Date post: | 07-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | cristi-oprean |
View: | 364 times |
Download: | 5 times |
TehniciTehnici de de prelucrareprelucrare a a materialelormaterialelor. . PirotehnologiaPirotehnologia
LectLect. . univuniv. dr. . dr. DorelDorel
MICLEMICLE
PirotehnologiaPirotehnologiaDefiniDefiniţţieie: : PirotehnologiePirotehnologie
= totalitatea procedeelor = totalitatea procedeelor
tehnologice care presupun utilizarea focului.tehnologice care presupun utilizarea focului.DefiniDefiniţţie:ie:
OlărieOlărie
= tehnica = tehnica şşi arta prelucrării i arta prelucrării
amestecului din argilăamestecului din argilă, caolin, cuar, caolin, cuarţţite, talc, grafit ite, talc, grafit şşi cocs prin omogenizare,i cocs prin omogenizare, modelare modelare, d, decorare, ecorare, smălsmălţţuire sau ardere uire sau ardere îîn cuptor.n cuptor.
DefiniDefiniţţie: Metalurgieie: Metalurgie
= = şştiintiinţţă care se ocupă cu ă care se ocupă cu studiul proprietăstudiul proprietăţţilor fizice ilor fizice şşi chimice ale i chimice ale metalelor (metalelor (şşi aliajelor lor), precum i aliajelor lor), precum şşi cu studiul i cu studiul proceselor fizice proceselor fizice şşi chimice care se produc la i chimice care se produc la obobţţinerea inerea şşi prepararea lor.i prepararea lor.
FoculFoculUtilizareaUtilizarea
şşii
producereaproducerea
foculuifocului
îînn
diverse diverse sectoaresectoare
de de activitateactivitate
umanăumană
îîşşii
are are îînceputulnceputul cu cu aproximativaproximativ
2 2 milioanemilioane
de de aniani
îînn
urmăurmă. . FoculFocul
era era aprinsaprins
fie direct fie direct pepe
suprafasuprafaţţaa
soluluisolului
fărăfără amenajareamenajare
specialăspecială, fie , fie
pepe
vatrăvatră
sausau
îînn
cuptorcuptor. .
FoculFocul
ProducereaProducerea
foculuifocului::
Film 1 (mpeg) Film 2 (mpeg)
VatraVatra
de de focfocVetreleVetrele
puteauputeau
fifi
simple simple sausau
construiteconstruite. . CeleCele
construiteconstruite
erauerau
îînn
mod mod obiobişşnuitnuit
pavatepavate
cu cu cioburicioburi
şşii
lipitelipite
cu cu lutlut. . ConstruiteConstruite
îînn
interiorulinteriorul
sausau
îînn
afaraafara
locuinlocuinţţelorelor, au , au câteodatăcâteodată
o o marginemargine
numitănumită
gardinăgardină, , realizatărealizată
din din vălătucivălătuci
de de lutlut
sausau
din din piatrăpiatră
cu cu dubluldublul
scopscop
de a de a protejaproteja
foculfocul
şşii
aa--i i mărimări
efectulefectul. .
CuptorulCuptorul
de de coptcopt
pâinepâineUn alt Un alt criteriucriteriu
de de distingeredistingere
al al vetrelorvetrelor: : caracterulcaracterul
lorlor fix fix sausau
portabilportabil. .
MajoritateaMajoritatea
vetrelorvetrelor
suntsunt fixefixe. Din . Din neoliticneolitic
dateazădatează
cuptorulcuptorul
de de coptcopt
pâinepâine. .
TipuriTipuri
de de cuptoarecuptoareDupă tehnicăDupă tehnică, cuptoarele pot fi:, cuptoarele pot fi:1.1.
din lut crudin lut cruţţat at ––
situat situat îîntrntr--un un colcolţţ
al locuinal locuinţţei, cei, cu vatra u vatra podită cu cioburi sau pietrepodită cu cioburi sau pietre;;
2.2.
din piatră fără liant din piatră fără liant (cuptor (cuptor pietrar) pietrar) –– cu vatră podită cu cu vatră podită cu lespezi de piatrălespezi de piatră;;
3.3.
cu cu vatrăvatră
formatăformată
din din podelepodele
succesivesuccesive
din din lutlut
şşii
prundiprundişş
şşii
avândavând
cupola din cupola din piatrăpiatră
şşii
lutlut. .
