Tema 6: Tehnologiile informaționale în transportul public de pasageri6.1. Achitarea automatizată a tarifului pentru călătorie

Scopul introducerii achitării automatizate a tarifului pentru călătorie (AATC) în transportul rutier public de pasageri constă în ridicarea calității de deservire a pasagerilor, mărind veniturile în bugetul local fără mărirea tarifelor călătoriilor.

Sistemul AATC reprezintă un sistem unitar complex de echipamente, software și facilități administrative, care pot fi divizate în următoarele subsisteme:

- Documente de călătorie;- Vinderea și distribuirea de bilete;- Controlul și rambursarea serviciilor conform biletelor;- Colectarea și prelucrarea informației.

Subsistemul documentelor de călătorie – este un subsistem de bază, eficiența căruia în mare măsură este determinată de eficiența totală a sistemului. Subsistemul documentelor de călătorie este format din:

- Tipurile de suport a biletelor ( bilet magnetic, smart card fără contact);- Tipurile de bilete (bilete pentru un număr limitat de călătorii, sezoniere, gratuite);- Mecanismul de protecție a biletelor contrafăcute.

În calitate de suport de bază a biletelor în AATC se folosește cardul de hîrtie de standardul 180 cu o bandă magnetică solidă (figura 1). Această alegere se explică de prețul relativ mic cu asigurarea unor caracteristici tehnico-explotaționale înalte (inclusiv, siguranță și viteză înaltă de prelucrare a controlului și achitării tarifelor), nivel ridicat de siguranță de contrafaceri și comoditate în utilizarea de către pasageri.

Figura 6.1: Aspectul exterior al unui card pentru AATC

Subsistemul documentelor de călătorie asigură păstrarea sigură a informației despre bilet. O problemă de bază pentru implementarea și dezvoltarea acestui subsistem este vinderea biletelor, care se poate realiza doar prin automate speciale (figura 2).

Automatul pentru vinderea biletelor (AVB) este destinat pentru deservirea pasagerilor la vinderea cardurilor pentru călătorii, dar totodată să ofere posibilitatea de depunere a resurselor financiare pentru prelungirea cardului. Un standard de bază a smart cardurilor pentru călătorii reprezintă MIFARE® Ultralight, iar pentru reîncărcarea contului pe smart carduri se folosește standardul MIFARE® Standard 1K.

Figura 6.2: Automat de comercializare a cardurilor de călătorie

Automatele trebuie să funcționeze continuu fără prezența operatorului și trebuie să îndeplinească următoarele operații:

1

1. Alegerea, codarea și predarea biletului achitat sub formă de card;2. Înregistrarea transferurilor bancare și plăților în numerar la automat pentru achitarea biletului;3. Înregistrarea operațiilor îndeplinite în echipament de memorie internă;4. Formarea documentelor de calcul a plăților făcute;5. Deservire informațională a călătorilor pe ecran în timpul efectuării plăților;6. Transmiterea datelor și evenimentelor în baza de date a întreprinderii de servicii de transport de

călători;7. Monitoring-ul stării și parametrilor de funcționare a automatelor.

Subsistemul de vindere și distribuire a biletelor – mecanismul de colectare a plăților pentru călătorie. În AATC biletele se vînd prin:

Puncte de comercializare a biletelor; Conducătorii auto în salonul MTA; Rețea de distribuitori.

Un efect maxim prin colectarea plăților pentru călătorie se atinge prin combinarea dispozitivelor de control și validare a biletelor(validator) cu echipamente de limitare a accesului în salonul MTA – turnichete.

Validatorul (figura 3) este un dispozitiv rapid de control a biletelor, pe care șoferul îl primește la ieșirea la rută și îl returnează la sfîrșitul turei de lucru.

Figura 6.3: Validator al biletelor de călătorie

În MTA, validatorul se montează într-o cutie, fixată pe o bară, încuiat pentru a nu permite accesul persoanelor neautorizate.

