Politici comerciale

Politica vamala I

Instrumentele politicii comerciale

Instrumente tarifare

Instrumente paratarifare

Instrumente netarifare

Măsuri promoţionale

Măsuri de stimulare a exporturilor

Politica vamală

Este o componetă a politicii comerciale a unui

stat, care cuprinde totalitatea reglementărilor

emise de autărităţile publice şi care vizează

intrarea şi ieşirea mărfurilor din teritoriul

vamal

Teritoriul vamal este spaţiul geografic în

cadrul căruia se aplică un anumit regim vamal

şi o anumită legislaţie vamală

Continuare

Aplicarea regimului vamal presupune:

– Controlul bunurilor şi amijloacelor de transport, cu

ocazia trecerii graniţei vamale

– Îndeplinirea formalităţilor vamale

– Împunerea vamală şi plata creanţelor vamale

– Alte formalităţi specifice reglementate prin acte

normative.

Instrumentele politicii vamale

Legile, codurile şi regulamentele vamale

Tarifele vamale

Taxele vamale

Obiectivele sistemului vamal

Protejarea intereselor economice ale statului

Elaborarea de statistici adecvate cu privire la

activitatea de comerţ exterior

Punerea în aplicare a politicii fiscale a statului

Redefinirea activităţilor de export

Impunerea vamală

Obiectul impunerii: bunurile ce fac obiectul tranzacţiei

Nivelul impunerii: impozitul aferent unei unităţi de impunere sub formă specifică sau ad-valorem

Declaraţia vamală în detaliu: documentul prin care sunt furnizate informaţiile necesare realizării obligaţiilor fiscale

Termenul de plată: momentul validării declaraţiei vamale, care coincide cu liberul de vamă, permiţând declarantului vamal să dispună de bunurile ce fac obiectul declarării.

Funcţiile impunerii vamale

Funcţia fiscală

Funcţia protecţionistă

Funcţia de negociere

Argumente în favoarea protecţiei vamale

Divergenţa dintre costurile şi avantajele sociale şi cele private

Protecţia tarifară susţine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic

Sunt protejate locurile de muncă la nivel intern

Taxele vamale conduc la creşterea preţurilor, reduc importurile, stimulează producţia internă, ocuparea forţei de muncă şi creşterea veniturilor producătorilor

Taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale

Protecţia nominală

Vizează întreaga valoare a produsului supus

impunerii vamale

Nivelul său este dat de nivelul taxelor vamale

înscrise în tarif

Ca regulă generală, protecţia nominală este

direct proporţională cu gradul de prelucrare al

bunurilor importate.

Protecţia efectivă

Vizează nivelul impunerii vamale asupra

valorii nou create încorporate în produs

Măsoară sporul de valoare adăugată în

condiţiile unor diferite niveluri ale taxelor

vamale

Se calculează după diferite formule

Tariful vamal

Este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi taxele vamale aferente acestora.

Este instrumentul clasic de reglementare a schimburilor comerciale externe, fiind permis de normele multilaterale de conduită.

Principalele nomenclatoare de clasificare a mărfurilor utilizate pe plan internaţional sunt:

– Standard International Trade Clasification

– Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles

– Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor

Criterii de clasificare a mărfurilor în

tarifele vamale

Originea mărfurilor

Gradul de prelucrare

Combinaţie între cele două criterii

Criterii de origineOriginea ≠ provenienţă;Ex: origine vegetală, animală

Originea produselor este esenţială pentru stabilirea cuantumului taxelor vamale şi natura formalităţilor vamale

Menţionarea originii trebuie să figureze pe toate declaraţiile vamale

De obicei un produs este considerat originar dintr-o ţară atunci când este obţinut din materii prime, materiale şi componente din acea ţară.

Dacă un produs este rezulatul unor intervenţii productive în mai multe ţări, se consideră originar din ţara în care a suferit ultima transformare substanţială.

