5 1/52008 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5......................................................................................................................................................2012 1/3 1/3 1/3

Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mulţi ani, atunci suma acestor pierderi se reportează în ordinea în care au apărut.

Tabelul nr. 6Exemplu: Reportarea pierderilor fiscale

Anul fiscalRezultat financiar

Perioada de reportare a pierderilor fiscale2010 2011 2012 2013 2014

2009 -30000 -6000 -6000 -6000 -6000 -60002010 -45000 -9000 -9000 -9000 -90002011 88000 880002012 -33000 -11000 -11000 -110002013 24000 240002014 120000 12000

Total report 0 17000 0 24000 26000Venit spre impozitare

0 71000 0 0 94000

4. Înlesniri fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici.

Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de activitate pentru unele categorii de contribuabili. În acest mod statul susţine rezidenţii Zonelor economice libere şi agenţii din micul business.

Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere are următoarele particularităţi (art. 49 CF):

a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în Republica Moldova, adică se impozitează cu 6%;

b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă, cu excepţia celei stabilite la lit.a), se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, adică se impozitează cu 9%;

c) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari SUA sînt scutiţi de plata impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 3 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii;

36

d) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA sînt scutiţi de plata impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii.

Impozitarea agenţilor economici din micul business (art.541, 542, 543, 544).Persoanele juridice – agenţi ai micului business, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali, care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. vor plăti impozit pe venit în mărime de 3% din venitul din activitatea operaţională. Calcularea impozitului se va efectua trimestrial. Termenul de plată este o lună calendaristică după expirarea trimestrului de gestiune. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă pină la 31 martie anului următor perioadei fiscal de gestiune. Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi instituţiile publice finanţate din:• Bugetul de stat;• Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale;• Bugetul asigurărilor sociale de stat. Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite deimpozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete, desfăşurate de această organizaţie necomercială;• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului sau proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane particulare;• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de documentele de constituire;• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, fondator sau persoane particulare;• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea acesteia.Organizaţiile necomerciale, pentru a obţine dreptul la scutire privind impozitul pe venit, trebuie să depună o cerere laorganul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 31 decembrie a anului de gestiune.

Organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei mijloacele cu destinaţie specială sau folosesc proprietatea, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în alt document de constituire calculează şi achită impozitul pe venit la cota de12% din suma utilizată contrar destinaţiei.

5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (în baza unui exemplu.Vezi studiul de caz).

6. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului pe venit în Republica Moldova.

Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit achitat în orice stat străin, în cazul în care veniturile pentru care s-a achitat impozitul urmează a fi impozitat şi în Republica Moldova. Impozitul achitat va fi recunoscut în Republica Moldova doar dacă contribuabilul deţine documentul, care confirmă achitarea impozitului în ţara străină, certificat de organul competent al statului străin respactiv. Acest document trebuie să fie tradus în limba de stat.Mărimea trecerii în cont (recunoaşterii) a impozitului achitat în străinătate nu poate depăşi suma impozitului, care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova la acest venit.Trecerea în cont a impozitului achitat în al stat se efectuează în anul în care venitul respectiv a fost supus impozitării în Republica Moldova.

37

Exemplu: Codru SRL a obţinut dobîndă bancară pentru depunerile efectuate în Federaţia Rusă. Suma dobînzii constituie echivalent în lei 75 000 lei. Impozitul reţinut la sursă în Federaţia Rusă constituie 11 250 lei. Codru SRL deţine documentul, care confirmă achitarea impozitului în ţara străină. Venitul impozabil calculat la momentul depunerii declaraţiei constituie 5 270 000 lei. Cota impozitului este de 12%. Conform cotei suma impozitului calculat va fi de 630 400 lei=(5 270 000*12%)Calculăm ponderea venitului obţinut în străinătate în total venit impozabil 1,4231% =(75000/5270000)*100%Apoi suma impozitului calculat se înmulţeşte cu ponderea determinată pentru a obţine suma maximă a impozitul achitat în străinătate şi care este recunoscut în Republica Moldova 9 000 lei=(630 400*1,4231%).Deci, din suma impozitului reţinut în Federaţia Rusă 11 250 lei va fi recunoscut doar 9 000 lei.

7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit

Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota impozitului pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului).Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de calcul:

1. Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat financiar - RF) pe parcursul anului fiscal.

RF =Venituri totale

(Clasa a VI-a de conturi contabile)

-Cheltuieli totale

(clasa a VII –a de conturi contabile)

2. Se ajustează veniturile. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 1D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.3. Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 2D4. Se determină rezultatul financiar ajustat (RFajust.), obţinut ca rezultat al modificării profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi cheltuielilor.

RFajust =

Rezultatul din

activitatea economică-financiară

+Suma

ajustărilor veniturilor

-Suma

ajustărilor cheltuielilor

5. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite de Codul Fiscal de sponsorizare, filantropice.6. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite a cheltuielilor documentar neconfirmate care se exclud din venitul ajustat.7. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente (dacă au avut loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.8. Se determină veniturile scutite de impozit (facilităţile acordate din venit). (Anexa 3.1 D).9. Se determină venitul impozabil (Vimp)

Vimp = RFajust -

cheltuielile de

sponsorizare si

filantropice

-cheltuielile

documentar neconfirmate

-

perderile fiscale ale

anilor precedenţi

-facilitaţile acordate din venit

38

10. Se calculează impozitul pe venit

Impozit pe venit

= Vimp x Cota

11. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit (anexa 3.3).12. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit.

Sarcina fiscală =Impozit pe

venit-

Facilităţile acordate din

impozit

13. Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, dacă reţinerile respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D şi nr.5D). Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată cuprinde:

a. Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în mărime deplină.

b. Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita ponderii venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.

Exemplu: SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 000 lei. Venitul reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 2 000 lei. Venitul impozabil este de 540 000 lei. Cota impozitului constituie 12%. Impozitul pe venit constituie 64 800 lei =(540 000 lei X 12%). - Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul venitului impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7037%- Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate, care poate fi trecut în cont la plata impozitului în RM: 64 800*3,7037%=2 400 lei

Prin urmare, suma impozitului pe venit achitată peste hotare 2000 lei va fi recunoscută în Republica Moldova totalmente, deoarece se încadrează în limita de 2 400 lei.14. Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal (conform art.84 al CF).15. Se determină relaţiile contribuabilului cu bugetul la sfîrşitul anului fiscal prin diminuarea sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului fiscal.

Impozitul pe venit

spre plată (sau spre restituire)

=Sarcina fiscală

-

Impozitul achitat la sursa de

plată

-Impozitul achitat în

rate

8. Achitarea impozitului pe venit în rate Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din activitatea de întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans în mărimea:

1. sumei impozitului pe venit din anul precedent, în cazul cînd aceste obligaţiuni fiscale ale contribuabilului depăşesc suma de 400 lei. Achitările se efectuează în rate în mărimi egale cu din suma respectivă .

2. sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv obţinut pentru fiecare perioadă de dare de seamă statistică (I trimestru, II trimestru, III trimestru IV trimestru)

Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: 1/4 din suma impozitului pe venit - până la 31 martie şi 3/4 din această sumă -până la 31 decembrie ale anului fiscal.

39

9. Prezentarea Declaraţiei fiscale privind impozitul pe venit.Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit forma VEN 08 se efectuează de următorii contribuabili, indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale privind achitarea impozitului:1) persoane juridice rezidente

- societăţi pe acţiuni- societăţi cu răspundere limitată- cooperative- întreprinderi de arendă- întreprinderi de stat şi municipale- fonduri de investiţii- instituţii private din domeniul finanţelor, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, ştiinţei şi

culturii- asociaţii obşteşti- asociaţii ale patronilor- fundaţii- organiţaţii social-politice- organizaţii sindicale- organizaţii religioase- organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor- alte organizaţii prevăzute de legislaţie

2) întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică- întreprinderile individuale- gospodăriile ţărăneşti

3) reprezentanţele permanente ale nerezidenţilor Republicii Moldova4) socieăţile, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat care are cel mult 20

de membri rezidenţi şi corepunde repartizării proporţionale ale veniturilor şi pierderilor între proprietari.

Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit este stabilit pînă la 31 martie a anului fiscal următor celui de gestiune.

În cazul depistării de către contribuabil, după 31 martie a unor informaţii sau a greşelilor şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale, contribuabilul are dreptul să prezinte o dare de seamă corectată nu mai tîrziu de data stabilită pentru darea de seamă pentru perioada fiscală următoare.

Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal sau pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, peroana responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele fiscale teritoriale despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii. În termen de 60 zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

1. Obligaţiile agenţilor economici la rezinerea impozitului pe venit la sursă de la terţi

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri ale impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri achitate în favoarea persoanelor fizice-rezidente, care nu desfăşoară activitate de antreprenoriat:1. plăţi salariale (inclusiv facilităţi acordate), conform scutirilor solicitate de angajat şi cotelor în

vigoare stabilite pentru veniturile peroanelor fizice.2. în mărime de 7 % din toate plăţile efectuate în folosul persoanelor fizice,

- în mărime de 15 % din dobînzi şi royalty,3. în mărime de 10% din plata pentru:

- locaţiune, leasing, uzufruct, darea în arendă a proprietăţii mobilare şi imobiliare

40

- câştigurile de la acţiunile de publicitate.4. în mărime de 18% din plata pentru cîştigurile de la jocurile de noroc.

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri ale impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri achitate în favoarea rezidenţilor:

1. în mărime de 15% pentru dividendele distribuite aferent perioadei 2008-20112. în mărime de 6% pentru dividendele distribuite aferent perioadei 2012.

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri ale impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri achitate în favoarea nerezidenţilor:

1. în mărime de 12% - din plăţile direcţionate spre achitatre în formă monetară şi nemonetară , a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale

2. în mărime de 15% pentru dividendele distribuite aferent perioadei 2008-20113. în mărime de 6% pentru dividendele distribuite aferent perioadei 2012.

Impozitul reţinut la sursa de plată de către agenţii economici se achită la buget în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţileAgenţii economici, care efectuează reţinerea impozitului la sursa de plată prezintă dări de seamă lunare şi anuale privind plăţile efctuate şi impozitul reţinut.Lunar se prezintă darea de seamă privind suma venitului achitat şi impoitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV 09), unde se indică impozitul reţinut total pentru toate peroanele dintr-o categorie de contribuabili (peroane fizice, persoane juridice, rezidenţi, nerezidenţi) pe tipuri de plăţi efectuate (total din plăţile salariale, total din dobînzi, total din royalty) etc.Darea de seamă lunară se prezintă în termen de o lună de la expirarea lunii de gestiune.Anual se prezintă :1. Nota de informare privind achitarea salariului şi alte plăţi , efectuate de patron în folosul

angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAL 09)2. Notă de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de venit, altele decât plăţile

salariale şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAS 09)3. Notă de informare reţinut la sursele de venit, altele decât plăţile salariale, achitate persoanelor

nerezidente (Forma INR 09). În dările de seamă anuale se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare persoană în

folosul căreia a fost efectuată o plată oarecare, care face obiectul stopajuli la sursă.Dările de seamă anuale se prezintă în termen de o lună de la încheierea anului fiscal (31

ianuarie a anului următor).2. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind

impozitul pe venit.Pentru încălcarea legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit contribuabilii poartă răspundere

conform prevederilor Codului fiscal.

Conform art 260 din Codul Fiscal neprezentarea Declaraţiei fiscale (Forma VEN08) şi a dărilor de seamă (Formele IRV 09, IAL 09, IAS09, INR 09) se sancţionează cu o amenda în mărime de 1000 lei pentru fiecare. Prezentarea tardivă a dărilor de seamă se sancţionează cu o amenda în mărime de 200 lei pentru fiecare.

În cazul micsorarii (diminuarii) venitului impozabil declarat de catre contribuabilul care aplica cota zero la impozitul pe venit pentru perioada 2008-2011, se aplica o amenda în marime de 15% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.În cazul micsorarii (diminuarii) venitului impozabil declarat de catre contribuabilul începînd cu anul 2012 se aplica o amenda în marime de 30% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.

41

Conform art. 261 din Codul Fiscal neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu penalitate determinată în funcţie de rata de bază, rotunjită pînă la următorul procent întreg, stabilită de Banca Naţionala A Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului de gestiune, aplicată la politicile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte. Penalitatea se determină pentru perioada cuprinsă între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru prezentarea declaratiei fiscale. Suma neplatită a impozitului pe venit se determina ca diferenţa dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a impozitului din anul curent, scazîndu-se trecerile în cont (cu exceptia impozitului platit în rate). Sancţiunea nu se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai mic de 1000 de lei.

