7/25/2019 Tehnologia sudarii http://slidepdf.com/reader/full/tehnologia-sudarii 1/48 Sudarea MAG cu sârmă tubulară 1. Principiul procedeului. Caracteristici generale 1.1 Principiul procedeului Arcul se stabileşte între capătul sârmei electrod, introdusă mecanizat în arc, şi piesa de sudat, întreaga zonă fiind protejată de un jet de gaz inert sau activ. Variante: M! " Metal nert !az: gazul de protec#ie este inert fa#ă de metalul care se sudează $Ar, %e& MA! " Metal Activ !az: gazul de protec#ie este activ fa#ă de metalul care se sudează $'( ), amestecuri Ar*'( ) cu mai mult de )+ '( ) , amestecuri Ar*( ) cu mai mult de ) ( ) & M!-MA!: gazul de protec#ie este la limita activită#ii fa#ă de metalul care se sudează $amestecuri Ar*'() cu mai pu#in de )+ '( ), amestecuri Ar*() cu mai pu#in de ) ()& ig. /./ 0rincipiul procedeului de sudare în mediu de gaz protector cu electrod fuzibil M! $/1/& - MA! $/12& - MA! cu sârmă tubulară $/13& 1.2 Caracteristici generale Avantaje: • !rad înalt de universalitate din punct de vedere al materialelor de bază sudabile cu acest procedeu, al pozi#iilor de sudare • 0roductivitate bună 4 rată mare a depunerii $54/+ 6g-7& şi viteză de sudare mare $+41 m-min& • 'alitate suficientă a îmbinării sudate • !rad înalt de utilizare a materialelor de adaos • 'antitate de fum emisă moderată. 8ezavantaje: • 'ost ridicat al ec7ipamentului • 'aracteristici mecanice ale materialului îmbinării mai mici decât în cazul sudării cu electrod învelit cu înveliş bazic9 dezavantajul se corectează prin utilizarea sârmelor tubulare. • 0robleme dese legate de protec#ia zonei de sudare. • 0osibil defecte la începutul şi finalul sudurii. / A V Viteză de sudare * 4 8uză de gaz c.c. *, mai rar c.c. 4 sau c.a. 8uză de contact !az de protec#ie inert Piesa de sudat (material de bază, M! 8ispozitiv alimentare cu sârmă 'omutator corec#ie tensiune 'onductor electric cu sec#iunea: /3 mm ) ptr s ma; < )2+ A )2 mm ) ptr s ma; < 2++ A 'lemă de masă =s s >ursă de putere cu caracteristică e;ternă rigidă Arc de sudare ?aie de metal cm-min 'omutator reglare viteză avans sârmă ?obină sârmă >ârmă de sudare
1. Principiul procedeului. Caracteristici generale
1.1 Principiul procedeuluiArcul se stabileşte între capătul sârmei electrod, introdusă mecanizat în arc, şi piesa de sudat, întreaga
zonă fiind protejată de un jet de gaz inert sau activ. Variante: M! " Metal nert !az: gazul de protec#ie este inert fa#ă de metalul care se sudează $Ar, %e& MA! " Metal Activ !az: gazul de protec#ie este activ fa#ă de metalul care se sudează $'(),
amestecuri Ar*'() cu mai mult de )+ '(), amestecuri Ar*() cu mai mult de ) ()& M!-MA!: gazul de protec#ie este la limita activită#ii fa#ă de metalul care se sudează $amestecuri
Ar*'() cu mai pu#in de )+ '(), amestecuri Ar*() cu mai pu#in de ) ()&
ig. /./ 0rincipiul procedeului de sudare în mediu de gaz protector cu electrod fuzibil M! $/1/& -MA! $/12& - MA! cu sârmă tubulară $/13&
1.2 Caracteristici generaleAvantaje:
• !rad înalt de universalitate din punct de vedere al materialelor de bază sudabile cu acest procedeu, al pozi#iilor de sudare
• 0roductivitate bună 4 rată mare a depunerii $54/+ 6g-7& şi viteză de sudare mare $+41 m-min&• 'alitate suficientă a îmbinării sudate
• !rad înalt de utilizare a materialelor de adaos• 'antitate de fum emisă moderată.
8ezavantaje:• 'ost ridicat al ec7ipamentului• 'aracteristici mecanice ale materialului îmbinării mai mici decât în cazul sudării cu electrod
învelit cu înveliş bazic9 dezavantajul se corectează prin utilizarea sârmelor tubulare.• 0robleme dese legate de protec#ia zonei de sudare.• 0osibil defecte la începutul şi finalul sudurii.
@mpreună cu tensiunea arcului şi curentude sudare determină energia liniară$cantitatea de căldură introdusă în piese&
'reşterea vitezei de sudare conduce lamicşorarea pătrunderii şi lă#imii suduriirespectiv la mărirea supraînăl#ării. @ncazul unor viteze de sudare prea mici, prin curgerea băii înaintea arcului se produce o scădere a pătrunderii sudurii,concomitent cu o supraîncălzire a băiitopite.
Bipuri de sârme: plină şi tubulară
'ompozi#ia c7imică a sârmei pentrusudarea M! se alege apropiată de cea aM?. @n cazul sudării MA!, sârma de
sudare trebuie să con#ină elementedezo;idante $uzual Mn, >i&.
Ha creşterea tensiunii se măreştelungimea arcului, iar zgomotularcului devine mai moale9 lă#imeasudurii creşte, iar supraînăl#areascade. ?aia devine mai fluidă. Areloc o ardere mai pronun#ată aelementelor de aliere la sudareaMA!.
8etermină pătrunderea şiîmpreună cu tensiunea arculuidetermină modul de transfer al
metalului de la capătul sârmei
>ârmele pot fi cuprate sau acoperite cugrafit pentru îmbunătă#irea contactuluielectric şi pentru reducerea o;idării
8epinde, la un diametru dat alsârmei, de viteza de avans alacesteia. Mărimea lui determinărata depunerii. 'u creştereacurentului de sudare lungimeaarcului scade, iar zgomotularcului devine mai dur.0ătrunderea şi supraînăl#areasudurii cresc, lă#imea scade.
Hivrarea sârmelor se face sub formă de bobine având greută#i egale cu: 2 " /2 ")++ 6g pentru sârma plină şi 3 " /5 " )E+6g pentru sârma tubulară.
>ursa de sudare: caracteristicăe;ternă rigidă, pu#in coborâtoare$ma; 2V-/++A&,>ârmele tubulare pot avea flu; rutilic $I&,
bazic $?& sau cu pulberi de e9 flu;ul areaceleaşi func#ii ca şi pasta care formeazăînvelişul electrozilor.
ParametruGaz de protec+ie Arcul de sudare i moduri de trans-er
M? !az>imbol
>I JK E1G
'aracteristica statică a arcului es te influen#ată de: presiunea gazului de
protec#ie, polaritatea curentului, lungimea arcului, materialul sârmei desudare, temperatura din arc.'ontrolul arcului: mecanismul de autoreglare internă, în condi#ia unei vitezde avans al sârmei constante.Bransferul metalului prin arc " factori de influen#ă: s, polaritate s, diametruelectrod, tip MA, presiune gaz, tip gaz.
Bransfer prin scurtcircuitare " picătura creşte până laatingerea băii, după care este trasă de către for#ele detensiune superficială în baie. >pecific curen#ilor şitensiunilor mici. Iecomandat pentru materiale de bazăsub#iri
Alşi aliaje de Al
/++Ar Ar*ma; 2+%e
/1
Arc intermediar Bransfer intermediar " instabil, cu stropiri importante,este specific curen#ilor şi tensiunilor medii. Kerecomandat: instabilitate şi pierdere de material.
Bransfer globular 4 specific amestecurilor bogate în '()
0icături mult mai mari decât diametrul sârmei. >tropiriimportante.Bransfer prin pulverizare " specific amestecurilor bogateîn Ar la curen#i şi tensiuni mari. 0icături fine. >tabilitateridicată. ără stropiri. Iecomandare: sudare piese cugrosimi mari, treceri de umplere.
8ebitul de gaz:• uzual /)4/3 l-min• în spa#ii desc7ise cu curen#i de aer: /24)+ l-min
• la sudarea cu două sârme sau B..M.J.: /54)1 l-min'urgerea trebuie să fie laminară astfel încât să fie protejată uniform toată zonaarcului şi a băii.Jste necesară asigurarea unei duze de gaz curate, fără stropi depuşi care săafecteze curgerea gazului de protec#ie.
Arc pulsat
Bransfer pulsat " picături cu diametrul mai mic decât alsârmei emise controlat $picătura şi pulsul&. >tabilitateridicată. 8ezvoltat pentru înlocuirea transferuluiintermediar la curen#ii medii de sudare. 'ontrolare facilăa pătrunderii.
Arc rotitor
Bransfer rotitor " specific amestecurilor bogate în Ar lacuren#i şi tensiuni mari. Bopirea este atât de intensă încâtnu se mai formează picături metalul curgând ca o vână defluid ce se roteşte datorită câmpului electromagnetic din jurul arcului
!rad înalt de universalitate din punct de vedere al MA şi al pozi#iilorde sudareIată mare a depunerii'alitate suficientă a îmbinării!rad înalt de utilizare a MAum redus
Mai mare la sudarea cu arcul tras Mai mică la sudarea cu arcul împins
Iata depunerii:24/)$)+& 6g-7
0olaritatea uzuală este c.c. *9 în cazul sudării în c.c. " arcul este instabistropirile cresc, iar pătrunderea este mică.Alegerea parametrilor de sudare 4 func#ie de: tip material de bază, grosimematerial de bază, pozi#ie de sudare, tip îmbinare&'omparativ cu sudarea în pozi#ie orizontală, la sudarea în pozi#ie verticalsau peste cap curentul se va reduce cu )+4)2.
Pozi+ii de sudare, con-orm S/ &S0 345 Suduri. Pozi+ii de lucru. e-ini+iile ung*iurilor de 6nclinare i de rotire.
0A
0?
0'
08
0J
0?
