Proletari din toate țările uniți-vă!\NUL XXXVIII

SERIA II

Nr. 10 256

4 PAGINI

50 BANI

Reluarea în plen a lucrărilor Marii Adunări Naționale

Biroul Marii Adunări Naționale a hotărît ca lucrările în plen ale se­siunii a cincea a celei de-a opta legislaturi a Marii Adunări Naționale să fie reluate vineri, 21 mai 1982, ora 11,30.

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNISTnO campanie agricolă continuă!

FURAJELE SI ZOOTEHNIA1preocupări permanente, de maximă importanță economică, pe agenda de lucrua gospodarilor de la sate

Importanța economică a sectorului zootehnic in ansamblul agriculturii nu mai trebuie argu­mentată. Cu toate acestea, în domeniul creșterii animalelor se înregistrează numeroase deficiențe, fapt care afectează atît veniturile unităților agri­cole, cît și realizarea plănuit’ la producția ani­malieră. De ce ? Mai întîi că, deși zootehnia este un sector de activitate continuă, volumul de mun­că este mai fluctuant decît la cultura porumbu­lui, să zicem-- cea mai serioasă alertă creînd-o achiziționarea furajelor și nu — așa cum ar fi normal — producerea furajelor. Pentru aceas­ta toate unitățile dispun de baza necesară, dar — desigur — este mult mai comod să cumperi I Aooi, însilozarea ! Acum, cînd re­coltarea furajelor cultivate este din ce în ce mai intensă, ele trebuie însilozate și nu date spre con­sum. Animalele trebuie scoase la pășune, ceea ce pe alocuri s-a cam uitat. Apoi, toate resursele vegetale trebuie adunate cu grijă și depozitate, preocupare care, de asemenea, a cam dispărut din practica unor gospodari. Zootehnia are nevoie de furaje, de combustibil biologic deci, pentru a produce carne, lapte, lînă.- Iqr furajele se string de pe acum pentru la iarna. Acum'; cînd animale- le au nevoie de pășunatul sănătos în aer liber. Să urmărim cîteva preocupări în acest sens în

unele unități agricole din județele Mureș și Ca- raș-Severin, zone de tradiție în creșterea animale­lor.

RELATĂRI ÎN PAGINA A III-A _______________________________________.X

Ostrov — un oraș minier in plină dezvoltare

Foto : O. PLECAN

REPORTAJUL NOSTRU

In numărul

PE OLT: 0 NOUĂVATRĂ DE LUMINĂ

de azi:

• DIN SI DESPRE VIATA ORGANIZA­ȚIILOR U.T.C. • ȘCOALA - SPAȚIU ĂL EDUCAȚIEI CO­MUNISTE, REVO­LUȚIONARE • CRONICĂ LA O- BIECT • GEORGE MIHÂITÂ IN DIA­LOGURI CU SI FĂ­

RĂ UMOR

(Pagina a 2-a)

e AUTOGOSPO- DĂRIREA SI AUTO- APROVIZIONAREA • RUBRICA AZI

• SPORT

(Pagina a 3-a)

Revin, după un an, la Tumu- Vilcea, și nu mai găsesc oamenii pe care-i știam. Și știam bine cîțiva zeci de constructori, din cîteva sute, dintr-o mie poate Nu-l mai intilnesc pe dulghe­rul Vasile Ghinuță din Dolhasca, cel care susținea — și proba — că activitatea de cofrare a ți­nui baraj este o nemaipomenită operă de artă. Vasile Ghinuță cofrase multe baraje — de la Bicaz pină la Argeș ; și aici, pe Olt — in viața lui de peregrin cu sensul statorniciei ; stator­nicie înțeleasă prin ceea ce ră- mine totdeauna in urma lor, a constructorilor : o hidrocentra­lă, un rîu regularizat. Acum, mi se spune, se află la Porțile de Fier II ; este nevoie de el acolo. Nu-l mai intilnesc nici pe mais­trul Oprea Neacșu, oltean din Sadova Doljului, cel care plecase să ia lumea in piept cu un bi­let de călătorie in circuit și-și descoperise lumea dragostei și a muncii la chiar prima stație a călătoriei — Porțile de Fier I. Despre tînărul inginer Dumi­tru Iordachc, care în urmă cu cinci ani lua primul contact cu apa, aici, pe Olt, mi se spune că ar mai putea fi intilnit pe undeva, pe-aproape, la digul mal sting, Păușa, dacă nu cumva a coborît și el spre Porțile de Fier II, adresa către care călătoresc acum cei mai mulți constructori de pe Olt. In urma lor a rămas, să vorbească despre grava lor temeritate — hidrocentrala;

