1

TEMATaigaua Canadiana

20 % din suprafata Terrei2

TAIGA-SAU PADUREA BOREALA

1.LOCALIZAREA GEOGRAFICAEste situat n nordul (i parial centrul) Europei, Asiei i al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei.4

. A.Pozititia in cadrul continentului.

Tundra este localizat n emisfera nordic ntre 55 i 70 latitudine nordic, aceasta ocup 20% din suprafata Terrei.Tundra este o zon de vegetaie situat la nord de zona pdurilor, ocupnd regiunile cu clim subarctic (extremitatea nordic a Europei, Asiei i Americii de Nord i unele regiuni din sudul Oceanului ngheat sau Arctic).

Pozititia fata de marele unitati

Anumite orae mari, aa cum ar fiTorontoiQuebecnCanadaOslonNorvegia,StockholmnSuedia,HelsinkinFinlandaiMoscova nRusiase afl la extremitateasudicaa acestui biotop.2 Vecinatatea cu alte forme.

Faunapoartaemprentamediuluinaturalalformatiunilorvegetalecaroraleapartine.Intaigatraiescmaniferecublanuriscumpe:vulpea roasie,neagrasiargintie,alaturidehermelina,ursul negru,cenusiusibrun,lupul,rasulsijderulcanadian,sconcul,castorul,iepurele,veverita etc.Acestoralisealaturaelanulamerican,cerbuldemunte sicunoscutul ren canadian saucaribul.Fauna este rara si adaptata frigului : mamifere cu blana deasa mai ales ursul brun, erbivore care vin iarna din tundra, pasari care sosesc vara din sud,multe furnici si multi tantari vara. Taigaua e bogata in animale cu blana ca : samurul, veverita, vulpea, hermina. Ea mai e si casa ursului, sobolanului cu miros de mosc si a lupului.In zonataigaleidin masivulCordilierilorseintalnesc,Ointreanimalelecaracteristice,capradezapadasiberbecul demunte .Celemairaspanditepasaridinzonapadurilorsunt:cocosulsigainusademunte,ciocanitoarea ,sfredelusuletc.Numoroase raurisilacuricareudapamuntultaigaueisuntbogateinpeste. Celemaicunoscutespeciidepesticuinsemnatateindustrialasunt:somonul

Temperat,luminaBiotopuleste unul prielnic vara i neprielnic iarna. Astfel, temperatura medie vara este de 5-10 C, iar iarna este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitaii, dar sunt doar dou anotimpuri principale: iarna i vara. Iarna este foarte rece, cu destule precipitatii, ce cad sub form de nea. Vara este cald i umed, majoritatea precipitaiilor cznd vara.Solurilesunt relativ srace, iarvnturilesunt puternice. Brown solurile podzolice sunt o subdiviziune a solurilor podzolice din clasificarea sol britanic. Dei clasificate cu podzols, deoarece acestea au un orizont de bogata in fier, sau spodic, ele sunt, de fapt, intermediar ntre podzols i pmnturi Brown. Acestea sunt comune pe teren deluros din Europa de Vest, n zonele n care de precipitaii mai mult de aproximativ 900 mm depete evapotranspiratia pentru o mare parte a anului, iar verile sunt relativ rece. Rezultatul este c scurgerea de profilul de sol se produce, n care substanele chimice mobile sunt spalate din sol vegetal, sau A orizont, i s acumuleze mai jos, n orizontul B.

floraTaigaua este o pdure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alctuit dinbrazi,pini, laricea imolizi Totui, n extremitile sudice ale taigauei pot fi ntlnii i arbori foioi, precumplopul,mesteacnuliarinul. Alte specii de plante des ntlnite n taiga sunt muchii i lichenii.

