Teasc...2017/08/23 · CMYK Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr . 608 . 608 . 608 zzz 23 - 29...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 608 . 608 . 608 . 608 . 608 23 - 29 augus 23 - 29 augus 23 - 29 augus 23 - 29 augus 23 - 29 august 20t 20t 20t 20t 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

5Amãnunte

în pagina

Buican:“PSD amânãconstrucþia

autostrãziiSibiu-Piteºti”

































Amãnunteîn pagina 3

Noul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gataNoul ”Oblemenco”,aproape gata

2Amãnunteîn pagina

Noul ”Oblemenco”,aproape gata

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

Teasc -Horamizeriei

23 - 29 august 2017 www.indiscret.ro

2DEZVÃLUIRI

Grupuri sanitareinfecte, un grajd cestã sã cadã, chiar peterenul de sport,unitate ºcolarã pejumãtate tencuitã,resturi menajere ºiburuieni uscate arun-cate la câþiva metri declãdirea care-ºi vaprimi elevii, toateacestea le-am gãsit laºcoala din satul Secui,comuna Teasc. Cul-mea este cã în curteaacestei ºcoli a fostorganizatã petrecereadedicatã Zilelor comu-nei Teasc, autoritãþilelocale neavând nicioproblemã, se pare, cumersul nefiresc allucrurilor de aici.

de Octavia Hantea

Au strãzile neasfaltate,unitãþile ºcolare într-ostare deplorabilã, buru-

ieni cât vezi cu ochii, dar astanu-i împiedicã sã aloce sume debani pentru distracþie! Pentrudistracþia omului de rând carese mulþumeºte cu puþin sau cã-ruia i se iau ochii cu un grãtarpe care sfârâie micii îmbâcsiþide praf ºi cu o tarabã de unde-ºipot cumpãra... mai nimic. Vor-bim despre autoritãþile localedin comuna Teasc, care, sãptã-mâna trecutã, au organizat zile-le comunei în curtea ºcolii dinsatul Secui.

Grãtar îmbâcsitde praf, OPC-uleste în vacanþã

Spunem cã au organizat întru-cât aºa au promovat domniilelor aceastã idee. Sau dacã mar-fa vândutã dintr-un microbuz,amintind aici mici ºi alte „bu-nãtãþi” puse pe grãtar, butoaie-le de bere aruncate în bãtaiasoarelui, trei- patru umbrele cumese ºi o singurã tarabã cu cevachinezãrii, înseamnã organiza-re, acest lucru þine strict de fe-lul în care autoritãþile aleg sã segospodãreascã. Cum în zonã nua ajuns nicio echipã OPC Dolj,comerþul cu mici îmbâcsiþi depraf a mers foarte bine, berea lapahare de plastic reutilizate fi-ind ºi ea cãutatã de clienþi. Par-tea bunã a acestui eveniment afost prezenþa artiºtilor de muzi-cã popularã, pãcat fiind de mo-

dul în care edilii au asiguratrestul lucrurilor ce þin de orga-nizare.

În faþã scena,în spate buruienicât gardul ºi unmunte de gunoaie

Exceptând rânduiala uneiasemenea petreceri câmpe-neºti, altele sunt lucrurile mult

mai grave din acest sat. În maipuþin de o lunã, elevii din Se-cui vor începe ºcoala ºi sperãmcã nu în condiþiile pe care le-am gãsit în acest sat. Mai spe-rãm cã autoritãþile vor pune lapãmânt grajdul din curtea uni-tãþii ºcolare înainte ca acesta sãfacã victime în rândul elevilor.Buruienile sunt peste tot ºi pealocuri mai înalte decât gardul.Acolo unde el existã. Poarta ce

dã în curtea ºcolii este mânca-tã de ruginã ºi cârpitã pe alo-curi. Clãdirea care îºi va primielevii pare a fi în curs de reno-vare, partea din spate a loca-þiei fiind pingelitã ºi sufocatãde gunoaie. De resturi arunca-te la câþiva metri de unitateaºcolarã. Asta, în timp ce în par-tea din faþã a clãdirii, în frunte,cum se spune popular, artiºtiiîncingeau spiritele.

Grupuri sanitareinfecte

Culmea este cã primarul ºiviceprimarul au avut parte ºi devizita anumitor persoane „de lacentru”. Dacã aceste oficialitãþiar fi depãºit perimetrul sceneiºi ar fi dat un simplu ocol ºcoliidin Secui, s-ar fi sufocat cu detoate. ªi dacã ar fi avut curajulsã intre în clãdirea unde se gã-sesc grupurile sanitare, pentrucã da, îþi trebuie mare curaj sãtreci acest prag, nu ºtim dacãprimarul ºi viceprimarul ar maifi fost felicitaþi pentru modul încare percep ideea de gospodã-rire a localitãþii. Probabil, vorspune cã mai e ceva timp pânãîncepe ºcoala ºi cã lucrurile nuvor rãmâne aºa împuþite. Dar,domnilor edili, este clar cã înanul ºcolar 2016-2017 aceºtielevi au învãþat în aceste condi-þii mizere. Au folosit chiuveteºi WC-uri care îþi mutã nasul,asta dacã reziºti sã stai în miro-sul din acea încãpere.

Apel cãtre primarºi viceprimar

Cât despre autoritãþi ºi pãre-rea lor faþã de cele constatate,de aceastã datã nu am mai su-nat pe nimeni. Am vãzut preamulte acolo pentru a auzi cã atâtau putut, referitor la organiza-re. ªi nici de scuze nejustificatenu mai este vreme. Domniloredili, v-aþi plâns câteva luni cãnu aveþi buget. A venit bugetul,dar iatã cã altele vã sunt priori-tãþile. Faceþi ceva pentru edu-caþia copiilor din Secui! Purtaþidiscuþii cu pãrinþii ºi cãutaþi so-luþii pentru ca micuþii sã se dez-volte mãcar la limita decenþei!Organizaþi ºi zilele comunei, nuzice nimeni cã nu, dar fãceþi-oresponsabil ºi gândindu-vã lastarea de sãnãtate a celor careparticipã la un astfel de eveni-ment! Formaþi echipã în cadrulprimãriei ºi întocmiþi proiectecare sã asigure dezvoltarea ru-ralã!

Cântec, joc ºi voie bunã la o ºcoalã într-o rânã

Gunoaiele dau culoare curþii ºcolii

Grajdul muribund din incintã

G r u p u r is a n i t a reinfecte

Clãdireaºcolii pejumãtatetencuitã

La Teasc, mizeria þinecu zilele în sãrbãtoareLa Teasc, mizeria þine

cu zilele în sãrbãtoareLa Teasc, mizeria þine















cu zilele în sãrbãtoare

23 - 29 august 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Reprezentanþii CNI spuncã numai condiþiile me-teo nefavorabile au în-

târziat demarararea montãriigazonului, care urmeazã sã în-ceapã însã sãptãmâna aceasta.„Vizitã de lucru înainte de re-cepþia la terminarea lucrãrilor lanoul «Ion Oblemenco»! Astãziam efectuat o vizitã de lucru înCraiova, la stadionul «Ion Oble-menco», împreunã cu membriiJandarmeriei Dolj ºi cu repre-zentanþii Federaþiei Române deFotbal (FRF). Vizita a avutdrept scop stabilirea unor aspec-te tehnice cu privire la organi-zarea recepþiei lucrãrilor, careva putea fi demaratã în perioa-da imediat urmãtoare. În plus,în cadrul vizitei de lucru am cla-rificat ºi aspecte cu privire laomologarea arenei sportive. Dealtfel, cu aceastã ocazie, con-structorul vine cu veºti bunepentru suporterii olteni, decla-rând cã prognoza meteo pentruaceastã sãptãmânã permite de-mararea procesului de montarea gazonului. Menþionãm faptulcã procesul de montare a gazo-nului a fost puþin întârziat dincauza condiþiilor meteo nefavo-

rabile (cod galben de canicu-lã)”, se aratã în postarea Com-paniei Naþionale de Investiþii.

Genoiu: Inaugurareîn octombrie!

Trebuie spus cã, luna trecutã,tema inaugurãrii arenei din Bã-nie a generat un mic scandaldupã ce primarul Mihai Geno-iu s-a arãtat reticent sã înainte-ze o datã certã pentru finaliza-rea investiþiei. Dupã ce subiec-tul s-a încins pe facebook, edi-lul ºef s-a deplasat la Bucureºti,„în documentare”, avansândapoi un nou termen pentru des-chiderea arenei, luna octombriea acestui an. „Astãzi, am fãcuto deplasare la Bucureºti pentrua avea întrevederi cu mai mulþifactori de decizie în ceea ce pri-veºte stadionul de fotbal. Ast-fel, dupã o documentare maiexactã, pot spune cã data recep-þiei a fost stabilitã în septembrie.În prezent, mai e de lucru lapeluza Nord (care se va încheiaîn trei sãptãmâni), la interioareºi la terenul de joc. Am fost asi-gurat, de asemenea, cã FRF vaomologa stadionul foarte repe-de, în doar douã zile. Astfel,meciurile ar putea sã se joacepe «Oblemenco» în octombrie.Desigur, licitaþiile pentru hotel

ºi restaurant se pot întinde pânãanul viitor, dar aceste funcþiuninu au rolul de a întârzia ºi com-petiþiile sportive. În acelaºitimp, primãria va demara acþi-unea de preluare a stadionuluiimediat dupã ce CNI va finali-za recepþia”, preciza la mijlocullunii trecute primarul MihailGenoiu, tot într-o postare pe fa-cebook. Noul anunþ al CNI paresã-i dea dreptate, autoritãþileavând, teoretic, timp sã efectu-eze recepþia ºi procesul de pre-dare-primire a arenei între CNIºi municipalitatea craioveanã.