Validatorul este un dispozitiv electro-mecanic programat automat pentru a valida următoarele tipuri de bilete: Pe suport de hîrtie cu bandă magnetică de standardul EN-753; Pe smart-carduri fără contact MIFARE® Standard 1K standardul ISO 14443 Type A și MIFARE®

Ultralight.Viteza de deservire (pasageri pe minut):

50 – bilete magnetice; 75 – smart-carduri fără contact.

2

Funcțiile de bază: Determinarea valabilității biletului prezentat; Validarea biletului; Editarea datelor despre acces pe stratul termosensibil al benzii magnetice; Indicații pentru călători (auditivă, luminoasă, textuală); Comanda turnichetului; Depozitarea informației despre traficul de călători în dispozitive de memorie independente.

Turnichetul (figura 4) se fixează pe balustrade special montate și, spre deosebire de validator se află în MTA permanent. Cel mai utilizabil este turnichetul staționar electro-mecanic cu trei bare, care regulează accesul pasagerilor în MTA, acționat manual, primește comanda de la validator și posedă indicatori luminoși pentru permiterea sau nepermiterea accesului.

La întreruperea curentului electric (de asemenea și în caz de accidente) bara turnichetului care limitează accesului, permite automat accesul în salon, totodată și excesul călătorilor din salon. După reconectarea curentului electric, bara se ridică manual și se fixează în poziția orizontală.

Figura 6.4: Turnichet pentru limitarea accesului în salonul MTA

3

Figura 6.5: Sistem turnichet-validator montat în salonul MTA

Validatorul prelucrează informația, înscrisă pe banda magnetică. Dacă biletul trece verificarea, atunci validatorul aprinde semnalul verde care permite accesul, produce un sunet specific, aplică un semn anumit pe bilet și transmite permisiunea de acces turnichetului.

Dacă biletul nu este valabil, atunci validatorul anunță aceasta prin semnalul roșu și un sunet ascuțit.Ștampila pe bilet se realizează prin arderea stratului termosensibil al benzii magnetice ceea ce face

imposibilă ștergerea semnului imprimat. Toate validatoarele pot funcționa cu carduri de plastic fără contact. Fără un centru de comandă unde să fie prelucrate toate datele, sistemul AATC nu are nici un efect.

Nucleul subsistemului – centru unic de prelucrare a datelor, este o întreprindere specializată în domeniul dat, adică care se ocupă cu colectarea plăților și angajarea operatorilor care să îndeplinească lucrul auxiliar.

În centrul de prelucrare a datelor are loc: Colectarea informațiilor despre biletele vîndute, despre cursele efectuate; Eliberarea biletelor gratuite; Crearea și înnoirea continuă a bazei de date despre fluxul de călători, despre deținătorii de bilete cu

subvenții pentru anumite categorii de călători; Formarea datelor statistice despre fluxul de călători, vinderea biletelor și eliberarea biletelor gratuite; Controlul circulației biletelor cu scopul de a le găsi pe cele suspecte; Generarea automată a listelor cu operatorii de transport; Managementul și furnizarea informației normativ-reglatorii.

Datele despre cursele finisate apar din punctele de dispecerat (de la serverele întreprinderilor de transport) ale parcurilor de autobuze o dată în zi la fienel zilei de lucru a MTA. Aceste date includ informații despre biletele valide, biletele anulate și biletele nevalabile.

Datele despre vinderea biletelor în punctele de distribuție, prin rețelele de agenți din teritoriu și despre biletele gratuite distribuite unor categorii sociale de populație ajung în centrele de gestiune a traficului din punctele de dispecerat o dată în zi la sfîrșitul zilei.

4

În baza datelor colectate, sunt stabilite biletele suspicioase, care apoi sunt introduse în stop-listă. Datele din lista respectivă zilnic ajung în sistemele de dispecerat, iar apoi în baza de date a validatorului care nu va permite accesul persoanelor cu astfel de bilete în MTA.

În contul datelor colectate se formează baze de date statistice despre fluxul de pasageri și parametrii lor descriptivi.

Tehnologia dată de automatizare a plăților sau tarifelor pentru călătorie permit de a rezolva următoarele probleme în transportul de pasageri:

Lichidarea necesităților de finanțare a operatorilor de vindere a biletelor; Ridicarea nivelului de calitate a deservirii clienților; Determinarea fixă a parcursului călătorilor, inclusiv a celor cu subvenții; Asigurarea controlului lucrului autobuzelor la linie.