.înaltă, maiestuoasă, trainică. Ei, constructorii, au mai rămas in rîndurile, îngălbenite de-acum, ale unei pagini de ziar și-n fi­lele proaspete ale unei cărți de reportaj, ce-și dorește o virsta măcar de durata operei lor.

Aici, la Turnu, teritoriul lu­minii este acum, în exclusivitate, un apanaj al energomontorilor. De aceea, tinărul inginer con­structor Ion Mihăilă, cel care a răspuns de înălțarea acestei noi vetre de lumină a țării, mă in­vită să fac cunoștință cu cole­gul său de generație și speran­ță, inginerul Gheorghe Cirlan, șeful șantierului energomontaj Olt-dejileu. „Constructorul și-a făcut datoria — îmi spune cole­gul. Tot ce înseamnă beton, el a făcut, constructorul. Urmăm noi acum, cei care montăm tot ce înseamnă parte metalică". Rezumând explicațiile interlocu­torului nostru, să spunem că „pionul" esențial, turbina, asigu­rarea bunei ei funcționări, în seama lor, a montorilor, se află. Dar să subliniem mai întîi faptul că hidrocentrala Turnu — cu o putere instalată de 70 MW — este cea mai mare de pe Olt. Și să amintim că primul grup, de 35 MW, a intrat deja in func­țiune. La ora de față se pregă­tește punerea sub tensiune a celuilalt grup de 35 MW. Au fost realizate părțile metalice ale ce­lor trei goliri de fund ale bara­jului — o performanță națio­nală ; și nu doar națională —

MIERCURI

19 MAI1982

Suplimentar — 22,5 milioane

kWhColectivul întreprinde­

rii electrocentrale din Rimnieu Vilcea, care asi­gură exploatarea celor 15 hidrocentrale ridicate pină acum pe riurile Lo­tru și Olt. au majorat, marți, la 22,5 milioane kWh cantitatea de ener­gic electrică furnizată suplimentar sistemului e- nergetic national, de Ia începutul anului in curs. Acest remarcabil succes a fost însoțit de punerea Ia dispoziția dispeceru­lui energetic national a unei puteri efectiv utili­zabile superioară cu 23 MW celei planificate, pre­cum și de consemnarea unei economii de 1,5 mi­lioane kWh, ca rezultat al reducerii consumului tehnologic propriu, nece­sar pentru producerea și transformarea energiei e- lectricc.

0 nouă tehnologie —

NifeluxLa întreprinderea Elec­

tromagnetica din Capitală se aplică o nouă tehnolo­gie de depunere a alia­jului nichel-fier. Elabo­rată de specialiștii Insti­tutului de cercetare ști­ințifică și inginerie teh­nologică pentru industria construcțiilor de mașini, noua tehnologie — de­numită Nifclux — înlo­cuiește nichelarea elec- trochimică și prezintă a- vantajul că, prin înlocui­rea parțială a nichelului cu fierul se obțin econo­mii de nichel de circa 20 Ia sută. Nichelarea, după tehnologia propusă de cercetătorii bucureșteni, prezintă calități tehnice superioare, conducînd la creșterea productivității și reducerea consumului de materiale tehnologice. De notat că substanțele de adaos sint de prove­niență românească.

