-------

Triumful globaliz@rii poate aduce emergen]anoii economii. Aceast@ nou@ economie sebazeaz@ pe tehnologia informa]io nal@, -telecomunica]ional@ }i Internet. Este o eco-nomie digital@ care recunoa}te rolul funda-mental al informa]iei.

Vom aborda managementul în medicina de familie, înprincipal din trei considerente esen]iale:- datorit@ rolului managementului în lumea contempo-ran@, mai cu seam@ în contextul schimb@rii, al economieiorganiza]iei }i managementului bazate pe cuno}tin]e, caresunt muta]iile definitorii ale acestui început de secol }imileniu; în cadrul acestor muta]ii, am ]inut seama de ori-entarea managementului }i organiza]iilor c@tre om, înultim@ instan]@, omul fiind obiectul }i subiectul manage-mentului medicinii de familie;

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

Nu omul care num@r@ cei mai mul]iani este cel care a tr@it cel maimult, ci acel care a sim]it cel maimult via]a; sunt unii care sunt^ngropa]i la o sut@ de ani, darmuriser@ de la na}tere.

( Jean-Jacques ROUSSEAU )

c my b

c my b

nr. 174 anul 4 vineri, 11 iulie 2008 0,50 RON

pag.8

{tiu s@ m@ v$nd?

Decebal N. TOD~RI[~

Ileana ILIE

pag. 7Bursa din Sibiu

drd. Camelia APOSTU pag. 7Companii multina]ionale

Imaginea s@pt@m$nii

Youth&Family Guesthouse – Salzburg.

Trezirea dis-de-diminea]@, pu]in dup@ ora 6.30. La 7, trebuie s@ coborâmla micul dejun. Îmi fac repede toaleta, z@bovind doar asupra chipului obositdin oglind@. S-au acumulat deja suficiente treziri precipitate –parc@ la apelulcoco}ului–, pentru a resim]i, înc@ vreo s@pt@mân@-dou@ de acum înainte,acea stare de mole}eal@ pl@cut@ care te îmbie la tol@neal@ sub cearceafuri,nicidecum la sp@l@ri matinale cu ap@ rece pe fa]@ }i plec@ri în grab@, dindorin]a de a onora programul (ce bine-i de unii, care uit@ de acest aspect).Un mic dejun s@]ios, dar f@r@ a excela prin diversitate de gusturi }i arome:salam, ca}caval, chifle unse cu unt, dulcea]@ }i lapte, la care adaug o lin-guri]@ de cacao. M@ declar “plin”. Ducem (pentru a câta oar@?) bagajele laautocar. Vânzoleal@ prin preajma }oferului, care ajut@ la urcarea lor în cal@.La ce volum de valize, gen]i, saci }i plase avem, unele dintre ele de dimen-siuni considerabile, înc@rcate de “nimicuri” trebuincioase, nu ne-ar fi greu dep@c@lit un eventual observator, asistând curios la traficul de geamantane }iforfota de trollere: da, dom’le, ne întoarcem din vacan]a de …Cr@ciun!

Jurnalul unui destin întârziat

continuare ^n pagina 2

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Mar]i, 1 iulie, Slovenia a predat Fran]ei }tafeta Pe}edin]iei UniuniiEuropene. Timp de }ase luni de aici înainte, problemele – multe }icomplexe – ale Comunit@]ii Europene vor sta pe umerii pre}edinteluifrancez Nicolas Sarkozy.Mar]ea, se zice, sunt trei ceasuri rele. Dac@ e s@ d@m crezareeuroscepticilor, nici mar]ea lui Sarkozy nu face excep]ie. Mandatulsloven i-a l@sat o mo}tenire cât un butoi cu pulbere: e}ecul referen-dumului irlandez asupra Tratatului de la Lisabona. Ecourile acestuiseism institu]ional sunt încasate din plin de pre}edintele francez. Dar,ca }i cum acestea n-ar fi de ajuns, proasp@tul pre}edinte al UE maiare de înfruntat doi r@zvr@ti]i: Polonia zice }i ea NU ratific@riiTratatului, iar Cehia amenin]@ f@]i} cu un boicot. Se poate spune, cudeplin temei, c@ debutul pre}edin]iei franceze se deruleaz@ sub celemai pesimiste auspicii.Mai întâi, pentru c@ Nicolas Sarkozy va fi silit de împrejur@rile actuales@-}i modifice din mers priorit@]ile ini]iale ale agendei stabilit@ la Paris.Potrivit acesteia, patru dosare erau de maxim@ urgen]@ pentru opti-mizarea func]ion@rii Uniunii Europene:1. Înt@rirea Politicii Agrare Comune, în contextul crizei alimentare mon-diale;2. Articularea unui sistem european de ap@rare, prin alocarea unorbugete mai mari de c@tre ]@rile membre }i elaborarea unei strategiide securitate european@ modernizat@; 3. Semnarea unui nou acord continental privind protec]ia mediului,care s@ asigure reducerea gazelor cu efect de ser@ }i revizuirea actu-alului sistem de cote de emisii de bioxid de carbon, îndeosebi prinextinderea utiliz@rii energiei nucleare; 4. Adoptarea unui pact european al imigra]iei }i azilului, care prevedecoordonarea proiectelor europene în domeniu. Ei bine, toate acesteteme extrem de importante pentru soarta reformei europene }i viitorulUniunii Europene se v@d, înc@ din start, a}ezate într-un plan secun-dar, prioritar@ devenind acum interven]ia pompieristic@ pentrustingerea foca rului crizei institu]ionale euro pene, pe care mul]i obser-vatori ai vie]ii politice interna]ionale nu se sfiesc s@ o califice drept„una din cele mai serioase crize pe care le-a parcurs UniuneaEuropean@, de foarte mul]i ani”.

S@-l credem pe Sarkozy!

Medicina de familie- concepte generale de management -

Sisteme electronice de plat@

continuare ^n pagina 6

PUNCTUL PE EUROPA

dr. medic Carmen Ioana JUCANconf. univ. dr. Cornel JUCAN

conf. univ. dr. R@zvan {ERBUec. Laura BARNA

dr.Dan Alexandru POPESCU

Port rom$nesc (ilustrate vechi din colec]ia ec. Marcel Albu)

Emil DAVID

14 Iulie - Ziua Na]ional@ a Fran]ei

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 4-5

Marin CR~CIUN pag. 3Cercetare }tiin]ific@

INFORMATIZARE VINERI 11 IULIE 20082

urmare din pag.1Un sistem electronic de pl@]i serefer@ la totalitatea obiectelor careconlucreaz@ pentru asigurarea pl@]iitranzac]iilor ce se efectueaz@. Suntimplicate, în general, trei entit@]i careinterac]ioneaz@: o banc@, un cump@ -r@tor }i un vânz@tor. Sistemul elec-tronic de pl@]i con]ine }i o mul]imede protocoale care permit cump@r@ -torului s@ fac@ pl@]i c@tre vânz@tor.Tranzac]iile reprezint@ schimburile demesaje, sub forma unor protocoale,care se desf@}oar@ între entit@]ilecare joac@ diverse roluri într-unSistem Electronic de Pl@]i. Exemplede tranzac]ii: tranzac]ia de identifica-re a utilizatorilor, tranzac]ia deob]inere a unui certificat, tranzac]iade control al accesului, tranzac]ia deînc@rcare, tranzac]ia de depunere,tranzac]ia de retragere, tranzac]ia deplat@, tranzac]ia de anulare.Acest nou tip de comer] a stimulat,îns@ cererea pentru noi metode adec-vate de plat@. În cadrul acestui con-cept, dezvoltarea unor activit@]icomerciale între participan]i situa]i lamari distante geografice unii de al]iinu poate fi conceput@ f@r@ folosireaunor sisteme electronice de pl@]i. Aceste noi mijloace de plat@ permittransferarea comod@, sigur@ }i foarterapid@ a banilor între partenerii de afa-ceri. De asemenea, înlocuirea mone -delor }i bancnotelor (actualele formetradi]ionale de numerar) prin ceea cedenumim bani electronici, conduce, pelâng@ reducerea costurilor de emitere}i men]inere în circula]ie a numeraru-lui, }i la o sporire a flexibilit@]ii }isecurit@]ii sistemelor de pl@]i.Cecurile electronice au fost dezvolta-te printr-un proiect al lui FSTC -Financial Services TechnologyConsortium. FSTC cuprinde aproape100 de membri, incluzând majorita-tea marilor b@nci, furnizorii tehnolo-giei pentru industria financiar@, uni-versit@]i }i laboratoare de cercetare.Partea tehnic@ a realiz@rii proiectuluicecului electronic a fost realizat@ într-un num@r de faze: generarea concep-telor originale, realizarea cercet@rilorpreliminare, construirea }i demons-trarea unui prototip, formularea spe-cifica]iilor pentru un sistem pilot }iimplementarea acestui sistem. Înprezent, cecurile electronice suntutilizate într-un program cu Depar -tamentul Trezoreriei Statelor Unite,care pl@te}te furnizorii Depar ta -mentului de Ap@rare. Cecurile electronice sunt create pen-tru a realiza pl@]i }i alte func]ii finan-ciare ale cecurilor pe hârtie, prin uti-

lizarea semn@turilor digitale }i amesajelor criptate, pe suportul re]eleiInternet. Sistemul cecurilor electroni-ce este proiectat pentru a asiguraintegritatea mesajelor, autenticitatea}i nerepudierea propriet@]ii, toatecondi]ii suficiente pentru a prevenifrauda din partea b@ncilor sau aclien]ilor lor. Un cec este un document pe hârtie,semnat, care autorizeaz@ banca s@pl@teasc@ o sum@ de bani din contulcelui ce a semnat cecul, dup@ o dat@specificat@. Cecurile pe hârtie suntcele mai utilizate instrumente deplat@ (dup@ folosirea banilor cash) înmajoritatea statelor occidentale.Acestea au avantajul c@ pl@titorul }icel care încaseaz@ suma pot fi per-soane individuale, mici afaceri}ti,b@nci, corpora]ii, guverne sau oricealt tip de organiza]ii. Aceste cecuripot fi transmise direct de la pl@titorla încasator. Cecurile electronice (e-cecurile) suntbazate pe ideea c@ documentele elec-tronice pot substitui hârtia, iarsemn@turile digitale cu chei publicepot substitui semn@turile olografe.Prin urmare, e-cecurile pot înlocuicecurile pe hârtie, f@r@ a fi nevoie s@se creeze un nou instrument,înl@turându-se astfel problemele delegalitate, reglementare }i practic@comercial@ ce pot fi provocate deschimbarea }i impunerea unui instru-ment de plat@ nou. Pentru protejarea împotriva furtului }ifolosirii abuzive a cecului electronic,este utilizat un smart-card. Utilizareahardului criptografic al cardului ofer@semn@turii mai mult@ confi-den]ialitate. Astfel, cheia privat@ pen-tru semnarea cecurilor nu este nicio-dat@ transferat@ c@tre computerulsemnatarului, deci nu este niciodat@expus@ furtului din respectivul com-puter conectat în re]ea. Procesorulsmart-cardului numeroteaz@ automatfiecare cec electronic, atunci când îlsemneaz@, în ordine, pentru a se asi-gura unicitatea cecurilor, electronice}i p@streaz@ o istorie a cecurilor pen-tru a fi consultat@ în cazul unei dis-pute. Smart-cardul este protejat prinintroducerea unui cod PIN, cunoscutnumai de posesorul cardului. Semnarea criptografic@ este sufi-cient@ în sistemul cu cecuri electro-nice, ca m@sur@ de securitate împo-triva fraudelor prin falsific@ri demesaje. În afar@ de acestea, sistemulcu cecuri electronice }i nivelul apli-ca]iei criptografice pot fi exportate }iutilizate interna]ional. Atunci cândeste nevoie de confiden]ialitate întreoricare dou@ p@r]i, criptarea poate fifolosit@ la nivelul datelor transmise. Tranzac]ia de afaceri începe cu trimi-