Padurile boreale din Nordul Americii si Eurasia sunt o centura largita de vegetatie ce strabat continentele de la coastele Atlanticului pana la cele ale Pacificului. In nordul Americii padurea boreala ocupa o mare parte din Canada si Alaska. Cu toate ca unele tipuri de padure de tranzitie inrudite sunt prezente in nordul Statelor Unite adevaratele paduri boreale se opresc chiar la cel mai nordic punct al granitei de sud al Canadei. Vasta taiga a Asiei se extinde de-a lungul Rusiei si mai sudic spre nord-estul Chinei si Mongolia. In Europa majoritatea Finlandei, Elvetiei si Norvegieisunt acoperite cu taiga. O mica zona izolata de taiga in zona montana a Scotiei duce lipsa de unele specii continentale dar contine cel mai raspandit conifer din padurea boreala a Eurasiei, pinul de scotch. Centura de taiga este alcatuita din trei zone paralele:padurea compacta de baldachin,padurea de lichen sau taiga rasfiratasipadurea-tundra.solurile Fauna solului padurii boreale se distinge datorita lipsei unei largi categorii de nevertebrate cum ar fi millipedele, isopodele, si ramele in special in centrul si nordul taigalei. Nevertebratele mai mari indeplinesc functia de zdrentuire a gunoaielor formatedin frunze din solul padurii pe care le trece prin mate. Ca rezultat al acestei activitati un strat subtire acumulat pe o perioada de cativa ani de zile format din plante partial descompuse este caracteristic solului padurii boreale. Fungii sunt organismele dominante cu sarcina de a descompune gunoaiele padurii boreale, dar curente de sporire a bacteriilor raspund factorilor beneficiu. Aceste animale ale solului nu ataca direct gunoiul padurii ci isi exercita influenta prinroadere. Rata descompuneriiin solul padurii boreale nu mentin pace cu rata productiei, cauzand astfel o acumulare progresiva de materie organica. La adancime medie de etajul padurii mici nevertebrate, in special larve dipterane, consuma partial sauscheletonizeazagunoiul de frunze inaintea devenirii lor ca adulti. Bogatia solului si intreaga biomasa a organismelorsoluluisunt multmaimici in zona padurii boreale decat la latitudini mai mici. Padurileboreale suntestimate cacontin aproape18%dinintreagabiomasa apamantului.Soluriletaigaueiesteraspandit de solurilepotzolurile acarorfertilitate slabastanjenestedezvoltareaculturilor, siasade reduseinaceastpati,dincauzfriguluisia populatieifoarterare ,descompune incet, producand acid humic. Strecurandu-se in jos, apa freatica acida indeparteaza fierul si calciu din straturile superioare, fapt ce are ca rezultat culoarea palida a solurilor. Ca urmare predomina solurile podzolice

mineraleAceste soluri au sume mari (mai mult de 5%) de carbon organic n orizontul de suprafa, care este, prin urmare, de culoare inchisa. n situaiile nearat, poate exista o "Mor", stratul de humus, n care materia organic este doar de suprafa slab amestecat cu componente minerale. Spre deosebire de podzols corespunztoare, aceste soluri au nici un orizont continuu E levigat. Acest lucru se datoreaz faptului c acestea sunt formate pe versani n cazul n care, pe perioade lungi de timp, sol vegetal vreme de mai sus panta este n permanen efectueaz n jos pe panta de aciune de ploaie, greutate i activitatea faunistice. Acest lucru nseamn c livrrile proaspete de fier i oxizi de aluminiu (sesquioxizi) sunt n mod constant furnizate, levigarea i asigur o acumulare net a acestor compui n orizontul B, oferind un portocaliu-maro "ruginit", de culoare, care este foarte distinctiv. De compui de aluminiu i de fier de fier, n subsolul de asemenea, tendina de a lega de particulele de sol, mpreun, oferind un "pellety" structura fin a solului, precum i mbuntirea permeabilitate, astfel c, n ciuda fiind n zone relativ mari de precipitaii, solurile nu au gri culori sau mottles a solurilor gleiosol.