Utilizare foculuiUtilizare foculuiUtilizare focului Utilizare focului îîn diferite ocupan diferite ocupaţţii:ii:
pentru procurarea hranei;pentru procurarea hranei;
ca armă de apărareca armă de apărare;;
pentru hăituirea animalelorpentru hăituirea animalelor;;
iluminat;iluminat;
conservarea alimentelor;conservarea alimentelor;
defridefrişşarea pădurilorarea pădurilor;;
pentru păstrarea proviziilorpentru păstrarea proviziilor, , îîn n sensul că gropile de provizii au sensul că gropile de provizii au fost arse pe interior;fost arse pe interior;
focul este utilizat focul este utilizat îîn cadrul n cadrul tehnologiilor care modifică materia tehnologiilor care modifică materia primăprimă: o: olăritlărit, m, metalurgie, minerit,etalurgie, minerit, orfevrărieorfevrărie, realizarea faian, realizarea faianţţei, a ei, a smalsmalţţului, a sticlei, obului, a sticlei, obţţinerea săriiinerea sării;;
foculfocul
esteeste
utilizatutilizat
îînn
religiereligie, ritual , ritual şşii
practicipractici
funerarefunerare. .
Utilizare foculuiUtilizare foculuiStudiuStudiu
de de cazcaz::
GropileGropile
de de proviziiprovizii
TehnologiiTehnologii
care care modificămodifică structurastructura
materiilormateriilor
primeprime
a.a.
CeramicaCeramicab.b.
MetalurgiaMetalurgiac.c.
PrelucrareaPrelucrarea metalelormetalelor
prepreţţioaseioase
d.d.
ObObţţinereainerea
săriisării
prinprin evaporareevaporare
e.e.
FaianFaianţţaa, , smalsmalţţulul
şşii emailulemailul
f.f.
SticlaSticla
a. a. CeramicaCeramicaReprezintăReprezintă
ceacea
maimai
vecheveche
folosirefolosire
a a acesteiacestei
tehnologiitehnologii. . Ceramica Ceramica (vasele, (vasele, olăriaolăria) p) prezintă o rezintă o deosebită importandeosebită importanţţă pentru ă pentru arheologie. Ofearheologie. Oferă criterii sigure ră criterii sigure pentru delimitarea ariilor culturale, pentru delimitarea ariilor culturale, permite reconstituirea gradului de permite reconstituirea gradului de tehnicitate atins de grupul uman tehnicitate atins de grupul uman respectiv, permite surprinderea respectiv, permite surprinderea relarelaţţiilor culturale iilor culturale şşi de schimb, i de schimb, migramigraţţiile, uiile, uşşurează cronologia urează cronologia relativă a unui complexrelativă a unui complex. De aceea, . De aceea, pentru a obpentru a obţţine concluzii ine concluzii şştiintiinţţifice ifice complete este de dorit să se complete este de dorit să se selecteze tot materialul arheologic. selecteze tot materialul arheologic. Analiza tradiAnaliza tradiţţionalăională, cu ochiul liber, , cu ochiul liber, permite observarea tehnicii de permite observarea tehnicii de preparare a pastei, tehnica preparare a pastei, tehnica modelajului, modul de tratare al modelajului, modul de tratare al suprafesuprafeţţei exterioare a pereei exterioare a pereţţilor, ilor, maniera de decorare, arderea.maniera de decorare, arderea.
a. a. CeramicaCeramica
TipuriTipuri
de de cuptoarecuptoare::
a. a. CeramicaCeramicaTipuri de ardere:Tipuri de ardere:1.1.
Arderea liberă Arderea liberă îîn contact cu n contact cu flacăra pentru scurt timpflacăra pentru scurt timp
––
îîn n acest caz vasele au pereacest caz vasele au pereţţii ii sfărâmiciosfărâmicioşşi, putând avea i, putând avea nuannuanţţele: neele: negricioasă sau gricioasă sau roroşşcatăcată, , îînsă cu pete de nsă cu pete de culoare culoare îînchisănchisă..