Potrivit datelor furnizate deCNI, stadionul va avea27.001,42 mp suprafaþã con-struitã la sol, 54.159,96 mp su-prafaþã desfãºuratã, 7 nivele

(P+6E, 50,14 m înãlþime) ºi ocapacitate de 30.983 de locuri întribune pentru spectatori, dupãcum urmeazã: 232 de locuri pen-tru persoane cu dizabilitãþi înscaune cu rotile, inclusiv însoþi-tori; 350 de locuri pentru repre-zentanþii mass-media; 2.368 delocuri pentru spectatori VIP, dincare 440 de locuri în loje; 28.033de locuri pentru public. Este vor-ba despre un obiectiv de inves-tiþii cuprins în ”Programul naþi-onal de construcþii de interespublic”, subprogramul ”Com-plexuri sportive”, derulat deMinisterul Dezvoltãrii Regiona-le, Administraþiei Publice ºi Fon-durilor Europene (MDRAPFE)prin Compania Naþionalã de In-vestiþii (CNI – SA). CNI susþi-

ne, de asemenea, cã a fãcut eco-nomie pe parcursul lucrãrilor lastadion, costul acestuia fiind cal-culat la aceastã datã la239.979.000 lei (52.656.000euro), incluzând TVA, faþã de241.634.000 lei, suma estimatãiniþial. Asta în ciuda numeroa-selor modificãri operate pe par-cursul execuþiei la proiectul ini-þial. „Necesitatea revizuirii aces-tora a apãrut în urma implemen-tãrii soluþiilor optimizate ºiadaptate la situaþia din teren, darºi pentru a se rãspunde cerinþe-lor pentru asigurarea condiþiilornecesare desfãºurãrii competiþii-lor sportive de nivel FIFA,UEFA Champions League ºiUEFA Europa League, FRF –Liga I ºi a altor competiþii inter-ne de fotbal sau meciuri de rug-by cu public naþional/de pestehotare, în variantele Rugby Lea-gue City ºi Rugby Union. Mo-dificãrile faþã de conceptul ini-þial includ: numãrul de niveluri(P+6E faþã de P+M+4E prevã-zute anterior); introducerea unuiinel perimetral pentru rezolva-rea problemelor de acces ºi eva-cuare a publicului în situaþii deurgenþã, potrivit avizului ISU,ceea ce a mãrit suprafaþa con-struitã cu 7.000 mp; amplasareaa 4 studiouri outdoor la ultimulnivel al clãdirii, cu vizibilitate180 de grade ºi unghi de filma-re corespunzãtor; mãrirea adân-cimii de fundare ºi creºterea nu-mãrului de piloþi foraþi, din cau-za pânzei freatice ridicate – faptconstatat în urma studiului geo-tehnic de detaliu, efectuat dupãdemolarea vechiului stadion IonOblemenco”, dupã cum preci-za, într-un comunicat, Compa-nia Naþionalã de Investiþii.

Compania Naþionalã de Investiþii anunþa, înurmã cu o lunã, cã lucrãrile la noul stadion defotbal al Craiovei sunt realizate în proporie de95 la sutã ºi cã recepþia ar putea începe lafinele lunii august. Cum termenul se apropie,reprezentanþii companiei au livrat pe facebookinformaþia despre o „vizitã de lucru” prelimina-rã demarãrii recepþiei care va începe în perioa-da urmãtoare. Cel mai probabil, dupã montareagazonului, episod care, potrivit CNI, va avea locîn zilele urmãtoare.


















































În aştÎn aştÎn aştÎn aştÎn aştepepepepeptttttarararararea gazea gazea gazea gazea gazonului pentronului pentronului pentronului pentronului pentru aru aru aru aru arenă,enă,enă,enă,enă,CNI se antrCNI se antrCNI se antrCNI se antrCNI se antrenează pentrenează pentrenează pentrenează pentrenează pentru ru ru ru ru recepţie pe fecepţie pe fecepţie pe fecepţie pe fecepţie pe facebookacebookacebookacebookacebook


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

de Marielena Popa

Gazoductul va avea 529de kilometri de conduc-tã pe teritoriul þãrii

noastre, va traversa 11 judeþe,79 de localitãþi ºi circa 20.000proprietãþi private. Va intra înRomânia prin Giurgiu, va treceprin Ilfov, Argeº, Vâlcea, Gorj,Hunedoara, Timiº ºi va ieºi înUngaria prin Nãdlac.

În judeþul Vâlcea conducta vatrece prin Drãgãºani, Suteºti,Guºoeni, Mãciuca, Tetoiu, Zã-treni, Grãdiºtea, adicã pe apro-ximativ 4.000 de proprietãþi pri-vate.

Deja în aceste localitãþi Trans-gaz poartã negocieri avansatecu proprietarii de terenuri, însãmulþi dintre aceºtia nu suntmulþumiþi de indemnizaþiile saudespãgubirile oferite, pe când lafel de mulþi considerã cã aceas-ta este pentru ei o oportunitatenesperatã.

ªi în Vâlceaconducta se vaintersecta cu situriºi arii naturaleprotejate

Potrivit Transgaz, ”Traseulconductei BRUA se va intersec-ta cu ºapte situri naturale prote-jate: Natura 2000, respectivDefileul Jiului (lungimea tron-sonului suprapus: 0,542 km),Nordul Gorjului de Vest(13,916 km), Pãdurea Bolintin(2,016 km), Strei-Haþeg (3,607km), Coridorul Rusca Montanã-Þarcu-Retezat (2,933 km), RâulTimiº între Rusca ºi Prisaca(0,739 km) ºi Valea Oltului In-

ferior (1,288 km). De asemenea,conducta se va intersecta cuGeoparcul Dinozaurilor „ÞaraHaþegului”, lungimea tronsonu-lui suprapus fiind de aproape 52de kilometri. Traseul conducteieste, de asemenea, limitrof arii-lor naturale protejate DealurileDrãgãºaniului (30-50 m), Grã-diºtea Muncelului-Cioclovina(63 m), Parcul Naþional DefileulJiului (65-240 m, pe o lungimede aproximativ 2.500 m) ºi Lun-ca Timiºului (670 m)”.

Organizare deºantier la Guºoeni,depozit de þeavãla Zãtreni

”Vor fi amplasate 5 organi-zãri de ºantier ce vor urmãri tra-

seul conductei de transport(Cãldãraru în Argeº, Guºoieniîn Vâlcea, Turcineºti în Gorj,Bucova în Caraº Severin ºiRecaº în Timiº). De la nivelulfiecãrei organizãri de ºantierurmeazã a fi operate pânã la 4fronturi de lucru simultane. Deasemenea, în vederea depozitã-rii temporare a segmentelor deconductã vor fi organizate 10depozite de þeavã, la Poeni (Te-leorman), Corbu (Olt), Cherleºti(Olt), Zãtreni (Vâlcea), Frasin(Gorj), Jiu Paroºeni (Hunedoa-ra), Pui (Hunedoara), Iaz (CaraºSeverin), Lugoj (Timiº) ºi Fân-tânele (Arad). În raportul demediu se precizeazã cã duratade construire a secþiunii româ-neºti a BRUA este estimatã lacirca 2 ani ºi jumãtate (29 deluni)”, a mai precizat Transgaz.

Gazoductul BRUA, un nou coridor european detransport al gazelor naturale care va interco-necta Bulgaria, Romania ºi Ungaria, va trece ºiprin ºapte localitãþi din judeþul Vâlcea. Proiec-tul beneficiazã de finanþare europeanã neram-bursabilã de aproape 180 milioane euro ºi artrebui finalizat în anul 2019. La începutul luniimartie, ministrul energiei, Toma Petcu, declaracã lucrãrile la gazoductul BRUA vor începe lasfârºitul acestui an, iar conducta va fi funcþio-nalã în 2020, când ExxonMobil ºi OMV Petromvor începe extracþia gazelor naturale din MareaNeagrã. Din cele aproximativ 680 de locuri demuncã generate pe durata de construire aBRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forþade muncã din România.

GazoductulRomânia-Ungaria-Austria se va opriîn Ungaria

Iniþial, proiectul a prevãzut ºiAustria. Însã, recent, Transgaza primit o scrisoare din parteaFGSZ – operatorul naional detransport de gaze naturale dinUngaria – , în care compania

anunþã cã gazoductul România-Ungaria-Austria se va opri înUngaria, dupã ce Consiliul deSupraveghere al FGSZ a consi-derat cã dezvoltarea acestuiacãtre statul austriac nu este efi-cientã din punct de vedere eco-nomic. Oficialii Transgaz spuncã dezvoltarea proiectuluiBRUA pe teritoriul Românieirãmâne neafectatã chiar ºi înurma acestui anunþ.

Gazoductul BRUAva trece prin ºaptelocalitãþi din Vâlcea

















OporOporOporOporOportunittunittunittunittunitatatatatate!e!e!e!e!


5DEZVÃLUIRI

Publ

icita

te

Preºedintele PNLVâlcea, deputatulCristian Buican,considerã cã Parti-dul Social Democrat(PSD) se face vino-vat de reziliereacontractului pentrurealizarea studiuluide fezabilitate alautostrãzii Sibiu-Piteºti de cãtrereprezentanþii Com-paniei Naþionale deAdministrare aInfrastructurii Rutie-re (CNAIR). Buicanmai susþine cãtronsonul 6 al auto-strãzii Sibiu-Piteºti,care ar urma sã facãlegãtura municipiu-lui Râmnicu Vâlceacu viitoarea auto-stradã, este omis curea-credinþã decãtre autoritãþileresponsabile.

Licitaþia pentruacest contracta fost realizatã”pe genunchi”

Parlamentarul vâlceanopineazã cã astfel seproduce o nouã amâ-

nare a termenului de finali-zare a acestui tronson de au-tostradã ºi se demonstreazãcã licitaþia pentru acest con-tract a fost realizatã ”pe ge-nunchi”. Buican considerã cãaceastã nouã amânare a ce-lei mai importante autostrãzidin România demonstreazãfaptul cã reprezentanþii PSDtãrãgãneazã acest importantproiect al României. Parla-mentarul liberal este de pã-rere cã atâta timp cât licita-þia pentru acest contract, câtºi rezilierea acestuia de acumcâteva zile, a fost fãcutã subsemnãtura unor reprezentanþiai PSD, întreaga responsabi-litate pentru aceastã nouãamânare a celei mai impor-tante investiþii din infrastruc-tura rutierã din România opoartã PSD. Parlamentarul

DeputDeputDeputDeputDeputatul Buican, acuzatul Buican, acuzatul Buican, acuzatul Buican, acuzatul Buican, acuze gre gre gre gre graaaaavvvvve la adre la adre la adre la adre la adresa Putesa Putesa Putesa Putesa Puteriieriieriieriierii

PNL de Vâlcea atrage aten-þia ºi asupra faptului cã pro-punerea reprezentanþilorCNAIR de a face studiile defezabilitate a tronsoanelor 2,3, 4 ”in house”, cu specialiºtiai companiei, reprezintã opropunere nerealistã, mai alesatâta timp cât autostrada Si-biu-Piteºti beneficiazã de fi-nanþare europeanã, dar trebu-ie obþinut acordul reprezen-tanþilor JASPER pentru stu-diul de fezabilitate ca sã be-neficieze de finanþare euro-peanã.

Tronsonul 6care face legãturamunicipiuluiRâmnicu Vâlceacu autostrada,omis de fiecaredatã

Preºedintele PNL Vâlceatrage un semnal de alarmã ºiasupra faptului cã tronsonul6 al autostrãzii Sibiu-Piteºti,ce se referã la legãtura mu-nicipiului Râmnicu Vâlceacu viitoarea autostradã, esteuitat de cãtre autoritãþile res-ponsabile. În ultimele 6 luni,

materie de construcþie de au-tostrãzi. De fapt, ne aflãm înfaþa unei iminente amânãri aacestui tronson de autostra-dã, pe motiv de PSD. Asis-tãm la un scenariu absurd, încare reprezentanþii PSD re-ziliazã un contract pe care totei l-au licitat. Ori nu au fostîn stare sã facã o licitaþie co-rectã ºi un contract serios, orie rea-credinþã. Alt scenariunu existã. Atrag atenþia ºiasupra faptului cã propune-rea celor de la CNAIR derealizare a studiilor ”in hou-se” nu este una serioasã ºipune în pericol finanþareaeuropeanã a acestui tronsonde autostradã. Doresc sã maitrag un semnal de alarmã ºiasupra faptului cã de fiecaredatã când reprezentanþii PSDvorbesc de tronsoanele aces-tei autostrãzi, nu se menþio-neazã legãtura cu municipiulRâmnicu Vâlcea. Probabilcei de la PSD uitã intenþio-nat de acest tronson pentru aþine în continuare Vâlcea însãrãcie” – a declarat deputa-tul Buican.