terea de c@tre încasator a unei fac-turi c@tre pl@titor. Atunci cândsose}te momentul pentru plata uneifacturi, informa]iile referitoare laaceast@ factur@ sunt trimise de lasistemul încasatorului, iar aceste datesunt utilizate pentru a crea un cec.Acest cec electronic va include

informa]ii din cecurile obi}nuite (cumar fi numele încasatorului, suma }idata). Pentru a semna e-cecul,pl@titorul introduce codul PIN, pentrua debloca smart-cardul ce de]ine"carnetul de cecuri.-". Formatul factu-rii nu este fix, putând fi flexibil, cucondi]ia de a respecta lungimea,

forma }i datele ce trebuie con]inute. Cecul electronic semnat }i facturasunt transmise c@tre încasator (pl@tit)prin e-mail sau printr-o tranzac]ieWeb. Încasatorul verific@ semn@turapl@titorului din cecul electronic }i fac-tura, separ@ informa]iile facturii }ipune suma pl@tit@ în contul de primi-re. Încasatorul introduce codul sauPIN pentru deblocarea smart-cardului,sau, utilizeaz@ acest "carnet electronicde cecuri" pentru a aproba cecul elec-tronic }i semneaz@ un depozit elec-tronic pentru a încasa suma din ceculelectronic. Cecul aprobat (semnat deîncasator) este dat mai departe b@nciiîncasatorului pentru depozitare.Ambele b@nci, cea a pl@titorului }icea a încasatorului, între care serealizeaz@, de fapt, tranzac]ia real@a sumelor, verific@ toatesemn@turile }i aprob@rile din ceculelectronic, utilizând dou@ nivele decertificate. Banca pl@titorului veri-fic@ dac@ cecul electronic transmisnu este duplicat, dac@ certificatulîncasatorului }i contul sunt în pre-zent valide, dup@ care depoziteaz@cecul electronic în contul de stoca-re a cererilor pl@titorului. În final,pl@titorul prime}te un articol caredescrie întreaga tranzac]ie. Atunci când este creat un cec elec-tronic, în el este scris un setminim de informa]ii }i cecul estesemnat.Unele din informa]iile adi]ionale,cum ar fi certificatele }i aprob@rile,sunt p@r]i permanente ale e-cecului}i r@mân intacte pân@ în momentulreturn@rii la pl@titor. Alte informa]ii,cum ar fi timpul de întârziere, pot

fi asociate cecului electronic pentruo perioad@ a existen]ei sale }i vorfi înl@turate }i procesate separat.O semn@tur@ olograf@ este influen]at@de mi}carea mu}chilor mâinii }i departicularit@]ile biometrice ale semna-tarului. Acestea fac foarte dificil pen-tru un falsificator s@ realizeze osemn@tur@ fals@ perfect@, chiar dac@falsificatorul dispune de un exemplual semn@turii. În opozi]ie, o falsifica-re perfect@ a semn@turii criptograficepoate fi f@cut@ de c@tre orice per-soan@ care de]ine cheia privat@ asemnatarului de drept. Este foartegreu s@ stabile}ti, dispunând de ocheie public@, dac@ un e-cec esteautentic sau falsificat. Smart-cardurilece con]in carnete de cecuri electroni-ce sau alte dispozitive hard criptogra-fice sunt utilizate tocmai pentru aajuta la asigurarea c@ o cheie privat@este protejat@ cât mai bine }i, în con-secin]@, semn@turile se realizeaz@doar de c@tre semnatarii legitimi.Aceste dispozitive hard standardizeaz@}i simplific@ generarea cheilor, distri-bu]ia }i utilizarea lor, deci se poatestabili un înalt nivel de încredere.Unele dintre opera]ii, cum ar fiini]ializarea cardului }i autoritatea decertificare a b@ncii, pot fi îndeplinitede alte firme, ce ac]ioneaz@ ca agen]iai b@ncii. În domeniul mijloacelor electronicede plat@, cercet@rile sunt în plin@desf@}urare. Exist@ numeroase siste-me în curs de experimentare, alteleabia au fost cercetate }i supuse ana-lizei. Este normal ca pruden]a }isecuritatea s@ fie cuvintele cheie aleacestor demersuri.

Sisteme electronice de plat@

Vedere din New York

Sediul IBM.

Sal@ informatic@

conf. univ. dr. R@zvan {ERBUec. Laura BARNA

VINERI 11 IULIE 2008 3CERCETARE

urmare din pag.1L@sând de o parte ]intele strategice,pre}edintele francez se vede silit s@remedieze mai întâi impasul creat devotul negativ al irlandezilor. Chiar înziua apari]iei acestui articol, el se vaafla în Irlanda, pentru a se informa„în direct” asupra gravit@]ii situa]ieicreate. E greu de prev@zut ce se vaîntâmpla acolo, dar tonul autorilordemersului este mai curând rezervat.Prefa]ând acest complicat efortdiplomatic, ministrul de externefrancez, Bernard Kouchner, declara,zilele trecute, c@ }i-ar dori capre}edin]ia francez@ s@ se arate înstare s@ relanseze o Europ@ carepare lipsit@ de speran]e }i s@ încerces@ fie mai aproape de propunerile,îngrijor@rile }i angoasele europenilor.„Lucrurile nu merg bine deloc –declar@ însu}i pre}edintele NicolasSarkozy. Europa îi face pe oameni s@se team@. Mai r@u, descop@r c@oamenii încep s@ se întrebe dac@,pân@ la urm@, nivelul na]ional nueste mai bine echipat pentru a-i pro-teja, decât nivelul european. Dar, nu

este a}a...”Oricum, problema irlandez@ îi va r@pipre}edintelui francez mai mult timp}i mai mult@ energie decât se cre-dea ini]ial. În lunile octombrie }idecembrie ale acestui an, s-au plani -ficat deja dou@ reuniuni ale lideriloreuropeni, consacrate g@sirii uneisolu]ii de compromis. Ideea este cas@ se combat@ eficient euroscepticis-mul irlandezilor care, se spune, nueste str@in de atitudinea }i „spon-soriz@rile” americanilor. Vor fi puse înbalan]@ avantajele deloc neglijabile decare a beneficiat Irlanda în urmaader@rii la UE. Într-adev@r, de când aintrat în UE, Irlanda a primit 40 demiliarde de euro }i a cunoscut ocre}tere economic@ important@datorit@ investi]iilor care s-au f@cut înperioada post – aderare. Vor fi aces-te argumente suficiente pentru a spul-bera semnele de întrebare ale irlan-dezilor }i a le schimba, în final,decizia?Din p@cate, pre}edintele Sarkozy maiare de înfruntat }i alte probleme înafara celei irlandeze. Var}ovia aanun]at, la rândul ei, c@ nu va rati-

fica Tratatul de la Lisabona,pre}edintele Poloniei sim]indu-sedator, potrivit propriei declara]ii, s@apere drepturile membrelor UE maimici }i respingând totodat@ afirma]iaconform c@reia nu exist@ Uniunedac@ nu exist@ tratat. Nici în Cehiaratificarea nu este sigur@, atâtavreme cât dreapta liberal@ aflat@ laputere î}i manifest@ f@]i} euroscepti-cismul. Mai mult, semnale îngri-jor@toare vin }i dinspre Berlin, undepre}edintele german Horst Koehler aanun]at c@ inten]ioneaz@ s@ a}tepteavizul Cur]ii Constitu]ionale înainte dea promulga legea privind ratificareaTratatului de la Lisabona, împotrivac@ruia s-au înregistrat numeroasecontesta]ii, îndeosebi din partea con-servatorilor bavarezi }i a grupuluiparlamentar de extrem@ stâng@.Cu alte cuvinte, pre}edin]ia francez@ aUE se vede silit@ s@ ia act de toateaceste rezerve }i s@ accepte c@ pla nulini]ial de a-}i încununa mandatul, prinintrarea în vigoare la 1 ianuarie 2009a Tratatului de la Lisabona, se vaînscrie în }irul proiectelor amânate,l@sând loc unei întreb@ri cruciale: ce

viitor va avea, totu}i, Europa?Pân@ s@ afl@m un r@spuns cât de câtlimpede la aceast@ dilem@, ni se paremai nimerit s@ încerc@m s@ delimi -t@m pozi]ia }i interesele României înacest complicat tablou european.România, fire}te, nu se dezminte nicicu acest prilej. Pozi]ia noastr@ ofi-cial@ este c@ nu trebuie s@ drama-tiz@m situa]ia actual@. Respingemtermenii de „accident de parcurs”sau de „criz@ institu]ional@” }i nuaccept@m c@ ceea ce se petreceacum va avea o influen]@ distructiv@asupra ansamblului european. Tr@im,înc@, altfel spus, în euforia ader@riiv@zut@ ca un echivalent pentru occi-dentalizare }i modernizare. Mai mult,sus]inem c@ exist@ temeiuri pentru oatitudine pozitiv@, optimist@ constru-it@ pe numeroasele puncte de con-vergen]@ între priorit@]ile Parisului }icele ale Bucure}tiului. Dincolo îns@de acest oportunism de conjunctur@,r@mâne îngrijor@toare lipsa unei vi -ziuni europene care s@ vin@ dinspreRomânia, incapacitatea de a gândicu mintea proprie, de-a ne afirma caun actor important, cu voce dis-tinct@, pe scena Europei unite. Pân@

s@ avem o pozi]ie proprie }i o atitu-dine clar@, coerent@ asupra proble -melor de anvergur@ continental@,suntem limita]i doar la dreptul de asprijini necondi]ionat Parisul înrealizarea programului s@u semestri-al. {i dependen]i de reu}ita manda -tului lui Nicolas Sarkozy. Din fericire,pre}edintele francez se dovede}te a fiun adept al ac]iunilor energice, radi-cale. O spune el însu}i, într-o carteap@rut@ recent în edi]ie româneasc@,ve}tejind tendin]ele eurosceptice:”Preamul]i responsabili politici nu mai auviziune, întrucât nu mai cred încapaci tatea lor de a schimba viitorul.Ei confund@ viziunea cu profe]ia. Eicred c@ li se cere s@ prezic@ viitorul,când, de fapt, li se cere s@-l inventeze.Rolul politicii este de a propune unviitor }i de a permite realizarea lui. Iat@de ce eu m@ dedic, iat@ de ce eu credînc@ în voin]@ }i iat@ ce justific@, înopinia mea, dorin]a de a câ}tiga celemai înalte responsabilit@]i. A construi }ia iubi? Ar putea fi o promisiune.Pentru mineînseamn@ o via]@. Via]amea”.Spre binele Europei, s@-l credem peSarkozy!

S@-l credem pe Sarkozy!