2.2.
ArdereaArderea
îînn
cuptoarecuptoare
cu cu reverberareverberaţţieie
((tirajtiraj
de de aeraer))
––
cuptorulcuptorul
are are douădouă
camerecamere
despărdespărţţiteite
îîntrntr--un mod un mod oarecareoarecare, , unauna
fiindfiind
camera camera de de focfoc
şşii
cealaltăcealaltă
camera de camera de ardereardere. .
a. a. CeramicaCeramicaCalitatea arderii Calitatea arderii şşi culoarea i culoarea
sunt determinate de sunt determinate de temperaturătemperatură. Astfel:. Astfel:
la 600la 600ººC C ––
rozroz--somon somon deschisdeschis
la 900la 900ººC C ––
roz roz îînchisnchis
la 1100la 1100ººC C ––
galben cenugalben cenuşşiuiu
la 1175la 1175ººC C –– ( (punct de punct de vitrificare) verdevitrificare) verde--gălbuigălbui
sub 500sub 500ººC C ––
miezulmiezul
esteeste
cenucenuşşiuiu
sausau
negrunegru, , culoareculoare
care care disparedispare
la la pestepeste
700700ººC. C.
a. a. CeramicaCeramica
Decorul vaselorDecorul vaselor::1.1.
Tehnica de Tehnica de execuexecuţţie:ie:
prin incizieprin incizie
prin excizieprin excizie
prin prin şştampilaretampilare
prin prin îîncrustancrustaţţiiii
prin aplicaprin aplicaţţii cu ii cu metalmetal
a. a. CeramicaCeramica
Decorul vaselorDecorul vaselor::2.2.
Decor obDecor obţţinut cu inut cu instrumente:instrumente:
cu măturica cu măturica
cu cu şşnurulnurul
cu tiparulcu tiparul
cu compasulcu compasul
cu spatulacu spatula
a. a. CeramicaCeramica
Decorul vaselorDecorul vaselor::3.3.
Decor Decor motivisticmotivistic::
figurativfigurativ
geometricgeometric
floralfloral
zoomorfzoomorf
a. a. CeramicaCeramicaStudiuStudiu
de de cazcaz: : Terra Terra SigillataSigillata
a. a. CeramicaCeramica
Vase din ceramicVase din ceramicăă
cece
imitimită vase din metală vase din metal::
a. a. CeramicaCeramicaCeramică cu butoniCeramică cu butoni, brâie , brâie îîn n
relief, reprerelief, reprezentări de animalezentări de animale
a. a. CeramicaCeramica
Ceramică ce imită chipul umanCeramică ce imită chipul uman::
a. a. CeramicaCeramica
Obiecte pentru iluminat: Obiecte pentru iluminat: opaiopaiţţee
a. a. CeramicaCeramica
Tipare, statuete, obiecte de Tipare, statuete, obiecte de decor, pudecor, puşşculiculiţţe, etc.e, etc.
a. a. CeramicaCeramica
GreutăGreutăţţi de lut pentru i de lut pentru războiul de războiul de ţţesut esut şşi i plasa de pescuitplasa de pescuit
a. a. CeramicaCeramica
FusaioleFusaiole::
a. a. CeramicaCeramicaAnaliza microscopica:Analiza microscopica:
b. b. MetalurgiaMetalurgiaÎÎnceputul prelucrării metalelor se situează la nceputul prelucrării metalelor se situează la îînceputul nceputul
mileniului 7 mileniului 7 îî. H. . H. îîn Anatolia. n Anatolia. ÎÎn mileniul 4 n mileniul 4 îî. H. tehnologia . H. tehnologia se se îînnobilează cu cupru nnobilează cu cupru şşi apoi bronz. Se i apoi bronz. Se îînregistrează o nregistrează o serie de cuceriri tehnice: prelucrarea la cald, serie de cuceriri tehnice: prelucrarea la cald, şştiintiinţţa a dozării compozidozării compoziţţiei pentru a se realiza un aliaj standard.iei pentru a se realiza un aliaj standard.
b. b. MetalurgiaMetalurgiaEtapeEtape::1.1.