Calitatea și promptitudinea — explică depășirea planului la export

La ÎNTREPRINDEREAMETALURGICA BACAU se produc lunar cîteva zeci de mii de diverse armături me­talice. firește, cantitatea a- nuală fiind de 12 ori mai mare, ajungînd. deci, la cite- va sute de mii de bucăți, exe­cutate într-o gamă de 700 ti- podimensiuni. de la 50 la 2 200 mm. „Cifra exactă — ne mărturisește tînărul inginer șef Gheorghe Rădăvoi, nu o știu nici eu precis, dar o pu­tem afla ; facem cîteva cal­cule. dăm telefon la plan, dacă, bineînțeles, credeți că este absolut necesar". Nu cre­dem, cu atît mai mult, cu cit chiar atunci inginerul șef este solicitat la montaj unde se află în probe un lot ce ur­mează să fie expediat în U.R.S.S. Reușim totuși să aflăm că producția pentru export, conform cifrelor de plan, reprezintă exact 33,33 la sută, ceea ce. lesne de constatat, înseamnă o treime din întreaga producție. Insă, dacă la asta adăugăm și pro­dusele fabricate pentru Auto­buzul. pentru șantierele na­vale din întreaga tară, pentru întreprinderea de motoare elec­trice București, ori cea de trans­formatoare din Filiași. menite și ele ca. încorporate în pro­dusele finite ale amintitelor unități, să fie exportate, a- jungem la o pondere mult mai marc, depășind 60 la sută din total. Și cum și acestor produse, ca și celor direct ex­pediate partenerilor străini li se acordă maximă impor­tantă. pot fi ușor și acestea încadrate intr-o aceeași cate­gorie. ceea ce ridică ponderea exportului la aproape două treimi. Desigur. în aceste con­diții, este normal ca întregul colectiv să acorde o atenție deosebită realizării exemplare a produselor • pentru export, aceasta explicînd. aflăm de la tînărul economist Dumitru Mangu, directorul comercial al unității de ce în ultimii zece ani unitatea n-a înregistrat nici o reclamatie.

— Știut fiind că produsele noastre cîntăresc între cîteva kilograme și cîteva tone, in funcție de destinația lor, adaugă tovarășul Mangu. re­zultă că în acești ani am ex­portat în zeci de țări cîteva sute de mii de produse fel de fel : carcase pe unități

de pompare clasice șl, în ul­tima vreme, din cele mai mo­derne. comparabile prin ga­barit și greutate redusă cu cele mai bune produse de acest fel fabricate în lume. Dealtfel, la nivelul acestui an produsele noi depășesc 65 la sută din totalul nomencla­torului, asta conform planu­lui, dar prin măsurile recent adoptate vom asimila și fa­brica mult mai multe. Doar așa, venind cu ceva mai nou, mai funcțional, mai ieftin poți pătrunde pe această piață cu o concurentă acerbă. Exportăm de mai bine de două decenii și iată că prin calitatea ireproșabilă a pro­duselor noastre am reușit ca de la sub. 1 la sută să ajun­gem la o pondere a exportu­lui de 40-50 de ori mai mare, în plus, o altă explicație o oferă faptul că ne raliem prompt la toate cerințele be­neficiarilor.

— Cum reușiți aceasta ?— De mare folos ne sînt

La întreprinderea metalurgică Bacău

formațiile specializate în pro­ducția pentru export din care fac parte cei mai buni lucră­tori. Multi dintre ei sînt ti­neri, absolvenți cu toții ai unor cursuri de specializare, de profil. Astfel de formații avem și la turnătorie, sculă- rie și prelucrări, dar și la ate­lierele de proiectare. Astfel in­cit cind ni se cere în timp foarte scurt un produs nou. ne coordonăm cu toții efor­turile și fără întîrziere tre­cem la execuția sa.

— Un exemplu în acest sens ar fi concludent...

— Chiar mai multe, de dată recentă intervine inginerul Gheorghe Rădăvoi. Pînă în urmă cu cîtva timp nu exe­cutam așa numitele clapane siderurgice. S-a ivit însă o comandă de cîteva mii de ast­fel de produse — mai exact, cîteva mii de clapete cu corp și picior, pentru U.R.S.S. Pen­tru preluarea acestei comen­zi, deosebit de dificile — este vorba în fapt de niște guri de evacuare a gazelor din cocserii — am început grab­