(M.N.)

de fiecare datã când reprezen-tanþii PSD de la MinisterulTransporturilor s-au referit latronsoanele autostrãzii Sibiu-Piteºti, le-au menþionat doar peprimele 5, tronsonul 6 (legãtu-ra Râmnicului cu autostrada)fiind de fiecare datã omis. Par-lamentarul Cristian Buicanconsiderã cã loturile 5 (Piteºti– Curtea de Argeº) ºi 6 (Râm-nicu Vâlcea – Tigveni) dinaceastã autostradã trebuiau li-citate în acelaºi timp, tocmaipentru a garanta legãtura ora-ºului Râmnicu Vâlcea cu vii-toarea autostradã, la nivel dedrum naþional reabilitat/moder-nizat.

“De fiecare datã când cei dela PSD se aflã la guvernare,construcþia autostrãzii Sibiu-Piteºti se amânã. Aceastã rezi-liere a contractului pentru rea-lizarea studiului de fezabilita-te reprezintã o nouã dovadã aacestui fapt ºi trãdeazã incom-petenþa reprezentanþilor PSD în

„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”„PSD amânã construcþiaautostrãzii Sibiu-Piteºti”

de Virgil Dumitrescu

tenþã care începuserã sã seadune în portofoliul interpre-tei. Apoi, Mihaela Bustuchi-nã ºi-a adãugat numele patro-nimic Vlaicu, a absolvit Me-dicina la Bucureºti, iar în 1992a ”zburat” în Franþa ºi a deve-nit consacrat doctor în ªtiinþeMedicale. Partea interesantãeste cã ”faimoºii” sãi cai al-baºtri, pe care i-a ghidat de-alungul ºi de-a latul, nu s-audecolorat. În octombrie 2015,charismatica folkistã dinCrâmpoia ºi-a lansat la Cen-trul Cultural ”Jean-Louis Cal-deron”, din Capitalã, cartea”Sã locuieºti într-un cântec depasãre” (Ed. Favorit), cu men-þiunea cã ”versurile cântece-lor sunt ale unor poeþi îndrã-giþi (Nichita Stãnescu, IonMinulescu, George Þãrnea,Virgil Dumitrescu º.a.)”. Co-pleºit sunt ºi fãrã scãpare!Superba carte a Mihaelei Bus-tuchinã Vlaicu, prefaþatã deVirgil Tãnase, a fost (este) în-soþitã de CD-ul ”Caii mei al-baºtri”, care ne întoarce cugândurile la Slatina anilor ’70,atunci când literatura ºi artelenu intraserã în blocaj. Da, po-ezia, inclusã în primul volum,apãrut la Scrisul Românesc,s-ar fi rãtãcit, poate, fãrã con-tribuþia nemijlocitã a Mihae-lei Bustuchinã Vlaicu, în pre-zent distins medic neurolog.Asta înseamnã sã ai nervii tariºi, mai ales, sã te dedici cu capunei cauze. ”Sã locuieºti într-un cântec de pasãre” e o fru-moasã poveste de ”habitat”intelectual pentru oricare ca-tegorie de cititori.

Aceasta este, de vreo doiani, starea de a fi ºi dea se exprima public,

multiplicatã în tiraj, a Mihae-lei Bustuchinã Vlaicu, talenta-ta folkistã din Crâmpoia, pen-tru cei care au cunoscut-o pevremea concursului ”Spicul deaur” organizat în reºedinþa dejudeþ a Oltului. ”Am fãcut Li-ceul Ion Minulescu la Slatina,iar în 1974, la liceu, am înce-put sã cânt la chitarã ºi am fã-cut prima compoziþie «Caiimei albaºtri», pe versurile luiVirgil Dumitrescu”, mãrturi-seºte ea în interviul realizat deAlice Nãstase Buciuta. Mai de-parte: ”În 1976, am cunoscut-o pe Luminiþa Dumitrescu,care m-a invitat la televiziunecu faimosul meu cântec «Caiimei albaºtri»”. Se ºtie: ca sã ainoroc, trebuie îndeplinite douãcondiþii: sã fii omul potrivit (1)la locul potrivit (2). Atunci, în1974, dupã ”Spicul de aur”, pecare îl câºtigase, liceana de la”Minulescu” mi-a solicitat,”dacã se poate”, sã-i scriuceva. S-a putut, iar norocul asurâs în ambele sensuri. Mieca nãzãrit de cai albaºtri (pelângã cei verzi) ”fulgerândprin grâne”, iar Mihaelei Bus-tuchinã ca îmblânzitoare declasã. Compoziþia a avut unsucces nesperat în ”epocã”, laradio ºi televiziune, la concur-suri internaþionale de unde s-aîntors cu trofee. Adrian Pãu-nescu a promovat-o în modspecial la Antena Judeþelor, lafel Lucian Avramescu la Ser-bãrile Scânteii Tineretului, pelângã celelalte piese de rezis-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

”Sã locuieºti într-uncântec de pasãre” Muzeul Olteniei orga-

nizeazã un nou modulal proiectului cultural-educativ “Matineumuzeal de vacanþã”,miercuri, 23 august,ora 10.00, în Sala deconferinþe a Secþiei deistorie-arheologie (str.Madona Dudu, nr. 14).

Publicul craiovean esteinvitat sã vizioneze fil-me istorice, filme pen-

tru copii, poveºti, scenete într-un cadru atractiv ºi profesionistasigurat de specialiºtii Muzeu-lui Olteniei, de naturã a oferiprilejul unor dezbateri interac-tive educative despre persona-je istorice remarcabile, obiceiuriºi ritualuri din vremuri ºi tim-puri apuse, relaþii diplomatice ºiviaþa de la curtea domnitorilor/voievozilor români.

Programul a fost conceputpornind de la ideea de a trans-mite copiilor informaþii desprepersonaje istorice remarcabile,evenimente diplomatice impor-tante ºi de a le face cunoscutespaþii emblematice pentru isto-ria României într-un mod ine-dit, diferit de metoda clasicãºcolarã, dar completând-o ºiîmbogãþind-o pe aceasta. Iniþia-torii proiectului oferã astfel,celor interesaþi de programulpropus, o întoarcere în timppentru a descoperi crâmpeie dinistoria poporului român.

Debutând cu documentare is-torice precum „Epoca de pia-trã”, “Burebista, regele geto-dacilor”, „Columna”, proiectulva marca cronologic momenteistorice redate în pelicule artis-tice precum: „Mircea cel Bã-trân”, „ªtefan cel Mare”,„Vlad Þepeº”, ce vã vor purtapânã la sfârºitul verii prin fabu-loase momente istorice, de ieriºi de azi.

Aºadar, miercuri, începând cuora 10.00, cei mici, însoþiþi depãrinþi ºi bunici, vor vizionafilmul artistic „Heidi – fetiþamunþilor” ºi vor afla întâmplã-rile minunate trãite de perso-najul principal de la plecarea sadin veselul sat Mayenfeld, aflatla poalele munþilor.

Începând cu ora 10.30, nevom delecta împreunã cu sec-venþe din celebrul film „Aven-turile lui Tom Sawyer”, pentruca de la ora 12.00 sã intrãm învremea istoricã a lui „Mirceacel Bãtrân” ºi sã aflãm date ine-

dite despre cel ce a fost unuldintre cei mai importanþi voie-vozi ai Þãrii Româneºti (n. 1355 - d. 31 ianuarie 1418)ºi care, în actele oficiale, apare

ca „în Hristos Dumnezeu, bine-credinciosul ºi de Hristos iubi-torul ºi singur stãpânitorul, IoMircea mare voievod ºidomn...”

“Matineulmuzealde vacanþã“se desfãºoarãmiercuri,23 august,la MuzeulOlteniei


















7SPECIAL

Activitate SC APAVIL SA în sãptãmâna 14 – 18 augustSC APAVIL SA a desfãºurat

ºi în sãptãmâna 14 – 18 august2017 o activitate intensã în mu-nicipiul Râmnicu Vâlcea, în co-laborare cu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strãzile Anton Pannnr. 2B, Danil Ionescu, Calea luiTraian, Remus Bellu ºi AurelianSacerdoeanu.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 4 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile Câmpului, Patriarh Iusti-nian Marina nr. 68, ConstantinStãnciulescu ºi Aurel Sacerdo-

eanu nr. 79.POMPE CURÃÞATE. Au

fost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere în zoneleOstroveni I, II, III, IV, V, VI, 1Mai I, II, Zãvoi, Nord (strãzileRepublicii ºi Nicolae Titulescu),Traian, Sud ºi Centru;

- s-a înlocuit gurã de scurge-re pe Aleea Primãverii la blo-

cul D3;- s-au montat ramã ºi capac

cu ramã suport din beton armatpe strada Pictor Tãtãrãscu;

- s-a reparat cãmin de canali-zare pe strada Lucian Blaga lablocul A50;

- s-au înlocuit 9 ml de eavãpe strada Corneliu Coposu in-tersecie cu strada Pescãruºului;

- s-au continuat lucrãrile deîntregire reea apã potabilã D400mm din bulevardul NicolaeBãlcescu intersecie cu stradaFerdinand, pânã la bulevardulTudor Vladimirescu interseciecu strada Libertãii ºi înlocuireconducte de serviciu;

- s-au continuat lucrãrile de

înlocuit reea apã potabilã ºibranºamente pe Calea lui Tra-ian la blocurile S20, S24, S26 –Grãdinia Oltchim;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuie reea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea în pã-mânt a evilor de canalizare DN250 mm;

CÃMINE CURÃÞATE.Au fost curãþate gurile de scur-gere ºi cãminele de canalizareîn mai multe zone din munici-piul Rm. Vâlcea:

- Ostroveni (strãzile Ostro-

veni la Baza de Agrement Os-troveni, Lucian Blaga la blocu-rile A33, A39, A42/2, MihaiEminescu la blocul B13 ºi bu-levardul Pandurilor la bloculB6);

- Centru (strãzile GeneralMagheru la blocul S1 ºi Gene-ral Praporgescu);

- precum ºi pe Calea lui Tra-ian la blocul D6, Someº ºi ªtir-bei Vodã în parcul Zãvoi.