3. Studiu de caz “ Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit pentru agenţii economici”.

SRL „Galactica” în anul 2014 a realizat următoarele venituri:Tabelul nr. 1

VenituriIndicatori Cont contabil Suma, mii leiVenit din vînzarea mărfurilorVenit din prestarea serviciilor

611611

10460,0830,0

Alte venituri operaţionale,Inclusiv din darea în chirie a patrimoniului

612 265,0240,0

Dividende de la agenţi economici rezidenţi

Venit din vinzarea terenului de pamintVenit din vinzarea actiunilor

621

621621

148,0

430,0550,0

Venituri financiare,Inclusiv:Diferenţe pozitive de curs valutarDobînzi de la depunerile bancare cu termen de 48 luniDobinzi de la valorile mobiliare de stat

622 470,0

202,0

214,054,0

Notă 1. S-au vindut 5000 acţiuni nominalul cărora constituia 100 lei/acţiunea. Valoarea de procurare 90 lei/actiunea. Valoarea de vinzare 110 lei/acţiunea.

Tabelul nr. 2Costuri si consumuri

Indicatori Cont contabil Suma, mii leiCostul mărfurilor vînduteCostul serviciilor prestate

711 7719,0645,0

Cheltuieli comerciale 712 403,0Cheltuieli generale si administrative 713 1424,0Alte cheltuieli operationale 714 115,4Valoarea de procurare a terenuluiValoarea acţiunilor vîndute

721721

180,0450,00

Diferente negative de curs valutar 722 192,7

Tabelul nr. 3Descifrarea unor cheltuieli curente

Indicatori Suma, mii leiCheltuieli calculate, dar neachitate pentru servicii acordate de o persoană interdependentă

88,0

42

Cheltuieli de delegaţii 325,0Cheltuieli de reprezentanţă 99,2Cheltuieli documentar neconfirmate 14,0Cheltuieli de sponsorizare şi binefacere 330,0Cheltuieli privind asigurarea benevolă a patrimoniului 240,6Reparaţia MF din categoria a II-adin categoria acV-a

18,236,4

Uzura MF pentru toate categoriile 654,0Servicii de audit 8,3Publicitate 12,4Cheltuieli personale ale directorului 25,0

Notă 2. Depăşirea cheltuielilor reglementate de delegaţii a constituit 104230 lei.

Întreprinderea are în proprietate următoarele mijloace fixe: Tabelul nr.4

Extras din registrulprivind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale

leiCategoria MF

Valoarea reziduală la începutul anului fiscal

Intrări de MF

Ajustarea valorii MF

Ieşiri de MF

Valoarea reziduală la sfîrşitul anului fiscale

Uzura MF

I 20144340IIIII 241500 66000IV 76800 76800V 89209Total

Notă 3 În anul curent s-au procurat următoarele mijloace fixe la categoria:- a II-a utilaj pentru procesul de ambalare a productiei – 534000 lei - a V-a autotuism de serviciu cu valoarea - 440000 lei.

În anul 2010 întreprinderea a înregistrat pierderi fiscale în sumă de 460 mii lei.

Se cere:1. De ajustat venturile conform prevederilor Codului fiscal.2. De ajustat cheltuielile conform prevederilor Codului fiscal.3. De determinat venitul impozabil.4. De calculat impozit pe venit5. De întocmit Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Rezolvare.1. Total venituri =10460000+830000+265000+148000+430000+550000+470000=13153000 lei.

(Declaratie P.1 rind 0101).2. Total cheltuieli = 7719000+645000+403000+1424000+115400+180000+450000+192700=

11129100 lei (Declaratie P.1 rind 0102)3. Rezultatul financiar al perioadei de gestiune

13153000-11129100=2023900 lei (Declaratie P.1 rind 010)4. Se ajustează veniturile

43

Extras din anexa 1D la Declaraţie forma VEN 08

N.0 Indicatori Cod rind din declaraţie

Conform evidenţei contabile

Conform codului fiscal

Abateri

1 2 3 4 5 6=5-41 Dobînzi de la depunerile

bancare pe un termen mai mare de 3 ani

0202 214000 0 -214000

2 Dobinzi de la valorile mobiliare de stat

0203 54000 0 -54000

3 Rezultatul obţinut din operaţiunile cu activele de capital

0208 350000 175000 -175000

4. Total ajustări venituri 020 x x -443000

Total ajustări venituri -443000 lei se indică în Declaratie p.1 rind 020.

5. Se determină veniturile supuse impozitării din creşterea de capitalExtras din anexa 1.1D la Declaraţie forma VEN 08

Nr. /o

Active de capital

Cod rind din

declaraţie

Venit din vinzarea creşterii

de capital conform evidenţei financiar

e

Ieşirea activelor de capital

Suma cresterii

de capital

Suma cresterii de

capital supusa

impozitării

Baza valorică

Suma încasată

din vînzare

1 2 3 4 5 6 7 8=7*50%1. Acţiuni 02081 550000 450000 550000 100000 X2. Terenuri 02084 430000 180000 430000 250000 X3. Total x 980000 630000 980000 350000 175000

6. Se ajustează cheltuielileExtras din anexa 2D la Declaraţie forma VEN 08

N.0 Indicatori Cod rind din declaraţie

Conform evidenţei contabile

Conform codului fiscal

Abateri

1 2 3 4 5 6=5-41. Cheltuieli personale ale

directorului0301 25000 0 -25000

2. Cheltuieli de delegaţii 0302 325000 220770 -1042303. Cheltuieli de asigurare 0303 240600 240600 04. Cheltuieli de

reprezentanţă0304 99200 74800 -24400

5. Cheltuieli calculate, dar neachitate pentru servicii acordate de o persoană interdependentă

0307 88000 0 -88000

44

6. Cheltuieli de reparaţie a proprietăţii

03011 54600 13381 -41219

7 Uzura mijloacelor fixe 03012 654000 1166999 5129998. Cheltuieli de

sponsorizare şi binefacere

03025 330000 0 -330000

9 Cheltuieli documentar neconfirmate

03026 14000 0 -14000

4. Total ajustări cheltuili 030 x x -113850

Venitul brut de la care se calculează normativul cheltuielilor de asigurare şi reprezentanţă13153000-443000= 12710000 lei

Limita cheltuielilor de asigurare în scopuri fiscale12710000 x 3%=381300 lei

Normativul cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale:a) de la venitul din vînzarea mărfurilor:10460000 x 0,5%= 52300 leib) de la celelalte venituri (1271000-10460000) x 1%=22500 leiLimita cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale 52300+22500=74800 lei.

Limita cheltuielilor de reparaţie a proprietăţiia) pentru categoria a II-a de MF 0x15% = 0 leib) pentru categoria a V-a de MF 89209x15% =13381 lei

Total cheltuieli de reparaţie în scopuri fiscale 13381 lei

Depăşirea cheltuielilor curente de reparaţie a proprietăţii, care vor ajusta valoarea mijloacelor fixe

a) pentru categoria a II-a de MF 18200-0=18200 leib) pentru categoria a V-a de MF 36400-13381= 23019 lei

Uzura MF în scopuri fiscaleExtras din registrul

privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscalelei

Categoria MF

Norma anuala de urura

Valoarea reziduală la începutul anului fiscal

Intrări de MF

Ajustarea valorii MF

Ieşiri de MF

Valoarea reziduală la sfîrşitul anului fiscale

Uzura MF

I 5 20144340 20144340 1007217II 8 534000 18200 552200 44176III 12.5 241500 66000 175500 21938IV 20 76800 76800 0 0V 30 89209 200000 23019 312228 93668Total 1166999

Total ajustări cheltuieli de -113850 lei se indică în Declaratie p.1 rind 030.

7. Se ajustează rezultatul financiar

45

2023900+(-443000)-(-113850)=1694750 lei se indică în Declaratie p.1 rind 0408. Se calculează limita cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere

1694750x10%=169475 lei se indică în Declaratie p.1 rind 050

9. Se calculează limita cheltuielilor documentar neconfirmate10. 1694750 x0,2%=3390 lei se indică în Declaratie p.1 rind 060

11. Se calculează suma venitului supus impozitării efectuarea reportului pierderilor fiscale

1694750-169475 -3390= 1521885 lei se indică în Declaratie p.2 rind 070

12. Se calculează suma reportului pierderilor fiscale din anii precedenţi460000/5= 92000 lei se indică în Declaratie p.2 rind 080

13. Se calculează suma venitului supus impozitării pînă la acordarea scutirilor fiscale1521885-92000=1429885 lei se indică în Declaratie p.2 rind 091 şi se repetă la rind 090

14. Se calculează suma impozitului pe venit1429885x12%= 171586 lei se indică în Declaratie p.2 rind 120 si se repeta la rindul 170 si la suma de control

Tema 6: Taxa pe valoare adăugată1. Taxa pe valoarea adăugată – caracteristică generală.2. Înregistrarea subiectului impozabil cu TVA.3. Cîmpul de aplicare a TVA. 4. Baza de impozitare a TVA. 5. Apariţia obligaţiei fiscale privind TVA.6. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA.7. Regimul deducerilor privind TVA.8. Determinarea TVA la operaţiunile de import – export9. Modul de restituire a TVA10. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA şi termenii de stingere a obligaţiei fiscale.11. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind TVA.

Bibliografie:1. Codul Fiscal al RM, Titlu III. MO al RM nr. 13-14 din 13.01.20122. Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. 1417-XIII din 17.12.1997.

MO al RM nr. 13-14 din 13.01.20123. REGULAMENT privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11. 2010.

1. Taxa pe valoare adăugată - caracteristică generală

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect, care se aplică asupra cifrei de afaceri. În Republica Moldova reprezintă un impozit general de stat. Prin intermediul TVA se colectează la buget o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor executate) în republică sau importate.TVA a fost instituită în Republica Moldova la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor. Pe tot parcursul de existenţă TVA a suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect influenţa negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei.În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi reflectat în Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi impozabili cu TVA sunt:

46

1. persoanele fizice şi juridice care efectuiează livrări impozabile pe piaţa internă şi la export şi sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile CF (art. 112);

2. persoanele fizice şi juridice care importa mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite de legislaţia în vigoare, indiferent de faptul înregistrării în calitate de subiect al TVA pe teritoriul Republicii Moldova;

3. persoanele fizice şi juridice, care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menţionate.

Obiectele impozabile constituie:Livrarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor, care reprezintă rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.Livrare de mărfuri se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin: comercializare

schimb transmitere gratuită transmitere cu plată parţială achitarea salariului în expresie naturală plăţi în expresie naturală transmiterea mărfurilor puse în gaj în proprietatea deţinătorului gajului

Livrare (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale de:

consum şi de producţie dare a proprietăţii în arendă; transmitere a dreptului (inclusiv pe bază de leasing) privind folosirea oricăror mărfuri contra

plată, cu plată parţială sau gratuit; executarea lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de

construcţii experimentale şi a altor lucrări.

Exportul mărfurilor şi serviciilorExport de mărfuri contituie scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în

conformitate cu legislaţia în vigoare.Export de servicii reprezintă prestarea de către persoanele juridice şi fizice rezidenţi ai Republicii

Moldova persoanelor juridice şi fizice nerezidenţi ai Republicii Moldova de servicii, al căror loc de livrare nu este Republica Moldova.

Importul mărfurilor şi serviciilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv.

importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare.

importul de servicii reprezintă prestarea serviciilor de către persoanele fizice şi juridice nerezidenţi ai Republicii Moldova persoanelor fizice şi juridice, rezidente sau nerezidente ai Republicii Moldova, pentru care locul de livrare se consideră Republica Moldova.

Locul livrării mărfurilor se consideră locul de aflare a mărfurilor la momentul predării în posesia clientului (sau consumatorului).Locul livrării serviciilor se consideră:

1. locul aflării bunurilor imobile – pentru serviciile legate de bunuri imobile concrete2. calea pe care se efectuează transportul – la prestarea serviciilor de transport3. locul prestării efective a serviciilor – la prestarea serviciilor legate de bunuri mobile; activităţi

auxiliare de transport (încărcare, descărcare, strămutare); servicii în domeniul culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului ş.a.

4. locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în arendă a bunurilor mobile

47

5. sediul (iar în lipsa lui - reşedinţa) beneficiarului următoarelor servicii: transmitere, acordare a drepturilor de autor, brevetelor, servicii de publicitate, servicii de consultanţă (ingineri, avocaţi, contabililor, auditorilor, marketologi) ş.a.

La TVA în Republica Moldova sînt stabilite următoarele cote: 1. cota de 20%, numită şi cota standard;2. cota zero ( 0%);3. cotă redusă de 8%

Cota standard se aplică asupra: tuturor livrărilor impozabile efectuate în Republica Moldova (cu exepţia celor

impozitate la cote reduse). importurilor de mărfuri şi servicii (cu exepţia celor impozitate la cote reduse).