Transformarea substanţială este determinată prin:

– Metoda saltului tarifar (schimbarea încadrării tarifare)

– Metoda valorii adăugate (bunul a suferit o transformare semnificativă – 40-60% din valoarea produsului)

Reguli de incadrare tarifară conform

Sistemului Armonizat*

Regula 1 – clasificarea mărfurilor este legal

determinată de termenii poziţiilor tarifare şi de notele

secţiunilor şi capitolelor

Exemple:

– Când există cel puţin 2% metal preţios într-un aliaj, atunci

acesta este considerat un aliaj din metale preţioase

– Măslinele sunt cuprinse la categoria legume, deşi în botanică

sunt considerate fructe.

* Nota: Exemplele sunt realizate pe modelul Tarifului vamal al Romaniei in vigoare inainte

de momentul aderarii la UE. Alte exemple pe modelul actualului tarif vamal vor fi oferite

separat – la curs/seminar.

Regula 2 –2.a. Prima parte extinde sfera de cuprindere a poziţiilor tarifare pentru a acoperi şi articolele incomplete sau nefinite cu condiţia că acestea să cuprindă caracteristicile esenţiale ale produsului complet sau finit; a doua parte clasează în aceeaşi poziţie cu articolul montat, articolul complet prezentat în stare demontată sau nemontată

2.b. extinde cuprinderea poziţiilor tarifare care menţionează o singură materie determinată sau a produselor compuse dintr-o materie determinată

Exemplu:

– Un container cu 500 biciclete demontate fără şei şi 700 de şei ambalate separat vor fi încadrate ca 500 biciclete echipate complet şi 200 de şei ca şi componente.

Regula 3.Enunţă principiile de clasificare a mărfurilor susceptibile a fi încadrate la mai multe poziţii tarifare. Marfa va fi clasificată la poziţia specifică. Bunurile compuse din mateii diferite se încadrează după natura articolului care le conferă caracterul esenţial. Dacă nu pot să fie încadrate după regulile subsidiare amintite, încadrarea se va face la poziţia tarifară cu numărul cel mai mare dintre cele care pot să fie luate în considerare.

Exemple: Ascuţitoare pe un suoport fantezie poate să fie încadrată la:

Ascuţitori (articole de tăiat) poz. 82.14

Alte jucării – modele pentru divertisment poz. 95.03

Încadrarea se face după caracterul esenţial – articole de tăiat -poz. 82.14

Un etui care cuprinde 10 pixuri de culori diferite (poz.96.08) şi 10 creioane colorate (poz. 96.09). Se optează pentru poziţia 96.09.

Regula 4.

Se aplică mărfurilor care în funcţie de

noutatea lor nu sunt reprezentate specific în

nici una dintre poziţiile S.A.

Exemplu: Momentul imediat ulterior apariţiei

DVD-urilor, acestea au fost încadrate prin

analogie cu alte produse care serveau aceluiaşi

scop deoarece nu exista o poziţie specifică

unde să fie încadrate.

Regula 5

Reglementează clasarea cutiilor şi a huselor prezentate

împreună cu mărfurile cărora le sunt destinate precum

şi a ambalajelor care conţin mărfuri. Această regulă nu

se aplică atunci când materialele de împachetat sunt

evident susceptibile utilizării repetate. Ele vor fi

clasificate la iniţiativa fiecărei ţări.

Exemplu: Berea îmbuteliată în sticle şi lăzi returnabile

– Berea – poz. 22.03

– Sticlele – poz. 70.10

– Lada – poz. diferite în funcţie de material (de obicei la articole

din mase plastice)

Regula 6.

Prevede încadrarea produselor în subpoziţiile

unei poziţii tarifare, element care se determină

prin respectarea prevederilor acelor subpoziţii

şi a notelor de subpoziţii cu care se află în

relaţie şi, bligatoriu cu respectarea regulilor

anterioare