Tehnologiiile AATC sunt un instrument unic pentru gestiunea proceselor de transportare și permite de a controla factorii care influențează aspectul economic al întreprinderilor de transport de călători:

Colectarea tarifelor de călătorie; Costul transportărilor; Compensarea subvențiilor; Utilizarea eficientă a resurselor.

Acest sistem este utilizat pe larg în multe orașe ale lumii, demonstrînd un grad de eficiență înaltă.

6.2. Sisteme-dispecerat de control al traficului dirijat pe rute prestabilite

Sistemele-dispecerat de control al traficului dirijat pe rute prestabilite au început să funcționeze încă în anii 70 ai secolului 20, fiind bazate pe utilizarea tehnologiilor computerizate de prelucrare automată a informațiilor transmise din punctele de dispecerat despre activitatea autobuzelor la linie. Cu ajutorul unor astfel de sisteme are loc controlul îndeplinirii programelor de către conducătorii-auto conform graficelor de mișcare, elaborarea acțiunilor de control necesare, calculul indicatorilor tehnico-explotaționale și bilanțul activității întreprinderii (parcursuri, timp de lucru, salarii ș.a.).

Din anul 1995 aceste sisteme se bazează pe utilizarea sistemelor de poziționare globală și tehnologiei RFID, ceea ce a făcut posibilă automatizarea mai multor operații și apariția tehnologiilor de nouă generație.

Sarcinile de bază ale sistemelor de gestionare a transportului de pasageri prin utilizarea automatizărilor sistemelor de identificare geospațială sunt:

Ridicarea calității deservirii populației (îmbunătățirea unor astfel de indicatori ca, exactitatea, regularitatea, umplerea saloanelor MTA și timpul de așteptare a MTA în stație);

Ridicarea eficienței utilizării MTA (micșorarea neproductivității prin pierderile de timp la linie, utilizarea rațională a MTA, și ca urmare, micșorarea sine costurilor transporturilor);

Ridicarea siguranței călătorilor prin informarea despre accidentele rutiere, situații neprevăzute în trafic și chemarea rapidă a ambulanței, poliției la locul accidentelor rutiere; informarea operativă a conducătorilor auto despre accidentele rutiere;

Informarea populației despre graficele de circulație a MTA pe rutele urbane prin intermediul diferitor mijloace de informare a populației;

Informarea operativă a călătorilor în stații despre intervalele de circulație, traseele de circulație pe diferite linii. Pe panouri se indică timpul real de sosire a autobuzelor în stații (figura 6).Principalul scop al sistemului îl reprezintă asigurarea centralizării gestionării dispecerizate a

traficului urban de călători, formarea unor informații obiective despre funcționarea acestuia.Funcționalitatea sistemului dispecerat în cadrul traficului urban de călători se regăsește în:

1. Automatizarea planificării actuale (operative, zilnice);2. Instrument de calcul a activității de transport;

5

3. Control automat al graficelor de lucru al autobuzelor la linie, prin utilizarea mijloacelor de navigare și comunicare;

4. Localizarea MTA pe harta electronică a orașului pe ecranul dispecerului;5. Dirijarea operativă a mișcării MTA pe linie și în stațiile finale;6. Legătura opertivă cu conducătorii auto – prin apel vocal și cu ajutorul sms-urilor;7. Analiză operativă continuă a activității întreprinderilor de transport din domeniu;8. Chemarea rapidă a mașinilor de ajutor tehnic;9. Prezentarea informației despre mișcarea efectivă a MTA pe diferite rute către călători.

Obiecte ale gestionării operative în acest sens, le reprezintă:1. Mijloacele de transport, ce activează pe rute urbane de călători;2. Componentele sistemelor automatizate de dirijare a traficului urban de călători:a. Panouri informaționale în stațiile intermediare;b. Informatori stradali (ghișee informaționale);c. Subsisteme complexe de informare prin telefonia mobile;d. Subsisteme complexe de informare prin Internet;

De informațiile din sistem se folosesc: Pasagerii de pe rutele urbane de călători; Primăria; Direcțiile de administrare a complexelor urbane, regiile de transport; Serviciul de intervenție rapid.

