23674ANALELE A. R.TOM. XXXIII.MEM. SECT. STIINTIFICE. No. 10.

ACADEMIA ROMANA

MECA.

DESPRE

ICA SOCIALADE

SPIRU C. HARETMEMBRU AL ACADEMIEI ROMA.NE.

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMANE

Seria II. Tom. XXXIII.MEMORIILE SECTION!! $TIINTIFICE.

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA LIBRARIA NATIONAL.

VIENAGEROLD & COMP.

BERLIN LIPSCAR. FRIEDLAENDER & SOHN. 0. HARRASSOWITZ.

1911. 29.799

Pretul 20 ball'.

.

'

--

. 3

,

.

e -

,

. .

.

,

.

_

, ,.

.

,

..

.

..

t

. T.

z),^Y- r.k.,--r" r-

ROIrl',.

. o

. . ..,.

-...._.

r.

. .

,

,. .. . .

. .

. 1

1.

- ..

I 7.

F-,s4e-,)_-_-_--. c,-.4549-7----,- . .

.

.

- ..

,i

,

-

.

11

.....

Analele Society ii Aeademice Romane. --Scrip I:Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Romaine. Seria II:Tom. IX. Desbaterile ai memoriile din anii 1879-1888.Indite alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888.Tom. XIXX.Desbaterile ai memoriile Academiei in 1888-1898.Indite alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898.Tom. XXI. Desbaterile Academiei in 1898-9

XXII.- Desbaterile Academiei in 1899-1900 6.XXII. Memoriile Sectiunii 6tiinfifice 12.XXIII. Desbaterile Academiei in 1900-1901 5.

Sectiunii 8.XX/ V. Desbaterile Academiei in 1901-2 6.XXI V. Memoriile Sectiunii $tiintifice 7.XXV. Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50XXV. Memoriile Sectiunii $tiintifice 6.XXVI. Desbaterile Academiei in 1903-4 5.XXVI. Memoriile Sectiunii 4.

Igiena laptelui, de Dr. I. Felix ,70Importanta Bacteriologiei in Anatomia patologica, de Prof Dr.V:Babes ,20Varietatile ai speciile microbilor ai raportul for cu organismele

superioare, de. Prof. Dr. V. Babes . . . . . .

Incercari facute pentru gasirea microbului turbarii, de Prof. Dr.V. Babes ,30

Anomaliile congenitale, predispozitiunea ai caracterele de specie,de Prof. Dr. V. Babes. 1.

Materiale pentru climatologia Romaniei. XVIII. Repartitiunea ploiipe districte ai pe basenuri in Romania in anul 1902 st. n., deSt. C. Hepites ,50

Asupra variatiunii etaloanelor de massy, de I. St. Murat . . . ,30Materiale pentru climatologia Romaniei. XIX. Clima anului 1903

st. n. la Bucureati-Filaret, de St. C. Hepites ,20Despre originea ai combaterea tuberculozei, de Prof. Dr. V. Babes. ,20Plantele cereale ai leguminoase la Romani, de P. S. Aurelian . ,30Cutremurele de pamant din Romania mono 1 1903 st. n. lucra-

rile primelor cloud conferinte sismologice i aternationale (Nota anoua), de St. C. Hepites ,20

. XXVII. Desbaterile Academiei in 1904-5 8.XXVII. Memoriile Sectiunii $tiintifice 5.

Metoda stroboscopica aplicata la studiul comparativ al iutelilor derotatiune a doua discuri ce se mica in sens invers, de D. Negreanu ,20

Relatiuni intre fortele elastice ale vaporilor saturanti ai tempera-turile absolute, de D. Negreanu ,20

Despre un zacamant de sulf la Verbilau consideratiuni generaleasupra genezei solfarelor din regiunile subcarpatice, de L. Mrazec. ,20

Aronicum barcense ai Goodyera repens in Romania, de Z. C. Pantu. . ,20Rama aite de Dinotherium in Romania gasite Inca de pe la ince-

putul secolului trecut, de Gr. $tefanescu ,20Materiale pentru climatologia Romaniei. XX. Ploaie extraordinary

in Septemvrie 1904, de St. C. Hepites ,20Insemnatatea istoriei nationale din punctul de vedere militar, de

Generalul C. I. Bratianu ..... . . . ........ ,50Materiale pentru climatologia Romaniei. XXI. Repartitiunea ploii

pe districte ai pe basenuri in Romania in anul 1903 st. n., deSt. C. Hepites . ...... . . . . .... . . . ,60

Materiale pentru climatologia Elemente climatologice din lustrul 1896-1900, de St. C. Hepites . . . . ,30

Despre patrunderea unor microbi prin suprafata corpului.Observa-tiuni despre malaria in Romania ai combaterea ei, de Dr. V. Babes ,20

Materiale pentru sismografia Romaniei. XI. Seismele din 1904 st.n., de St. C. Hepites ,20

Materiale pentru climatologia Romaniei. XXIII. Clima anului 1904st. la Bucureati-Filaret, de St. C . Hepites . ..... . . ,20

Studii electrice asupra apelor minerale, de D. Negreanu . . . .

Variatiunea temperaturilor de topire cu presiunea. Relatiuni intretemperaturile absolute de topire ale corpurilor ai presiuni, deD. Negreanu

Din Istoria Igiene.A. Scriere postuma, de 'Dr. I. FelixDespre limbagiu si afazii, de Dr. G. MarinescuScrierea, turburarile ei Si grafologia, de Dr. G. Marinescu .

L. B.

,201,60

,30

eee

e

2.

XXIII.- Memoriile 6tiintifice

$tiintifice

,20*

. .

si

si

Romaniei.. XXII.. .

n. ,30

,30.

5. -

*

-* -

-

. .

--

!!'11-';."

. .

. . .

. . . . . . .

.

. . . . . . . . .... : . . . .

. .....

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . .... . .

. . . . . . . . .

. . . . . .

. . . .. . . .

.

/*ACADEMIEI*

_-'?.9/qA11S

DESPRE VIECANICA SOCIALADE

SPIRU C. HARETMombru al Academiei Romano.

gedinfa dela 11 Maiu 1911.

Fenomenele sociale se prezenta sub o aparenta ash, de compli-cate, Meal mai nimeni nu credo GA ar fi cu putinta ca studiereafor sa se poata face dupa oarecari norme sigure si precise. Cutoate acestea tot sunt unii cari s'au incercat sa gaseasca asemeneanorme, mai mult sau mai putin generale, eel putin pentru uneledin fenomenele sociale.

In lucrarea mea Mecanique Sociale, imprimata in Noemvrie 1910,am cautat sa vad dad n'ar fi cu putinta ca sä se stabileasca pentrufenomenele acestea oarecari norme si clasificari, cari sa, permitso simplificare a studierii for si degajarea cu mai multa usurinta aoarecaror legi generale. Pentru aceasta mi-a servit foarte mult, catermen de comparatiune, o alts stiinta, care acum trei sute de anise prezenta sub o aparenta tot ash, de nesigura ca si stiinta sociala,dar care azi este o stiinta perfect constituita. Aceasta este Meca-nica Rationata.