nic, din mers, reprofilarea mai multor linii de fabricație. Fiind vorba de o construcție specială menită să reziste la temperaturi de peste 6 000 de grade, am intimpinat destule dificultăți și la elaborarea șar­jelor, și la prelucrare — pen­tru a le depăși ne-am dotat cu mai multe mașini cu perfor­manțe ridicate —, dar mai ales la uzinaj. Cu toate acestea, deși reprezentanții parteneru­lui le recepționau bucată cu bucată, n-am primit nici o obiecție. Dimpotrivă, din cîte știm, acum, după această pri­mă comandă, urmează să ni se încredințeze o alta. Un alt exemplu : întreprinderea spe­cializată de comerț exterior Romagrimex solicita pentru o firmă din Grecia niște robinețl clasici cu sertare de 50 mm, un produs demult scos din fabri­cație la noi. Firește, putem re­veni și la fabricarea vechiului produs, dar noi le-am propus un altul, mult mai funcțional, mai convenabil și pentru noi, dar îndeosebi pentru benefi­ciar. De curînd. la solicitarea acestuia, am finalizat în de- vans întreaga comandă de 1 500 robineti fluture. Dealt­fel. în primele patru luni din acest an am onorat integral toate cele 25 de contracte de export finalizind totodată în devans. la cererea beneficia­rilor multe altele. Astfel ne-am realizat planul Ia ex­port in procent de 112 la sută, mai concret față de un plan de 54 milioane lei am reali­zat peste 60 milioane.

— O depășire substanțială care ne îndeamnă să vă adre­săm o firească întrebare : planul inițial de export n-a fost intr-o oarecare măsură subdimensionat, sub posibili­tățile reale ale colectivului ?

— Noi credem că nu. cu atît mai mult cu cit, de fapt, nici acum nu avem în între­gime acoperit planul anual cu comenzi ferme. In princi­pal. realizările de pină acum se explică prin măsurile or­ganizatorice și tehnice luate de noi. Astfel, am reușit prin autodotare să ne asigurăm o nouă linie de vopsire, mult mai productivă. Am eliminat astfel mai multe locuri în-

EMIL STANCIU(Continuare in pag. a III-a)

File din biografia culturală a BacăuluiNu s-ar putea spune că Ba­

căul este un mare centru cul­tural al țării. Dealtfel, insti­tuțiile lui culturale (revistă li­terară. teatru, orchestră sim­fonică etc.) au virsta unui flăcău cu armata abia făcută. Drumul spre performanță, spre eveniment artistic este sinuos, adesea imprevizibil, reflex ferm al maturității și al tra­diției, un drum care presupu­ne, mai banal sous, prospecta­re și implicare ale unor forțe artistice de amatori din județ, în asta constă și meritul Festi­valului national „Cintarea României", un cadru organi­zatoric absolut necesar șl fi­nalmente o stavilă inerți&i și comodității culturale. Sigur că între calitate și cantitate e- xistă un joc foarte subtil, greu de anticipat, în schimb cic-

•dem că. și niște simple cifre

pot fi semnificative- Așa cum ne spune Constantin Dr.nea, vicepreședinte al Comitetului culturii și educației socialiste Bacău, in județ există 2 600 de formații artistice cu peste 65 000 de interpreti, 510 cercuri artistice cu 5 600 de creatori de

multe de făcut. Faptul că ac­tualmente ne prezentăm cu 100 de noi formații artistice vorbește de la sine de resurse­le și de potențialul artistic pe care le are județul nostru".

Dincolo de aceste realizări, ni se pare important faptul că

Festivalul național „Cîntarea României"

toate profesiunile... „Practic, fiecare al zecelea locuitor al județului este cuprins în ma­nifestările festivalului. Acesta este, dacă vreți, secretul pre­miilor obținute de noi la ul­tima ediție a „Cintării Româ­niei" : 236 de premii, un nu­măr triplu in comparație cu cele obținute la penultima e- diție. Dar chiar și așa mai sînt

anumite acțiuni organizate la nivel județean s-au permanen­tizat, cîștigind și o meritată notorietate națională. Este vorba de „Festivalul de crea­ție și interpretare teatrală Slftnic — Moldova", „Festiva­lul Enescu — Orfeul moldav", „Festivalui-concurs -Retorta de cristal»", „Salonul băcăuan al cărții", „Festivalul concurs

«Toamna culturală băcăuană»", „Festivalul filmului de anima­ție al cineamatorilor". „Zilele culturii călinesciene" etc.