0'
08
0A " pozi#ia orizontală $în jg7eab& 0J " 0ozi#ia peste cap0? " 0ozi#ia orizontală cu perete vertical 0 " 0ozi#ia verticală ascendent0' " 0ozi#ia orizontală pe perete vertical 0! " 0ozi#ia verticală descendent08 " 0ozi#ia orizontală peste cap
1.7 Sudarea cu sârmă tubulară 8 )ariantă cu producti)itate crescută a sudării MAG1.7.1 PrincipiuHa acest procedeu, în locul sârmei pline, se utilizează sârmă tubulară în interiorul căreia se găseşte unflu; asemănător celui din învelişul electrozilor. Acesta are aceleaşi roluri ca şi învelişul electrozilor.Avantajele sudării cu sârmă tubulară sunt: rată de depunere mai mare pentru un curent dat,caracteristici mecanice mai ridicate pentru îmbinarea sudată.
'omparativ cu sudarea M!-MA!, sudarea cu sârmă tubulară se distinge prin următoarele particularită#i: 0osibilitate de aliere suplimentară a metalului depus prin intermediul miezului @mbunătă#irea stabilită#ii arcului electric, reducerea pierderilor prin stropi >ensibilitate mai redusă fa#ă de curen#ii de aer 0ericol redus de reducerea porilor, fisurilor şi defectelor de legătură Viteză mai mică de răcire a sudurii.
1.7.2 Sârme tubulare pentru sudarea MAG8escrierea tipurilor de miez al sârmelor tubulare conform >I JK EGG: /GGF
ig. /.) Bipuri de sârme tubulare
Sârme tubulare cu miez de tip / >ârmele tubulare de tip I se caracterizează printr4un transfer de metal prin pulverizare, prin pierderimai mici prin stropire şi o zgură rutilică care, acoperă în întregime sudura. Aceste sârme sunt destinatesudării cu un singur rând şi cu mai multe rânduri în pozi#iile orizontală şi orizontală cu peretele vertical.
>ârmele tubulare de tip I sunt, de obicei, utilizate cu gaz de protec#ie dio;id de carbon. 'u toateacestea, pentru a îmbunătă#ii transferul şi a reduce stropirea, se pot utiliza amestecuri argon-dio;id decarbon, dacă producătorul o recomandă.
Sârme tubulare cu miez de tip P>ârmele tubulare tip 0 sunt similare cu cele de tip I, dar zgura este destinată solidificării rapide care să permită sudarea în orice pozi#ie. Aceste sârme tubulare sunt, produse la cele mai mici diametre şi permit transferul de metal prin pulverizare când se utilizează dio;idul de carbon ca gaz de protec#ie.
'aracteristicile de utilizare pot fi îmbunătă#ite prin folosirea amestecurilor de argon-dio;id de carbon,dacă producătorul o recomandă.
Sârme tubulare cu miez de tip >ârmele tubulare de tip ? se caracterizează printr4un transfer globular de metal, o formă uşor conve;ă adepunerii şi o zgură care poate acoperii sau nu sudura. Aceste sârme tubulare sunt, în principal, utilizate
la sudarea în pozi#iile orizontală şi orizontală cu perete vertical cu dio;id de carbon sau amestecuri pe bază de argon ca şi gaze de protec#ie. Lgura se compune din fluoruri şi o;izi de metale alcalino4 pământoase. 8epunerile efectuate cu acest tip de sârme tubulare au valori mai ridicate ale energiei derupere la încovoierea prin şoc şi rezisten#ă mai mare la fisurare.
Sârme tubulare cu miez de tip M>ârmele tubulare de tip M se caracterizează printr4un transfer prin pulverizare cu picături foarte fine şio acoperire minimă cu zgură. Miezul acestor sârme tubulare este constituit din aliaje metalice şi pulberide fier precum şi din alte elemente care ameliorează calitatea arcului ceea ce permite acestor sârmetubulare sa producă coeficien#i mari de depunere fără riscul lipsei de topire. Aceste sârme tubulare suntîn general utilizate cu gaz de protec#ie, amestec argon-dio;id de carbon, la sudarea în pozi#iileorizontală şi orizontală cu perete vertical, fiind posibilă şi sudarea în alte pozi#ii dacă se utilizeazămoduri de transfer prin scurtcircuitare sau cu arc pulsat.
Sârme tubulare cu miez de tip %>ârmele tubulare de tip V sunt utilizate fără gaz de protec#ie şi asigură un transfer de metal variind de latransferul uşor globular spre transferul prin pulverizare. Lgura rutilică sau fluoro4bazică a acestor sârmetubulare se caracterizează printr4o solidificare care poate fi lentă sau rapidă. >ârmele tubulare cu zgurăcu solidificare lentă se utilizează la sudarea cu un singur rând, în toate pozi#iile, a o#elurilor galvanizate,acoperite cu aluminiu sau alte acoperiri. >ârmele tubulare cu solidificare rapidă se utilizează la sudareaautomată cu viteză mare. Aceste sârme tubulare sunt utilizate la sudarea cu un singur rând în pozi#iileorizontală şi orizontală cu perete vertical şi pozi#iile uşor înclinate. =nele sârme de tip V se recomandă pentru materialele cu grosimi de până la 2 mm. =nele sârme tubulare sunt, în principal, destinate pentrurândurile de la rădăcină ale sudurilor circumferen#iale ale #evilor de canalizare de orice grosime.
Sârme tubulare cu miez de tip 9>ârmele tubulare de tip sunt utilizate fără gaz de protec#ie şi asigură un transfer de metal variind dela transferul globular spre un transfer foarte apropiat de cel prin pulverizare. Lgura fluoro4bazică estedestinată să asigure coeficien#i foarte mari de depunere. =nele sârme tubulare con#in pulbere metalicăîn miez şi asigură o bună operabilitate. Metalul depus are un con#inut foarte scăzut de sulf şi este foarterezistent la fisurare. >ârmele tubulare de acest tip sunt utilizate la sudarea cu o singură sârmă sau cumai multe rânduri în pozi#iile orizontală şi orizontală cu perete vertical. Anumite sârme permit sudareaîn pozi#ie verticală descendentă.
Sârme tubulare cu miez de tip :>ârmele tubulare de tip sunt utilizate fără gaz de protec#ie şi asigură un transfer apropiat de cel prin pulverizare. Aceste sârme tubulare cu zgură fluoro4bazică sunt destinate sudării cu un singur rând saucu mai multe rânduri, în toate pozi#iile de sudare. Metalul depus cu acest tip de sârme prezintărezisten#ă bună la fiecare fisurare şi caracteristici bune la încovoierea prin şoc la temperatură scăzută.
Sârme tubulare cu miez de tip ;>ârmele tubulare de alte tipuri decât cele prezentate mai sus.
2. <c*ipamente pentru sudare MAG'omponen#a unei instala#ii pentru sudare MA! este următoarea:
• >ursă de putere• 8ispozitiv pentru avansul sârmei - derulatorul de sârmă• 0upitrul de comandă• 0ac7etul de cabluri şi furtunuri• 0istolet de sudare - 'ap de sudare• 8ispozitiv pentru aduc#iunea gazului de protec#ie $butelie sau sistem centralizat de alimentare,
încălzitor de gaz, reductor de presiune, debitmetru&• nstala#ia de răcire cu apă pentru sursele care emit curen#i mai mari de )2+-12+A.
ig. )./ nstala#ie pentru sudare MA!
2.1 Sursele de putere>ursele de putere sunt surse de curent continuu de tipul convertizoarelor, redresoarelor sauinvertoarelor, caracteristicile e;terne ale acestora $curba tensiunii în raport cu curentul emis de sursă&fiind rigide sau uşor coborâtoare $+...5V-/++A&.@n plus, sursele de putere pentru sudare MA! mai prezintă şi următoarele caracteristici de func#ionare:
• Bensiunea de mers în gol este mai mică decât la sursele de sudare cu electrod învelit sau !,ea fiind cuprinsă în intervalul )+...2+ V. Avantajul acestei caracteristici este reducerea riscului de electrocutare în faza de mers în gol şireducerea consumului de putere la mers în gol.
• @n circuitul de sudare, pentru limitarea vârfului curentului de scurtcircuit $şi prin urmare pentrureducerea stropirilor& este introdusă o inductan#ă. Aceasta poate fi fizică $reală& situa#ie în careea poate avea o valoare fi;ă sau valoare variabilă $variabilă în trepte, cu comutatoare cu ploturi
ig. ).) Bipuri de sursesau variabilă continuu, cu miez magnetizat& sau poate fi fictivă realizabilă prin programelee;istente în memoria microprocesorului instala#iei.Valoarea inductivită#ii depinde de diametrul sârmei de sudare şi de gazul de protec#ie.
( inductan#ă prea mare limitează e;cesiv creşterea curentului de scurtcircuit ducând laîmpiedicarea desprinderii picăturilor de metal de la capătul sârmei şi la mărirea duratei descurtcircuit. 8rept efecte ale acestei situa#ii sunt:
o stabilizarea greoaie a arcului după amorsare $apro;. +,F s&o scăderea productivită#ii procesului de sudareo apari#ia unor stropiri din baia de sudură.
( inductivitate prea mică determină apari#ia unui vârf de curent de scurtcircuit foarte mare careconduce la desprinderea e;plozivă a picăturii din vârful sârmei înso#ită de stropiri intense de lacapătul sârmei.
Ieglarea parametrilor te7nologici la sursele de putere clasice:• >electarea treptei de tensiune $tensiunea de mers în gol şi tensiunea arcului&
• Ieglarea vitezei de avans al sârmei pentru asigurarea unui curent de sudare suficient de mareîncât să fie capabil să topească sârma care intră în zona de sudare
Ieglarea parametrilor te7nologici la sursele de putere sinergice $sursele a căror func#ionare se bazează pe rela#ii matematice directe între principalii parametri te7nologici: curentul de sudare, tensiuneaarcului, natura şi diametrul sârmei de sudare, natura gazului de protec#ie şi uneori grosimea piesei carese sudează9 aceste rela#ii matematice sunt cuprinse în programe de calcul e;istente în memoriamicroprocesorului instala#iei de sudare&:
• Ieglarea vitezei de avans al sârmei pentru asigurarea unui curent de sudare suficient de mareîncât să fie capabil să topească sârma care intră în zona de sudare
• 'orectarea tensiunii în func#ie de modul de evolu#ie a arcului $stabilitatea arcului, rigiditateaarcului, stropiri, etc.&.