Innainte de Galileu, nimeni nu spera ca se va putea, vreodatadistinge vreo lege, dupa care sa, se poata intelege rostul miscarilorcorpurilor materiale ; cu toate acestea s'a ajuns astazi ca per-fectiunea acestei stiinte este ash, de mare, Incat se poate zice caea este, cea mai perfect& dintre stiintele fizice.

Fara Incloeala ea, chiar dad, se va lua calea cea mai buns, mullva fi de Mout In stiinta sociala pang, cand sa ajunga si ea la gradulde perfectiune al MeCanicei Rationale ; pentruca nici o stiinta paneastazi nu a avut norocul pe care I-a avut Mecanica Rationale, casa puns mama, Inca dela inceputul ei, pe o clasa de fenomene, cumsunt acelea ale miscarilor corpurilor cel'esti, in cari o singura lege

Anatole A. R.Tom. ZXXIII. Memoriiie Sect. .FtiMeifice.

if r

IOTZ0v-

!I

0.

2 At 1R$ C. HARM' 882

general& doming totul, ash, incat a putut sa se descurce cu o usu-rinta relativ mare niste fenomene de o aparentA asa de complicateIncat, fara firul acesta conducator al Mecanicei Rationale, nu s'arfi putut da niciodata de rostul lor.

Parerea mea este ca in stiinta fenomenelor sociale greutatea ceamai mare este ca nu se deosebesc cu destula bagare de seam&diferitele elemente ale problemei. In studiile chestiilor sociale gasimamestecate la un be elemente cu totul disparate, far& ca sa secaute sa se aleaga rostul fiecaruia, partea sa de insemnatate, sitaxa sä se distinga in mod destul de riguros partea de consecintecare revine fiecareia din diferitele Gauze cari determine un fenomensocial.

SA dau un exemplu. Este cert ca putine stiinte prezenta mai nu-meroase exemple de discontinuitate decal stiinta istorica. Nenuma-rate sunt exemplele sand calea urmata de o grupare omeneascaeste de °data Intrerupta la un moment dat, si gruparea apuca peo noun cale cu totul diferita de cea precedents dovada cum ca,fenomenele istorice sunt In genera discontinui. i cu toate acestea,cant] sta cineva sa se gandeasca cat de putin, intelege ca este foartegreu de admis ca ar fi posibil ca o grupare social& oarecare satreac& dela o anumita stare la o alts anumita stare far& sa treac&prin toate stadiurile intermediare. 0 societate are la un momentoarecare cutare grad de civilizatiune, iar peste o suta de ani alt gradde civilizatiune. Nu este admisibil ca In intervalul acesta societateasa fi flout sarituri ; ea a trebuit sa treaca, mai mutt sau mai putinrepede, prin toate fazele intermediare, ca sa ajunga la starea adoua. Dar atunci cum se potriveste adevarul acesta pe care 11 im-pune ratiunea cu faptul concret ca istoria da nenumarate exemplede discontinuitate? Nepotrivirea aceasta dispare dacA observAm caIn toate cazurile de discontinuitate avem a face in realitate cu douafenomene distincte, despartite unul de altul prin momentul in carese produce discontinuitatea, Si diferind unul de altul prin cauzelecari au dat loc acelei discontinuitati ; dar fiecare din ele in parteeste continuu. Nu se va gasi nici un exemplu de discontinuitate infenomenele sociale, fara, sa se &easel', o cauza externs care a in-tervenit pentru a schimba conditiile anterioare ale fenomenului.DacA Europa urmeaza pan& la un moment curentul civilizator alGreciei si al Romei, §i dm& deodata curentul acesta se opreste §imai tarziu apuca all& tale, avem un exemplu de discontinuitateevidenta; dar discontinuitatea aceasta este datoritA unor cauze exte-

I IIIII I Ii

383 DESPISE MECANICA SOCIALA. 3

rioare noua, invaziunii barbarilor si introducerii crestinismului, cariau schimbat conditiile anterioare ale fenomenului, at ca partealui care a urmat dupe interventiunea acestor noua Gauze constitueun fenomen distinct de acela care le-a precedat.

Cu asemenea precautiuni, poate cineva sa enunte legea Qontinui-tatii In sociologie ; pe cat& vreme fara dansele, asemenea enuntarear fi un non-sens si o dovada evident& de usurinta.

Condus de aceste consideratiuni, a trebuit ca inainte de toatesa precizez bine sensul si definitia tuturor elementelor cari aveausa intre in cadrul chestiei ce aveam sa cercetez.

Cuvantul de «Mecanica» pe care 1-am pus In titlu arata ca in scrie-rea mea eu caut sa studiez prefacerile societatii omenesti comparan-du-le cu schimbarile de pozitiune ale corpurilor materiale. Cand la unmoment dat gasim o societate omeneasca,. Intr'o anumita stare, ea-racterizata prin anumite elemente despre cari am sa vorbesc Indata,pe cand la alt moment o gasim in alta stare, in intervalul delaprimul pan& la al doilea moment s'a produs in starea acestei so-cietati o schimbare de situatiune, intocmai precum in miscareaunui corp material care se misca se produce o schimbare de po-zitiune. Dar schimbarea de pozitiune a corpurilor materiale esteusor de determinat, prin comparatie cu unele figuri fixe in spatiu;spre exemplu, prin distanta punctelor for dela trei plane fixe per-pendiculare intre ele. Dace cunosc aceste trei distaste pentru fie-care punct al corpului mobil si la fiecare moment, toate pozitiilesuccesive ale punctelor corpului sunt determinate, si prin urmaremiscarea lui este determinate asemenea. In sociologie ins& lucrulmerge mai greu. Aci determinarea starii sociale a unui individdepinde nu numai de trei elemente, ci de foarte multe, cari toatesunt foarte rau cunoscute. Asa, in primul loc, nu se stie Inca dataprintre aceste elemente sunt unele de a canon variatie depinde va-riatia tuturor celorlalte ; iar daces asemenea elemente exists, nu stimcan sunt acelea.

Este ins& probabil ca si in Sociologie, ca si in Mecanica, trebuesa fie unele elemente a caror variatiune determine variatiuneatuturor celorlalte ; dar Inca nu stim cari sunt aceste elemente. Asa,spre exemplu, este evident ca inteligenta este un factor covarsitorin determinarea starii sociale a unui individ ; dar pe de o parte nueste ea singurul factor determinant ; iar pe de alta nu se stie datainteligenta Incas nu este determinate de alti factori, si can suntaceia. De aceea suntem siliti, on sä admitem in mod general, ca

-

.

O

same C. HARM` 884

situatiunea social& a unui individ depinde de un foarte mare numarde' elemente, dintre cari nu §tim cari sunt cele independente, sausa le reducem la principalele elemente variabile de cari sa facemsa depinda celelalte. In acest al doilea caz insa, not facem in rea-litate o. aproximatie.

