Problema asezarilor umane, problema fundamentala a lumii contemporane.

Forme de organizare spatiala a populatiei.Economia urbana- ramura a stiintei economice. Paradigme ale teoriei economice urbane.

Cadrul natural-Societatea uman Mediu artificial de viataForma cea mai sintetica de concretizare a mediului artificial o reprezinta localitatile, optimizate ca marime, structura, inzestrare i infatisare, astfel incat sa poata raspunde exigentelor sociale.

satulnumar relativ limitat de locuitori,suprafata redusa si ocupare extensivainzestrare restrinsa cu dotari de interes colectiv

aglomeratia urbana incadrarea populatiei in ramuri ecomomice si sectoare de activitate neagricole, in care munca se desfasoara cu ocupare permanenta, fara intreruperi sezoniere si cu un inalte nivel de productivitate;

aglomeratia urbanatransferarea populatiei ocupate, in ponderi tot mai mari, din sectoriul productiei nemijlocite in sectorul serviciilor;modificarea structurii vetii sociale, a conceptelor si mentalitatilor indivizilor: interesul crescind pentru cultura , ocuparea timpului liber;

aglomeratia urbanaintensificarea mobilitatii, cresterea contactelor sociale, amplificarea circulatiei informatiilor;impartirea teritoriului in zone specializate din punct de vedere al profilului social si economic;

aglomeratia urbanapreocuparea deosebita pentru calitatea fondului consruit si pentru aspectul spatiilor libere;prezenta si dezvoltarea unei retele de cominicatie cu mijloace perfectionate de transport pentru categorii de trafic diferentiatedezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi si a zonelor pentru sport si recreere.

Mexico to Florida at Night

Definirea oraului numrul locuitorilor; dotarea cu echipament tehnico-edilitar,(considerndu-se aezare urban acea localitate care dispune de o dotare corespunztoare privind confortul i igiena locuitorilor: alimentare cu apa i canalizare, alimentare cu energie electric,telefonie, strzi etc.; dotrile social-culturale care trebuie s asigure satisfacerea intereselor publice de odihna i recreere; importana n teritoriu; criterii administrative.

Cu toate c la nivel internaional demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a aezrilor omeneti este extrem de dificil se contureaz totui cteva criterii general valabile:criteriul numeric are n vedere mrimea demografic a centrelor (de exemplu de la 250 locuitori n Danemarca, 300 n Islanda, 1.000 n Canada, 2.500 n SUA la 10.000 de locuitori n Spania, Elveia i pn la 20.000 n Olanda);criteriul numeric asociat cu nivelul de dotare edilitar-gospodreasc sau cu criteriul administrativ;criterii hotrte de guvern n cazul unor ri ca Romnia, Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Suedia, Japonia, etc. Unde oraele sunt decretate prin acte normative ce au la baz cerine legate de poziia geografic favorabil, dimensiunea demografic, potenialul economic diversificat, structura urbanistic, organizarea intravilanului, gradul de dezvoltare a serviciilor.

In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene explozia demografica explozia urbanistica , aparitia si profilarea la scara planetara a marilor aglomeratii urbane, exodul unor mase impresionante de populatie rurala catre oras, cu toate consecintele care decurg.

Prognozele Bancii Mondiale:catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii a treia se nasc aproximativ 240 nou nascuti pe minut, in timp ce in Europa si tarile desvoltate numarul de nou nascuti se situiaza la aproximativ 26.

Prognozele Bancii MondialeEste de asteptat ca populatia sa atinga: Asia 5,8-6 mlrd, Africa -2mlrd,America Latina 810mln,Australia si Ociania 46 mln.Europa 720mln locuitori.

Prognozele Bancii Mondialenumarul urbanilor va creste de la1,5 mlrd la 3,5 mlrd, iar din 3 oraseni, aproximativ 2 vor fi locuitori ai lumii a treia.

Pe glob exista 315 orase milionare

Cele mai mari concentrari urbane 1995 (populatia - in milioane locuitori):

1Tokyo (Japonia).27,0 2 Ciudad de Mexico (Mexic)16,6 3 Sao Paulo (Brazilia)...16,5 4 New York (SUA)...16,5 5 Mumbay (India)15,1 6 Shangay (China)13,6 7 Los Angeles (SUA)12,4 8 Calcutta (India)..11,9 9 Buenos Aires (Argentina)..11,8 10 Seul (Rep.Coreea)11,6

Cele mai mari aglomeratii urbane,mln.locuitori(a.2011).Tokyo-Yokohama (Japonia) - 36,62. Delhi (India) -22,63 3. Seoul-Incheon (Coreea de Sud)-22,54. Jakarta (Indonezia) - 22,25. Manila (Filipine) - 21,26. Mumbai (Bombay)-India- 21,27. New York (SUA) - 20,78. Sao Paulo (Brazilia)- 20,39. Mexico City (Ciudad de Mexico)-Mexic- 19,510. Shanghai (China)- 18,611. Cairo (Egipt)- 17,512. Osaka-Kobe-Kyoto (Japonia) - 1713. Kolkota (Calcutta)-India- 15,814. Shenzhen (China) -15,215. Los Angeles (SUA) -14,916. Beijing (China) - 14,117. Moscova (Rusia) - 13,618. Karachi (Pachistan) -13,419. Istanbul (Turcia) -13,220. Buenos Aires (Argentina)-13,121. Dongguan (China) - 12,222. Rio de Janeiro (Brazilia) -11,923. Guangzhou-Foshan (China) -11,924. Dhaka (Bangladesh) -11,425. Lagos (Nigeria) -10,826. Paris (Frana) -10,427. Nagoya (Japonia)-10

Cele mai mari orase europene1.Moscova 2. Londra 3. Paris 4. Istanbul 5. Roma 6. Berlin 7. Madrid 8. Viena 9. Amsterdam 10. Bruxelles 11. Bucureti

Concept economic nouEvolutia sociala pe plantehnologic,economic si comportamental, aconditionat aparitia si dezvoltarea unui noudomeniu al stiintelor economice- EconomieUrbana.

