R E V I S T Ă L U N A R Ă PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI Redactor ş e f ILIE M I H Ă E S C U ' Fondat În 1970, serie n o u ă Anul 1, Nr. 302 SUMAR Nu·1 u c i d e ţ i pe Arhimede 2 E m i ţ ă t o r simplu pentru banda de 10 m 4 Convertor pentru banda de 17 m 8 Voltmetru digital 12 T e l e c o m a n d ă TV 14 Ter mos tat pentru clocito are 18 Telecomanda 20 Alimentator stabilizat 22 Transceiver FM • 2 m 24 R x · 10 m 26 Convertor 12/220 V • 2S0VA 28 Generator de SO Hz 30 A l a r m ă 31 A n t e n ă 32 Dispozitiv de c o m a n d ă cu a u t o m e n ţ i n e r e 33 Za r electronic 34 T e l e c o m a n d ă a c u s t i c ă 36 Adaptor pentru antene 38 Stabilizator de tensiune În c o m u t a ţ i e 39 Tir optic digital 41 Înlocuirea elementelor de c o m u t a ţ i e 45
R E V I S T Ă L U N A R Ă PENTRU CONSTRUCTORII AMATORIRedactor ş e f ILIE M I H Ă E S C U ' Fondat În 1970, serie n o u ă
Anul 1, Nr. 302
SUMAR
Nu·1 u c i d e ţ i pe Arhimede 2E m i ţ ă t o r simplu pentrubanda de 10 m 4Convertor pentru banda de 17 m 8Voltmetru digital 12
T e l e c o m a n d ă TV 14Termostat pentru clocitoare 18Telecomanda 20
Alimentator stabilizat 22
Transceiver FM • 2 m 24
Rx· 10 m 26
Convertor 12/220 V •2S0VA 28Generator de SO Hz 30A l a r m ă 31
A n t e n ă 32
Dispozitiv de c o m a n d ă cu a u t o m e n ţ i n e r e 33Zar electronic 34T e l e c o m a n d ă a c u s t i c ă 36Adaptor pentru antene 38Stabilizator de tensiuneÎn c o m u t a ţ i e 39Tir optic digital 41
bilitatea de a contribui În viitor la dezvoltarea econom i c ă a ţ ă r i i din care fac parte.
Cu e x c e p ţ i a câtorva ş c o l t ' d e specialitate, În ţ a r a n o a s t r ă , electronica nu f i g u r e a z ă printre materiile destudiu din liceu. C ă r ţ i l e de e l e c t r o n i c ă publicate Înlimba r o m â n ă , mai ales În ultimii ani, pot fi n u m ă r a t e pe degetele de la o m â n ă . În locul c ă r ţ i l o r de electron i c ă din ţ a r a n o a s t r ă , tarabe e la care se vând public a ţ i i sunt pline de tot felul de reviste care mai de caremai p l i n ă de o b s c e n i t ă ţ i , de Îndemnuri la v i o l e n ţ ă laa b e r a ţ i i sexuale. Oare asta fie zestrea de c u l t u r ă cu care tineretul va intra În secolul XXI?
Poate nu m - a ş fi h o t ă r â t scriu aceste rândurid a c ă nu fi v ă z u t ( ş i mai ales auzit) la un programde televiziune pe unul din marii e x p o n e n ţ i ai culturiinoastre n a ţ i o n a l e spunând va trebui se terminecu p u b l i c a ţ i i l e a c ă r o r t i p ă r i t u r ă c o s t ă circa 3000 lei unexemplar se vinde pe p i a ţ ă cu 400 de lei exemplarul. Problema pe care o punea acest incontestabilom de c u l t u r ă Î n s e a m n ă de fapt retragerea
s u b v e n ţ i o n ă r i i acestei (sau acestor) p u b l i c a ţ i i de labugetul statului. Una din p u b l i c a ţ i i l e care probabilintra În vederile vorbitorului era revista "TEHNIUM"
În m ă s u r a În care am Î n ţ e l e s eu bine, m i - a ş permite,cu t o a t ă c o n s i d e r a ţ i a cu tot respectul fac unelep r e c i z ă r i În cele ce u r m e a z ă .
La 1 ianuarie 1 9 9 7 revista "TEHNIUM" a împlinit 27de ani de la a p a r i ţ i e . I n c ă de la începuturile ei, a c e a s t ă r e v i s t ă a pornit de la ideea de apostolat, mai precis,de la ideea de a pune la Îndemâna tinerilor, chiar dela vârsta de zece ani, o posibilitate de a-i ajutap ă t r u n d ă În marele univers al secretelor electroniciiprin realizarea de mici montaje care le ofere satisf a c ţ i a de a face un lucru util cu propria lor m â n ă darde a-i Îndemna execute montaje din cele mai dificile pe m ă s u r a Î n s u ş i r i i unor c u n o ş t i n ţ e din ce În cemai ample. Timp de 27 de ani, a c e a s t ă p u b l i c a ţ i e , u n i c ă În felul ei În România, a avut trei mari merite. Înprimul rând, inginerul Ilie M i h ă e s c u , i n i ţ i a t o r u l cond u c ă t o r u l acestei reviste de la Începuturile ei, a r e u ş i t , În scopul r e a l i z ă r i i acestei munci de c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă ,
mobilizeze o serie de oameni bine i n t e n ţ i o n a ţ i bine p r e g ă t i ţ i pe t ă r â m electronic, formând unm ă n u n c h i de colaboratori care nu s-au uitat n i c i o d a t ă la sumele modice cu care li se p l ă t e a u articolele publicate ci aveau m u l ţ u m i r e a s u f l e t e a s c ă a c o n t r i b u ţ i e i lorla culturalizarea tinerilor cititori În domeniul electronicii.În al doilea rând, d e ş i a fost o b l i g a t ă , ca orice
p u b l i c a ţ i e din era c o m u n i s t ă , t r e a c ă pe sub furcilecaudine ale cenzurii, revista "TEHNIUM" s-a strecuratprintre toate rigorile impuse tuturor t i p ă r i t u r i l o r nu apublicat nici un articol elogios la adresa perechii prezid e n ţ i a l e cu atât mai p u ţ i n la adresa marei savantedin satul p e t r e ş t i , a j u n s ă a c a d e m i c i a n ă cu trei claseprimare. In al treilea rând, revista "TEHNIUM" s-avândut Întotdeauna la p r e ţ u r i accesibile chiar pentrucei mai s ă r a c i copii din ţ a r a n o a s t r ă . M e n ţ i n â n d pe totparcursul e x i s t e n ţ e i sale cele mai modeste p r e ţ u r i devânzare pentru un exemplar, revista "TEHNIUM" ar e u ş i t p ă t r u n d ă p â n ă În cele mai Î n d e p ă r t a t e c o l ţ u r i ale ţ ă r i i p â n ă la copii la care vârsta nu d e p ă ş e ş t e cumult 1Osau 12 ani. Dovada marii p o p u l a r i t ă ţ i de care
TEHN/UM nr. 5-6/1997
se b u c u r ă În prezent a c e a s t ă p u b l i c a ţ i e o constituiefaptul spre deosebire de alte p u b l i c a ţ i i , la r e d a c ţ i a revistei nu s-a primiti n i c i o d a t ă vreun exemplar, caretur, de la organele de difuzare a presei.
In plus, miile de scrisori prin care se aduceaum u l ţ u m i r i sau se cereau anumite e x p l i c a ţ i i suplimentare ne-au dovedit mii de elevi din ultima c l a s ă aliceului ş i - a u realizat În trecut l u c r ă r i l e de d i p l o m ă d u p ă schemele publicate În revista "TEHNIUM".Personal, pot oferi zeci de nume de ingineri
e l e c t r o n i ş t i , oameni cu o b u n ă p r e g ă t i r e p r o f e s i o n a l ă care În prezent sunt foarte s o l i c i t a ţ i a p r e c i a ţ i defirmele s t r ă i n e a p ă r u t e În România d u p ă 1989, ausalarii foarte mari nu se sfiesc m ă r t u r i s e a s c ă faptul ş i - a u Început ucenicia În e l e c t r o n i c ă având dreptunic s f ă t u i t o r revista "TEHNIUM".S u b v e n ţ i o n a r e a de la bugetul statului a c o r d a t ă
revistelor care se a d r e s e a z ă tineretului (de ex."TEHNIUM", "GAZETA M A T E M A T I C Ă " , "REVISTADE F I Z i C Ă CHIMIE, etc.) nu r e p r e z i n t ă pentru ţ a r ă n i ş t e bani a r u n c a ţ i de p o m a n ă ci o i n v e s t i ţ i e s i g u r ă pe termen lung în m e n ţ i n e r e a ridicarea nivelului dec u l t u r ă al g e n e r a ţ i i l o r viitoare.Ş t i m la ora a c t u a l ă bugetul statului este un buget
de austeritate ( c ă numai de de-astea am avut parte Înultima vreme) care ca celebrul Arvinte Î ş i taie dinpoalele anteriului ca s ă - ş i f a c ă mâneci iar apoi, cândsimte frig În spate, taie mânecile ca a i b ă cu ces ă - ş i acopere spinarea. Ş t i m diriguitorii de azic a u t ă cu lumânarea c ă i l e prin care m u l ţ i bani de labuget se duc pe apa Sâmbetei f ă r ă nici un folos. Ş t i m
În acest sens se fac calcule peste calcule serecurge la o a d e v ă r a t ă chirurgie f i n a n c i a r ă . Socotimî n s ă este tot atât de bine se ş t i e În toate ţ ă r i l e Europei ( f ă r ă nici o e x c e p ţ i e ! ) apar cel p u ţ i n d o u ă pub l i c a ţ i i cu profil identic cu cel al revistei "TEHNIUM"toate aceste p u b l i c a ţ i i sunt s u b v e n ţ i o n a t e de statelerespective. Noi românii, ca În multe alte domenii, amr ă m a s mai În u r m ă nu avem decât o s i n g u r ă public a ţ i e . Ce facem d a c ă din motive de nerentabilitate os u p r i m ă m pe aceasta?? Ş t i m suprimarea uneireviste se poate face lesne dar ne permitem s ă - i Î n t r e b ă m pe cei ce conduc azi destinele ţ ă r i i ce vorface a c e ş t i copii care vor fi l i p s i ţ i de unica lor r e v i s t ă (un fel de abecedar) care contribuie la Îndrumarea lorspre tainele culturii tehnice?? Cine ş t i e d a c ă În viitor,din mijlocul m i n u n a ţ i l o r copii de a s t ă z i nu se va ridicaun geniu tehnic care r e v o l u ţ i o n e z e lumea cu vreodescoperire e p o c a l ă , a ş a cum a fost Arhimede,care s ă - ş i m ă r t u r i s e a s c ă Începuturile din paginilerevistei "TEHNIUM"?
Oricum ar i e ş i calculele celor care azi împart baniide la buget, suprimarea revistei "TEHNIUM" ar fi unact anticultural deoarece electronica este ea of o r m ă de c u l t u r ă ( ş i Î n c ă ce c u l t u r ă ! ) .
Soldatul care l-a ucis pe Arhimede a avut cel p u ţ i n scuza era un ignorant. Subsemnatul, unul dintrecei mai statornici colaboratori ai acestei reviste vremede mai m u l ţ i ani, m i - a ş permite adresez celor carea s t ă z i h o t ă r ă s c destrinele acestei ţ ă r i o s i n g u r ă r u g ă m i n t e :
R ealizarea unui e m i ţ ă t o r pentru gama ,de 26 -:-
30 MHz compus dintr-un oscilator un etaj. inal, este destul de s i m p l ă ; cu toate acestea
un Î n c e p ă t o r poate întâlni o serie de g r e u t ă ţ i În ducerea la bun s f â r ş i t a r e g l ă r i i unui astfel de montajde aceea prezentul articol î ş i propune s ă - i dea toatel ă m u r i r i l e necesare.
D a c ă transformarea radiobalizei (din nr. 11-12/96)Într-un e m i ţ ă t o r QRPP punea la d i s p o z i ţ i a radioamatorului o " s c u l ă " de circa 0,5 W În a n t e n ă , prezentularticol propune o s c h e m ă ce poate furniza 1,5 -:- 3 W,f u n c ţ i e de tensiunea de alimentare tipul tranzistorului final folosit.
presupunem etajul final va folosi un tranzistor clasic (de ex. 2N2218 sau 2 N2219) va trebui
a i b ă i m p e d a n ţ a de i e ş i r e de 50 ohmi.
I a t ă cum vom proceda practic:- Presupunem exemplarul de care dispunem
are u r m ă t o a r e l e date generale de catalog:
UCE = 60 V; Ic max = 150 mA; Pcmax = 0,8 W( f ă r ă radiator)
Rbe =50 il Cob =8 pF.Cu aceste date vom dimensiona atât circuitul de
intrare al etajului final cât cel de i e ş i r e ce a s i g u r ă adaptarea la a n t e n ă .
27MHl'
XTAl
Pl
U 1112. ~ ' ,
.'l /
ing. Cabiaglia Giovanni
F ă c â n d calculele, În final vom o b ţ i n e : L3 0,8 ~ H ; C6 45 pF C7 = 8 pF.
D a t o r i t ă Î m p r ă ş t i e r i i relativ importante (chiar pentruun lot de tranzistori de a c e l a ş i tip) este recomandabil
se a l e a g ă valori de 2 -:- 3 ori mai mari pentruc a p a c i t ă ţ i , a d i c ă vom lua C6 =10 -+- 80 pF C7 =8-:-60 pF; În ceea ce p r i v e ş t e bobina L3 ea se poaterealiza Î n f ă ş u r â n d 11 -:- 12 spire de conductor CuEm01 mm pe un diametru de 010 mm sau 16 spire pe
un diametru de 8 mm ( f ă r ă miez "pe aer"). Dar Înacest ultim caz este bine se poate experimentadeci se va realiza o b o b i n ă cu 16 spire CuEmo 1 mm 0 8 mm putându-se elimina pe rând câtevaspire, Încât avem 14-12-10 spire p â n ă cândadaptarea Între i e ş i r e a oscilatorului cea a etajuluifinal va fi o p t i m ă .
P r e c i z ă m c ă pentru multe tranzistoare f a b r i c a n ţ i i dau scheme de folosire a respectivelor tipuri În modcomplect, inclusiv cu desenul cablajului de test pentru f r e c v e n ţ a d o r i t ă . (ex. cataloagele PHILlPS,MOTOROLA, R.C.A. etc.)
Schema c o m p l e t ă a e m i ţ ă t o r u l u i propus estep r e z e n t a t ă În fig. 1, iar plantarea În fig. 2; În s f â r ş i t Înfig. 3 este prezentat cablajul la scara 1 : 1.
vedem acum datele necesare r e a l i z ă r i i celorlaltebobine, ca apoi trecem la descrierea reglajului.
__ ~ ~ ~ __ ~ ~ ~ __________ __ ______________ ~ I . r l . : . 1 1 . 9 .
Pentru bobinele Li L2 ale .oscilatorului se vafolosi conductor de CuEm 0 0,6 mm; astfel pe unsuport. de plastic de 0 6 mm ( p r e v ă z u t cu miez deferocart destinat f r e c v e n ţ e i cerute) sei'fvor Î n f ă ş u r a 12 spire, respectiv 3 spire (pentru secundar).
Bobina L4 se va realiza pe a c e l a ş i tip de suport deplastic ca Lt/L2 având'1
°~ p i r e CuEm· 0 0,6 mrn
cu p r i z ă la spire -3-a ( n u m ă r â n d de la ş o c u l de200 fLH jAf,4).
Bobina LS c o n t i n ~ 9 spire pe.08 '!lm (aer) cu fjr deCuEm 1 mm.
TEHN/UM n,.·5;.6/1997
Ş o c u r i l e jAF1 +'jAF5 a u i n d u c t a n ţ a d e 200sunt o b ţ i n u t e prin pobinarea a. 5-6 spire pe miezuris p e c i a t e , a ş a cum se vede În fig. 2 (sârma este
CuEm 0,5 mm).O d a t ă precizate. datele bobinelof,' . vedem În ce
c o n s t ă reglarea e m i ţ ă t o r u l u i propus.D u p ă terminarea p l a n t ă r i i pieselor vom Începe
reglajele d u p ă cum u r m e a z ă : ...........- F ă r ă a introduce c u a r ţ u l XTAL În soclu, a p l i c ă m o
t e n ~ i u n e Q e 9 + 12 Vce f i x ă m scala AVO-metruluic o n e e t a ţ În paralele pe. C5 pe intervalul O+150 mA;
cu ajutorul rezistentei R1 r e g l ă m curentul absorbit la8 + 10 mA. \
- Introducem cuartul În soclu r e g l ă m miezulbobinei L1 (eventual ş i , C3) p â n ă la aparitiao s c i l a ţ i i l o r fapt marcat de un salt al curentului În jurulvalorii de 20 +30mAfstrapuf neexecutat).
- Ne convingem apoi rea1ajul este corect prinÎntreruperea a l i m e n t ă r i i reconectarea ei pentru avedea oscilatiq p o r n e ş t e o d a t ă cu aplicarea tensiunii.
- C o n e c t ă m acum un alt AVQ-metru (pe s'cara de15 V) În paralel pe terminalele lui C 1 Ş facem provizoriu scurtul P2"încât avem la i e ş i r e a e m i t ă t o r u l u i sarcina artificialaRS I l R7' ' .
- E x e c u t ă m ş t r a p u l . P 1 . ş i . a l i m e n t ă m din nou; d a c ă vedem se absoarbe din s u r s ă un curent mai marede cca.1 00 mA u m b l ă m imediat la condensatorulsemireglabil·C1 fi (eventual miezul' lui·L4)incât curentul absorbit s ă ' f l e de maximl0 mA fapt ce c o n f i r m ă
circuitul oscHaht L4C10este pe frecventac u a r ţ u l u i . .
- Pentru ane convinge ca etajul, final nua u t o o s c i l e a z ă , putem folosi .un receptor de UKVf
\ r > / } 3 t ' > ; ~ , "}i" ..•..•••.........•.•........ },i;
-4 7 K S ' r r t i f ~ l a b i ~ ; ; ~ ~ ' ~ ' ; ~ . K ~ q f , .
acordat pearmonica 3-a a cuartului: d a c ă la primeleprobe (doar cu oscilatorul realizat cu T 1) semnaluleste corat f ă r ă f l u i e r ă t u r i zgomote ce depind deatingerea sau nu a circuitului o ş c i l a n t LtC3' ya tre:buie ca acest .Iucru se' repete În finalul conectat(cu observatia semnaluFindicat de S - m ~ t r u sauLED-lJl de acor-d va fi mai mare). f h.
-Cu ajutorul unei ş u r u b e l n i t e de plastic (nu unam e t a l i c ă ! ) se u m b l ă la CSSi C7 p â n ă c e finalulabsoarbe maxim de c ~ r e n t (eventual.cu a c e e a ş i ş u r u Q e l n i t ă s e s t r â n g . sali d e p ă r t e a z ă spirele lui L3);d a c ă În timpul acestor reglaje o b s e r v ă m un saltbrusc al curentului absorbit, Î n s e a m n ă finalula u t o o s c i l e a z ă ş i ' trebuie s ă a c t i o n ă m unul din trimeriiCSC7 p â n ă . când se revine la situatia n o r m a l ă . ( a - ş i asculta to t timpul armonica 3-a în receptorul deUKWcu FM).
- Ajustarea finalului (pentru a se ridica maximum deputere În a n t e n ă ) se face Cu semireglabim C 1 3 Ş i C14·(eventual cuL5' ca mai sus) p â n ă ce tensiuneac i t i t ă de voltmetru ·devine m a x i m ă ; se revineasupra rr;Jiezului L4 observând zona unde avem oc r e ş t e r e Încât obtinemmaxim-maximoerum.,
.. 0 , 2 5 W R 4 1 R ~ { ~ ~ 5 W ; E f 5 " f ~ , l l C > : ' f R7. .. 1 0 ( ) / 0 : 5 ~ r ; . · ! c < i(h- . 10nF d l S c ~ ' ! ' ; 1 , , 1 ~ ~ , ~ z i } C2.;' 1nF d i ~ ~ ~ ~ . ;'{i;:{,kj;.i;
. 03" 10+ 4O.pfl'rim.r
1 P 4 . · ~ t , 2 r l f : ~ ~ ~ c e r : ~ ~ c ' ~ j / 2 f - : : · "/
- In caz la reglaj'cu t o a t $ c ă . s - a atins la unul dinsemlreglabili valoarea m a x i m ă ( ş i tensiune9 de i e ş i r e ar fi 'mai crescut) se va conecta pe.verso.În .paralelcu el un condensator ceramic fix de1 O+ 25 pF p â n ă ce se va atinge tensiunea de cca 10+ 12V În paralelcu C1S (vedem t r ~ c e m printr-un maxim). ' ~ ' . .