SA admitem c& variabilele nedependente de cari depinde situa-tiunea social& a unui individ sunt trei : elementele de natura inte-lectuala, cele de natura economics si cele de natura morala7tra,-sificarea aceasta se pare destuf' de natural& ; Ins nimic nu dove-deste cum ca unul din aceste elemente nu depinde de celelaltedoua, sau poate si de altele cari ne soap& din vedere. Ba estechiar cert ca starea economic& a unui individ, spre exemplu, de-pinde de starea lui intelectuala, caci un om mai destept mai lesne IsiImbunatateste starea lui, economic& deal un altul mai putin inte-ligent. Cu toate acestea §i In matematica cea mai riguroasa esteadmisa -metoda, ea atunci cand o problem& se prezenta sub o formaprea de tot complicate, sa se simplifice prin separarea dificulta-tilor, considerand adica mai intaiu partea ei principals,. §i pe urmarand pe rand dificultatile de ordin mai inferior. Asa, data .eu voiuadmits deocamdata ea starea economics a individului este inde-pendent& de starea sa intelectuala, evident comit o eroare ; 'dareroarea aceasta o rezery ca sa tin seams de danSa in a douaaproximatie. Deocamdata studiez starea social& a individului, ratio-nand ca kii cand starea lui intelectuala ar fi independent& de ceamoral& si economics ; §i dupe ce voiu determine in mod aproximativstarea lui social& rationand in felul acesta, voiu relua problema,tinand seams si de influenta pe care elementul intelectual II areasupra celui economic, lucru de care nu am tinut seama in primaaproximatie, si atunci voiu gasi un nou rezultat mai exact cleat eel

D dintaiu. .Aceast., metoda este cunoscuta sub numele de meloda aproxi-

matiilor succesive, §i este foarte mult intrebuintata in stiinteleexacte, cum, spre exemplu, in Mecanica Cereasca.

Vom face dar sa depinda situatiunea individului numai de celetrei elemente alese mai sus, si atunci ajungem la o asemanare de-plingt cu ceeace se face in Mecanica Rationata, unde tot-de trei ele-mente depinde determinarea pozitiunii geometrice a unui punctmobil. Cele trei distante dela trei planuri fixe corespund cu celetrei elemente: moral, intelectual §i economic, pe cari le introducemin studiul nostru. Cu modul acesta, stabilim ceeace se chiama in

4

..

. ,

,

385 DESPRE MECANICA SOCIALA. 5

rnatematica un sistem de coordonate. Sub acest nume, se intelegein matematica un sistem de figuri, in numar suficient, cari serveca termine de comparatie pentru determinarea pozitiei oricarei altofiguri. Asa, cele trei plane perpendiculare intro ele mentionatemai sus formeaza un sistem de coordonate, pentruca pozitia unuipunct este cunoscuta cand se cunosc distantele acestui punct delafiecare din acele trei plane.

Sa donsideram dar starea socials a unui individ caracterizataprin cele trei elemente: economic, intelectual si moral, si sit pre-kipunem ca am avea, mijlocul de a evalua in mod numeric fiecaredin aceste elemente. Este drept ca evaluarea aceasta va putea daloc la dificultati de natura practica. Vedem ca cutare individ estemai inteligent decat altul; dar de Gate ori? Este greu astazi, cu mij-loacele de cari dispunem, sa raspundem la intrebarea aceasta.

Se poate lesne spune de Gate ori un corp este mai greu decataltul, pentruca avem kilogramul ca greutate de comparatie si ba-lanta ca instrument de masur5, ; pe cand nu este tot ass °and estevorba de a se compare doua inteligente.

Mai intaiu, nu este Inca stability o unitate de masura pentru in-teligenta ; nu stint care este individul a carui inteligenta sit o luamca termen de comparatie si sit o reprezentam prin numarul 1; si peurma nu dispunem de mijlocul de a compare. inteligenta acestuiindivid cu a altui individ. aceea observatie se poate face sipentru elemental moral, si chiar pentru cel economic.

Dar dificultatea aceasta se intampina chiar si in Mecanica Ra-tionata, caci Si acolo se intalnesc unele forte a caror masura nu esteusoara, si cari multa vreme nici nu s'au putut masura in mod efectiv;aceasta insa nu a impiedecat stabilirea teoriei, in asteptarea zileicand difictiltatea practica sa se inlature. De aceea, deoarece mari-mile cu cari avem a face in Sociologie sunt de sigUr comparabileintre dansele, deli deocamdata ne lipseste mijlocul practic de a lereprezenta prin numere, vom stabili proprietatile teoretice ale fenome-nelor, fare, a ne preocupa, de aceasta dificultate trecatoare.

Vom reprezenta dar starea social' a unui individ prin cele treicoordonate sociologice ale lui: cea de ordine intelectuala, cea deordine moral& si cea de ordine economics; si cu modul acesta,stabilim analogia intre modul de reprezentare in Sociologie cu acelurmat in Mecanica Rationata. Vom lua si in Sociologie trei axecoordonate perpendiculare intro ele, Gate unul pentru fiecare dincele trei coordonate sociologice. Si atunci, precum cele trei axe

.

i

6 SPIRIT C. HARET 386

geometrice Intrebuintate in Mecanica Rationata determine spatiulgeometric cu trei dimensiuni, lungime, latime qi inaltime, pe caretop it cunoa§tem §i in care ne mi§cam, vom zice ca §i in chestiunilesociale cele trei axe de coordonate sociale determine un spatiusocial, ale carui dimensiuni sunt elementele intelectual, moral sieconomic.

Punctul acesta find stabilit, putem zice ca am Mout un pas foarteinsemnat, §i destul de greu, In studiul nostru, cad am stabilit unmijloc de reprezentatie care permite sá stabilim o apropiere mareIntro studiul fenomenelor sociale §i acela al fenomenelor MecaniceiRationate.

Repet insa Inca °data ca, cu acest mijloc de reprezentare, se faceabstractie, in prima aproximatie, de unele actiuni, de cari datavrem sa, tinem seams, trebue sa recurgem la metoda aproximatiilorsuccesive. Acesta nu este un inconvenient fundamental, de vremece metoda aproximatiilor succesive se utilizeaza cu succes in §tiin-tele cele mai perfecte prin gradul cel Malt de preciziune la careau ajuns, cum este, spre exemplu, Mecanica Cereasca.

S'ar putea insa urma qi alts cale, care ar fi mai grea, dar arpermite a se trata problema deodata cu toate elementele ei. Pentruaceasta, am considers fenomenele sociale ca find dependente nunumai de trei variabile, ca mai sus, ci de un numar mai mare,numar care depinde, se intelege, de acela al elementelor foarte nu-meroase cari intra In genere in determinarea acestor fenomenesociale.