Cota zero se aplică conf.art.104 la:1. mărfurile şi serviciile exportate;2. toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri;3. energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de distribuţie; energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile producătoare şi reţelele de distribuţie, întreprinderile de termoficare locale, cazangerii, staţii termice şi staţii-grup;4. mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova, precum şi a uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de rec i proci late, în modul stabilit de Guvern; 5. mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care Republica Moldova este parte. Lista organizaţiilor internaţionale se stabileşte în iegaa bugetului pe anul fiscal respectiv;6. lucrările de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda ipotecară;7. mărfurile (serviciile) livrate în zona economică liberă din afara leriionului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică libera in ai ara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în interiorul zonei economice libere, precum şi cele livrate între rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova. Mărfurile livrate din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se impun cu TVA conform legislaţiei fiscale.Cota redusa de 8% se aplica la:

pîine şi produse de panificaţie de primă necesitate, livrate pe teritoriul ţării; lapte şi produsele lactate de primă necesitate, livrate pe teritoriul ţării, zahăr din sfeclă de zahăr medicamente producţia din fitotehnie şi horticultură în formă natural şi producţia din zootehnie în formă

natural, masă vie sau sacrificată, produsă şi livrată pe teritoriul ţării gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul

Republicii Moldova.

2. Înregistrarea subiectului impozabil cu T.V.A.

Subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice (finanţate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat), şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA, dacă el a efectuat într-o perioadă de 12 luni consecutive livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte 600 mii lei (începînd cu 01 septembrie 2010), cu excepţia livrărilor scutite de TVA.

Tabelul nr.1Exemple de înregistrare în calitate de subiect al TVA

LUNA Livrări de marfă şi servicii, lei

48

I variantă II variantă III variantăaprilie 2011 0 25700mai 2011 0 28500iunie 2011 82000 37200iulie 2011 44000 44300august 2011 91000 33500Septembrie 2011 0 49600octombrie 2011 69000 120000 39400noiembrie 2011 55000 260000 47900decembrie 2011 51000 110000 37500ianuarie 2012 70000 225000 43400februarie 2012 82000 36200martie 2012 120000 46000aprilie 2012 34000mai 2012 47000total pe ultimele 12 luni 664000 715000 496000devine plătitor de TVA din 01.04.2012 01.02.2012

Deasemenea, subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător, are posibilitatea să se înregistreze benevol ca contribuabil al TVA, dacă1. el a efectuat într-o perioadă de 12 luni consecutive livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte 100 mii lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA;2. livrările au fost achitate de către cumpărători (clienţi) prin virament în contul bancar al contribuabilului (obligatoriu).Subiectul trebuie să depună cerere la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia se află pînă la sfîrşitul lunii în care a fost atins plafoanele indicate. El se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.Subiectul impozabil la înregistrare primeşte certificatul de înregistrare ca plătitor de TVA în care se indică:

a) denumirea şi adresa juridică a subiectului impozabilb) codul fiscal al contribuabilului c) data înregistrăriid) prima perioada fiscala

În cazul suspendării livrărilor supuse TVA, subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat este obligat sa anuleze înregistrarea contribuabilului TVA.În cazul în care subiectul impozabil nu va efectua livrări impozabile şi nu va dori să rămână înregistrat, el este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat precum că, în ultimele 12 luni, volumul livrărilor nu a depăşit plafonul obligatoriu stabilit pentru înregistrare. Dacă subiectul impozabil doreşte să anuleze actul de înregistrare şi înştiinţează despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat, el trebuie să demonstreze, că în viitor volumul livrărilor impozabile nu va depăşi plafonul stabilit pentru înregistrare, în acest caz Serviciul Fiscal de Stat anulează înregistrarea.Anularea înregistrării întră în vigoare de la data încetării livrărilor impozabile de către subiectul impozabil sau după expirarea lunii în care a fost primită înştiinţarea, şi dovezile prevăzute mai sus. Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să anuleze înregistrarea în caz dacă:

1. valoarea totală a livrărilor timp de 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100 mii lei

2. contribuabilul nu a prezentet declaraţia privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.

49

3. Cîmpul de aplicare a TVA.

Orice livrare efectuată de către plătitorii de TVA care nu este livrare scutită de impozit constituie livrare impozabilă. Toate livrările se impozitează la cota standard în vigoare, cu excepţia livrărilor la cota zero şi cote reduse. La TVA sînt prevăzute scutiri pentru un şir de livrări (vezi mai detaliat p.1-30 din alin. (I), art. 103 CF).TVA nu se aplică:1. atît pentru livrările efctuate pe teritoriului RM cît şi la importul mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili în cazul în care obiectul tranzacţiei îl constituie:

locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora (cu excepţia plăţilor de comision)

unele produse alimentare şi nealimentare pentru copii proprietatea de stat răscumpărată în procesul de privatizare proprietatea confiscată, fără stăpân, trecută în posesiunea statului cu drept de succesiune,

comorile mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţământ legate de de procesul instructiv de producţie şi

educativ produsele de fabricaţie proprie în cantinele studenţeşti, şcolare şi altor instituţii de învăţămînt,

medicale, din sfera social-culturală finanţate parţial sau în întregime de la buget producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lângă spitalele de psihiatrie ale

Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane handicapate. serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor serviciile medicale (cu excepţia celor cosmetologice) serviciile financiare serviciile poştale cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei serviciile prestate de transportul în comun urban, suburuban, interurban auto, feroviar, fluvial producţia de carte şi publicaţiile periodice autoturismele şi autovehiculele activele materiale destinate includerii in capitalul statutar (social) a căror valoare pentru o

unitate este mai mare de 3000 lei şi durata utilă de funcţionare depăşeşte un an. altele

2. la importul: mărfurilor, la. introducerea pe teritoriul vamal şi plasarea în regimurile vamale de tranzit,

depozit vamal, transformare sub supraveghere vamală, depozit vamal liber, nimicire, renunţare în folosul statului;

mărfurilor autohtone anterior exportate şi reîntroduse în termen de 3 ani în aceiaşi; mărfurilor plasate în regimul vamal de admitere temporară. mărfurilor plasate în regimul vamal de perfecţionare activă materiei prime, materialelor, articolelor de completare de către organizaţiile şi întreprinderile

societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale în cazul cînd

valoarea lor nu depăşeşte suma de 50 euro. mărfurilor, serviciilor destinate magazinelor ce deservesc în exclusivitate misiunile

diplomatice şi alte misiuni asimilate lor în RM şi personalul acestora. mărfurilor, serviciilor destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict

armat şi în alte situaţii excepţionale, pre'cum şi.pentru livrările de mărftm, servicii definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern.

4. Baza de impozitare a TVA

Conform art. 97 al CF baza de impozitare a T.V.A. reprezintă valoarea livrărilor impozabile. În cazul plăţii în natură, valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea

50

integrală a contrvalorii bunurilor livrate sau prestate. Baza de impozitare se determină la data livrării bunurilor sau prestării serviciilor. Baza de impozutare se determină de:

- preţurile negociate între vînzător şi cumpărător,- tarifile negociate pentru servicii,- suma convenită între parteneri pentru operaţiunile de intermediere,- preţurile de piaţă, iar în lipsa lor costurile pentru mărfurile transmise cu titlu gratuit,- valoarea în vamă, la care se adaugă cheltuieli adiţionale şi toate taxele şi impozitele aferente

imporului mărfurilor (cu excepţia TVA)- preţul stabilit prin licitaţie în cazul transferului de proprietate asupra bunurilor prin executare

silită.Valoarea livrărilor impozabile nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producere sau decît preţul de cumpărare (de import) a mărfurilor livrate sau serviciilor prestate. În valoarea livrărilor se include cheltuielile addiţionale privind transportarea mărfurilor, suma tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate pentru livrările respective. Valoarea livrărilor constituie acea valoare, care urmează a fi primită pentru livrările efectuate cu excepţia TVA.Dacă plata pentru livrările efectuate este primită parţial sau total în expresie naturală, atunci valoarea impozabilă a acestor bunuri o constituie valoarea lor de piaţă.În caz când livrarea se efectuează la un preţ mai mic decât cel de piaţă fie din cauza relaţiilor specifice între furnizor şi consumator, fie că consumatorul este un angajat al furnizorului, atunci obiectul impozabil constituie valoarea de piaţă a acestor livrări.Mărfurile şi serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi serviciile care sunt transmise (prestate) ulterior fără plată angajaţilor subiectului impozabil, se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală valorii ei de piaţă. Mărfurile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, care ulterior sunt însuşite de către subiect sau sunt transmise de el membrilor familiei sale se consideră livrare impozabilă a acestui subiect. Valoarea impozabilă a livrării de mărfuri servicii este valoarea achitată de către subiect pentru livrarea destinată desfăşurării activităţii sale de întreprinzător, iar pentru mărfurile de producţie proprie - valoarea lor de piaţă.Mărfurile şi serviciile procurate de către subiectul impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi serviciile livrate în contul retribuirii muncii angajatului se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală cu valoarea ei de piaţă.

Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală (cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare, alte cheltuieli aferente aducerii mărfurilor în vamă), determinată în conformitate cu legislaţia vamală, care include valoarea mărfurilor conform documentelor de însoţire, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepţia a TVA.În cazul absenţei documentelor, care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către autorităţile vamale, în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de legislaţie.

Valoarea livrărilor impozabile a mărfurilor şi serviciilor poate fi ajustată, după livrarea şi achitarea lor în cazul când: • valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării preţului;• livrarea impozabilă a fost total sau parţial restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea;• valoarea impozabilă a fost redusă în urma acordării discontului pentru plata efectuată înainte de termen.Ajustarea se efectuează numai dacă sunt prezente documente ce confirmă operaţiile menţionate.

4. Apariţia obligaţiei fiscale a TVA

Pentru livrările efectuate pe teritoriul RM livrarea devine obiect impozabil în data eliberării mărfii sau prestării serviciului.

51

Pentru mărfuri, data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului, în cazul când transportarea mărfurilor se efectuează de terţă persoană (organizaţie de transport), atunci data livrării se consideră data începutului transportării.În cazul livrării mărfurilor imobile sau în cazul construcţiei clădirilor pe lotul consumatorului, data livrării se consideră data, când imobilul este înscris în registrul bunurilor imobilare (la Oficiul cadastral teritorial).Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data primirii de către subiectul impozabil a plăţii depline sau parţiale, în dependenţă de evenimentul ce are loc mai înainte.Dacă factura este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Această procedură, de asemenea, se aplică faţă de livrările efectuate regulat pe parcursul unei perioade de timp stipulate în contract şi în acest caz data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăti regulate, în dependenţă de evenimentul ce are loc mai înainte.Pentru mărfurile importate, utilizate în activitatea de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării - data depunerii de către importator a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile respective ale Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un extras din contul bancar. La serviciile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul onorării obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii pentru serviciul importat.Pentru mărfurile exportate data efectuării livrării se consideră data, când mărfurile trec frontiera Republicii Moldova.

5. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA

Pentru determinarea TVA ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală, este necesar de calculat:1. TVA aferentă tuturor livrărilor impozabile numită TVA colectată;2. TVA aferentă tuturor procurărilor de mărfuri şi servicii pe teritoriul RM, TVA pentru valorile materiale şi serviciile importate numită TVA deductibilă.

Obligaţia fiscală privind T.V.A. (TVA ce trebuie achitată la buget) se determină în modul următor:TVA buget = TVA colectata - TVA deductibilă

TVAcolectată şi TVAdeductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi Registrului de evidenţă a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale).Dacă suma TVA deductibilă depăşeşte TVAcolectată într-o perioadă fiscală, adică

TVA ded. > TVA col,

atunci diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte componentă a sumei TVA ce urmează a fi dedusă din TVA colectată pentru perioada următoare.

Exemplu nr.1. În luna aprilie Codru SRL a efectuat următoarele operaţiuni: a) a realizat pe teritoriul RM produse în valoare netă de 500000 lei; b) a primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 180000 lei (inclusiv TVA);

c) a importat marfă în sumă de 450000 lei (fără TVA).Să se determine TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna aprilie.Rezolvare: 1) TVA col = 500000 x 20/100 = 100000 lei 2) TVA ded = (180000 x 20/120 +450000*20/100) = 126000 lei 3) TVA bug = 100000 -126000 = - 26000 lei (se trece în cont pentru perioada următoare - luna mai).

Exemplu nr.2 În luna mai Codru SRL a efectuat următoarele operaţiuni: a) a realizat pe teritoriul RM produse în valoare netă de 400000 lei;

52

b) a primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 120000 lei (inclusiv TVA); c) a exportat marfă în sumă de 300000 lei (fără TVA).Să se determine TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna mai.Rezolvare: 1) TVA col = 400000 x 20/100 +300000*0% = 80000 lei 2) TVA ded = (120000 x 20/120) = 20000 lei 3) TVA bug = 80000 -20000-26000 = 34000 lei (care urmează a fi achitată la buget).

În cazurile în care agenţii economici au creanţe cu bugetul (TVA ded. > TVA col,) din cauza livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci TVA se restituie în conformitate cu Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.287 din11 marte 2008. zile.Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se impozitează la cota „zero", acesta are dreptul la restituirea sumei (achitată prin intermediul contului de decontare) cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero. Astfel, determinarea sumelor spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală iar restituirea sumelor TVA se permite numai în urma unui control tematic, organizat în baza cererii contribuabilului depuse la serviciul fiscal.În cazul în care, contribuabilul restituie bunuri materiale furnizorilor, trebuie ajustat TVA deductibil. TVA deductibil se ajustează în perioada cînd a avut loc restituirea.În cazul în care, contribuabilul primeşte bunuri materiale de la clienţi livrate anterior trebuie ajustat TVA colectat în perioada cînd a avut loc restituirea.