Bine repartizate intr-un ca­lendar' al manifestărilor cul­tural artistice, aceste acțiuni sint subordonate tocmai prin­cipiilor care dau sens și au­tenticitate „Cintării României . angajarea tuturor forțelor ar­tistice profesioniste și de ama­tori din județ. In chiar ziua documentării noastre se desfă­șura faza de masă a dialogului cultural-artistic pe aceeași sce­nă „Tării — conștiința și fapta", dialog care și-a propus de la bun început „realizarea unei puternice emulații a creației și interpretării artistice la nivelul

SORIN PREDA(Continuare in pag. a IlI-a)

Foto : G... Cu CU

vanele cu închidere rapidă, po­dul rulant, macaralele-capră, in­stalațiile anexă : de răcire, un­gere, aer comprimat, de ridicare. A fost montată, desigur, turbina, cu tot ce ține de ea — o uriașă masă metalică în rotație, în greutate de 316 tone, dispuse după cum urmează : 210 tone rotorul generatorului, 60 tone rotorul turbinei, 30 tone arbore­le turbinei, 10 tone arborele au­xiliar, 6 tone rotorul excitatoa- rei. Notez fiecare reper cu fi­delitate, străduindu-mă să bănui exactitatea cu care au asamblat energomontorii toate aceste piese uriașe, în toleranțe de or­dinul sutimilor de milimetru. Acum se desfășoară probele teh­

nologice, pe alt gen de suban- samble : au fost verificate insta­lațiile de reglaj, frinare, unge­re ; urmează proba cu apă de răcire, pașaportizările aparatu­lui director și rotor turbină ; în sfîrșit, scoaterea batardourilor amonte și aval, inundarea turbi­nei în camera spirală, ridicarea vanelor rapide și... prima rotire — racordarea la sistemul ener­getic național.

Cine sint făurarii, în această finală etapă de montaj, ai aces­tor noi vetre de lumină ? Unul, de nădejde, este, desigur, însuși șeful șantierului Gheorghe Cîr- lan, cel care mă poartă pe la fiecare punct de lucru, ureînd și coborind suitori strimte ca-n

minele din Valea Jiului, zim- bind cînd ii destăinui compara­ția . „Bună asemănarea — zice — că și cărbunele tot pentru ve­trele de lumină ale țării se scoa­te, doar că aici, noi coborim în adincurile apei, care tot un fel de cărbune este". Bună acum, adaugă reporterul, comparația apă-cărbune, „asemănarea" — cum îi spune însoțitorul meu, care știe el ce știe, din moment ce chipul și truda lui seamănă cu frămintatele ape și munții

ION ANDREIȚAFoto : V. TANASOF

(Continuare în pag. a Il-a)

Hidrocentrala Turnu-Vilcea, la ora... luminii

1

i

j (

!

)J

I

( ț IIJ Ju.

Luciditate șiTeatrul istoric contempo­

ran s-a născut după 1965, cînd literaturii noastre i s-au deschis larg porțile spre au­tenticitate. Istoria, văduvită mai mult de un deceniu de o parte din adevărurile ci e- sentiale, a început să-și re­capete importanta necesară spiritualității poporului și să devină o înaltă școală a patriotismului. Adevăruri despre care, spre paguba su­fletului, nu se putea iau, și mai rău, erau monosite pină acolo primejduiau temeliile lor noastre idealuri, au fost așezate cu cinste în cultura socialistă devenit spirituală tru toate rațiile. In condiții binefăcătoare create de partid, de secretarul general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. literatura a in­trat într-o nouă fază de dez­voltare, iar dramaturgia, fără ezitări, a creat cu îndrăz­neală lucrări care au vorbit oamenilor despre drepturile noastre inalienabile pentru pămintul pc care trăim de milenii, despre vitejia po­porului de-a lungul veacu­rilor, condus de voievozi străluciți, despre marile idealuri de unire, libertate și independență, despre hoiărî- rca niei nui să-i mint. Cadru! istoric contem­poran a renunțat la pitoresc și spectaculos in favoarea pătrunderii mai adinei in