45 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 45 de apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 4 do-cumentaþii tehnice.

de Marielena Popa

Prin urmare, premiileau oscilat între 100 ºi500 lei. Cum sã îm-

partã banii aceºtia ansambluricu câte 20-30 de copii, tinerisau adulþi? Pânã ºi” Frumoa-sa Oltului”, simbolul festiva-lului, a fost ”stipendiatã” cudoar 300 de lei. Se numeºteElena Geanina David, din ju-deþul Olt.

Ca ºi în anii precedenþi, fes-tivalul a fost organizat de Pri-mãria oraºului Cãlimãneºti înparteneriat cu Centrul Jude-þean pentru Conservarea ºi

Promovarea Culturii Tradiþio-nale Vâlcea din cadrul Consi-liului Judeþean Vâlcea. Cândsunt mai multe forþe, se presu-pune cã pot fi ºi mai mulþi bani,dar n-a fost aºa.

Au participat cu toatã dragos-tea purtãtori ºi continuatori detradiþii ºi datini din judeþele ri-verane Oltului: Harghita, Co-vasna, Braºov, Sibiu, Vâlcea,Olt, Teleorman. Majoritatea,copii ºi adolescenþi.

Sutele de turiºti aflaþi în sta-þiune au beneficiat, astfel, de un”tratament” spiritual extraordi-nar, ce putea fi rãsplãtit ºi alt-fel, nu doar cu aplauze.

Într-o þarã în care focul dinvetrele folclorice se stinge pe zice trece, este nevoie de încura-jarea celor care încã întreþin fla-cãra; de la copiii talentaþi, la in-

Cea de-a 49-a ediþiea Festivalului deFolclor ”CânteceleOltului” s-a desfãºu-rat pe 19 ºi 20 au-gust la Cãlimãneºti,sub semnul talentu-lui, dar ºi al austeri-tãþii. Aflat în dificul-tate, din cauza unorproiecte în care s-auinvestit mulþi bani,bugetul PrimãrieiCãlimãneºti nu aputut face faþãvalului de mãiestriecare a inundatscena din ParculCentral.

structori, ºi pânã la veterani. Nusunt bani? Ce-ar fi sã facemrost? E nevoie de atât de puþinîn plus, pentru atât de mult!

Vâlcea: Talentºi austeritate la”Cântecele Oltului”


















































8ACTUALITATE

Dacã s-ar face un clasa-ment pentru acest an,al încercãrilor de ma-

nipulare a opiniei publice, Par-tidul Naþional Liberal ar ocu-pa cu siguranþã primele zecepoziþii.

Nu este vorba însã de sim-ple încercãri de manipulare.Este o întreagã construcþiestrategicã a PNL, menitã sãsperie populaþia, doar-doar oa-menii îºi vor întoarce faþa cã-tre acest partid cãzut.

Din ea fac parte declaraþiipolitice ale liderilor partidului,mai mari sau mai mici, analize”independente” ale unor eco-nomiºti de casã ai PNL sausentinþe ”ºtiinþifice” ale unorºefi de ong-uri, cu titluri pom-poase, setaþi sã vadã realitateadoar prin lentilele PartiduluiNimic Liberal.

Prin aceastã strategie se în-cearcã, pe principiul picãturiichinezeºti, anularea oricãruirezultat pozitiv al guvernãriiPSD -ALDE ºi inducerea înmintea românilor cã þara se aflãpe buza prãpastiei. ªi cã nuexistã salvare decât în braþeledomnilor Orban, Buºoi, Câþusau Roman de la Alba.

Cu cât realitatea româneas-cã adevãratã - aceea a creºteriieconomice - este mai des con-firmatã prin datele unor actoriincontestabili precum Eurostatsau Financial Times, cu atâtmai mult negru varsã strategiiPNL în vocile politice ºi ”ci-vile” reglate sã anunþe apoca-lipsa economicã ºi socialã înRomânia.

Guvernarea PSD - ALDE nu

PNL, stop joc!

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

este una perfectã. Chiar euatrag atenþia prin luãrile depoziþie publice asupra unor lu-cruri care pot fi îmbunãtãþite.Dar de aici ºi pânã la anunþu-rile panicarde ale peneliºtilorcã salariile românilor vor fireduse cu 22,7% sau cã defi-citul se va apropia de 5%, saucã nu mai sunt bani pentru sa-larii ºi pensii decât pânã în oc-tombrie, e distanþã ca de la cerla pãmânt.

Oricât de înregimentat poli-tic ar fi cineva în PNL sau ori-cât de motivat ar fi, într-un felsau altul, de cãtre cercurileapropiate ale acestuia, nu poþisã treci cu vederea mãcar ci-fra de 5,9 % creºtere econo-micã ºi, de asemenea, ceea ceafirmau specialiºtii de la Fi-nancial Times zilele trecute:

”Creºterea economicã a Ro-mâniei a depãºit aºteptãrile înal doilea trimestru, înregis-trând cea mai bunã citire aPIB-ului în 12 luni ºi consoli-dând poziþia sa ca þara cu ceamai rapidã creºtere din Euro-pa Centralã ºi de Est”.

Decuplarea PNL de la reali-tate ºi zugrãvirea unei realitãþiparalele, negre ºi iminente, nearatã cã acest partid afiliat laconservatorii europeni nu facealtceva decât un JOC MUR-DAR. În care conteazã doar eiºi interesele lor politice pe ter-men scurt. În care þara ºi oa-menii ei sunt doriþi doar ca niº-te marionete în mâinile lor.

Alãturi de milioanele de ro-mâni care s-au prins repede deacest joc, spun ºi eu: Stop joc,PNL!

Publ

icita

te

Emoþii pentru unii,dezinteres pentru alþii,aºa stau lucrurile înplin sezon de desfãºu-rare a examenului deBacalaureat, sesiuneadin toamnã. Dacã oparte dintre candidaþiia treaba în serios ºiîncearcã sã obþinãrezultate decente, o adoua categorie detineri nici mãcar nu s-a prezentat la primeleprobe ale concursului.

de Octavia Hantea

Examenul de Bacalaureat-sesiunea din toamnã ademarat în data de 21

august a.c. cu proba scrisã lalimba ºi literatura românã, con-tinuând în data de 23 august cuproba obligatorie a profilului ºipe 24 august cu proba la alege-re a profilului ºi specializãrii.Din 25 august, vor debuta pro-bele orale ale examenului deBacalaureat. Astfel, pe 25 au-gust va avea loc evaluarea com-petenþelor lingvistice de comu-nicare oralã în limba românã, iar

Puþini înscriºila examenul deBacalauareatpe 28 august va fi evaluareacompetenþelor lingvistice de co-municare oralã în limba mater-nã – proba B. În 29-30 august,este programatã evaluarea com-petenþelor digitale – proba D, iarîn 30-31 august vor fi evaluatecompetenþele lingvistice într-olimbã de circulaþie internaþiona-lã – proba C. Potrivit reprezen-tanþilor Inspectoratului ªcolarJudeþean Dolj, pentru prima

probã a concursului s-au înscris580 de candidaþi, dintre care130 au absentat. De la aceastaprobã nu au lipsit nici eveni-mentele nedorite, unul dintrecandidaþi fiind eliminat dupã cea fost prins cu fiþuici asupra lui.Supraveghetorii au observat„tehnica” persoanei în cauzãchiar la finalul concursului, in-cidentul fiind înregistrat la Co-legiul Tehnic „C. D. Neniþescu”.

Trei proiecte importanteale Primãriei Budeºti,judeþul Vâlcea, au fost

declarate, recent, eligibile pen-tru finanþare, de cãtre Ministe-

Vâlcea: Trei proiecte aprobatepentru comuna Budeºti

rul Dezvoltãrii prin PNDL II.Potrivit primarului Ion Vlãdu-lescu (foto), valoarea celor treiproiecte depãºeºte 70 de mili-arde de lei vechi. Astfel, au fost

aprobate pentru finanþare con-struirea unei grãdiniþe(1.574.530 lei); amenajare reþeapublicã de apã uzatã în sateleLinia ºi Racoviþa (2.896.000),precum ºi construirea unui podpeste pârâul Sâmnic în punctulDC 30 Androneºti (3.770.080).

Aflatã la 12 kilometri de mu-nicipiul Râmnicu Vâlcea, Bu-deºti este cea mai industrializa-tã comunã a judeþului Vâlcea.Aºezarea deþine un parc indis-trial în care lucreazã 3.000 deoameni ºi dispune de un puter-nic potenþial pentru alte inves-tiþii. Parcul industrial gãzduieºteo importantã companie din do-meniul auto - Faurecia - , inves-tiþie inauguratã în septembrie2016, precum ºi o halã în careo firmã belgianã a deschis înacest an o fabricã de saltele.

Pânã acum, firmele româneºtiau creat la Budeºti circa 1.300de locuri de muncã, iar investi-torii strãini, aproximativ 1.600de locuri de muncã.

(M.P.)


9PUBLIREPORTAJ

De o frumuseþeaparte ºi o istorieînnobilatã de trece-rea vremii, ParculNicolae Romanescu,din Craiova, una dincele mai mari zoneverzi din România,este o capodoperãpeisagisticã ºi unadintre atracþiile dinzona Bãniei, dar ºiale þãrii. Parcul seîntinde pe o suprafa-þã de aproximativ100 de hectare ºigãzduieºte obiectiveturistice deosebite,oferind vizitatorilorun tãrâm de basmaflat pe lista monu-mentelor istorice.

de Octavia Hantea

Parcul Nicolae Roma-nescu oferã vizitato-rilor, indiferent de

vârstã, toate ingredientele decare au nevoie pentru a pe-trece o zi în naturã: un teatrude varã reabilitat, futurist,dupã concepþia unui arhitectcraiovean; o grãdinã zoologi-cã, printre cele mai vechi dinþarã; un hipodrom; iar pentruca peisajul sã fie complet, unpod suspendat care conducevizitatorii la un castel ferme-cat. Tot în acest loc, vizitato-rii pot admira ºi Palatul Bi-bescu, dar ºi Chioºcul fanfa-rei.

Scurt istoricParcul se aflã în partea de

sud a Craiovei, fiind cunos-cut ºi sub denumirile: ParculIndependenþei, Parcul Popo-rului sau Parcul Bibescu. Esteamplasat în locul în care cucâteva sute de ani în urmã seafla moºia familiei logofãtu-lui Ioan (Iancu) Bibescu, carea fost cumpãratã de autoritã-þile oraºului în anul 1848.Amenajarea acestui spaþiu aînceput însã în 1898, odatã cuvenirea lui Nicolae Romanes-cu la primãria oraºului. A în-ceput astfel o transformaremajorã, spaþiile au fost rea-menajate, terenul modificatartificial, specii noi de arborifiind aclimatizate. Treptat a

renãscut, iar stilul romantic acucerit craiovenii. Proiectul afost conceput de renumitul ar-chitect francez Édouard Redont.Suprafaþa totalã a parcului estede 96 de hectare ºi cuprinde, pelângã plantaþiile ornamentale dearbori ºi arbuºti, o întindere deapã de peste 4 ha, un hipodromde 20 ha, drumuri, alei ºi potecicare însumeazã peste 35 de ki-lometri lungime.