Principalele procese tehnologice ce trebuie automatizate în rezultatul creării sistemului menționat sunt:

1. Planificarea actuală a rutelor, și anume:a. Graficele de lucru pe traseu;b. Ordinea de emisie la linie a MTA;c. Datele grafice oferite de hărțile electronice a orașului și regiunilor suburbane;d. Corectarea traseelor de mișcare pe rute a MTA;e. Formarea planurilor operative pe ture.

2. Evidența și controlul emisie la linie a MTA de la ÎTA, și anume:a. Înregistrarea intrărilor/ieșirilor MTA;b. Formarea datelor despre toate încălcările comise;c. Introducerea datelor pentru corectarea graficelor de mișcare în conformitate cu situația reală;d. Formarea jurnalelor operative despre situația concretă privind emisia la linie a MTA;

3. Evidența și controlul parcursurilor MTA pe trasee:a. Determinarea poziției MTA;b. Înregistrarea trecerii MTA prin puncte de control;c. Fixarea datelor despre încălcările echipajului: omiterea unor puncte de pe traseu, mișcarea cu

viteză neregulamentară, staționările neregulamentare;d. Vizualizarea on-line pe hărțile electronice a mișcării MTA pe traseul prestabilit;

4. Planificarea operativă și de control al circulației MTA pe rute prestabilite:a. Eliminarea promptă a abaterilor de la graficele întărite de mișcare;b. Redistribuirea eficientă a MTA după număr în cazurile apariției interferențelor pe rute;c. Restabilirea intervalelor de circulație cu mărirea sau micșorarea lor;d. Lichidarea consecințelor accidentelor sau altor situații excepționale în trafic urban, totodată

rezolvarea problemelor legate de siguranța circulației, a pasagerilor și conducătorilor auto;5. Analiza îndeplinirii programelor:

a. Crearea și completarea arhivelor cu date despre îndeplinirea programelor, arhivelor cu comunicările on-line;

6

b. Redarea informației (pe monitor, suport de hîrtie) despre rezultatele îndeplinirii programului la linii și eficiența rutelor după anumiți parametri;

c. Transmiterea informației din subdiviziuni către centrul de comandă sau direcțiile de transport.Introducerea sistemului de dispecerat automatizat pentru transportul de pasageri urban va duce la

înlăturarea tehnologiilor manuale de control al îndeplinirii și gestionării programelor de circulație a MTA pe rute prestabilite. Dar totodată nu trebuie să se piardă esența gestiunii dispecerate a traficului rutier urban.

Figura 6.6: Panou electric informațional în stațiile de călători în traficul urban

Sistemele de informare a călătorilor conțin funcții de planificare a unei călătorii multimodale, de ghidare pe ruta respectivă și de asistare penru călători și pentru conducători auto. De asemenea, ele pot permite efectuarea și confirmarea plății de către călători pentru serviciile primite și includ posibilitatea de notificare a personalului în caz de urgență.

Sistemele avansate de informare a călătorilor asigură următoarele funcții: Planificarea multimodală a călătoriei – oferă o informare largă la nivel de regiune și asistă călătorii în

planificarea călătoriei, cu autovehicule proprii sau cu mijloace de transport și la cerere asigură informații referitoare la legăturile cu alte mijloace de transport, rezervări și confirmare a rezervărilor de transport;

Informații și servicii de ghidare pe ruta aleasă – modurile de ghidare on-line, autonome sau dinamice (bazate pe informații în timp real), oferă informații de planificare a rutei, indicații referitoare la direcția de mers și alte informații de asistență navigației; timpii de călătorie pe ruta curentă pot fi transmiși direct conducătorilor auto permițînd selecția rutelor, pentru evitarea congestionărilor de circulație și a altor condiții nefavorabile;

