Tip de adaptări Comportamente aşteptate

Adaptări de tip prehensiune (prindere de obiecte)

Capacităţi ce ţin de orientare spre obiect şi prinderea acestuia Capacităţi ce ţin de coordonarea vizual-motrică Dezvoltarea nivelului prehensiunii propriuzise, de la

prehensiunea bidigitală la cea polidigitală Atingerea unor forme rafinate de prehensiune

Adaptări de tip praxie (abilități practice)

Capacităţi ce ţin de intenţionalitatea actului Capacităţi ce ţin de organizarea mişcărilor Dezvoltarea activităţii intelectuale şi a activităţii mnezice, în

relaţie cu succesiunea spaţio-temporală a mişcărilor Adaptări pe traseul apraxie-praxie

Dobândirea capacităţii comprehensive, privind folosirea adecvată a obiectelor şi succesiunea corectă a mişcărilor

Adaptări de tip social Elemente de comunicare interpersonală Elemente de integrare în colectivitate

Adaptări de tip artistic-estetic

Capacităţi diverse de exprimare şi expresie corporală

Adaptări de tip comportamental-motric

Rezolvarea unor sarcini motrice conştientizate, pe un traseu dirijat

Adaptări de tip incluziv-educaţional

Integrarea în colectivitatea educaţională (şcoală, profesori, clasă, colegi);

Componenta Caracteristici comportamentale

în psihomotricitatea normală

Alterări comportamentale în tulburări de psihomotricitate

Co

ord

on

are

ocu

lo-m

oto

rie

(s

en

zo

ri-m

otr

ică

)

Coordonarea ochi-mână permite controlul şi perfecţionarea gesturilor (element de bază al prehensiunii)

Gesturi lente, bruşte sau greşite. Dezorganizare în succesiunea mişcărilor

Realizează structurarea mediului ambiental şi se orientează spaţial

Mediul ambiental este destructurat Dimensiuni de genul adâncime- lăţime-lungime-înălţime percepute incorect sau nepercepute

Traseu corect parcurs: coordonarea mişcărilor oculare-manipulare obiect-percepţie obiect-reprezentare obiect (chiar şi în absenţa acestuia)

Traseu realizat incomplet cu disfuncţii multiple: lipsă coordonare, percepţie incorectă, lipsa reprezentării chiar in prezenţa obiectului, etc.

Independenţa de mişcare a unui anumit segment corporal

Mişcare rigidă, necoordonată Apariţia unor sincinezii asociate, perturbatoare (Mișcare automată, involuntară a unui membru paralizat al corpului cu ocazia unei mișcări voluntare a unui membru sănătos.)

Formarea şi perfecţionarea unor engrame motorii corecte, eficiente şi complexe, pe baza repetării şi a controlului voliţional

Prezenţa asinergiei motorii Engrama motorie este alterată (Urmă lăsată de un excitant asupra sistemului nervos) Repetarea şi controlul sunt prezente, doar impuse de un intervenient educaţional Componenta voliţională absentă

Prehensiunea are şi funcţie cognitivă

Prehensiunea are numai funcţie operaţională, de satisfacere a unei cerinţe sau de rezolvare a unei sarcini primite

Componenta Caracteristici comportamentale

în psihomotricitatea normală

Alterări comportamentale în tulburări de psihomotricitate

Sch

em

a c

orp

ora

lă

Individul poate diferenţia reprezentarea mentală a propriului corp (imaginea de sine) de cunoaşterea corpului propriu în raport cu mediul ambiental (perceperea de sine)

Manifestarea unor întârzieri în apariţia structurilor de schemă corporală Existenţa unui ritm lent de formare şi evoluţie a schemei corporale

Schema corporală poate filtra informaţiile interne şi cele externe ca bază a necesităţilor corporale ale individului

Nu există discriminarea informaţiilor, sau nu se asociază acestor informaţii rezolvări ale necesităţilor corporale în raport cu mesajul informaţiilor primite

Individul reacţionează la necesităţile de moment, prin intermediul schemei corporale

Apar tulburări somatognozice determinate de o serie de afecţiuni ale centrilor nervoşi interesaţi sau ale căilor de transmitere (gnozie=recunoaștere a obiectelor cu ajutorul organelor de simț)

Individul conştientizează părţile corpului (cunoaşterea segmentară)

Prezenţa agnoziei digitale Individul nu îşi recunoaşte părţile propriului corp sau prezintă sentimentul absenţei unei părţi a corpului - hemisomatoagnozie

Individul asociază părţile corporale cu obiectele vestimentare adecvate

Lipsa asocierii părţilor corporale cu obiectele vestimentare adecvate funcţional

Existenţa imaginii despre propriul corp şi a orientării spaţio-temporale a acestuia

Individul nu îşi poate precepe şi poziţiona propriile segmente corporale în spaţiu

Individul devine subiect al propriilor gesturi prin formarea eului corporal

In foarte multe situaţii eul corporal nu se formează

Componenta Caracteristici comportamentale

în psihomotricitatea normală

Alterări comportamentale în tulburări de

psihomotricitate

La

tera

lita

tea

Asimetria funcţională este moderată ca intensitate

Asimetria funcţională este puternică

Lateraliatea este de tip omogen sau moderat neomogenă

Lateraliatea este slab conturată, de tip neomogen sau contrariată

Lateraliatea se manifestă în zona de dominantă laterală sau de preferinţă manuală

Apar fenomene de dislateralitate având cauzalitate diversă – motrică, neurologică,socială sai psihologică Existenţa stângăciei contrariate

Diferenţierea stânga-dreapta presupune prezenţa percepţiei axei propriului corp

Existenţa lateralităţii încrucişate sau a lipsei discriminării a poziţiei drepte sau stângi a unor obiecte

Existenţa reversibilităţii şi a capacităţii de încrucişare a datelor despre segmentele corporale ale unui alt individ

Absenţa capacităţii de încrucişare a datelor despre segmentele corporale ale unui alt individ

Concordanţă între lateralitatea uzuală şi cea grafică

Neconcordanţă între lateralitatea uzuală şi cea grafică