Puncte de atracþieUnul dintre obiectivele ce

meritã vãzute este Castelul fer-mecat, rodul imaginaþiei arhi-tectului francez Edouard Re-dont. Iniþial, castelul era pur ºisimplu un adãpost stilizat pen-tru bazinele de apã folosite lairigarea parcului. Un alt punctde atracþie este grãdina zoolo-gicã, inauguratã în anul 1906,una dintre cele mai vechi dinþarã. De--a lungul timpului, aiciau putut fi admirate animale ºipãsãri precum: tigrul, jaguarul,leul, ursul, maimuþa, struþul saupãunul. În apropierea grãdinii seaflã Chioºcul fanfarei, realizatspecial la Viena ºi Teatrul devarã. Podul suspendat leagãdouã dintre dealurile din parc ºieste o punte peste lacul care seîntinde pe aproximativ patruhectare. Peisajul Podului sus-pendat deasupra lacului pe carevizitatorii se pot plimba cu bar-ca scoate în evidenþã stilul ro-mantic al Parcului Romanescu.Turiºtii care ajung în zonã pot

face un popas ºi la Palatul lo-gofãtului Bibescu, locaþiecare l-a gãzduit în zilele de 26ºi 27 iunie 1859 pe domnito-rul Alexandru Ioan Cuza, cuprilejul vizitei pe care a fãcut--o la Craiova.

Amplu procesde modernizare

În ceea ce priveºte investi-þiile realizate în Parcul Roma-nescu, în urmã cu aproxima-tiv doi ani, acesta a intrat într-un amplu proces de moderni-zare. Cu banii obþinuþi de laUniunea Europeanã au fostrefãcute aleile, cascadele, ilu-minatul public, dar a fostmontat ºi un sistem video cudispecerat. Toatã activitateadin Parcul Nicolae Romanes-cu este astfel monitorizatã.

ªi Teatrul de varã care seafla în paraginã a fost reabili-tat. O faþã nouã, o investiþieînceputã în anul 2013, reali-zatã din fonduri europene.Astãzi este un loc aparte, unteatru în aer liber cu un de-sign modern, unde scena aprins viaþã, iar artiºtii îºi aº-teaptã spectatorii. Are o capa-citate de 878 de locuri ºi estecea mai mare salã de specta-cole în aer liber din Craiova.

Acces gratuit laGrãdina zoologicã

Investiþii majore au fost fã-cute ºi la Grãdina zoologicã,rãmasã în continuare printepuþinele din þarã în care acce-sul publicului este gratuit.Reabilitatã în anul 2015, Grã-dina zoologicã din Craiovaoferã habitate noi, încãpãtoa-re, conform normelor europe-ne, tuturor animalelor aflateîn captivitate. Peste 270 deexemplare din peste 40 despecii pot fi admirate. Recent,RAADPFL Craiova a adus laGrãdina zoologicã un plutonde maimuþe, opt exemplaredin specia capucin, în schim-bul lor oferind Grãdinii zoo-logice din Arad o parte din co-lonia de porci vietnamezi.Foarte puþini craioveni ºtiu cãtoate amenajãrile din spaþiileGrãdinii zoologice au fost re-alizate cu angajaþii RA-ADPFL Craiova. De aseme-nea, din aceastã varã, în Par-cul Nicolae Romanescu a fostreluatã activitatea de închirie-re bãrci ºi hidrobiciclete pelacul Debarcader.

Parcul Nicolae Romanescu,punctul de atracþie

numãrul unu al Craiovei

































Perioada analizatã nu afost una pozitivã pen-tru leu, chiar dacã Ro-

mânia a înregistrat, în lunileaprilie – iunie, una dintre celemai mari creºteri economicedin Uniunea Europeanã. INSa anunþat primele estimãri pen-tru al doilea trimestru al aces-tui an, care aratã cã PIB-ul aaccelerat, înregistrând unavans de 5,9%, pe serie brutã,faþã de aceeaºi perioadã din2016.

Pe lângã menþinerea aversi-unii faþã de risc, provocatã detensiunile geopolitice din Pen-insula Coreeanã sau de aten-tatele teroriste din mai multeþãri europene, piaþa este neîn-crezãtoare în politicile ultra-populiste ale alianþei PSD-ALDE, care deja a început sãse confrunte cu greutãþi în pri-vinþa posibilitãþii de a susþinecreºterile salariale ale bugeta-rilor.

A apãrut astfel majorareaaccizelor (preþului) la produse-le petroliere sau intenþia de aimpune un nou mod de colec-tare a TVA, care ar putea punepe „butuci” numeroase compa-nii mici.

În mod natural, cursul euroa crescut de la 4,5710, la înce-putul perioadei, la 4,5881 lei,la sfârºitul ei, fiind atinsã ast-fel cotaþia maximã a ultimelordouã luni. Presiunea pe cum-pãrarea de valutã a împins europânã la un maxim de 4,592 lei,faþã de un minim al ºedinþei de4,581 lei. Tranzacþiile de la în-chiderea pieþei se realizau înjurul pragului de 4,59 lei.

Cursul dolarului american acrescut de la 3,8741 la 3,9104lei, intervalul fiind încheiat la3,9079, atunci când cotaþiile aufluctuat între 3,898 ºi 3,918 lei.

Moneda elveþianã s-a apre-ciat pe pieþele internaþionale dela 1,148 la 1,126 franci/euro,

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

astfel cã media ei a urcat de la4,0053 la 4,0606 lei. Finalulperioadei a adus depreciereafrancului la 1,132 – 1,138, în-cât cursul a scãzut la 4,0379lei.

Perechea euro/dolar a avuto evoluþie agitatã, corelatã cuultimele evenimente geopoli-tice. De la 1,1839 euro a scã-zut la 1,1662 dolari, dupã se-ria de atacuri teroriste care auzguduit mai multe þãri europe-ne, în special cel de la Barce-lona.

Odatã trecut ºocul emoþio-nal, euro a recuperat din tere-nul pierdut, tranzacþiile de lafinalul perioadei fiind realizateîntre 1,1732 ºi 1,1820 dolari.Replierea monedei americanea fost facilitatã de destrãma-rea echipei cu care DonaldTrump a câºtigat mandatul dela Casa Albã.

Ultimul care a pãrãsit cora-bia prezidenþialã a fost SteveBannon, controversatul consi-lier strategic. Acestuia i-arputea urma Gary Cohn, con-silierul economic ºef de laCasa Albã, ceea ce ar adânciizolarea în care se aflã preºe-dintele american ºi capacita-tea lui de a administra promi-sele reforme ale impozitelorsau cheltuielile cu infrastruc-tura.

Investitorii aºteaptã acumdiscursurile care se vor þine laîntâlnirea marilor bãnci cen-trale de la Jackson Hole, înStatele Unite.

Evoluþia monedei america-ne ºi creºterea aversiunii faþãde risc au dus preþul unciei deaur peste pragul de 1.300 do-lari, pentru prima oarã în2017, investitorii fiind inte-resaþi de plasamente cât maisigure.

Analiza cuprindeperioada 15 – 21 august

Euro la cotaþia maximãa ultimelor douã luni

















Angajatorii doljenicare oferã locuri demuncã absolvenþilor,ºomerilor cu vârsta depeste 45 de ani, ºome-rilor unici susþinãtoriai familiei, persoane-lor cu handicap sauºomerilor care întermen de cinci ani dela data angajãrii înde-plinesc condiþiile depensionare, pot bene-ficia de subvenþiiacordate din bugetulasigurãrilor pentruºomaj.

de Octavia Hantea

Potrivit reprezentanþilorAgenþiei Judeþene pen-tru Ocuparea Forþei de

Muncã Dolj, angajatorii care în-cadreazã în muncã, pe duratãnedeterminatã, absolvenþi aiunor instituþii de învãþãmânt (in-diferent de nivelul studiilor)primesc lunar, pe o perioadã de12 luni, pentru fiecare absolventîncadrat, o sumã în cuantum de900 lei. În cazul încadrãrii unorabsolvenþi din rândul persoane-lor cu handicap, angajatorii be-neficiazã lunar de suma de 900lei pe o perioadã de 18 luni.

Aceeaºi sumã,perioadã de timpdiferitã

De asemenea, cei care înca-dreazã în muncã, pe perioadãnedeterminatã, ºomeri în vârstãde peste 45 de ani, ºomeri caresunt pãrinþi unici susþinãtori aifamiliilor monoparentale,ºomeri de lungã duratã sau ti-neri NEET, primesc lunar, pe o

Stimulente de 900 leipentru angajatorii doljeni

perioadã de 12 luni, pentru fie-care persoanã angajatã din aces-te categorii, o sumã în cuantumde 900 lei, cu obligaþia menþi-nerii raporturilor de muncã saude serviciu cel puþin 18 luni. Deaceleaºi facilitãþi beneficiazã ºiangajatorii care, în raport cunumãrul de angajaþi, ºi-au înde-plinit obligaþia, potrivit legii, dea încadra în muncã persoane cuhandicap, precum ºi angajato-rii care nu au aceastã obligaþielegalã, dacã încadreazã în mun-cã pe duratã nedeterminatã per-soane cu handicap ºi le menþinraporturile de muncã sau de ser-viciu cel puþin 18 luni.

900 lei, vremede cinci ani

Angajatorii ce încadreazã înmuncã, potrivit legii, ºomericare, în termen de cinci ani dela data angajãrii, îndeplinesc,conform legii, condiþiile de pen-sionare, beneficiazã lunar, peperioada angajãrii, pânã la dataîndeplinirii condiþiilor respecti-

ve, de o sumã în cuantum de900 lei. „Facilitãþile prezentatese acordã angajatorilor în situa-þia în care persoanele din cate-goriile menþionate sunt înregis-trate ca ºomeri în evidenþa agen-þiei judeþene pentru ocupareaforþei de muncã din raza de do-miciliu sau de reºedinþã”, a ex-plicat purtãtorul de cuvânt alAJOFM Dolj, Alina Ghercioiu.

Stimulent pentruîncadrarea în muncãa 440 de doljeni

La nivelul judeþului Dolj, înprimele ºapte luni ale acestui an,au fost încadrate, prin subven-þionarea locului de muncã, numai puþin de 440 de persoane(64 absolvenþi, 364 ºomeri cuvârsta peste 45 ani, un ºomerunic susþinãtor al familiei mo-noparentale, cinci tineri NEET,doi ºomeri de lungã duratã ºipatru ºomeri care în termen decinci ani de la data angajãrii în-deplinesc condiþiile de pensio-nare).