- Atingerea ei Î n s e a m n ă s-a obtinut o putere a; \ { ~ etajului' f;.nal de cca 1,5 W pe o s a r c i n ă de ·50n~ c , ' decise poate conecta coaxialulde la a n t e n ă (even~ ) ; : , : j tu al prin intermediul unui. m ă s u r ă t o r de unde
' i stationare) se va reface putin acordul,. p â n ă ce un1 m ă s u r ă t o r de câmp situat Ia .câtiva .metri de a n t e n ă '1 va.indica.maximum de putere; r a d i a t ă .
, i = ~ J ~ ~ ~ ~ : ; : ; î ~ ~ : : J ~ ~ ~ ; ~ ; ~ i E : ! i f : ~ ~ ~ n ; ~ ~ ~ ~ 05 , . 100 nFdlScceramicC6 ;. 10 + & t t ~ F · t r i ~ e r 07 - 10+ ~ O P . F ; t I i ~ ~ ~ ,
.C&.. .10nF di$Cceramlo
09- ; 4 , 7 n F ~ ~ ( t ~ ~ l c Y10 -·1.0.+ 4 q : ~ F r : ~ ~ e f 011 ...1On F d J s q ~ ~ f ' . i c ; •......012, .. 100 p f ~ i $ C C(iramÎC
) 013 - 1'0+ & 9 ] ~ F t r ; m ~ r 014 .. 1O+ ~ o p f ~ r t I ~ r 015 -4,7 n F d i s c ~ r " " i c
":::>,-":2-
: f ~ } · ~ - - > ; ; : · : I
2
.. ing. CabiagliGiovanni
Ci:I
D.
't i p ă . realizarea.. Ş . i . ac.o...r d.ar.ea e.. ·.m. i . t ă . t o . r u ; l u i .q propriu-zis este n e c e s a r ă modularea
, acestuia; d u p ă cum.se p o ~ t e observa din'
,016-100nFdiscceramic ....• •••.
· l a f 1 - J a f 5 . = i l ' l ~ u c ţ a n ~ 2 O ( ) . f 1 M ! 1 A ;. , .• · ~ · · c ' ; ; ~ ~
;, . schema p r e z e n t a t ă . avem' omodulatie de ampli'i tudine ce se r e a l i z e a z ă cu o s c h e m ă c o n ţ i n â n d
· z ; ţ : ; ] dublul og.erational TL082 un tran'zistor demedie putere (ex. 80137). .. L1 1 ~ s p i . r f ! . p e ~ u p ( ) r t f ( J ;6,$ rn:m;e .. ~ ~ . ~
La ;- 3spira P':suport l1cus6nnleuir!' O " i ~ la'.. 1 6 s p i r e p e s u f f l ~ 0 8 J 1 1 f 1 1 ~ ~ l : r n t ~ . : 1-4..... t O s p i ~ ~ s ~ p o ~ {?S6 m m , ~ 1 g ~ s p l t e ~ ? r y . ~ g " / ( " , ; ţ i ~ S . 9, spire pe supOrt 0 & m m O t l l : m 1 . r I 1 m . ~ ~ ; TR1- 2N2219CA
TR2" BfYS1.sau 2Na553:OG.. ' o r i c e d i O d i c u ~ E de tip Feo (DUG):; x r " L ' ~ Q u a r t z d e 2 7 + 3 0 M H ~ ,
i D a c ă e m i t ă t o r u l modulatorul se a l i m e n t e a z ă dela o s ' u r s ă de12 Vec, puterea de j . F . n e c e s a r ă pentru o modulatie deJ 00% va fi ea' de cea 1 W.
Modulatia este de tip serie (pentru a se eliminaun eventual transformator de modulatie) ceea ce
.J u ş u r e a z ă adaptareâ imp.edantei simplificarea
schemei: astfel se a p l i c ă tensiunea la etajul final .......de R.F. prin intermediul1tranzistorului final deputere (J.F.)' fapt ce permite varierea curentuluis ă u in rilmul semnalului audio dat de microfon.
modulatie tensiunea de alimentare afinalului este J u m ă t a t e din valoarea (6 V) lucre.ndcu j u m ă t a t e din puterea o b ţ i n u t ă anterior la
reglaje; desigur m ă r i n d 'tensiun,ea g e n e r a l ă Ia.18 V obtinem la i e ş i r e a modulatorului 9 V (peş o c u l jAF,1/C11) puterea r a d i a t ă crescând cores-p u n z ă t o r .
Gradur de modulatie se poate regla cuajut()rul
p o t e n ţ i 0 ! 1 1 e t r u l u i serniregiabil Ri functie de'sen
sibilitatea microfonului ,folosit.Pentru un control'câtmai exact este necesar
un modulometru sau Lin osciloscop' care ' s ă functioneze p â n ă la f r e c v e n ţ a de 30 MHz.
Reglajul tensiunii de ~ i e ş i r e amodulatorului seface exact la j u m ă t a t e a celei de alimentare cuajytorul semireglabiluhlÎ HQ.
In s f â r ş i t , ultima f i g u r ă p r e z i n t ă '.inter
conectarea celorduUelmodule , ;gata pentru
lucru.O u l t i m ă precizare: când seva alimenta
ansamblul prezentat ou;18 .... 24 Vceste bine ca
t[anzistorul 60137 fie p r e v ă z u t el cu unradiator adecvat. ; "
TEHNJUM nr. 5 ~ 6 Y : f 9 9 7
fig. 2
Ca p e r f o r m a n ţ ă p r e c i z ă m aparatura pro
p u s ă (folosind o a n t e n ă "grond-plane" corect
a m p l a s a t ă având o i m p e d a n ţ ă c a r a c t e r i s t i c ă de
52 ohmi (nu mai i n s i s t ă m cu detalii privind con-s t r u c ţ i a ei!) permite lucrul p â n ă la o d i s t a n ţ ă de ,cca 10 km când corespondentul dispune de unreceptor c o r e s p u n z ă t o r (5 .... 10 JlV sensibilitate).
, " ' f ~ · ~ i . · . ' . l ~ · ' _____________________ ______________________ ______
M· ntajul di'n fi>9· 1 permite receptionareabenzii de radio€lmqtori det7 metri (mai exact
'. 18.068 .. 18.168 KHz) lntr-:-un receptor de traficcare poate functiona Î!1Qanda de1 O m.)Schema estec o n s t r u i t ă dintr-un schimbator de f r e c v e n t ă un oscilato r 1 0 c a l , p r e v ă z u t cu cristal. depuart. QscHatorul luc r e a z ă pe frecventa fh =10 MHz (fig. 1 . Semnalul cules'de a n t e n ă se a p l i c ă la intrarea de.semnal a schimb ă t o r u l u i .de. f r e c v e n t ă (pinul 12). La i e ş i r e a schimb ă t o r u l u i de f r e c v e n ţ ă (pinul 14).se obtine' un semnalavând· frecventa e g a l ă cu suma dintre frecventa sem
nalului frecventa osCilatonJfui local, astfel Întreagab a n d ă de 17 m este t r a n s l a t ă . ( u c o n v e r t i t ă " ) În interiorulbenzii de 1O m. mai exact între 28.068 .. 28.168 KHz.De aici denumirea de convertor. Alegerea frecventei~ e c e p ţ i o n a t e (acordul) se face a c ţ i o n â n d numai asuprareceptorului, care este conectat la i e ş i r e a convertorului.Schimbarea moduluide lucru (CW'. SSB, RTIV, eventual AM sau FM) se face.de asemenea în receptor, ca
reglajul a m p l i f i c ă r i i totale.D e ş i convertorul poate aduce un aport la amplificarea
t o t a l ă asemn,alului, deoarece s c h i m b ă t o r u l de f r e c v e n t ă este activ (spre deosebire\de schemele cu diode) , t o t u ş i s-a redus i n t e n ţ i o n a t amplificarea convertorulur,
existând pericolul ca unele receptoare ' s ă p r o d u c ă inter-m o d u l a ţ i e . '" .Cu datele din schema, amplificarea este a p r o p i a t ă de
cifra unu (OdB). Functie de i m p e d a n ţ a de intrare areceptorului, amplificarea r e a l ă poate fi u ş o r suprau n i t a r ă sau , s u b u n i t a r ă . D a c ă s-ar culegesemriaful de i e ş i r e direct dela pinul
14, s-ar putea obtine un c â ş t i g de 20 . 25 dB.Montarea atenu.atorului rezistiv,formât din
r e z i s t e n ţ e l e d e 1 , 8 K ş i 2 2 0 Q l a i e ş i r e are un rolbenefic, realizând o mai b u n ă separare între· - · i e ş i r e a p r o p r i u - z i s ă a s c h i m b ă t o r u l u i de f r e c v e n ţ ă (pinul 1),unde este conectat circuitql acordat L4C13 circuitele
ge intrare ale receptorului. Intre pinii 1 ş i .14 este montat/ În interiorul. circuitului integrat un tranzistor În schema> de repetor> pe emitor, având rolul de " i n t e r f a ţ ă " Între SF
i e ş i r e a CI (pinul 14). Astfel, diverse impedanteconectate la pinul 14 au un, efect mult dimif)uatasupra Circuitului L4C13 deci asupra a m p l i f i c ă r i i curbei de selectivitate a convertorului. Dar, pe m ă s u r ă ce semnalul dei e ş i r e 'are o f r e c v e n t ă 'mai mare, rolul de separator aletajului cu tranzistor se redtice, deoarece incep " s ă - ş i s p u n ă cuvântul
IJ c a p a c J t ă t i l e ~ p a r a z i t e . ş i indeosebicapacitatea b a z ă - e m i t e r (Cbe) . In fig. 2· este p r e z e n t a t ă schema, p ă r ţ i i de i e ş i r e a CI. S c h i m b ă t o r u l d e f r e c v e n ţ ă realizat cu celula G i l b e r t e x i s t e n t ă In CI TM661 estefigurat sub forma unui bloc .Acest· bloc este de fapfunmultiplicator electronic, careÎA functionarea CI TAA661 .ca demodulator M F ( f u n c t i ~ i n d i c a t ă . În catalogul de apli""c a ţ i i ) l u c r e a z ă În comutatie.
Ing. Dinu Costin Zamfirescu
În f ~ . 2 se o b s e r v ă ca în cazul c o n e c t ă r i i i e ş i r i i directla pinul14 (Qrin condensatorul de blocare C), impedanta Zin a receptorului apare În emitorul tranzistorului.D a c ă a c e a s t ă i m p e d a n t ă este c a p a c i t i v ă , apare oreactie, care poate. face ca aparent amplificarea receptorului c r e a s c ă ; în anumite conditiLtra:nzistorul T sepoate' transforma într-un > scflator Colpitts. În fig. 3 •sep r e z i n t ă schema echivalenta a acestui oscilator nedorit(s-au neglijat unele elemente s-a desenat schemav a l a b i l ă În curent alternativ).
Cpndensatoarele C10' C12 C.s-au considerat
scurtcircuite. Rezistenta de 24Qn s-a neglijat. Cin estecapacitatea de intrare (în . ocul lui Zin). Se r e c u n o a ş t e u ş o r schema unui' oscilator Colpitts, Chiar d a c ă oscilatiile nu apar, paracteristica de f ~ e c v e n ţ ă Ci fiUrului L4C13s u f e r ă m o d i f i c ă r i . D ~ c ă receptorul p r e z i n t ă la intrare oi m p e d a n t ă de intrare m i c ă r e z i s t i v ă ( S O s a u 70 il),evident schema din fig. {3 nu mai constituieun>oscilator.
Ideea de a renunta complet la circuitul L4C13 de aîncredinta În totalitate problema s e l e c t ă r i i componenteidemixare dorite (suma celor d o u ă frecvente) circuituluide intrare al receptorului nu poate fi a c c e p t a t ă laf r e c v e n ţ e de i e ş i r e u t i l i z a t ă , din cauza d i m i n u ă r i i drastice a a m p l i f i c ă r i i . Foarte multi radioamatoricare util i z e a z ă TAA661 ca mixer p r e f e r ă nu conecteze nimicla pinul .1 (din comoditate sau din l i p s ă . de informare).· 'Evident în acest. caz se r e n u n ţ ă . la ideea / C Q h e y t ă r i i unui. condensator de 4,7 nF între pinul 1 m a s ă , a ş a cum se p r o c e d e a z ă În f u n c ţ i o n a r e a ca demodulator MFsau ca detector de produs. Acest condensator împreI : : I O ă cu rezistenta de 8,5 K constituie un filtru trece':jos,care e l i m i n ă componentele RF "Iasa t r e a c ă " semnalul AF. Dar eliminând condensatorul, filtrul FTS nu ad i s p ă r u t , ci doar ş i - a modificat frecventa de atenuare cu3 dB de la 4 KHz (pentru C = 4,7 nF) la circa 2 MHz,deoarece În locul c a p a c i t ă t i i exterioare r ă m â n e . capacitatea p a r a z i t ă t o t a l ă întrepinul1 m a s ă (circa 1 O pF).
Din a c e a s t ă c a u z ă la aceste mpntaje d a c ă f r e c v e n ţ a de i e ş i r e d e p ă ş e ş t e 2 MHz, amplificarea scade cu6 d B / o c t a v ă . " J u s t i f i c a r e ş . " este g ă s i t ă de unii în ... catalog, unde se i n d i c ă CI poate fi folosit p â n ă la30 MHz; dar a c e a s t ă d a t ă de catalog' în realitate ser e f e r ă la singura aplicatie i n d i c a t ~ anume amplificator-Iimitator demodulator M F ş i nu poate fi e x t i n s ă automat la aUe a p l i c a ţ i i ale CI, cum ar fi SF!M ă s u r ă t o r i l e ' f ă c u t e de· autor au a r ă t a t î n t r a d e v ă r
SF cu TAA6&1 cu pinul1 .nedecuplat Î ş i reduce amplificarea cu 3 dB f a ţ ă de . f u n c ţ i o n a r e a . ca detector de. produs, d a c ă frecventa i n t e r m e d i a r ă ajunge În ju r de2 MHz ş j i c ă amplificarea scade drastic d a c ă fi ::; 30 MHz.
tftilizând u n ~ c ~ r c u ! t acordat d e r i v a ţ i e c o n ~ ~ t a t la pinul a-...1, autorul .â gasIt ca f r e c v e n ţ a la care amplificarea sca-de cu 3 dB se " m u t ă " de la 2 MHz la circa 40-:-50 MHz.În a f a r ă de contributia la selectivitate, acest' circuit are
____________________________________ ______ ~ . I I ~ ~ ~ f . I I . ' ~ ' Î
un rol foarte important, deoarecec a p a c i t ă ţ i l e parazite sunt' acum
îng.lobate în circuitul acendat
echivalent. la r e z o n a n ţ ă acestase p r e ? i n t ă ca o r e z i s t e n ţ ă mareRo. D a c ă Rd » 8,5 K amplifi
carea nu scade. 1n c'az contraramplificarea se î n m u l ţ e ş t e cu factorul subunitar.
kRd Os
--,---;;:: 1 --O-L-
S-a notat R == 8,5 K. Ol reprez i n t ă factorul de caJitate al bobinei
,'L4 la f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă , i a r Os r e p r e z i n t ă factorul de calitateÎn s a r c i n ă al circuitului acordat
L 4 C 1 Ş . ţ i n â n d Gont de efectul de
, a f Ţ l o r t l z a r e al r e z i s t e n ţ e i R., De p i l d ă , d a c ă Rd== R ş i O l =100, se g ă s e ş t e imediat:
, as == QU2 == 50 k == 0,5.Prin urmare amplificarea SF
scade de d o u ă ori (cu 6 dB) f a ţ ă de s i t u a ţ i a i d e a l ă când' pinul (1) arfi neconectat, .dar f u n c ţ i o n a r e a s-ar face la o f r e c v e n ţ ă mult mai, m i c ă de 2 MHz. Amplificarea SFm a x i m ă este:
E13- 0,7 VAo == -----::--:-:---
unde U Ţ = 0,026 V, ia f E13 estetensiunea de alimentare m ă s u r a t ă la pinul (13).
Prin urmare, amplificarea definica raportul între tensiunea alter
n a t i v ă pe f r e c v e n ţ a i n t e r m e d i a r ă , m ă s u r a t ă la pinul (14) tensiunea
, de semoal m ă s u r a t ă la pinul (12),tinând contde circuHul L4Ct3
este:
E13 - 0,7VO
s )A == kAo == ,. . (1 - - '2 n: 00
A c e a s t ă valoare esteconside
, r a b i I ă ; În p r a c t i c ă se poate pbtine'un c â ş t i g de 30 .. , 35 dB. D a c ă la' i e ş i r e se u t i l i z e a z ă divizorul R ş R 4 (ca în fig. 1), c â ş t i g u l se du:ni- ,
...
co....
n u e a z ă c o r e s p u n z ă t o r . Se ~ e c o m a n 9 ă ca R3 nu sem i c ş o r e z e . R4 se poate modifica, d a c ă se d o r e ş t e m ă r i r e a c â ş t i g u l u i .
Conexiunea între convertor receptor trebuie fie, cât mai s c u r t ă r e a l i z a t ă cu cablu coaxial. D a c ă cablul
este prea lung, m ă r i r e a rezistentei R4 nu duce la oc r e ş t e r e s e n s i b i l ă a c a ş t i g u l u Î , deoarece capacitateacablului c o n t e a z ă la 28 MHz. D a c ă impedanta de
, intrare în receptor ar fi r e z i s t i v ~ e g a l ă cu impedantac a r a c t e r i s t i c ă a cablu!ui (50 sau 70 .o) nu armai a p ă r e a ,TEHNllJMnr.5-6/J997
fig. 1
problema legate de lungimea cablului de interconectate.Dar aceasta'>este o situatie i d ~ a I ă : majoritatea r e c e p ~ toarelor au Q i m p e d a n t ă de intrare c o m p l e x ă , care varia z ă cu. f r e c v e n ţ a . Ţ o a t e ' aceste. detalii tehnice legate de partea !,de
i e ş i r e " a convertorului sunt necesare cititorului pentru a-I'scuti de eventuala m u n c ă z a d a r n i c ă pentru a face .....
" î m b u n ă t ă ţ i r i " s a u n s i m p l i f i c ă r i benefice" schemei dinfig. 1. Desigur oricând "este loc pentru mai bine",dar cuo conditie: fim În c u n o ş t i n ţ ă de c a u z ă .
. i ~ ' P . M l . " J . ~ __ ~ _ ~ w _ ; + ~ _ .._ ~ _ f f i ____ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ____________ __
Amplificarea t o t a l ă a 8i>nvertorului nu este d a t ă doarde expresia lui 'A de raportul de divizare al atenuatorului de Ia i e ş i r e , Ci depinde de circuitul de intrare.Aici, lucrurile fiind ·mai. complicate ne vom m ă r g i n i o b s e r v ă m c ă se u t i l i z e a z ă o pereche de circuite cuplateinductiv (L1C2. respectiv L2C3C4)' Cuplajul cu antenaeste capacitiv, iar .atacul RF se face printr-un divizorcapacitiv.
Bobinele L1 L2 au i n d u c t a n ţ a n o m i n a l ă de circa0,35, valoarea e x a c t ă stabilindu-se cu ocazia acordului,care se, face pe' "maximum" r e c e p ţ i o n â n d o s t a ţ i e ' dinmijlocul benzii (circa 18,1 MHz, respectiv 28,1 pe scalareceptorului propriu-zis).
Bobinele L1 L2 sunt executate pe carcase 0 6 mmneecranat.e, p r e v ă z u t e cu miez de f e r i t ă de ti p"Electronica" (cu baza 10 x 10 mm) au .câte 4 spireb o b i n a t e f ă r ă pas cu s â r m ă CuEm 0 0,2 mm.