Exemplu nr.3 Codru SRL în octombrie a procurat materie primă şi servicii în sumă de 1200 mii lei pentru în preţuri ce includ TVA, a vîndut marfă de 1800 mii. Au fost restituite de către cumpărător marfă în sumă de 360 mii lei, incl TVA din motiv că nu dispuneau de mijloace băneşti pentru achitare.Rezolvare: TVAcolectat = (1500000-360000)*20/120=240000 leiTVAdeductibil= 1200000 *20/120= 200000 leiTVA la buget= 240000-200000=40000 lei.

Dacă într-o perioadă fiscală contribuabilul primeşte mijloace băneşti cu titlu de avans, însă livrarea se va efectua în altă perioadă fiscală, atunci TVA colectată urmăază să fie calculată la momentul primirii mijloacelor băneşti.Exemplu nr.4 Codru SRL la data de 18 septembrie a efectuat tranzacţie de vînzare –cumpărare, notarial confirmată, a unui imobil cu valoarea de 2400 mii lei (inclusiv TVA). La data de 25 septembrie mijloacele băneşti au fost înscrise în contul bancar. Clientul a efectuat înregistrarea imobilului la oficiul cadastral teritorial la data de 2 octombrie. Cînd va apărea obligaţia fiscală în acest caz?Rezolvare: TVAcolectat = 2400000*20/120=400000 lei- va fi calculat pentru luna septembrie, deoarece achitarea pentru imobil a avut loc în această lună, iar cu data de 2 octombrie va fi eliberată factura fiscală privind tranzacţia menţionată.

6. Regimul deducerilor privind TVA

Trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili înregistraţi li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate furnizorilor pe valorile materiale şi serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

53

Suma TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se reportează la consumuri sau cheltuieli.Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor atât impozabile cât şi neimpozabile se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.

Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate, care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA.

Prorata lunară = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA)/ Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA)

Prorata defenitivă = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscal/ Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscalProrata lunară se determină pentru fiecare perioadă fiscală la prezentarea Declaraţiei privind TVAProrata defenitivă se determină pentru ultima perioadă fiscală (luna decembrie).

Diferenţa dintre TVA trecută în cont în perioadele precedente şi TVA determinată conform Proratei defenitive se reflectă în Declaraţia privind TVA pentru luna decembrie.

Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător nu se trece în cont ci se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în organizarea distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sunt folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate.Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune de:

factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată TVA; documentul eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA pe mărfurile

importate (declaraţie vamală). de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate (ordin de plată)

7. Determinarea TVA la operaţiunile de import – export

Importurile mărfurilor. Toate mărfurile importate în RM sunt supuse TVA, cu excepţia mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor art. 103 al Codului Fiscal sau mărfurile, a căror valoare nu depăşeşte plafonul stabilit în legea bugetului pe anul respectiv şi sunt importate de persoanele fizice pentru folosinţă proprie:

Tabelul nr.2Lista mărfurilor şi obiectelor de uz sau consum personal a căror trecere, de o singură dată, pe teritoriul vamal al RM, de către persoane fizice are loc fără achitarea TVA, accizelor, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale: N/o Denumirea obiectelor Cantitatea1 bere fabricată din malţ 2 litri2 vinuri naturale din struguri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase l litru3 ţigări de foi, trabucuri 50 buc.4 ţigări din tutun 200 buc5 obiecte din piele, articole de voiaj, genţi l unit.6 articole de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate l unit.7 articole de îmbr. şi accesorii de îmbr., altele decât cele.

tricotatel unit.

8 încălţăminte 2 perechi9 maşini de calcul l unit.

54

10 ceasuri l unit. Notă: lista este stabilită pentru o persoană. La trecerea frontierei de stat persoanei fizice i se permite introducerea în ţară, fără achitarea taxelor vamale a obiectelor de igienă personală, a parfumeriei şi cosmeticilor, a medicamentelor de strictă necesitate personală.Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită TVA până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republica Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv, achită TVA în momentul controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care valoarea depăşeşte limita stabilită.Pentru importator valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA este costul mărfurilor la momentul intrării în Republica Moldova, inclusiv toate taxele legate de import, taxele vamale, impozitele, asigurarea, fraht (document comercial care însoţeşte încărcătura sau marfa transportată pe calea ferată şi în care se menţionează mărfurile, expeditorul şi destinatarul, staţia de destinaţie şi taxele respective), cheltuielile de transport, royalty şi alte plăţi care urmează a fi achitate de către importator.Importatorii sunt obligaţi să prezinte documentele, care confirmă valoarea mărfurilor importate, cum ar fi: factura (invoice), contactele sau alte documente stabilite de legislaţie.Achitarea TVA pentru mărfurile importate de către subiecţii impozabili se efectuează până la sau în momentul prezentării declaraţiilor vamale necesare sau a declaraţiei verbale, în cazul în care persoana fizică efectuează importul mărfurilor pentru folosinţă proprie. TVA va fi impusă la cota 20% de la valoarea mărfurilor calculată, cu excepţia mărfurilor, a căror cota este 0%. Importatorii de mărfuri sunt obligaţi să indice codul lor fiscal în declaraţia vamală cu excepţia cazurilor când mărfurile nu sunt destinate pentru revânzarea sau altă activitate de întreprinzător.Subiecţii impozabili, care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece în cont TVA achitată la import, luând în consideraţie restricţiile privind trecerea în cont a TVA pentru subiecţii impozabili care efectuează, livrări scutite de impozit.Importul serviciilor. Serviciile importate în RM sunt obiecte ale impozitării şi sunt definite în conformitate cu art. 93 al CF.Valoarea serviciilor importate se consideră preţul achitat sau care urmează a fi achitat furnizorului de către persoana juridică sau fizică - beneficiarul serviciilor prestate. Valoarea va include plăţile efectuate în RM sau plăţile efectuate în afara republicii. Exporturile. Cota zero şi documentele care confirmă exportul.Subiecţii impozabili care exportă mărfuri sau servicii din RM se impozitează la cota zero.Pentru a obţine dreptul de restituire a TVA pe mărfurile, serviciile exportate, subiectul impozabil trebuie să prezinte următoarele documente:• documentul de confirmare a sosirii mărfurilor în ţara de destinaţie se consideră declaraţia vamală a ţării destinatare, ce confirmă perfectarea mărfurilor importate în regimul vamal punerea în circulaţie liberă (în original sau copia, inclusiv şi traducerea lor oficială); ?Totodată, în lipsa declaraţiei vamale, ce serveşte document de confirmare pot servi şi documentele comerciale de dispoziţie, care, în dependenţă de tipul transportului, sunt:• la transportarea de către transportul auto - CMR;• la transportarea de către transportul feroviar - Railway Bill (foaie de trăsură feroviară);• la transportarea de toate tipurile de transport naval (inclusiv de mare şi râu) - Conosament;• la transportarea de către transportul avia - Airway Bill (foiae de trăsură avia).Documentele menţionate sunt necesare în calitate de document de însoţire la transportul internaţional. In aceste documente se notează despre traversarea hotarelor statelor prin care trece marfa, cât şi menţiunea despre sosire a mărfii în punctul de destinaţie.La transportarea internaţională a pasagerilor la documentele ce confirmă efectuarea livrărilor de export se referă următoarele:• la transportarea cu transportul auto: la efectuarea transportărilor regulate -foaia de parcurs; fişa de evidenţă a biletelor; la efectuarea transportărilor unice - foaia de parcurs, borderourile de control;• la transportarea cu transportul feroviar - fişa de evidenţă a biletelor;

55

• la transportarea cu transportul avia - însărcinarea de navigaţie.La prestarea altor servicii de export document ce confirmă efectuarea serviciilor sau documentul de decontare a subiectului impozabil care prestează servicii şi confirmarea în scris a nerezidentului - consumatorului de servicii. Confirmarea în scris de prestare a serviciilor este necesar de prezentat în limba de stat (întocmită prin traducere oficială).In cazul lipsei documentelor care confirmă exportul, subiectul impozabil nu are dreptul de a pretinde la restituirea TVA în mărime de 0%. Totodată, în asemenea caz TVA se calculează indiferent de faptul dacă subiectul impozabil percepe sau nu TVA de la consumator.Valoarea tuturor livrărilor, mărfurilor sau serviciilor exportate într-o perioadă fiscală se indică în declaraţia TVA în coloana respectivă, în acest caz, TVA pe aceste livrări nu se indică, cu condiţia prezentării confirmărilor documentare despre efectuarea exportului.în cazul transportării pasagerilor cu toate tipurile de transport pe rutele internaţionale TVA nu se include în costul tichetului, deoarece astfel de servicii sunt impozitate la cota zero.Mărfurile şi serviciile, care însoţesc prestarea serviciilor de transportare internaţională de toate tipurile de transport, incluse în costul tichetelor sunt considerate ca parte a serviciului impozabil la cota zero. Transportarea pasagerilor pe rute internaţionale tur-retur se consideră ca o singură transportare.Exemplul 4: “Art proiect” SRL - arhitector, rezident al Republicii Moldova proiectează clădiri în România. O parte din lucrul preliminar el îl efectuează în Republica Moldova, iar lucrul de bază el îl efetuează pe teritoriul României domnului Madan, care se află în România. Serviciul în cauză este consumat în afara Republicii Moldova şi se impozitează la cota zero.Exemplul 5: “Super Consult” SRL - rezident al Republicii Moldova prestează servicii de consulting domnului Staşco - rezident al Ukrainei, care vizitează Republica Moldova pentru a beneficia de acest serviciu. Astfel de serviciu ce se consumă în Republica Moldova nu este serviciu de export şi se impozitează la cota standard.

8. Modul de restituire a TVAConform Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.287 din11 marte 2008, contribuabilii, înregistraţi ca plătitori de TVA, beneficiază de restituirea efectivă a sumelor TVA în următoarele cazuri:• impozitării mărfurilor (serviciilor) cu TVA la cota zero stabilită la livrările

- de mărfuri, servicii pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri;

- energia electrică, energia termică, apa caldă destinate populaţiei;- către agenţii economici din Zonele Economice Libere din republica Moldova atît din afara cît

şi din teritoriul vamal al ţării;- de mărfuri către magazinele duty-free

• impozitării mărfurilor la cota de 8% stabilită la livrările de:- pîine şi produse de panificaţie de primă necesitate; - lapte şi produsele lactate de primă necesitate.

• livrările efecuate în baza contractelor de leasing financiar sau operaţional.• efectuării investiţiilor capitale pe teritoriul Republicii Moldova (exclusiv mun. Chişinău şi Bălţi), cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi investiţiilor în unele mijloace de transport.Dreptul la restituirea TVA din buget se extinde numai asupra subiectilor impozabili, înregistrati ca platitori de TVA, si se realizeaza prin Decizia Comisiei teritoriale privind restituirea TVA de la locul de deservire sau prin Decizia Comisiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) privind restituirea TVA contribuabililor deserviti de Directia de administrare a contribuabililor mari (în continuare – DACM). Subiectii impozabili solicita restituirea TVA, adresîndu-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la locul de deservire prin depunerea cererii de modelul stabilit.Restituirea TVA se efectuează după efectuarea unui control tematic şi luarea Deciziei de restituire a Comisiei IFPS.

56

Cazul de restituire a TVA poate fi examinat şi pe marginea lui poate fi adoptată decizia fără efectuarea controlului tematic cînd contribuablii corespund următoarelor cerinţe:

1. subiectul impozabil desfasoara activitatea cel putin 2 ani;

2. subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA cel putin de doua ori si de la data ultimei restituirii TVA a trecut cel mult 1 an calendaristic;

3. în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre restituire, confirmata de catre organul fiscal, corespunde sumei declarate de catre platitor;

4. în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor, contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii si primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala calculate de organul fiscal nu depaseau 1% din valoarea totala a livrarilor efectuate în perioadele fiscale controlate.

Sumele TVA restituite subiectilor impozabili pe parcursul anului fără a efectua control tematic la fiecare dată de restituire sînt supuse de catre organul fiscal controlului tematic cel putin o data pe an.

În conformitate cu art. 102 (8) din CF la livrarea mărfurilor (serviciilor) pentru export, inclusiv pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri, se permite restituirea TVA pe valorile materiale, serviciile procurate dacă există confirmarea organului vamal privind livrarea de mărfuri pentru export, confirmarea destinatarului străin privind livrarea serviciilor, inclusiv a celor de transport.

Determinarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală separat.Dacă subiectul impozabil are datorii la buget la compartimentul TVA, alte impozite, plăţi, amenzi, penalităţi, atunci suma TVA admisă spre restituire se trece în contul achitării TVA şi altor plăţi.