Asistare – asistarea are în vedere avertizări asupra incidentelor, înștiințări asupra întîrzierilor, timpul de călătorie preconizat pînă la destinație (furnizat în timp real) și timpul pînă la următoarea conexiune multimodală, informații asupra condițiilor de călătorie nefavorabile, conexiuni multimodale, informații cu privire la modul în care se respectă orarul de mers, restricții referitoare la operarea autovehiculelor comerciale (înălțime, greutate, restricții pentru mărfurile periculoase), informații referitoare la parcări și starea de ocupare a acestora, a sistemelor de taxare care urmează pe rută, identificarea următoarelor opriri etc.;

Interconexiune cu sistemele de management al traficului din regiune – pentru obținerea unor informații de trafic (referitoare la incidente, la rută, la transport etc.) este necesară interconexiunea cu sistemele de management al transportului din anumite regiuni. Aceste informații pot fi confirmate și completate cu informații de supraveghere și cu informații provenite de la alte surse.

Ca tipuri de tehnologii suport pentru sistemele de informare a călătorilor se pot enumera:

7

Tehnologii de informare a călătorilor; Tehnologii de comunicare.

Tehnologiile de informare a călătorilor permit acestora să primească informaţii referitoarela reţeaua rutieră şi reţeaua de transport. Există două categorii fundamentale de informare a călătorilor şi anume, înainte de călătorie şi în timpul călătoriei.

Tehnologiile de informare înainte de călătorie se axează în principal pe sisteme bazate pe calculator, pe sisteme de informare prin telefon şi pe sisteme de informare prin televiziune.

a. Sistemele bazate pe calculator – cele mai utilizate tehnologii de informare a călătorului se bazează pe informarea acestuia înainte de călătorie, prin intermediul calculatorului, servicii de internet şi buletine electronice de ştiri.

Internetul – accesat de pe calculatoare, PDA-uri şi telefoane.Buletinele electronice de ştiri – informaţiile pot fi diseminate către public printr-un furnizor

comercial sau utilizatorul se poate conecta direct utilizînd un număr de telefon.Videotext – sistem de informare bidirecţional, orientat către utilizator, care foloseşte calculatorul

pentru solicitarea şi afişarea informaţiei referitoare la rută, folosind tehnologii de tip audiotext cu indicarea locului de plecare şi de sosire. Ca rezultat apar opţiunile de călătorie fie printr-un sintetizator de voce, prin fax sau printr-un afişaj video.

b. Sistemele de informare prin telefon – se bazează pe următoarele elemente: telefonul de informare a călătorului, sistemul cu bandă înregistrată de tip buclă şi sistemul cu răspuns vocal.

Telefonul de informare a călătorului – audiotext, poate furniza la nivel de minut informații referitoare la trafic sub forma unor mesaje vocale. Tipul informațiilor: referitoare la transport (costul biletelor de călătorie și orarul de circulație), informații operaționale (drumuri în construcții și drumuri închise). Utilizatorii telefonului de informare pot accesa informația de acasă, din autovehicul, prin simpla formare a unui număr de telefon.

Sistemul cu bandă înregistrată de tip buclă – difuzează în mod continuu mesaje preînregistrate și nu acceptă comenzi interactive de la cel care sună. Mesajele preînregistrate pot fi actualizate periodic și stocate pentru utilizatori prin sistemul de înregistrare pe bandă de tip buclă.

Sistemul cu răspuns vocal – (VRS –Voice Response System) răspuns vocal interactiv și servicii de mesagerie vocală. Asigură prezența meniurilor vocale pentru apelant, cererile de introducere de date și traducerea semnalelor recepționate în date digitale.

c. Sisteme de informare prin televiziune – tehnologiile acestui sistem furnizează informații pentru călători prin acces de acasă, de la hotel și din alte medii publice dotate cu televizoare.

Rețea de difuzare prin televiziune – informațiile referitoare la condițiile de trafic, incidente, operațiuni de transport depozitate în centrele de comandă sunt difuzate către televiziune și stații de radio, precum și către entități private, în mod automat sau la cerere.