Pentrua se asigura cuplajulinductiv necesar, circuitulimprimat se v?- concepe astfel ca axele cE!lor d o u ă car
case fie paralele, iar bazele lorp ă t r a t e
fieapropiatela maximum ( s ă se a t i n g ă ) . In fig. 4 este a r ă t a t ă dispunerea bobinelor.
Bobina L4 este i d e n t i c ă cu' L1 L2 ' da r se vaamplasa departe de grupul L1' L2' pe partea o p u s ă aTAA661 Deoarece frecventele .sunt .diferite 'se poatetolera un anume cuplaj inductiv Între L4 grupulL1; L2'f ă r ă a fi n e c e s a r ă ecranarea. Bobina oscilatorului' (L3)este î n s ă ' e c r a n a t ă . Ea este de tipul utilizat În modululde sunet al televizoarelor alb-negru cu circuite integrate
C12 L4
( ~ " O x10x15 mm) are 10 spire bobinatecu s ~ r m ă CuErl1 0 0,1mm; Inductanta n o m i n a l ă este de circa3 JlH (± 20%). . .. . .
. Oscilatorullocal.este realizatcu amplificatoruHimitatordin TAA661. La i e ş i r e a " acestuia. (pinul 8) se o b ţ i n e unsemnal dreptunghiular cu amplitudinea de circa 140 rhV(vârf. Ia vârf),' Aici se poate c()necta un o s c i l o s 6 Q P ~ s a u ' un f r ~ c ; v e n t m e t r u , Pinul6 r e p r e z i n t ă intrarea ampfîljcatorulul. Pe bucla de reactie e ~ t e conectat cuartuL.pcircuitul'L3 .C8 C9care se a c o r d ă tot pe'· 10 MHz: Cuajutorul acestui circuit se c 9 m p e n s e a ? ă . i n t r o d u s ă de amplificatorullimitator.Frecventa de oscilatied a t ă de rezona.torul cu Q mai. mare (evident. cuartul).Dar, action.ând asupra miezului bobinei se poatecorecta frecventa oscilatorului în .1imite restranse. D a c ă circuitul se d e z a c o r d ă mult, oscilatdrul poate' i e ş i dinfunctie sau, mai r ă u , f r e c v e n ţ a ; de o s c i l a ţ i e poate " s ă r i " pe o f r e c v e n t ă i n s t a b H ă , c e q e p l n d e d e c a p a c i t ă ţ i l e ' parazite. D a c ă receptorul a r e . s c a l ă d i g i t a l ă , se vaf r e c v e n ţ a oscilatorului cu c ~ a r t din fig. 1, cât mai exactpe 10 MHz, astfel ca, s ~ s e p o a t ă u t i l i z a comodi n d i c a ţ i a scalei receptorului< T o t ' c ţ ; a v e m de f ă c u t · esteca 28.123 K H z s ă - 1 "gândim' ca fiînd 18.123 KHzlS c h i m b ă t o r u l de f r e c y e n ţ ă c e s t e ' d u b l u . echilibrat, .dar cu
toate acestea' armonicileoscilatorului·. sunt prezente lai e ş i r e , În +deosebi a r m o n i c a , ' a J r ş i a ( 3 0 MHz), care esteprea putin a t e n u a t ă · d e c i r e u i ţ u l L 4 C 1 3 ' D a c ă receptorull u c r e 9 2 ă IC\ 30 MHz, aces[lucru·poate fi utilizat pentrureglarea oscilatorului.A"'
In f i n e ' . ş ă m a i o b s e r v ă m , d e ş i schimbare:a' de f r e c v e n t ă ' se face cuoscilatbruLavândo f r e c v e n t ă fhmaim i c ă d ~ c â t frecventa i n t e r m e d i a r ă fi,t o t u ş i n u ' a p a ( probleme legate dealte combiFlatii de frecvente, Circuitulde intrare.are o b a n d ă de circa500 KHz (mai mare'decât nece-
.100 . ' . .L-,-H-r- l.. 12 V r----.R2
s a r ă ) , . dar î n l ă t u r ă u ş o r alte semnalecare potproduceinterterente,de t r ~ c e r e a circuitului L4G1 .esteaproximativ tot. 500 iarr-- -,-' : - . . . . . . . - - - - : . . . . . , . . . ~ - : _ _ _ . . - . . '.-"1 C13 -
I II lI '
I SF III
tAASS1
c
fig. 2
de trecere a Întregului montajcirca3S0 . , 400 KHz. .
SetlSibllitatea o b U n u t ă de ansamblulconvertor. plus receptor este de tirea1 J l V f ~ j j e o a r e c e c o n \ 1 e r t o r u t nu areARF.:prin urmare aste posibil ca sensibilitatea fie mai . m i c ă decât ar e c e R ţ o r u l u L lncercarea unui trans-watetitîntre a n t e n ă {care probabil nu .este acordata pe 18 M H z y ş i convertorÎ m b u n ă t ă t e ş t e s e n s i b i l m e n ţ i n e p e r f o r m a n ţ e l e vCUl , .U lau : . :
deoarece circuitulconceput pentru oD a c ă antena este , " , ~ } " , C " ' ' ' ' : > l ' ' O c o m p e n S ă m
acordului bobinei L1La -schimbarea antenei, L1 trebuie
r e a c 6 ' r d a t ă to t pe "maximum",BobinaL4$e a c o r d ă În mijlocul ben- .zii ca L1 L2 '
A'est C,ircuit f,O rme, a z ă un'Întreg receptor AM sauFM stereo.
Constructorul (Toshiba) recom a n d ă utilizarea .cu alimentarec u p r i n s ă între 2;5 6 V apli- ,
TEHN/UM nr. 5-6/1997
T . D u m ~ s c u catia p r e z e n t a t ă fiind a l i m e n t a t ă cu 3 V. Din s c h e m ă se o b s e r v ă ce conexiuni se fac la fiecareterminal pentru realizarea unuireceptor MF stereo În banda88-108 MHz. Circuitul integrat
102 este U,n amplificator stereode tipul KA2209sau TOA2822Nia t diodele varicap 0102 suntBB109 ş i 0 3 este BB105.
în s c h e m ă F 1 F2 suntfiltre ceramice pe 10,7 MHz iar
este rezonator pe 10,7 MHzX2 este rezonator pe 455 KHz.
Bobina L 1 are 4,5 spire CuEm0,6 pe c a r c a s ă 3mm, bobinaL2 are 3,5 spire cu datele delaL 1 iar L3 'are j 1spire CuEm02pe f e r i t ă cu diametrul de2 mm.Ş o e u r i l e pentru c ă ş t i au câte ,
20 spire 'pe miez de f e r i t ă . Aceste date tehnice precumcablaje e' au' fost preluate dinAmaterske Radio 8/1995.
IR ă s p u n s d-Iui Costel Rotaru - B u c u r e ş t i
Atai comod este procurat; un voltmetruelectronic 1n Kit de la Conex Electronic,str. Maica Domnului nr. 48, de exemplu ca
cel din schema a l ă t u r a t ă . Acest voltmetru este· realizat cu circuitul integrat
leL 7106; special conceput pentru a c e a s t ă aplicatie,'cu un n u m ă r minim' de componente aditionale
pasive. .
Kitul poate fi utilizat ca voltmetru digital individualsau 1ntr-un ansamblu de m ă s u r ă control.
- a f i ş a j 3 1/2 digiti.- curent de intrare 1pA.- putere de m ă s u r ă : O • 200 mV sau
0 .. 2 V.
• •
Acest indicator de tensiune permite evi
. d e n ţ i e r e a tensiunilor alternative sau continue cuprinse În intervalul 4-220 V, pre-
cum i n d i c a r e ~ p o l a r i t ă ţ i i m ă s u r ă . În acest scop se
u t i l i z e a z ă o punte Graetz,
" Î m b u n ă t ă ţ i t ă " cu câte od i o d ă LED. Grupui RC de
unui punct de
,. - r e f e r i n t ă i n t e r n ă . - l o g i c ă de a f i ş a r e punct zecimal.- tensiunea de alimentare 9 V DC.
Pune,. In f u n c ţ i u n e :
Se. p o z i t i o n e a z ă cursorul s e m i r e g l a b i l u ţ u f RV1 'Ia. J u m ă t a t e a cursei. Se a l i m e n t e a z ă montajul cu tensiune c o n t i n u ă 9 V respectand polaritatea. Apoi sec o n e c t e a z ă un voltmetru calibrat cu masa la pinul35
al circuitului integrat IC1 plusul la pinul 36 al
a c e l u i a ş i integrat.Se r e g l e a z ă RV1 p a n ă se obtine o valoare a tensi
unii de 100 mV pentru scala de O • 200 mV sau 1 Vpentru scala de O • 2 V. '
- pentru extinderea domeniului de m ~ s u r ă se vorcupla la intrarea voltmetruJui divizoare de tensiunecalculate c o r e s p u n z ă t o r aplicatiei.
- voltmetrul digital este p r e v ă z u t cu un selectorlogic de punct zecimal comendat din exterior; la apli- ,carea unui semnal de m a s ă pe i n t r ă r i i e DP1, DP2 .....sau DP3 se vo r a f i ş a punctele zecimale
c o r e s p u n z ă t o r de la dreapta la stanga.
Înlocuite cu BF259, BF299 sauBF459, BF471,B0129. Montajul fi izolat c o r e s p u n z ă t o r , pentru a se preveni orice posibilitate de electro
cutare.
I a j n t rar ea; ,; dom o l e ş te "
eventualele vârfuri de tensiune tranzitorie. La i e ş i r e a redresorului se f o l o s e ş t e
vârf de m ă s u r ă 4x 1 N 4004 ... 4007
un generator de curent
constant ca consumator,astfel curentul prin diodeleluminescente este
m e n ţ i n u t tot timpul sub val
oarea l i m i t ă a d m i s ă , d e ş i tensiunea a p l i c a t ă întregu-
lui circuit v a r i a z ă În limite
largi. Atât diodele, cât
tranzistoarele, trebuiesuporte o tensiune i n v e r s ă de minimum 300 V. Tran
n România e x i s t ă Î n c ă În exploatare un n u m ă r I oarte mare de televizoare color tip "Telecolor" sau
"Cromatic" ale c ă r o r performante nu n e c e s i t ă Înlocuirea lor cu unele mai sofisticate in c o n s e c i n t ă mai scumpe. Cum i n s ă sistemul de televiziune princablu s-a r ă s p â n d i t În aproape t o a ţ e o r a ş e l e t ă r i i , difuzând un minim de 20 de programe, memorareaadresarea a doar 6-8 emisiuni, combinate cu necesitatea r i d i c ă r i i din fotofiupentru fiecare reglaj În parte af ă c u t ca aceste televizoare fie inlocuite cu alteaparate p r e v ă z u t e cu t e l e c o m a n d ă (unele chiar maiuzate) d e ş i nu a t i n s e s e r ă un stadiu de u z u r ă ceimpunea acest lucru. În cele· ce u r m e a z ă voi descrie
adaptarea la un televizor "Telecolor 3006" a unei telecomenzi (TC) cu 55 programe ce se g ă s e ş t e ca un kitt.A c e a s t ă t e l e c o m a n d ă (TC) este c o m p u s ă din 3
u n i t ă t i distincte:1. blocul de alimentare al telecomenzii (B.A.T.C.)2. unitatea de c o m a n d ă (U.C.)3. e m i t ă t o r u l telecomenzii (E.T.)D u p ă cum se r e m a r c ă din inspectia v i z u a l ă a
schemei, UC se b a z e a z ă pe microprocesorulKP1853St1-03 echivalentul lui SA ·1293-03, memoria KP 1628 PP2 (echivalent MDA 2062) a c ă r o r functionare este d e s c r i s ă pe larg in [2]. '
Montarea acestei telecomenzi În televizor esterelativ u ş o r de f ă c u t , singura conditie fiind ca cel ce oface fi înteles bine functionarea atât a televizorului[11 cât ti a telecomenzii.
Sistemul de TC al unui receptor TV c o n t r o l e a z ă u r m ă t o a r e l e functii:1. pornirea oprirea de la d i s t a n t ă (STAND BY)2. acordul pe post memorarea programelor3. reglajele semnalului video (contrast, saturatie,
luminozitate) respectiv audio.
1. Pornirea , ioprirea ,de la dis·t a n ţ ă .
D u p ă cum se o b s e r v ă din figura 1 BATC sec o n e c t e a z ă imediat d u p ă Î n t r e r u p ă t o r u l de retea, prinîntreruperea firelor ce duc spre BA (chopperul) televizorului. Avantajul acestei c o n e c t ă r i il constituie faptul
în cazul ne u t i l i z ă r i i pe o p e r i o a d ă mai mare detimp, televizorul poate fi decuplat de la retea. În plusla fiecare pornire circuitul de· demagnetizare al tubului cinescop va fi activat.
La alimentarea UC pe a f i ş a j u l cu LED-uri se voraprinde segmentele g ale f i e c ă r u i digit B Bsemnalizândstarea de STAND-BVa televizorului. Din a c e a s t ă starese poate i e ş i fie prin a p ă s a r e a tastei 14 \ti de pe ET fie
prin comanda tastei SB 10 cu semnul de pe UC.Segmentele 9 se vor stinge, iar a f i ş a j u l va indica cifrac o r e s p u n z ă t o a r e primului program memorat. ,
Montarea m e c a n i c ă a BATC se poate face cu 2ş u r u b u r i M3x20 cu piulite ş a i b e c o r e s p u n z ă t o a r e ,
Ing. SMnescu lJIorentint
folosind un carton izolator, in interiorul ecranuluichopperului, d u p ă g ă u r i rea c o r e s p u n z ă t o a r e a BA.
2.- Acordul pe post , i m e ~ o r a r e a ptDg . . . . . .or '.
Pentru acordul pe. post memorarea programeloreste necesar ca selectorul de canale p r i m e a s c ă :
- tensiunea de acord (0-28 V) pentru diodele varicap. - tensiunea de <?omutare a benzilor (+12 V)
§ 2.1. Pentru acordul pe post UC va trebui {ie
a l i m e n t a t ă cu o tensiune foarte bine s t a b i l i z a t ă atâtelectric cât termic de +33 V. Aceasta este disponib i l ă in receptorul TV in punctul comun al R 2198 (22kn 11,5 W), C 2199 (4,7 n 1400 V), CI 2191 (MAA550) ş i p o t e n ţ i o m e t r u l semireglabil R 2199 (22 kW) -vezi p l a n ş a " din [1 ] (practic se scoate din cablajsemireglabilul ce va fi folosit la reglajul volumului vezi§ 3.2 cu un fir se va alimenta UC la pinul 10conectorul X2). Tensiunea de acord din UC pinul 6(X2) va fi l i v r a t ă la cosa 187. Traseul ce u n e ş t e a c e a ş t ă c o s ă cu cosa 160 din ansamblul decomutare (7250 06 03 00) se intrerupe.
• 2.2. C o m ~ t a r e a benzilor FIF1 (canalele 1-5),
FIF2 (canalele 6-12) respectiv UIF (canalele 21-60)se face prin aplicarea c o r e s p u n z ă t o a r e a unei tensiuni de +12 V din UC. La rândul ei a c e a s t ă UC este alim e n t a t ă c u o tensiune de +12 V d i s p o n i b i l ă la cosa185 la pinul 11 (X2).
Tabelul 1
FIF1 FIF2 UIF+ 12V O 9O + 12 V O
O O + 12V
D a c ă se d o r e ş t e p ă s t r a r e a 1n continuare a selectorului original alteJevizorului (atentie, nu var e c e p ţ i o n a canalele speciale de cablu) vor trebuiintrerupte traseele c o r e s p u n z ă t o a r e O vezi foto dinf i g ~ 2, deoarece acest selector este comandat conform tabelului u r m ă t o r [1 ].
Tabelul 2
. B a n d ă Borna FIF1 FIF2 UIFselector (pinul)V2(61) + 12,5 V . + 12,5 V OV4 (77) -10 V + 12;5 V -10 VU8 (76) .0 O + 12,5 V
D e ş i u ş o r de recomandat, greu din punct devedere financiar, autorul r e c o m a n d ă Înlocuirea selectorului original cu unul de h i p e r b a n d ă dublând practicn u m ă r u l de programe ce poate fi r e c e p ţ i o n a t (de la13-14 la 26-28 În f u n c ţ i e de n u m ă r u l de canale cesunt difuzate În r e ţ e a u a r e s p e c t i v ă ) . În acest caz ten
siunile de comutare FIF1, FIF2 respectiv UIF din UCvor fi aplicate direct picioarelor c o r e s p u n z ă t o a r e aleselectorului. Montarea acestui selector nu face partedin prezentul articol, dar autorul nu crede oridice mari probleme unui depanator chiar cu o exper i e n t ă mai r e d u s ă . Firul de CAF din UC nu sec o n e c t e a z ă .
3. ReJJlajele semnalului video' respectiv audio
§ 3.1. Reglajele asupra semnalului video
Acestea se Împart În reglaje de s t r ă l u c i r e (Helligkeit), contrast (Kontrast) saturatie (FASK)[1]. : : J 6 i t ' ~ l e ce vin din cursoarele p o t e n ţ i o m e t r e l o r respecti,vese Întrerup În locul lor vor fi lipite firelec o r e s p l J n z ă t o a r e din placa UC conectorul X10.
Firul 6, din UC reglaj contrast ajunge În pinul 6 alconeetorului BU 1002 notat Kont.
Firul ,7 din UC reglaj s a t u r a ţ i e ajunge În pinul S alconectorului BU 1004 notat FASK.
Firul 8, din UC reglaj s t r ă l u c i r e ajunge În pinul 6 alconectoruluiBU 1004 notat Hell.
Masa UC - pinul2 - va fi c o n e c t a t ă În pinu/1 al BU 1002.
§ 3.2.'Reglajul semnalului audio (volumul)Acest reglaj soli c i t ă cea mai mare interventie În
schema receptorului TV, modulul de sunet (1 009006000) plan II [1].
v...77
ve ueS i 7(2J
R R8983 8982
Conform [1] semnalul AF demodulat În circuitul CI101 (A220D) este disponibil la pinul 8 al circuituluiintegrat. De aici prin condensatorul C11 (0,'1 f.l) vaajunge la pinul 10 al modului prin cablu ecranat vafi introdus În punctul "cald" al p o t e n ţ i o m e t r u l u i R1726(10 k.o) de ton. Cursorul acestui p o t e n ţ i 0 m e t r u " i n t r ă " În extremitatea p o t e n ţ i o m e t r u l u i R1725(100 k.o) iar pe cursorul lui vom g ă s i semnalul ce vafi introdus În pinul 24 pentru amplificare f i n a l ă . D u p ă cum se vede volumul este controlat prin
variatia nivelului semnalului de AF ce ajunge laintrarea AAF (reglaj În semnal). Dar UC l i v r e a z ă otensiune Între 0-2,5 V. Pentru a putea varia volumul,este necesar folosim facilitatea de reglaj electronic (În tensiune) ce e x i s t ă În CI 101, nu estef o l o s i t ă În schema de b a z ă a televizorului.
Astfel vom Întrerupe calea de semnal prin potentiometrul de volum R '1725, semnalul din cursorulpotentiometrului de ton R 1726 intrând direct În pinul
24 al modulului de sunet. Ca putem regla volumulvor trebui a d ă u g a t e (vezi [3]) o r e z i s t e n ţ ă de 4,7 kQÎntre pinii 4 5 ai CI 101, iar Între pinul S al a c e l u i a ş i circuit integrat m a s ă se va monta un semireglabilde 22 k.o (Hr,2199) ce era folosit la reglajul tensiuniide +28 V pentru diodele varicap - vezi p l a n ş a 1.
La pinul 6 al modulului. de sunet va ajunge firul dereglaj volum pinul1 conectorul Xi o.
Este posibil ca În p r a c t i c ă nu se poate o b ţ i n e ov a r i a ţ i e între 0-2,5 V la pinul 5 al CI 101, dar acestlucru nu este strict necesar.
