MIcHEEIA PrrNN

,TELEGRAFUL ROMAN,,iN rUPrN PENTRU RPARERTN

LIMBII ROMANE( 1 853-1 900)

Prefa[6 de preot prof. univ. dr. Dumitru AbrudanIndice de nume de protosinghel Teodosie Paraschiv

Cuprins

Prefap,; (Dumitru Abrudan) .........

Argument

Preliminarii

Mitropolitul Andrci $aguna, reorganizaroral invigimAntului modern in Tiansilvania .................

Capitolul l: Tblcgraful Romin - date legate de aparigie,

program, redactori, imporrangl ..... 39

Capitolul 2: Originea, uniratea 9i elemenreleconstitutivc ale limbii romine reflectace

in paginilc Tble-qrafului Rornin ...... 58

Capitolul 3: Problcma limbii lirerare. Mijloace de

imboglgirc gi modcrnizare a ei. Neologismele ........................ 68

Capitolul 4: Un prccursor al criticii maioresciene:Z.Boiu..... 85

Capitolul5: Elcmcnrc dc dialectologie rominlin paginile TelcgyaJiilui Rornin.........:....,........ ...... 95

Capitolul6: Problcnrc dc ortografie romini ........ 104

Capitolul 7: [.irnbl i;i nagionalitate in Tblegraful Rornin......... 121

Capitolul 8: T'elegrn/irl Rornln qi $coala ............... 134

Bibliografe ...................... 139

Indice de nurne ............... Ml

7

r5

2t

25

Mitropolitul Andrei Saguna,reorganizator al invigimintului modern

in Transilvania

in.ro.a, de numele lui se leagi aparigia ziarului de care neocupim, in cele ce urmeazS. vom incerca si schiEim citeva dintrecoordonatele personalitirii si activititii sale. in memoria transil-vinenilor, $aguna a r5"mas cu nume mare. Poate, intr-un fel, aga

cum a rimas Stefan cel Mare in Moldova. A ri.mas in povestirilebitrAnilor, in legende si a rimas, incadrat de servete, la loc decinste pe peregii caselor bitrAnegti de la gari. A rimas gi el in su-flerul ardelenilor drept un ,,lupritor pentru neatXrnare". $i dacine gindim ci Biserica - singura instirugie romA.neascl - fusesesi ea pusi sub jurisdictia sirbeasci 9i ci Saguna venea ca un in-dreptitor de vremuri si repuni in drepturile lui un popor ce-gici;dgase dreprul la istorie, nu ne mai mirim de ce. Desfiinfarea -in 1700, odati cu unirea cu Roma - a-mitropoliei infiingate deMihai Viteazul la Alba Iulia gi apoi inrregul cortegiu de umilintece e urmat erau gi ele mijloace de a ne umili, de a ne anihila canagiune. $aguna si-a dat seama ci, in primul rind, trebuia creatun for romA.nesc de conducere recunoscut de habsburgi. De aceea,

indati dupi venirea sa la Sibiu, avea sI inceapi lupta pentru drep-rurile nadonale ale rominilor tocmai cu revendicarea autonomieiBisericii sale, cu scoarerea ei de sub egida s6.rbeasci. Dar nu eradeloc un lucru ugor de realizat, penrru cl cei in drept parci pre-simgeau ci, odati cu recunoasterba acestei autonomii a Bisericiirominilor, se incepea de fapt recunoasterea lor ca nagiune. Luptapentnr autonomie se va prelungi pAni in 1864, cAnd impiratul

25

fuIichaek Petian

aprobi infiingarea mitropoliei. Dar proiectele lui $aguna nu se

limitau la atAt. Planul lui de acliune era deosebit de amplu, de

complex, de fapt, pe mS.sura importangei scopuiui urmirit de el

in toate acgiunile pe care le va intreprinde. Penru supravieguirea

gi intirirea nagiunii, $aguna gi-a dat seama ci rebuia si se acgio-

neze corrcomitent pe doul planuri:

I. Tiebuia ridicat niuelul cuhural al poporului ginut in umbra

negtiingei;

II. Thebuia intirit niuelul economic al rominilor.

I. in ceea ce privegte situagia culrurali, $aguna a intreprins o

serie de misuri, dintre care de importangi covAr;itoare au fost

urmltoarele:

f . in primul rlnd, gi-a dat seama de marea lipsi a cadrelor

specializate. Pentru a elimina acest mare neajuns, a infiingat in1852 Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu (cu doui secgiuni:

Teologici, de doi 9i apoi trei ani, gi Pedagogici, de asemenea mai

intii de doi 9i apoi de trei ani. Aici s-au pregitit viitorii invigl-tori ai gcolilor rominegti din Tiansilvania pAni in 1919.