"Cunoscutul }i necunoscutul, ace}tiasunt cei doi poli }tiin]ifici necesari.Cunoscutul ne apar]ine }i este depozi-tat în experien]a de secole. Necu nos -cutul este cel care ne fr@mânt@ }i nenelini}te}te, îmboldind permanent aspi-ra]iile noastre c@tre c@utarea mariloradev@ruri pe care sentimentele noastrele intuiesc ca fiind certe, îns@ c@rorara]iunea ajutat@ de experien]@ caut@ s@le g@seasc@ o formulare }tiin]ific@."(Claude Bernard, Discurs de recep]ie laAcademia francez@)În cadrul procesului european de inte-grare, chestiunea cercet@rii }i dezvolt@riiocup@ un loc central, înscriindu-seprintre mizele economice }i politice alerela]iilor dintre state, rezultat al integr@riieconomice }i a rela]iilor economiceinterna]ionale. Aceast@ preocupare, care vizea z@cercetarea }tiin]ific@ }i dezvolta rea, aevoluat treptat, transformându-se înpolitic@ comunitar@ la începutul con-struc]iei europene, apoi a devenit fun-damentul Uniunii Europene. Este de notorietate faptul c@ EuropaComunitar@ s-a format }i func]ioneaz@pe sistemul comunit@]ilor }i al insti-tu]iilor bazate pe principii }i instrumen -te specifice eco nomiei de pia]@, struc-tura de baz@ fiind constituit@, a}a cumrezult@ din tratatele europene, din celetrei entit@]i: Comunitatea Economic@ aC@r bunelui }i O]elului (CECO), Comu -nitatea Economic@ European@ - Pia]aComun@ (CEE) }i Euratomul (CEEA).Or, realizarea }i func]ionarea UniuniiEuropene se bazeaz@ pe un sistem depolitici comunitare care cuprind toatedomeniile sistemului }i mecanismuluieconomic. Politica comunitar@ în dome-niul cercet@rii-dezvolt@rii a fost consa-crat@ de Actul Unic European (AUE),semnat la Luxem burg, în 17 februarie1986 }i 28 februarie 1986, la Haga(intrat în vigoare la 1iulie 1987), careprevede o coordonare a politicilor }iprogramelor la nivel na]ional, precum}i adoptarea unui program cadru mul-tianual unde sunt reluate ac]iunileComuni t@]ii. Ca racterul acestui programeste unul de constrângere, în sensul c@nici o ac]iune comunitar@ nu poate fif@cut@ în afara programului-cadru, de

altminteri acesta fiind principalul instru-ment care vizeaz@ cercetarea-dez-voltarea. A}a cum reiese din Tratatul de laAmsterdam, programul este aprobatprin vot cu majoritate calificat@, ceea cepermite o limitare a presiunilorna]ionale în ceea ce prive}te atribuireafondurilor structurale, izvor financiarpentru activitatea de cercetare-dez-voltare. Înainte de a intra în profunzimea insti-tu]iilor specifice care vizeaz@ politicilecomunitare, în spe]@ cea a cercet@rii }idezvolt@rii, consider c@ este necesar s@trecem în revist@, pe scurt, evolu]iapoliticii de cercetare-dezvoltare,începând cu deceniul IX al secoluluitrecut, perioad@ în care s-a semnalatdecalajul tehnico-}tiin]ific dintreComunitatea Europea n@ }i concuren]ii„tradi]ionali” S.U.A. }i Japonia, practicîncepând cu anul 1983, odat@ culansarea programelor-cadru, putându-sevorbi în Uniunea European@ de opolitic@ comunitar@ în acest domeniu. În aceast@ perioad@, s-au derulat }aseprograme-cadru, dup@ cum urmeaz@:(1983-1987, 1987-1991, 1991-1994,1994-1998, 1998-2002, 2002-2006). Este necesar a se men]iona faptul c@suportul juridic al politicii comunitarede cercetare }tiin]ific@ }i tehnologic@este dat de dispozi]iile Tratatului CECO(art.55), Tratatul Euratom (art.4-11),Tratatul CEE (art. 35, 308/41 }i 235) }iRezolu]ia Consiliului de Mini}tri din 14ianuarie 1974, care vizeaz@ coordonareapoliticilor na]ionale }i definireaproiectelor de interes pentru comunitateîn domeniul }tiin]ei }i tehnologiei. Deasemenea, Actul Unic Europeanprevede o baz@ nou@ }i explicit@ pen-tru politica de cercetare-dezvoltare,deoarece cercetarea }i tehnologia ]in depia]a unic@. La fel, în Tratatul de laMaastricht se face referire la progra-mul-cadru, dar exist@ }i un titlu sepa-rat, intitulat „Cercetarea }i dezvoltareatehnologic@”. De re]inut este faptul c@,dup@ Summit-ul Consiliului Europeande la Lisabona, politica de cercetare}tiin]ific@ }i tehnologic@ a c@p@tat valen -]e noi, în sensul c@ atunci s-a creio natun nou concept }i anume conceptul de„Spa]iu European al Cerce t@rii” (SEC),practic o nou@ viziune a politiciicomunitare de cercetare }tiin ]ific@ }itehnologic@. În aceast@ idee, cu prilejulSummit-ului Consiliului Euro pean, s-adeclarat c@ secolul XXI va fi secolulcuno}tin]elor. Apreciez c@ în acesteîmprejur@ri un rol major l-a jucat, }i-ljoac@ }i acum, Comisia Euro pean@ carecoordoneaz@ direct progra melemultianu ale, menite s@ promoveze}tiin]a }i tehnologia comunitar@, atât pe

plan intern, cât }i pe plan extern,urm@rind, totodat@, ameliorarea con-tinu@ a actului de cercetare sub toateaspectele lui.Consider@m c@, în asemenea împre-jur@ri este necesar s@ continu@mpunerea în aplicare a reglement@rilorcare vizeaz@ înl@turarea obstacolelor dincalea liberei circula]ii a cercet@torilor,cuno}tin]elor }i tehnologiilor în Europaîn mai multe domenii cum ar fi: cari-erele profesionale }tiin]ifice, sistemul deprotejare a propriet@]ii intelectuale, pre-cum }i a disponibilit@]ilor referitoare latransferul de tehnologie }i diseminarearezultatelor.Aceast@ institu]ie – SEC – a fostsus]inut@ de Parlamentul European(PE), Comitetul Economic }i Social,precum }i de Comitetul Regiunilor.Or, pentru a deveni realitate, SEC tre-buie s@ fie produsul unitar al UE, alstatelor membre }i mai ales al insti-tu]iilor cu activitate de cercetare. Înacest context subliniez faptul c@ activi -t@]ile de cercetare-dezvoltare ale UE tre-buie s@ fie complementare cu cele alestatelor membre. Pentru realizarea Spa]iului European alCercet@rii (SEC), Comisia European@ aavut în vedere urm@toarele obiective: - ^mbun@t@]irea activit@]ii performan]eide cercetare;- ^nt@rirea capacit@]ii de inovaretehnolo gic@ a IMM-urilor; - dezvoltarea infrastructurii de cerc-etare;- dezvoltarea carierei profesionale îndomeniul cercet@rii;- ^nt@rirea leg@turilor dintre activit@]ilede cercetare }i politicile UE, pe de oparte, }i nevoile societ@]ii, pe de alt@parte.Îns@, pentru atingerea acestor obiectivesunt necesare aplicarea unor m@suriferme, care s@ aib@ în vedere:etalonarea politicilor de cercetare dinstatele membre, identificarea centrelorde cercetare }tiin]ific@ de excelen]@ înEuropa, conectarea la re]ea a pro-gramelor na]ionale de cercetare, încura-jarea }i sus]inerea investi]iilor private îndomeniul cercet@rii. De asemenea, sunt necesare de f@cutpreciz@ri legate de priorit@]ile cercet@rii,de modalitatea select@rii temelor decercetare, a justific@rii fondurilor publicecheltuite, de necesitatea respect@riileg@ turii cercet@ri cu legisla]ia }i politi-ca comunitar@ în sfera întreprinderilor,agriculturii, transportului, energiei,s@n@t@]ii, educa]iei, justi]iei, afacerilorinterne }i externe, comer]ului }i dez-volt@rii. În ceea ce prive}te priorit@]ile, acesteavizeaz@ domeniile principale dup@ cumurmeaz@:

- cercetarea postgenomului }i aremediilor bolilor majore;- nanotehnologiile;- ectorul informa]ional;- cercetarea care sus]ine politicilecomunitare;- cercetarea care sus]ine procesul deluarea deciziilor în domenii caracterizateprintr-un grad înalt de risc.Este cunoscut faptul c@ nu se poateface cercetare }tiin]ific@ f@r@ alocare deresurse, îns@ edificarea unei Europe a}tiin]ei presupune cre}terea semnifica-tiv@ a cheltuielilor de cercetare astatelor membre. În acest sens, în anul2002, prin documentul „Mai mult@cercetare pentru Europa”, }efii de stat}i de guvern „a Celor 15” }i-au fixatdrept obiectiv de atins pentru anul2010 o pondere de 3& din PIB alo-cat@ cercet@rii }tiin]ifice }i tehnologice.Desigur c@ decalajul din ce în ce maipronun]at dintre Europa }i SUA sedatoreaz@ ponderii tot mai sc@zute ainvesti]iilor în domeniul cercet@rii-dez-volt@rii. În plus, ponderea UE încomer]ul cu tehnologii de vârf este cumult mai sc@zut@ decât cea a SUA saua Japoniei. O situa]ie îngrijor@toare este dat@ atâtde rapoartele Comisiei Europene, princare se relev@ tabloul negativ al perfor-man]elor UE în domeniul cercet@rii}tiin]ifice }i inova]iei tehnologice, cât }ide un de raport despre fuga creierelor,75& dintre de]in@torii europeni ai titlu-lui de doctor ob]inut în SUA, în perioa-da 1991-2000, nedorind s@ se reîn-toarc@ în UE, r@mânând în SUA.Principalele motive invocate de ace}tiadin urm@ sunt legate de calitateamuncii, o perspectiv@ de carier@ maibun@, proiecte mai interesante, accesfacil la tehnologiile de vârf. Rapoartele invocate scot în eviden]@faptul c@ UE pierde în domeniul perfor-man]ei }tiin]ifice, iar pozi]ia de lider înproduc]ia }tiin]ific@ este erodat@. Unexemplu în acest sens este dat desc@derea publica]iilor în Europa }i aponderii în totalul publica]iilor din lume. Acest lucru se datoreaz@ }i faptului c@au sc@zut investi]iile în domeniulcercet@rii, existând }i o reparti]ie ine-gal@ a investi]iilor între sectoare. Unele,spre exemplu, fac mult@ cercetare-dez-voltare (cele de înalt@ tehnologie), altelepu]ine întrucât progresele lor tehniceau al]i factori (concep]ie, inginerie). Din aceast@ perspectiv@, consider@m c@planul de ac]iune în cadrul politiciicomunitare vizeaz@ înt@rirea dinamiciicercet@rii-dezvolt@rii europene princre}terea investi]iilor, cre}terea atractivi -t@]ii în ceea ce prive}te cariera}tiin]ific@, pentru ca resursele umane s@r@mân@ pe loc, f@r@ s@ p@r@seasc@

cercetarea, o mai bun@ concentrare }imediatizare a cercet@rii europene,sus]inerea IMM-urilor în identificarearesurselor financiare pentru co-finan -]area sau finan]area proiectelor decerce tare }i inovare, asigurarea pro-tec]iei privind proprietatea intelectual@. O aten]ie deosebit@ trebuie acordat@sus]inerii investi]iilor publice în cerc-etare, precum }i în domeniului inov@rii,a reglement@rilor în domeniul fiscal, atransferului de tehnologie etc. Îns@ trebuie s@ remarc@m faptul c@ celmai mare impact l-a avut, din perspec-tiva conceptului de spa]iu european aldezvolt@rii }i de societate european@bazat@ pe cuno}tin]e, Programul-cadru6. Acest Program, cu un buget de 17,5miliarde euro, a avut ca misiune con-struirea Spa]iului European al Cercet@rii,o adev@rat@ pia]@ a cuno}tin]elor,spunea comisarul european PhilippeBusquin. Se pare c@ Programul-cadru6 are succes, mai ales c@ s-au alocataproximativ 12 miliarde euro pentru}apte domenii cheie, iar pentru acce-sarea fondurilor au fost create instru-mente care se refer@ la programeimplementate în comun de c@treparteneri din ]@ri diferite, re]ele deexcelen]@ – destinate înt@ririi leg@turilordintre laboratoarele universitare }i insti-tu]iile de cercetare europene – }iproiecte integrate. De re]inut este faptul c@ în Programul-cadru 6 nu este exclus@ cercetarea fun-damental@, aceast@ activitatedesf@}urându-se în Centrul Comun deCercetare, compus din 8 institute, cusediul în }ase ]@ri; mai mult, sunt alo-cate fonduri pentru încurajareamobilit@]ii cercet@torilor, aproximativ 2,6miliarde euro, procedurile administra-tive sunt simplificate – ob]inereafinan]@rii facil@ –, iar credibilitatea}tiin]ific@ a proiectului este dat@ de uncertificat de audit realizat de un ter](document prezentat de coordonatorulproiectului). Se poate spune c@ politica de cerce -tare-dezvoltare a UE, bazat@ peProgramul-cadru 6 2006-2010, sprijin@celelalte politici comunitare: cea indus-trial@, agricol@, regional@, de mediu, dindomeniul transporturilor, al ocup@riifor]ei de munc@. Conceput@ în spiritul nevoiloreconomiei }i societ@]ii europene dedup@ aderarea celor zece state membreîn 2004 }i a celor dou@ state membreîn 2007, politica de cercetare-dezvoltarea UE a oferit posibilitatea statelor can-didate s@ participe atât la programele-cadru cât }i la EUREKA }i COST, con-ferind acestora drepturi depline de aparticipa la proiecte }i la programe decercetare.