Vineri, 25 august, înRâmnicu Vâlcea secolecteazã gratuitdeºeurile voluminoa-se ºi deºeurile deechipamente electriceºi electronice

P rimãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea ºi SCRomprest Energy SRL

anunþã cã în data de 25 august2017 se va realiza colectareagratuitã a deºeurilor volumi-noase ºi a deºeurilor de echipa-mente electrice ºi electronice(DEEE), în 12 puncte de colec-

Colectare deºeuri în Râmnicu Vâlceatare de pe raza municipiuluiRâmnicu Vâlcea:

- str. Criºan - coloana autoSPAIS (DADP);

- str. Radu de la Afumaþi - Bl.51B (PC 144);

- str. Rapsodiei - Bl. 16 (PC174);

- aleea Mioriþei - Bl. N3 (PC154);

- intr. Cecilia Cuþescu Stork -Bl. 77 (PC 133);

- str. Remus Bellu - parcareMaternitate, bl. O1 (PC 118);

- str. Emil Avramescu - lângãsediul Pieþe Prest;

- str. Gib Mihãescu - Bl. S3(PC 104);

- Complex Comercial Hermes- Bl. B3 (PC 80);

- str. Nicolae Iorga – Bl. PT5(PC 46);

- aleea Bradului - Bl. C1, C2(PC 79);

- intr. Florilor - Bl. S31 (PC6).

În cazul în care se vor identi-fica DEEE depozitate ºi în altepuncte de colectare special ame-najate, preºedinþii sau adminis-tratorii asociaþiilor de proprie-tari, ca ºi cetãþenii, pot anunþaacest fapt la dispeceratul SCRomprest Energy, tel.0250.731734, în intervalul orar08.00 – 16.00.


11SPECIAL

de Valentin Zarea

Banda Desenatã Craio-veanã (Marian Mires-cu, Cristian Ciomu,

Valentin Iordache ºi Viorel Pîr-ligras) a marcat sâmbãtã, 19august a.c., data trecerii lui Mi-hai Viteazul în eternitate prinlansarea unui fanzin (SANKI)de benzi desenate care îi esteadresat. Evenimentul a avut locla ora 19,19 fix, la statuia dinpiaþa care poartã numele ilustru-lui domnitor, loc din care artiº-tii au dãruit exemplare din fan-zin celor care au fost prezenþisau care doar au trecut întâm-plãtor pe acolo, dar s-au ºi po-zat cu frumoase mãºti cu chi-pul lui Mihai. Evenimentul, cares-a derulat sub deviza „Vitea-zul e al meu. Eu desenez”, a fostinstrumentat de Marian Mires-cu ºi a beneficiat de contribuþiaartisticã a autorilor BD românice activeazã atât în þarã cât ºipeste hotare. A urmat o retrage-re cu mãºti pânã pe str. Unirii,în locaþia denumitã „Agora Ar-telor Arhitecturii”, la sediul“Rãscruciului”, unde s-a cântat,s-a mâncat ºi s-a bãut.

Spiritul lui Mihai VSpiritul lui Mihai VSpiritul lui Mihai VSpiritul lui Mihai VSpiritul lui Mihai Vitititititeazul a înfeazul a înfeazul a înfeazul a înfeazul a înflăcărlăcărlăcărlăcărlăcărat arat arat arat arat artiştii crtiştii crtiştii crtiştii crtiştii craioaioaioaioaiovvvvvenienienienieni

Ce este Sanki?Fanzinul, ajuns la numãrul

26, este o iniþiativã particularãcare a demarat în 2004 ºi reu-neºte, tematic, opera a zeci deartiºti BD, chiar dacã de celemai multe ori a fost distribuitdoar în format electronic celorinteresaþi pentru a-l multiplicaºi a-l distribui.

Ce este un„Rãscruci”?

O altã iniþiativã culturalã par-ticularã care a împlinit lunaaceasta 15 ani de funcþionare,manifestarea reuneºte periodicmuzicieni, artiºti plastici, scrii-tori, încercând ºi reuºind sã

restabileascã relaþiile între so-cietatea civilã ºi cea artisticã,relaþii dezvoltate cu mult suc-ces în perioada antebelicã. Încadrul seratelor se cântã, au locexpoziþii de artã plasticã, se dis-cutã la un pahar sau un grãtar ºise pun la cale proiecte culturaleinedite.

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!

Toþisuntem

viteji!


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

Posturile locale de poliþie din judeþul Gorj seaflã într-un amplu proces de reabilitare, oame-nii legii urmând sã lucreze în condiþii mai bune.Întrucât unele clãdiri se gãsesc într-un stadiuavansat de degradare, conducerea IPJ Gorj aluat decizia alocãrii anumitor sume de bani învederea rezolvãrii acestor probleme.

Posturile locale de poliþiedin Gorj, în proces

de reabilitare

de Octavia Hantea

Potrivit unui bilanþ întoc-mit în acest sens, prio-ritare sunt zece posturi

locale de poliþie, semn cã aces-te clãdiri nu oferã condiþii bunede lucru. Recent, s-a obþinut fi-nanþare, de peste 100.000 de lei,pentru renovarea posturilor depoliþie din Dãnciuleºti ºi Vladi-mir. Astfel, vor fi executate lu-crãri de reparaþii curente laPostul de poliþie ruralã ºi lo-

cuinþã de intervenþie din Vladi-mir (foto), valoarea estimatã acontractului fiind de peste77.000 de lei.

Licitaþia pentru atribuirea lu-crãrilor este programatã pe 23august a.c.

Totodatã, vor fi executate lu-crãri de reparaþii curente ºi laPostul de poliþie ruralã ºi locuin-þã de intervenþie din Dãnciuleºti,valoarea estimatã a lucrãrilor dereabilitare fiind de peste 35.000de lei.


13CULTURÃ

În cadrul Colecþiei „MemoriaHistoriae”, cu binecuvântareaÎnaltpreasfinþitului Pãrinte Var-sanufie, la Editura Praxis a Ar-hiepiscopiei Râmnicului aparevolumul romancierului DinuSãraru, Râmnicul meu.

„Cartea de faþã – remarcãÎnaltpreasfinþitul Pãrinte Varsa-nufie în predoslovia intitula-tã Râmnicul Domniei Sale - re-liefeazã marea dragoste pe careDinu Sãraru a purtat-o de-a lun-gul întregii sale vieþi oraºului încare s-a nãscut ºi a crescut, deunde a zburat cãtre abisulnestingherit al slovelor. În acestvolum întâlnim, în amintirilesuave, boieri cu case somptuoa-se, þãrani cu care încãrcate custruguri sau cu alte bucate,birjari respectuoºi, profesorierudiþi care au marcat viaþa atâ-tor generaþii, colonei – eroi de

„Râmnicul meu”, o nouã apariþie editorialã la Editura Praxis

rãzboi, ierarhi cu viaþã sfântã,într-un cuvânt, un tablou com-plet al Râmnicului de altãdatã.

În ziua de astãzi însã, vorbinddespre Râmnicul de altãdatã nu

se poate trece cu vederea chi-pul celui care ani de-a rândul ºichiar ºi în prezent, ca un herb,marcheazã cultura ºi viaþa so-cialã din capitala Olteniei desub munte. Râmnicul fãrã DinuSãraru nu ar mai fi acelaºi Râm-nic. Personalitatea acestui omde culturã este atât de mare, în-cât nepunându-l pe piedestalulce i se cuvine, lipsim Râmniculde unul dintre pilonii acestuia.La manifestãrile culturale lega-te de împlinirea a optzeci de anide la naºterea marelui om deculturã al neamului românesc,Rãzvan Theodorescu afirma:- ”Pe orice a pus mâna DinuSãraru, cultural vorbind, s-apreschimbat într-un succes...”

Autorul însuºi subliniazã cã„Râmnicul meu e un amestecmereu fericit ºi miraculos întreun trecut azi atât de îndepãrtat,

în care se cuprind copilãria meaºi descoperirea lumii, ºi istoriabrutal nouã a oraºului aceleicopilãrii la care am fost, entu-ziast, ºi martor ºi cãuzaº, ca ºicând aº fi participat la facerealumii”.

Gândul acesta îl mãrturiseaDomnia Sa la împlinirea vârsteide ºaptezeci de ani, iar publica-rea discursului rostit la recepþiafestivã organizatã cu acel prileja însemnat, iatã, cincisprezeceani de la acel moment, o per-manentã invitaþie de a reconsti-tui, prin prisma tablourilor zu-grãvite de peniþa atât de inspi-ratã, plinã de metaforã ºi purta-tã cu o rarã plãcere a „detalii-lor”, farmecul oraºului copilã-riei sale.

Alcãtuirea discursului îi ofe-rea de altfel bucuria de a se„scufunda în apele aducerilor

aminte rãcoritoare ºi parfuma-te, cum erau numai apele Oltu-lui sub podul de fier dinainteacãii ferate, însoþite în curgerealor mereu tânãrã ºi strãlucitoa-re sub cerul care împrumuta sti-clirea de marmurã a MaluluiAlb, de ºuieratul prelung, sfâ-ºietor, al trenurilor care veninddinspre câmpie se pregãteau sãintre în defileul de piatrã vânã-tã al munþilor albãstrind zareadincolo de porumburile care,toamna, veneau curajoase pânãla porþile dinspre Ardeal ale ora-ºului”, iar cititorului îi oferãbucuria de a descoperi, deopo-trivã cu toate stãrile sale sufle-teºti, chipurile transformate înpersonaje de roman ale tuturorcelor care i-au marcat existenþapentru totdeauna.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

ideile care rãzbat din diverselemateriale, cât ºi publicul inte-resat de formare ºi dezvoltarepersonalã, de leadership ºi efi-cienþã în transmiterea corectãa unui mesaj.

Cunoscut în timpurile moder-ne sub denumirea genericã dePublic Speaking, activitateaconºtientã de antrenare ºi pre-gãtire a unor subiecþi în artavorbitului public, persuasiv, dis-ciplinarea ºi modelarea limba-jului verbal, au luat un avântfãrã precedent în ultimele dece-nii. Dinamica societãþii, apari-þia unor noi domenii lucrativeºi dispariþia altora, înclinaþiaoamenilor spre putere ºi capa-citate de convingere, dar ºi ne-voia, resimþitã în cele mai mul-te dintre statele civilizate, dedezvoltare personalã, de însu-ºire a unor competenþe ºi abili-tãþi în mãsurã sã faciliteze co-

municarea, indiferent de direc-þie ºi scopuri, explicã, în bunãparte, valul de popularitate careînconjoarã în prezent domeniulPublic Speaking-ului.

Desfãºurat de Biblioteca Ju-deþeanã “Alexandru ºi AristiaAman” în cadrul proiectuluiBiblioteca din Vacanþã pentru atreia ediþie consecutivã, atelie-rul de Public Speaking se adre-seazã elevilor din ciclurile gim-nazial ºi primar din Craiova.Coordonat de Simona MihaelaMocanu, voluntar al bibliotecii,activitãþile derulate în cadrulcursului de Public Speaking tri-mit cãtre principiul statornic alunui “antrenament pe termenlung. Îi ajutã pe copii sã înþe-leagã faptul cã temerile suntconstructive atunci cand le do-zezi. […] Este nevoie de multalecturã, dicþie, curaj, pasiune,încredere ºi disciplinã”.