2. A infiingat apoi o largi re;ea de gcoli generale la sate, de

a ciror buni funcgionare s€ interesa indeaproape.

3. Cu sprijinul siu au luat fiingi doui gimnazii: unul la Bragov

(cu opt clase), in 1852, care-i 9i poarti numele, iar dtul la Brad

(cu patru clase), in 1860, numit mai tArziu ,,Avram Iancu".

4. Eforturile lui s-au indreptat ;i spre invigimintul superior.

incl din 1850, $aguna cerea impiratului vienez ,,a infiinga Pentruromlni gcoale reale, gimnaziale, academice gi o universitate". Chiarnerealizatl. atunci, propunerea inaintati curgii habsburgice se

vldegte pregioasi, dat 6ind faptul ci abia 15 ani mai tA.rziu, in1865,Ia Bucuregti, Al. Odobescu, membru al Consiliului general

al invigimAntului, prezenta un ,,Raport asuPra organizlrii invi-tlmlntului secundar din Romlnia", susginAnd ideea infiinEirii de

gimnazii teoretice, qcoli reale gi profesionale. Cu toate cl proiectul

26

"Telegraful Romnn" in lupta pmtnr dpdrarea limbii romine (ISS3-1g00)

unei academii romAne in Tlansilvania a esuar, s-a reugit, degi penrruscurr rimp, in 1864, infiingarea unei caredre de limbl romlni laUniversitatea de $tiinge Economice a sagilor din Sibiut.

5. A trimis o serie de tineri pentru stu&i in striinitate. Printreacegtia ii amintesc pe Ioan Popescu, Zaharie Boiu, Ioan Crigan,Nicolae Cristea, Daniil Popovici Barcianu si, mai tl.rziu, Petru

$pan, care, intorsi de acolo, vor forma o pleiadi strilucitl de in-telectuali pedagogi2.

6. A infiingat in 1850, pe speze proprii, tipografia de la Sibiu,care va ayea o rodnici activitate si care funcgioneazi, neintreruptplni astizi.

7. A iniEiat Tekgrafut Rornin (1853), care apare 9i el neintre-rupt pini estizi.

A avut un rol hotiritor la infiingarea societigii ASTRA, al cireiprim director a fost.

II. Pe plan economic, pentru ridicarea nivelului material alromAnilor, a dat pe toate ciile indemnuri sriruiroare penuu in-drumarea tinerilor spre meserii gi negog, spre o cAt mai buni cul-tivare a pomilor fructiferi si a viermilor de mirase, spre ingrijireagridinilor gcolare etc. Odati cu infiinEarea tipografiei sale, muncalui $aguna se intensifici si se diversifici. Se va ingriji de dplrireaclrEilor de cult necesare Bisericii transilvinene, dar gi de o serie

lntreagi de manuale gcolare de primi necesirare. ln aceasti armos-

feri de intensi. activitate se fbcea resimgitl din ce in ce mai multlipsa unui organ propriu de publicitate al rominilor. Tbatativele

pentru ob,tinerea aprobirilor necesare infiingirii lui incep in octom-brie 1852. in petiEia sa citre supremul for poligienesc din 30 oc-

tombrie 1852, $aguna i9i motiveazd, cerereaprecizind:

Anca Sirghie (1981), ,,Iluminism in inigiarive culturale sibiene din veacultrecu!', ln Cercetdri de limbi;i literatura", Societatea de Stiinge Filologicedin R.s.R. Filiala sibiu, Sibiu, p. 352.Idem, p.354.

l.