Comisiile teritoriale privind restituirea se formează la fiecare IFS teritorial şi sunt compuse din şeful inspectoratului, şefii direcţiilor competente şi alţi colaboratori.Determinarea şi reflectarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală separat.La determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică corectitudinea trecerii în cont a sumelor TVA, respectarea prevederilor Codului Fiscal cu privire la provenienţa facturilor fiscale, modul de completare a lor, etc. In caz, de necesitate, se solicită controale de contrapunere la furnizorii mărfii exportate pe principiu până la producătorul sau importatorul ei.Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării exporturilor se face în modul următor:a) suma TVA trecută în cont în fiecare perioadă fiscală rezultată cu eventualele diferenţe, determinate în urma verificării prevăzute mai sus, formează TVA aferentă facturilor fiscale acceptate la deduceri (trecere în cont) .b) se determină cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor prin intermediul conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat până la momentul controlului fără dreptul la recalculările ulterioare;c) se determină suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero, prin aplicarea cotei TVA standard la valoarea acestei livrări;d) se va accepta spre restituire numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA atribuită la deduceri, inclusiv trecută în cont din perioada precedentă şi suma TVA calculată pentru livrările efectuate, înmulţită la cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor prin intermediul conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat, dar nu mai mare decât suma determinată la punctul c).Eemplu nr.5 În luna august SRL „Codru" a efectuat livrări de mărfuri: pe piaţa internă de 115000 lei, la export - 210000 lei. Achiziţiile de materii prime şi materiale au constituit 194000 lei (fără TVA). Deci, :TVA col = 115000*20% + 210000*0% = 23000 lei

57

TVA ded = 194000 *20%/100% = 38800 leiTVA bug = 23000 - 38800 = -15800 lei.Calculăm limita maximă pentru restituire: 210000*20% = 42000 lei. în acest caz bugetul va restitui agentului suma TVA = 15800 lei, deoarece ea nu depăşeşte limita calculată.Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării livrărilor la cote deruse (8%) se face în modul următor:

- dacă suma TVAdeductibilă la întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate depăşeşte suma TVAcolectată, atunci diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă.

Eemplu nr.6 În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de 460000 lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei. TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 85000 lei, Limita maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită faptului că depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 48200 lei= (85000-36800) spre restituire se va accepta numai 48200 lei şi nu 92000 lei.

Exemplu nr. 7. În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de 460000 lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei. TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 140000 lei, Limita maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită faptului că depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 103200 lei = (140000-36800) spre restituire se va accepta numai 92000 lei şi nu103200 lei.

Termenul de restituire stabilit de Codul Fiscal, se determină din ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită restituirea pe baza cererii şi declaraţiei TVA prezentate. Dacă se solicită restituirea pentru perioade anterioare, dar nu pentru ultima perioadă fiscală, pentru care au fost prezentate declaraţiile TVA, termenul de restituire este de 45 zile din data depunerii cererii.Plătitorii TVA, care solicită restituirea acesteia, la data efectuării controlului trebuie să depună la dispoziţia colaboratorilor, în vederea verificării, analizării şi aprobării rambursării următoarelor documente:• cererea de restituire;• declaraţiile TVA din care rezultă suma de restituire;• registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sunt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare;• documentele care atestă efectuarea exportului: declaraţia vamală de export, vizată de organele vamale, confirmarea Departamentului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export efectuate de subiectul impozabil, declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti ş.a. Restituirea sumelor TVA sau transferarea sumelor pentru stingerea altor plăţi datorate la buget se efectuează de la contul stabilit de trezorerie. Trezoreria de Stat, primind documentele cu privire la restituirea sumelor TVA, în măsura disponibilităţii la cont, asigură îndeplinirea lor. Departamentul Vamal, la primirea extrasului Trezoreriei de Stat privind efectuarea restituirii în contul plăţilor la import, este obligat să pună la dispoziţie informaţia din extrasul Trezoreriei de Stat organelor vamale corespunzătoare, nu mai târziu de ziua următoare celei când a fost primită informaţia, iar acestea din urmă se obligă să înştiinţeze subiectul impunerii despre operaţia înfăptuită. Reflectarea în fişa contului personal a sumelor TVA, acceptate spre restituire se efectuează în conformitate cu modul stabilit de IFPS.

9. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA şi termenii de stingere a obligaţiei fiscale

58

Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a T.V.A. constituie o lună calendaristică. Perioada de dare de seamă şi de stingere a obligaţiei fiscale constituie luna calendaristică, ce urmează după perioada de calcul a obligaţiei fiscale.Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia cu privire la T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală la inspectorate fiscale teritoriale. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma TVA, care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai târziu de data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă, cu excepţia achitării TVA în buget la serviciile importate, a cărei achitare se face la data prestării serviciului, indicată în documentul care confirmă prestarea serviciului.Subiecţii impozabili achită T.V.A. în termenele stabilite. Ei sunt obligaţi să achite penalităţile şi alte sancţiuni în cazul când acestea au fost calculate de organele de control sau cu funcţii în domeniul respectiv.T.V.A. se achită în valută naţională. Perceperea se efectuează prin metoda calculării şi transferării directe.în caz că subiectul impozabil se eschivează de la prezentarea declaraţiei fiscale şi de la plata T.V.A., IFS este împuternicit să determine suma obligaţiunilor fiscale şi să ceară achitarea impozitului. Cerinţa privind achitarea plăţii include următoarea informaţie:

1. Denumirea (Numele) subiectului impozabil,2. Codul fiscal al contribuabilului,3. Data eliberării cerinţei,4. Perioada pentru care a fost calculată obligaţia fiscală,5. Suma T.V.A spre plată, 6. Suma sancţiunilor spre plată7. Suma penalităţii spre plată, 8. Motivarea eliberării cererii de plată,9. Date privind trecerile în cont nerestituite,10. Termenul şi modul de plată,11. Descrierea procedurii de contestare,12. Adresa IFS Teritorial care a eliberat cerinţa.

După eliberarea cerinţei de plată a T.V.A. IFS teritorial are dreptul să efectueze calculul sumei T.V.A. spre plată. Suma T.V.A. trebuie reflectată în documentele contabile respective ale subiectului impozabil. Calculul T.V.A. are loc în următoarele circumstanţe:• în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma T.V.A spre plată;• în cazul calculării sumei T.V.A. de către IFS teritorial din motivul neprezentării declaraţiei de către subiectul impozabil.Există cazuri în care apare restanţă la achitarea T.V.A. subiectului impozabil. La ele se referă:• Subiectul impozabil prezintă declaraţia T.V.A., dar nu efectuează plata în buget a sumei T.V.A. spre plată în termenele stabilite;• Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei T.V.A. indicată în cerinţa de plată eliberată de către IFS;• Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate şi nemodificate în urma contestării de către contribuabil a sumei T.V.A.;• Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalităţii calculate sau a altor sancţiuni suma cărora a rămas nemodificată în urma contestării lor de către contribuabil;• Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligaţiunii fiscale după expirarea termenului stabilit pentru plata T.V.A., indicat în cerinţa de plată.

10. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind TVAConform art.256 alin 7 al CF neînregistrarea sau înregistrarea tardivă în calitate de plătitor de T.V.A. se sancţionează cu amendă în mărime de 10% din volumul de livrări impozabile, exceptînd cazurile de livrări impozabile destinate numai exportului.

Conform art.260:

59

alin.4 al CF neprezentarea facturii fiscale la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, se sancţionează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 108000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

Alin 41 neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancţionează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 108000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

Tema 4: Accizele1. Accizele — caracteristica generală

Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezate asupra produselor cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă de la o ţară la alta. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri: băuturile spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio şi video aparatura, autoturismele ş.a.

Conform Codului Fiscal al RM accizele este un impozit general de stat.Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor. Reieşind

din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul. Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi persoanele

fizice care produc mărfuri supuse accizelor. Contribuabilii la mărfurile de import se consideră persoanele fizice şi juridice, care importă

mărfuri şi produse din categoria celor supuse accizelor.Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt obligaţi să

se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz. Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de Stat

subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de noroc.

Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se indică denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de desfăşurare a activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort.

Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili declară încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separate, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.

Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz.Ex. Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X" dispune de linii de prelucrare

arendate în municipiul .,A", secţii de producere proprii în municipiul „B", depzit în localitatea „C" a municipiului „B", depozit nr.2 în localitatea „.D'' a municipiului „A". Toate aceste locuri în ansamblul lor, vor forma încăperea de acciz propnu-zisă a agentului economic, înregistrat sau care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz, precum şi vor fi incluse de ultimul în schema (planul) de amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la cerere.

In cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz a agentului

60

economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia.

În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu excepţia schimbării codului fiscal), condiţionate de:

1. reorganizarea formei organizatorico-juridice;2. schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un ah IFS teritorial sau oficiu fiscal);3. modificarea denumirii agentului economic;4.modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc. certificatul de acciz se înlocuieşte.

2. Obiectele impunerii şi cotele accizelorCa obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexa la

titlul IV a CF a RM. Baza de calcul a accizelor, în dependenţă de cotele lor o constituie: 1) pentru mărfurile supuse accizelor:

a) volumul în expresie naturală (litru, tona, litru alcool absolut, bucăţi, cm3), daca cotele accizelor, inclusiv in cazul importului, sunt stabilite în suma absoluta la unitatea de măsură a marfii:b) valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A., daca pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote procentualec) volumul în expresie naturală şi valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A, dacă sunt stabilite cote duble, atît fixe, cît şi procentuale.d) valoarea m vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţei vamale, precum şi impozitele si laxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepţia accizelor si T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote procentuale.

Cotele accizului pot fi stabilite în cote fixe pe o unitate de produs şi în cote procentuale asupra preţului de vânzare. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat. Lista mărfurilor, unităţile de măsură şi cotele accizelor sunt stabilite în anexa nr. 1 al titlului IV al CF. (de gasit la sf. temei sau pe site-ul www.fisc.md )

Conform CF sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului: a) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal

a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;b) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern; - destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republica Moldova de către

organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte; - destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica

Moldova;c) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în

mod independent sau în baza contractului de comision;d) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea

acestora în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, nimicire sau renunţare în folosul statului, precum şi magazin duty free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import etc;

3. Metoda de determinare şi termenele de platăVolumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de

măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este pusă în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului vamal, pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:- prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare, recalculat în

unităţi de măsură convenţionale, la care sunt stabilite cotele:ex. Accizele la berea din malţ este de 2.02 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

61

Rezolvare: 1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale5000 st *1,5 l. = 7500 l.2. calculam suma accizelor7500 l. *2,02 lei/l. = 15150 lei

- cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală:ex. Accizele la berea din malţ este de 2.02 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.Rezolvare: 1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură2,02 lei/l * 1,5 l./st = 3,031lei/st.2. calculam suma accizelor5000 st. * 3,031lei/st. = 15150 lei

Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare. Actualmente (anul 2014) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare.

Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale. Ex. Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 20000 sticle de bere din malţ cu capacitatea de 0,5 litri. Cota accizului pentru l litru de bere este de 2,02 lei. Prin urmare, suma accizelor datorate va fi de 20200 lei (20000 sticle x 0,5 litri =10000 litri ; 10000 litri x 2,02 lei).

Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.

Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.

Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).

Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accize/or obligaţia fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale.

Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt livrări scutite de acciz, însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi prezentării documentelor justifiative:1. contractul de export, 2. documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor valutare, 3. declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef, cu menţiunile organului vamal al Republicii Moldova.În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus subiectul impunerii achită accizele, amenzile prevăzute la art. 260 alin. 5 (15 % din valoarea mărfurilor pentru care nu s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul prevăzut art.228 alin 2 din Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, majorată cu 5 puncte. Calculul se efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală şi 365 zile în an).

Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.

Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă în ultima zi a lunii următoare perioadei fiscale.

4. Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor. Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor,

înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achilate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor.

62

Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată.

Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, la momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz.Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul impunerii:

pentru materia primă accizată utilizată pentru producerea mărfurilor supuse accizelor,

la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea mărfurilor supuse accizului.

Restituirea accizelor de la buget agenţilor economici se efectuează numai în cazul exportului de marfă accizată, pentru care la producere s-a utilizat materie primă supusă accizului.Livrările de mărfuri, supuse accizelor, exportate de subiecţii impunerii, sînt livrări scutite de accize.

Pentru a confirma exportul de mărfuri supuse accizelor, subiectul impunerii trebuie să dispună de documente de confirmare a exportului, cum ar fi: - contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin cu privire la livrarea mărfurilor;

- documentele de plată şi extrasul băncii, care confirmă încasarea de facto a mijloacelor, rezultate din vânzarea mărfurilor supuse accizelor, pe contul subiectului;

- declaraţia vamală sau copia ei, certificată de conducătorul si de contabilul-şef ai subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa la export.

In cazul existenţei documentelor de confirmare a exportului şi repatrierii mijloacelor pentru el în termen de până la 90 zile, volumul (valoarea) mărfurilor exportate, precum şi suma accizelor solicitat spre restituire se declară informativ în perioada fiscală când a avut loc repatrierea totală a mijloacelor aferente.