2.2 ispoziti)ul pentru a)ansul sârmeiJste compus dintr4un motoreductor de curent continuu care antrenează rolele ce transportă sârma.Iolele $fig. ).1& sunt de două tipuri:• Iole antrenoare " au rolul de a imprima sârmei mişcarea de avans• Iole presoare " au rolul de a asigura frecarea necesară dintre rolele antrenoare şi sârma de sudare.
Iolele antrenoare primesc mişcare de la motoreductor prin intermediul unor ro#i din#ate.
Iolele presoare sunt apăsate pe sârmă prin intermediul unor pârg7ii cu arcuri elicoidale pentru a creacondi#iile de frecare. Apăsarea se face cu o asemenea for#ă încât la blocarea capătului sârmei rolele sănu patineze ci să continuă să împingă. Botuşi nu se va apăsa foarte tare rola presoare pe sârmă deoareceaceasta se poate deforma $aplatiza& şi mai mult decât atât se poate încurca în dispozitiv, blocându4l.
ig. ).2 or#a de apăsare a rolelor presoareIolele de antrenare au zona de antrenare profilată, profilul depinzând de tipul materialului din care esteconfec#ionată sârma $fig. ).)&. Ku se vor folosi role antrenoare cu profil necorespunzător.>ârma este antrenată cu viteză constantă, viteza fiind cea stabilită de la pupitrul de comandă.
2.7 Pupitrul de comandă0upitrul de comandă con#ine c7eile pentru reglarea parametrilor de sudare. =zual aceste c7ei vizează:reglarea continuă sau în trepte a vitezei de avans al sârmei, corectarea tensiunii, prescrierea materialuluisârmei şi a diametrului acesteia, prescrierea tipului de gaz de protec#ie, conducerea în ), E sau maimulte tacte, timpul de ardere înapoi $cât de mult să se lungească arcul cu scădere de curent la umplereacraterului final& şi uneori grosimea piesei care se sudează.
2.3 Pac*etul de cabluri i -urtunuri'on#ine cablul de alimentare cu curent a arcului, conductorii butonului de pornire4oprire a sudurii,tubul de g7idare a sârmei, furtunurile $tur4retur& pentru apa de răcire dacă instala#ia este dotată cu unastfel de sistem şi tubul de aduc#iune a gazului de protec#ie.'ablul de alimentare cu curent este realizat sub forma unei împletituri de conductori subtiri din cupru,împletitură care are formă tubulară. 0rin interiorul acestui tub circulă de obicei gazul de protec#ie atât pentru a fi transportat în zona de sudare cât şi pentru a răci conductorul.Bubul de g7idare a sârmei are următoarele caracteristici:
• Are diametrul în func#ie de diametrul sârmei care se transportă prin el• Jste confec#ionat din o#el $spirală cu pas aproape zero& pentru transportarea sârmelor din o#el,
din teflon sau teflon grafitat pentru sârmele din materiale moi cum este aluminiul sau cuprul.mportantă este cură#area periodică a tubului de g7idare care, datorită frecărilor cu sârma, re#ine particule de cupru din stratul de protec#ie al sârmei sau particule de grafit în cazul sârmelor care suntacoperite cu praf de grafit. Ie#inerea acestor particule conduce la obturarea tubului de g7idare, sârma
blocându4se în acesta.0e lângă acestea mai e;istă şi cablul pentru contactul la piesa care se sudează $contactul de masă&.Acesta trebuie să fie dimensionat corespunzător pentru a rezista încărcării electrice.Hungimea cablului va fi cât mai mică posibil pentru a nu e;ista căderi importante de tensiune pe cablu.>e va evita realizarea unui număr mare de îmbinări ale cablului de masă.
ig. ).3 'ablu cu un număr e;agerat de noduriiecare înnădire înseamnă o rezisten#ă electrică în plus, efectele fiind următoarele:
• 8eşi microprocesorul calculează tensiunea corectă a arcului, în arc va e;ista o tensiune cu
câ#iva vol#i mai mică, datorită pierderilor de tensiune pe fiecare nod al cablului. Aceastaînseamnă o putere mai mică a arcului şi o lă#ime mai mică a sudurii, în paralel cu o instabilitatea arcului şi a transferului de metal.
• 'onsumul de energie creşte pentru o aceeaşi putere a arcului de sudare.'ablul de masă se termină cu o clemă pentru fi;area la piesa care se sudează. 'lema trebuie să fie în bune condi#ii şi să asigure un contact ferm. 8acă e;istă un joc cât de mic al clemei de masă fa#ă de piesă, local ia naştere o nouă rezisten#ă electrică de contact consumatoare de tensiune, deci de putere.@n plus, clema de masă trebuie prinsă cât mai aproape de zona în care se sudează, motivul fiind totcăderile de tensiune nedorite pe por#iunile de tablă dintre clemă şi zona de sudare.
2.= Pistoletul de sudare
0istoletul de sudare este compus dintr4un corp din material plastic, un gât drept sau îndoit la /)+o
şicapul efectiv de sudare.
ig. ).F 0istoletul de sudare
'orpul din material plastic are o formă ergonomică pentru a putea fi uşor #inut în mână de către sudor.Jl protejează capetele elementelor care vin din pac7etul de cabluri şi furtunuri.
>e va avea grijă ca por#iunile din material plastic să nu se deterioreze prin aşezarea pe tabla încinsă sau prin lovire cu diverse obiecte.!âtul pitoletului protejează cablul de curent şi căile de răcire cu lic7id a capului de sudare $dacă acestaeste răcit cu apă&.'apul de sudare con#ine port4diuza de contact, confec#ionată din aliaj de cupru şi prevăzută cu orificiidispuse concentric pentru crearea perdelei de gaz de protec#ie în zona de sudare.>e va avea grijă ca la operarea cu port4diuza să nu se deterioreze păr#i din aceasta, deteriorările putândduce la obturarea orificiilor pentru aduc#iunea gazului de protec#ie sau la imposibilitatea de a montadiuza de contact electric.
8iuza de contact electric are un orificiu interior pentru transportul sârmei, orificiu al cărui diametrudepinde de diametrul sârmei care se transportă. Acesta este cu +,) mm mai mare decât diametrul sârmeiîn cazul sârmelor din o#el şi cu +,2 mm mai mare în cazul sârmelor din aluminiu sau cupru.8iuza este confec#ionată din cupru electrolitic, din aliaj cupru4crom sau din aliaj cupru4crom4zirconiudin două motive:
• Brebuie să asigure un contact electric corespunzător, pentru a transfera eficient puterea către
sârmă• Brebuie să aibă o bună rezisten#ă la uzare datorită frecării cu sârma $sârma vine de pe bobină,deci are o anumită curbură, motiv pentru care atinge diuza de contact în cel pu#in două puncte,contactul fiind alunecător la o viteză relativ mare&.
8iuza de contact se înşurubează în port4diuză, înşurubarea trebuind să se facă cu o bună strângere. (înşurubare fără strângere are două efecte negative:
• Bransferul de putere este par#ial• 8atorită rezisten#ei electrice de contact în îmbinarea filetată va avea loc o cădere de tensiune pe
aceasta, ansamblul încălzindu4se. @ncălzirea va deteriora cele două piese.
ig. ).2 'apul de sudare
Jste important a se verifica periodic starea diuzei de contact electric. 8atorită procesului de frecare dininteriorul ei diametrul canalului prin care circulă sârma se decalibrează, contactul electric scade încalitate şi capătul sârmei începe să oscileze în lateral deranjându4l pe sudor în timpul sudării. 8in acestmotiv se recomandă sc7imbarea diuzei de contact la fiecare )41 role de sârmă consumate.8iuza de gaz participă la formarea perdelei de gaz de protec#ie. Ja se uzează în timp datorită încărcării
termice $fiind aproape de arcul de sudare şi de baia de metal ea se încălzeşte puternic&. @n plus, datorităstropirilor inerente din timpul sudării, unii stropi aderă pe interiorul acesteia. 8in aceste motive sudorultrebuie să asigure următoarele:
• Verificarea $şi la nevoie cură#area& periodică a interiorului diuzei de gaz, prin periodicăîn#elegând înainte de începerea fiecărei suduri. 8upă cură#are se lubrefiază interiorul diuzei cu pastă antistropi pentru a reduce noi aderări de stropi.
• @nlocuirea diuzei de gaz la fiecare 243 diuze de contact sc7imbate.
2. ispoziti) pentru aduc+iunea gazului de protec+ie
!azul de protec#ie este adus în zona de sudare de la o instala#ie centralizată de gaz sau dintr4o butelie.@n ambele cazuri trebuie efectuată o reducere a presiunii gazului şi o reglare corespunzătoare adebitului acestuia.@n cazul în care gazul de protec#ie este bogat în dio;id de carbon, '( ), destinderea acestuia $reducereade presiune bruscă& se face cu scăderea bruscă a temperaturii, fapt care conduce la o îng7e#are locală ainstala#iei de aduc#iune. 8in acest motiv se utilizează imediat după reductorul de presiune un încălzitor
electric care are rolul de a men#ine o temperatură suficient de ridicată încât la destinderea gazuluiîng7e#area conductelor să fie oprită, prin aceasta urmărindu4se să nu se producă obturarea cu g7ea#ă aacestora. Jste important ca la începutul lucrului sudorul să verifice func#ionarea sistemului de încălzire,deoarece nefunc#ionarea acestuia sau func#ionarea defectuoasă a acestuia va provoca în scurtîntreruperea alimentării cu gaz de protec#ie a zonei de sudare.Ha ieşirea din capul de sudare gazul de protec#ie trebuie să aibă un debit corespunzător astfel încâtnivelul protec#iei să fie cel dorit. Verificarea acestui debit se va face periodic de către sudor şi defiecare dată când acesta sesizează instabilită#ii ale arcului sau apari#ia de pori la suprafa#a suduriirealizate. 0entru verificare se vor utiliza rotametre specializate.8ebitul de gaz trebuie să fie cuprins între 54/2 l-min în spa#iile protejate împotriva curen#ilor de aer şi până la )+4)) l-min în spa#iile desc7ise în care curen#ii de aer pot provoca protec#ii necorespunzătoareale zonei de sudare prin suflarea jetului de gaz protector.