ReducereaReducerea
minereuluiminereului.. CuptoareleCuptoarele
de de redusredus
minereulminereul
de de aramăaramă
sausau fierfier
au o parte au o parte îîngropatăngropată
îînn
sol (o sol (o groapăgroapă
de de formăformă
ovalăovală
sausau
rotundărotundă) ) şşii
o o suprastructurăsuprastructură
cilindricăcilindrică
sausau
tronconicătronconică
la la suprafasuprafaţţaa
soluluisolului, ,
adaptatăadaptată
la la folosireafolosirea unuiunui
procedeuprocedeu
de de
activareactivare
a a circulacirculaţţieiiei oxigenuluioxigenului
((orificiiorificii
pentrupentru
montareamontarea foalelorfoalelor). ).
b. b. MetalurgiaMetalurgiaCuptoare de redus minereul:Cuptoare de redus minereul:
b. b. MetalurgiaMetalurgiaCreuzete:Creuzete:
b. b. MetalurgiaMetalurgia2.2.
PrelucrareaPrelucrarea
metaluluimetalului. . Tehnica de prelucrare a Tehnica de prelucrare a metalului este metalului este condicondiţţionată de materia ionată de materia primăprimă::
arama prin batere la cald arama prin batere la cald sau topire sau topire şşi turnare i turnare îîn n forme;forme;
fierul fierul îîn antichitate era n antichitate era moale, lucrat la cald prin moale, lucrat la cald prin batere, necunbatere, necunoscânduoscându--se se decât foarte târziu tehnica decât foarte târziu tehnica căliriicălirii;;
bronzul era obbronzul era obţţinut prin 3 inut prin 3 procedee de turnare: procedee de turnare: tipare tipare monovalvemonovalve, tipare , tipare bivalve bivalve şşi procedeul cerii i procedeul cerii pierdute.pierdute.
b. b. MetalurgiaMetalurgia
b. b. MetalurgiaMetalurgiaObiecte din metal:Obiecte din metal:
b. b. MetalurgiaMetalurgia
Arme din metal:Arme din metal:
b. b. MetalurgiaMetalurgia
Piese de harnaPiese de harnaşşament:ament:
b. b. MetalurgiaMetalurgiaDupăDupă
fotografiereafotografierea
resturilorresturilor
şşii
restaurarerestaurare
se se efectueazăefectuează
studiulstudiul
tipologictipologic
şşii
datareadatarea
sasa. Se . Se are are îînn
vederevedere
totalitateatotalitatea
detaliilordetaliilor
privindprivind
forma forma şşii decoruldecorul. . ComentariulComentariul
referitorreferitor
la la piesăpiesă
se face se face prinprin
2 2 procedeeprocedee: :
descriptivdescriptiv
şşii
codificatcodificat, , avândavând
ca ca scopscop
îîncadrareancadrarea
pieseipiesei
îîntrntr--oo
serieserie tipologicătipologică
(tip, (tip, variantăvariantă
etc.) etc.) şşii
precizareaprecizarea difuziuniidifuziunii
geograficegeografice
b. b. MetalurgiaMetalurgiaAnaliza metalograficăAnaliza metalografică::
c. c. PrelucrareaPrelucrarea
metalelormetalelor
prepreţţioaseioasePresupunePresupune
o o etapăetapă
pregătitoarepregătitoare
care care presupunepresupune
purificareapurificarea
auruluiaurului
şşii
argintuluiargintului
((eliminareaeliminarea
impurităimpurităţţilorilor) ) printrprintr--un un procedeuprocedeu
numitnumit
cupelacupelaţţieie. Este o . Este o tehnicătehnică
maimai
complicatăcomplicată, , care care presupunepresupune
extragereaextragerea
auruluiaurului
şşii
argintuluiargintului
din din minereurileminereurile
bogatebogate
îînn
plumb, plumb, prinprin
topireatopirea
minereuluiminereului
îîntrntr--un un curentcurent
puternicputernic
de de aeraer
şşii
separareasepararea
plumbuluiplumbului
sub sub formăformă
de de zgurăzgură. . CupelaCupelaţţiaia
a a fostfost
inventatăinventată
la o la o datădată
foartefoarte
timpurietimpurie, , aproximativaproximativ
5500 5500 îî. H. . H. îînn
Asia Asia MicăMică
şşii
EgiptEgipt. .