Restituirea accizelor se înfăptuieşte în termen de 45 zile din momentul prezentării documentelor justificative corespunzătoare, aplicând mecanismul de restituire a sumelor accizelor.

5. Marcarea cu timbre de acciz

Timbru de acciz este un marcaj tipărit de unitatea specializată, autorizată de Ministerul Finanţelor.

Mărfurile supuse accizelor cum ar fi votca, lichiorurile, vinurile, divinurile şi alte băuturi spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova precum şi importate sunt supuse marcării obligatorii cu timbre de acciz. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - până la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz.

Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de până la 0,25 litri, de l .5, 3 şi 6 litri, mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, admitere temporară. magazin duty free, precum şi mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi destinate pentru export.

Pentru mărfurile supuse marcării cu timbru de acciz sunt prevăzute următoarele marcaje:1. Şampanie, vinuri spumante şi vinuri spumoase;2. Vinuri;3. Băuturi alcoolice; 4. Divinuri (coniacuri);5. Articole de tutun; 6. Articole de tutun provenite din import.Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat. Achiziţionarea lor

de către agenţii economici producători şi importatori, facându-se la un preţ ce reprezintă costul si

63

profitul aferent tipăririi. Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se transmit altor persoane şi nu se înstrăinează în alt mod, cu excepţia restituirii lor Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS).

Tema 5: Taxele vamale

1. Taxele vamale – caracteristica generalăTaxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau

scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de

pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Scopul aplicării tarifului vamal:

optimizarea structurii importului de mărfuri; echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni; crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în economia mondială.

Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.

Obiectele impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul RM.

Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite.

Conform Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal (Nr. 1380-XIII din 20.11. 97) se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:- Ad valorem – calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;- Specifică – calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;- Combinată – care îmbină precedentele tipuri de taxe - ad valorem şi combinată;- Excepţională, care, la rîndul său, se divizează în:

1) taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;

2) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului şi dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;

3) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

2. Aplicarea taxelor vamaleCotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care RM

este parte.Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de

acordurile internaţionale, la care RM este parte. În afară de taxa vamală, determinată în baza valorii în vamă a mărfurilor şi taxei vamale prevăzute de

tariful vamal, organele vamale calculează şi taxele pentru efectuarea procedurilor vamale (anexa nr.2 la Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11. 97).

Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale şi taxe pentru efectuarea acestora:

64

1) înregistrarea mărfurilor în vamă: 5 euro în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor constituie 100 -1000 euro; 0,4% din valoarea în vamă a mărfurilor, dar nu mai mult de 1800 euro, în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte 1000 euro;

2) păstrarea mărfurilor în depozitele vamale: în primele 30 zile – câte 0,01 euro pentru fiecare kg. şi fiecare zi de păstrare; în următoarele zile calendaristice – câte 0,02 euro pentru fiecare kg şi fiecare zi de păstrare.

Exemplu: Agentul economic a importat suc de portocale în valoare de 235212 lei.Să se determine toate impozitele datorate la trecerea vamei.Rezolvare:

1) taxa vamală: 235212 x 10 % = 23521,2 lei;2) taxa pentru efectuarea procedurilor vamale: 235212 x 0,4% = 940,85 lei;

3) TVA = (235121 + 23521,2 + 940,85) x 20% = 51916,61 lei.

3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilorSistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau

scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode:o în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;o în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;o în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;o în baza costului unitar al mărfii;o în baza valorii calculate a mărfii;oprin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.

Conform metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:1) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

cheltuielile aferente asigurării; costul transportului; costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii;2) cheltuielile suportate de cumpărător: comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii; costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de

mărfuri, acestea nu sunt considerate un tot întreg cu marfa; costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;3) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau indirect, de

cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:

materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă; instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii; materiale cheltuite la producerea mărfii; lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi desing, planuri şi schiţe, executate în afara ţării şi necesare

pentru producerea mărfii;4) redevenţele (redevenţe – plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de autor) şi

taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect, drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a producţiei cinematografice.

5) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni , direct sau indirect, vînzătorului.

65

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:

1. caracteristicile fizice;2. calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;3. ţara de origine;4. producătorul.

Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.

La determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici:1. calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;2. ţara de origine;3. producătorul.

Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:1. nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;2. lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:

este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează a fi

evaluată;este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.

În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei.

Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar. Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor legii, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:

a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;

b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul RM;c) cheltuielilor pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal: cheltuielilor aferente asigurării; costul transportului; costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.d) impozitelor şi taxelor pasibile de plata în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate. Valoarea în vamă se va baza pe valoarea calculată a acesteia, incluzînd:o valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea mărfii;o volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de mărfuri de

aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de import;o orice cheltuieli de tipul cheltuielilor pentru transportul mărfurilor la aeroport sau în alt loc de introducere a

mărfii pe teritoriul vamal: cheltuieli aferente asigurării; costul transportului; costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.

66

Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în scopul determinării valorii în vamă a acesteia poate fi verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor.

Metoda de rezervă. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate anterior, sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu legea cu privire la tarifele vamale, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile.

La determinarea valorii în vamă a mărfii prin această metodă drept bază nu pot fi luate: preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova; preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare; preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv; sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile; costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare; valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare; valoarea în vamă a mărfii minimală.

Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în baza valorii lor contractuale, luînd în considerare condiţiile D.A.F. ( „Delivered at frontier” – livrarea pînă la frontieră).

4. Facilităţi tarifarePrin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau

unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de: stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri; reducere a taxei vamale; scutire de taxă; restituire a taxei plătite anterior.

Sunt scutite de taxa vamală:- mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi obiectele de aprovozionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;- mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţenii străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte;- valuta naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii), destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;- mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoiul vamal sub supraveghere vamală în cadrul regimurilor vamale respective;- mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere vamală în regim de tranzit;- mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi ulterior exportate;- publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative;- mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal în magazinele duty free;- mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriul vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor ZEL, precum şi mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din ZEL, exportate în afara teritoriului vamal al RM şi în alte ZEL;- mărfurile importate în RM în contul împrumuturilor şi granturilor, acordate Guvernului sau acordate cu garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de organizaţiile financiare internaţionale, destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;

67

- timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;- mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare: LEGE Nr. 1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice

TEMA 6:TAXELE LOCALETaxă locală– plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii administrativ-teritoriale.Cota taxei locale– cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.

Sistemul taxelor locale reglementate de titlu VII include:a) taxa pentru amenajarea teritoriului;b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale;c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);d) taxa de aplicare a simbolicii locale;e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire

socială;f) taxa de piaţă;g) taxa pentru cazare;h) taxa balneară;i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul

municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor);j) taxa pentru parcare;k) taxa de la posesorii de cîini;m) taxa de la posesorii unităţilor de transport;n) taxa pentru parcaj;o) taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor;p) taxa pentru evacuarea deşeurilor;q) taxa pentru dispozitivele publicitare.

Conform art 291 al CF subiecţi ai impunerii sînt pentru:a) taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice,

înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă;b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-organizator al licitaţiilor şi loteriilor;

c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare (cu excepţia publicităţii exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, reţelelor telefonice, telegrafice, telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor);

c1) în cazul transmiterii în posesie şi/sau folosinţă a afişelor, a pancartelor, a panourilor şi a altor mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, ai căror proprietari sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale – deţinătorii drepturilor patrimoniale, dacă aceştia sînt persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător;

d) taxa de aplicare a simbolicii locale – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care aplică simbolica locală pe produsele fabricate;

68

e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

f) taxa de piaţă – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei;

g) taxa pentru cazare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de cazare;

h) taxa balneară – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de odihnă şi tratament;

i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor);

j) taxa pentru parcare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de parcare;

k) taxa de la posesorii de cîini – persoanele fizice care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi în apartamente privatizate;

m) taxa de la posesorii unităţilor de transport – persoanele juridice sau fizice posesoare de unităţi de transport înmatriculate în autoritatea publică locală respectivă, în modul stabilit de aceasta;

n) taxa pentru parcaj – persoanele juridice sau fizice posesoare de autovehicule, care utilizează parcajul;

o) taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor – persoanele juridice sau fizice care dispun de unităţi stradale pentru comercializarea produselor şi/sau prestarea serviciilor;

p) taxa pentru evacuarea deşeurilor – persoanele fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu;

q) taxa pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care sînt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare.

Obiectul impunerii îl constituie:a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii

întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi;b) la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale – bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise;

c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară;

d) la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală;

e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

69

f) la taxa de piaţă – suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei;

g) la taxa pentru cazare – serviciile prestate de structurile cu funcţii de cazare;

h) la taxa balneară – biletele de odihnă şi tratament;i) la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe

teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri;

j) la taxa pentru parcare – parcarea;k) la taxa de la posesorii de cîini – cîinii aflaţi în posesiune pe parcursul unui

an;m) la taxa de la posesorii unităţilor de transport – capacitatea cilindrică a

motorului, masa totală, numărul de unităţi de transport aflate în posesie, sarcina masică pe osie a unităţii de transport aflate în posesie pe parcursul unui an;

n) la taxa pentru parcaj – locul de parcaj special amenajat, utilizat pentru staţionarea unităţii de transport pe un anumit termen;

o) la taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, cum ar fi chioşcurile, gheretele, frigiderele, tonetele, tarabele, unităţile de transport specializate şi altele, amplasate în afara pieţelor autorizate;

p) la taxa pentru evacuarea deşeurilor – numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu;

q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar.

Termenele de plată a taxelor locale, de prezentare a dărilor de seamă fiscale privind taxele locale pentru subiecţii impunerii sînt cele stabilite în anexa(1). Intreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, în termen de pînă la 31 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată privind taxele locale, cu excepţia celei stipulate la art.291 lit.a) din Codul fiscal, în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), cu achitarea taxelor în acelaşi termen.

Cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Calculul taxelor enumerate la art.291, cu excepţia celor stipulate la lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n), o) şi p) se efectuează de către subiecţii impunerii, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele acestora.

Calculul taxelor stipulate la art.291 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n), o) şi p) se efectuează de către organele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale.

Plata taxelor enumerate la art.291 se efectuează de subiecţii impunerii.In cazul în care obiectul impunerii stipulat la art.291 lit.e) şi q) este

amplasat parţial în zona de protecţie a drumurilor, taxa se calculează de contribuabil în mod individual, proporţional suprafeţei aflate pe teritoriul administraţiei publice locale.

In cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile (coordonările) corespunzătoare eliberate de către aceasta şi pînă în ziua în care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de către autoritatea

70

administraţiei publice locale sau pînă în ziua în care a expirat termenul de valabilitate al acestora.

Autoritatea administraţiei publice locale va prezenta, trimestrial, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care au primit autorizaţii (coordonări), cărora le-au fost suspendate, anulate, retrase autorizaţiile (coordonările) sau la care au expirat termenele de valabilitate al acestora, indicînd data la care

au fost eliberate autorizaţiile (coordonările) şi data la care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase sau la care termenul de valabilitate a expirat.

Plata taxelor locale(1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul trezorerial de venituri

al bugetului unităţii administrativ-teritoriale.(2) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) pot achita taxa pentru amenajarea

teritoriului nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

(3) Taxa de la posesorii de cîini, taxa pentru parcaj, taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor şi taxa pentru evacuarea deşeurilor pot fi achitate organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

Conform art 295 al CF „Scutirea de taxe” se scutesc de plata:a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la

bugetele de toate nivelurile;b) tuturor taxelor locale – misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate

acestora, precum şi organizaţiile internaţionale, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

c) tuturor taxelor locale – Banca Naţională a Moldovei;d) taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale – organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite, acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vînzării patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale;

e) taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale;

f) taxei pentru amenajarea teritoriului – fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care au atins vîrsta de pensionare;

g) taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane, flori false, ghirlande;

i) tuturor taxelor locale – proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei.