Teletext – tehnologia teletext utilizează intervalul de ștergere verticală din lungimea de undă a canalului de televiziune pentru a transmite informații utilizatorilor. Pentru a vizualiza informația transmisă utilizatorii trebuie să aibă un televizor standard echipat cu un cip WST. Informațiile includ hărți schematice, informații privind închideri de benzi de circulație și indicații color ale nivelurilor de congestionare, localizarea incidentelor și panouri cu mesaje variabile VMS.

Televiziunea prin cablu – canalele CATV pot transmite in formații grafice, informații text și informații audio de-a lungul unei perioade specificate de timp sau 24 de ore pe zi, dacă este alocat un canal de trafic special. Informația pe care o oferă este de tipul hartă de ansamblu a orașului sau regiunii, segmente de drum colorate conform unui cod care indică viteza curentă a traficului și o hartă secundară cu un ansamblu de date.

8

Televiziunea interactivă – similară radioului și televiziunii prin cablu, dar diferența este că transmite informații în mod direct în orice moment de timp. Informația disponibilă pe un canal interactiv poate fi referitoare la incidente, hartă cu vitezele pe autostrăzi, la transport, căile spre stadioane importante, restaurante mari și atracții turistice, la servicii hoteliere, la vreme etc.

Figura 6.7: Tehnologii de informare a călătorilor înainte de călătorie

Tehnologiile de informare în timpul călătoriei se bazează pe următoarele sisteme:a. Sisteme localizate pe drum – tehnologiile VMS și HAR (Highway Advisory Radio) oferă

conducătorilor de autovehicule informații în timpul călătoriei, în timp real și informații statice prin intermediul unor echipamente amplasate de-a lungul drumului.

Panouri cu mesaje variabile (VMS) – oferă informații dinamice cu privire la: congestionări, devieri pe rute ocolitoare, informații generale de ghidare, locuri la care se lucrează la construcția și întreținerea drumului, starea drumului, informații referitoare la vitezele maxime de deplasare pe anumite porțiuni de drum. Pot fi utilizate și în stații de tranzit pentru a furniza informații orare (sosiri, plecări, starea autovehiculelor).

Figura 6.8: Exemplu de informare dinamică VMS

Stații radio de informare pentru autostrăzi – sistemele bazate pe tehnologia HAR sunt amplasate pe partea laterală a drumului și comunică informații de călătorie locale, relevante către toate autovehiculele.

9

De obicei, sunt doar sisteme de radiodifuzare ce utilizează banda radio convențională AM. Raza de acțiune – 7 km, informații similare ca la VMS.

b. Sisteme de informare în stații – asigură actualizarea graficului de circulație și a informației referitoare la transport pentru călătorii care se află deja pe drum. Informații despre ora de sosire, de plecare, următorul vehicul pe rută, transferuri la alte rute, legături, servicii de transport regionale și informații privind serviciile asociate. Informațiile pot fi oferite pe monitoare de afișare, pe panouri cu mesaje variabile, prin sisteme de informare.

Monitoare de afișare – furnizează informații despre orarul curent, destinație și servicii oferite. În stațiile mari sunt montate pe platforme, vizibile unui număr mare de călători.

Figura 6.9: Exemple de monitoare și panouri cu mesaje variabile

Panourile cu mesaje variabile – amplasate astfel în stațiile de tranzit și în cele de autobuz ca să asigure vizibilitate maximă, furnizează informații despre orarul curent, punctul de plecare, destinație, ruta și serviciile prestate.

Chioșcuri de infromare interactive – conțin un terminal de calculator și o interfață cu utilizatorul (tastieră, ecran digital). Pot fi instalate în stațiile de tranzit, în zonele de așteptare, în centrele de informare a vizitatorilor și în sălile stațiilor de plecare și de destinație. Informații: condiții curente de drum, informații referitoare la transport, date referitoare la ruta către destinația specificată, referitoare la vreme și știri curente referitoare la evenimentele locale.

c. Sisteme personale de informare – cel mai des prin telefonie mobilă. În smartphone este necesară instalarea aplicației respective localității sau regiunii interesate. Aceasta simplifică modul de planificare a unei călătorii cu transportul public, astfel încît furnizează informația necesară călătorului în timp real, în orice loc și moment.

d. Sisteme de informare în autovehicul – sisteme de tipul rețea radio AM, sisteme statice și dinamice de ghidare pe parcursul rutei și sisteme de alertare.