CERCETAREA {TIIN[IFIC~ – IZVOR AL DEZVOLT~RII ÎN SPA[IUL EUROPEAN

Marin CR~CIUN

Emil DAVID

urmare din pag.1Plec@m pe la 8.20. C@l@torului îi }adebine cu drumul, un adev@rat c@l@tor decurs@ lung@ se cunoa}te dindesf@}ur@torul de kilometri parcur}i. Daroprim, dup@ nici cinci minute, într-osta]ie de benzin@, pentru a alimentarezer vorul ma}inii. Popasul nostru seprelunge}te… Clipele plictisitoare depreumblare în jurul autocarului, înso]itede activitatea trasului din ]igar@, trecgreu. Persever@m la capitolul “pierderede vreme”, în folosul unor ocupa]iim@runte. În sfâr}it, demar@m, l@sând înurm@ un ora} pe care, din p@cate, amavut prea pu]in timp s@-l atingem, s@-l sim]im, s@-l explor@m. Dar, am încer-cat s@ profit@m la maxim de pe urmafrumuse]ii lui. În loc s@ c@sc@m ochiipe geam sau s@ citim o carte, suntematra}i de monitorul video.Ruleaz@ un film american. Pare deduzin@. Din spate, ni}te comentarii pem@sur@. Virgil, partenerul meu debanchet@ (rândul doi din dreapta) î}iumfl@ tetiera (Samsonite, “made inChina”) }i se instaleaz@ comod, sprijini -ndu-}i capul, cu tact. M@ rog, “comod”e un fel de a spune, întrucât m@soar@1.90 cm, iar picioarele lui stau chircite,doar el }tie cum. O parte dintre studen]ia]ipesc, al]ii privesc pelicula, antrena]i deritmurile hip-hop. O b@taie violent@ întrepu}c@ria}i, într-o închisoare federal@.Ac]iunea filmului “de ac]iune” (sic!) esimpl@, easy to follow. Spectacolul naturii}i cochet@ria civiliza]iei austriece sunt, celpu]in pentru mine, mai interesante deurm@rit. Tocmai pe partea noastr@ batesoarele, orbitor. Îmi pun aceea}i între-bare a românului – ve}nica întrebareizvorât@ din sentimentul nepu tin]eina]ionale – complexat de propria-i fiin]@}i menire pe acest planet@: cum naiba detotul arat@ atât de frumos, de îngrijit, dearmonios, la “ei” ? E necesar superlativul.E necesar s@ ne “resemn@m”. Undeva,exist@ o logic@, o dreptate.

O prim@var@ timpurie. Temperaturi ridi-cate pentru aceast@ perioad@ a anului, înmod tradi]ional, inclus@ pe lista anotim-pului rece. Schimb@rile climatice nu sunttocmai vr@jeli… Iernile s-au îndulcit con-siderabil, în ultimii ani. Verile ard, real-mente. Discut@m, la ordinea zilei, desprevreme, poate chiar mai mult decât despre“vremuri”. Somnolez pl@cut. Dep@}escstarea de reverie }i iau în mâini carteaînceput@ ieri, “Le Roman du Québec”.Imi treze}te nostalgii. Rev@d albumul uneilumi la cap@tul lumii. Imaginile sunt, înc@,proaspete în mintea mea. O ]ar@ cât uncontinent. Le Québec fait rêver. A}a aînceput, a}a se continu@ epopeea cura-jului, a hazardului, a energiilor umanecare sfideaz@ orice bariere. 1534: JacquesCartier, marinarul malouin (originar dinSaint-Malo, port la Marea Mânecii }i cuibde corsari, transformat în destina]ie delux pentru turi}tii noroco}i), debarca pep@mânt canadian. Credea c@ merge spreIndii. Altul, Samuel de Champlain, a tra-versat Atlanticul, nu mai pu]in de 23 deori, pentru a-}i îndeplini nobila misiunepe lâng@ regele Fran]ei. Este omagiatdrept fondatorul Québec-ului, ora}-provin-cie care, ast@zi, î}i s@rb@tore}te 400 deani de existen]@ (1608-2008). Istoria se

poveste}te }i se r@spoveste}te, însu-fle]e}te spiritele }i farmec@ genera]ii între-gi. Amândoi au r@mas în analele glo-rioase ale marilor descoperiri geografice....În stânga, furnale care-}i trimit spre cerfumul înec@cios. M@ duce gândul laCop}a Mic@, un etalon al polu@rii înEuropa. Regretabil@ compara]ie. Un mirosurât se face sim]it în autocar. Ce bucurie,s@ po]i respira aer curat! O bucurie pecare uit@m s-o mai apreciem la justa va -loare. Peste o sut@ de ani (sunt prea opti-mist?), probabil c@ o “gur@ de oxigen”se va vinde la pungi de litru închiseermetic. {i vom inspira con]inutul dinrecipientul sigilat printr-un orificiu…Tocmai când încercam }i eu s@ adormpu]in, pe melodiile lui Eros Ramazzotti,ne trage, pe dreapta, poli]ia german@.“Nu ne mai…” Celebrul refren VamaVeche consacr@ acest tip de situa]ie cru-cial@ din via]a oric@rui automobilist.Ofi]erii nu ne ]in, îns@, mai mult de 15secunde, timp în care întreab@ repededac@-i curs@ de linie. Gra]ian, interpretulvorbelor noastre în limba nem]easc@, îir@spunde prompt c@ suntem un grup destuden]i }i profesori care ne întoarcemdin Strasbourg, de la ParlamentulEuropean, unde am efectuat o vizit@ de

studiu… Nu prezent@m, deci, prea multinteres pentru ei, din moment ce, laprima impresie, p@rem ni}te c@l@toriserio}i, “cura]i”. Viena, 150 km: dou@ cea-suri de mers, cu limit@ de vitez@ 80 dekm/or@. Oprim, pentru câteva minute, pemarginea drumului, lâng@ o p@durice.Motivul: un student ]â}ne}te din autocar,direct spre tufi}uri. Pleac@ palid la fa]@}i se întoarce st@pân pe situa]ie. R@ul tre-cuse. Repornim la drum. Dup@ care...Pauz@ de 15 minute, necesar@, nu zic ba,într-o Raststätte, cât s@ ne dezmor]immembrele }i s@ d@m fugu]a, de dataaceasta, cu to]ii, la toalete. O vreme splen-did@, dac@ a}a va fi }i la Sibiu, pot dejas@-mi scot bicicleta la aerisit, dup@ treiluni de neutilizare a pedalelor. Deun@zi,am prins }i intervale ploioase; o amintirereconfortant@ în lunile “lui cuptor”, carese apropie în mod evident. Circul@m f@r@alte probleme, f@r@ surprize nepl@cute.Muzica bubuie din toate p@r]ile, iar stu-den]ii sunt binedispu}i. În fond, acestaeste un scop în sine, s@ ne sim]im bine,iar dac@ am }i putut înv@]a câte ceva dinexperien]a noastr@ împreun@, de ce nu...Se antreneaz@ la tot felul de jocuri, dis-cut@ }i povestesc neîncetat. Prea pu]inirenun]@ la socializare, pentru a citi o

carte. Prin autocarele din afar@, majori-tatea c@l@torilor au fi]uici de r@sfoit, s@treac@ timpul mai repede, occidentaliifiind mai pu]in volubili, de felul lor. Odiferen]@ izbitoare de manifest@ri }i pro-fil psihologic. M@ gândesc c@ suntem,totu}i, un popor prea g@l@gios }i indis-cret, f@r@ a st@pâni sensul profund alno]iunii de intimitate, de respect reciproc.De ce nu îng@duim semenului s@ secomporte “altfel”? Practica mea în acestdomeniu –}i nu numai– este destul debogat@, am str@b@tut distan]e lungi prinEuropa }i America de Nord, f@r@ îns@ ami se îngr@di prerogativele elementare,lini}tea }i confortul, precum se întâm-pl@ în cazul de fa]@. Caut un rost al intol-eran]ei (fie al toleran]ei noastre reduse),al unei arogan]e nejustificate. Ce-i drept,sunt tineri. Dar a} avea încredere maimare în noua genera]ie, dac@ i-a} vedeamai des parcurgând, pasiona]i, paginileunei c@r]i, ale unei reviste, ale unui ziar.În vremuri nu foarte îndep@rtate (unii lenumesc “de trist@ amintire”), lectura erasingura care deschidea noi orizonturi.Metoda clasic@ s@ mai evadezi din rutin@,s@ mai ui]i de neajunsurile cotidiene.Programele la televizor erau s@race, tim-pul de emisie restric]ionat, nu exista inter-net, era greu s@ c@l@tore}ti, nu intraideloc în contact cu “str@inii”. Ast@zi,schimb@rile sunt radicale, în compara]iecu acei ani, evoluându-se pe coordonatecomplet diferite. Dar s-a deviat parc@ preamult de la canoanele tradi]ionale,ajungându-se la un exces de striden]@,de dezordine. “Foaie verde de piper, s@ tr@iasc@ dom’}ofer !” Un slogan care desfiin]eaz@, înmintea mea, orice perspective creatoare}i care, pe mine, personal, m@ înt@re}teîn convingerea c@ nu reu}im s@ sc@p@mde sub amprenta mediului de suburbie(vezi maidan, mahala), de practicile }imentalit@]ile tranzi]iei nesfâr}ite c@tre nor-malitate, de superficialitate, în materie dereguli minime de civiliza]ie }i decen]@.Nu reu}im s@ ne ridic@m deasupraambi]iilor de}arte ale unei na]iuni a per-iferiei/la periferie. Un soare blând îmiîncarc@ moralul, u}urând condi]iiledeplas@rii. Silviu, profu’ de securitate,doarme cu gluga hanoracului tras@ pecap: neras }i cu haine întunecate laculoare, pare un c@lug@r itinerant,nep@s@tor la zumzetul din jur, împ@catcu el însu}i }i calm. Ora 16.02. Am tre-cut de Budapesta }i în jum@tate de or@vom opri la un restaurant, pentru masaprincipal@ (s@ nu-i spunem “de prânz”,