c. c. PrelucrareaPrelucrarea
metalelormetalelor
prepreţţioaseioase
RomaniiRomanii
au au perfecperfecţţionationat tehnicatehnica
rafinăriirafinării
auruluiaurului
şşii
argintuluiargintului
prinprin introducereaintroducerea
a a douădouă
procedeeprocedee
prealabileprealabile: : lichefierealichefierea
şşii
amalgamareaamalgamarea
auruluiaurului
cu cu mercurulmercurul. . DupăDupă
rafinarerafinare, ,
aurulaurul
şşii
argintulargintul
suntsunt topitetopite
şşii
turnateturnate
îînn
lingourilingouri
care care apoiapoi
suntsunt
prelucrateprelucrate. . PrelucrareaPrelucrarea
lorlor
((orfevrăriaorfevrăria) are ca ) are ca rezultatrezultat obobţţinereainerea
de de obiecteobiecte
((podoabepodoabe). ).
c. c. PrelucrareaPrelucrarea
metalelormetalelor
prepreţţioaseioase
OrfevrăriaOrfevrăria:: aur argint
c. c. PrelucrareaPrelucrarea
metalelormetalelor
prepreţţioaseioaseStudiuStudiu
de de cazcaz::
TezaurulTezaurul
de de
la Sla Sânicolaulânicolaul
Mare, jud. Mare, jud. TimiTimişş
c. c. PrelucrareaPrelucrarea
metalelormetalelor
prepreţţioaseioaseStudiu de caz:Studiu de caz:
Tezaurul de la Tezaurul de la
ŞŞimleul Silvaniei, Jud.imleul Silvaniei, Jud. Sălaj Sălaj
c. c. PrelucrareaPrelucrarea
metalelormetalelor
prepreţţioaseioaseÎÎnn
tehnologietehnologie
maimai
esteeste
folosităfolosită
şşii
tehnicatehnica
suduriisudurii
la la recerece
sausau
caldcald, , îîncăncă
din din mileniulmileniul
3 3 îî. H.. . H.. FărăFără
a a cunoacunoaşştete
sudurasudura
la la caldcald
nu nu ss--arar
fifi
pututputut
realizarealiza
filigranulfiligranul
şşii
granulagranulaţţiaia, , ambeleambele
necesitândnecesitând
montareamontarea
pepe
o o suprafasuprafaţţăă
a a firelorfirelor
simple simple sausau
perlateperlate
şşii
a a granulelorgranulelor
de de auraur, , tehnicatehnica
fiindfiind
cunoscutăcunoscută
din din mileniulmileniul
4 4 ––
2 2 îî. H. . H. îînn
Sumer. Sumer. FiligranulFiligranul
şşii
granulagranulaţţiaia
suntsunt
uneoriuneori
subordonatesubordonate
altoraltor
douădouă
tehnicitehnici
decorative: decorative: îîncrustancrustaţţiaia
cu cu pietrepietre
prepreţţioaseioase
sausau
cu cu emailemail..
d. d. ObObţţinereainerea
săriisării
prinprin
evaporareevaporareEra utilizată Era utilizată îîncă din neoliticncă din neolitic. D. Din antichitate in antichitate
există mai multe procedeeexistă mai multe procedee::1.1.
evaporarea saramurii, indiferent de evaporarea saramurii, indiferent de provenienprovenienţţa ei:a ei: din mări din mări, l, lacuri, acuri, izvoare sau râuri;izvoare sau râuri;
2.2.
arderea unor plante sărate arderea unor plante sărate şşi fierberea i fierberea cenucenuşşii;ii;
3.3.
spălarea nisipurilor săratespălarea nisipurilor sărate;;4.4.
colectarea sării cristalizate prin colectarea sării cristalizate prin acacţţiunea soarelui pe malul măriiiunea soarelui pe malul mării..