La fel de importante sunt ºisperanþele cu care pleacã ladrum participanþii, elevi la ºco-lile Craiovei, ºi asta pentru cãmulte dintre ele se împlinesc peparcursul întâlnirilor stabilite înproiect. Pentru cã expimarea li-berã, voioasã ºi lipsitã de inhi-biþii este un obiectiv viabil, co-piii sunt încurajaþi ºi asistaþi înprocesul de învãþare. Partici-panþii “învaþã sã fie disciplinaþi,sã facã totul cu bucurie ºi pasi-une, sã aibã curaj sã comunice,sã citeascã foarte mult, sã îºiasume rolul de comunicatori, sãfie deschiºi, sã se instruiascã inpermanenþã ºi sã facã sport. Noisuntem un tot, trup, minte, su-flet, aici toate sunt armonizate”,a mai declarat voluntarul Bi-bliotecii ”Aman”.

“Cursul de Public Speakingeste unul dintre punctele forteale Bibliotecii din Vacanþã.

Desfãºurat gratuit, pentru ocategorie ineditã de public,elevii de ºcoalã generalã, ac-tivitãþile de oratorie prezin-tã pentru toþi cei înscriºi unmare avantaj. Sunt dinami-ce, electrizante ºi, la final,vindecã frica de exprimareîn public. E de notorietateteama care copleºeºte ºi dez-echilibreazã chiar ºi cele maiautorizate persoane în mo-mentul rostirii unui discurs.Tocmai de aceea, ne propu-nem sã-i instruim pe copii,sã-i ajutãm sã dobândeascãîncredere ºi coerenþã, forþãºi claritate în exprimarea li-berã. Cum vorbitul în publicnu mai este un lux, apanaj aloamenilor din pãtura supe-rioarã a societãþii, activitateaîn sine este privitã cu un in-teres mereu mai mare. Faptexplicabil, evident, dacãavem în vedere transparen-þa ºi fluxul permanent de in-formare pe care, cu mici ex-cepþii, le angajazã fiecareîndeletnicire publicã sau nu.Fie cã sunt interesaþi de dez-voltarea personalã sau deîntãrirea stimei de sine, fiecã avem de-a face cu simplicurioºi sau cu elevi dornicisã se depãºeascã pe sine, Pu-blic Speaking-ul reprezintãarena în care cuvintele ºi nuarmele tranºeazã fiecareconfruntare”, a declarat Lu-cian Dindiricã, managerulBibliotecii Judeþene “Ale-xandru ºi Aristia Aman”.

Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Public Speaking la “Aman”Din timpuri imemoria

le, oamenii, indife-rent de condiþie, au

vãzut în oratorie o armã re-dutabilã folositã în spaþiul pu-blic. Apanaj al oamenilor eru-diþi, oratoria a provocat sen-timente amestecate: invidie ºigroazã, respect ºi teamã în le-gãturã directã cu intenþia ºinuanþa pe care i le imprimaemiþãtorul. Folositã pentru in-formare sau acþiuni de con-vingere, pentru ameninþãrisau ademeniri, ca ºi pentru unspectru infinit de alte între-buinþãri ºi scopuri, capacita-tea de a vorbi în public repre-zintã una dintre facultãþile in-dispensabile unui lider. Reto-rica, persuasiunea, repetiþia ºi,mai ales, exerciþiul permanentau fost încã de la începuturiprincipalele ingrediente înmãsurã sã furnizeze o comu-nicare eficientã în faþa au-dienþei.

Discursurile, intervenþiilede efect ºi exemplele de strã-lucitã oratorie lãsate posteri-tãþii de diferite personaje is-torice, laice sau religioase,reprezintã, pãstrând propor-þiile, o bornã a activitãþilor ºinãzuinþelor diferitelor epocipe care le-a parcurs umani-tatea pânã în contemporanei-tate. La fel de adevãrat, o an-tologie a celor mai cunoscu-te discursuri rostite de-a lun-gul timpului, fãrã excepþiememorabile, are ºansa de ajuca rolul unui manual capa-bil sã preocupe simultan atâtpublicul interesat de forþa ºi


14REPORTAJ

de Octavia Hantea

Ideea sãdirii primilor butaºide zmeurã s-a nãscut dindorinþa de a consuma fruc-

te de pãdure provenite din pro-pria gospodãrie. Familia Cotea-nu, din comuna Daneþi, a obser-vat cã plantele s-au extins rela-tiv repede, moment în care a luatdecizia înfiinþãrii unei astfel deplantaþii. „Primii butaºi au fostsãdiþi în urmã cu aproximativtrei ani. Iniþial, a fost o culturãexperimentalã, destinatã exclu-siv consumului propriu, menitãsã satisfacã apetitul pentru fruc-te de pãdure al unei familii nufoarte numeroase. Plantele s-auaclimatizat relativ repede ºi auînceput sã se înmulþeascã încãdin primul an. De aici ºi ideeade a extinde cultura ºi a înfiinþao plantaþie propriu-zisã, ce-idrept, de dimensiuni relativmodeste. Toate acestea au an-trenat în paralel necesitatea dea ne documenta asupra nevoi-lor efective ale unei astfel deculturi: cantitatea de apã nece-sarã plantelor, nivelul optim deaciditate din sol, lucrãrile deîngrijire ºi perioadele de reali-zare a acestora”, povesteºte Ste-la Coteanu.

Peste 10.000 de lei,în primii doi ani

Cum niciun proiect nu se facefãrã eforturi financiare, familiaCoteanu a cheltuit, în primãfazã, peste 10.000 de lei pentrutot ceea ce þine de pregãtireasolului ºi întreþinerea plantelor.„Dat fiind faptul cã plantaþianoastrã a fost extinsã progresiv,de la un an la altul, costurileexacte ale demarãrii unui astfelde proiect sunt greu de estimat.Aº putea spune cã în primii doiani am cheltuit peste 10.000 delei cu lucrãrile de pregãtire asolului (arat, fertilizat cu îngrã-ºãmânt de grajd), cu cele de în-treþinere a plantelor (sãpat, tuns,legat, rãrit, recoltat butaºi), cumontarea de ºpalieri pentru ori-entarea coardelor, cu împrej-muirea perimetrului cultivat,asigurarea unui sistem de iriga-re (prin picurare), montarea decamere de supraveghere. Suntfoarte multe etape de parcurspânã la obþinerea produsului fi-nal”, mai spune doljeanca.

Menþin caracterulecologic al culturii

Pentru ca lucrurile sã meargãbine, întreaga familie este an-trenatã în aceastã activitate.

Concurenþã existã, dar dacãzmeura provine dintr-o culturãecologicã, succesul este garan-tat. „Plantaþia se aflã la 50 kmde Craiova, în comuna Daneþi,în curtea casei bãtrâneºti. Laacest moment, aceasta se întin-de pe cca. 1.500 mp. De asigu-rarea bunului mers al lucrurilorse ocupã cu predilecþie membriifamiliei, apelând ocazional laajutoare din sat, pe perioadaculesului. Odatã intratã în pro-ducþie, costurile unei astfel deculturi încep sã se amortizezetreptat. Este un mediu destul decompetitiv, însã reuºim sã nedistingem prin calitatea produ-selor cu care venim pe piaþã ºiprin importanþa pe care o acor-dãm menþinerii caracterului purecologic al culturii noastre”,completeazã Stela Coteanu.

Preþul, în funcþiede cantitate

Pentru a-ºi promova gustoa-

sele fructe de pãdure, doljeniiºi-au fãcut o paginã de facebo-ok, „Zmeura Uriaºã”. Comen-zile nu au întârziat sã aparã, pre-þul fiind stabilit în funcþie decantitatea de fructe pe care ºi-ocumpãrã clientul. „Pagina de fa-cebook am înfiinþat-o recent ºiam constatat cu plãcere cã s-abucurat de succes încã din pri-ma sãptãmânã, iar comenzile nuau întârziat sã aparã. Aceastane-a ajutat sã fim cunoscuþi depersoane care altfel nu ar fi ºtiutcã existãm pe piaþã. La acestmoment, având o producie re-lativ micã, aceasta poate fi ab-sorbitã de piaþa localã. Preþul pekilogram variazã uºor, în func-þie de cantitatea de zmeurã cum-pãratã. Astfel, între 1-5 kg, pre-þul pe kg este de 18 lei, între 5-10 kg, 16 lei, sau peste 10 kg,15 lei. Într-un vârf de produc-þie, avem aproximativ patru re-colte pe sãptãmânã”, explicã de-þinãtoarea plantaþiei de zmeurã.

O familie din comuna doljeanã Daneþi a pusbazele unei mici afaceri cu zmeurã, primiibutaºi fiind sãdiþi în urmã cu aproximativ treiani. Dacã iniþial familia Coteanu s-a gânditstrict la consumul propriu, lucrurile au luat oaltã evoluþie dupã ce doljenii au observat cãplantelor le mergea foarte bine. În prezent,plantaþia se întinde pe 1.500 metri pãtraþi,zmeura oferitã iubitorilor de fructe de pãdureprovenind dintr-o culturã eco. ªi pentru cãiubesc gustul fructelor de pãdure, membriifamiliei Coteanu au plantat, experimental,butaºi de afine ºi coacãze negre, scopul fiindacela de a diversifica plantaþia.

Entuziasm, pasiuneºi efort fizic

Pe lângã efortul financiar, unastfel de proiect presupune ºi obunã documentare. Este impor-tant sã fie cunoscute elementece þin de factorul timp, de com-patibilitatea dintre sol ºi plantã,disponibilitatea la efort fiind, deasemenea, absolut necesarã.„Cei interesaþi sã demareze unastfel de proiect ar trebui sã sedocumenteze foarte bine înprealabil asupra implicaþiilor înmaterie de costuri ºi de timp,precum ºi asupra soiului pe caredoresc sã îl cultive (fiind dedorit ca acesta sã fie compatibilcu tipul de sol pe care va fi în-fiinþatã plantaþia). În rest, ar maifi nevoie de o dozã generoasãde entuziasm, pasiune ºi nu înultimul rând, disponibilitate laefort. Pe termen mediu, ne do-rim sã extindem progresiv plan-taþia ºi, de ce nu, sã o diversifi-cãm. Avem deja sãdiþi „experi-mental” butaºi de afine ºi coa-cãze negre”, încheie povesteaStela Coteanu.