2.4 /eguli generale pri)ind operarea cu instala+iile de sudare/. >e vor lua în considerare duratele active de lucru $ DA& indicate pe tăbli#a indicatoare a fiecărei
surse de sudare. 8e obicei sunt indicate valorile pentru 8A 12, 3+ şi /++, aceste valori caresunt indicate se referă la un ciclu de sudare de /+ minute. J;emplu: un curent ma;im de )2+ A, la8A de 3+ înseamnă că sursa de sudare poate fi utilizată pentru a suda cu )2+ A în cadrul cicluluide /+ minute, astfel 4 3 minute mers în sarcină şi E minute pauză de răcire cu mers în gol, dacă pauzele de răcire nu sunt respectate se ajunge la depăşirea temperaturii de e;ploatare admise.J;ploatarea instala#iilor la parametrii ma;imi fărO respectarea 8A contribuie la defectarea si uzarea prematurO a acestora
). Ha racordarea buteliei de gaz protector desc7ide#i pentru scurt timp ventilul de pe butelie, înainte dea racorda reductorul de presiune. 0urjarea să se facă în direc#ie opusă fe#ei pentru a proteja oc7ii.Această purjare este necesară pentru a îndepărta eventualele impurită#i care ar putea ajunge înştu#ul buteliei, în timpul transportului şi care ar putea pătrunde în reductor perturbându4ifunc#ionarea.
1. >e va cură#a sursa de curent la intervale regulate de timp $cel pu#in o dată pe lună& prin suflare cuaer comprimat uscat şi fără urme de ulei. Aerul de răcire, care este aspirat în interiorul sursei,antrenează praf care se depune pe piesele interioare împiedicând astfel răcirea lor.
E. Hegăturile circuitului de sudare să fie corect făcute atât la sursă cât şi la piesă. ( legăturăimperfectă duce la încălzirea contactelor, deteriorarea cablurilor şi mufelor de legătură şi toateacestea pe lângă pierderile de energie
2. 8ebitul de gaz trebuie ales corect: /) " /3 l-min în condi#ii normale de lucru, adică fără curen#i deaer şi se poate mări până la /5 " )+ l4min în cazul e;isten#ei unor curen#i de aer. Ha un debit de gaz prea mic se ob#ine o protec#ie mai slabă, iar un debit prea mare produce vârtejuri care permit pătrunderea aerului în zona de protec#ie. @n ambele cazuri în cordonul de sudură apar pori. @n cazulcă se lucrează în locuri unde e;istă curen#i de aer se procedează la o ecranare par#ială sau totală.
3. 8acă din cauza unui aport insuficient de gaz se constată e;isten#a porilor în cusătură se verificăfurtunurile de gaz dacă nu sunt sparte sau înfundate şi dacă ventilul magnetic nu este înfundat şilucrează când este alimentat cu energie electrică.
F. >e vor utiliza role de avans corespunzătoare diametrului sârmei. >e controlează pozi#ia rolelor deavans fiindcă de obicei sunt fabricate pentru ) diametre de sârmă şi se vor înlocui atunci când suntuzate $rolele se pot atinge între ele şi nu se mai pot realiza for#ele de împingere prin frecare&.
5. 8acă se întrerupe lucrul pentru o perioadă mai îndelungată de timp $e;. /2 min.& este indicat să sedecupleze instala#ia şi să se oprească butelia.
G. or#a de apăsare va fi aleasă astfel încât să se evite patinarea sârmei $for#ă de apăsare prea mică&,
dar şi deformarea acesteia $for#ă de apăsare prea mare&./+. Hegarea la re#eaua de alimentare se va face numai de către un electrician autorizat.//. >ursa de sudare se va cură#a periodic $o dată pe lună& în interior prin suflare cu aer comprimat
$presiune mică& uscat şi fărO urme de ulei. Botodată, cu această ocazie se verificO şi legOturile$contactele& din interiorul carcasei.
/). Ha instala#iile cu lic7id de răcire se va verifica zilnic nivelul lic7idului de rOcire, iar pe timpul ierniiin instala#ie se va introduce antigel.
/1. Hegarea la masă a circuitului de sudare trebuie să fie realizatO prin strângere $cu cleşte sau papuc *şurub * piuli#ă&.
/E. 'ablurile circuitului de sudare să fie de minim 2+ mm)./2. Iacordurile la bornele * si PP ale circuitului de sudare să fie corect realizate, strânse şi să se verifice
zilnic strângerea lor de către sudor $o strângere slabă duce la un contact electric imperfect si de aicila o rezisten#ă electrică mărită, care încălzeşte bornele şi în final se produce deteriorarea lor sau poate c7iar să se ajungă aprinderea izola#iei cablurilor din interiorul instala#iei&
/3. 0ac7etul de cabluri de alimentare dintre sursă şi dispozitivul de avans, cablul de alimentare cuenergie de la re#ea şi pistoletul se vor proteja împotriva deteriorării prin căderea accidentală a unor repere din tablă sau resturi te7nologice, ori prin tragerea acestora peste muc7ii ascu#ite.
/F. râna $din tamburul pe care se montează rola de sârmă& care reglează avansul sârmei nu trebuiestrânsă prea tare. Ja trebuie să nu se rotească liberă atunci când sârma nu mai este antrenată de role.
/5. Ha montarea bobinei de sarma pe tambur se va avea grijă ca spirele sa nu sară de pe tambur înmomentul când se eliberează capătul sârmei. @nainte de a introduce sârma în sistemul de antrenarecu role, aceasta se va tăia cu un cleşte $foarfecă& ascu#it fără a se produce bavuri la capătul sârmei.
/G. Ku se vor folosi la sudare duze de contact uzate $se înrăută#eşte transmiterea curentului la sârmă&.)+. 8iuza de contact se va înşuruba până la limită în port4diuză $dacă diuza nu este strânsă în suficientă
măsură, curentul de sudare trece prin spirele filetului, iar rezisten#a electrică mărită duce laîncălzirea diuzei şi a pistoletului&.
)/. 'ând se procedează la sc7imbarea diuzelor sau la cură#irea acestora se vor utiliza uneltecorespunzătoare scopului.
)). >e vor folosi substan#e care împiedică aderarea stropilor pe diuza de gaz $gel sau spraQ&.)1. Ku se vor îndepărta acumulările de stropi de pe diuza de gaz prin lovirea acesteia de obiecte
metalice $pentru a nu o deteriora&.)E. Ha orice problemă de func#ionare defectuoasă, care nu poate fi înlăturată de către sudor va fi
anun#at în mod operativ atelierul de specialitate.)2. 'ând se solicită atelierului de specialitate repararea unui ec7ipament defect, trebuie să se indice cu
precizie tipul aparatului, al pistoletului şi să se descrie precis felul de manifestare a defec#iunii.)3. >e va demonta butelia de gaz când se transportă aparatul cu macaraua. >e vor folosi toate punctele
de agă#are pentru prindere în cârligul macaralei. 'ablurile de ridicare trebuie să fie intacte. Ku se vaRsmulgeS instala#ia la ridicare si nu se va StrântiS la depunere.
)F. >e va scoate aparatul de sub tensiune înainte de a i se sc7imba locul de func#ionare.)5. >udorul nu are voie sa desc7idă carcasa sursei de curent.)G. 'ând sunt necesare lucrări de repara#ii la păr#ile ec7ipamentului care func#ionează sub tensiune,
ec7ipamentul trebuie să fie complet separat de la re#ea. 8econectarea de la întrerupător sauîndepărtarea siguran#elor nu este o măsură suficientă.
7.1 Parametrii te*nologici( te7nologie este determinată de o serie de mărimi numite parametrii te7nologici. 0arametriite7nologici la sudare se împart in 1 grupe: parametrii te7nologici primari, parametrii te7nologicisecundari şi parametrii te7nologici ter#iari.
7.1.1 Parametrii te*nologici primari0arametrii te7nologici primari controlează dimensiunile sudurii $pătrunderea, lă#imea şi supraînăl#areacordonului de sudură& şi pot fi măsura#i şi modifica#i după dorin#ă într4un anumit domeniu. 0arametriite7nologici primari sunt: curentul electric care trece prin arc, numit şi curent de sudare " are influen#ă asupra pătrunderii,
$pătrunderea creşte cu creşterea curentului&. tensiunea arcului " are influen#ă asupra lă#imii sudurii $lă#imea creşte cu creşterea tensiunii&. viteza de sudare sau viteza de deplasare a arcului în lungul rostului dintre componente 4 are
influen#ă asupra dimensiunilor cordonului de sudură, creşterea vitezei de sudare determină scăderea pătrunderii şi a lă#imii, însă măreşte supraînăl#area sudurii.