In cazul acesta insa va fi nevoie ca proprietatile qi formulele pecan ni le da, Mecanica Rationata qi can sunt stabilite in ipotezaca sunt numai trei variabile, sa, le generalizam pentru un numaroarecare de variabile. Operatiunea aceasta se va putea face, pen-true& insesi formulele de can se serveste Mecanica Rationata sunttot rezultatul unei generalizari; caci ale se stabilesc mai Intaiupentru o singura .variabila, pe urma se generalizeaza pentru dou5,,si In fine pentru trei. Chestia ar fi ca generalizarea aceasta WA fiedusa si mai departe.

()data acestea stabilite, rezulta imediat consecinta Insemnata caavem posibilitatea de a reprezenta elementele unui fenomen socialIn acela§ fel ca §i In geometric §i in Mecanica Rationata.

Deja am reprezentat situatiunea socials a unui individ servindu-nede cele trei elemente cari determine aceasta pozitiune social& :elementul economic, cel intelectual si eel moral.

387 DESPRE MECANICA SOCIALA. 7

Dad, cunoastem aceste trei elemente pentru un individ la mo-mentul t, putem' sa construim pozitia individului In spatiul social laacest moment. SA construim de asemenea pozitia sociala a aceluiaqindivid la un alt moment, t'.

Aceste doua pozitii in genere vor diferi una de alta, cAci delamomentul t papa la t' pozitia social& a individului in genere vavaria : in intervalul acesta, el poate s'a, se mai imbogateasca sausa sarAceascA, sA mai capete instructiune, sau sA piarda din facul-tatile lui. Aceasta va intro momentul t §i t' s'a produso schimbare de pozitiune a punctului M, care reprezenta pozitia so-cials a individului considerat. Aceasta schimbare de pozitie o vomnumi miscarea socials a individului, §i vom numi Mecanica So-cials stiinta care va studia legile mi§carilor sociale astfel definite.

DacA acum admitem ca nimic pe lume nu se produce farA o cauza,trebue sa admitem ca si schimbarea aceasta de situatiune social&a individului nu a putut sä se produca decat din oarecari cauze.Vom numi forty socials orice cauzA care este in stare sA pro-duca o schimbare de situatiune social& a individului. 0 asemeneaforty socials va fi perfect cunoscuta cand vom cunoaste mArimeaei, directia §i sensul in care lucreaza §i individul asupra careialucreaza, §i care se va °hem& punctul ei de aplicatie.

Toate acestea stabilesc o asemanare deplina intro elementele cucari avem a face in Mecanica Social& i acele can intervin in Me-canica Rationata. Si precum in Mecanica Rationata se poate repre-zenta orice forts in mod geometric prin o linie de pozitiune, delungime si de directiune data, tot asemenea se va putea reprezentasi in Sociologie o forth socials.

Vom .numi echilibru social a unui individ starea in care se Opseste el atunci °and fortele sociale cari ii sunt aplicate sunt astfel,ca dacA le suprinam, starea individului nu se schimba.

AO, data un punct material este tras spre dreapta cu o fortsde un kilogram si spre stanga tot cu atata, el- sty pe lod, §i starea luieste aceea ca si cand fortele acestea nici n'ar exists; caci on levoiu lash, sa lucreze, on le voiu suprima, punctul tot nem*at rA-mane. Tot asemenea si in Sociologie, se poate ca un sistem deforte sociale cari lucreazA in mod simultaneu asupra unui individsA nu determine asupra lui nici o schimbare socials, s'A, se neu-tralizeze unele pe altele ; aceste forte vom nice fat echilibru.

Asupra fortelor sociale astfel definite §i reprezentate se potrepeta intocmai rationamentele §i demonstratiile cari se fat In Me-

sa zits ca,

.

GA-0

8 SPIRU C. HARET 388

canica Rationata, cu privire la compunerea si descompunerea for-telor si la echilibrul lor, si cu modul acesta se 'constitue primaparte a Mecanicei Sociale, pe care, prin analogie, o vom numiStatica Socials, si al carat obiect va fi studiul echilibrului social.

Ca aplicatie a consideratiilor precedents, sa examinam o ches-tiune de care s'a ocupat ilustrul filozof Herbert Spencer. In carteasa «Les Premiers Principes», el trateaza chestiunea pe care a nu-mit-o «La Stabilite de l'Homogene». Omogen numeste el un mediuin care fiecare particica oricat de mica este identica cu o altaparticica egala luata oriunde in massa considerate. In demonstra-tiunea sa, Spencer s'a silit sa arate ea data un asemenea mediusocial este in echilibru, acest echilibru nu e stabil, ci tinde sa dis-para la cea mai mica atingere ; cu alte cuvinte, astabilitatea omo-genului nu exist& in societaten. Demonstratiunea lui Spencer estedestul de lung& si de o lecture anevoioasa.

Aceeas chestie a tratat-o si un alt invatat, Brunhes, care ajungela o concluzie contrarie : dupa dansul, stabilitatea omogenului nunumai ca este posibila, dar este o stare permanents ; cu alte cu-vinte, data un mediu omogen este in stare de echilibru si dataeste departat din starea aceasta, el Linde sa revina la dAnsa.

Dupe cum vedem, este o complete contradictie intro afirmatiuneaunuia si a celuilalt.

Dace insa tratam chestia prin metoda expusa papa aci, se poate de-monstra cu cea mai mare usurinta, ca echilibrul este stabil in unelecazuri, nestabil in altele ; si metoda arata totdeodata si conditiilece trebue implinite pentru ca stabilitatea sa fie asigurata. Cauzerezultatelor neexacte la cari ajunsesera si Spencer si Brunhes, esteca nici unul din ei nu avuse in vedere toate cazurile problemei,si ca metoda de demonstratie urmata de ei nu era destul degenerals.

Sa trecem acum la a doua parte a Mecanicei, la aceea care seocupa cu miscarea produsa de forte.

In Mecanica Rationata, Statica se .ocupa cu echilibrul si Dina-mica cu miscarea corpurilor materiale sub influenta unor anu-mite forte. Tot ask in studiul nostru vom numi Dinamica Socialcipartea de stiinta care va avea sä se coupe cu schimbarea de staresocial& a indivizilor sau a corpurilor sociale.

In Mecanica Rationata, Dinamica este intemeiata pe trei axiome.In matematice, se numesc 'axiom() unele principii can se stabilescprin observatiune directs si cari nu se pot demonstra direct, pentru-

.

.

389 DESPRE MECANICA SOCIALL 9

ca ele constitue .adevaruri simple earl, mai mult sau mai putin,sunt evidente prin ele insesi. Asa, cand in geometrie se zice cadoua cantitati egale cu o a treia sunt egale intre ele, aceasta esteo axioma, pentruca adevarul enuntat printr'insa se poate dovediprin oricate experiente vom vol sa facem, dar nu se poate de-monstra prin reducerea la alto adevaruri mai jsimple, pentruca nuexists In geometrie adevaruri mai simple decal acesta. Si intreagastiinta a geometriei este intemeiata pe cateva axiome ca aceasta.