Rețea radio AM – posturile de radio furnizează o parte din informațiile despre trafic fie de la reporteri, fie de la un serviciu de difuzare a traficului.

Sistemele de ghidare statice – asigură transmiterea informațiilor pentru conducătorii autovehiculelor direct în autovehicul – echipamentele disponibile în prezent pot indica pe hartă poziția geografircă și pot furniza informații audio și textuale. Se bazează pe tehnologiile GPS, GSM/GPRS și RFID.

Sistemele dinamice – asigură în plus informații de trafic în timp real și posibilități de ghidare dinamică.

Sistemele automate de avertizare – anunță călătorii aflați în interiorul vehiculului cu privire la punctele de transfer și de legătură importante.

e. Sisteme de informare utilizate de autovehicule în mișcare – panouri de mesaje în autovehicule pentru informarea călătorilor.

10

Panouri cu mesaje în interiorul autovehiculului – de obicei se utilizează afișoare cu cristale lichide (LCD – Liquid Crystal Display) și afișoare LED (Light Emitting Diode). Informații: următoarea oprire, ora de sosire, anunțuri obișnuite, mesaje de urgență, informații de divertisment și publicitate.

Sistemele automate de anunțare – combinații între cele indicate mai sus, în interiorul și exteriorul mijlocului de transport de pe rută.

Figura 6.10: Tehnologii de informare a călătorilor în timpul călătoriei

Tehnologiile de informare mai des utilizate în sistemele de dispecerat a traficului urban sunt: tehnologii de comunicare prin fir și tehnologii de comunicare fără fir.

Tehnologii de comunicare prin fir – linia telefonică închiriată, faxul, telefonul fix.Tehnologii de comunicare fără fir – utilizează sateliți, stații radio celulare, pachete de date celulare

digitale, date mobile și mesagerie fără fir, sisteme radio de date, rețeaua radio zonală și comunicații dedicate cu rază redusă de activare.

11

Figura 6.11: Mijloacele tehnice și structura sistemelor de dispecerat în traficul urban de călători

6.3. Sisteme-dispecerat de control al activității mijloacelor de transport de pasageri în regim TAXI

Piața actuală a transporturilor în regim TAXI se caracterizează printr-o concurență înaltă între agenții transportatori, unde atingerea succesului depinde de calitatea serviciilor prestate. Condițiile relațiilro de piață constrîng agenții transportatori să tindă către perfecționarea deservirilor, rdicarea operativității lucrului și siguranței transportării pasagerilor cu aplicarea unui sistem de plăți competitive.

Sistemele-dispecerat de control al activității mijloacelor de transport în regim TAXI trebuie să asigure:

Emisia la linie a mijloacelor de transport conform graficelor prestabilite și validarea graficelor de emisie;

Recepția centralizată și îndeplinirea la timp a comenzilor făcute în prealabil și a comenzilor urgente;

Centralizarea distribuirii a mijloacelor de transport libere pe regiuni sau sectoare ale orașului și în parc conform cererilor reale;

Corectarea programului de emisie la rută a mijloacelor de transport conform analizei raporturilor de activitate;

Controlul calității deservirii populației și lucrului parcurilor taximetrelor.Procesul tehnologic de centralizare a gestionării lucrului mijloacelor de transport în regim TAXI este

compus din trei subsisteme:1. Informații, recepționate din parc, de la dispeceri, conducători auto, pasageri; asigură îndeplinirea

în mod optim și eficient a cererii de transport;2. Controlul lucrului taxiurilor pe linie;3. Gestiunea corectă a parcului conform situației din trafic și a informației recepționate.Principiul de bază al sistemului este asigurarea distribuției cît mai optime a taxiurilor conform

comenzilor înregistrate pe teritoriul orașului.În sarcina ÎTA intră: Controlul și pregătirea taxiurilor pentru lucru;