Un domeniu de ±0,2S'V În jurul tensiunii de +1,5 Vpoate asigura o blocare a sunetulu.i respectiv un
nivel respectiv un nivel maxim al a u d i ţ i e i . s a t i s f ă c ă t o r În cele mai multe cazuri. D a c ă acestlucru nu se poate o b ţ i n e prin. reglarea semi- ......reglabilului de 22 kn
" i j ' ~ i i j 1 i i i W j i J ! ' · " f " W i U i ' J - C ) ; 1
n t r ă r i i neinversoare a AO i se a p l i c ă un potentialfix din divizorul R
2-R3' iar i n t r ă r i i inversoare i se
a p l i c ă din divizorul R1-Rth un potential variabilcu temperatura, d a t o r i t ă elementului Rthl care esteun termistor cu coeficient negativ de t e m p e r a t u r ă .
Atunci când temperatura a m b i a n t ă scade, rezistenta termistorului c r e ş t e o d a t ă cu ea c r e ş t e potentialul pozitiv aplicat i n t r ă r i i inversoare. La oanu-
m i t ă t e m p e r a t u r ă de prag ( p r e s t a b i l i t ă din R1),intrarea inversoare devine "mai p o z i t i v ă " decât
intrarea neinversoare, i e ş i r e a AO b a s c u l e a z ă Înstarea de s a t u r a ţ i e n e g a t i v ă , tranzistorul T 1 se satu r e a z ă el astfel traicul " a m o r s e a z ă " , comandândorice consumator (patru becuri de câte 60 W).
Trimerul R1 ser e g l e a z ă
astfel Încât bascularea AOse p r o d u c ă pentru o t e m p e r a t u r ă a m b i a n t ă câtmai aproape de pragul dorit.
M'i n i e m i t ă t o r u l modulat În f r e , c v e n t ă din f i g u r ă l u c r e a z ă În banda de 144 MHz o f e r ă oputere de circa 100 mW . 'Primul tranzistor
a m p l i f i c ă semnalUl modulator oferit de un microfon c
cu'electret. U r m ă t o r u l etaj este un oscilator pilota(qeun cristal de 48 de MHz cu un circuit ,oscilant triplor
de f r e c v e n t ă În colectorul lui T2. Acordul,Îf1 b a n d ă ser e a l i z e a z ă cu ajutorul trimerului de. 22 pF montat Înparalel cu dioda varicap. Aceasta din u r m ă poate fi
chiar o d i o d ă redresoare cu siliciu din seria 1 N ..Tranzistorul T3 din etajul final l u c r e ' a z ă În 9tasa G ş i ; c o n s u m ă circa 20 mA.
Booinele sunt executate f ă r ă c a r c a s ă , din s â r m ă : CuEm 0 0,6 mm au un diametru' exterior de 5 mm.T.
L 1 are 6 spire, iar L2, L4 L5 câte 4 spire. L3 are2 spire introduse printre spirele lui L2. Bobinele vor fi
montate astfel încât nu se i n f l u e n ţ e z e reciproc.Tranzistoarele BSX 19 pot fi înlocuite cu.2N2368,2N2369, eventual cu BF 199, BFY 90, BFW 16A.
2x7 terminale.Montajul a s i g u r ă o precizie de' comutare mal b u n ă
,de ± 0,1 °C foarte p u ţ i n d e p e n d e n t ă de f l u c t u a ţ i i l e tensiunii de alimentare.
Cu valorile din s c h e m ă plaja de t e m p e r a t u r ă esteÎntre 15-50°C.
Se ş t i e temperatura la care o u ă l e clocesc estede 38°C. Condensatoarele, C1-C2 au rolul de a elimina p a r a z i ţ i i p r o d u ş i pe retea În momentul deschiderii'triacului.
Triacul va fi montat pe un mic radiator, pentru omai b u n ă r ă c i r e . .......
Stabilizatorul este clasic nu mai n e c e s i t ă e x p l i c a ţ i i .
Un e m i ţ ă t o r de t e l e c o m a n d ă mai ales,t e l e c o m a n d ă p r o p o r ţ i o n a l ă este un obiectdorit de m u l ţ i constructori amatori.
Desigur multe firme constructoare de astfel dee m i ţ ă t o a r e folosesc circuite integrate specializatedar calitatea d e o s e b i t ă a schemei prezentateeste utilizarea componentelor discrete care
de multe ori se, g ă s e s c deja În micul laboratorpropriu.E m i ţ ă t o r u l este format din etajul oscilator care
g e n e r e a z ă semnal f u n c ţ i e de frecventa cristaluluide c u a r ţ (toate În banda de 27 MHz).
BobineleL1 L2 se construiesc 'pe o c a r c a s ă cu diametrul· de 8 mm p r e v ă z u t ă cu miez magnetic pe care se b o b i n e a z ă 12 spire pentru L1 cus â r m ă CuEm 0,45, lungimea bobinajului fiind de
7 mm. Pentru Î n f ă ş u r a r e a L2 se vor bobina 2x2
spire, cu a c e e a ş i s â r m ă ca L1-
Ing. Ion Cristea
Bobinele L3 , ş i L4 se construiesc pe o o a r c a s ă din plastic cu diametrul de 10 mm utilizând to t
CuEm 0,45 'ta care L3 are 2x8 spire iar L4 are5 spire bobinate între spirele lui L3 (Ia mijloc).
Bobina L5 se c o n s t r u i e ş t e pe o' c a r c a s ă de8 mm cu miez magnetic la care se b o b i n e a z ă 19spire CuEmO,45.Ş o c u l de r a d i o f r e c v e n t ă se c o n s t r u i e ş t e pe
suportul unui rezistor de 0,5 W - 100 K cudiametrul de 3 mm are aproximativ 35 de spiredin CuEm 0,12.
De remarcat este faptul toate tranzistoareledin e m i ţ ă t o r generatorul de impulsuri sunt de
tip BC107 sau BC171, numai tranzistorul modulator este AC187 deci un tranzistor cu germaniu.Generatorul de semnal este, format din 8 ......
tranzistoare BC la care 4 au p o t e n ţ i o m e t r e l e dereglaj care g e n e r e a z ă impulsuri.
p a r i ţ i a noilor stabilizatoare de tensiune cu circuit integrat s i m p l i f i c ă c o n s t r u c ţ i i l e de aiimentatoare, care devin mai ieftine decât cele
construite p â n ă acum "unele guri rele". a f i r m ă ele sunt indestructibile, În l i p s ă de l o v i t u r ă de topor. ..Aceste circuite integrate stabilizatoare de tensiunetrebuie· b i n e î n ţ e l e s s ă p r i m e a s c ă o alimentare conv e n a b i l ă în curent continuu, o b ţ i n u t ă de la un transformator de r e ţ e a , o punte cu diode un condensator de filtraj. Din c o n s t r u c ţ i e , o f e r ă o tensiune perfect f i l t r a t ă s t a b i l i z a t ă ; iar În caz de scurt circuitaccidental sau d e p ă ş i r e a puterii garantate de constructor, se l i m i t e a z ă curentul se b l o c h e a z ă ter
mic. D u p ă î n d e p ă r t a r e a defectiunii circuitului integratr e i n t r ă normal În f u n c ţ i e . E x i s t ă circuite stabilizatoare de tensiune atât
pentru b r a n ş a r e pe ramura p o z i t i v ă a unui alimentator - cu apelativul 78 xx (xx tensiune s t a b i l i z a t ă , deexemplu 05 î n s e a m n ă 5 v o l ţ i ) mai rar utilizate circuitele 79 xx, b r a n ş a b i l e pe ramura n e g a t i v ă a alimentatorului, cu plusul la m a s ă . E x i s t ă de asemeneamulte alte tipuri de stabilizatoare care sunt
reglabile de puteri foarte mari, dar nu i n t r ă în preocuparea de f a ţ ă . I n t e r e s e a z ă În mod deo.sebit d o u ă tipuri 78 xx anume 7805 7812, respectiv pentru5 volti pentru 12 volti. A m â n d o u ă admit un curent
maxim de 1 Amper - a d i c ă 1000 mA, puteri limitate la5W 12 W.
TRAFO'
G.D. OprescuI ... ,
Pentru a livra tensiune n o m i n a l ă s t a b ~ l i z a t ă lai e ş i r e , trebuie ca tensiunea care li se l i v r e a z ă de lagrupul redresor la intrare, fie ceva mai mare decâtcea care se o b ţ i n e s t a b i l i z a t ă la i e ş i r e , cel p u ţ i n cu3 v o l ţ i . Circuitele 78 xx admit o tensiune la intrare demaximum 35 volti, dar se p r e f e r ă o tensiune multmai m i c ă , cel mult 10 v o l ţ i În exces, altfel stabilizatorul se a m b a l e a z ă termic În mod inutil seb l o c h e a z ă . Desigur circuitul integrat trebuie montatpe un radiator pentru r ă c i r e în cazul unei d i s i p a ţ i i mari de putere, pe o p l a c ă de aluminiu sau casetam e t a l i c ă a aparatului alîmentat. Nu e nevoie dei z o l a ţ i e , partea m e t a l i c ă a capsulei integratului tot tre
buie l e g a t ă la m a s ă . În p r i v i n ţ a alimentatoarelor pentru a p a r a t u r ă cu consum sub 100 mA cum suntaparatele de m ă s u r ă , nu e necesar nici un radiatortermic. Iar În ceea ce p r i v e ş t e stabilitatea tensiuniiperfect filtrate, trebuie se î n c h i d ă p u ţ i n t e l ochiiasupra faptului t o l e r a n ţ a tensiunii stabilizate, e decirca ±5% f a t ă de cea n o t a t ă pe indicativ, fapt carenu Î m p i e t e a z ă prea mult f u n c ţ i o n a r e a montajului ali-mentat. Examinând schema de mai jos, i a t ă ce sepoate spune despre piesele utilizate.
Transformatorul de r e ţ e a poate fi unul f ă c u t dec o m a n d , ă sau procurat din c o m e r ţ , pentru tensiunede 220 v o l ţ i la primar 12 volti la secundar - cu ren t "
1 Amper, deci s â r m ă de 0,6 mm diametru, pentru oputere m a x i m ă s t a b i l i z a t ă de 12 W a ţ i . În cazul unui
consum mai redus, se poate utiliza un transformatorde gabarit mai ,mic - transformator de sonerie de 5 ++ 8 = 13 v o l ţ i , eventual reboblnati 'In secundar. Sauun transformator de i e ş i r e pentru audio de la un televizor vechi. În cazul unei puteri mici, se pot folosidiode tip 1N4148, care o f e r ă 100 miliamperi, sau
chiar o s i n g u r ă d i o d ă , În redresarea monofazic.Oiodele notate 1 N400x pot fi 1 N4001. . 4007, saudin seria F sau similare, la putere c o r e s p u n z ă t o a r e . Filtrajul poate fi asigurat de un condensator de circa2000 Microfarezi/25 v o l ţ i (Ia l i m i t ă la 16 v o l ţ i ) , capacitatea poate fi de la 200 microfarazi la 5000 microfarazi cu rezultate comparabile. Se r e m a r c ă prezentaÎn s c h e m ă a unui rezistor cu valoarea " r i d i c o l ă " de1 ohm la 1/10 Watt. Rezistorul acesta î ş i va dovedicândva pe deplin utilitatea care poate avea valoarea
de 1 .. 5 ohmi, când se va arde din cauza c!acaju!uicondensatorului de filtraj sau distrugerii unei diodedin puntea redresoare. Rolul rezistorului "ridicol" e
de " s i g u r a n ţ ă f u z i b i I ă " , acolo unde mai e x i s t ă riscuride defectiuni de piese discrete. E bine ca amatoriiplaseze cam În fiecare montaj asemenea rezistoare,În serie cu alimentarea pentru a fi scutiti de pagubecostisitoare timp pierdut inutil pe c ă u t a r e a unui circuit defect. Pentru semnalizare "totul este Înordine", se m o n t e a z ă un LED Înseriat cu un rezistorde 2 kiloohmi la cel putin 1/2 watt.
La i e ş i r e a alimentatorului, un condensator cudielectric hârtie, cu capacitate de 0,1 microfarazi, latensiune ma i mare de 50 v o l ţ i , e v i t ă a p a r i ţ i a o s c i l a ţ i i l o r parazite. '
În f i g u r ă s-a ilustrat cazul cel maÎ folosit, al alimentatorului pentru 12 volti folosit În momentul de f a ţ ă Înmod universal pentru alimentarea aparaturi; cu semi-
conductoare la sau auto, a ş a cum circuiteleTTL s-au fixat la tensiunea de alimentare de 5 volti,r e ţ e a u a de alimentare: curent alternativ la 220 v o l ţ i . Chestie de m o d ă . La secolului noriiamericani de 35se curenteze oamenii". sau mai
a c e i e a ş i tot la eLpentru un stabilizator ia 2 1 Amper, custabilizare b u n ă , În u r m ă cu d o u ă z e c i de ani trebuiauo g r ă r n a d ă se piese, acum zece ani un circuitintegrat de r e f e r i n ţ ă tip 723 la un tranzistor deputere tip 3055 cu alt pumn de
Pare-se tehnica nu se decât aparent.Chestie de m o d ă ! Trebuie spus un lucru impor-tant. Majoritatea stabilizatoarelor de tensiune integrate, din a c e a s t ă familie, o f e r ă o tensiune la limitai n f e r i o a r ă a t o l e r a n ţ e i , de exemplu la stabilizatoarele7805, tensiune de 4,6. " 4,8 v o l ţ i . Circuitele TTLf u n c ţ i o n e a z ă foarte sigur ia a c e a s t ă tensiune, pen:
tru cei care doresc "precizie a b s o l u t ă " , pot intercalaÎntre borna,2 m a s ă , un rezistor cu valoare p o t r i v i t ă Între O ohmi maximum 2 kiloohrni - o valoare multmai mare s t r i c ă factorul de stabilizare. A c e l a ş i lucru erealizabil la stabilizatorul 7812. Deci, preciziea b s o l u t ă - pentru p r e t e n ţ i o ş i !
Pentru o f u n c ţ î o n a r e f ă r ă surprize n e p l ă c u t e , ser e c o m a n d ă fixarea s e p a r a t ă a circuitului integrat stabilizator, cu ajutorul unui ş u r u b de 3 mm, pe op l ă c u t ă radiator de aluminiu cu dimensiunea exactcât place modulului, a d i c ă 35x50 mm, grosimea 1 ..3 mm, fixata pe modul prin ş u r u b u r i ca un sandwich.
Altfel, mai ales d a c ă tensiunea i n i ţ i a l ă e mare, e x i s t ă pericolul blocajului termic periodic - f ă r ă stricareamontajului, dar care ÎI poate scoate din uz f ă r ă rost.
Pentru a veni În sprijinul celor interesati debanda de 10 m, p r e z e n t ă m mai jos constructia unui receptor super h e t e r o d i n ă d u b l ă
schimbare de f r e c v e n t ă , complet tranzistorizat cun i ş t e c a l i t ă ţ i deosebite.
Constructia se face r e m a r c a t ă prin sen'sibilitatear i d i c a t ă tensiunea de alimentare s c ă z u t ă (3,6 V).
Stabilitatea frecventei este o b t i n u t ă prin folosirea'unor oscilatoare cu cuart.
Filtrul de intrare este format din d o u ă circuite acordatecuplate capacitiv prin condensatorul de 1 pF segmentul de linie comun celor d o u ă circuite spre m a s ă .
La i e ş i r e a tranzistorului T 1 se g ă s e ş t e prima
.f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă
de 10,7 MHz.Etajul cu tranzistorul T 4 e x e c u t ă a doua mixarepentru o b ţ i n e r e a celei de-a doua frecvente intermediare de 455 KHz.
Etajele cu tranzistoarele -1 ( ) ~ T7, T 9 Îndeplinescfunctia de amplificator limltator sunt necesaredemodularii În f r e c v e n ţ ă b a n d ă Î n g u s t ă .
Oemodularea semnalului FM este f ă c u t ă pe circuitul L6' care este un detector de raport. La i e ş i r e a sape condensatorul de 1 ~ l F , se o b ţ i n e componenta dea u d i o f r e c v e n ţ ă .
Pentru a simplifica reglajele În f r e c v e n ţ a intermed i a r ă s-au folosit filtreleceramice eFi CF2 care
Rolul amplificatorului squelch este de a deconecta i e ş i r e a atunci când semnalul de intrarescade sub o a n u m i t ă l i m i t ă p r e s t a b i l i t ă într-un
interval de timp determinat.Circuitul prezentat În fig. 1 f o l o s e ş t e în acest scop
un tranzistor FET. Semnalul de intrare este e ş a n t i o n a t de un detector de vârf realizat cu amplificatoruloperational A2 ..--___________ ,
circuitul paralelR6-C1 care, cuvalorile specificate, stabilesco c o n s t a n t ă detimp (interval dee ş a n t i o n a r e ) de1 sec. Cândi e ş i r e a detectorului de vârf,
Vv , scade, peÎntregul intervalde e ş a n t i o n a r e , sub valoarea
4"42.,43:
I/2#M387
Ing. B ă l a n , Vivian11<" .'
a s i g u r ă o selectivitate suficient de
b u n ă În întregl a n ţ u l de semnal.
Cei care doresc aselectivitate d e o s e b i t ă pot folosiÎn locul filtrului CFi un filtru cu cristale de c u a r ţ cu oadaptare c o r e s p u n z ă t o a r e .
Sensibilitatea întregului montaj este de 0,3 mV/mcu un zgomot propriu mult mai mic decât al circuitelorintegrate specializate În aceste a p l i c a ţ i i . Consumultotal nu d e p ă ş e ş t e 5 +- 5,5 mA.
Bobina L4 are p r i z ă la m a s ă la 1/3 f a ţ ă de emitorul lui Ti'Bobina L5 (AFli) are priza din colectorul lui T 3 la
2/3 f a ţ ă de condensatorul de decuplare de 4,1 F.
Bobina Le are priza la 4/10 f a ţ ă de dioda 01'
Li, L2, L4 :::: 15 sp. CuEm .> 0,3. L3 În primar sp.CuEm +- 0,1 mm În secundar 4 sp. CuEm +- 0,1 mm.
L5 :::: 20 sp. CuEm +- 0,1 mmLe:::: 20 sp. CuEm +- 0,1 mmToate bobinele au carcase cu miez de f e r i t ă cores
p u n z ă t o a r e frecventei de lucru.Cuplajul optim dintre cele d o u ă circuite Le de la
intrare se obtine printr-o linie din cablajul imprimatare dimensiunife aproximative de 2 x 5 mm.
Cuartul din baza tranzistorului T 2 trebuie a i b ă ' " f r e c v e n ţ a mai mare cu 10,100 MHz f a ţ ă de f r e c v e n ţ a de emisie.
tensiunii de prag, Vp' ajus t a t ă cu p o t e n ţ i o m e t r u l RB, comparatorul realizatcu amplificatorul operational A3 c o m u t ă de la
V- la V+. Aceastac . o m a n d ă poarta tranzistorului FET, T , ~ ' Î n stareasus, comutându-Iş u n t â n d r e z i s t e n ţ a R2,
Ing. Nicolae Sfetcu
reducând astfel c â ş t i g u l ' - ------------- 'amplificatorului inversor
..---------"---] Ai ia zero.Cablajul este prezentat
În fig. 2 fig. 3, pentru uncircuit stereo.
BIBLIOGRAFIE:
Precision MonolithicsInc. - Data Book, 1990LP.R.S. - Full Line
lecând de la o s u r s ă alternatorul unei se otensiune p s e u d o s i n u s o i d a ! ă cu de
50 Hz, a p t ă alimenteze un mare n u m ă r deaparate de putere m o d e r a t ă , ce n e c e s i t ă ode 220 V, în mod normal f u r n i z a t ă dementare.
Puterea acestui montaj depinde de puterea transformatorului ales, a tranzistoarelor finale de capacitatea sursei continue de a alimenta montajul.
Alimentarea unui aparat ia tensiunea de 220 V c.a.atunci când nu dispunem de fi uneorifoarte p r a c t i c ă ca în campingurl, pentru pescari, pentru a u t o m o b i l i ş t i . Chiar d a c ă a c e a s t ă realizarenu l i v r e a z ă o u n d ă s i n u s o i d a l ă , ea va putea alimentaun mare n u m ă r de receptoare mai p u ţ i n exigente;becuri, neoane, letcon, mbtoare.