DEZVOLTARE VINERI 11 IULIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

Jurnalul unui

dr. Dan Alexandru POPESCU

VINERI 11 IULIE 2008 5

c my bc my b

c my b

DEZVOLTARE

c my b

c@ ar fi impropiu). Loca]ia în cauz@ ne-au recomandat-o }oferii }i am în]eles c@au acolo bucate specifice locului,ungure}ti, adic@. Dintre toate preparatelerecomandate, se remarc@, la loc de cin-ste, toc@ni]a de gula}. Am consumat doar un sendvi} }i mi s-af@cut, firesc, cam foame. Poftesc acumla o por]ie de mâncare g@tit@. Nici stu-den]ii nu mai au r@bdare. Ruleaz@, parc@în ne}tire, acelea}i CD-uri, aceea}i muzic@de distrac]ie; fie iarn@, fie var@, fie ziu@,fie noapte, timpanele sunt nevoite s@îndure duzina de pseudo-hituri obosi-toare. V@d c@ unul dintre cei doi }oferi,un lider de drept al breslei, vorbe}te pemobil cu patroana restaurantului: apromis c@ va încerca s@ “scoat@” oreducere general@. S-a f@cut destul decald (c@ldur@ amplificat@ de geamurileautocarului) }i m@ lipesc, inten]ionat, cunasul, de gura ventila]iei de deasupramea. Adi]@, }oferul cel mai trecut prinvia]@, c@ci despre el era vorba c@ nego-ciaz@ discount-ul, a ajuns iubit }i admi-rat în grupul nostru, semn c@ miracolulpost-decembrist al mult-a}teptateischimb@ri de valori }i modele, înc@ nus-a produs. “Seam@n@ cu un zeu”,roste}te, pe tonul lui sarcastic }i privi -ndu-m@ complice, amicul Mircea (supra -numit “estetul”). Desigur, nu unul veri-tabil. O tipologie clasic@, }mecherul care-}i asum@ rolul de frunta}, întotdeaunaneobosit în a inflama spiritele fragede.Asem@narea dintre el, un umil muritor,dar cunosc@tor în ale volanului, perso najpopular prin simplitatea ra]ionamentuluicare-l caracterizeaz@, }i un idol/ilustrudemiurg, reu}e}te s@ surprind@ întreagaesen]@ a societ@]ii române}ti în deriv@;p@strez, ca atare, o rezerv@ fa]@ depoten]ialele canale de comunicare cugene ra]ia tân@r@ pe care o form@mîn }coli }i Universit@]i. Nu onorezb@}c@lia, nici filozofia “de autostrad@”.Url@ Voltaj: “{i dac@ nu am chef de tine,las@-m@…” Repet@m la unison: la-s@-m@!Familiarit@]ile excesive produc confuziiexisten]iale. Ar trebui un meniu bazat

exclusiv pe educa]ie zi-lumin@ }i cultur@pe pâine, ca s@ putem ie}i din obscuri-tatea }abloanelor ieftine, pentru a avea o}ans@ la emancipare }i dep@}ire acondi]iei mediocrit@]ii. Restaurantul s-a dovedit unul ordinar (cafapt divers, istoric fiind, am sesizat, peun perete, harta Ungariei mari).Redemar@m. O persoan@ învecinat@ secuib@re}te, cât poate de bine, pe scaunulincomod. Îmi m@rturise}te c@ o dor toateîncheieturile. Dou@ domni}oare, mai înspate, râd cu foc. De ce n-ar face-o?Boxele r@sun@ pe ritmuri frenetice. În anii’90, probabil, ar fi fost în programmanele, nelipsite în orice colectivitateautohton@. Ast@zi, pare c@ revenim, timid,la clasicii genurilor universal-consacrate.Sta]i, de fapt, m-am în}elat (}i abia ama}teptat s-o scriu)! {oferul @l mai tân@rtocmai ne încearc@ cu ni}te piese dinrepertoriul lui Gu]@&Co, îndelung fredo-nate prin crâ}me, pe la terase, pe la che-furi în sc@ri de bloc }i chermeze cu faun@select@. Cunoscutul folclor de Dâmbovi]a.Ceva împotriviri, totu}i, r@zbat din pub-lic. Ne îndrept@m spre grani]@. În dou@ore ajungem. La sfâr}it de c@l@torie, con-stat@rile mele nu sunt tocmai ce spe ram.Sigur, cu to]ii p@str@m acel gust amar,vizitând ]@ri }i locuri etalon ale uneiEurope sofisticate, întorcându-ne, apoi,în biata noastr@ Românic@. Dar occiden-talii au f@cut eforturi de voin]@ ca s@accead@ la aceast@ treapt@ superioar@ deciviliza]ie, eforturi pe care noi nu suntemdispu}i s@ le facem. Unul dintre studen]iîmi declar@, cu voce grav@, c@, pe m@sur@ce se apropie de cas@, îl cuprinde depri-marea. Desigur, nu vorbea de propria luilocuin]@, ci se referea la no]iunea depatrie. La microfon, un coleg de-al meuafirm@ c@ a fost o excursie “mi}to”. Credc@ nu-i cazul s@ bagateliz@m, s@ vulga -riz@m mesajul pe care organizatorii auîncercat s@-l transmit@ participan]ilor, lim-itându-ne la un vocabular de ocazie. Afost, cu adev@rat, un sejur pl@cut }iinteresant, care, unora, le-a deschis ochii,pentru prima dat@, c@ se poate }i mai

bine decât la ei în cartier, iar altora, le-a adus o nou@ experien]@. Am avutdezam@giri }i bucurii, dar înclin s@ credc@ balan]a amintirilor este net în favoarealucrurilor pozitive care s-au petrecut înaceste zece zile. O perioad@ de tr@iriintense. Momentele penibile se uit@repede, r@mân doar cele deosebite.Avem nevoie de criterii de selec]ie a valo -rilor }i de rigoare în deciziile noastre. Nuîn ultimul rând, de disciplin@. Avemnevoie ca studentul (scuza]i masculinul,din obi}nuin]@...) s@ }tie c@ poate înv@]aceva de la profesorul din fa]a lui. Avemnevoie ca profesorul s@ poat@ conta pe]inuta elevului din banc@. Avem nevoie,la nivel de comunitate, de func]ia de for-mator de opinie a intelectualului }i dea}ezarea dasc@lului român în standarde -le rânduielii europene. Exemplu. Apropo,detest tactica de a exemplifica mereu,moralizator! În Canada, studentul î}ipoate alege cursurile la care s@ participe,implicit, alegerea lui este în func]ie }i deprofesor, de preg@tirea pe care acesta oafi}eaz@, iar }coala î}i arog@ legitimitateade a-}i recruta, dup@ voie, clientela. Nuintr@ oricine la facultate, nu termin@oricine, cu o diplom@, ciclul de studii.Mediul este, prin excelen]@, unul com-petitiv }i elitist. Comportamentul de gloat@este d@un@tor societ@]ii noastre. E ru}ines@ ne dorim s@ vizit@m un muzeu, cândal]ii aleg distrac]ia la bar? E ru}ine s@citim o carte, când al]ii vor s@ joace (pedegete, mai multe) c@r]i? Câteodat@, netransform@m voit într-o galerie pestri]@de fotbal, cu acelea}i deprinderi zgomo-toase }i deranjante. O galerie în carediversitatea este dat@ doar de multi-tudinea trivialit@]ilor de limbaj. Întârziems@ ne asum@m viitorul european.R@sfoiesc dou@ Express-uri, cu titluri deprima pagin@ suficient de atr@g@toare:unul despre politicienii francezi }i franc-masoneria, cel@lalt despre doamna CarlaBruni-Sarkozy. Lectura în limba francez@m@ teleporteaz@ (cu gândul) departe, m@exclude din sfera concretului. În fond,cultura nu are grani]e na]ionale, dar con-

teaz@ }i ambian]a în care desf@}ori unact de cultur@, eliberator. De o impor-tan]@ covâr}itoare pentru satisfac]ia spiri -tului, acest detaliu final.Cuiva îi vine s@ verse, prime}te sfaturi}i o pung@. Ne afl@m la câ]iva pa}i degrani]a româno-maghiar@. Ora 20.08. Nupot s@ afirm c@ a zburat repede timpul,de}i mai avem pu]in. Sperând, cei maimul]i, la o nou@ c@l@torie peste hotare.Sau a} elimina partea cu “peste hotare”,întrucât ne-am alipit, recent, complexu-lui reziden]ial “Casa Europa”, iar locatariipot s@ circule slobod pe la vecinii lor,cu condi]ia s@ bat@, politicos, la u}@... Peecran, Jean-Michel Jarre transmitesonorit@]i electronice, un concert fan-tastic, la Gdansk. Vama Nagylak }i… dinnou pe p@mânt românesc. Nu-i nici unalt autocar înaintea noastr@, s@ ne înghe -suim la coad@. “Ce na}pa arat@”, se audedin spate. Ceilal]i râd, aprobator. Eh, s@fim îng@duitori, e doar un punct de fron-tier@. Ce vroia]i, s@ aib@ ghi}eele flori laferestre? S@ fie bucuro}i c@, în miez denoapte, le dai b@taie de cap? Liber, pen-tru noi, la pass control. {i tot o voce,din spate (nu-mi dau seama dac@ esteaceea}i): “Dai }pag@ }i treci”. Zâmbesc.Chiar dac@ n-ar fi decât pove}ti inven-tate de cei invidio}i pe subita prosperi-tate a lucr@torului vamal, lumea este con-vins@ de contrariu. Greu s@ mai schim-bi percep]ia oamenilor, dac@ nu chiarimposibil. But never say never… Vorbesccu tata la telefon. Apoi, îl sun pe fratelemeu. Îmi comunic@, între altele, c@ seanun]@ 18 grade, mâine, la Bucure}ti. Devis. În 4-5 ore, suntem acas@. To]ivorbesc la mobile; acum, pe bani maipu]ini, fa]@ de tarifele roaming. Oprim laArad, la o sta]ie Rompetrol. Bineîn]eles c@pierdem iar timpul, vreo 20 de minute.Pu]ine toalete disponibile. Slab@ dorin]anoastr@ de mobilizare. Traseul continu@pe lâng@ }inele de tramvai. Luna, aproape plin@, semea]@ pe bolt@,domin@ raza mea vizual@. 11 seara, dup@ora României. Abia acum mi-am acor-dat ceasul la fusul local. Pe DN 7,

avans@m în jude]ul Hunedoara. To]i dor-miteaz@, pe ritmuri convenabile de slowblues. 00.48. Poposim la Deva. Unii, fugala Mc Donald’s, al]ii coboar@, pentru aface niscaiva mi}c@ri sportive. Relu@mdeplasarea. Cetatea troneaz@ peste împre-jurimi }i peste timp. Astfel luminat@,degajând mister, dincolo de dezolarea}i nep@sarea care-o înv@luie, paredesprins@ dintr-o poveste din care s-aupierdut, definitiv, personajele principale.Mirosim a epigonii, în zona Or@}tiei. Untablou descurajant. Ani de istorie milenar@,care se deruleaz@, de-o parte }i de alta aunei singure benzi de asfalt prost. În fine,poate c@ e tenden]ios spus... Încerc o para-lel@ for]at@, exagerat@, inutil@. Retr@iescperiplul nostru cultural prin Europa,plimb@rile prin Strasbourg }i Salzburg,splendida punere în valoare a arhitecturiiseculare. Impresionant. Ai la ce c@sca gura,din metru în metru de construc]ie, de col]de strad@. Estul, s@rac, pric@jit }i infirm,în c@utare de protectori. Vestul, plin de el,arborând m@re]ie, parc@ mai frumos, odat@cu trecerea anilor. Iar, între cele dou@ capeteale civiliza]iei continentale, o linie oblic@,dâra destinului. Pesimism de noapte târzie.De o or@, este 25 februarie, }i ascult@m}tirile, la un post de radio oarecare.P.S. Patru luni mai târziu. Acela}i reg-istru, în linii mari. Sunt pe }osea, într-oma}in@, de data aceasta, cea personal@,oscilând între numeroasele posturi deradio. Butonez la întâmplare... M@ decidasupra unei emisiuni în direct. {i ce-miaud urechile? Moderatorul tocmaiprime}te un apel, de la o persoan@ aflat@într-un autocar. C@l@toarea este revoltat@de faptul c@ }oferul, cu o mân@ conduce,iar cu cealalt@ (nu v@ speria]i, nu voi fideloc indecent), doar ...trage din ]igar@!Dar pân@ când a}a? Nu vom ajungemnic@ieri, pân@ când nu eradic@mnesim]irea! Cât despre doamna respec-tiv@, “pârâcioasa”, sper, din tot sufletul,c@ a ajuns, cu bine, unde-}i dorea.