și au hrană

pen- gene- aceste

răspundere

vorbi schi- ineît

mari-

tainele fenomenelor sociale și politice, dcscifrind cu lu­ciditate și răspundere față de adevăr resort-rile ascunse ale evenimentelor care au împins istoria de la un veac la altul și au făcut-o albie neîntreruptă a mărețului fluviu de viață românească ce curge de mai bine de 2 000 de ani prin aceste părți carpatine și dunărene ale Europei. Pe scenele din toa­te colțurile țării au trăit și continuă să trăiască, viați de teatrul nemuritorii eroi care dat viata care, prin

ÎNSEMNĂRI

nestrămutată a Româ- de a nu permite nimă- să-1 calce hotarele sau fure vreo bucată de pă-

«

reîn- istoric,

si-au in nvmcle vieții,

jertfa lor, au ținut trează in con-

_ știința lumii lu- ■ mea româneas- " că și au pregă­

tit, cu fiecare secol, România modernă. Dar unul din accentele inedite ale teatrului istoric contemporan a fost și âcela privitor la ro­lul maselor in mecanismul complex al istoriei și in iz- binzile pc înregistrat poporului a acestei de oricare lume. Si eă. în 23 făcut nici siune, ci i dcauna de imperii, ne-au cerut mere ’ ,.păm;nt și apă", uneori furîndu-ni-lc vremelnic, spre rușinea lor. Teatrul istoric românesc a știut să arate toate acestea cu talent și curaj.

care istoria lc-a în marea carte a

român. Orice filă cărți este demnă glorios popor din

nc putem mindri de seco’e. nu am rn război de agre- ne-am e-ărat tot-

de imperii, care

DAN TĂRCHILA

f

11

) ) )

*

îîțjJ j)

1

JI

ț t 1

\\

„tCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 19 MAI 1982

DIN ȘI DESPRE VIAȚA ORGANIZAȚIILOR U.T.C. AMBIENTIn centrul preocupărilor organelor și organizațiilor U.T.C.

stă mobilizarea întregului tineret la realizarea exemplară a sarcinilor de plan, la înfăptuirea neabătută a orientărilor și indicațiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicoiac Ccaușcscu, pentru creșterea eficienței întregii acti­vități economice. în scopul educării tinerilor prin și pentru muncă sint organizate ample acțiuni in vederea îndeplinirii și depășirii sarcinilor ce le revin, valorificării superioare a resurselor de materii prime și materiale, folosirea cu maximă eficiență a capacităților de producție, economisirea de ener­gie electrică și combustibil. De asemenea, un număr mare de. tineri de la sate participă Ia lucrări de întreținere a pășuni­lor. culturilor și recoltarea legumelor. In același timp, in toate județele țării sint organizate acțiuni politico-ideologice și cultural-educative menite să contribuie la educarea comu­nistă, revoluționară, a tinerei generații.

■ 200 ansamble și subansam- ble pentru mașini și motoare, 800 perechi de încălțăminte, 200 panouri BCA, 500 bucăți con­fecții, 200 kg lacuri și vopsele reprezintă realizările a 5 500 de tineri din 7 unități economice bihorene care au participat la acțiuni de muncă în sprijinul producției.

■ Tot prin acțiuni de muncă In sprijinul producției, 3 000 de tineri din principalele unități e- conomice din județul Covasna au realizat o producție supli­mentară de peste 200 000 de Iei, concretizată în confecționarea a 5 garnituri de mobilă, 5Q metri stofă de lină, 100 metri pinza topită.

■ Perioada 10—16 mai a fost pentru 1 800 de tineri de la Șan-

Școala — spațiu al educației comuniste, revoluționareSecretarul Comitetului U.T.C.

pe școală. Mircea Savu. vorbin- du-ne despre educația prin muncă și pentru muncă, despre cultivarea spiritului de disci­plină. despre felul in care se intimplă toate acestea aici, la unul din cele mai mari licee industriale din Capitală, cel de Mecanica fină, ne-a adus drept argument faptul că uteciștii din liceu au contribuit substanțial la construirea celor 9 ateliere șco­lare (5 de mașinl-unelte și 4 de lăcatușerie). că lot ei au adus utilajele, le-au montat si acum, avind la dispoziție o adevărată uzină cu mașini bune, moderne, bine întreținute nu pregetă să dea măsura capacității lor de muncă.