Puterea va putea atinge 250 VA d a c ă sursa con-t i n u ă este p u t e r n i c ă d a c ă pentru un trans-formator toroidal de putere Tranzistoarelede putere sunt de 30 A, necesitând un radiator mare.Propun de asemenea, montarea unui mic ventilatorracordat direct ia i e ş i r e a de 220 V care astfel nu va fi
n i c i o d a t ă În gol.Pentru a obtine o tensiune a l t e r n a t i v ă r i d i c a t ă
plecând de la o s u r s ă de curent continuu, solutia cea
mais i m p l ă c o n s t ă
în a folosi un transformator montatinvers; primarul de 220 V devine secundar, iarsecundarul cu p r i z ă m e d i a n ă de 2x12 V devineprimar.
Este suficient a l i m e n t ă m "alternativ" cele d o u ă Î n f ă ş u r ă r i pentru a produce în deci la i e ş i r e otensiune v a r i a b i l ă s i m e t r i c ă nu s i n u s o i d a l ă , 'incazul Tn care comanda secundarului se face cu unsemnal dreptunghiular, deci cu fronturiD o u ă semnale complementare sunt necesare.Folosim circuitul MMC 4047 care este astabillmono··stabil. Schema p r o p u s ă este În figura 1.Circuitul este montat ca cu oscîlalii libere
(necomandat) pentru o de 50 Hz.F r e c v e n ţ a este d a t ă de P1, Ci, Pentru c o n f i g u r a ţ i a de astabil (necomandat) pinii 7,8,9,12 sunt lam a s ă iar pinii 4,5,6,14 la plusul a l i m e n t ă r i i .
Tensiunile dreptunghiulare simetrice disponibile lai e ş i r i l e Q,O (pinii 10 11) sunt conectate prin RiR2 la un element realabil. u! s ă u este deasimetriza amplitudinile celor d o u ă semnale. Deretinut factorul de umplere este de 50% prin const r u c ţ i e . Cursorii p o t e n ţ i o m e t r i l o r P2 c o m a n d ă baza unui tranzistor 2N2222 ce p i l o t e a z ă tranzis-toarele prefinale. Componentele R7, R9 C4 deasemenea R8, R10 C5 un filtru capabil
r o t u n j e a s c ă p u ţ i n unghiurile drepte ale semnaluluiprodus. Aceste filtre sunt monta.te pentru a crea unsemnal pseudosinusoidal ce va comanda tranzis-toarele prefinale T3 T4. Tranzistoarele T3 T 4 potfi BD 142, BD 182, BD 183 cu un sunet Ic :::: 6-8 A.
student Istrate Dan,"": ,
secundare ale transformator\ului aur n e d i a n ă l e g a t ă la plusul a l i m e n t ă r i i . Celelalteale bobinelor vor primi m a s ă prin tranzis
T6, un mode! deloc mai volu-2N3055 dar cu curentul maxim
de 30A, T5 T6 sunt 2N3771 dar pot fi 2N3772,2N3773, BUX10.
OiodelH 01 D2 absorb extracurentul de rupere,inevitabil produs la fiecare comutare de c ă t r e trans··formator. Acestea pot fi 1N4148.
Transformatorul recomandat este unul toroidal de250VA, sau de puterea pe care dorim o o b ţ i n e m cu un de 2x12 V un secundar de 220 V.Conductoareie din primar secundar vor fi. coresp u n z ă t o a r e puterii. Astfel pentru 250VA recomand În
folosirea unui conductor de 0 3.5 (pentruI :::; ~ ! 1 ş i În secundar un 0 0.7 (pentru I :::: 1A). În
cazul În care se d o r e ş t e o putere mai m i c ă se alegeun de putere mai m i c ă , diametrele con-ductoarelor primar secundar se reduc cores-p u n z ă t o r , iar tranzistoarele finale se aleg de puterec o r e s p u n z ă t o a r e . Deasemenea se poate folosi un
transformator pe tale E+I cu un randament mai slab.Cu ajutorul acestui montaj se pot o b ţ i n e În secun
dar orice tensiuni avem nevoie prin realizarea
î n f ă ş u r ă r i l o r respective. Montajul poate fi folosit pentru a ridica orice tensiune c o n t i n u ă la 220 V. Astfeld a c ă dispunem de o baterie de 6 V, se m o d i f i c ă transformatorul care are primarul de 2x6 V, tranzistoarele finale se aleg de putere d u b l ă f a ţ ă - de ceaf o l o s i t ă la 12 iar R7, R8, R9 R10 se reduc laj u m ă t a t e . _
Circuitul imprimat îl las la latitudinea celor care vorrealiza montajul. Recomand montarea pe radiatoarede dim nsiuni mari a tranzistoarelor finale
montarea pe radiatoare separate a tranzistoarelorprefinale. realizarea circuitului imprimat trebuieţ i n u t cont c u r e n ţ i i ce s t r ă b a t tranzistoarele prefi··nale cele finale sunt foarte mari ( ~ 2 0 A). I'n ceea cep r i v e ş t e secundarul transformatorului trebuie luatetoate m ă s u r i l e de s i g u r a n ţ ă ţ i n â n d cont de tensiunear i d i c a t ă . D u p ă realizarea p r a c t i c ă putem regla În go l
frecventa osciiatorului la 50 Hz din P1 d a c ă dis-
punem de un osciloscop, sau un frecventmetru.
D a c ă nu dispunem, este suficient s ă r e g l ă m P1 pep o z i ţ i a m e d i a n ă . C e i l a l ţ i doi semireglabili sunt r e g l a ţ i astfel Încât o b ţ i n e m un semnal simetric În amplitu-dine. Primele Î n c e r c ă r i se fac cu becuri de puteridiferite. Trebuie fim a t e n ţ i la aparatele ce n e c e s i t ă tensiune s i n u s o i d a l ă .
/ n u m ă r destul de mare, " de, cititori ne s e s i z e a z ă
sunt ,În posesia unor cea-·suri electrice antrenate de electromotoare sincron, foarte frumoase,precizia lor Î n s ă I a s ă mult de dorit.Ce'asurile r ă m â n În u r m ă cu 8
p â n ă la 25 de minute În 24 de ore.Venim în Întâmpinarea r u g ă -
m i n ţ i i cititorilor publicând În, celece urmeazâ.schema unui generator de 50 Hz, care se p r e t e a z ă laalimentarea ,electromotoarelor sincron cu care sunt p r e v ă z u t e ceasurile electrice di n categoria' a m i n t i t ă . M e n ţ i o n ă m lipsa de precizie
a ceastfrilor cu motoare sincron sed a t o r e a z ă faptului alimentarealor se, face din, reteaua e l e c t r i c ă , iar cea mai m i c ă deviere afrecventei se traduce În schimbarea turatiei motorului, respectiva f e c t e a z ă exactitatea ceasului.P r e c i z ă m acele, ceasuri' elec
trice care s u n t c o n f e c t i o n a ţ e pentru a fi folosite În S.U.A. dau dife
rente foarte mari d a t o r i t ă faptuluifrecventa retelei locale este de60 Hz. Cu mici m o d i f i c ă r i , m o n t a ~ jul prezentat se poate adapta pen.-tru a fi folosit la a c e a s t ă categoriede ceasuri, generând60 Hz În locde 50 Hz.
Atragem atentia generatoruldescris nu poate fi construit deî n c e p ă t o r i . Constructorul amator
"
trebuie fie Înzestrat cu un bagajde c u n o ş t i n t e cel putin faun nivel
mediu, având t o t o d a t ~ p r a c t i c ă înl u c r ă r i l e cu c o m p o n e n t e J ~ dins c h e m ă : circuite integrate, tiris:toare, tranzistoare etc.
Schema gener:atorul ui ester e d a t ă În figura" 1, iar alimeqtareaacestuia În figura 2.
Analizând schema din figura 1se poate vedea generatorul secompune, dintr-un oscilator (CI 1),un etaj tampon ,de c o m a n d ă (T 1-T2) un etaj final În contratimp,realizat cu tiristoarele Th1-Th2'Fiecare etaj are componentepasive aferente.
Circuitul integ{at 747 (CI 1) secompune, de fapt, din d o u ă amplificatoare operationale 741, introduse Într-o c a r c a s ă c o m u n ă . Sepot folosi cu succes d o u ă circuite integrate 741 se'parate.Prima j u m ă t ~ t e a circuitului integrat este f o l o s i t ă 'ca filtru activselecti'!., în bucla de' reactie fiindconectate elementele unui filtru
dublu T, care d e t e r m i n ă frecventa.Frecventa se poate calculafolosind formula: '
f 1-21tC '1Ra-Rb
În cazul schemei noastre,C=C1=C2=330 nF; Rb=R2== 220kQ, iar Raeste rezultanta
complexului de· rezistente ~ ~ r i e ; . paralel, a rezistoarelor RS"'R
4potentiometruluisemireglabil P.V a l o a r e a a p r o x i r n a t i v ă este de400 Q. Reglajul· brut al frecventeise r e a H z e a z ă c ~ R3' iar reglajul fincu potentiometrul.P.
·A doua j u m ~ t a t e a circuituluiintegrat CI 1 este tot un amplificator.operatjonal, care are rolul deformator În vederea obtinerii unorsemnale dreptunghiulare. Diferentele de f a z ă Îritre primaj u m ă t a t e a doua j u m ă t a t e a circuituluiintegrat a s i g u r ă oscifatia,iar amplificatorul operationalc â ş t i g u l necesar generarea unuisemnal dreptunghiular de 50 Hz.Semnalul trece apoi În tranzistorulT1, care c o m a n d ă tiristorul Th1'În tranzistorul T 2, care c o m a n d ă tiristorul Th2' . .
Schema este c o n c e p u t ă În a ş a fel Încât tiristoarele Th1-Th2c o n d u c ă în contratimp. A c e a . s t ă conditie este a s i g u r a t ă , î n t r u c â t , d a t o r i t ă a l i m e n t ă r i i duble, Sem
nalul dreptunghiular generat deCI 1 are alternante p Q z i t i v e ş i negative. La alternantele pozitive T1,conduce, iar T2 nu conduce. Laalternante negative T1nu c o ~ -duce, În schimb, conduce T2' Inacest fel, se a s i g u r ă functionarea .......În contratimp a tiristoarelor.
Motorul sincron este conectatîntre anozii celor d o u ă tiristoare.
În vederea obtinerÎÎ' uhui semnalsinusoidal din semnaldrepttjnghiular, t r e b u i e i n t e r c a , l , a t ă q:capacitate În paralel pe ifit!uctah18.motorului ( c o n d e n ~ a t ( ) r u ~ . C ~ 150 nF) pentru realizarea unUl Cfrcuit rezonant pe 50 Hz.M e n ţ i o n ă m r e z i s t o a r e l e . R f 2 ~ ·
R13 condensatoruJ . r 1 ţ : date În s c h e m ă . cu valoriinforma-'tive; valorile finale trebuie corelatecu motorul sincron folosit. A c e a s t ă , ' o p e r a ţ i e se face talmai. u$orconectândun osciloscopla bor-',nele motorului.. A J u s t â l 1 d v a l o â ţ e a . luîC3J se regleaza forma se.l1l '" ' r e c o t n a t r G i ă . f p l d s f r e â . ( j n u L f H t r u nalului, iar cuH12-R13 tensiu?ea. p ~ n t r u e v . i t a r ş a i n t r ( ) d u c e r i i 1 ' n n e c e s a r ă motorului se l i m i t e a z ă r e t e ~ a p a t a z r i U o r g e n e r a ţ i e d e t o t o d a t ă , curentulmaxirn suportat . tirtstoare. . .de t i r i s t o a r e . M o t o ă f e l e .. slnpr 'onfunC$
Reglajul se poate r e a l i z a ş i f ă t ă ; · ţ i O f J e a z ă · ş l . l a ( ) l e n S i u n e maiosciloscop, o p e r a t i ~ este î n s ~ m u l t m i c ~ d ~ c â t a ~ f l ; n o m i n ~ l ă , ~ v â n d mai a n e v o i o a s ă . l o ~ t ă s u f r c , i e n t ă p e n t r u . antre-
Alimentarea m o ~ t ~ j ~ l U I t r e ~ , u ~ e : n a r e a ; m e G ~ n i ~ m u l u t d e c e a s : a s i g u r a t ă dintr-o s u r s ă s t a . b i l i z a t ă , . R e Q l a j u f , f l r t < t L s e e f e p t l J e a z ă cuconform figurii 2. T o t o d a t ă s e f f a c e c ~ a s u ( r O n e l ~ ~ ~ t J â . 9t3neratoLracordarea. Ia r e ţ e a , ' conform . J t l d i ~ R q t i n d . ~ x u l .• p p t e n ţ i o m e t r u i u i Pl'c a ţ i i l o r din cele. d o ' u ă scheme . $ e s : e . s e h i m b ă J ( e c v e n t a .. g e n e r a t ă ,
R Ă S P U N S CITITORJCGR ,: }, ~ l ~
respectiv regl.ajUlfinal de precizie al ceasuluLGuun frec"vehtmetrl!, . , a c e a s t ă o p e r a ţ i e s e face în.tr-.untimpfoartescurtPrin t a t o n ă r i , reglajul d u r e a z ă câteva zile,corectându-se dife
rentele de timp În decurs de 24de ore.
folosind genera.torui descris,eroarea ceasului, la o d i f e r e n ţ ă atemperatuti! .ambiante de ±6°C, vafi cel mulfde30 secunde În 24 deore .
.din RadfotechnikaEvKonyve ·1994de prof. Gy6rfi-Desk G y ă r g y ,
Jibou
c. ~ ~ ~ : ~ : ~ ~ ~ ~ I : E ~ ~ ~ g ţ ~ I : ~ 5 ~ ~ ! ; t : ~ 1 : : ~ : : .f : ! ~ : ; ~ : ! ~ ; ~ : ~ ! : ~ e ~ ~ : ~ : : i a i ~ NAND t r j g g e r S C h m i t t ) p u t e f J 1 } ~ a ~ " o c ~ ~ P : ~ 1 J 1 . i p l ~ ~ â e U ~ ~ t ~ i ( J ă ; C O t ' l - r e z b r y a n ţ ă · a··riiembranei,I j ~ a c i r ~ u i t de . a l a r m a r e . B o t t ~ k , :,cienSa'torul', ţ ~ · ' { 2 ? J ' l f l ' l i a . l i \ e s t ~ 1 h t r ~ 2 , ş i 4 k H z ) 4 bll,altmentat de l a o b a t e r l ~ . '. ~ < , . . . . . . , '.' . '"
6F22 de9V,foarteuti lpen .
tru paza bunurilor În timpulc ă l ă t o r i i l o r sau excursiilor.La Închiderea contactuluiC,intrarea 1 a primei porti' este:p u s ă l a m a s ă ş i m e n t i n u t ă , , ' un timp d e t e n n i n ~ t d ~ ~ i r c u i " tulR1 C1 .. Ca ' u f m a r e . j e ş i t e a ' p o r ţ i i trece este mentinuta.o vreme, (pentru "valOfHe .date, cca.h2 m i n . ) : l n s t a J e a ~ l o g i c ă 1 suntactivate.oscUatoarele realizate<iuu r m ă t o a r e l e d o u ă p o r t i ~ . tirulfde 500 HZ,iar c e J ă l a H d e . 2 Hz. Semnalele sunt mixate
l E E I I I I I I I I I I I I ~ i ~ ' . I I .w 1 ~ · ' a L ____ ~ ~ ~ $ ~ ~ ' ~ 4 _ ' - - ~ ~ - - - - - - - - - - __________------------__
E
' aminând posibilele alternative de cons t r u c ţ i e eliminând pe cele mai compli
cate, cele mai scumpe mai putin siguredin punct de vedere constructiv, alegerea a fostconstructia unui pilon ridicabil.
Cum se ve de ci a rd n fj gur str u c t Li r a ea l c ă t u i t ă din d o u ă tuburi unite din punct devedere telescopic (A + B) În posibilitatea de a firotite f a t ă de un pilon fixat (al treilea, C) În terencu ajutorul unei f u n d a ţ i i din ciment.
Un colier sigur, pentru e dotat cu un sistemde frânare e f i c i e n t ă robust, permite m i ş c a r e a , coborâre ridicarea pilonelor A + B ale structuriimobile.
Pentru constructie sunt deci utilizate trei tubuluri de sectiune p ă t r a t ă , fiecare de câte 6 metrilungime, din care d o u ă au respectiv laturile decâte 70 80 mm grosime perete3 mm ia r cel de-al treilea (c), constituind soclullaturile aU,80 mm grosime 4 mm. Aceste materiale sunt u ş o r de procurat la orice depozit carevinde materiale de constructie, !aminate din fier,la un p r e ţ accesibil.. Pentru a imobiliza pilonul C,baza sistemului În teren, e necesar se f a c ă og r o a p ă de circa 1,5 metri, În care se p l a s e a z ă perfect vertical piJonui e, pe centru apoi se
t o a r n ă ciment se umple cu amestec de cimentnisip, p i e t r i ş , pân la sup . pentru
o din s â r m ă introdu în de 50 cmfixarea se u r ă cu ajutorul a d o u ă buloanerobuste. Pentru acoperirea f isuri lor contraumezelii, se p l a s e a z ă clei de silicon.
Un colier în f o r m ă . de "U" se obtine prinîndoirea unei platbande de fier - l ă r g i m e 120 mm,
grosime 8Jnm lungime 600 mm, s u d a t ă f i x a t ă cu buloane pentru s i g u r a n ţ ă mai mare la4 metri de la baza lui C un buion de o ţ e l (24 x120) care s e r v e ş t e de fixator, p e r m i ţ â n d m i ş c a r e a r o t a t i v ă în vârful pilonului C care iese la circa 4,5metri respectiv de la nivelul solului.
Un alt colier, cu a c e l e a ş i dimensiuni ca celeprecedente, b l o c h e a z ă structura A + B la baza luiC cu ajutorul unui buion (16 x 120)
Vârful bazei fixe e acoperit cu un capac f ă c u t din t a b l ă . La p a z ă , la circa 45 cm de la p ă m â n t sunt practicate g ă u r i pentru fixare, prin buloane
de trecere, a scripetelui, n u m ă r u l lor depinde demodelul utilizat.
precedentului la 'care e' s u d a t ă o ' s c o a b ă ; pe: ,care·,se f i x e a z ă c a p ă t u l funiei de o ţ e l (cablului b ţ ~ l ) de pe tamburul scripetelui.A c e a s t ă lucrare se face spre s f â r ş i t , avantaj
care permite se utilizeze un cablu torsedat deo ţ e l o b i ş n u i t de 7 mm gros.ime, b i n e î n ţ e l e s zincet,care m e n ţ i n e n e a l t e r a t ă e f i c i e n ţ a în timp.
Pentru a feri structura de coroziune, tot materialul trebuie vopsit cu un strat de produs antirug i n ă apoi cu d o u ă straturi de vopsea email.S f ă t u i m nu e t o t u ş i i n d i s p e n s a b i l ă , sistemul
de contravânt, cu ajutorul unui suport colier f o r m ă p a t r a t ă , u ş o r de f ă c u t , de car.e se f i x e a z ă prini n e l u ş e , c a b l e de otel,eare Î m p i e d i c ă oscilatia
e x c e s i v ă a pilonului În zone excesiv de vântoase.C o n s t r u c ţ i a e r i d i c a t ă la circp 12 metri f a ţ ă de
sol permite î n a l ţ e cu s u f i c i e n t ă s i g u r a n ţ ă oa n t e n ă pe trei (canale) benzi de HF un mic
pilon suplimentar de dimensiuni modeste pentruV-UHF. Cu tuburi de dim'ensiuni mai mari des e c ţ i u n e mai mare, tare produc dealtfel d i f i c u l t ă ţ i În toate fazele de fabricare, se pot realiza sisteme care po t s u s ţ i n e un parc de antene mai
solid.