7.1.2 Parametrii te*nologici secundarinfluen#ează parametrii te7nologici primari. 0ot fi aleşi dintr4un domeniu de valori, dar spre deosebirede parametrii te7nologici primari sunt mai dificil de măsurat şi de men#inut la valorile stabilite.0arametrii te7nologici secundari sunt : lungimea arcului electric 4 are influen#ă asupra tensiunii arcului, asupra gradului de protec#ie şi
asupra nivelului stropirii. 'u cât arcul este mai lung cu atât tensiunea arcului creşte, protec#ia scadeşi stropirea devine uşor mai intensă
lungimea capătului liber al sârmei sau distan#a de la contactul electric până la capătul ce poartăarcul electric 4 are influen#ă asupra ratei de depunere9 dacă lungimea capătului liber al sârmei estemare sârma $electrodul& se încălzeşte prin efect Toule4Henz şi va intra în arc la o temperatură mai
mare decât în mod uzual şi se va topi mai repede. 8acă viteza electrodului se men#ine constantă şilungimea capătului liber al sârmei creşte curentul de sudare va scădea. 8e asemenea nivelul protec#iei este afectat, în sensul scăderii protec#iei o dată cu creşterea lungimii capătului liber alsârmei.
ig. 1./ Hungimea capătului liber al sârmei viteza electrodului sau viteza cu care se aduce metalul de adaos în arcul electric 4 are influen#ă
asupra curentului de sudare în asociere cu lungimea capătului liber al sârmei. pozi#ia electrodului fa#ă de componentele de sudat 4 are influen#ă asupra pătrunderii cusăturii şi
formei cusăturii, la o înclinare de )+o " )2o fa#ă de verticală în direc#ia de sudare $arc tras&
pătrunderea este ma;imă, iar sudura îngustă şi înaltă, iar la o înclinare fa#ă de verticală spre capătul
de unde se începe sudarea $arc împins&, pătrunderea şi supraînăl#area scad şi lă#imea creşte.7.1.7 Parametrii te*nologici ter+iari0arametrii te7nologici ter#iari sunt parametrii care variază în trepte, nu pot fi modifica#i în timpulsudării şi influen#ează atât procesul de sudare cât şi sudura. 0arametrii te7nologici ter#iari sunt: diametrul electrodului tipul electrodului genul protec#iei $înveliş, flu;, gaz&
natura şi polaritatea curentului numărul de treceri aşezarea trecerilor in rost
Ieferitor la parametrii te7nologici ter#iari se re#ine faptul că sudarea în curent continuu cu polul pozitivla electrod $cc*& dă pătrunderea cea mai mare, iar cu polul negativ la electrod $cc 4& cea mai mică. Ha
sudarea în curent alternativ pătrunderea este între cele două valori e;treme.7.1.3 &n-luen+ele parametrilor te*nologici&n-luen+ele geenrale ale parametrilor de sudare
Babel 1./ nfluen#ele principalilor parametri de sudare
Parametri te*nologici&n-luen+e
Pătrundere /ată de depunere ?năl+ime sudură @ă+ime sudurăU U U U
'urent - Viteză sârmă U U U Bensiune B B U
Viteză sudare B B U U 'apăt liber U U U U8iametru sârmă U U !az U U =ng7i pistolet tras împins tras împinsU: influen#ă crescătoare : influen#ă descrescătoare B: influen#ă redusă : fără influen#ă
ig. 1.2 Viteza de sudare• Bipul gazului de protec#ie
ig. 1.3 Bipul gazului de protec#ie
7.2 /ostul de sudareIostul pentru sudare reprezintă spa#iul organizat dintre cele două componente de sudat.Iolul principal al rostului pentru sudare este asigurarea unei pătrunderi complete.@n figura 1.F sunt prezentate unele tipuri de rosturi utilizate în şantierele navale.ormele şi dimensiunile rosturilor sunt standardizate.=n rost prea mare conduce la:
8upă tăierea o;i4gaz a rostului sau după crăi#uire rostul trebuie polizat la luciu metalic cu îndepărtareaurmelor tăierii.0regătirea rostului poate fi făcută mecanic prin aşc7iere sau termic prin tăiere cu flacără o;igaz sau plasmă, urmată de polizare pe o adâncime de cel pu#in +,1 mm.Abaterile la pregătirea rostului trebuie să fie cât mai reduse, cerin#ă importantă mai ales la utilizareaunor procedee de sudare mecanizate. @n general se recomandă încadrarea abaterilor geometrice înurmătoarele valori ma;ime: α : Z 2o, b : Z / mm, c : Z / mm@n cazul sudării unor piese de grosimi diferite, dacă diferen#a de grosime este de minim E mm, estenecesară o prelucrare astfel încât în zona de îmbinare grosimile acestora să fie egale. 0relucrarea seface pe o lă#ime egală cu E ; $grosimea mare " grosimea mică&.
ig. 1.5 Breceri de grosimeJ;emple:/. Iost necorespunzător la îmbinareatronsoanelor de faşalon
>e va evita sudarea pe rosturi necorespunzătoare adică:• pe rosturi neprelucrate• pe rosturi cu formă şi dimensiuni necorespunzătoare• pe rosturi nepolizate după tăierea termică, prezentând rizuri, arsuri, picături de o;izi, rezultate
în urma tăierii termice• pe rosturi care au o;idat între momentul realizării şi momentul sudării• pe rosturi murdare de praf, urme de uleiuri - vaselină• pe rosturi ude• pe rosturi pe care suportul ceramic nu a fost aşezat corespunzător.
@n cazul întâlnirii acestor situa#ii se va opri lucrul şi se va c7ema personalul răspunzător pentrurealizarea rostului şi eventual personalul de verificare a calită#ii $'.B.'.&.
7.7 Prinderea pro)izorie (*e-tuirea!@n vederea sudării piesele trebuie astfel pozi#ionate încât să se asigure rostul dorit fără a fi tensionate9de asemenea ele trebuie fi;ate pentru a nu"şi sc7imba pozi#ia relativă în timpul sudării. Aceasta serealizează prin efectuarea unor suduri provizorii $7efturi& de lungime relativ mică.0rinderea provizorie $7eftuirea& se e;ecută cu aceleaşi materiale şi te7nologii ca şi sudarea propriu4zisă@nainte de 7eftuire trebuie cură#ate zonele adiacente pe o lă#ime de 2+ mm de rugină, umezeală,grăsimi, vopsea sau alte impurită#i care ar putea favoriza producerea unor defecte în cordonul desudură.@nainte de sudare prinderile provizorii se cură#ă la luciu metalic şi se controlează vizual.Jventualele prinderi provizorii fisurate se îndepărtează prin polizare.0entru e;ecutarea opera#iei de 7eftuire se au în vedere următoarele reguli generale:• amorsarea arcului electric se face întotdeauna într4un punct care urmează a fi acoperit cu sudură.• craterul de înc7eiere al sudurii va fi umplut cu material de adaos prin întoarcerea arcului electric.• în cazul pieselor de grosime mare 7eftuirea se e;ecută în mai multe straturi, de obicei alcătuite în
trepte şi depuse în sensuri opuse pentru a concentra craterele de înc7eiere la un singur capăt.
ig. 1./1 0ozi#ia corectă a corpului în timpul sudării• Prindere i pozi+ionare pistolet
ig. 1./E Apucarea pistoletului în mână
ig. 1./2 0ozi#ia pistoletului
/ " modul de a #ine pistoletul) " piesa de sudat1 " clema de masăE " capătul liber al sârmei2 " sprijinirea pistoletului $la nevoie&, cotulfiind sprijinit de piesă
ig. 1.)E 0ozi#ia pistoletului la sudarea în plan orizontal• /epornirea sudării după o 6ntrerupere accidentală sau )oită
ig. 1.)2 Iepornirea sudării după o întrerupere
(rice oprire şi pornire înseamnă realizarea unor condi#ii favorabile pentru formarea de imperfec#iuni dematerial de tipul lipsei de topire, lipsei de pătrundere, incluziunilor gazoase, incluziunilor solide şiuneori c7iar fisurilor. 8in acest motiv, dacă nu este posibilă evitarea acestor opriri şi reporniri, trebuieintroduse măsuri te7nologice care să împiedice formarea de imperfec#iuni de material. 'ea mai desutilizată măsură de natură te7nologică este întoarcerea electrodului peste locul de oprire şi - sau pornireşi retopirea acestor zone $figura 1.)2&.
7.3 Moduri de trans-er ale metalului de la capătul sârmei către baia de sudură0rincipalele moduri de transfer la sudarea M!-MA! sunt:
>e efectuează o topire arostului înspre craterul final cuo viteză suficient de mică încât
să se asigure pătrundereanecesară
/)
1
8-15
Ieamorsarea se face în rost, în fa#a crateruluifinal format la întreruperea sudării
'rater final format laîntreruperea sudării
>e topeşte craterul prinefectuarea unei mişcări derota#ie a arcului deasupra
craterului
8upă topirea completă a craterului secontinuă sudarea prin retopirea
depunerii scurte efectuate în sensinvers direc#iei de sudare
a. >rans-erul prin scurtcircuitare este specific sudării cu arc scurt, tensiune şi curent relativ reduse.0oate fi întâlnit la sudarea cu orice fel de gaz de protec#ie şi destinat sudării componentelor cu grosimemică, trecerilor de rădăcină sau sudării în pozi#ii dificile. 'aracteristica principală a transferului, ceacare îi dă şi numele, constă în atingerea metalului lic7id din baie de către picătura formată la capătulsârmei. >curtcircuitul astfel creat produce o creştere bruscă şi cu valoare relativ mare a curentului desudare. Viteza de creştere a curentului de sudare se controlează, în general, cu ajutorul unei inductan#e
fizice sau fictive create prin soft[are. Iezultatul constă în smulgerea picăturii de la capătul sârmei subac#iunea for#ei pinc7, for#ei de tensiune superficială şi for#ei gravita#ionale, considerate având influen#e pregnante în cazul acestui mod de transfer. @n figurile de mai jos, 1.)3 şi 1.)F sunt prezentate oînregistrare a parametrilor electrici de sudare la sudarea cu transfer prin scurtcircuitare şi dispunereafor#ei predominante la transferul prin pulverizare şi modul de transport al picăturilor prin spa#iul de arc.
ig. 1.)3 0arametrii electrici de sudare ig. 1.)F Bransferul de metalla transferul prin scurtcircuitare prin scurtcircuitare
8atorită scurtcircuitelor înso#ite de stingerea şi apoi reamorsarea arcului de sudare, procesul de sudareeste uşor instabil datorită deionizării spa#iului de arc în timpul scurtcircuitelor. 'ercetările efectuate îndomeniul transferului prin scurtcircuitare au permis dezvoltarea unor variante mai eficiente ale acestuimod de transfer. 8intre acestea, cele mai cunoscute sunt transferul prin controlul tensiunii superficialeşi transferul prin controlul avansului sârmei de sudare. >rans-erul prin controlul tensiuniisuper-iciale (S>>! constă în reducerea bruscă a curentului de sudare când tensiunea superficială dintre picătură şi baie a atins o anumită valoare. @n acest mod sunt evitate stropirile caracteristice procesuluide rupere e;plozivă a pun#ii de metal lic7id la creşterea bruscă a curentului de scurtcircuit. >rans-erulprin controlul )itezei de a)ans al sârmei constă în crearea unei mişcări de avans alternativ pentrusârma de sudare care, la atingerea băii, se retrage, reamorsând şi lungind arcul şi oprind creşterea bruscă a curentului de sudare. @n felul acesta, transferul are loc numai când sârma a atins baia,evitându4se astfel pierderile de material prin stropire.