ANEXA 1

71

72

73

Denumirea taxei Baza impozabilă a obiectului impunerii Unitatea de măsură a cotei Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale

de către subiecţii impunerii şi organele

împuternicite

1 2 3 4a) Taxă pentru amenajarea teritoriului

Numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi

lei anual pentru fiecare salariat şi/sau fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează în

întreprinderea fondată, însă nu este inclus în efectivul

trimestrial de salariaţi

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

b) Taxă de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale

Venitul din vînzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise

% Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

c) Taxă de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) (cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrelor localităţilor)

Venitul din vînzări ale serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu excepţia amplasării publicităţii exterioare


d) Taxă de aplicare a simbolicii locale

Venitul din vînzări a produselor fabricate cărora li se aplică simbolica locală


e) Taxă pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor)

Suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială, amplasarea lor, tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate

lei anual pentru fiecare unitate de comerţ şi/sau de

prestări servicii de deservire socială


f) Taxă de piaţă Suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei

lei anual pentru fiecare metru pătrat


g) Taxă pentru cazare Venitul din vînzări a serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare


h) Taxă balneară Venitul din vînzări a biletelor de odihnă şi tratament


i) Taxă pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor)

Numărul de unităţi de transport lei lunar pentru fiecare unitate de transport, în

funcţie de numărul de locuri


j) Taxă pentru parcare Suprafaţa parcării lei anual pentru fiecare metru pătrat


k) Taxă de la posesorii de cîini

Numărul de cîini aflaţi în posesiune pe parcursul unui an

lei anual pentru fiecare cîine Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

m) Taxă de la posesorii unităţilor de transport

Capacitatea cilindrică a motorului, masa totală, numărul de unităţi de transport, sarcina masică pe osie

lei anual pentru fiecare cm3, tonă, unitate, capacitatea

de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare

Anual, conform condiţiilor art.340–342

n) Taxă pentru parcaj Locul de parcaj lei pentru fiecare loc de parcaj

Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice

Tema 8: Impozitul pe bunurile imobiliare.

Curs teoretic-2 ore

1. Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare.

2. Impozitarea clădirilor şi construcţiilor

3. Impozitarea terenurilor.

4. Înlesnirile fiscale la impozitul pe bunuri imobiliare

Bibliografie:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu VI. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 cu modificările

în redacţia existentă la 13.01.2012

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr. 1056-XIV din 16.06.2000. MO al

RM ediţie specială din 08.02.2007 cu modificările în redacţia existentă la 13.01.2012

3. Instrucţiunea privind calcularea si achiatarea în buget a impozitului funciar şi

impozitului pe bunuri imobiliare nr. 11 din 04.09.2001

Caracteristica generală a impozitului

Impozitul este aşezat pe bunurile imobiliare aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Contribuabilii acestui impozit sunt:

întreprinderile, instituţiile (inclusiv băncile şi alte instituţii creditare), organizaţiile

indiferent de forma de proprietate, care sunt persoane juridice, rezidenţi şi nerezidenţi ai

Republicii Moldova care au în proprietate sau utilizare bunuri imobiliare;

persoane fizice proprietari ai imobilului.

Plătitorii impozitului pe bunurile imobiliare date în arendă sunt arendatorii. Impozitul pe

bunurile imobiliare arendate de la stat se achită de către arendaş.

Obiectele de impunere sunt:

- terenurile,

- clădirile,

- construcţiile,

- apartamentele, casele de locuit,

- alte încăperi izolate,

- bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare de 50% şi mai mult, rămase nefinisate

timp de 3 ani după începutul lucrărilor.

Baza impozabilă o constituie valoarea estimată a acestor bunuri determinată de oficiile cadastrale

teritoriale.

Cotele impozitului pe bunurile imobiliare sunt aprobate de către Parlamentul Republicii

Moldova în art. 280 al Codului fiscal şi anexele nr.1 şi 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului

74

VII al CF nr. 1056-XIV din 16.06.2000:

În în art. 280 al Codului fiscal sint stabilite cote pentru impozitul pe bunuri imobiliare după

cum urmează:

- pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît locativă sau agricolă cota impozitului

constituie 0.1% din valoarea estimată.

pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile

aflate în componenţa acestora; pentru garajele şi loturile sub ele, pentru întovărăşirile pomicole sînt

stabilite intervalul minim şi maxim al cotelor. Cota minimă a impozitului este de 0,02%, cota

maximă a impozitului constituie 0,25%.

Administraţia publică locală are dreptul să stabilească cote concrete pentru localitatea care o

administrează în intervalul stabilit în Codul fiscal şi metoda de impunere (cote proporţionale, cote

progresive simple, cote progresive compuse).

Exemplu: În mun. Chişinău conform deciziei Consiliului municipal Chişinău nr.1/1 din 10.02.2011

pentru anul 2012 pentru bunuri imobiliare se stabilesc cote proporţionale după cum urmează: de gasit

de sinestatator pe site-ul www.chisinau.md

Nr./o Tipul imobilului Baza de calcul Cota

Pentru clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă, alte bunuri imobiliare neevaluate de către OCT conform valorii estimate

- pentru persoanele juridice şi fizice care desfăsoară activitate deîntreprinzător

Pentru localităţile rurale (sate şi comune) sînt stabilite următoarele cote:

Tipul imobiluluiCote, %

1. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare cu spaţiul total pînă la 100 m2 0.1

2. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare cu spaţiul total de la 100 m2 pînă la 150 m2 0.15

3. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare cu spaţiul total de la 150 m2 pînă la 200 m2 0.2

4. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare cu spaţiul total de la 200 m2 pînă la 300 m2 1,0

5. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare cu spaţiul total mai mult de 300 m2

1,5

75

Prin impozitare funciară se urmăreşte: stimularea economică a utilizării raţionale a

pământului; protecţia şi valorificarea lui; mărirea fertilităţii solurilor, egalarea condiţiilor social-

economice de gospodărire pe terenurile cu calităţi diferite; asigurarea infrastructurii localităţilor

rurale; formarea fondurilor speciale de finanţare a acestor acţiuni.

Cotele impozitului funciar se stabilesc de Parlamentul Republicii Moldova pentru o unitate

de teren de o anumită calitate sub formă de plăţi stabile:

I. Pentru terenurile agricole:

Tipuri de terenuriEvaluare cadastrală

Cu indici cadastrali(1 grad/ha) Fără indici cadastrali

Toate terenurile, cu excepţia păşunilor şi fâneţelor

1,50 lei 110 lei

Păşuni şi fâneţuri 0,75 lei 55 leiTerenuri ocupate de obiecte acvatice 115 lei

II. Pentru terenurile de intravilan: pentru 100 m2

Tipuri de terenLocalitatea

Chişinău, Bălţi,

Cahul, Orhei,Soroca, Ungheni

Celelalte oraşe-rezidente

Localităţile rurale

Pentru terenurile pe care sunt amplasate fondul de locuinţe,

Valoarea terenurilor este inclusă în valoarea clădirilor, construcţiilor care sînt amplasate pe

aceste terenuri1 leu

Pentru terenurile destinate întreprinderilor agricole

30 lei 10 lei 10 lei 10 ei

III. Pentru pentru carierile şi pământurile distruse în urma lucrărilor de producţie - 350

lei/ha.

Cotele menţionate mai sus reprezintă cotele maxime ale impozitului funciar. Cotele impozitului

funciar pot fi diverse de la o localitate la altă ( în limitele cotelor maxime), reieşind din hotărirea

consiliului administraţiei publice locale.

Impozitarea clădirilor şi construcţiilor

La momentul actual, în republica Moldova sînt bunuri imobiliare pentru care s-a apreciat valoarea de

piaţă şi bunuri imobiliare pentru care evaluarea nu a fost efectuată de catre OCT

Ca bază de calcul a impozitului pe bunurile imobiliare apare valoarea estimată a bunurilor

imobiliare conform situaţiei de la 01 ianuarie a anului de gestiune.

Exemplu:

S.A. RĂUT are la bilanţ mijloace fixe în sumă de 7200 mii lei la valoarea iniţială, iar

valoarea reziduală constituie 5400 mii lei. Însă valoarea estimată de oficiul cadastral teritorial este de

76

6800 mii lei. Suma anuală impozitului va constitui 6800000*0,1%=6800 lei.

Agenţii economici depun la inspectoratul fiscal calculele (forma BIJ 10) privind impozitul

dat pînă la data de 01 iulie a anului de gestiune. Termenele de plată a impozitului pe bunuri

imobiliare care au valoare estimativa constiutuie 15 august şi 15 octombrie a anului de gestiune.

Suma anuală a impozitului se eşalonează în mărimi egale (cîte 50%) pentru fiecare din termenele de

plată.

În cazul cînd contribuabilul achită suma anuală a impozitului pînă la 30 iunie a anului de

gestiune, el poate beneficia de o bonificaţie de 15%.

Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 1 iulie calculul se prezintă nu mai tîrziu de ultima

zi lucrătoare a anului fiscal. În acelaş termen se achită şi obligaţia fiscală.

Pentru bunurile imobiliare, care nu au determinată valoarea estimativă de catre OCT – ca

bază de calcul a impozitului pe bunurile imobiliare apare valoarea reziduală a bunurilor imobiliare.

Ea se calculează ca diferenţa dintre valoarea de înlocuire şi uzura în calcularea medie anuală.

Valoarea medie anuală se determină ca valoarea medie cronologică, conform datelor sumelor

soldurilor la începutul fiecărei luni din perioada de gestiune. Soldurile la începutul şi sfârşitul

perioadei se ia în jumătate, suma obţinută se împarte la numărul de luni din perioadă.

Ex. La data de 01.01.anul curent (a.c.) S.A. RĂUT are la bilanţ mijloace fixe în sumă de

7200 mii lei la valoarea iniţială, iar valoarea reziduală constituie 5400 mii lei. Norma medie anuală de

amortizare constituie 3%. La întreprindere se utilizează metoda liniară de calcul a uzurii.

Data Valoarea reziduală Uzura

1 2 301.01. a.c 5400000 1800001.02. a.c 5382000 1800001.03. a.c 5364000 1800001.04. a.c 5346000 1800001.05. a.c 5328000 1800001.06. a.c 5310000 1800001.07. a.c 5292000 1800001.08. a.c 5274000 1800001.09. a.c 5256000 1800001.10. a.c 5238000 1800001.11. a.c 5220000 1800001.12. a.c 5202000 18000

01.01.an următor 5184000Valoarea medie cronologică 5292000

Baza de calcul= (1/25400000+538200+5364000+5346000+5328000+5310000+5292000+

5274000+5256000+5238000+5220000+5202000+1/25184000)/12=5292000 lei

Suma anuală impozitului va constitui 5292000*0,1%=5292 lei

77

Pentru efectuarea calcului valorii medii reziduale a bunurilor imobiliare este necesar de ţinut

cont de intrările şi ieşirile mijloacelor fixe (din categoria celor impozitate) care au loc pe parcursul

perioadei fiscale.

Dacă intrările de au avut loc în decursul lunii pînă la data de 15, atunci suma intrărilor se ia

în calcul din data de 1 a acestei luni, în caz că intrările sau efectuat după data de 15, atunci suma

intrărilor se iau în calcul din data de 1 a lunii următoare.

Dacă ieşirile de au avut loc în decursul lunii pînă la data de 15, atunci suma ieşirilor se ia în

calcul din data de 1 a acestei luni, în caz că ieşirile sau efectuat după data de 15, atunci suma ieşirilor

se iau în calcul din data de 1 a lunii următoare.

Bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător se

impozitează conform cotelor şi în condiţiile stabilite pentru persoanele fizice, însă evaluate în modul

stabilit pentru persoanele juridice.

Agenţii economici depun la inspectoratul fiscal calculele privind impozitul dat trimestrial,

impozitul determinându-se pentru perioada respectivă de dare de seamă. Darea de seamă se

întocmeşte cu total cumulativ. Suma impozitului pentru o perioada oarecare de dare de seamă se

determină conform cotei anuale a impozitului recalculată cu coeficientul referitor la perioada

respectivă (pentru I trimestru –0,25, pentru 6 luni – 0,5, pentru 9 luni – 0,75). Din suma impozitului

calculat pentru perioada respectivă de dare de seamă se exclude suma impozitului pentru perioada de

dare de seamă precedentă a anului financiar respectiv şi se determină relaţiile curente cu bugetul la

acest impozit.

Din exemplu de mai sus calculele trimestriale vor fi următoarele:

p/u I trimestru

Baza de calcul= (1/25400000+538200+5364000+1/25346000)/3=5373000 lei

Suma impozitului pentru I trimestru va constitui 5373000*0,1%*0,25=1343 lei

p/u al II trimestru

Baza de calcul=

(1/25400000+538200+5364000+5346000+5328000+5310000+1/25292000)/6=5346000 lei

Suma impozitului pentru şase luni va constitui 5346000*0,1%*0,5=2673 lei

Suma impozitului pentru trimestru II este egală cu 2673-1343=1330 lei.

p/u trimestru III

Baza de calcul=

(1/25400000+538200+5364000+5346000+5328000+5310000+5292000+5274000+5256000+ 1/25238000)/9=5346000 lei

Suma impozitului pentru nouă luni va constitui 5319000*0,1%*0,75=3989 lei

Suma impozitului pentru trimestru III este egală cu 3989-2673=1316 lei.

P/u trimestru IV suma impozitului va fi 5292-3989=1303 lei.

78

Calculul (Forma BIJ 1) şi achitarea impozitului se efectuează trimestrial pînă în ultima zi a

lunii imediat următoare perioadei fiscale.

O problemă de o mai mare importanţă la impozitul pe bunuri imobiliare a persoanelor fizice

reprezintă evaluarea obiectelor impunerii. Însă, necătând la aceasta, impozitul pe bunurile imobiliare

se poate calcula de către inspectoratul fiscal în baza datelor fondului locativ, înregistrat la Oficiul

Cadastral teritorial (O.C.T.). În cazul lipsei datelor O.C.T. determinarea impozitului se efectuează în

baza datelor de arhivă a instituţiilor teritoriale de asigurarea, majorate cu coeficientul de recalculare.