. I 'c'.' 1:~ l l Itt
• II I E
i J._J --'-
IN
E
lui e r n c h i s ă de un c ă p ă c e l similar· L--____ .:::.::::..:.:::...:..:_=.___ ...,."",.,,==-====__ - - - l
T E H N j U f . Î f n j ~ - 5::61'1997--"-""'-'-'--"-
M ontajele prezentate pot fi folosite În ·bucle deautomatizare, t e l e c o m a n d ă . miniautomat i z ă r i , sisteme de avertizare sau Yn aparate
electronice de divertisment.U r m ă r i n d schema din figura 1, se o b s e r v ă c ă la
aplicarea tensiunii de alimentare tranzistorul T 1 c o n ~ duce d a t o r i t ă p o l a r i z ă r i i bazei prin R1' Tranzistorulfiind npn, pe emitor este alimentat cu o tensiune depolaritate n e g a t i v ă , iar pe colector cu o tensiunep o z i t i v ă .
În stare de conductieî n s ă ,
colectorul vaavea o tensiune aproape e g a l ă cu cea de la emitor.D a t o r i t ă rezistentei j o n c ţ i u n i l o r , tensiunea va fi depolaritafe p o z i t i v ă , dar foarte m i c ă (sub 1 V). Baza luiT 2 nefiind p o l a r i z a t ă c o r e s p u n z ă t o r , tranzistorul 2nu conduce. Colectorul lui 2 va fila potentialul linieipozitiveAde alimentare, iar prin s a r c i n ă (Rs) nu trececurent. In a c e a s t ă situatie, dioda D1 este p o l a r i z a t ă invers nu conduce. La a p ă s a r e a butonului dec o m a n d ă K1' baza lui T 1 se c o n e c t e a z ă la emitor,respectiv la linia de alimentare de polaritate n e g a t i v ă . Din acest motiv tranzistorul nu conduce. trecerea Îna c e a s t ă stare se face brusc, cu o v i t e z ă extrem de
mare. Prin r e z i s t e n ţ e l e RZ-R3 se p o l a r i z e a z ă baza luiT2, care i n t r ă În conductie, circuitul de alimentare asarcinii (Rs) fiind astfel asigurat prin trecerea unui
. curent c o r e s p u n z ă t o r . R e z i s t e n ţ a de limitare a curentului (*R l i m i t ă ) este Î n s e r ~ a t ă În circuit În cazulfolosirii montajului la aparate care au la intrarea alim e n t ă r i i un condensator electrolitie de valoare mare.a valoarea de aproximativ 47 .o,. de obicei, r e z o l v ă problema saltului de curent care ar putea distrugetranzistorul T2- Se r e c o m a n d ă folpsirea unui tranzistor cu o putere c o r e s p u n z ă t o a r e sarcinii, iar rezIstenta de limitare se va calcula În raport de naturasarcinii. La conectarea unei sarcini pur rezistive se
poate omite rezistenta la limitare. 'Comanda d a t ă prin butonul K1 se a u t o m e n ţ i n e d u p ă Încetarea a p ă s ă r i i butonului Întrucât dioda D1
O,EFO 108
TEHNIUM nr. 5-6/ 1997
este p o l a r i z a t ă În conductie, iar d a t o r i t ă Închiderii circuitului colector T 2 - baza T 1 montajul r ă m â n e Înstare a c t i v ă .
Pentru îndeplinirea c o n d i ţ i i l o r de f u n c ţ i o n a r e a circuitului de autoblocare, dioda D1 trebuie fie cugermaniu, iar T 1 cu siliciu.
revenirea schemei În stare de repaus se obtine
a c ţ i o n â n d K2' care prin a p ă s î : ; l r e Întrerupe circuitul dea u t o m e n ţ i n e r e . Tranzistorul Ti va fi din nou po!arizatÎn c o n d u c ţ i e . '
Ciclul se poate repeta prin a p ă s a r e a butoanelorc o r e s p u n z ă t o a r e . Condensatorul C1 are rolul deasigurare a s t ă r i i de repaus a montajului la cuplareaa l i m e n t ă r i i . D a c ă se omite acest condensator, lacuplarea a l i m e n t ă r i i , uneori, poate intra În e o n d u c ţ i e tranzistorul T2, r e s p e c ~ v se a l i m e n t e a z ă sarcina f ă r ă c o m a n d ă de pornire. In majoritatea cazurilor acestaspect nu este de dorit.
În locul butonului K1' comanda se poate efectuaelectronic, introducând pe baza lui Ti un impuls de
polaritate n e g a t i v ă . Analizând schema din figura 2, se poate vedeatranzistoarele T1-T 2 cu piesle aferente f o r m e a z ă un circuit de multivibrator monostabil, iar T 2 T3 un circuitde c o m a n d ă cu automentinere.· Se r e m a r c ă refolosi realui T 2 pentru ambele f u n c ţ i i . Pentru a comandaactionarea dispozitiv,Ului, pe baza l u i ; Ţ 1 se introduce unimpljls pozitiv. revenirea În p o z i ţ i a de repaus se obtineprin a p ă s a r e a butonului de revenire K1' ,
Starea de conductie a tranzistoarelor În repaus sep r e z i n t ă astfel: T 1 nu conduce, T 2 conduce T3 nuconduce. Condensatorul C1 se Î n c a r c ă aproximativla tensiunea liniei de alimentare de 4,5 V. Tensiuneava fi cea mai m i c ă , d a t o r i t ă c ă d e r i i de tensiune pej o n c ţ i u n e a B-E a lui T2-
D a c ă se introduce un impuls pozitiv baza lui T 1acesta i n t r ă Îri c o n d u c ţ i e , colectorul lui 1 va fi nega
rezentul montaj este Qompus dind o u ă circuite integrate logice, ()_ambele de fabricatie r o m : â n e a s c ă :
COB 490 E - n u m ă r ă t o r zecimal ş i C D B 404 E - inversor hexuplu cu colector Îngol), N u m ă r ă t o r u l zecimal CDB 490 E afost f ă c u t numere numai p â n ă la 6 princonectarea pînilor 1 2 ş i 8 la i n t r ă r i l e de {T-'-
M. VOt;nicu
BESET (aducerea la starea i n i t i a l ă ) 6 7.In acest caz,' d a c ă pe i n t r ă r i l e de RESETavem I logic, n u m ă r ă t o r u l este adus lastarea i n i ţ i a l ă , de unde relncepeciclulcelor ş a s e s t ă r i (numtirarea de la 1 la6).
D1,02,03
lN914
, S ' l ţ , l 1
·'N414-8. - ,
InversonJI hexuplu CDB 404 E (sau COS405 E) î n d e p l i n e ş t e functia de oscilatorprin inversoarele cuplate la pinii 10-1112-13 rezistentele R 1,·R4' precumcondensatorul C1' iar inversoarele de lapinii 1-2, 3-4 5-6, ca dioda D1
servesc la decodificarea s t ă r i l o r n u m ă r ă t o r u l u Î COB 490 E În vederea a f i ş ă r i i punctelor de pe zarmaterializate prin L E D ~ u r i l e 1-7.
Condensatorul C1 trebuie fie electrolitic( a t e n ţ i e la montare!) cu valoarea de 1-3 I-lF.D a c ă se m ă r e ş t e c ~ p a c i t a t e a condensatorului (deexemplu la 100-200 f.lF), n u m ă r a r e a se face cuf r e c v e n ţ ă r e d u s ă , a ş a încât se poate u ş o r u r m ă r i a f i ş a j u l cât timp Î n t r e r u p ă t o r u l E 7 s t e c!Jplat La va".
o
k
LE O
loarea de 1-3 I-lF, frecventa de n u m ă r a r e c r e ş t e .......considerabil nu se poatre aprecia cât timp trebujementinut închis contactuJ î n t r e r u p ă t o r u l u i pentru a' a f i ş a un n u m ă r dorit de puncte; î'n acestcaz, a f i ş a j u l devine un proces aleator.Î n t r e r u p ă t o r u l c u p l e a z ă prin a p ă s a r e revine
singur la p o ~ i ţ i a de repaus când este l ă s a t liber.Daca zaruL se c o n f e c t i o n e a z ă cu d o u ă montajeidenticei î n t r e r u p ă t o r u l trebuie cupleze separat
fiecare montaj, deci va trebuia i b ă patru borne (2x2). În acest
caz, condensatoarele C1 v ~ r trebui a i b ă valori apropiate, dar
nu identice (de exemplu, unul cuvaloarea 2,2 ~ F , ia r c e l ă l a l t 3,3 ~ F ) , pentru a p ă s t r a procesulaleator la a f i ş a r e a valorilorduble.
r--------.---------------.--.------.
În ceea ce p r i v e ş t e montarea
LED-urilor, atragem atentiaasuprAa r e s p e c t ă r i i p o l a r i t ă t i i acestora. In ' f i g u r ă este marcat catodul(polul -) cu litera k. La LED-urilede fabricatie mai veche, terminalele sunt inegale ca lungime;
piciorul mai scurt este catoaul (k);. Ia cele de f a b r i c a ţ i e mai r e c e n t ă ,
catodul este marcat printr-un
picior mai lat la b a z ă . În schemap o z ă r i i pieselor e x i s t ă d o u ă punti (din s â r m ă ) marcate cu liniipunctate.
>+1.0
I1.0
-.i
Alimentarea se poate face la
maximum 5 V, de exemplu de la obaterie de 4,5 V; dat fiind faptul
montajul c o n s u m ă circa 300(În varianta cu d o u ă zaruri), bateria se va epuiza Î n s ă destul derepede. S-a indicat ş i , un montajde alimentare de la r e ţ e a , realizatcu un transformator de sonerie
(secundarul se scoate de la 5 Vnu de la 8 V).'-------------.,..-----------------------
(Urmare din pag. 33)
tiv, iar baza lui T 2 prin C1' tot n e g a t i v ă . Din a c e a s t ă c a u z ă , T 2 nu conduce, iar T 3 i n t r ă În conductie( d a t o r i t ă celor a r ă t a t e la explicarea f u n c t i o n ă r i i schemei din fig. 1) D a c ă tranzistorul T 2 nu conduce,pe colectorul lui apare o tensiune de polaritate pozit i v ă , care, prin rezistenta T2, p o l a r i z e a z ă pozitiv bazalui T1, accelerând intrarea acestuia În conductie.
Acest aspect, numit amplificare c u m u l a t i v ă , determ i n ă caracteristica multivibratoarelor monostabile desensibilitate trecerea extrem de r a p i d ă din stareade repaus În starea de conductie. Condensatorul C1Începe se descarce prin R3' D a c ă se omitel e g ă t u r a de auto mentinere Între colectorul lui T 3 prinD1 la baza lui T2, atunci dispozitivul ar reveni singur.în starea de repaus d u p ă o temporizare cu o d u r a t ă d a t ă de constanta de timp a valorii C1-R3, d a t o r i t ă faptului d u p ă acest interval tranzistorul T 2 i n t r ă din nou În conductie.
Introducându-se circuitul de automentinere,
dispozitivul r ă m â n e Într-o stare s t a b i l ă de actionarep â n ă la a p ă r a r e a butonului de revenire K1' Timpul derevenire la a p ă r a r e a butonului K1 nu mai este a ş a debrusc cum s-a mentionat la analizarea schemei dinfigura .1, d a t o r i t ă timpului necesar de d e s c ă r c a r e aTEHNIUM nr. 5-6/ 1997
condensatorului C1' cu valorile date. A c e a s t ă temporizare va fi de aproximativ o s e c u n d ă . D a c ă se scadevaloarea lui C1' timpul se s c u r t e a z ă ; m ă r i n d - o , sel u n g e ş t e .
De remarcat se poate introduce o Întârziere lacuplarea r e z i s t e n ţ e i de s a r c i n ă , d a c ă aparatul carese c o n e c t e a z ă ca s a r c i n ă are În circuitulde alimenta
re un condensator de valoare mare.S-a omis condensatorul de 10 nF din circuitul de
colector al lui T2, întrucât, la conectarea a l i m e n t ă r i i montajului din figura 2, va intra totdeauna În pozitiade repaus, chiar d a c ă la început, uneori pentru uninterval foarte scurt, trece În p o z i ţ i a de a c ţ i o n a r e .
Sursa de alimentare de 4 , Ş V s-a introdus. pentru anu d e p ă ş i tensiunea i n v e r s ă m a x i m ă a d m i s ă pentrujonctiunea B-E a tranzistorului 2 (6 V la BC 107),când T 1 conduce, iâr baza lui T 2 p r i m e ş t e o tensiunen e g a t i v ă de la condensatorul C1'
Tranzistoarele T 1-T 2 pot fi alimentate cu 5 V. Înacest caz, dispozitivul va fi compatibil cu circuitelelogice realizate cu circuite integrate. M e n ţ i o n ă m analiza d e t a l i a t ă a fost f ă c u t În scopul a d a p t ă r i i schemelor la cerintele constructorilor amatori.
Mijlocul folosit pentru transmiterea comenzilor la d i s t a n t ă este În domeniu acustic" prelucrat cu aparate electronice.In schema din figura 1 p r e z e n t ă m «receptorul»,
care permite receptionarea undelor sonoretransformarea lor Într-un semnal necesar elementelorde executie. Schema are particularitateade a selectcl'numai o a n u m i t ă f r e c v e n t ă der ă s p u n s la care a fost acordat montajul, pentru aevita influenta zgomotelor perturbatoare.Analizând schema, se poate vedea tranzistoarele T 1-T 2-T 3 f o r m e a z ă un preamplificatorsimplu cu emitorul la m a s ă . Rezistoarele' de
100 k.o (indicate de asterisc) vor avea o valoareÎn raport de tranzistoarele f9losife. TranzistorulT 4 are Î n s ă o particularitate. In a f a r ă de faptuleste folosit la comandarea releului (RL),
polarizarea bazei este a s i g u r a t ă de un d i v i ~ o r for-
mat din rezistor (470 k.o) un circuit acordat L-C.Se c u n o a ş t e un circuit acordat L-C cu elementele conectate În paralel are propri-etatea de a avea o r e a c t a n t ă mare lafrecventa de r e z o n a n t ă a circuitului. Laalte frecvente reactanta este m i c ă . D a t o r i t ă circuitului acordat, tranzistorulT 4 nu conduce d a c ă la intrarea amplificatorului se introduce un semnal diferitde frecventa de r e z o n a n t ă .
În cazul' introducerii Î n s ă a unui semnalcare are o f r e c v e n t ă e g a l ă cu frecventade r e z o n a n t ă a circuitului L-C,tranzis
torul T 4 conduce a c t i o n e a z ă releul(RL), respectiv comandarea elementelorde executie. Pentru L1 se poate folosibobina de la oscilatorul de linii f o l o s i t ă la
,.:/. RaduI
televizoarele «Venus», «Miraj». Bobina este con-c e p u t ă initial pentru un circuit acordat la aproximativ 15 kHz, Î n s ă - folosind un condensator cu o
2
capacitate mai mare decât În schema i n i t i a l ă - circuitul se poate acorda u ş o r la o f r e c v e n t ă ÎI') ju r
de 5 kHz. Condensatorul C este indicat În figura 1cu o valoare a p r o p i a t ă scopului u r m ă r i t . D a c ă rnontajul f u n c ţ i o n e a z ă la a c e i . \ s t ă f r e c v e n t ă , amatorii mai e x p e r i m e n t a ţ i vor putea trece la modifi' c ă r i În vederea f u n c ţ i o n ă r i i aparatului în ultrasunete. D a c ă *C va fi de 1 nF, rezonanta circuitu
lu i va fi În acest caz de aproximativ 18 kHz.In figura 2 r e d ă m un generator de ton pentru5 kHz care permite generarea serTmalului acusticde c o m a n d ă .
Circuitul acordat din figura :1f r e c v e n ţ a de c o m a n d ă g e n e r a t ă trebuie c o r e l a t e , ş i acordate exact.În locul c ă ş t i i de 600 Q i n d i c a t ă înfigura 2 se poate utiliza un transformator de i e ş i r e la care sec o n e c t e a z ă un difuzor o b i ş n u i t . Înacest caz, vor fi necesare unelemici m o d i f i c ă r i În circuitul tranzis
torului T2,' D a c ă semnalul seculege de la condensatorul electrolit ic de 5 ~ l F se introduceÎntr-un amplificator audio de pu-tere, semnalul de c o m a n d ă va fi .
4
IC.
60sp
excesive, deoarece granulele de grafit ale microfonului-se s u d e a z ă microfonul devine inutilizabil. Se r e c o m a n d ă folosirea În pozitia v e r t i c a l ă amicrofonuluui cu c ă r b u n e . .
În figura 5 r e d ă m schema unui receptor "cu d o u ă circuite acordate pe f r e c v e n ţ e diferite. In acest
caz, e x i s t ă p o s i b i l i t ă ţ i multiple de realizare a uneitelecomenzi mai complexe. .Pentru amatorii care vor Încerce telecomenzi
cu ultrasunete m e n ţ i o n ă m c ă , o categorie de difu-
mai puternic poate fi utilizat la d i s t a n ţ ă maimare. Detectarea sunetelor la receptorul prezentat în figura 1 s-a relizat cu ajutorul unui difuzorfolosit ca microfon. Transformatorul de adaptareTr. 1 va avea un raport Între î n f ă ş u r ă r i de aproximativ 1 :10.
În figura 3 este redat un preamplificator pentruun microfon cu cristal, iar în figura 4 un preamplificator. pentru un microfon cu c ă r b u n e . I n t r e r u p ă t o r u l K se Închide numai la r e c e p ţ i e , consumul microfonului cu c ă r b u n e fiind destul demare. Transformatorul Tr. 1, În caz de nevoie,
poate fi Înlocuit cu un transformator de i e ş i r e folosit la aparqtele de radio (în caz extrem, chiarcu un transformator de sonerie). Tensiunea de alimentare a microfonului va fi c o r e l a t ă cu un transformator utilizat, î n s ă nu se vor folosi tensiuni
TEHNIUM nr. 5-6/1997
zoare (3 W), care se g ă s e s c în . c o m e r ţ , concepute a fi folosite la frecvente Înalte, pot redaultrasunete (în ju r de 18 kHz), iar microfoanele cucristal pot r e c e p ţ i o n a , În g e n e r a l , ş i a c e a s t ă f r e c v e n ţ ă . R e c o m a n d ă m folosirea unui voltmetru electro
nic la reglarea puterii amplificatorului de ultrasunete, întrucât sunetele generate nu mai suntauzite cu urechea u m a n ă se poate d e p ă ş i u ş o r puterea m a x i m ă pentru care este conceput difuzorul.M e n ţ i o n ă m realizarea schemelor poate fi
r e c o m a n d a t ă constructorilor amatori c,are au celp u ţ i n c u n o ş t i n ţ e la un nivel mediu o oarecaree x p e r i e n ţ ă p r a c t i c ă . Experimentarea cu ultrasunete n e c e s i t ă o p r e g ă t i r e a v a n s a t ă , complexitatea precizia e x e c u ţ i i lor fiind mai p r e t e n ţ i o a s e .
A cest dispozitiv a fost creat experimental În mufele pentru a n t e n ă transceiver, iar montajul seideea de a putea adapta rapid eficient face direct În aer Între cele 2 mufe.cablul coaxial de 52 75 .o la filtrul O al Pe unul din peretii laterali se scoate axul conden
transceiverului sau al amplificatorului liniar de putere. satorului variabil becul de 6 V/0,02 A (de c e n t r a l ă S-a observat aproape n i c i o d a t ă transferul de t e l e f o n i c ă ) . Astfel, dispozitivul este gata; se m u f e a z ă
r a d i o - f r e c v e n ţ ă Între filtrul i l cablul coaxial nu se antena transceiverul se trece Într-o b a n d ă oareface optim, de aceea n e a d a p t ă r i l e sunt mari, ducând care de lucrl).la pierderi enorme de energie. Uneori se taie din Cuplând aparatul pe emisie vom observa foartecablul coaxial, În felul acesta "adaptându-I" oarecum, rapid vom puteaacorda filtrul O, iar În acel momentdar pentru un spectru redus de f r e c v e n t ă . Alteori se becul a t a ş a t dispozitivului se va aprinde; o u ş o a r ă folosesc dispozitive cum ar fi: transmach-uri, "Z"- m a n e v r ă a condensatorului variabil din dispozitiv vamach-uri mai modern "antena tunver", dar toate reajusta acordul În special În benzile de 14, 21, 24,acestea sunt dispozitive masive, greoaie În, 28 MHz, unde acest condensator variabil estem a n e v r ă r i . Dispozitivul aici prezentat Î n l ă t u r ă toate . deosebit de util.inconvenientele, este u ş o r de construit, foarte simplu Putem a t a ş a un SWR - metru d u p ă acest dispoÎn manevrare, foarte eficient În a c e l a ş i timp ieftin. zitiv pentru a ne putea convinge de rezultate, d u p ă Experimentul a fost f ă c u t cu antenele de tipu l: care nu mai este nevoie de el. Punctul de acord estedeltaloop; FD4; dipol simetric etc. cu puteri Între foarte critic, iar transferul de r a d i o f r e c v e n t ă În acel40 . ~ . 400 W, Între 3,5 -7- 30 MHz. punct este maxim.