Tot asa si in Mecanica Rationata, intreaga Dinamica este inte-meiata numai pe trei axiome: axioma inertiei, a miscarilor relativesi a egalitatii actiunii cu reactiunea.

Nu putem, in limitele acestei lucrari, sa ne oprim mult asupraacestor axiome; ne vom ocupa un moment numai de una din ele,ca sa ne dam seama de modul cum se introduc ele in stiinta.

Axioma inertiei consta in aceea ca data repezim un punct ma-terial pe o linie dreapta lasam sa se miste liber si nesupus lanici o forts exterioara, el se va misca pan& la infinit, pe aceeaslinie dreapta, data nici o cauza exterioara nu-1 sileste sa se opreasca.

Se intelege ca nu avem posibilitatea de a verifica direct enuntulacesta, pentruca nu avem niciodata posibilitatea de a face sa semiste un corp fara sa intampine piedici de nici un fel, deoarecenu se pot evita frecarile, rezistenta aerului si altele. Si mai esteo alit cauza : este ea nu dispunem de eternitate ca sa putem ur-marl corpul si sa vedem data se va misca etern. Cu toate acestea_principiul inertiei este admis in Mecanica. Cauza este ea, dell nuavem posibilitatea de a-1 verifica direct prin experienta, avem po-sibilitatea de a-1 verifica indirect, prin consecintele sale.

In adevar, data admitem In mod provizor cele trei axiome cabune, si data rationam pe baza lor, deducem din ele oarecari con.secinte. Dana cumva una singura din aceste consecinte nu se vaverifica in practica, aceasta va fi dovada ca punctul nostru de ple-.care a fost fall, si GA prin urmare axiomele noastre nu au fostbune. Daca, din contra, toate consecintele ce vom deduce din acesteaxiome se vor verifica on de cate on vom avea posibilitatea de aface aceasta verificare, atunci vom avea o probabilitate din ce in cemai mare cum ea', axiomele dela cari am plecat sunt adevarate. InMecanica Rationata, verificarea aceasta o avem: este Mecanica Ce-reasca, care nu este decat un capitol al Mecanicei Rationate, si careprin urmare este Intemeiata tot pe cele trei axiome ale acesteia.Mecanica Cereasca da posibilitatea de a se calcula cu o siguranta

si-1

10 SPIRII C. HARET 390

§i o preciziune extrema mirarea corpurilor ceresti; §i data corn-param rezultatele date de calcul cu acele pe cari ni le dau masu-rarile directe 'Acute asupra corpurilor cere§ti, gasim totdeauna eelmai perfect acord intre unele §i altele. Acordul acesta, care nu sedesminte niciodata, ne df dreptul de a zice ca cele trei axiome cariau fost punctul de plecare al constituirii Mecanicei Cere§ti suntperfect exacte.

Daca trecem acum la fenomenele sociale, se poate arata catoate cele trei axiome enuntate in Mecanica Rationata se pot enuntaaproape cu acelea§i cuvinte si in Mecanica Socials. Discutia aceastaeste Mout& in volumul Mecanique Sociale, dar nu se poate re-produce aci, din lipsa de spatiu. Se intelege Ins& ca, precum inDinamica Rationata ziceam ca axiomele nu au fost admise ca ade-varate decat cu conditia ca sa fie confirmate prin verificarea con-secintelor lor, tot asemenea vom face §i in Dinamica Sociala. AiciIns& se prezenta dificultatea ca cele trei axiome n'au posibilitateaWA fie verificate prin experienta cu aceea u§urinta ca in DinamicaRationata, cad aci nu dispunem de o a§a de admirabila verificareca aceea a miscarii corpurilor cere§ti. Verificarea insa se va facetreptat cu timpul, §i va sonata in aceea ca cu incetul se vor adunaobservatii de fapte sociale cari vor fi in acord cu teoria ; §i datape de alts parte nu se va constata, nici un fapt care sa fie indezacord cu dansa, §i deoarece stabilirea dela Inceptit a axio-melor o facem fara sa facem nici o ipoteza care sa fie in modevident contrara ratiunii si faptelor deja observate, vom fi indrept .a conchide cu o probabilitate din ce in ce mai mare, ca celetrei axiome sunt juste §i ca ne putem Intemeia pe dansele.

°data acest punct stabilit si cele trei axiome admise cu rezer-vele pe cari le-am expus, se va putea face §i in Dinamica ceeace

* s'a Mout mai sus in Statics : intregul rationament al Dinamicei Ra-* tionate se va aplica si Dinamicei Sociale. Vom putea §i aci sa

stabilim ecuatiunile mirarilor sociale, st facem combinatiuni introaceste ecuatiuni, din cari s'a, se deduca proprietati noua cari vor fiaplicabile miscarii sociale, tot a§a, precum ecuatiunile DinamiceiRationate sunt aplicabile la mirarea corpurilor materiale, cu re-zerva, se intelege, de a se da fiecarui cuvant semnificarea sa; a§a,sand voiu vorbi de spatiu, se va intelege spatiul social; vorbind deforth, voi intelege forta socials, §i asa mai departe.

Printre proprietatile cari se vor putea stabili in modul acesta,

.

A.

391 DESPRE MECANICA SOCIALA. 11

sunt unele cari vor avea mare Insemnatate in studiul chestiunilorde economie socials. Vom mention& cateva, din ele.

In Dinamica Rationata se stabileste ecuatiunea cantitalii demiscare, in virtutea careia este egalitate Intro o cantitate care de-pinde de massa si de iuteala cu o alts cantitate care depinde defor si de timp. Aceasta ecuatie se poate demonstra Intocmai siin Dinamica Socials, ass Meat vom avea In Sociologie o relatieexacta si precisa intro masse, iuteala, fort& si timp, de ass fel cacunoscand pe trei din ele vom putea calcula exact pe a pp,tra. Nedam imediat seama de marea Insemnatate pe care o asemenea pro-prietate o va avea in Sociologie, undo azi nu se dispune de nicio lege precisa, care sa permits aflarea exacta a valorii vreuneiadin variabilele sociale, child se cunoaste valoarea altora.

E adevarat ca proprietatea cantitatilor de miscare se prezenta Inmod natural mintii ; caci e natural sh admitem, spre exemplu, ea,pentru a realiza o anumita miscare socials, trebue s& intrebuintezio fort& social& cu atat mai mare cu cat dispui de timp mai putin,si viceversa. Tot aceasta spune si ecuatia cantitatilor de miscare.Ins& ea da si mijlocul de a se calcula anume timpul necesar pentruo lucrare data si cu o forth' data, ceeace simpla intuitie nu nepoate da.

Acest exemplu ne arata de ce utilitate poate fi studiul chestiilor 11

sociale facut in felul pe care-1 propun.0 alts proprietate e aceea cunoscuta sub numele de teorema

fortelor vii, care stabileste o egalitate intro o cantitate care de-pinde de massa si de iuteala si alts cantitate care depinde de timpsi de spatiul strabatut, In ass fel ca daca cunoastem trei din acestecantitati, putem afla pe a patra.