Dacă şi aceste date lipsesc, atunci impozitul se calculează reieşind din valoarea dată temporar de către

organele fiscale, conform datelor de evaluare a altor obiecte analogice.

Dacă obiectul impunerii se transmite de la o persoană la alta, în urma actului de vânzare-

cumpărare, dăruire, testament în cursul anului, atunci impozitul pe acest obiect se calculează şi se

pune în sarcina plătitorului proprietar primar de al 01.01 până în luna pierderii dreptului la proprietate

şi din această dată, până la sfârşitul anului, impozitul se pune în sarcina noului proprietar.

Pentru obiectele nou construite, impozitul se calculează începând cu anul următor celui în care

s-a construit obiectul. În cazul lichidării obiectelor perceperea impozitului se încetează din luna în

care a fost lichidat.

Calculul impozitului pe bunuri imobiliare pentru persoanele fizice se efectuează de către

colaboratorii fiscali în oraşe şi de către Serviciul de colectare a impozitelor din cadrul Primăriilor în

localităţile rurale, în colaborare cu serviciul fiscal teritorial.

Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabili-persoane fizice

urmează şă le fie prezentat nu mai tîrziu, decît în termen de 60 zile pînă la primul termen de plată a

impozitului funciar ( adică, anual pînă la 15 iunie a anului curent).

Termenii de plată pentru acest impozit se stabileşte de autorităţile administrative publice

locale, dar nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie.

În cazul când contribuabilul–persoană fizică, achită impozitul anual integral pînă la data de 30

iunie a anului curent, atunci el obţine o bonifocaţie de 15% din suma impozitului.

Ex. D-l Tabără V. Locueşte în com. Vorniceni. Este proprietar ai unei case de locuit cu

valoarea de 660000 lei şi cu suprafaţa de 220m2. Să se determine impozitul pe bunurile imobiliare,

să se eşaloneze pe termene de plată. (Deoarece locuieşte în localitate rurală, atunci se va aplica

cotele vechi din Legea privind punerea in aplicare a titlului VI al CF)

Rezolvare:

1. Se determină valoarea 1m2: 660000 lei/220m2=3000 lei/m2

2. Se calculează impozitul pentru fiecare tranşă de suprafaţă

100m2*3000 lei/m2*0,1%=300 lei

79

(150m2-100m2)*3000 lei/m2)*0,15%=225 lei

(200m2-150m2)*3000 lei/m2)*0,2%=300 lei

(220m2-200m2)*3000 lei/m2)*1,0%=600 lei

3. Total impozit

300+2255+300+600=1425 lei

4.Eşalonare pe termene de plată

1425/2=712,50

712,50 lei pentru 15 august

712,50 lei pentru 15 octombrie.

Impozitarea terenurilor

Temeiul stabilirii impozitului funciar în sarcina unui contribuabil este titlu de proprietate,

posesiune sau beneficiere funciară. Suprafaţa terenurilor impozabile este calculată în baza

documentelor ce atestă dreptul la aceste terenuri, datelor privind delimitarea hotarelor naturale de

către regimul proprietăţii funciare, cadastrului funciar, planurilor şi hărţilor comune, altor documente.

Determinarea sumei impozitului funciar se efectuează în funcţie de categoria terenurilor,

destinaţia lor, evaluarea lor şi cotele impozitului.

Impozitul funciar se calculează separat pe fiecare tip de teren ca produs dintre cota

impozitului şi suprafaţa terenurilor (sau valoarea cadastrală în grad-ha), determinată în unităţi de

măsură pentru care sunt stabilite cotele. Însumând toate impozitele astfel calculate, obţinem suma

anuală a impozitului funciar, care se eşalonează în mărimi egale pe termene de plată. Impozitul

funciar se varsă la bugetele locale de către întreprinderile agricole şi de alte persoane juridice, nu mai

târziu de 15 august, 15 octombrie.

Calculele impozitului funciar pentru fiecare tip de teren se întocmeşte şi se prezintă, anual,

organului teritorial al serviciului Fiscal de Stat de către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară

activitate de întreprinzător pînă la 1 iulie.

Exemplu:

Calcululimpozitului funciar pentru terenurile întreprinderilor agricole

Tipuri de teren Suprafaţa, haIndici cadastrali, grad

Grad-ha, total

Cota impozitului, lei

Suma anuală a impozitului, lei

1. Terenuri cu destinaţie agricolă, total1.1. Care posedă

indici cadastrali

1262

1200

X

52

X

62400

X

1,5

100420

93600

80

1.2. Care nu posedă indici cadastrali

2. Terenuri destinate păşunilor şi fâneţelor, total.2.1. Care posedă

indici cadastrali2.2. care nu posedă

indici cadastrali3. Terenuri pe care sânt

amplasate construcţiile auxiliare

4. TOTAL

62

340

320

20

12

1614

X

X

30

X

X

X

X

X

9600

X

X

X

110

X

0,75

55

1000

X

6820

8300

7200

1100

12000

120720

Pentru terenurile nou repartizate în decursul anului calcularea sumelor impozitului funciar se

efectuează în termen de o lună din momentul repartizării şi include perioada de până la sfârşitul

anului, începând cu luna care succedă repartizarea. Suma totală de plată se determină în modul

următor:

1. se calculează suma lunară a impozitului ca raport dintre suma anuală a impozitului şi

12 (numărul de luni).

2. suma lunară a impozitului se înmulţeşte cu numărul de luni până la sfârşitul anului.

Sumele plătite cu titlu de impozit funciar se raportează la cheltuielile de producţie (la

cheltuielile perioadei).

Pentru perosanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi

gospodăriile ţărăneşti calcularea impozitului funciar se efectuează de către serviciile de colectare a

impozitelor din cadrul primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale teritoriale. Calculele se

efectuează în baza:

1. Registrului de evidenţă a contribuabililor-persoane fizice a impozitului funciar

şi a impozitului pe imobil .

2. Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (GŢ)

Avizul de plată a impozitului funciar pentru contribuabili-persoane fizice urmează şă le fie

prezentat nu mai tîrziu, decît în termen de 60 zile pînă la primul termen de plată a impozitului funciar

( adică, anual pînă la 15 iunie).

Calcularea şi perceperea impozitului funciar pentru utilizarea comună a păşunilor şi

fîneţelor, care sunt proprietatea primăriilor se efectuează de către Serviciul de colectare a impozitelor

şi taxelor, în baza Hotărîrii comune a Consiliului local şi a persoanelor, proprietari de animale. La

Hotărîre se anezeă lista contribuabililor care vor folosi în comun terenurile, şi numărul de animale pe

fiecare tip al lor. Fiecare contribuabil din listă, trebuie să semneze Hotărîrea respectivă, dacă este de

acord să devie plătitor a impozitului funciar pe aceste tipuri de teren. 81

Calcului impozitului funciar pentru fiecare contribuabil se efectuează în funcţie de suprafaţa

terenurilor, bonitate, şi numărul convenţional de animale, pe care le are în proprietate, conform

coefecientului de recalculare. Coeficientul de recalculare se i-a în calcul pînă la sutime.

Coieficienţii de recalculare

1 cal = 1,21 VMC =11 viţel = 0,61 oaie, capră = 0,1

Ex. Conform Hotărîrii Primăriei s. Chirsova păşunile date în folosinţă comună este de 110

ha fără indici, cadastrali, şi fîneţuri 80 ha cu bonitatea de 42 grad/ha. În sat sînt înregistrate 210

vaci, 52 viţei şi viţeluşe tinere, 735 oi şi capre.

Rezolvare. I. Se calculează impozitul funciar:

Pentru păşune 110 ha*55 lei/ha=6050 lei

Pentru fîneţuri 80ha*42grad/ha*0,75 lei/grad=2520 lei

Total 6050+2520=8570 lei.

II. se recalculează numărul de animale în unităţi convenţionale

210x1+52x0,6+735x0,1= 314,70 u.c.

III Se determină cuantumul impozitului (cota fixă a impozitului) :

a). pentru fiecare u.c. de animale. 8570 lei / 314,7 u.c. = 27,23 lei./u.c.

b). Pentru 1 VMC -27,23 lei.

c). Pentru 1 viţel 27,23*0,6= 16,34 lei

d) pentru 1 oaie 27,23*0,1= 2,72 lei.

IV. În funcţie de tipul anumalelor şi numărul lor se determină impozitul funciar pentru

terenurile de folosinţă comună pentru fiecare gospodărie(proprietar de animale).

D-l Doagă are în gospodărie 2 VMCşi 1 viţel. Impozitul funciar pentru terenurile de folosinţă

comună datorat de D-lui va constitui 70,80 lei= 2*27,23+16,34.

Înlesnirile fiscale la impozitul pe bunuri imobiliare

La impozitul pe bunuri imobiliare sînt prevăzute scutiri pentru următoarele persoane fizice:

- persoanele de vărstă pensionară, invalizii de gradul I şi I, invalizi din coplilărie, invalizi de gradul

III – participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei RM,

la luptele din Afganistan, la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl

- familile şi persoanele întreţinute de persoanele decedate- participanţi la acţiunile de luptă pentru

82

apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei RM, la luptele din Afganistan, la lichidarea

consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl

- familiile care au copii invalizi în vărstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la

întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi

- propriearii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei

pentru agenţi economici:

- autorităţile publice şi instituţiile bugetare

- societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile din cadrul acestor societăţi

- întreprinderile penitenciarilor

- obiectele de protecţie civilă

- organizaţiile religioase

- misiunile diplomatice

- Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM)

- instituţiile medico-sanitare publice finanţate din contul CNAM

- Banca Naţională a Moldovei

loturile de terenuri ocupate de:

- rezervaţii, parcuri dendrologice, parcuri naţionale, grădini botanice

- fondul silvic şi a apelor, în cazul cînd nu sînt utilizate în scopuri antreprenoriale

- plantaţii multianuale, pînă la intrarea lor pe rod

- căîle ferate, drumuri auto,porturi fluviale

- zonele de frontieră de stat

Persoanele fizice, care au dreptul la înlesniri, din sate şi comune beneficiază de reduceri la impozitul

pe bunuri imobiliare pentru terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe, pentru loturile de

lîngă locul de trai, precum şi pentru clădiri, construcţii, apartamente de pe acestea terenuri în limita

costului imobilului-domiciliu, dar nu mai mult decît 30 mii lei.

Persoanele fizice, care au dreptul la înlesniri, din municipii şi oraşe, inclusiv localităţile din

componenţa acestora, beneficiază de scutiri la impozitul pe bunuri imobiliare pentru terenurile pe

care sînt amplasate fondul de locuinţe, pentru loturile de lîngă locul de trai, precum şi pentru clădiri,

construcţii, apartamente de pe acestea terenuri în limita costului imobilului-domiciliu, dar nu mai

mult decît după cum urmează:

Nr.crt. Denumirea unitatilor administrativ-teritoriale Limita valorii bunurilor imobiliare scutitede impozitul pe bunurile imobiliare, lei

1 municipiul Chisinau 380 000

83

2 municipiul Balti 156 000

3 orasul Anenii Noi 53 000

4 orasul Basarabeasca 4 3000

5 orasul Briceni 71 000

6 orasul Lipcani 51 000

7 orasul Cahul 138 000

8 orasul Cantemir 31 000

9 orasul Calarasi 32 000

10 orasul Causeni 77 000

11 orasul Cainari 14 000

12 orasul Cimislia 66 000

13 orasul Criuleni 55 000

14 orasul Donduseni 44 000

15 orasul Drochia 84 000

16 orasul Edinet 80 000

17 orasul Cupcini 49 000

18 orasul Falesti 49 000

19 orasul Floresti 84 000

20 orasul Ghindesti 23 000

21 orasul Marculesti 24 000

22 orasul Glodeni 40 000

23 orasul Hîncesti 145 000

24 orasul Ialoveni 185 000

25 orasul Leova 35 000

26 orasul Iargara 14 000

27 orasul Nisporeni 39 000

28 orasul Ocnita 17 000

29 orasul Otaci 24 000

30 orasul Frunza 14 000

31 orasul Orhei 100 000

32 orasul Rezina 49 000

33 orasul Rîscani 29 000

34 orasul Costesti 15 000

35 orasul Sîngerei 33 000

84

36 orasul Biruinta 15 000

37 orasul Soroca 82 000

38 orasul Straseni 116 000

39 orasul Bucovat 27 000

40 orasul Soldanesti 23 000

41 orasul Stefan Voda 45 000

42 orasul Taraclia 26 000

43 orasul Telenesti 29 000

44 orasul Ungheni 87 000

45 orasul Cornesti 49 000

46 municipiul Comrat 122 000

47 orasul Ceadîr-Lunga 61 000

48 orasul Vulcanesti 32 000

85

Date post:	22-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	alina-borta
View:	91 times
Download:	7 times

Temele FIscalitate

Documents