d. d. ObObţţinereainerea
săriisării
prinprin
evaporareevaporareTehnica predominantă este Tehnica predominantă este
evaporarea. evaporarea. ÎÎndeosebi pentru epoca ndeosebi pentru epoca comunei primitive se cunosc comunei primitive se cunosc numeroase instalanumeroase instalaţţii pentru ii pentru evaporarea săriievaporarea sării. D. De la caz la caz,e la caz la caz, ss--au utilizat mai multe modalităau utilizat mai multe modalităţţi de i de pregătire a evaporăriipregătire a evaporării, de la forme , de la forme primitive la forme complexe. De primitive la forme complexe. De obicei, staobicei, staţţiunile de prelucrare a iunile de prelucrare a sării erau totodată sării erau totodată şşi centre unde se i centre unde se îîncrucincrucişşau artere comerciale au artere comerciale importante. Sarea a cimportante. Sarea a constituit nu o onstituit nu o dată mijloc de plată sau monedă dată mijloc de plată sau monedă primitivă primitivă şşi de aceea si de aceea s--a arătat o a arătat o grijă deosebită pentru grijă deosebită pentru standardizarea bulgărilor de sarestandardizarea bulgărilor de sare. . ÎÎn n zonele bogate zonele bogate îîn pen peşşte, obte, obţţinerea inerea sării prin evaporare sau prin schimb sării prin evaporare sau prin schimb era impusă era impusă şşi de necesitatea i de necesitatea conservării peconservării peşştelui.telui.
e. e. FaianFaianţţaa, , smalsmalţţulul şşii
emailulemailul
CeleCele
maimai
vechivechi
obiecteobiecte
de de faianfaianţţăă
ss--au au descoperitdescoperit
îînn
Mesopotamia, Iran, Mesopotamia, Iran, EgiptEgipt. . EvoluEvoluţţiaia
a a fostfost
condicondiţţionatăionată
de de calitateacalitatea smalsmalţţuluiului
şşii
de de
diversitateadiversitatea
culorilorculorilor. . EvoluEvoluţţiaia
directădirectă
esteeste
din din
ceramicaceramica
smălsmălţţuităuită, , apoiapoi obiectulobiectul
de de faianfaianţţăă
şşii
faianfaianţţaa
policromăpolicromă. . PrinPrin relarelaţţiileiile
de de schimbschimb
obiecteleobiectele
de de faianfaianţţăă
se se răspândescrăspândesc
îînn
toatătoată
lumealumea
avândavând
ca ca efectefect uniformizareauniformizarea
tipurilortipurilor
de de
obiecteobiecte. .
f. f. SticlaSticlaOrigineaOriginea
se se plaseazăplasează
îînn
zonazona
egiptoegipto--fenicianăfeniciană, , aproximativaproximativ
îînn
secolulsecolul
al XIIal XII--lea lea îî. H.. Din . H.. Din momentulmomentul
inventăriiinventării
sticleisticlei
şşii
pânăpână
la la descoperireadescoperirea
procedeuluiprocedeului
suflăriisuflării
eiei
progreseleprogresele
obobţţinuteinute
constauconstau
îînn
îînlocuireanlocuirea
magneziuluimagneziului
ca ca decolorantdecolorant
cu cu alalţţii
decolorandecoloranţţii
de de naturănatură
mineralăminerală. . AbiaAbia
îînn
epocaepoca
medievalămedievală
esteeste
găsitgăsit
liantulliantul
celcel
maimai
potrivitpotrivit
((plumbulplumbul), care ), care permitepermite
obobţţinereainerea
cristaluluicristalului. .
f. f. SticlaSticlaDecorarea vaselor se Decorarea vaselor se
poate reduce, poate reduce, îîn linii n linii mari, la 2 metode:mari, la 2 metode:
decor realizat la cald, decor realizat la cald, modelarea vaselor modelarea vaselor îîn n tipare de lut sau lemn;tipare de lut sau lemn;
decor decor realizatrealizat
la la recerece, , cu cu mânamâna
sausau
cu cu roataroata
prinprin
gravaregravare
sausau fafaţţetareetare. .
f. f. SticlaSticla
Vitraliul:Vitraliul:
f. f. SticlaSticla
Alte podoabe din sticlăAlte podoabe din sticlă::
Cursul următorCursul următor:: CercetareaCercetarea habitatuluihabitatului umanuman
Modul de locuireModul de locuire