Din aceasta proprietate a fortelor vii deriva o alts proprietate,foarte Insemnata, care e cunoscuta sub numele de principiul con-servarii energiei.

In Mecanica Rationata se demonstreaza ca cantitatea de energiea unui sistem material ramane neschimbata in tot timpul fenome-nului pe care 11 studiem. Principiul acesta, In timpul din urma, afost cam pus la indoeala, de cand cu descoperirea radiului si amateriei radiante In genere, pentruca aceste materii sunt izvoarede energie pe cari nu o imprumuta la nici un alt izvor; radiulda caldura si lumina numai prin el insus, fara sa, fie nicinici luminat din afara. Daca ins& privim lucrul in mod mai larg,nu se mai pare ca principiul conservarii energiei merit& criticile

*ACADENIEI*.4!?0:NA./11,

,

ia't±(:*7170

.r

Incalzit,

12 SPIRII C. HARET 392

acestea. Trebue admis ca radiul cuprinde in el o rezerva de energie"adunata in el din acele timpuri cand materia constituia, in cefel nu slim. Aceasta energie nu se manifesteaza, prin lumina sicaldura, decal acum cand devine libera, tot ass preaim aburulgramadit in caldarea inchisa nu produce elect vizibil decal atuncicand este lasat sa treaca in cilindru. Nu este dar vorba aci de oproducere, de o fabricare de energie,. ci de punerea, In libertate aunei cantitati de energie preexistenta, si care pOate fi enorma. S'acalculate spre exemplu, ca energia cuprinsa intr'un gram de arama,data ar deveni libera prin radiare, ar fi destul de mare pentru casa puna in miscare un tren si sa-I faca sa, ocoleasca pamantulintreg de zece ore. -

Tot ass se petrec lucrurile si in societatile omenesti. 0 socie,tate pune in miscare o anumita cantitate de energie care se con-serva neschimbata tot timpul cat nu i se comunica din exteriorvreo noua cantitate de energie, si cat nu pierde in exterior vreoparte din energia ef dela inceput. SA, consideram, spre exemplu,o societate redusa la uri singur individ. Daca, omul acesta siar in-trebuinta fortele lovind numai cu ciocanul in pamant, energia des-voltata de dansul ar ramanea pierduta pentru societatea pe care oformeaza el, caci el nu trage nici un folos dintr'insa. Dar data tinemseama pe Tanga el si de parnant, vedem ca pamantul a primit energiacheltuita de dansul. Aceasta energie dar nu s'a pierdut, ci a trecutdoar dela individ la pamant, iesind din cercul societatii formate dedansul. Daca privim lucrurile in felul acesta, se poate formula prin-cipiul conservaiii energiei pentru societatile omenesti, tot asa cumse formuleaza si in Mecanica Rationata.

0 alta proprietate insemnata este acea numita in Mecanica Prin-cipiul minimei actiuni (de la moindre action). Tata in ce consta,ea : data avem un sistem material oarecare, supus la anumite fortesi la anumite conditii, care executa o anumita miscare intr'un anumittimp, se demonstreaza, ca sistemul, ca sa treaca dela o pozitie laalta, urmeaza anume acel drum care da loc la cea mai mica chel-tueala de energie.

Principiul acesta, aplicat la societatile omenesti, insemneaza catrecerea unei societati dela o stare social& la alta se face totdeaunaurmand numai acea Gale care da loc la cea mai mica cheltuealade energie socials, tinand seam& de imprejurarile in can se aflagocietatea data si de conditiile ce trebue sa implineasca miscarea data.

Iata o proprietate de o insemnatate filozofica foarte mare, si care

se

:

pr

..rierA o`r

A93 totEintE MECANICA SMALL 13

poate sa sgudue ideile In genere admise asupra liberei determinaria actiunilor omului. Cu toate acestea, cine nu stie ca calculul pro-babilitatilor dovedeste a. tocmai unele din actiunile oamenilor carise par mai putin supuse unor legi matematice, tocmai acelea nusca.pa de sub puterea for ? SA punem pe cineva sa traga la intam-plare o bile dintr'o punga in care sunt 50 bile rosii si 50 negre.Se va vedea ea, cu cat va repeta operatia de mai multe ori, cuatat numarul bilelor rosii scoase din punga va tinde sa devina egalcu numarul bilelor negre. Si rezultatul acesta e demonstrat de mainainte de calculul probabilitatilor.

Principiul actiunii minime nu trebue de altfel sa ne surprinda;caci fiecare individ are nazuinta de a cheltui cea mai mica canti-tate de energie posibila in actiunile sale ; prin urmare nu era greude banuit ca si societatea intreaga, care este compusa din indivizi,va face cea mai mica cheltueala de energie. Dar ceeace este im-portant in demonstratia matematica, este ca, deli diversele energiiindividuale pot sa fie de sensuri contrare, rezultanta for este totun minimum.

Iaca Inca o proprietate a carei insemnatate teoretica este mare.In Mecanica Rationata, ecuatiunile miscarii sunt de o forma nu-

mita diferenfialei Asemenea ecualiuni se cauta a se integra, pentru.a se pune sub forma finite. Operatia aceasta introduce niste can-titati constante, al caror numar depinde de numarul ecuatiilor in-tegrate. si de ordinul lor, iar valoarea for se determine dupe, stareasistemului material la un moment dat.

De vreme ce ecuatiunile miscarii sociale sunt de aceeas formacu ecuatiunile din Dinamica Rationata, integrarea for va introducede asemenea acele constante; §i chiar data nu am reusi a efectuaoperatia .integrarii ecuatiilor, existenta acefor constante in mi§careasocials este sigura. Aceasta dovedeste ca in orice miscare socials,oricat de complicata -ar fi, exist& oarecari cantitati cari raman con-stante in tot timpul miscarii considerate. Para indoeala, In genereva fi greu -a se gasi chiar valoarea numerics a acestor constante;dar cand teoria se va perfection& indestul pentru ca sa se ajungala degajarea acestor constante, este evident ca cunoasterea for va fide cel mai mare ajutor. Orieum, este o constatare de o insemna-tate, teoretica considerabila aceea ca in miscarile sociale, oricat decomplicate, date find fortele §i conditiile impuse miscarii, exist&unele marimi can raman neschimbate, in mijlocul nestabilitatii gene-ale a ,acestor fenomene.

=

;

14 SPIRY C. HART 894

In Mecanica Rational& se demonstreaza ca miscarea infinit demica a unui corp solid la un moment oarecare se poate consider&ca format& din o rotatie infinit de mica imprejurul unei linii drepte,insotita de o translatie infinit de mica a solidului intreg. Proprie-tatea aceasta, transportata in Sociologie, va fi de un mare pret,pentruca ne va putea indica in fiecare moment incontro tinde säse miste un corp social supus la forte si la conditii determinate,si oricine Isi da seama de ce mare insemnatate va fi acest rezultat.