„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi„Zmeura Uriaºã”, proiect desuflet al unei familii din Daneþi


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Organizat de TeatrulColibri, finanþat dePrimãria ºi Consiliul

Local Municipal Craiova, de-rulat cu sprijinul regiilor au-tonome, instituþiilor de cultu-rã, forþelor de ordine, volun-tarilor ºi sponsorilor, PuppetsOccupy Street este, ºi în acestan, în ediþia dedicatã Aerului,un maraton al pãpuºilor ºipoveºtilor menit sã punã învaloare complexitatea actoru-

lui pãpuºar ºi frumuseþea teatru-lui de animaþie.

Susþin Festivalul PuppetsOccupy Street instituþiile dinsubordinea Primãriei ºi Consi-liului Local Craiova: RA-ADPFL, Salubritate Craiova,RAT Craiova, Compania deApã Oltenia, Centrul Multi-funcþional, SC Pieþe ºi TârguriCraiova SRL, Termo CraiovaSRL, Poliþia Localã Craiova,Opera Românã Craiova; insti-

tuþii din subordinea Consiliu-lui Judeþean Dolj: MuzeulOlteniei, Biblioteca Judeþea-nã ”Alexandru ºi AristiaAman”, Muzeul de Artã; deasemenea, Inspectoratul deJandarmi Judeþean Dolj ºiGruparea de Jandarmi Mobi-lã „Fraþii Buzeºti“ Craiova,Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã, Casa de Culturãa Studenþilor. Alãturi de Tea-trul Colibri vin în festival ºivoluntarii JCI Craiova, Aso-ciaþia Vasiliada, Centrul So-cial Best Life.

Sponsorii Air Edition 2017sunt: Rotary Club CraiovaProbitas, Epoca Steak Hou-se & Wine Bar, ADE Gas,Azalis Gaz, Star Tours, YKKRomania, Fabrrica.

coada unor þãri de mâna a treia,ca Azerbaidjan, Cipru, Kazah-stan, Belarus, Islanda, Malta,Lituania etc. Drept urmare,punctajul din Europa League,atât cât va fi, se împarte auto-mat la numãrul echipelor alinia-te la start: 5! De-aici începe bã-tãlia ”pe viaþã ºi pe moarte”,cum ne e dat sã auzim, întregranzii de ieri ºi de azi care nuºtiu cum sã ajungã mai repedeîn Europa ºi, când ajung, nu ºtiucum s-o coteascã mai repedespre casã, de obosite ce sunt.Déjà vu! În UCL, la anul pe vre-mea asta, va fi calificatã, aproa-pe sigur, CFR Cluj. Sumeleuriaºe investite în transferuri,experienþa, abilitatea cu care aprofitat de agoniseala pe semneortografice a contracandidate-lor, au o singurã adresã. Pe listaUEL nu vor încãpea decât douãdin trei posibile candidate: Uni-versitatea Craiova, FCSB ºi Di-namo, într-o ordine aleatorie.Plus câºtigãtoarea Cupei Româ-niei. ªi iarãºi o vom lua de lacapãt dupã datinã. Acesta e mo-bilul Ligii I, hârºâitul lift al luiGino, care a luat-o în jos, la pa-chet. Strategia de ansamblu, pa-tentatã ºi ea: hãrþuiala cu arbi-trii (las’cã unii ºi-o meritã), in-vectiva, miºtocãreala, jalba-nproþap. Circul! Cum ziceam,dacã mai rãmâne ceva de scosla înaintare, aceasta e naþionalaîncãputã pe mâinile lui Daum.Unde, la fel, lucrurile sunt clareca morala de douã parale a unuiderby fierbinte, al cãrui verdictimbatabil e încãlzirea globalã.

Mai sunt destule zilepânã ca toamna as-tronomicã sã-ºi intre

în drepturi, dar în fotbal toam-na s-a lãsat deja cu frunze moar-te. Cea mai alteratã dintre eleascunde un adevãr nud: amajuns pe locul 41 în clasamen-tul coeficienþilor cluburilor eu-ropene. Ce înseamnã el? Înain-te de toate, în tururile prelimi-nare ale UEFA Champions Lea-gue vom înscrie doar campioa-na. Spre deosebire de ediþia ac-tualã, în care, pe ruta noncam-pioanelor, a avut acces ºi vice-campioana. Cum în viaþã nu în-totdeauna este pentru cine sepregãteºte, vicecampioana Ro-mâniei a depãºit realizãrile cam-pioanei ºi cel puþin are asigura-tã calificarea în grupele UEL.Viitorul lui Hagi mai are de aº-teptat ziua de mâine. Dacã o vamai prinde (vezi Viitorul - CSUCraiova, doar 0-2!). La nivel decluburi, pierdem o ºansã uriaºãde marketing, de a ne face re-marcaþi, de a râvni la masa bo-gaþilor, iar vina pentru acest rã-sunãtor insucces o poartã fotba-lul însuºi. Ce sã mai adaugi cândnaþionala României se aflã cuacte în regulã pe locul 47?! Încampionat, nu de ºah la rege evorba - avem ºi noi nebuniinoºtri - , ci de o realitate poatecrudã, dar sincerã. Dincolo demerite, Viitorul a câºtigat titlulºi prin noncombatul câtorvaechipe somnolente, ceea ce n-afost cazul cu APOEL Nicosia ºiFC Salzburg. Iar clasamentulcoeficienþilor UEFA ne duce în

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Liftul lui Ginoa luat-o în jos

În perioada 25 augusÎn perioada 25 augusÎn perioada 25 augusÎn perioada 25 augusÎn perioada 25 august – 1 sept – 1 sept – 1 sept – 1 sept – 1 septttttembrieembrieembrieembrieembrie

„Air Edition“, cea de-aIV-a ediþie a FestivaluluiPuppets Occupy StreetTeatrul pentru Copii ºi Tineret Colibri vãinvitã miercuri, 23 august 2017, ora 11:00, laCentrul Multifuncþional, la conferinþa depresã prilejuitã de organizarea la Craiova acelei de-a patra ediþii a Festivalului PUPPETSOCCUPY STREET – AIR EDITION, ce se vadesfãºura în perioada 25 august - 1 septem-brie 2017.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Primarul oraºului Brezoi,Robert Schell (foto), aanunþat cã în luna sep-

tembrie vor începe lucrãrile deamenajare a unui spaþiu deagrement pe care cetãþenii îlsolicitã de mai mult timp. Po-trivit edilului, investiþia va cos-ta circa 900.000 de euro, banieuropeni deja aprobaþi: ”Suntde acord cu nemulþumirile mã-micilor vizavi de inexistenþaunui loc de joacã civilizat pen-tru copii. În acest sens, am ob-þinut o finanþare europeanã învaloare de 900.000 euro pen-tru amenajarea unei zone deagrement, la baza sportivã,unde pe o suprafaþã de 9.500mp vor fi amenajate locuri dejoacã ºi facilitãþi ºi pentru co-pii, dar ºi pentru mãmici. Vor fifacilitãþi civilizate, cu grupurisanitare ºi supravegheate video.Estimãm luna septembrie pen-tru începerea lucrãrilor ºi cusiguranþã vara viitoare vã veþiputea bucura de aceastã zonã deagrement”, a anunþat primarulSchell pe pagina sa de sociali-zare.

Proiectul „Îmbunãtãþirea me-diului urban prin amenajareaunui spaþiu verde în oraºul Bre-

zoi”, finanþat prin POR, preve-de transformarea unui terendegradat de lângã baza sporti-vã prin amenajarea unei baze deagrement dotatã cu terenuri sin-tetice, spaþii de fitness în aer li-ber, spaþiu de joacã pentru co-pii ºi o zonã verde în suprafaþã

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Setea!ªedinþa de marþi a Consi-

liului Local Râmnicu Vâl-cea s-a prelungit, preþ decâteva minute, ca urmare aunor discuþii lansate de cã-tre consilierii liberali; pe di-verse teme, constructive,altminteri. Pentru cã se grã-bea, probabil cã îi era sete,iar cârciumile de lângã pri-mãrie sunt al naibii de ten-tante, consilierul MirceaPoenaru ºi-a luat la rost co-legii de partid: ”Acum, vor-bim sã ne aflãm în treabã.Eu zic sã vã înscrieþi la au-dienþe!”

La PNL se întâmplãceva

Primarul oraºului Cãlimã-neºti, liberal de sorgintePDL, Florinel Constantines-cu, a deschis festivalul Cân-tecele Oltului acompaniat deo armatã de pesediºti. Crèmede la crème, adicã liderulPNL, Cristian Buican, ºi câþi-va apropiaþi ai sãi au ales sãparticipe la Florile Govorei.Deºi susþine cã nu are nevo-ie de politicieni pe scenã,edilul-ºef liberal al Govorei,Mihai Mateescu, n-a maistrâmbat din nas în acest an.Era tolerant ºi fericit, tocmaiîºi trãsese un salariu ameþi-tor de mare. Dar dincolo deasta, ar mai fi ceva: atât demare sã fie lipsa de comuni-care în PNL Vâlcea, încât doiprimari ai partidului sã îºi fi-xeze la aceeaºi orã deschide-rea oficialã a sãrbãtorilor dinoraºele lor?

Lucrarea sau penalizarea!Primarul Râmnicului,

de 9.500 de metri pãtraþi. Spa-þiul verde va avea arbori orna-mentali, grupuri sanitare, ilumi-nat, mobilier stradal ºi internetwireless gratuit. De asemenea,va fi modernizatã ºi baza spor-tivã, a precizat primarul RobertSchell. (M.P.)

Mircia Gutãu, a declaratmarþi cã lucrãrile de moder-nizare a zonei centrale a ora-ºului vor fi gata pe 30 sep-tembrie a.c. ”Dacã firmaMitliv nu încheie, dar eucred cã va încheia (n.r. Dã,Doamne!), îi vom aplicapenalitãþi de întârziere de 10miliarde lei vechi”.

Deputatul Cocoºrecunoaºtecã pãcãleºtepoporul dinraþiuni politice

O ºtire dintr-un ziar, încare deputatul PSD VasileCocoº ”respinge cu fermi-tate supoziþiile legate descãderile salariale, în con-textul trecerii contribuþiilorsociale în sarcina angajatu-lui”, a fost taxatã pe face-book de cãtre un amic alacestuia, care i-a reproºat cãspune prostii. Ce a rãspunsCocoº? Hm! Grav!

Gheo Muntean D-le de-putat, la experienþa ºi vechi-mea ta în profesia contabi-lã, CUM POÞI DEBITAASEMENEA PROSTIE???..., Dacã ai fãcut-o dinraþiuni politice, te înþeleg.Dacã ai fãcut-o cu convin-gere profesionalã, nu te mairecunosc ca un fost coleg dean. N:B: Sã ºtii cã eu te-amapreciat profesional.

Îmi place · Rãspunde · 20 august la

08:08Cocos Vasile Salut GheoSi eu te apreciez multTu intelegi bine lucrurileCu stima

Publ

icita

te

Oraºul Brezoi va aveaun parc de agrementde 900.000 euro

















Date post:	08-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Teasc...2017/08/23 · CMYK Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr . 608 . 608 . 608 zzz 23 - 29...

Documents