12

Pregătirea documentației la emisia taxiurilor la linie; Organizarea emiterii conform graficului a taxiurilor la linie și verificarea timpului de ieșire din

parc a acestora; Asigurarea direcționării taxiurilor către principalele parcări ale orașului; Direcționarea taxiurilor către adrese în oraș conform comenzilor înregistrate; Înregistrarea cauzelor întoarcelor premature ale taiurilor din traseu și luarea măsurilor pentru

înlăturarea problemelor de ordin tehnic; Controlul sistematic al numărului taxiurilor în parc și al intrărilor acestora; Oformarea documentației zilnice despre activitatea taxiurilor.Utilizarea sistemelor dispecerat permite: Asigură trimiterea taxiurilor la comenzile prestabilite și cele urgente în termeni minimali, din

locul cel mai apropiat de adresa chemării; Micșorarea parcursurilor descărcate și ridicarea coeficientului parcursului achitat; Micșorarea timpului de staționare a taxiurilor în parcări; Ridicarea calității deserivirii pasagerilor cu MTA în regim taxi; Micșorarea pierderilor de timp din cauza deficiențelor tehnice, așa cum intervine imediat pentru

înlăturarea acestora.Pentru ridicarea eficienței lucrului sistemelor de dispecerat a parcului taxi este indicat implementarea

celor mai recente tehnologii și sisteme. Una din aceste este sistemul Lockey bazat pe tehnologiile GPS (http://www.lockey.ru/equipment/monitoring-transporta/).

Sistemul Lockey a fost proiectat ținînd cont de principiile de lucru al parcurilor de taxi, legat cu prelucrarea continuă a comenzilor de transport și necesitatea de identificare a unui număr mare de obiecte pe un teritoriu cît mai vast.

Sarcinile realizabile: Monitorizarea în spațiu a taxiului; Siguranța înaltă a conducătorului auto și a pasagerilor; Apărarea anti-furt; Informarea operatorului (dispecerului) despre încălcarea regimului de viteză; Urmărirea video a salonului taxiului; Controlul consumului de combustibil, elucidarea faptelor de furt; Controlul funcționării motorului; Controlul lucrului în regiunea respectivă și anunțarea ieșirii taxiului de pe teritoriul

respectiv; Crearea rapoartelor de activitate a parcului de taxiuri; Distribuirea automată a comenzilor.

Structura și principiul de funcționare a sistemului Lockey sunt indicate în figura de mai jos.

13

Figura 6.12: Structura sistemului Lockey

Pentru implementarea acestui sistem este nevoie echiparea taxiurilor cu următoarele unități de echipament:

Terminal de abonat (C 100, C 100 G, DTM 3, C2550G etc.) cu antenă GSM, GPS sau GPS+Glonass, cablu, acumulator rezervă;

Senzor de viteză; Releu de blocare a motorului; Cameră de înregistrat; Butonul de alarmă; Senzor de control al consumului de combustibil; Echipament pentru vizualizarea și trimiterea informației.

Tipurile de rapoarte emise de sistem: Rapoarte despre mișcarea și staționarea pe traseu a taxiurilor cu indicarea timpului, vitezei și

distanței; Rapoarte despre timpul de lucru al taxiurilor cu statutul liber/ocupat; Rapoarte despre lucrul zilnic a fiecărui conducător auto și a parcului de taxiuri în întregime

cu scopul indicării numărului de clienți și a parcursului; Rapoarte despre consumul de combustibil; Elaborarea traseului pentru orice interval de timp.

Implementarea sistemului permite: Ridicarea eficienței activității parcului de taxiuri în contul prelucrării continue a

informațiilor recepționate din sistem; Micșorarea riscurilor și întreruperilor neproductive legate de factorul uman; Ridicarea lucrului operativ a dispecerilor și conducătorilor auto; Ridicarea disciplinei și stilului de conducere a conducătorilor auto; Ridicarea siguranței transportului de pasageri;

14

Micșorarea parcursului în gol și a celui descărcat neplătit al taxiurilor; Micșorarea consumului de combustibili, lubrifianți și piese de schimb; Paza și siguranța taxiului; Ridicarea rentabilității întreprinderii în contul micșorării cheltuielilor și planificării

eficiente.

15