b. >rans-erul prin pul)erizare este specific sudării cu arc lung, tensiune şi curent mari, putând fi atinsnumai la sudarea în amestecuri bogate în argon. 8atorită puterii mari a arcului acest mod de transfer seutilizează, în general, la sudarea grosimilor mari sau trecerilor de umplere. 8atorită curentului mare,for#ele pinc7 sunt mari, iar picăturile sunt smulse de la capătul sârmei înainte de a4şi mări dimensiunile.Astfel, metalul se transferă sub forma unui jet conic de picături fine, care poate avea desc7idere mare lacuren#i mai mici sau desc7idere mai mică la curen#i mari. Jste unul dintre cele mai utilizate moduri detransfer datorită stabilită#ii crescute şi pierderilor reduse de material prin stropire. 8atorită curen#ilor de
sudare relativ mari, specifici acestui mod de transfer, for#a cu ac#iune predominantă la desprinderea picăturii de metal este for#a pinc7. @n figurile de mai jos sunt prezentate o înregistrare a parametrilor electrici de sudare la sudarea cu transfer prin pulverizare şi dispunerea for#ei predominante la transferul prin pulverizare şi modul de transport al picăturilor prin spa#iul de arc.
ig. 1.)5 0arametrii electrici de sudare ig. 1.)G Bransferul de metalla transferul prin scurtcircuitare prin scurtcircuitare
c. >rans-erul intermediar este specific sudării cu tensiuni şi curen#i medii. 0oate fi întâlnit la sudareacu orice tip de gaz de protec#ie, dar datorită instabilită#ii accentuate şi stropirilor este evitat de către to#isudorii. 8omeniul curen#ilor medii nu poate fi, deci folosit la sudarea în curent continuu standard.0entru rezolvarea acestei probleme s4a dezvoltat sudarea în curent pulsat care introduce un nou tip detransfer. Acest mod de transfer caută sa se situeze în zona curen#ilor medii pentru a se putea suda cuîntreg domeniul de valori ale curentului de sudare.
d. >rans-erul 6n curent pulsat constă în emiterea de picături la intervale de timp egale, când sursaemite pulsuri de curent cu o anumită valoare. @n restul timpului, curentul emis de sursă are valori îndomeniul )+43+ A, astfel încât să men#ină arcul amorsat şi stabil. @n figurile de mai jos, 2./) şi 2./1sunt prezentate o înregistrare a parametrilor de sudare la sudarea în curent pulsat şi dispunerea for#ei pinc7 a cărei ac#iune este predominantă la acest mod de transfer e;istent numai în amestecuri de gaze bogate în argon.
ig. 1.1+ 0arametrii electrici de sudare ig. 1.1/ Bransferul de metalla transferul prin scurtcircuitare prin scurtcircuitare
@n timp, transferul în curent pulsat a fost optimizat, e;istând în prezent posibilitatea controlării emisieiunui anumit număr de picături pe fiecare puls. Jste cel mai stabil mod de transfer, stropirile fiindaproape ine;istente. Jl a fost dezvoltat pentru a se acoperi domeniul instabil al sudării cu arcintermediar.
e. >rans-erul globular sau cu arc lung este specific sudării cu tensiuni şi curen#i mari, în amestecuri bogate în dio;id de carbon. 0icăturile formate au dimensiuni relativ mari datorită lungimii e;cesive aarcului, transferul efectuându4se în principal sub ac#iunea greută#ii picăturii şi mai pu#in sub ac#iuneafor#elor pinc7. Aceasta se e;plică prin diametrul mare al picăturii, care face ca for#a pinc7 să aibă valorimoderate. 8e asemenea, diametrul mare al picăturii transferate implică o suprafa#ă mai mare de ac#iunea for#elor de reac#ie anodică, motiv pentru care, în timpul creşterii picăturii, aceasta este deviată lateralfa#ă de a;a sârmei. Jste posibilă şi desprinderea şi transportarea laterală a picăturii $figura 1.1)&, ceeace duce la creşterea stropirilor direct de la capătul sârmei. 0lonjarea unei picături cu dimensiuni de
ordinul a 14E ori diametrul sârmei conduce şi la stropiri din baie în momentul în care picătura atingemetalul lic7id din baie.
f. >rans-erul rotitor este specific sudării cu tensiuni şi curen#i mari în amestecuri cu minim G)Ar.8atorită vitezei ridicate a procesului de topire, metalul lic7id nu se mai poate transforma în picăturidistincte, curgerea căpătând forma unei vâne continue de fluid. 8atorită câmpului electromagneticdezvoltat de curentul de sudare vâna de fluid este deviată continuu, ajungând să efectueze o mişcare derotire în jurul capătului sârmei. @n acest fel, urmărind transferul cu viteză redusă, vâna de fluid se prezintă sub forma unei spirale.
g. >rans-erul de metal la sudarea cu sârmă tubulară diferă sensibil de transferul specific sudării cusârmă plină. 0entru un curent de sudare dat, sârma tubulară se topeşte mai repede decât cea plinădatorită sec#iunii reduse a păr#ii metalice în sec#iune. 8in acest motiv, în general, sârma tubulară este
destinată unui transfer prin pulverizare. 0ulverizarea, ca şi la sudarea cu sârmă plină, este conică,desc7iderea conului depinzând de curentul de sudare.0ozi#ionarea fiecărui mod de transfer în func#ie de valorile curentului de sudare şi tensiunii arcului, este prezentată în figura 1.1E.
ig. 1.1E Modurile de transfer la sudarea M!-MA!
7.= &ntersectarea sudurilor• ntersectarea a două sau mai multe suduri este o solu#ie constructivă care trebuie, pe cât
posibil, evitată. Motivul acestei recomandări este posibilitatea ridicată de apari#ie a defectelor în zona de intersectare.
ig. 1.12 ntersec#ie de suduri
• 0entru realizarea corespunzătoare a unei intersec#ii a două sau mai multe suduri, rosturile desudare ale acestora trebuie să fie cât mai uniform prelucrate $conform desenelor de e;ecu#ie&.
• 8iminuarea apari#iei acestor defecte este posibilă prin una din solu#iile te7nologice:o 8upă realizarea unei suduri continue prin intersec#ia rosturilor, se va reprelucra rostul de
sudare în zona de intersectare
Modul de trans-er5/ " prin scurtcircuitare) " intermediar 1 " prin pulverizare - globular E " cu arc rotitor 2 "în curent pulsat
'rater final sau început desudură con#inând defecte
ig. 1.13 Ieprelucrare rosto >udurile nu vor începe şi nu se vor termina în intersec#ie. @n caz contrar, defectele din
craterele finale se vor regăsi, în bună parte, zona de intersectare. @n cazul în care esteobligatorie terminarea unei suduri în zona de intersectare, craterul final al acestei suduriva fi umplut. 8acă se constată că acest crater con#ine defecte importante, acestea vor fiîndepărtate prin polizare, după care se va realiza umplerea zonei polizate.
ig. 1.1F 8efecte la începutul şi sfârşitul sudurilor
o Jvitarea e;ecutării 7efturilor pentru prinderea provizorie în zona intersectării tablelor, pe o lungime de apro;imativ /2+ mm de centrul intersec#iei. @n cazul în care acest faptnu este posibil, sudorul, la începerea sudării la interior, va îndepărta zgura de pe7efturile respective. Ha pregătirea pentru completarea la rădăcină se vor îndepărta întotalitate 7efturile respective.
• 8in punct de vedere constructiv este greşită o solu#ie te7nologică de tipul celei din figura demai jos. @n această situa#ie, sudura ) ac#ionează asupra zonei influen#ate termic a sudurii /$zonă foarte fragilă, cu probabilitate de fisurare mare în timpul e;ploatării& şi invers. @n cazulîn care dimensiunea d este cuprinsă între $/\/,2& ; s), atunci sudura nr. 1 este forfecată.
• 0entru evitarea defectelor la reluarea sudării, atunci când opera#ia de sudare a fost întreruptă,sunt obligatorii următoarele faze:• cură#area craterului final, rezultat la oprirea sudării9 dacă în crater sunt fisuri, acestea
trebuie înlăturate prin polizare9• cură#area de zgură şi perierea cusăturii realizate pe o lungime de )+\..1+ mm9• aprinderea arcului electric într4un punct situat la /+\./2 mm în fa#a craterului final9• aducerea arcului deasupra craterului final, completarea craterului final şi sudarea în
continuare.• 8upă fiecare strat se va verifica vizual dacă e;istă defecte de tipul fisurilor, porilor sau
incluziunilor de zgură în cordonul de sudură. 8acă din diferite motive aceste defecte e;istă, nuse va relua procesul de sudare până ce defectul nu este înlăturat prin polizare sau prin crăi#uirearc 4 aer urmată de polizare.
• >udarea la e;terior $completarea la rădăcină& se va e;ecuta după crăi#uirea arc 4 aer a rădăciniişi polizarea la luciu metalic a rostului de sudare $min. +.1 mm&. 8upă polizare în rostul desudare nu trebuie să apară nici o discontinuitate.
• Atât rostul pentru sudare la interior, cât şi prelucrarea pentru completarea rădăcinii la e;terior,vor fi supuse, în mod obligatoriu, controlului de calitate.
7. Sudarea pe suport ceramic=tilizarea suportului la sudare are următoarele ra#iuni:
• >us#inerea băii de metal în timpul sudării în cazul unor rosturi cu desc7idere mare
• ormarea unei rădăcini estetice• 0rotejare mai bună a rădăcinii• Ieducerea vitezei de răcire a rădăcinii.