Economia urbana- ramura a stiintei economice.Economia urban a aprut din necesitatea gsirii unor soluii la problemele i disfuncionalitile cu care s-a confruntat oraul: Creterea congestiunii urbane,Poluarea, Lipsa locuinelor, Sporirea criminalitii, Insuficienta finanelor locale .a.m.d

oraul este un sistem spaial-constructiv i social. subsistemul urbanistic -cuprinde totalitatea elementelor materiale ale oraului, inclusiv factorii naturali ce formeaz structura lui teritorial,

oraul este un sistem spaial-constructiv i social.subsistemul social este constituit de numrul locuitorilor, ca beneficiari ai ntregului sistem.

Subsistemul social este baza determinant i punctul de referin pentru ntregul subsistem urbanistic.

Dintr-o alt perspectiv orasul este un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea de servicii specifice pentru populatie si pentru agentii economici ce i-si desfasoara activitatea pe teritoriul orasenesc.

Orasul - este un agent economic

Funcii oreneti economic-productiv de locuirecultural-administrativade comunicaii ecologica i recreiereEsteticStrategic

Localizarea functiunilor in spatiul urban

Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt:

Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor i regiilor industriale i de depozitare, iar n localitatile rurale, unitatil agricole, agro-industriale sau industriale.

b) Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit, a dotarilor i a cailor de circulatie aferente. Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor urbanistice complexe (cartier, sector). Unele unitati economice, cu specific industrial (filaturi, textile, confectii) sau de deservire (fabrici de paine, ateliere de reparatii) pot fi amplasate n zona de locuit.

c) Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt amplasate dotarile aflate n folosinta intregii populatii din localitatea respectiva. Zona centrala a localitatii, denumita n literatura de specialitate i centrul civic, contine cele mai importante dotari orasenesti.

Zona de spatii verzi care este formata dinterenurile destinate parcurilor, gradinilor,scuarurilor, zonelor plantate de protectiesanitara, etc. Aceasta zona are oimportan deosebita n mentinereaechilibrului ecologic urban, a sanatatiipublice, a esteticii oraului i n imbunatatirea microclimei.

Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate principalelor artere de circulatie, parcajele i garajele publice, spatiile destinate transportului n comun, constructiile i instalatiile destinate transportului exterior (gari, autogari,aeroporturi, porturi,etc.).

Teoria modelrii spaiului urban are o istorie de peste dou secole i jumtate. Acest lung interval de timp, de acumulare i formare a conceptelor proprii economiei urbane, poate fi departajat n dou mari perioade:

Perioada demersului clasic

Perioada modelrii spaiale

Oraul n viziunea lui Cantillon (1680-1734) oraul exist prin localizarea puterii publice, a seniorilor i marilor proprietari de pmnturi, care i obin veniturile din agricultur. Insistnd pe influena economic a ruralului asupra urbanului, Cantillon apreciaz c industria prelucrtoare a produselor agricole nu trebuie localizat n mediul rural, ci n orae, acest lucru fiind legat de optimizarea costurilor de transport.

Oraul, organizator al spaiului Johann-Heinrich von Thunen (1783-1850) propune un punct de vedere contrar celui susinut de Cantillon, apreciind c oraul este entitatea care organizeaz spaiul rural, mai exact economia agricol. ideea susinut este c funcia economic a oraului, cu nevoile variate ale locuitorilor si, determin funciile agricole. Inelele lui Thunen" difereniaza culturile agricole practicate n ase inele teritoriale" n jurul oraului, de la zona specializat n zarzavaturi (ale crei produse trebuie s fie aduse n stare proaspt n ora, n fiecare zi) la zona specializat n creterea animalelor

Economiile datorate aglomerrii produciei. Alfred Weber (1868-1958) analizeaz, ntr-o viziune microeconomic, importana alegerii localizrii n strategiile ntreprinderilor industriale. Astfel, ntreprinderea va avea interesul s se implanteze acolo unde va beneficia fr dificultate de fora de munc de care are nevoie, la costurile cele mai puin ridicateInstalarea mai multor ntreprinderi n acelai loc genereaz avantaje pentru producie i comercializare: adaptarea mai facil la condiiile pieei, integrarea a numeroase stabilimente permind s se beneficieze de economii

Legea lui Reilly un ora atrage clientela n raport direct cu populaia sa aglomerat i n raport invers cu ptratul distanei

Viziunea ecologic asupra spaiului urban teoriile ecologice elaborate de R.E. Park i Ernest W. Burgess au ncercat s explice zonarea spontan intraurban cu zonarea terenurilor agricole, ca rezultat al competiiei ecologice" ntre factori de clim, relief, via vegetal i animal

Teoria pieelor centrale modelul lui Christaller Aceast teorie se bazeaz pe ipoteza existenei legturii ntre dimensiunea unei dotri i populaia necesar pentru a justifica prezena ei n teritoriu

Perioada modelrii spaialeModele de potenial al pieei n teritorii urbane. Modele de alocare a activitilor urbaneModele urbane globale