;ss

llIir'/t,u:ln Pcti,tn

Tendinga acesrei intreprinderi nu este decit de a rispindi in po-porul romin - a cirui inapoiere in culurl se darora vimegieivremurilor ffecuce - idei moderne, in interesul inaltei cirmuiri,a-l lumina in mod cuviincios asupra adeviratelor sale trebuingesufletegd gi materiale gi aJ indri penffu vecie in nestrimurata sa

credingl cire sfindtul tron gi prea inalta dinastie.l

Demnitatea cu care incheie aceasti petirie demonstreazi pres-tanEa de care se bucura: ,,Deoarece intreagi conducerea acestei

intreprinderi indreptate spre inaintarea gi folosul poporului ro-mAn - inapoiat culturaliceste - si spre binele starului, va rimineatotdeauna sub inspecgia mea, mi migulesc cu plicuta speranglci cererea mea lra fi incuviingati"2. in l5 decembrie 1852, $agunaa primit rispuns favorabil - de care de altfel era incredingat -,iar in 8 decembrie 1852 apfuea intocmiti de el, dar re dactatide A. Florian, ca ,,redactor r5.spunzitoro, o ,,Prenumeragiune laTelegrafal Rolnin',ln care era prezentat un adevS.rat program al

ziarului. AvAnd la dispozigie de acum inainte un organ de publi-citate, indemnurile si apelurile lui 9i ale inrelectualilor ce vor co-labora vor avea risunet in cercuri tot mai largi.

Dupi cum am specificat in planul de acgiune al lui Saguna,una dintre preocupirile sale de mare anverguri. a fost crearea uneibaze, in special primare, de invigimAnt. Tiebuie sI amintim cisituagia invitimincului romAnesc dinaintea lui $aguna ajunsese

intr-o stare deplorabili. Rominii de rit grec rlsiritean - cum se

mai numeau neunigii, adic5. majoritatea - nu mai aveau, inci din1837, nici micar elementarul drept de a-si supraveghea invlgi-mintul, ins5.rcinarea aceasta cLzindp€ seama episcopului catolicde la Alba Iulia 9i nu a lui Vasile Moga, ciruia i s-ar 6 cuveniC.La sinodul care a avut loc in primivara anului 1850, $agunapune

t. I. Lupag, op. cit., p. 194.7. Idem, p. 195.3. Idem, p.46.

28

"Telegrafl Romin'in lupta penta apdr4red limbii ronilne (jSS3-1900)

bazele organizirii tcoalelor codesionale rornAnefti. in scopul reor-ganizirii invigimAnrului, se iau urmiroarele hoririri:

Desi comunitl.rile noastre parohiale au fost inu-o stare mareriahfoarte rea, roruti muhe dintre ele au ridicat gcoli penuu copiii siiln care se invagl cetirea, scrierea, invl,titura crestineasci, 9i datoriilesupusilor cltre impiranrl. Dar multe sunt inci in sfera aceasta careau lipsl de indrepmre si covArsire 9i adici: invigitori bine pregitigi,cirgi scolasdce bine intocmire, casi de gcoah, cuvenita tnr.ttrai.a invigfuorilor 9i a gcoalelor 9i agezarea inspectorilor gcolari g.c.l.

Acest sinod hotlri in continuare:

l. Ca pAni Ia alti randuiali tot insul dintre protopopi si fie inspec-tor de gcoale in districtul siu gi din timp in timp sI raportezePrea Sfingiei Sale, iar Prea SfinEia Sa indrului minister de cult.

2. Ca gcoala clericali a diecezei acesreia si. se prefaci inrr-uninstitut teologic-pedagogic; si se lnzestreze inrocmai dupicum sunr intocmite alte seminarii si tor clericul si fie dator,inainte de s-ar preo,ti, si fie invlgitor dupi sririle imprejur.

3. PanI la alti rAnduiall mai inalti, Soborul acesta prescrie pentrugcoalele sitene (s.a.) urmltoarele cirgi:a) Catehismul tipirit la Bra;ov; b) Abecedarul.tipirir la Bragov;c) Elementele Gramadcei romine; d) Datorintele supugilorcitre Monarh; e) pentru mai buna inaintare a copiilor si in-temeierea fricei lui Dumnezeu in inimile lor, ti de aici izvo-rAroarea religiozitate 9i moralitate; f) CAntare bisericeasci;g) Nahmenbiichlein zarn Gebrauche der Stadxcbulen in den.k. k. Staatenih) Deutscbe Sprachlehref)r Schiiler der Norrnal -Haapt - und Tiiuialscbulen.