>uporturile pot fi permanente sau temporare.>uporturile permanente sunt confec#ionate din acelaşi material ca şi materialul de bază care se sudează,situa#ie în care suportul va rămâne sudat făcând în continuare parte din îmbinare.>uporturile temporare sunt confec#ionate din materiale diferite de materialul de bază, fiind înlăturateulterior procesului de sudare. Materialele uzuale utilizate pentru confec#ionarea suporturilor temporaresunt materialele ceramice şi cuprul. 0entru suduri cu lungimi mari eficientă este utilizarea suporturilor din materiale ceramice.>uportul ceramic se fi;ează pe partea posterioară a îmbinării sudate cu ajutorul unor benzi metalice
$aliaj de aluminiu& sub#iri şi autoadezive. =neori însă, este necesară suplimentarea sistemului de fi;arecu alte sisteme au;iliare $cu pârg7ii, cu magne#i, cu eclise, etc.&. Aşezarea se face în aşa fel încât a;arostului să fie suprapusă cu a;a suportului ceramic.>uportul ceramic se topeşte foarte greu. Jl acumulează foarte multă căldură şi men#ine rădăcina suduriila o temperatură ridicată pentru mai mult timp. @n cazul în care sudarea se face cu o energie liniarăridicată $multă căldură introdusă în piese datorită unor curen#i de sudare mari sau unor viteze de sudaremici& suportul se încălzeşte e;agerat şi adezivul de pe banda de fi;are se aprinde arzând cu flacără.Această stare de fapt conduce la desprinderea benzii de fi;are şi deplasarea accidentală a suportului
ceramic modificând forma rădăcinii şi c7iar curgerea metalului topit. 8in acest motiv se recomandăevitarea încălzirii e;agerate a suportului, deci utilizarea unor energii liniare moderate.0roblema cea mai importantă a sudării pe suport ceramic este men#inerea capătului sârmei pe baia demetal sau pe umerii rostului. 8acă această condi#ie nu mai este îndeplinită şi capătul sârmei loveştesuportul ceramic arcul se stinge şi suportul este fie deplasat, fie c7iar spart de capătul sârmei.
0rincipial, te7nica de lucru este asemănătoare sudării fără suport ceramic, respectându4se însăurmătoarele recomandări:
• Ha sudarea cu pendulare capătul sârmei nu va urca pe umărul rostului9 el se va apropia deumărul rostului atât cât arcul să topească /4) mm din umăr9 în cazul în care capătul sârmei trecedeasupra flancurilor rostului au loc două fenomene cu efect oarecum negativ:
o
Hă#imea sudurii va creşte e;agerat de multo 'antitatea de metal topit va creşte e;istând riscul înnecări arculi de către metalul topit.
• 'apătul sârmei se va men#ine continuu deasupra băii de metal pentru a se evita stingerea arculuişi lovirea suportului ceramic
• Jnergia liniară nu se va creşte e;agerat pentru a se evita aprinderea adezivului de pe banda defi;are a suportuluic eramic
• >e va asigura o viteză de sudare suficient de mare încât arcul să nu fie innecat de baia de metal$pe măsură ce suportul ceramic acumulează căldură baia de metal devine din ce în ce mai fluidăastfel încât creşte riscul ca metalul topit să curgă în fa#a arcului înnecându4l&
Ha sudarea verticală se va utiliza o te7nică asemănătoare celei la sudarea fără suport ceramic, în sensultrecerii cu viteză crescută peste suportul ceramic şi men#inerea pentru un anumit timp pe muc7iile
rostului pentru a se asigura topirea acestora şi formarea unei băi cu dimensiuni corespunzătoare.
7.4 Aspecte generale pri)ind te*nologia de sudare/. Brebuie avut grijă ca arcul electric să se situeze în mijlocul clopotului de gaz protector9 pentru
această cerin#ă duza de contact şi cea de gaz trebuie să fie bine centrate.). >tingerea arcului electric se face prin ac#ionarea întrerupătorului de pe pistolet şi pistoletul se
men#ine încă E " 2 secunde deasupra băii de sudare, încă lic7idă, pentru a preveni o;idareaacesteia în contact cu aerul. nstala#iile de sudare în mediu de gaze protectoare sunt astfelconstruite ca, în timpul sudării, gazul de protec#ie să înceapă să curgă înaintea aprinderii arculuielectric, iar oprirea gazului să se facă după oprirea arcului electric.
1. @nainte de începerea sudării trebuie îndepărtate din rost şi din zonele învecinate orice urme de
umezeală, grăsimi, murdărie sau alte impurită#i. @n condi#iile termice de sudare impurită#ile sedescompun cu formare de gaze care viciază atmosfera gazului protector şi ca urmare iau naştere pori.
E. @nainte de a începe sudarea cu gaz protector trebuie îndepărtate cu grijă resturile de zgură de la prinderile provizorii. Jste indicat ca şi la prinderile provizorii să se utilizeze tot procedeul desudare cu gaz protector. Ha prinderile provizorii cu electrozi înveli#i resturile de zgură care nuau fost îndepărtate pot duce la apari#ia porilor atunci când se e;ecută sudura definitivă.
2. Ha prinderile provizorii se folosesc aceiaşi parametri ca şi la sudura propriu4zisă.3. Materialele de adaos $sârmele& se păstrează ferite de umezeală, în ambalajul original. 8acă rola
de sârmă nu se termină în timpul programului se reambalează în punga de la ambalajul originalşi se păstrează în locuri ferite de umezeală.
F. Ha montarea bobinei de sârmă se va avea grijă ca spirele să nu sară de pe tambur în momentulîn care este eliberat capătul sârmei. >e va #ine strâns capătul sârmei şi sârma va fi întinsă întimpul montării. >ârma trebuie tăiată cu o foarfecă ascu#ită care să nu producă bavuri9eventualele bavuri formate deranjează introducere sârmei în sistemul de g7idare.
5. Iolele de la dispozitivul de avans al sârmei trebuie strâns numai atât ca în cazul func#ionăriiavansului, bobina să poată fi re#inută relativ uşor cu mâna. 8acă for#a de presare este prea mare,atunci se poate ajunge la deformarea sârmei9 în acest caz por#iuni fine de cupru se pot desprindede pe sârmă si înfundă tubul de g7idare. Botodată sârma deformată duce la uzarea prematură aduzei de contact, iar alimentarea cu sârmă este şi ea perturbată datorită frecărilor mai mari.
G. 8uzele trebuie cură#ate de stropi ori de câte ori este nevoie. 0entru a proteja duzele împotrivaaderării stropilor se va utiliza spraQul sau gelul antistrop. >praQul antistrop pentru duze nu se vafolosi pentru a da pe piesele care se sudează.
/+. >e va purja la intervale regulate de timp $de obicei la sc7imbarea fiecărei role de sârmă& tubulde g7idare al sârmei, utilizând aer comprimat uscat, pentru a elimina particulele antrenatedatorită frecărilor cu spirele de o#el ale tubului de g7idare, şi frecărilor cu rolele de antrenare.
3.1 Generalită+imperfec#iune de material " orice abatere de la continuitatea, forma, dimensiunea, aspectul saustructura cordonului de sudură, prescrise pentru îmbinarea respectivă prin standarde sau prindocumenta#ie te7nică de e;ecu#ie. 8acă aceste imperfec#iuni depăşesc în gravitate, în dimensiune şi în
număr anumite limite atunci ea este considerată un defect de material.(rice defect de material se îndepărtează prin măsuri te7nologice. Ku e;istă îmbinări sudate fără imperfec#iuni de material. (rice proces te7nologic, c7iar şi celeautomatizate, produc imperfec#iuni de material în timpul fabricării unui produs. Această situa#ie nutrebuie să conducă la ideea că nici o îmbinare sudată nu este de calitate. iecare îmbinare sudată trebuiesă răspundă cu succes unor anumite solicitări. 8in acest motiv calitatea unei îmbinări sudate este unconcept relativ. 8e e;emplu: o îmbinare sudată între două piese din o#eluri de uz general pentruconstruc#ii poate func#iona cu succes dacă este cuprinsă într4o uşă de magazie9 în acest caz îmbinareasudată este pu#in solicitată9 dacă însă îmbinarea sudată este parte a unui recipient în care sunt stocatesubstan#e c7imice, atunci ea nu va avea rezisten#a la coroziune necesară func#ionării pe întreaga duratăde e;ploatare. >e poate spune, deci, că pentru fiecare aplica#ie în parte îmbinarea sudată trebuie să
îndeplinească anumite condi#ii, deci să aibă o anumită calitate. Această calitate este dată de importan#afunc#ională şi constructivă a îmbinării sudate. ]inând cont de acestea, reglementările privind calitateaunei îmbinări sudate rezolvă problema relativ simplu. >unt oferite trei niveluri de acceptare a defectelor pentru trei clase de calitate, iar fiecare aplica#ie este încadrată într4unul din aceste niveluri de acceptarea defectelor. 8e e;.: dacă îmbinarea sudată din componen#a uşii de magazie con#ine o cantitatevolumică de pori egală cu 2 din volumul total al îmbinării sudate şi ea rezistă cu succes c7iar dacăaceste defecte e;istă, aceeaşi îmbinare, cu acelaşi volum de defecte, nu ar putea func#iona în cazul unuirecipient sub presiune.'ele trei niveluri de acceptare a imperfec#iunilor de material sunt prezentate de către standardul >I JK)25/F:/GG1. Acestea sunt:
>imbolizare Kivelul de acceptare8 Moderat' ntermediar ? >ever
>imbolurile 8, ' şi ? sunt atribuite arbitrar şi acoperă teoretic majoritatea aplica#iilor practice.8e regulă este de dorit ca toate îmbinările sudate din cadrul unei piese să fie încadrate în acelaşi nivelde acceptare a imperfec#iunilor de material. @n unele cazuri însă, în func#ie de importan#a fiecăreiîmbinări în parte, de materialul componentelor de sudat şi de tipul structurii, se poate încadra fiecareîmbinare sudată într4un nivel anume. Asta înseamnă că o aplica#ie dată poate avea mai multe niveluri deacceptare a defectelor, în func#ie de îmbinările sudate care o compun. 8e e;.: în cazul uşii de magazie,
formată dintr4o ramă metalică, o coală de tablă prinsă cu puncte de sudură pe ramă şi două balamale,importan#a îmbinării balamalelor cu rama este mai mare decât importan#a îmbinării dintre coala detablă şi rama metalică. @n acest caz, îmbinarea balamalei pe ramă va fi încadrată într4un nivel superior de acceptare a imperfec#iunilor de material $de e;.: '&, comparativ cu îmbinarea dintre ramă şi coala detablă, care poate fi încadrată într4un nivel inferior de acceptare a imperfec#iunilor de material $de e;.:8&. Ha alegerea nivelului de acceptare a unei imperfec#iuni de material dat trebuie să se #ină seama defactori ca: proiectarea, tratamentul termic ulterior sudării, modul de solicitare, condi#iile de lucru şiconsecin#ele unei avarii.0rincipalele tipuri de imperfec#iuni de material întâlnite la sudarea cu arc electric sunt:
isura 0orul ncluziunea solidă Hipsa de topire Hipsa de pătrundere
'restătura marginală 0ozi#ionarea greşită a pieselor >upraînăl#area e;cesivă Arsurile cu pătrundere e;cesivă 8eforma#iile
isurile, incluziunile de cupru, lipsa de pătrundere, grosimea inferioară a îmbinărilor în col#, sub#iereaşi scurgerea de metal sunt imperfec#iuni de material care nu sunt acceptate de către nici un nivel deacceptare, deci sunt de la bun început considerate defecte.Apari#iile defectelor sunt urmări ale aplicării unei te7nologii de sudare necorespunzătoare sau urmăriale aplicării greşite a unei te7nologii de sudare corespunzătoare - necorespunzătoare. 8e cele mai multeori nerespectarea prescrip#iilor te7nologiei de sudare este principala cauză a apari#iei defectelor.