Nu este local ca, .intr'un memoriu a carui intindere mi-am impussa o limitez la proportii modeste, sa intru in o expunere amanun-tita, care m'ar fi obligat sa intru in consideratiuni de o natura preaspeciala. Dar se pune intrebarea dad, teoria propusa nu ar pre-zenta dificultati mai marl decal insesi dificultatile pe cari ne propunem a le Inlatura in studiul chestiunii sociale ? Sociologia este ostiinta foarte grea, si data cauta cineva sa gaseasca pentru dansacai noua, este numai cu scopul de a-i Inlesni calea, de a face studiulei mai usor, mai repede si mai putin complicat.

Fara indoeala ca dificultatile nu vor fi cu totul Inlaturate. Darmai intaiu dificultatile acestea vor fi de natura pur teoretica, caricu staruinta, si cu patrundere vor putea fi treptat elucidate. Insaorice rezultat dobandit pe calea "aceasta va ramanea bine dobandit,si va putea servi ca punct de plecare pentru stabilirea si a altora.Dificultati se intampina in toate stiintele, dar aceasta nu a fostniciodata un motiv pentru ca aceste stiinte sa fie parasite. Insusexemplul Mecanicei Rationate este foarte instructiv in asta privinta.

Acum 300 ani nisi nu se banuia existenta vreunei relatiuni intromiscarea unui corp si fortele cari determine aceasta miscare, sicand Galileu pentru prima oara a reusit sa stabileasca legile ca-derii corpurilor, aceasta a fost o adevarata revelatiune. Dar deatunci s'a mere repede, si astazi se &este constituita teoria corn-pieta a miscarii, bazata pe ecuatiuni intro masse, coordonate, timpsi forte.

Cand este insa vorba sa. aplice aceste ecuatii la anumite pro-bleme, atunci incep dificultatile; dar aceste dificultati sunt de na-tura curat matematica. De exemplu, data este vorba de miscareaunui proiectil aruncat de un tun in vid, putem deduce din ecuatiilemiscarii tot ce trebue pentru ca miscarea projectilului sa fie urma-rita si perfect determinate In orice moment.

Dace ecuatiunile acestea vrem..sa, le aplicam la miscarea corpurilorceresti, problema este mai complicatk.si intrebuintarea ecuatiunilor

se

.

.b.!

895 DESPRE MECANICA SOC/ALL 15

e molt mai grea, dar tot e. posibila; dovada este ca prin ele secalculeaza cu cea mai mare exactitate mi§carile corpurilor cerestipentru. mii de ani Inainte §i in urma.

Dace in fine acelea§ ecuatiuni le aplic5,m la miscarea unui torentale carui ape sar 'peste obstacole de tot felul, problema devine assde complicate, incat este cu desavar§ire inextricabila. Pentru o ase-menea problerna, in starea de astazi a cunostintelor noastre mate-matice, nu se poate trage mai nici un folos practic din formulelematematice; §i cu toate acestea nimeni nu se gandeste sa contes-teze ca miscarea torentului se face tot dupe legi matematice; datanu avem noi posibilitatea ca sa tragem deocamdata folos practicdin formulele pe cari le avem, aceasta nu Insemneaza c5, formu-lele nu sunt exacte; formulele sunt bune, dar nu §tim noi Inca, sA,tragem folos din ele. Acela§ lucru se va putea Intampla, si cu fe-nomenele sociale: se poate prea bine ca formulele can se vor sta-bill, sA, fie ass de complicate, Incat multa vreme A' nu se poata cuele calcula, in numere datele de cari vom avea, trebuinta ; daraceasta nu va micsora valoarea teoretica a formulelor, nici nu vamicsora posibilitatea ca intro zi, mai mult sau mai putin depar-tata, ele sa fie suficiente pentru a preciza, cu oarecare anticipatie,o stare socials definite prin un numar suficient de conditiuni.Afars de aceasta, din cele spuse mai sus s'a vazut ca, chiar far5,sa fie nevoie de a se face evaluari numerice, Inainte de a se sta-bill unitatile de masura pentru fiecare din cele trei feluri de ele-mente, intelectual, moral si ,economic, §i del ecuatiunile miscariisociale nu §tim sá be integram, cu toate acestea nu am fost Im-piedecati de a stabill unele proprietati foarte generale si foarte utile,ca acelea a cantitatilor de miscare, a fortelor vii, a conservarii ener-giei, a actiunii minime, §i celelalte.

Prin urmare rnetoda ce propunem, oricat de imperfecta ar fi de-ocamdata §i la oricate greutati ar da acum lot, este sigur ca vaputea, sa aduca servicii marl stiintei sociologice, permitandu-i eelputin sa stabileasca oarecari principii certe cari pans acum iilipsesc cu desavar§ire.

-CIOTE

A.CADENIEI

-t-? 0 163311"

z

Analele Academiei RomaneL. B.

Cercetari asupra ptezentei bacililorspecifici in faringele bolnavilorde febra tifoida, de Prof. Dr. M. Manicatide. . . -,10

Masurarea si calcularea lungimii de unda a ondulatiunilor lumi-noase cu o retea de reflectiune Rowland, de Max Reinhard -,10

Tom. XXVIII. - Desbaterile Academiei in 1905-6 5.-XXI' LH. - Memoriile Sectiunii $tiintifice . 8.-

Incrangatura viermilor. Clasa Annelida. Ordinul Rotifere, de Dr.Leon C. Cosmovici . . . 1,50

Functiunile bio-chimice ale stomacului, de Prof. Dr. E Riegler . -,60Agricultura la Romani. Cresterea albinelor, de P. S. Aurelian . -,30Asupra variatiunii etaloanelor de massy. (A doua nota), del: St. Murat -,20Suprafete cu nivel isometric, de Gheorghe luga -,50Insemnatatea hartei terii pentru istoria patriei si a neamului, de

Generalul C. I. Bratianu -,60Observatiuni stiintifice, de Spiru C. Haret . . . . . -,20Starea actuala a luptei in contra tuberculozei, de Prof. Dr. V. Babes. -,20Vallisneria Spiralis si Wolffia Arrhiza in Romania, de Z. C. Pantu. -,20Spirochaete Pallida Schaudinn in Sifilisul ereditar. Contributiuni

la studiul ereditatii spirilozelor, de Dr. C. Levaditi -,20Pneciziunea in cantarini, de I. St. Murat . . . . . . -,20Materiale pentru sismografia Romaniei. XII. Seismele din anul' 1905

st. n. de St. C. Hepites -,20Bolidul dela 1 Ianuarie 1906, st. n. in Romania, de St. C. Hepites. -,20

ateriale pentru climatologia Romaniei. XXIV. Clima anului 1905st. n. la Bucuresti-Filaret, de St. C. Hepites . . . . . . -,20.