Totodati cuteazl. Sobonrl acesra a ruga pe Majestatea Sa, ca cu pri-lejul organizirii scoalelor in Ardeal, si se indure a avea pi.rinteasciprivire la numirul cel mare al populagiunei romAne 9i a infiintapenffu romini gcoale reale, gimnaziale, academice si o universi-tate, in care privintl pinl acum din partea guvernului celui vechi

Llichaela Petian

nu numai ci nu s-a fXcut nimic, ci inci si rivna poporului penffuridicarea scoalelor prin toate mijloacele o au impiedecat, ba inclgi mogiile comunitiEilor noastre, din care se susgineau gcoalele,

au li.sat a ni se ripi de alte confesiuni religioase; din aceasti cauziimputerniceste Soborul pe P.S. pirintele episcop diecezan de a

purta griji gi a stirui ca gcoalele noasffe cele in acest chip despoiate

si-gi redobindeasci mogiile sale.l

in 24 aprilie, printr-o foarte importanti circularl, $agunastatornicegte principiul confesional cabaz| a organizlrii gcolilorpoporale gi di urmitoarele indrumiri:

l Fiecare obgte bisericeasci si-gi faci gcoall; cele slrace si nuse intovlri.geascl cu vreo obste de alti religie.

2. Dascllii si fie de religia noastri.3. in toate gcoalele noastre poporale sunt admise numai,,cir,tile

cele tipirite in dpografia diecezanl".4. Ca dascili pot funcgiona numai aceia care au de la episcopul

,,atestat despre hirnicia lor".5. Protopopii 9i administratorii protopopegti si trimiti roare

rapoarcele ;colare ,,obluo (adici direct) episcopului, ,,sub pre-gedinga 9i superinspecgiunea" ciruia ,,se va pertracta treabagcoalelor".

6. Si i se faci, fbrl intirziere, cunoscute toate;coalele noasrre

,,care s-ar afa sub inspecgiunea sau direcgiunea vreunui sef de

alti religie"2.

Personal, $aguna se ocupi apoi gi de organizarea inrerni. a

gcolilor care aveau trei clase normale cu gase despirgiminte. Ac-centueazi din nou ci sunt admise numai cirtile aprobate de Con-siliul arhiepiscopesc - veghind deci si nu se srrecoare nici o akiinfuengi strlini - si stabileste prin Circulara nr. 581 din 1854urmitorul plan de invigimint:

Idern, pp. 152-153.Idem, pp.154-155.

l.7

30

,Tehgraful RonAn" in lupta pentnt apdrarea limbii rornXne (ISS3-1g00)

A) Pentru clasa normali Ia) I. Despir,tire (incepirori) b) II. Despirgire (cetitori)

l. Abecedarul l. Isroria biblica de rosr2. Bucoavna 2. Ceaslovul si Bucoavna3. Scrierea 3. Darorin,rele supugilor de rost4. Cintarea 4. Scrierea

5. CAntarea

B) Pentru clasa nonnali IIa) I. Despirgire b) II. Despirgire

l. Urmarea Ceaslovului l. (Jrmarea carihisului2. Catihisul mic de rost 2.lJrmueaaritmeticii3. Aritmetica de rost 3. llrmarea gramadcii romine4. Gramatica romA.nl de rost 4. Repetirea ci.rgii intregi despre

daroringele supugilor

5. Urmarea daroringele supugilor 5. Abecedariul nemresc

6. Scrierea 6. Scrierea

7. Cintarea 7. Cintarea

C) Pentru clasa normali I[a) I. DespirEire b) II. Desplrgire

1. Urmarea cxdhisului I. Repedrea catihisului intreg2. Gramadca rom. cu congepturi 2. Gramatica rom. cu congepturi3. Gramadca nemteasci. 3. Gramatica nemgeasci

4. Urmarea arirmericii 4. lhmarea arirmeticii5. Geografia 5. (Jrmarea geografiei6. Istoria 6. Urmarea istoriei7. Scrierea 7. Scrierea

8. CAntarea 8. Clntarear

t. Iden, p. L57.

3t