destin întârziat

14 iulie - Ziua na]ional@ a Fran]ei

Simbolul ^nfloritor al Republicii Popula]ia Parisului d@r$m$nd Bastilia

S~N~TATE VINERI 11 IULIE 20086

urmare din pag.1- datorit@ multiplelor }i compexelorprobleme, de mare dificultate înabordare }i solu]ionare, existente însistemul de s@n@tate }i, prin con-secin]@, în medicina de familie,probleme având ca factor generatorprimar starea economiei, ori, man-agementul, în lumea contemporan@,potrivit reputatului om de }tiin]@Peter Brucker – cea mai prodigioas@minte pe care }tiin]a managementu-lui a creat-o vreodat@, dup@ opiniaprestigioasei publica]ii „The Econo -mist”, este principala cale decre}tere economic@;- cerin]a justificat@ }i, dup@ opinianoastr@, sus]inut@ de c@tre speciali}tiîn management, ca orice segment almangementului, cum este }i cel abor-dat de noi în teza de doctorat, s@aib@ ca baz@ de pornire managemen-tul general, pe care s@-l particula -rizeze în domeniul respectiv }i, abiaapoi, dac@ este posibil }i cazul, s@-lîmbog@]easc@ cu elemente de man-agement specifice acelui domeniu. Am considerat c@ sunt trei dimensi-uni determinante în management, cuimpact major în starea de s@n@tate apopula]iei, care trebuie s@ fiecon}tientizate cât mai deplin dec@tre to]i factorii cu putere dedecizie, din toate domeniile }i zonelecare au generat }i între]in st@rile delucruri existente.Schimbarea, dup@ cum se }tie, estecaracteristica dominant@ a acestuisecol, care modific@ întreaga filozofiea existen]ei omului }i a manage-mentului. Schimbarea îl vizeaz@, în primulrând, pe om, de plenitudinea for]elorc@ruia trebuie s@ ne ocup@m }i noimedicii, în special medicii de fami-lie, fiind, evident, c@ f@r@ a ne iden-tifica deplin cu fenomenele la carene referim, nu vom fi capabili s@ leputem gestiona la nivelul cerin]elorcare ne vizeaz@ nemijlocit.Schimbarea genereaz@, deci, o nou@abordare în managementul tuturororganiza]iilor, indiferent de profilul }inatura lor }i anume, managementulbazat pe cuno}tin]e.Cuno}tin]ele }i impactul lor asupraomului }i organiza]iilor genereaz@ onoua for]@ în lume, capitalul de

cuno}tin]e, al c@rui purt@tor }i bene -ficiar este, de asemenea, omul, care,sub aspectul s@n@t@]ii, este în grijanoastr@. Puterea, în lumea viitorului,o de]in cei la care capitalul decuno}tin]e reprezint@ ponderea ceamai mare în economia general@ acapitalurilor.Noi, românii, în general, nu ne-amidentificat suficient cu aceste cerin]eale dezvolt@rii umane, de}i, în SUA,de pild@, la un dolar vânz@ri, pon-derea capitalului de cuno}tiin]e, înansamblul capitalurilor utilizate acrescut, în ultimul timp, cu peste 20la sut@.Cuno}tin]ele, la rândul lor, voramplifica schimbarea, iar schimbareava genera noi cuno}tin]e, antrenân-du-se o spiral@ a dezvolt@rii cu con-secin]e greu de anticipat, dar acestemuta]ii este imperios necesar s@ secunoasc@, cât mai deplin }i cu oanticipa]ie cât mai mare, în organi-za]ie }i management. Am racordat întreaga problematic@ laeconomie, la firme, întrucât spe-ciali}tii sus]in c@ peste 90 la sut@din omenire lucreaz@ în firme sautr@ie}te, într-un fel sau în altul, depe urma firmelor.Cât prive}te cel de-al treilea conside -rent prezentat, facem doar precizareac@ ne însu}im aceast@ abordare, sin-gura pe care o consider@m }i noi cafiind }tiin]ific@, inclusiv în manage-mentul medicinii de familie.Abordarea problematicii din perspec-tivele ar@tate, consider@m c@ transmitetezei de doctorat un caracter de origi -nalitate, de actualitate }i importan]@,distinct }i important, acestea fiindparametrii determinan]i în evaluarea }ipromovarea tezelor de doctorat.Pentru a realiza un asemeneademers, complex }i dificil, amurm@rit o serie de obiective struc-turale, de fond, dintre caremen]ion@m: 1. Identificarea muta]iilor esen]ialegenerate de efectele schimb@rii înlumea contemporan@, mai ales acelor cu impact în cre}terea standar-dului de s@n@tatea al oamenilor;2. Identificarea componentelor ma -nagementului general implicate înmanagementul medicinii de familie3. Avansarea unor solu]ii de opera -]ionalizare a componentelor respec-tive în managementul medicinii defamilie;

4. Identificarea tr@s@turilor specificeale managementului medicinii defamilie }i avansarea unor solu]ii deoperan]ionalizare în activitatea prac-tic@;5. Efectuarea unei cercet@ri }tiin]ificedocumentare de management com-parat asupra managementului sanitarîn mai multe ]@ri, din trei zone dis-tincte }i reprezentative ale lumii,cercetare care, dup@ opinia noastr@,s-a concretizat într-un volum mare,complex }i important de date }iinforma]ii, care, fac obiectul celorpeste 50 de anexe ale tezei de doc-torat;6. Efectuarea unei cercet@ri }tiin]ificeselective privind starea de s@n@tate apopula]iei în România, date indis-pensabile, dup@ opinia noastr@, pen-tru abordarea managementului medi -cinii de familie }i nu numai;7. Sintetizarea datelor }i informa]iilorpreluate din cercetarea }tiin]ific@,sub forma concluziilor, grupate pedou@ mari categorii de probleme,respectiv: - reformarea managementului medi-cinii de familie în cadrul sistemuluide s@n@tate na]ional;- reformarea managementului medi-cinii de familie la nivel de cabinet.„Managementul în medicina de fami -lie, ca subsistem al managementuluigeneral” trateaz@ abord@rile actuale}i de perspectiv@ în managementulorganiza]iilor, conceptul de manage-ment în medicina de familie }i com-ponentele managementului generalimplicate în managementul mediciniide familie, aspecte pe care le vomprezenta în viitoarele articole.

1. FINAN[AREA SISTEMELORDE S~N~TATE

Modelul Semashko, care a prevalatîn ]@rile foste comuniste a reprezen-tat un sistem de s@n@tate finan]at, înprincipal de la bugetul de stat.Reformele în finan]area sistemelorde s@n@tate au constat în creareaunor fonduri de asigur@ri sociale }icre}terea finan]@rii private în cadrulcheltuielilor pentru s@n@tate. De}istrategia a fost în general aceea}i,aranjamentele financiare }i insti-tu]ionale au fost destul de diferite.O schem@ a constat într-un mix desurse de finan]are, con]inând taxare

general@, contribu]ii de asigur@risociale, premii de asigur@ri voluntare}i taxe de utilizare. Analiza finan]@riisistemului de s@n@tate relev@ treisitua]ii disticte: ^n Slovacia, Cehia,Ungaria, Slovenia, Estonia, România,Polonia }i Lituania, fondurile colec-tate prin schema asigur@rilor socialereprezint@ cea mai mare parte, cca95& din cheltuiala pentru s@n@tate.Lituania }i Bulgaria se îndreapt@ }iele c@tre un sistem de asigur@ri des@n@tate. Cipru }i Malta au ca prin-cipal@ surs@ de finan]are taxareageneral@, dar aceasta acoper@ pân@la 50& din cheltuial@, diferen]aprovenind din asigur@ri voluntare }itaxe de utilizare.Al doilea aspect este legat de gradulde concentrare a sectorului deasigu r@ri de s@n@tate, din acestpunct de vedere conturându-se dou@tendin]e: unele sisteme, cum suntcele implementate în Slovacia, Cehia,Lituania, Polonia }i România suntrelativ fragmentate, încercând s@reproduc@ modelul arhetipal german.La începutul anului 1990, erau 27 defonduri concurente în Cehia, 12 înSlovacia }i 32 în Lituania. Num@rullor a fost redus, dar principiul plu-ralit@]ii a fost men]inut, cu 9 fonduriîn Cehia, 5 în Slovacia }i 8 înLituania. În Polonia }i România,monopolul fondurilor de s@n@tateadministrative, cu o considerabil@autonomie coexist@ cu un num@rlimitat de fonduri adi]ionale (cum arfi cele pentru transportatori, justi]ieetc.). Alte sisteme, cum sunt celeimplementate în Ungaria, Estonia,Lituania, Slovenia }i Bulgariaîncearc@ s@ reproduc@ caracteristicilemodelului de asigur@ri de s@n@tatefrancez, cu un trend orientat spre omai mare concentrare, c@tre o pia]@de asigur@ri mai pu]in fragmentat@.Fondurile regionale, acolo undeexist@ sunt direct subordonate fon-durilor centrale.În al treilea rând, se pune problemagradului în care sectorul asigur@rilorsociale este condus. În momentulimplement@rii reformelor sistemuluide finan]are a s@n@t@]ii, realizatoriiacestor politici au avut în fa]@ omare provocare: realizarea uneibalan]e corecte, pe de o parte întredorin]a de a crea institu]ii publiceindependente care s@ asigure ma -nagementul fondului }i, pe de alt@parte, riscului ca guvernul s@ piard@controlul decizional asupra unorresurse financiare semnificative. ÎnUngaria, s-a dovedit c@ independen]aexcesiv@ politic@ }i financiar@ aFondului Na]ional de Asigur@ri deS@n@tate a indus un adev@rat hazard,ducând la deficite permanente, careau fost automat refinan]ate de c@treguvern, în detrimentul altor sectoare.Din 1998, guvernul ungar }i-aasumat direct responsabilitatea fon-dului de asigur@ri de s@n@tate. Untrend similar s-a remarcat }i înCehia }i Estonia, unde responsabili-tatea fondurilor este a guvernului.Slovacia, Slovenia, Bulgaria }iLituania au implementat structuri deguvernare în care puterea esteîmp@r]it@ între reprezentan]i ai guver-nului, angaja]i }i asigura]i. ÎnPolonia }i Lituania guvernarea fon-durilor este apanajul autorit@]ilorlocale.În al patrulea rând, ne vom referi lanatura schemelor de egalizare ariscurilor }i sistemele de realocare aresurselor. În ]@rile în care exist@mai multe fonduri sociale de asigu -r@ri de s@n@tate (Polonia, Cehia,

Slovacia, Lituania, România), meca -nismul de egalizare a riscurilor estenecesar pentru a men]ine obiectivelede solidaritate, prevenirea riscurilorde „selec]ie”, reducerea diferen]elorde risc între diversele structuri alecompaniei de asigur@ri, prevenindinsolven]a fiscal@. În Polonia }iSlovacia, venitul global este subiectal procesului de egalizare. România}i Cehia se folose}te formularealoc@rii unei p@r]i a acestuia. ÎnLituania, fondurile sunt redistribuitede facto, fondurile fiind finan]ateprintr-un sistem de taxe.