Asupra microbilor patogeni ai seriei intermediare intre bacilul luiEberth si coli communis, de Dr. V. Babes . . . . . . . . . -,50

Despre prezenta bartonianului in judetul Prahova, de L. Mrazec. -,20Asupra Microfaunei tertiarului regiunii Campina-Bustenari, de V.

Aradi jun. . . . -,20Plantele vasculare ale Ceahlaului pans acum cunoscute, expuse sub

raportul geografico-botanic si sistematic, de Dr. Dim. Grecescu 1.-Comunicare preliminary asupra structurii geologice a regiunii

Campina-Bustenari (judetul Prahova), de L. Mrazec si W. Teis-seyre . 1.-

D X X I X . - Desbaterile Academiei in 1906-7 . . . . 6.-O XX/X. - Memoriile Sectiunii $tiintifice 5.-

Cateva rezultate obtinute prin metoda romans in tratamentul tur-barii, de Dr. V. Babes -,20

Corpusculele lui Negri si parazitul turbarii, de Dr. V. Babes . . . -,20Plante macedonice din Vilaieturile Monastir si Salonic, examinate,

studiate si determinate, de Dr. Dim. Grecescu . . . . . . . . 1,50Materiale pentru climatologia Romaniei XXV. Clima anului 1906

st. n. la Bucuresti-Filaret, de St. C. 'Hepites -,50Separarea electrostatics a minereurilor, de D. Negreanu . . . -,20Materiale pentru sismografia Romaniei. XIII. Sismele din anul

1906 st. n. si lucrarile primei intruniri a Comisiunii permanentea Asociatiunii internationale de sismologie la Roma in 1960, deSt. C. Hepites. . . .... . . . . -,50

Influenta padurii asupra iutelii vanturilor, de I. St. Murat . 1.-Nevroza traumatica si accidentele muncii, de Dr. Oh. Marinescu -,30Contributiune la Flora Bucegilor, de Zach. C. Pantu 1.-

y XXX. Desbaterile Academiei in 1907-8 5 -o XXX. Memoriile Sectiunii $tiintifice 5

Slabiciunea inimii, de Dr. V. Babes -,30Studii critice asupra actualei organizatiuni sanitare. I. Vasile Lascar

si masurile sanitare din comunele rurale, de Dr. V. Babes . . -,20.Contributiuni In Climatografia Romaniei. I. Studiu comparativ al

Climei iernii 1906/1907 la Bucuresti, de I. St. Murat . . . . -,80Din aplicatiunile mecanicei rationale in teoria generals a suprafe-

telor, de G. C. Iuga . . . ..... ..... . . -,40Fapte noua asupra originii si combaterii febrei tifoide, de Prof.

Dr. V. Babes -,20Contributiuni la fizica globului. VII. Hartile magnetite ale Ro-

maniei la 1 Ianuarie 1906, de St. C. Hepites si I. St. Murat . 1,50Cercetari asupra genezei unor boale de rinichi, de Prof. Dr. V.

Babes -,20Observatiuni asupra capsulelor suprarenale, de Prof. Dr. V. Babes. -,50

..

,

,.

,

'

.

--

.

.

. . . . . . . . . .............

. .

. . . . . .

. . . .

. .

. . . . . . ..... .

. . . . . .......

. .. .. . . .

. . . . . . . . .

. .

. . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . .

. . ...... . . . . . . . . . ..... . . .

Analele Academie' Romano'r L B.

Materiale pentru climatologia Romaniei. XXVI. Elemente climato-logice ale lustrului 1901-1905, de St. C. Hepites . . . - . . . 1.

Baritina din Binnenthal [Valais, Elvetia], de D. Rotman . . . . ,20Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898 1908 ..... . .

Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 19089 5.XXXI Memoriile Sectiunii $tiintifice 6--

Contributiuni la flora Bucurestilor si a imprejurimilor sale, parteaI, de Zach. C Panto . . . 1.

Contributiuni la Climatografia Romaniei. II. Studiu comparativ alClimei primaverii la Bucuresti, de I. St. Murat . . . .

Starea actuala a luptei in potriva cancerului, de Prof. Dr. V. Babes ,50Camila fosila din Romania, de Gr. $tefeinescu ,50Problemele turbarii, de Prof. Dr. V. Babes ,20Radioactivitatea apelor minerale din Romania, de Dr. Hurmuzescu ,20Contributiuni la climatografia Romaniei. III. Studiu comparativ al

climei verii la Bucuresti, de I. St. Murat . . . . .... . 1.Contributiuni la studiul glandelor cefalice (mandibulare $i maxi-

lare) dela larvele de.Trichoptere, de Dr. E. L. Russ ,50XXXII. Desbaterile Academiei in 1909 10 5XXXII. Memoriile Sectiunii Ftiintifice 3

Contributiuni la flora Bucurestilor si a imprejurimilor sale, partea'II, de Zach. C. Panto 1.

Observatiuni critice asupra Fagocitozei, de Prof. Dr. V. Babes. ,40Contributiuni la flora Bucurestilor si a imprejurimilor sale, parteaIII, de Zach. C. Pantu ......... . . . . . . . 1,50A doua conferinta internationals pentru studiul si combaterea

leprei, tinuta la Bergen (Norvegia) in 16-19 August 1909 si par-ticiparea Romaniei la aceasta conferinta

'de Prof. Dr. V. Babes ,30

XXXIII. - Desbaterile Academiei in 1910- -1911 (Sub presd)XXXIII. Memoriile Sectiunei (Sub presd)

Actiunea apei de Slanic (Moldova) asupra secretiei stomacale, deProf. Dr A. Theohari $i Dr A. Babes ,80

Asupra desvoltarii insulelor lui Langerhans la embrionul de om,de Dr. Th. Mironescu ,20

Plantele vasculare din Buceci pand acum cunoscute, de Dr. D.Grecescu. Scriere postuma publicata sub ingrijirea d-lui Em.C. Teodorescu 1.

Contributiuni la desvoltarea prostatei la om inainte de nastere,de Dr. Th. Mironescu ,50

Studii asupra Pelagrei, de Prof. Dr. V. Babes 1.Despre chimioterapie $i tratamentul lui Ehrlich aplicat la boa-

lele sistemului nervos, de Dr. Gh. Marinescu ,50Studii asupra Cestoizilor din Romania, de Prof. Dr. N. Leon . ,60Contributiuni noua la flora Ceahlaului, de Zach. C. Pantu . . ,60Calatorie la romanii din Macedonia (Aprilie 1911), de Prof. Dr

C. I. lstrati ,50

e...,. --"'-'ADE di: -in ,ifc:I. BIBLIOTECA ,....;'4 00;"

Inst. de Arte °ranee CAROL GOBL" S-sor I. St. Rasidescu.

.

,

2.2--

-...

1.

.*

;$tiintifice .

,

SOCIALIST!

. .

,

,

.

. . . .

-. . . . . . . . . . .

. . ... . . . .

. . . .

. . . . . . . . .

. . . . ........ . .

.... . . . .

-

. . . . . . .

..... . . .

.