Conform schemei este nevoie de un tor de f e r i t ă de Acest dispozitiv a fost Încercat pentru antene ali-IF cu diametrul interior de 50 -7- 60 mm capabil mentate cu fider bifilar de 300 sau 600 .o, iarlucreze În f r e c v e n t ă p â n ă la 40 MHz. rezultatele sunt· foarte bune. Cei care doresc detalii
Cu trei conductori din cupru i z o l a ţ i cu polivinil, pot contacta În tradic sau telefonic lafiecare cu grosimea de 1,5 mm, u ş o r t o r s a d a ţ i , se M. 049/51.18.21.b o b i n e a z ă n o u ă spire egal distribuite pe , t o a t ă Atrag a t e n ţ i a prin simpla publicare În revistalungimea tonului se r e a l i z e a z ă conexiunile care se "T,ehnium" a acestui dispozitiv se constituie dreptulv ă d pe s c h e m ă . Se r e a l i z e a z ă o cutie din t a b l ă de de autor cu toate consecintele ce decurg din acestaluminÎu aproximativ cu u r m ă t o a r e l e dimensiuni: lucru.100/80/60 mm la capetele c ă r e i a se monteaza urez succes!
Sp r ~ d e o s e b i ~ e de stabilizatoarele de te.nsilloeIInIare, cele In c o m u t a ţ l e sunt mult mal avantajoase din punct de vedere al randamentului
de folosire a energiei, ceea ce posibilitatea realiz ă r i i unor montaje mai compacte, de gabarit redus,prin eliminarea radiatoarelor de dimensiuni mari.
Stabilizatorul prezentat, de c o n c e p ţ i e proprie, areu r m ă t o a r e l e caracteristici principale:
-tensiunea de intrare: 18-26 Vef.- tensiunea s t a b i l i z a t ă la i e ş i r e : I tipic 2,25-0-6,75 V ( r e g l a b i I ă ) .
II tipic 5-:--15 V.
- nivelul tensiunii alternative la i e ş i r e : - tipic 6 mV.- 10 mV la s a r c i n ă m a x i m ă . - curent maxim la i e ş i r e : 1 A.- protejat la s u p r a s a r c i n ă scurtcircuit.
MOD DE FUNCTIONARE
. Amplificatorul diferential integrat monolitic ce i n t r ă în componenta IC PA723 l u c r e a z ă ca un compensator cu his-terezis d a t o r i t ă r e a c ţ i e i prin R1,R4. El c o m p a r ă permanent of r a c ţ i u n e din tensiunea de i e ş i r e ( d i v i z a t ă prin P 1R14) cu o tensiune de r e f e r i n ţ ă s t a b i l ă o b ţ i n u t ă prin divizareac o n v e n a b i l ă , cu
,grupul RS, R2,R3 a tensiunii der e f e r i n ţ ă o b ţ i n u t ă la pinul 6 al IC.Prin a c ţ i o n a r e a comutatoruluiK se m o d i f i c ă valoarea tensiunii de r e f e r i n ţ ă a p l i c a t ă la intrarea comparatorului, obtinându-se astfel cele d o u ă gamede tensiuni lai e ş i r e .
01
Pl1V5z
TEHNIUM nr. 5-6/1997
ROI
1kA
021N91lc
Andi C ă r e o t ă , BârladCând tensiunea la i e ş i r e scade f a ţ ă de nivelul de
r e f e r i n ţ ă - c u o valoare mai mare decât histerezisul,comparatorul trece În starea "sus" Q15 sedeschide. Curentul prin Q15 este limitat de Q16 la o •
\ . . VSL 'O,66Vvaloare de aproxlmatlv-
R1tr- 14 mA
Acest curent c o m a n d ă comutatorul electronic formatdin T3-T 4 o b ţ i n â n d u - s e trecerea lui T 4 c ă t r e sau în
regim de s a t u r a ţ i e . Curentul prin T4 L2 c r e ş t e
exponential, circulând Îns a r c i n ă Î n c ă r c â n d
condensatoarele C 9 ş i Ci O. Tensiunea de lac r e ş t e comparatorui b a s c u l e a z ă În starea "jos",blocându-se ash,el T3, implicit T 4. Ene iaî n m a g a z i n e a z ă În câmpul magnetic al bobineieste c e d a t ă sarcinii, prin deschiderea diodeirecuperatoare D6. Tensiunea la i e ş i r e începe sas c a d ă ciclul se r e p e t ă . .
Condensatorul C2 î m p i e d i c ă a u o o s c i l a ţ i a pe.frecvente ridicate, iar L2 l i m i t e a z ă vârfurile de curentprin T4 ce apar la deschiderea sa, datoratede revenire a diodei 06.P r o t e c ţ i a la s u p r a s a r c i n ă este realizata de T2
piesele aferente astfel: la bornele rezistorului R22o b ţ i n e o tensiune p r o p o r ţ i o n a l ă cu curentul prin
~ ~ " ~ i ~ 3 . ! w l . 3 ~ ; I _ ________________ ______________________________ __D u p ă o divizare prin P2 , tensiunea se a p l i c ă jonctiunii B-E a tranzistorului T2; d e p ă ş i r e a tensiuniide deschidere duce la intrarea sa În c o n d u c ţ i e tensiunea de pe intrarera inversoare a comparatoruluic r e ş t e . Astfel, d e p ă ş i r e a valorii curentului maximadmis prin T4 duce la intrarea stabilizatorului În
regim de l imitare .de curent, f ă r ă a-i afecta Î n s ă functionarea În c o m u t a ţ i e .
RECOMANDARICONSTRucnVE
D a t o r i t ă câmpului magnetic produs L2 valorileinstantanee reidicate ale c u r e n ţ i l o r prin T4, esten e c e s a r ă aplicarea unor reguli precis În proiectareae x e c u ţ i a cablajului imprimat. Se vor separa, pe cât
posibil, traseele prin care c i r c u l ă curenti de intensitate mai mare de traseele din partea de c o m a n d ă (/3A723 cele aferente) prin p o r ţ i u n i de m a s ă . Masa
de putere ( n o t a t ă În s c h e m ă cu -rHr· se va realiza princonectarea tuturor terminalelor c o r e s p u n z ă t o a r e Îna c e l a ş i punct. Plusul condensatorului C13 se va legacât mai aproape de lui iar plusul lui C3l â n g ă pinul 12 al le.
Bobina L2 se va realiza pe o un miez,de la transformatoarele de i e ş i r e de laradio . Se va bobina pe
la ump!erea comp! cu s â r m ă =- 0,5 mm CuEm s p i r ă lânfJâ (izolatie de hâr:'
ti e Între straturi). Tolele E + I se vor montaseparat, cu un Întrefier de 0,1 mm . L 1 se varealiza "în aer", având 10 spire s â r m ă CuEm
1 mm, cu diametrul bobinei de 12 mm lungimea de25-30 mm.
Pentru a reduce p e r t u r b a ţ i i l e radioelectrice, este depreferat ca L2 fie e c r a n a t ă În t a b l ă de fier cu
(urmare din pagina 16)
se mai poate Încerca modificarea valorii r e z i s t e n ţ e i H34 (27 kQ) din UC reluarea t a t o n ă r i l o r .
O b s e r v a ţ i i finale1. O a l t ă p r o b l e m ă ce poate apare la montarea
telecomenzii poate fi " b ă t a i a " r e d u s ă a ET, aproxi-mativ 2 m, ceea ce În marea majoritate nu va sat-isface c e r i n ţ e l e beneficiarului. Pentru remediereaacestui neajuns se va Înlocui condensatorul C5(2,2 16 V) aflat Între pinul 2 al. recep'torului tele-comenzii echivalent TBA 2800 du unul de valoaremai mare. D u p ă g ă s i r e a valorii optime (posibil10 m pentru o b ă t a i e de 10 /.l - vezi [4]), se mon-t e a z ă la loc ecranul metalic În care. se g ă s e ş t e preamplif icatorul de r e c e p ţ i e , altfel putânda p a r ă comenzi false d a t o r i t ă p e r t u r b a ţ i i l o r electricecu nivel mare datorate aspiratoarelor, u s c ă t o a r e l o r de p ă r etc.
2. Butoanele ET UC sunt descrise În [2],ele respectând n o t a ţ i a s t a n d a r d i z a t ă . programa-rea postur i lor se face u r m ă r i n d Întocmaii n s t r u c ţ i u n i l e de reglaj descrise În lucrarea c i t a t ă mai sus.
grosimea de 1 mm. T 4 se va monta (izolat) pe radiator; S = 15 cm2, t a b l ă de aluminiu 1+2 mm se valega de m a s ă .
Lampa t e l e f o n i c ă B se va monta obligatoriu; astfel,la tensiuni mici f ă r ă s a r c i n ă , nivelul tensiunii alter-native la i e ş i r e c r e ş t e . .,:
PUNERE ÎN FUNCTIUNE, REGLAJE
Realizat corect, montajul trebuie f u n c ţ i o n e z e dela prima Încercare. Se va avea g r i j ă ca cursorul luiP2 se afle c ă t r e colectorul lui T4. În f u n c ţ i o n a r e , stabilizatorul emite un " ţ i uit" caracteristic, a c ă r u i f r e c v e n ţ ă v a r i a z ă functie de tensiunea curentul lai e ş i r e .
Conectând la i e ş i r e o s a r c i n ă care absoar-cca 0,1 A, se u r m ă r e ş t e ca montajul nu i a s ă
dino s c i l a ţ i e . D a c ă
aceastas e 1 n t â m p l ă ,
sem ă r e ş t e
p u ţ i n valoarea lui C2 ( p â n ă la maxÎmum 30 pF) saul
. . - I R4 C ' d' dse r r l l c ş o r e a z a raportu -Ff1-' el ce Ispun e un
osciloscop pot u r m ă r i regimul de comutarer al lui T4;d a c ă nu apar o s c i l a ţ i i de f r e c v e n ţ ă r i d i c a t ă ( f r e c v e n ţ a de comutare nu trebuie d e p ă ş e a s c ă I'n nici un caz20 kHz).~ P e n t r u reglajul tensiunii maxime la i e ş i r e , se va
ajusta R'14 functie de toleranta valorii lui P1.. Pentru reglajul curentului descurtci rcuit, se vaconecta la i e ş i r e o r e z i s t e n ţ ă de s a r c i n ă . Se vac r e ş t e tensiunea de i e ş i r e ş i , concomitent, se va
ajusta din P2, astfel Încât limitarea În curent a p a r ă imediat d u p ă 1 A. Limita m a x i m ă de curent sep ă s t r e a z ă a c e e a ş i .în ambele game de tensiuni lai e ş i r e . .
3. Tasta SERVICE e x i s t e n t ă În ET este folositnumai În cazul reÎnscrierii memoriei MDA 2062,o p e r a ţ i e n e n e c e s a r ă În cursul e x p l o a t ă r i i curente.
4. Pentru conectarea modulului sincroprocesor Înmodul de lucru monitor (de exemplu surse neprofesionale, videocasetofoane VHS) se poate conecta pinul 8al modulului la + 12 V prin intermediul butonului de Întrerupere al difuzorului (ST 701) care poate fi dezactivat.
5. La televizoarele din familia "Cromatic'l se poateconecta firul de TV-AV al TC pinul 12 mufaX2 ce va 'intra În pinul de comutare TV-AV din acest televizor.
Bibliografie
[1] Functionarea depanarea televizoarelor color -ing. M. B ă ş o i u , ing. M.Gavriliu, ing. G. Pflanzer, Ed.T e h n i c ă 1985.
[2 ] F u n c ţ i o n a r e a , reglarea depanarea televi-zoarelor Goldstar - ing. M. S i l i ş t e a n u , ing. V.N e c ş e s c u , Ed. ELCO
[3] Circuite integrate liniare. Manual de utilizarevoI. /1 - ing. A. V ă t ă ş e s c u ş . a . , Ed. T e h n i c ă 1980.
[4] Microprocesoare de comenzi din receptoareleTV - 1. C r e a n g ă , Cornel Pui, Ed . Teora seriaE l e c t r o n i c ă nr. 17.
M ntajul r e p r e z i n t ă un joc de- tir optic, lacare pistoletul trimite un tren de impul. suri IR spre o ţ i n t ă (fotodioda) care
s e s i z e a z ă d a c ă ochirea (orientarea fasciculu
lui) a fost c o r e c t ă : Un "joc" c o n s t ă în activarea a u t o m a t ă , succe
s i v ă , într-o ordine aleatoare, a patru " ţ i n t e " a ş t e p t a r e a ca ele fie "Iovite" într-un anumitinterval de timp. F i e c ă r e i lovituri r e u ş i t e i sea c o r d ă un punctaj, care este totalizat a f i ş a t La s f â r ş i t u l jocului, d a c ă au fost lovite d o u ă saumai multe ţ i n t e , se a c o r d ă ca "premiu" un noujoc, al c ă r u i punctaj va fi insumat cu cel precedent, s.a.m.d. p â n ă la totalul de 9 jocuri, cândtotul se o p r e ş t e . Timpul acordat pentru ochirese s c u r t e a z ă d u p ă 3 respectiv 6 jocuri,
m ă r i n d gradul de dificultate.Tinta a c t i v ă la un moment dat este semnal
i z a t ă de un LED aprins situat în v e c i n ă t a t e a ei;i n i ţ i e r e a . ~ m a n u a I ă a jocului este m a r c a t ă de un
sunet intermitent de 4 secunde; lovirea uneiţ i n t e este v a l i d a t ă printr-uin sunet intermitent
de 4 secunde; lovirea unei tinte este v a l i d a ' t ă printr-un sunet intermitent de 2 s; s f â r ş i t u l f i e c ă r u i joc este î n s o ţ i t de un fragment de
melodie cu durata de 4 s, iar ultimul joc posibil(al 9-lea) este semnalizat optic de un LED.
EMITATORUL
'In fig. 1 este dat schema emitatorului. Unmonostabil U01 se d e c l a n ş e a z ă la fiecare
a p ă s a r e pe b u t o n u l - t r ă g a c i I permite
functionarea pentru aproximativ 0,5 secunde aastabilului realizat cu U02. Acesta m o d u l e a z ă cu cîrca 2 kHz curentul prin t_ED-ul i n f r a r o ş u care va emite un tren de impulsuri "luminoase"spre receptor.
Pentru a o b ţ i n e o r a z ă de a c ţ i u n e de c â ţ i v a metri o bu di rectiv itate, r a d i a ţ i a I R trebuief o c a l i z a t ă de o l e n t i l ă cu diametrul de circa 20mm d i s t a n ţ a f o c a l ă de 10-12 cm. Totul sem o n t e a z ă în ţ e a v a unui p i s t o l e t - j u c ă r i e sauconfectionat de amator, suficient de mare pentru a c o n ţ i n e electronica bateria 6F22 de 9 V.
Coincidenta sistemului de vizare cu d i r e c ţ i a Încare este orientat fasciculul se face prin probeefectuate pe întuneric înlocuind LED-ul IR cu
Functionarea receptorului poate fi î n ţ e l e a s ă u r m ă r i n d ' algoritmul din fig. 2 schema dinfig. 3.
1. A p ă s a r e a butonului de START produce:1.a. Resetarea (aducerea la zero) El: contoru-
lui de jocuri U20. .1.b. Resetarea contorului de punctaj total
U19.1.c. trecerea basculei"de joc" U14C-U14D În starea START, În care
i e ş i r e a lui Y14C este HI iar i e ş i r e a lui U14D esteLOW.1.d. Resetarea contorului de lovituri U108
n u m ă r ă t o r binar care se f o l o s e ş t e ca sesizorpentru minimum d o u ă lovituri r e u ş i t e Într-un
joc.1.9. Resetarea basculei de "acordare a pre
miului" (posibilitatea de a e f e c t ţ l a î n c ă un joc'd a c ă la cel precedent s-au lovit cel p u ţ i n d o u ă tinte). Bascula este r e a l i z a t ă cu U11 A U1 i B,iar starea reset Î n s e a m n ă i e ş i r e a lui U11 B
HI.1.f. Startul unui monostabil cu constanta de
timp 1 s (U12A).1.g. Startul contorului U6 ( n u m ă r ă t o r 0-511)
care ulterior, prin oprire va determina alegereaî n t v m p l ă t o a r e a unei"variante de joc" a d i c ă o
a n u m i t ă succesiune a celor 4 ţ i n t e un anumitpunctaj acordat pentru fiecare ţ i n t ă .
2. La rândul s ă u , comanda 1. c. d e t e r m i n ă d e c l a n ş a r e a unui monostabil U158 care, pentru4 s, p r o v o a c ă a p a r i ţ i a unui semnal sonor intermitent cu a c e a s t ă d u r a t ă . EI este produs prinactivarea ,astabilului U17 care a l i m e n t e a z ă generatorul de melodie, U18. În intervalul de 4 s sec r e a z ă j u c ă t o r u l u i posibilitatea d e p l a s ă r i i de lat i n t ă la lacul de tragere.
3.Pe de
a l t ă parte, comanda 1.f produce -d u p ă scurgerea timpului de 1 s - u r m ă t o a r e l e
efecte:3.a. Oprirea aleatoare a contorului de VEHÎ-
ante 16 (prin invalidarea p o r ţ i i U8A se întrerupeaccesul impulsurilor generate de oscilatorulU8C-U8D de circa 20 kHz În contor). Caurmare este a l e a s ă o a n u m i t ă a d r e s ă dinmemoria PROM U5 din grupul i e ş i r i l o r 9, 10,i i , 13 una s i n g u r ă va fi a c t i v ă (H 1).
8.1. Fotodioda c o r e s p u n z ă t o a r e i e ş i r i i active este a l i m e n t a t ă prin comutatorul e l e c ~ tronic
U2,deci devine s u s c e p t i b i l ă
de a primisemnalul i n f r a r o ş u . .......3.8.2. Din grupul de LED-uri D5-08, cel cores
p u n z ă t o r i e ş i r i i HI se aprinde, semnalizând care,t i n t ă este a c t i v ă .
3.8.3. Întreg montajul r ă m â n e În a c e a s t ă stare de " a ş t e p t a r e " . 3.b. Este startat monostabilul U7B, care d u p ă
0,2 s r e a l i z e a z ă : •.3.b.1. Presetarea contorului de punctaj U4 la
o valoare Îns9risa În PROM ( i e ş i r i l e 14, 15, 16,
17),c o r e s p u n z ă t o a r e
varian'tei de jocţ i n t e i
activate. Valoarea este a l e a s ă de constructor lascrierea PROM-ului, În domeniul 0-15.3.b.2. Startarea unui timer (U13) care va limi
ta durata de a ş t e p t a r e la 8, 5 sau 3 secunde Înf u n c ţ i e " de nunarul jocului (prin r e z i s t e n ţ e l e R53, R54, R55).
Din starea de " a ş t e p t a r e " se poate i e ş i Înd o u ă moduri:
- prin atingerea ţ i n t e i cu fasciculul IR ( ţ i n t a l o v i t ă ) ;
- prin scurgerea timpului dea ş t e p t a r e
(stoptimer U13).
În prima s i t u a ţ i e fasciculul IR modulat Înamplitudine (tren de impulsuri) p r o v o a c ă a p a r i ţ i a unui semnal alternativ la intrareaamplificatorului o p e r a ţ i o n a l U 1. r " u p ă ~ m p l i f i -care În acest circuit În etajele construite cuT6, T7 semnalul este aplicat unui detector del i p s ă a impulsurilor (U3). Acesta a c ţ i o n e a z ă unmonostabil (U7A) cu constanta de timp 2 s. Seproduc simultan u r m ă t o a r e l e : 4.8. Avansul cu o unitate al contorului de ţ i n t e lovite
U10B.4.b. Startul contorului de punctaj U4, care
n u m ă r ă Înapoi, de la valoarea p r e s e t a t ă p â n ă la 0, impulsurile generate de oscilatorul de20 kHz care au trecut prin poarta U9A.Stbpulla trecerea prin °ste asigurat prin invalidareai n t r ă r i i 8 a p o r ţ i i U9C de c ă t r e i e ş i r e a 13 a contorului U4.