2. GUVERNAREA ASISTEN[EIPRIMARE

Descentralizarea guvern@rii asisten]eiprimare în ]@rile noi membrecunoa}te patru patternuri. Estonia,Lituania }i Bulgaria au adoptat unmodel oarecum similar cu cel dinFinlanda, creând cea mai avansat@form@ de descentralizare în cadrulnoului grup de ]@ri membre UE.Municipalit@]ile, prin autorit@]ilelocale alese, au, în cel mai înalt gradcontrolul asupra organiz@rii }ifurniz@rii asisten]ei primare }i secun-dare. Autorit@]ile locale decid buge-tul pentru asisten]a primar@ }isecundar@, având autoritatea de aprivatiza anumite servicii.Municipalit@]ile, în calitate de propri-etari, sunt responsabile demen]inerea facilit@]ilor, inclusiv pen-tru spitalele locale }i policlinici.Medicii generali}ti, în calitate defurnizori de servicii independen]i,realizeaz@ contracte cu fondurile }ifunc]ioneaz@ în cadrul policlinicilorsau alte sedii de]inute de municipal-itate sau în sedii private. În Bulgaria}i Estonia responsabilitatea finan]@riia fost transferat@ par]ial munici-palit@]ilor, spre ex., în Estonia, aces-tea cheltuind peste 58& din totalultaxelor încasate }i putând s@ impun@}i alte taxe.Ungaria }i Lituania au adoptat aran-jamente similare cu cele din Suedia,Norvegia sau Danemarca. Responsa -bilitatea organiz@rii }i furniz@rii asis-ten]ei primare }i secundare estereponsabilitatea autorit@]ilor locale, întimp ce serviciile ter]iare r@mân sub-ordonate statului. Municipalit@]ileangajeaz@ echipe de furnizori de ser-vicii medicale sau fac contracte cumedici de familie independen]i. Pro -prietatea facilit@]ilor din asisten]a pri-mar@, a policlinicilor }i spitalelor aufost transferate autorit@]ilor locale. În Polonia, Cehia }i Româniaautorit@]ile provinciilor (ex. jude]e)realizeaz@ planificarea }i furnizareaserviciilor medicale. Structura de con-ducere provincial@ se caracterizeaz@printr-o dubl@ subordonare local@ }icentral@. Aceasta înseamn@ c@ asis-ten]a primar@ }i secundar@ este înprincipal planificat@ }i condus@ dec@tre Ministerul S@n@t@]ii, prin consili-ile de provincie, în care municipali-tatea poate participa. Trendul este decre}tere a rolului municipalit@]ilor, cuun rol crescut al sectorului privat. ÎnCehia, asisten]a primar@ este furnizat@de medici generali}ti independen]i,care opereaz@ în practici private încadrul centrelor de s@n@tate }i poli-clinicilor de]inute de municipalit@]i. În Malta, Cipru, Slovenia }i Slovaciabalan]a de putere în sistemul des@n@tate este orientat@ înc@ spre cen-tru, guvernele centrale având respon-sabilitatea planific@rii, finan ]@rii,administr@rii }i furniz@rii asisten]eiprimare }i secund

Medicina de familieConcepte generale de management

dr. medic Carmen Ioana JUCANconf. univ. dr. Cornel JUCAN

C.N.A.S. - sediul central din Bucure}ti

Pe pia]a SIBEX, în primul semestrudin 2008, volumul de transfer a fostunul de nivel bun, fiind încheiate1.874.580 contracte futures }i optionscu o valoare a de 5,38 miliarde lei.Prin urmare, rulajul din primele }aseluni ale anului curent a atins o pon-dere de aproape 54 & din totalul afe-rent întreg anului trecut. “Atitudineafavorabil@ fa]@ de tranzac]iile la termens-a datorat, pe lâng@ avantajele neteale produselor futures, }i condi]iilorpie]ei, derivatele financiare fiind, încontextul unui trend descendent pre-lungit, singura }ans@ de câ}tig sau degestionare eficient@ a riscului, pentruparticipan]ii în pia]a de capital autoh-ton@”, a declarat un broker. Media zilnic@ a num@rului de contrac-te este de 15.117, iar cea a valorii de43,4 milioane. Valoarea transferurilorexprimat@ în lei, realizat@ în semestrulI 2008, pe pia]a sibian@ la termen,este în aceste condi]ii, cu aproape 4,5& mai mare fa]@ de valoarea cumu-lat@ rulat@ în aceea}i perioad@ în pia]aBVB }i Rasdaq, unde totalul s-a ridi-cat la 5,15 miliarde lei. Comparativ cuvaloarea rulajului realizat doar pe pia]aBVB, valoarea transferurilor Sibex estecu 22,7 & mai mare.

Segmentul financiar, cel mai lichid

În semestrul I, investitorii Sibex auinclus în strategiile investi]ionale apli-

cate pe pia]a reglementat@ de instru-mente financiare derivate administrat@de bursa din Sibiu un num@r de 16produse. Cele mai c@utate au fostderivatele de pe segmentul financiar,unde a predominat interesul pentrusimbolurile ce au ca activ suportac]iunile SIF 2 }i SIF 5. S-a remarcatapoi sectorul derivatelor valutare dato-rit@ perechii RON/EURO, unde s-aresim]it efectul pozitiv al introduceriiactivit@]ii de market-making. S-a maideta}at sectorul petrolier prin simbolulDESNP, cre}terea lichidit@]ii acestuiafiind datorat@, de asemenea, prezen]eiformatorului de pia]@. Un plus putempune }i în dreptul sectorului bancardatorit@ simbolurilor DETLV }i a noulansatelor DEEBS. Cele mai lichidederivate au fost DESIF 2, cu 966.484contracte Valoric, suma echivalent@rulajului DESIF 2 s-a ridicat la 2,54miliarde lei, iar num@rul total al tran-zac]iilor la 138.639. Pe locul doi, s-auclasat DESIF 5 cu 829.661 contracte.Suma echivalent@ rulajului DESIF 5 afost de 2,75 miliarde lei, fiind maimare comparativ cu cea consemnat@pe DESIF 2, datorit@ pre]ului mai ridi-cat al ac]iunilor. Num@rul total al tran-zac]iilor cu DESIF 5 s-a ridicat la121.633. Pe locul trei s-au clasat deri-vatele pe cursul valutar RON/EURO cu20.422 contracte încheiate, din 3601tranzac]ii cu o valoare de 75,7 milioa-ne lei.

SSIF Broker domin@ topul intermediarilor la semestru

Între ianuarie – iunie, pe pia]a regle-mentat@ de instrumente financiarederivate administrat@ de bursa dinSibiu au tranzac]ionat 41 de interme-diari. În urma volumelor cumulate pefiecare lun@, în top s-a impus SSIFBROKER CLUJ SA, cu 603.992 decontracte. Pe doi s-a clasat SSIF VAN-GUARD SA, cu 466.854 de contracteiar pe trei SSIF ESTINVEST cu324.330 contracte. Pe patru, se afl@SSIF EASTERN SECURITIES, societatecare a încheiat 297.704 de contracteiar pe cinci SSIF BT SECURITIES cu236.153 de contracte. Locul }ase este

de]inut de SSIF INTERCAPITAL INVE-ST care au rulat 226.552 de contrac-te, pozi]ia a }aptea de SSIF DELTAVALORI MOBILIARE cu 211.640 con-tracte iar pozi]ia a opta a revenit SSIFINTERDEALER CAPITAL cu aproape169.000 de contracte. Topul primelor10 societ@]i este completat cu SSIFTREND respectiv SSIF IFB FINWESTSA cu câte 168.859, respectiv 130.298contracte. SSIF WBS România, careîndepline}te activitatea de formator depia]@ pe mai multe simboluri dintrecare se deta}eaz@ ca lichiditateRON/EURO s-a clasat pe locul 14, cupeste 87.000 de contracte. Investitoriiacumuleaz@ noi pozi]ii futures În sesiunea de debut a s@pt@mânii 7-11 iulie investitorii din pia]a Sibex auavut parte de evolu]ia ascendent@ acota]iilor celor mai lichide simboluri.Direc]ia ascendent@ nu a fost îns@dominant@, dovad@ sc@derile înregi-strate pe alte produse. Cre}terile de pecele dou@ vedete ale pie]ei, anumeDESIF 2 }i DESIF 5 au fost îns@ sufi-ciente pentru a genera o lichiditateexcelent@ fiind foarte bine receptate deinvestitorii care au încheiat pe acestesimboluri 91,5 & din totalul de aproa-pe 14.300 contracte aferente întregii}edin]e. Ca num@r de tranzac]ii, tota-lul a ajuns la 2212, iar valoarea rulaju-lui la 31,3 milioane de lei. {edin]a afost, totodat@, animat@ }i de disponi-bilitatea participan]ilor în pia]@ de adeschide noi pozi]ii futures, num@rulacestora ajungând la 55.516, cu peste10 & peste nivelul de vineri, 4 iunie.Topul de lichiditate a fost dominatautoritar de DESIF 2, care au atras9313 contracte. DESIF 2 septembrieau evoluat între un minim de 1,94 }iun maxim de 2,0189 lei Pe loculsecund s-au pozi]ionate DESIF 5 cu3756 contracte, iar pe locul trei în cla-samentul zilei s-au aflat DESIF 3 cu574 contracte. Dup@ doar o }edin]@ decre}teri, pre]urile au revenit, mar]i, pesc@dere, reluându-}i cursul obi}nuit.Aceste schimb@ri de direc]ie nu suntîns@ o surpriz@ pentru investitorii futu-res, care au fost destul de prezen]i înpia]a Sibex, încheind 11.587 contractedin 1970 tranzac]ii. Valoarea echiva-

lent@ acestora s-a ridicat la 24,64milioane de lei. Num@rul pozi]iilorfutures a continuat, }i de aceast@ dat@,s@ creasc@, consemnându-se 2147deschideri care au dus totalul generalla 57.262. ”Cre}terea num@rului depozi]ii, înregistrat@ constant de la înce-putul lunii, este fireasc@, ea datorân-du-se investitorilor care, dup@ ce }i-aulichidat pozi]iile pe iunie, s-au orientatc@tre plasamentele pe scaden]aurm@toare” a declarat un broker.Distribuirea contractelor c@tre simbolu-rile disponibile la tranzac]ionare a fostuna similar@ celei din }edin]a ante-rioar@, podiumul fiind alc@tuit integraldin derivate ce au ca activ suportac]iuni SIF. Lider de necontestat a fostdin nou DESIF 2, cu 7700 de contrac-te, încheiate într-o propor]iecovâr}itoare pe scaden]a septembrie.Cu 3063 de contracte DESIF 5 }i-aumen]inut rolul de secondant al lideru-lui. Pentru a doua }edin]@ la rândDESIF 3 s-au remarcat prin rulajulbun, fiind încheiate 425 de contracte. Miercuri, revenirea cota]iilor derivatelorpe ac]iuni pe plus a fost receptat@bine de investitorii futures din pia]aSibex, îndeosebi de speculatorii careau beneficiat din plin de traseulcre}tere-sc@dere-cre}tere, urmat depre]uri în primele }edin]e ale acesteis@pt@mâni. Miercuri, a fost rândul spe-cula]iilor intra-day pe cump@rare,situa]ie sugerat@ }i de evolu]iapozi]iilor futures deschise care deaceast@ dat@ nu au mai crescut. „Fiindo raritate în ultima perioad@, cre}terile

îi determin@ pe cei cu pozi]ii long s@se orienteze mai ales c@tre specula]iilede o zi }i s@-}i marcheze rapid even-tualele profituri,” a explicat un broker.Prezen]a puternic@ pe pia]@ a fost indi-cat@ de rulajul ridicat, fiind încheiate15.893 contracte din 2214 tranzac]ii,cu o valoare echivalent@ a 35,2 milioa-ne de lei. Dac@ pia]a derivatelor pe ac]iuni amarcat o evolu]ie verde, derivatele pecursul de schimb RON/EURO au evo-luat pe minus, în ton cu direc]iaurmat@ de moneda unic@ pe pia]ainter bancar@. „Aprecierea constat@ aleului din ultima perioad@ nu a r@masf@r@ ecou pe bursa sibian@, cunos -cut@, în ultima vreme drept una foar-te lichid@ raportat la derivatele valu-tare. Astfel, }i investitorii la termenestimeaz@ pentru ultimele luni aleanului curent un pre] în sc@dere pen-tru euro”, a mai declarat sursa citat@.Per total, au fost încheiate 747 con-tracte RON/EURO. Pe segmentul deri-vatelor pe ac]iuni, DESIF 2 au domi-nat autoritar plasamentele cu unvolum de 10.569 de contracte cereprezint@ rularea în echivalent apeste 10,5 milioane ac]iuni SIF 2. Dinpeisajul }edin]ei nu puteau lipsiDESIF 5, preferate pentru aproape4000 de contracte. O nou@ zi culichiditate foarte bun@ au avut }iDESIF 3, deblocarea gratuitelor priin-du-i acestui simbol care disp@rusedin prim-planul tranzac]iilor futures.DESIF 3 au atras 460 de contracte,majoritatea pe septembrie.