3.2 >ipuri de de-ecte cauze i e)itare0rincipalele defecte te7nologice întâlnite în construc#iile navale, cauzele lor şi modul în care secorectează sunt:
/. isura " este un defect neacceptat de către nici o clasă de acceptare a defectelor datorită
pericolului mare pe care îl introduce.
ig. E./ isuri
J;istă mai multe tipuri de fisuri în func#ie de mecanismele de formare. 'ele mai des întâlnite suntfisurile la rece şi fisurile la cald.
isurile la rece se datorează unei combina#ii de trei factori: e;isten#a unei cantită#i importante de7idrogen în îmbinarea sudată, rigiditatea ridicată a construc#ie sudate şi e;isten#a unor încărcărinefavorabile ale îmbinării sudate. Aceste fisuri se formează după solidificarea completă a sudurii, pânăla )E de ore de la terminarea sudării. iind vorba de o formare la temperaturi scăzute, ec7ivalentetemperaturii ambiante, fisurile poartă numele de fisuri la rece.
isurile la cald se datorează formării în interiorul o#elului a unor compuşi intermetalici $nitruri alediverselor elemente c7imice& având temperaturi de topire mai mici decât temperatura de topire a
metalului care se sudează. @n timpul răcirii de la terminarea sudării, o#elul începe să se solidifice latemperaturi de apro;imativ /2G+4/3++o', însă în interiorul său rămân por#iuni reduse ca dimensiune,nesolidificate până la temperaturi de ordinul a 5++4G++o'. 'ontrac#ia o#elului la răcire conduce lacomprimarea acestor por#iuni lic7ide, care, sub ac#iunea presiunii la care sunt supuse, conduc lafisurarea o#elului. 8eoarece acest mecanism are loc la temperaturi mai mari de 5++o', fisurile astfelcreate se numesc fisuri la cald.
@n cadrul unui şantier naval rigiditatea unei bloc4sec#ii precum şi umezeala aerului şi neuscareaelectrozilor bazici $) ore la o temperatură de 1++ o'& poate conduce la apari#ia fisurilor la rece. 8e
asemenea, utilizarea sârmelor tubulare cu flu; rutilic, precum şi a electrozilor cu înveliş rutilic lasudarea straturilor de rădăcină, pot conduce la fisurarea la cald a o#elului.
). 8efecte de -ormă şi de aspect a cusăturilor : 'usătura îngustă cu pătrundere redusă " curentul de sudare este prea mic Aspect neregulat al cordonului de sudare, stropire abundentă şi pătrundere mare 4 curentul
de sudare este prea mare. 'usătură îngustă cu supraînăl#are mare " tensiunea de sudare prea mică, viteza prea mare 'usătură lată cu aspect neuniform şi stropi 4 tensiunea de sudare prea mare 'usătură lată cu aspect neuniform si supraînăl#are mare, întindere transversală neuniformă "
viteza de sudare prea mică 'usătură îngustă neregulată, cu strangulări, supraînăl#ată şi pătrundere foarte mică 4 viteza
de sudare prea mare. >uduri deza;ate 4 alinierea necorespunzătoare a tablelor
ig. E.1 Aspect corespunzător
/ " 8epuneri importante de stropi) " Keuniformită#i1 " 'ratere uşoare în timpul sudăriiE " >upraînăl#are inestetică2 " 0ătrundere insuficientă
) " 8epunere uniformă E " ără supraînăl#are1 4 'rater moderat în timpul sudării 2 " 0ătrundere corespunzătoare
1. Stropirea nu influen#ează rezisten#a sudurii, măreşte însă costul lucrării din cauza opera#iei decură#ire şi a pierderii de material de adaos prin stropi9 în plus dăunează esteticii îmbinărilor.8iminuarea stropirii se realizează prin: Micşorarea curentului de sudare 8iminuarea lungimii arcului electric olosirea naturii si polarită#ii curentului de sudare convenabile materialului de adaos.
=scarea învelişului electrodului 'ontrolul suflajului magnetic
ig. E.E >tropi
E. Craterele laterale $crestături marginale& afectează rezisten#a sudurii la oboseală, la şocuri şi latemperaturi scăzute.
ig. E.2 'restături marginale
Jle se datorează ori unei tensiuni a arcului prea mare, ori unei pozi#ionări greşite a arculuifa#ă de rostul de sudare9 evitarea apari#iei acestor defecte se poate face prin: folosirea unei viteze de sudare constante o pendulare moderată a vârfului electrodului tensiunea arcului men#inută la valori moderate.
2. @ipsa de topire a metalului de bază şi Pătrunderea insu-icientă duc la o slabă legătură acusăturii cu componentele sudate, deci la o rezisten#ă mecanică scăzută a îmbinării sudate.
Hipsa de topire se datorează: =nui curent de sudare prea mic, arcul neputând topi materialul =nei viteze de sudare prea mici când baia curge în fa#a arcului, îl îneacă şi îi micşorează
astfel puterea de topire
=nei viteze de sudare prea mari, când temperatura materialului este insuficientă pentru atopi =tilizarea unui rost necorespunzător ca formă şi dimensiuni, precum şi cu pere#ii
murdari, murdărie care împiedică topirea materialului Be7nică de sudare necorespunzătoare.>e corectează prin: Alegerea unei viteze de sudare corespunzătoare 0endularea să fie cu o scurtă oprire la capetele ei 'ură#irea pere#ilor rostului de grăsimi, uleiuri, umezeală, rugină, praf, vopsea şi alte
resturi rezultate în urma proceselor te7nologice anterioare Mărirea curentului de sudare şi a tensiunii arcului
Mărirea ung7iului rostului Men#inerea arcului pe flancul rostului pentru o topire mai bună =tilizarea unui ung7i de înclinare a pistoletului de ma; )+o.@n contrapartidă se poate vorbi şi de defecte de tipul topirilor e;cesive.0osibila cauză a acestui defect este utilizarea unei energii liniare e;agerat de mari. 0entrucorectare se recomandă utilizarea unei tensiunii a arcului mai mici, precum şi reducereavitezei de avans al sârmei. Acestea pot fi înso#ite şi de o creştere a vitezei de sudare.
• =nui rost de sudare necorespunzător • =nei te7nici de sudare necorespunzătoare• =nei energii liniare insuficiente.'orectarea se poate face prin:• @n func#ie de grosimea piesei care se sudează trebuie ales un rost de sudare suficient de
desc7is încât să permită accesul arcului la rădăcină
• Men#inerea unei lungimi corespunzătoare pentru capătul liber al sârmei $ma; /2 mm&• Men#inerea unui ung7i de înclinare a pistoletului de ma; )+o
• Men#inerea arcului pe muc7iile umărului rostului suficient de mult încât să se asiguretopirea rădăcinii
• Mărirea tensiunii arcului şi a vitezei de avans al sârmei• Ieducerea vitezei de sudare.
ig. E.5 0ătrundere incompletă şi completă, precum şi efectul lipsei de pătrundere3. &ncluziunile gazoase ' Porii, găurile i deni)elările accentuate ale cusăturii sudate se
datorează: (;izilor, petelor de ulei sau-şi vopselei, umezelii din zona unde se sudează9
?ăii de sudură care se răceşte prea repede $materialul de bază este rece, iar viteza de sudare prea mare&9 Jlectrozilor umezi sau electrozilor care au în înveliş substan#e cu mult 7idrogen $electrozii
cu înveliş bazic care con#in fluorină, 'a), substan#ă care soarbe umezeală cu rapiditate& 0rotec#iei de gaz insuficiente $debit mic, curen#i de aer&.
F. &ncluziunile solide " sunt defecte datorate neîndepărtării zgurii după efectuarea trecerilor anterioare, la sudarea cu electrozi înveli#i sau la sudarea cu sârmă tubulară. ( altă cauză ar fi
sudarea cu viteză prea mică, situa#ie în care arcul este înecat de baia de metal şi zgura este prinsă astfel în sudură. ( viteză de răcire prea mare poate împiedica scoaterea zgurii din baiametalică acesta fiind un alt motiv al apari#iei acestui tip de defect.
5. Sudură erpuită " este un defect de formă al sudurii, având în general două cauze:• un capăt liber al sârmei prea mare, aceasta ducând la o oscilare a arcului deasupra rostului• o conducere neconstantă şi nerectiline a pistoletului.0ornind de la aceste cauze, ob#inerea unei suduri rectilinii este posibilă prin asigurarea unuicapăt liber mai scurt de /2 mm, precum şi sprijinrea mâinii care #ine pistoletul sau #inerea pistoletului cu două mâinii
G. e-orma+iile " sunt modificări ale pozi#iei componentelor sudate datorită fenomenelor dedilatare şi contrac#ie neuniforme datorate încălzirii neuniforme a componentelor de sudat întimpul sudării