4.c. A c e l a ş i n u m ă r de impulsuri este transmisla intrarea 11 a contorului total de punctaj U19,care În timpul jocurilor succesive Î n s u m e a z ă -punctajul acordat pentru ţ i n t e l e lovite. Contorul
total U 19 este stopat o d a t ă cu contorul depunctaj U4 la trecerea prin ° celui din u r m ă . 4.d. Un dunet intermitent se aude În difuzor
timp de 2 s. EI este generat de U18, alimentatintermitent de astabi lul U 17.4.8. La s f â r ş i t u l intervalului de 2 s, prin 014,
U 16A, C 13 09 monostabilul U5B ested e c l a n ş a t , iar d u p ă 0,2 s se e f e c t u e a z ă presetarea contorului de punctaj U4 la o n o u ă va-
. loare (din PROM) restartarea timerului U 13.4.f. Avansul contorului de ţ i n t e lovite U10A
(tot' pri n U16A). D a c ă acest contor este Înp o z i ţ i i l e
0, 1, 2sau
3,atunci
sea p e l e a z ă
on o u ă a d r e s ă În PROM, care a c t i v e a z ă o n o u ă ţ i n t ă se revine la starea de a ş t e p t a r e . D a c ă U 1°tinge valoarea 4, i e ş i r e a 5 este H prininversorul U160 se d e c l a n ş e a z ă trecerea bas-
TEHN/UM nr. 5-6 1997
culei de jocuri În pozitia STOP ( i e ş i r e a luiU14D În HI i e ş i r e a lui U 14C În LOW).In acest moment se ia decizia de reluare a
jocului sau de iprirei a u t o m a t ă , În f u n c ţ i e de
n u m ă r u l ţ i n t e l o r lovite, contorizate de U 108D a c ă n u m ă r u l de ţ i n t e lovite din 4 posibile a
fost °au 1, atunci au loc:5.8. Invalid-area PROM--ului Us prin aplicarea
nivelului HI de la b a s c u l ă pe pinul 20. Aceastaface ca toate ţ i n t e l e fie inactive jocul numai poate continua.
S.b. MonostabilulU 158 este d e c l a n ş a t prin011 timp de 4 s este alimentat continuugeneratorul de melodie U18 (prin U16B, U16C),semnalizând s f â r ş i t u l jocului din cauza ... lipseide Îndemânare. '-D a c ă n u m ă r u l de ţ i n t e 10\lite ajunge fie
egal cu 2, atunci i e ş i r e a 12 a lui U108 deter
m i n ă , prin U9D, trecerea basculei de premiereU11A-U11B În starea când i e ş i r e a 4 a lui U11Beste H1. Caurmare, atunci când i e ş i r e a 11 a luiU14D este deasemenea HI, se r e a l i z e a z ă validarea ambelor i n t r ă r i ale portii U11' C, iar i e ş i r e a 10 a acesteia trece În LOVV. Se d e c l a n ş e a z ă monostabilul U12B (0,1 .s) care p r o v o a c ă : 6.8. Reluarea tuturor comenzilor 1.c. . . . 1.g.
inclusiv, prin dioda 022.6.b. Avansul contorului de jocuri U20 prin
023. O a c ă acesta se a f l ă În p o z i ţ i i mai mici,sau egale cu 9, atunci jocul continua. L
pozitiile 3 6 se m i c ş o r e a z ă constanta de timpa timerului, m ă r i n d dificultatea. D a c ă contorulajunge la p o z i ţ i a u l t i m ă , el Î ş i i n h i b ă intrarea 14
nu mai poate reveni la zero. Pe de a H ă parte,prin dioda 021 este, î m p i e d i c a t ă o n o u ă c o m a n d ă de tip 6.a. A ş a d a r jocul se va opriautomat. Aprinderea LED-ului D20 semnal i z e a z ă "ultimul joc". În continuare, d u p ă citireapuntajului total realizat, montajul trebuie restartat manual prin a p ă s a r e a buTonului START.
DETALII CONSTRUCTIV'E
Fotodiodele 01 ... D4 se vor monta pe un"panou cu ţ i r i t e " l a circa 20 cm d i s t a n ţ ă unaf a t ă de alta. Fiecare va fi m o n t a t ă În câte untub negru de circa 5 mm diametru 10 mmlungime, care constituie o p r o t e c ţ i e f a ţ ă delumina l a t e r a l ă . L e g ă t u r a cu montajul electronicva fi s c u r t ă e c r a n a t ă . În apropierea f i e c ă r e i fotodiode se m o n t e a z ă LED-ul c o r e s p u n z ă t o r , care s e m n a l i z e a z ă activarea t intei.LuminaLED-ului nu ajunge la f o t o d i o d ă d a t o r i t ă wbuluiprotector.A f i ş a r e a punctajului se face multiplexat, cu
trei elemente de a f i ş a r e (dig iti) cu LED-uri cucatod comun.
________________________________________________________ ••, ~ ' : . I ~ . ] . ; t . , î M ' ~ . ] ~ ; ~
Elementele de reglaj comutare la care voireferi anume p o t e n ţ i o m e t r e comutatoareler e p r e z i n t ă cauza p r i n c i p a l ă a f i a b i l i t ă ţ i i s c ă z u t e
a echipamentelor electronice de c u r e n ţ i slabi. D a t o r i t ă m i ş c ă r i i se produce o u z u r ă m e c a n i c ă a pieselor ce produce i e ş i r e a din parametri sau chiar defectarea acestorechipamente. Lucrarea se o c u p ă de Înlocuirea acestorcomponente cu circuite de comutare analogice folosindtranzistoare cu efect de câmp, pentru un amplificatoraudio dar s o l u ţ i i l e au o aplicabilitate mult mai l a r g ă .
2.1. Tranzistoarele cu efect de câmp au proprietateala tensiuni d r e n ă - s u r s ă mici (de oridnul < 0,5 V)pot fi folosite pentru comutare a n a l o g i c ă . C o n d u c ţ i a se face În ambele sensuri Între s u r s ă d r e n ă . R e z i s t e n ţ e l e În c o n d u c ţ i e sunt de ordinul zecilor sausutelor de ohmL iar cele de blocare de ordinul zecilor,sutelor de MO. Intreaga g a m ă de tranzistoare cu efectde câmp poate fi f o l o s i t ă pentru acest scop, rezumla d o u ă exemple de YFET canal din p r o d u c ţ i a IPRS.
BFW 13 - pentru VGS = O 00N 500 OVGS < -3 V 00FF > 1O MO
2N 4092 - pentru VGS = O 00N = 30 OVGS < -10 V 00FF> 20 MO
2.2. ROM05 - multiplescor cu 8 canale fabricat deICCE B u c u r e ş t i . Schema este d a t ă În figura 1.Este un circuit integrat monditic În tehnologie MOS,
compatibil TTL pe i n t r ă r i l e de c o m a n d ă A2, A1, AO.Gama tensiunilor de intrare ce pot fi comutate estede ± 5V.
Tensiuni de alimentare Voo = - 20 V, VSS =+ 5V.
R e z i s t e n ţ a canalului - În c o n d u c ţ i e 00N = 300 O tipic- În blocare 00FF =zeci de MO
Intrarea EN i n h i b ă când e a c t i v a t ă MMC 4016, 4066 - comutator bilateral cvadruplu-
fabricat de Micro electronica În tehnica CMOS- tensiuni de a l i m e n t ă r i recomandate 3..;.-18 V =Voo- tensiuni de intrare O..;.-Voo00N t i p i c ă 80 O2.4. MMC 4067 (4097) multiplexor - de multiplexor
cu 16 canale fabricat de "Microelectronica" (respectivcu 8 canale dual). Circuite integrate monolitice CMOS
Voo Vintrare ca la MMC 41600N tipic 1250.2.5. MMP 115 - comutator analogic cu 6 canale
produseMMP 166,117 5 canale
de ÎntreprindereMM P 119 - comutator analogic 3x2 canale
"Microelectronica"MMP 122 2x2 canale
integrate MOSFETMM P 124 - comutator analogic cu 4 canale
cu canal P
TEHNIUM nr. 5-6/1997
ing. Mihai Voinescu
00N tipic 1250. VOOmax =30 V Vimax 30 V2.6. SAS 560 S / 570 S tastere senzoriale
SAS 6800/6804 produse de IPRSprin atingerea cu degetul a testelor de intrare sec o m a n d ă comutatoarele analogice ce pot valida sauinhiba diverse blocuri f u n c ţ i o n a l e În aparatura audiovideo.
2.7. TDA 1028 (102a) 2 perechi de comutatoareanalogice cu câte 2 i n t r ă r i (2 comutatoare analogicecu câte 4 p o z i ţ i i ) produse de IPRS B ă n e a s a .
Valim =6 V ..;.- 23 Vi n t r ă r i l e de c o m a n d ă În starea O pentru V < 2,1 V
Zi =N70 K, distorsiuni 0,1 %, tensiune de zgomot 12 IlV
ÎNLOCUIREA TASTATURII DE SELECTARE
A I N T R Ă R I L O R Se p r e z i n t ă o t a s t a t u r ă c a p a b i l ă comute 4 i n t r ă r i
În a ş a fel Încât atingerea uneia dintre tasteprovoace revenirea celei anterior a c ţ i o n a t e . I e ş i r e a este c o m u n ă . Marcarea tastei active se face prinaprinderea unei diode electroluminiscente.
Comanda comutatorului analogic se face cu tasteresenzoriale f ă c u t e cu tranzistoare ca În figura 2. Prinatingerea cu degetul a bazei tranzistorului T1 se intro
duce În ea un semnal de f r e v e n ţ a r e ţ e l e i care e puternic amplificat de T1 T2' producând la intrarea triggerului schmidt impulsuri dreptunghiulare cu frecventade 50 Hz. Triggerul schmidt este folosit pentru
~ . ' ~ " ~ : I ~ . l ~ ; l . " M ' ~ · ' ~ ; ' ____________________ ____________________________o b ţ i n e r e a unor praguri a unor fronturi abrupte necesare pentru comanda unor i n t r ă r i de tact. Figura 2cp r e z i n t ă tensiunea la i e ş i r e a triggerului schmidt.Conectând condensatorul C ;:=: 100 nF, acesta seÎ n c a r c ă filtrând tensiunea de intrare, i e ş i r e a montajuluiavând forma din figura 2 d.D a c ă sunt necesare semnale inversate se poate
folosi varianta cu tranzistoare prp din figura 2 b.Tastatura s e n z o r i a l ă r e a l i z a t ă este p r e z e n t a t ă În
figura 3.La cuplarea tensiunii de alimentare, condensatorul
C2 se Î n c a r c ă lent m e n ţ i n â n d i n t r ă r i l e R ale bistabililorpe O logic. Se a s i g u r ă astfel i n i ţ i a l i z a r e a b i ş t a b i l i l o r Îna ş a fel Încât nici o intrare nu e s e l e c t a t ă . In cazul Încare dorim ca la cuplarea tensiunii se f a c ă automatpreselectia unuia din canale se a c t i o n e a z ă temporizatasupra i n t r ă r i i S a bistabilului c o r e s p u n z ă t o r . D a c ă vrem În continuare s e l e c t ă m canalul A atingembaza lui T 1A- La i e ş i r e a triggerului schmidt apare un Ologic ce se transmite prin CDBN30, CDB 400 pei n t r ă r i l e de R ale bistabililor aducându-i pe toti În
starea O. Se d e c u p l e a z ă astfel canalul care fusesecuplat Înainte. Circuitul de temporizare Rza C1a asig u r ă mentinerea lui O logic pe intrarea S mai multdecât pe R trecând bistabilul DA În starea l o g i c ă 1(OA =1, Os =0c =0D =O). La intrarea comutatorului
CANAL
A
CAN),L
B
cu FET-uri saualte tipuri decomutatoareanalogice.
Comandacomutatoruluianalogic se
face de c ă t r e un n u m ă r ă t o r r eve r s i b i l
4193. Generatorul de tactrealizat cuCDB 413 R
4
C4 produceimpulsuri def r e c v e n t ă ;:=:O,S Hz.
La cuplareatensiunii, gru-
CDB 474
JNflllEsmE
It,
pul C7 R7 R60
a s i g u r ă initia-lizarea pe O a -20V
R4 "R 5 470n IN4148n u m ă r ă t o r u l u i . Comutatorul R6=5 ,6Kf l T3 =BC177
1
. R 7 = 150 K i l Tr. = 2N4092 fig. 4va cup a mtra- '- -__ ~ ~ ~ ~ ~ ~ _ ~ ~ ~ _ _ _ _ 1
rea S1 deci i e ş i r e a va fi pe zero.T o t o d a t ă decodificatorul va preluacodul 000 de pe i e ş i r i l e n u m ă r ă t o r u l u i a f i ş â n d Ope celula cu 7 segmente.
Atingând baza lui T61 (DOWN),"potentiometrul" va r ă m â n e pe zero,deoarece trecerea impulsurilor generatorului de tact pe intrarea "count
down" an u m ă r ă t o r u l u i
estec o n d i t i o n a t ă (prin poarta 4) de valoa-ROM 05 rea d i f e r i t ă de zero a i e ş i r i l o r
CANALC
- '----. . . . . . . !----J n u m ă r ă t o r u l u i atingând tasta "UP",
CANAL
o
impulsurile ajung la intrarea "countup" a n u m ă r ă t o r u l u i incrementândvaloarea acestuia cu f r e c v e n ţ a impulsurilor date de oscilator.Valoarea din n u m ă r ă t o r e decodifi-
. c a t ă a f i ş a t ă , comandând t o t o d a t ă fig. 3 comutarea s u c c e s i v ă a, i e ş i r i l o r S1-7-~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ f t ~ ~ ~ ~ ~ S 8 ~ e c o m u t a t o r u l u i analogic.
analogic apare codul 100 activându-se intrarea S2'respectiv intrarea A. Analog se face selectarea celorlalte canale generându-se codurile c o r e s p u n z ă t o a r e cqnalelor respective.
In locul ROMOS se pot utiliza alte tipuri de comutatoare analogice. Exemplific Înlocuirea cu 4 tranzistoare cu efect de câmp 2N4092. Schema e p r e z e n t a t ă În figura 4. Comanda se face de pe bistabilii CDB474printr-un circuit adaptor pe p o r ţ i l e acestor tranzistoare.
ÎNLOCUIREA UNUI POTENTIOMEJRULOGARITMIC CU ZERO LA CAPAT
Înlocuirea p o t e n ţ i o m e t r u l u i se face printr-un l a n ţ dedivizare rezistiv cu c a r a c t e r i s t i c ă c o r e s p u n z ă t o a r e p o t e n ţ i o m e t r u l u i pe care vrem s ă - I s i m u l ă m . În cazuldin figura 5 este vorba de un p o t e n ţ i o m e t r u logaritmicde 100 Kn. I n i ţ i a l i z a r e a se face cu "cursorul" la
unc a p ă t a f i ş a r e
zero.V a r i a ţ i a
se face În 8 treptea f i ş â n d u - s e cifre de la O la 7. Comutarea i e ş i r i i ("cursorului") pe diverse trepte se face de c ă t r e comutatorul analogic ROM OS (deci semnalul de intrare nuva d e p ă ş i ±S V). Se pot aborda a s e m ă n ă t o r variante
Incrementarea se produce atât timp cât atingemtasta oprindu-se d u p ă ce atingerea nu se mai produce. D u p ă ce se ajunge la cifra 7 nu se mai poatec r e ş t e În continuare valoarea, trecerea impulsurilorfiind c o n d i ţ i o n a t ă de i e ş i r e a 1 logic a portii 3. Atingândacum tasta DOWN valoarea scade la a c e l e a ş i intervale de timp date de generatorul de tact.
ÎNLOCUIREA UNUI POTENTIOMETRULINIAR CU ZERO LA MIJLOC
D u p ă cum se o b s e r v ă din figura 6 este vorba de unpotentiometru liniar de 60 Kn ce poate fi variat În7 trepte, a f i ş â n d u - s e pe o c e l u l ă de a f i ş a j cu 7 segmente valorile -3, -2, -1, +1, +2, +3. Initializarea sefage pe zero.
In ţ a ~ e l u l 1 reprezentat i e ş i r i l e 0A .Oc. alenumaratorulUi 4193 pentru cele 7 p o s i b i l i t ă ţ i dec o n ţ i n u t . A f i ş a r u l trebuie arate zero pentru pozitiam e d i a n ă (când e a c t i v a t ă i e ş i r e a S4 a comutatoruluianalogic) iar pentru celelalte valori ±1, ±2, ±3: a fostnecesar circuitul combinational format cu Ps .. P11 sin- . . . . .tetizat cu diagramele Karnangh din f i g u r ă . Un led se-
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -parat se aprinde pentruvalorile negative.F u n c ţ i i l e A, B, C re
p r e z i n t ă i n t r ă r i l e Îndecodificatorul CDB446iar M comanda led-uluide. m i ~ u s . P ~ a t e P3aSigura c e r i n ţ a can u m ă r ă t o r u l nup o a t ă coborî sub zero(deci la i e ş i r e nu se d e p ă ş e a s c ă +3) blocându-se trecerea impulsurilor prinpoarta P2 la atingereatastei UP.
Analog, poarta P4 nupermite c r e ş t e r e a valoriin u m ă r ă t o r u l u i peste6 (deci la i e ş i r e nus c a d ă sub -3) blocândcalea impulsurilor prin
poarta 1.la ati ngereatastei DOWN).La cuplarea tensiunii
de alimentare, d a t o r i t ă m e n ţ i n e r i i prelungite (degrupul R
10C10 ) a unui O
logic pe intrarea aload"a n u m ă r ă t o r u l u i , acestava Înscrie valoarea 3(A=B=1, C=D=O) În
DOWN
fig. 5
n u m ă r ă t o r , la i e ş i r e a f i ş â n d u - s e zero. Comutatorul a c t i v e a z ă i e ş i r e a S4 c o r e s p u n z ă t o a r e p o z i ţ i e i mediane a cursorului.
Atingând tasta UP, impulsurile dela generatorul de tact din figura 5produc s c ă d e r e a c o n ţ i n u t u l u i n u m ă r ă t o r u l u i , deci c r e ş t e r e a indic a ţ i e i a f i ş o r u l u i activarea i e ş i r i l o r S3' S2' S1 care corespund uneii e ş i r i mai mari.
Analog, pentru tasta DOWNc o n ţ i n u t u l n u m ă r ă t o r u l u i c r e ş t e , valoarea a f i ş a t ă scade, ia ri e ş i r i l e activate se d e p l a s e a z ă spre S7'
TEHNIUM nr. 5-6/1997
T i p ă r i t la ROMPRINT
P5,6,7-:.COB413
P1. 2.3.1. =CDBI.1O10 "COO401
CONCLUZII
1-"--t,...--!6 INTRARE
RP7:::39K
R'630K
RPS
1SK
j...::..--.._IESIRE(CURSOR)
Schemele au fost elaborate pentruun amplificator audio. Valorilep o t e n ţ i o m e t r e l o r se pot modificad u p ă d o r i n t ă , schema de c o m a n d ă r ă m â n e a c e e a ş i . Pentru variantastereo se d u b l e a z ă montajul dinfigura 6 pentru potentiometrul devolum iar pentru potentimetrii dereglaj al tonului se folosesc câte 2comutatoare ROM05 la fiecares c h e m ă de reglaj din figura 7 atâtpentru reglajul f r e c v e n ţ e l o r Înalte cât
a celor joase ale unui corector dela ton Baxandale. Schemele au fostrealizate practic f u n c ţ i o n e a z ă .
Redactor ş e f : Ing. 1. M I H Ă E S C U
Redactia:V. B Ă L A N
V. MOCANUC. ROMÂNG. PINTILIE
T. DUMITRESCU
Adresa r e d a c ţ i e i P i a ţ a Presei Libere, nr. 1B u c u r e ş t i 79 784, sector 1