BURS~ CONCUREN[~VINERI 11 IULIE 2008 7

La bursa sibian@

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

În semestrul I, valoarea rulajului Sibex superioar@ celei din pia]a spot

Strategiile de marketing elaboratede aceste companii pentru pia]ainterna]ional@ sunt strâns legate}i condi]ionate de asumarearesponsabilit@]ilor ce le revinacestora în context mondial.O firm@ ac]ioneaz@ pe pia]a inter-na]ional@, atunci când ea seangajaz@ activ }i pe termen lungcu produsele sale vechi sau noipe una sau mai multe pie]eexterne-]int@, pe care înc@ nu areactivitate intens@ }i obiective depia]@.Elaborarea strategiei de marke -ting interna]ional presupune par-curgerea urm@toarelor etape:- selectarea pie]elor externe;

- p@trunderea pe pie]ele externeselectate;- pozi]ionarea pe pie]ele externe -]int@;- pozi]ia competitiv@ a firmei pe- pie]ele externe–]int@;- mix-ul de marketing.Atunci când se ia hot@rârea de aintra pe pia]a interna]ional@, man-agerii au de r@spuns la întreb@ricum ar fi: unde? cu ce? cum?când?, g@sind r@spunsuri referi-toare la alegerea pie]ei, alegereaprodusului, alegerea strategiei,alegerea momentului }i ritmuluiintr@rii. Strategia de intrare este cea maicuprinz@toare op]iune strategic@din cadrul strategiei de marketinginterna]ional. Elaborarea strategieiinterna]ionale graviteaz@ în jurulpozi]iei pe care o are firma în

raport cu pie]ele pe carep@trunde }i cu produsele }i cutehnologiile folosite. Firma poates@ aleag@ s@ creasc@ }i s@ sedezvolte adaptându-}i strategiilela noile pie]e interna]ionale, dez-voltând sau adaptând produselepentru pie]ele respective saurecurgând la o combina]ie aacestor strategii. Pozi]ionarea este un element fun-damental al planific@rii strategicede marketing }i implicit al strate-giei de marketing interna]ional,deoarece orice decizie referitoarela pozi]ionare are implica]iidirecte }i imediate asupraîntregu lui mix de marketing, }iînainte de toate, ea reprezint@ ostrategie de comunicare. Pentru arealiza o pozi]ionare competitiv@}i pentru a o comunica pe pia]@,

sunt folosite variabilele mixului demarketing, elementul central fiindprodusul sau serviciul.Condi]iile importante ale uneipozi]ion@ri corecte pe pia]@ serefer@ la aspecte cum ar fi:- prioritate acordat@ clien]ilor inter-na]ionali, pozi]ia fiind aleas@ înfunc]ie de percep]iile acestora cuprivire la m@rcile }i serviciilefirmei;- diferen]ierea fa]@ de concuren]@pe pie]ele externe-]int@;asigurarea caracterului competitival pozi]ion@rii; acest lucru pre-supune ca pozi]ionarea s@ sebazeze pe avantajul competitiv,care s@ permit@ firmei s@ ofereclien]ilor s@i interna]ionali o va -loare superioar@ celei oferite deconcuren]i;- imaginea perceput@ de clien]i

poate reflecta sau nu atributele fiz-ice sau func]ionale ale produsuluisau m@rcii.În vederea realiz@rii unei pozi]ion@ricât mai avantajoase, companiileîncearc@ în permanen]@ s@-}i dife -ren]ieze ofertele cu care suntprezente pe pie]ele externe-]int@ decele ale concuren]ilor. Atunci cândprodusul fizic nu poate fi diferen]iatcu u}urin]@, cheia succesului con-curen]ial s-ar putea s@ fie dat@ defurnizarea de servicii cu va loaread@ugat@ ridicat@ }i îmbun@t@]irealor. Informarea cump@r@torilor cuprivire la produsele firmei, locurile încare pot g@si cu u}urin]@ produselerespective precum }i modalit@]ile deachizi]ie pot reprezenta factori cares@ duc@ la crearea unui avantajcompetitiv important.

va urma

Op]iuni strategice privind p@trunderea }i pozi]ionareacompaniilor multina]ionale pe pie]ele externe

Analiza strategiilor de marketing aplicate de companiile multina]ionale pe pie]ele din întreaga lume nu cap@t@ sensdecât dac@ aceste strategii sunt potrivite în contextul globaliz@rii economice. Locul }i rolul asumate de aceste corpo-ra]ii în cadrul procesului de globalizare economic@ sunt extrem de importante, ca urmare a principalelor responsa -bilit@]i ce le revin: transferul de tehnologie, know-how managerial }i de marketing, transferul de cultur@ corporativ@,crearea de locuri de munc@ }i cre}terea gradului de preg@tire a for]ei de munc@ locale.

drd. Camelia APOSTU

COMUNICARE VINERI 11 IULIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@

exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

"Volume, lumini, culori. Totul trebuies@ fie foarte aproape de ^n]elesulcuv$ntului <perfect>. {i, mai alesc$nd vorbim de branduri premium,vitrinele sunt perfect integrate, p$n@la detaliu", spune Daniel Rosner,managing director ^n cadrul AlsaBoutiques, ^ntrebat de modul cum^n]elege s@-i conving@ pe trec@tori s@treac@ pragul magazinelor pe care leadministreaz@ (Max Mara,Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, LaPerla, Pianegonda, Mariella Burani }iMarela).Despre magazinul Ermenegildo Zegnade pe Calea Victoriei, din Bucure}ti,Rosner spune c@ este "un fel de clubal domnilor, unde <clien]ii casei>petrec ^n medie c$te dou@ ore ^nmagazin". Cei ^n cauz@ ar fi peste 50de "clien]i foarte buni, care revin decel pu]in dou@ ori pe sezon }i las@c$teva zeci de mii de euro la cas@",conform lui Rosner. %ntins pe 250 de metri p@tra]i, maga-zinul ^n care au fost investi]i unmilion de euro respect@ p$n@ la deta-liu conceptul original Zegna: mobiliermasiv din lemn, ^n tonuri de marocu decora]iuni minimaliste }i cabinede prob@ cu oglinzi montate ^n diver-se unghiuri, pentru a asigura o

imagine de 180 de grade. “Suntdetalii care la prima vedere nu seremarc@, dar care au fost g$ndite ^ndetaliu. De exemplu sunt trei luminidiferite din magazin cu incandes-cen]@, lumin@ rece }i lumin@ cald@,foarte aproape de cea natural@", ]ines@ precizeze Rosner.Cu circa o mie de clien]i "^n familie",dup@ cum sus]ine Rosner ("doamne-le sunt cliente Max Mara }i La Perla,iar domnii se ^mbrac@ de la Zegna }iPal Zileri"), Alsa Boutiques opereaz@}apte magazine. Compania a realizat,anul trecut, afaceri de circa 2,5milioane de euro, iar pentru anulacesta estimeaz@ v$nz@ri de p$n@ lapatru milioane de euro. "C$nd spunc@ vindem un produs valoros, m@refer at$t cum este el perceput, c$t}i cum este prezentat", explic@ mana-gerul de ce toate magazinele deschi-se de Alsa Boutiques ^n Bucure}tisunt pe Calea Victoriei, unde s-aupozi]ionat majoritatea m@rcilor pre-mium care au intrat pe pia]@.Dar, nu numai brandurile premiumv$nd "o stare }i un nume”. Este, mainou, }i cazul marilor retaileri demod@, care vizeaz@ segmentele declien]i cu putere mai mic@ }i mediede cump@rare. "Nu mai cump@r@nimeni doar produsul. Cump@r@ oimagine, st@ri }i senza]ii", sus]ineVicen]iu Zorzolan, directorul generalal AAV Group, care de]ine francizelepentru Esprit, Springfield,Women’Secret, Cortefiel, Milano,Jack&Jones }i Vero Moda. O vitrin@dinamic@ sau un produs expus atipicpot ajuta cump@r@torul s@ g@seasc@ceea ce caut@ }i ^l cheam@ s@ revin@,

consider@ Zorzolan.Ca }i produc@torii de ma}ini ori debijuterii, comercian]ii de^mbr@c@minte spun c@ senza]ia pecare o v$nd odat@ cu haina a deve-nit mai important@ chiar dec$t pro-dusul ^n sine. A}a se face c@ mul]idintre cei care fac afaceri cu bran-duri au angajat profesioni}ti, mer-chandiseri care s@ se ocupe numaide promovarea imaginii m@rcii pecare o v$nd. “Rolul lor e s@ <pun@^n scen@> hainele ^n magazine, astfel^nc$t poten]ialii cump@r@tori s@ fieatra}i s@ intre ^n magazin, s@ sepoat@ orienta cu u}urin]@, }i s@ fie

tenta]i }i determina]i s@ cumpere”,comenteaz@ Marius Ursache, directorde crea]ie la Grapefruit, companiespecializat@ ^n servicii de identitatecorporatist@.Altfel spus, produsul vestimentar tre-buie s@ se integreze perfect ^n deco-rul magazinului. “%n func]ie de marc@}i mai ales de renumele ei suntc$teva aspecte, ca de exemplu deco-ra]iunile interioare, scenografia sauvitrinele, ce trebuie respectate custricte]e }i care ]in de identitateavizual@ a m@rcii”, adaug@ Ursache. A}adar, detaliile fac diferen]a, iar ^ncontextul concuren]ei tot mai inten-

se, retailerii de mod@ sunt aten]i laorice am@nunt ^n m@sur@ s@ le aduc@clien]i. Teoretic, toate magazinele debrand de pe pia]@ au marf@ }i pre]uriasem@n@toare. De oriunde se poatecump@ra o c@ma}@ sau un pantalon}i oriunde g@se}ti calitate }i serviciidemne de brandurile de pe rafturi.Dar, dincolo de orice alte conside-rente, c$nd vine vorba de locul deunde alegi s@ te ^mbraci, r@m$neadev@rat@ butada “gusturile nu sediscut@”: cineva vrea s@ cumpere ele-gan]@, altcineva vrea un stil conser-vator, iar unii vor, pur }i simplu, s@fie ^n pas cu moda.

{tiu s@ m@ v$nd? %ntre trei }i }apte secunde. Cam at$t petrece, ^n medie, un trec@tor ^n fa]a vitrinei unui magazin. Altfel spus, comercian]ii demod@ au trei secunde s@ conving@ consumatorul }i s@-l fac@ s@ intre ̂ n magazin. Cum reu}esc?

ILEANA ILIE

Marketing

(ilustrate vechi din colec]ia ec. Marcel Albu)