— Elevii participă cu interes la activitatea din ateliere, do­vedesc seriozitate, maturitate în muncă — ne spune directorul adjunct al liceului, ing. Nicolae Căpătoiu. Care este secretul 7 O mare diversitate a lucrărilor ce se efectuează aici. Am făcut în așa fel incit piesele la care lucrează elevii să fie mereu al­tele, pentru aceasta am înche­iat contractele și cu alte între­prinderi. Apoi, avem grijă ca ro­tația pe la toate mașinile să de­curgă armonios, sistematic, ast­fel incit elevii să stăpînească bine toate operațiile. Rezultatul a fost peste așteptări. Am reușit să-l pasionăm pe tineri într-o asemenea măsură incit ei vin să lucreze la ateliere chiar și a- tunci etnd nu au program, din nlăcere ! Sint demni de admira­ție, elevi ca Gheorghiță Baba, Ion Radu. Constantin Istrate, ci-e au ajuns să-și îndrăgească

mese-’-" atit de mult incit in timnul liber vin fie în atelierele școală fie chiar în în­treprindere și caută să afle mai multe, să cunoască procesul de producție, cu toate tainele lui.

Dar nu numai aceștia sînt ti­nerii cu care școala se min­erește. Modul în care sînt pre­

tierttț. naval și întreprinderea mecanică de elemente hidrauli­ce din Galați „Sâptămina eco­nomisirii energiei electrice, com­bustibilului și materiilor pri­me".

■ în „Săptămina record în producție și calitate" tinerii din 8 unități economice ale jude­țului Hunedoara au obținut pes­te plan 35 tone cocs, 30 tone oțel. 50 tone cărbune, in va­loare de peste 700 000 de lei.

■ Tot despre producții peste plan aflăm și de la Satu-Mare. 750 de tineri de la întreprinde­rea de piese auto. întreprinde­rea de confecții „Mondiala", în­treprinderea de prelucrare a lemnului au executat 3 transpor­toare. 2 locomotive de mină. 7 bucăți aragaze, 200 bucăți con­

gătiți aici viitorii muncitori ăre de-acum o adevărată faimă. Li­ceul face față anevoie cererii de forță de muncă fiindcă, pe lingă întreprinderea patronătoare. iși recrutează de aici oamenii de în­credere și alte întreprinderi Ju­nele avind chiar licee sub tu­telă). cum sînt : întreprinderea de tehnică medicală, Turbome- canica. întreprinderea de piese de schimb pentru industria u- șoară, Electroaparataj, Aversa etc.

In atelierele spațioase, curate, prima senzație este aceea de laborator. Se lucrează cu miga­

PRACTICA PRODUCTIVĂ

o perioadă de maximă eficiență în pregătirea

viitorilor specialiști

lă la piese ce presupun o mare exactitate și măiestrie in res­pectarea întocmai a parametri­lor stabiliți. Unele repere sint destinate uroducțiel pentru ex­port. Atenția mărită se depune și în materie de economisire a metalelor ca alama, bronzul care sint scumpe și deficitare. Res­pectul față de avuția poporului este o componentă importantă a conștiinței profesionale, el fiind educat în consecință, încă de la cea mai fragedă virstă. Așadar, dragostea de muncă, spiritul de economie se împletesc aici strîns cu o bună pregătire teoretică. Pentru ca elevii să nu piardă

fecții. O valoare de peste 325 000 de lei.

■ Nici moldovenii nu sint mai prejos. Ei, tinerii județului Suceava, au obținut, peste sar­cinile de plan. 500 perechi de încălțăminte, 100 metri cubi de plăci aglomerate, 1 000 bucăți tricotaje. 2 garnituri de mobilă.

■ Și din județul Olt ni se comunică succese în producție : 4.2 tone aluminiu. 1,2 tone țevi pentru irigat. 14 km cablu ar­mat, 5 000 bucăți tricotaje. 2 500 kg fire bumbac. 3 000 mp țesă­turi.

■ Vecinii lor din Vilcea, de la tînăra întreprindere minieră Ho­rezu raportează că fiecare din cei 200 de tineri au extras pes­te plan cite 1 tonă de cărbune. Adică. 200 de tone.

obișnuința învățării nici în pe­rioada de practică, profesorii nu-și precupețesc timpul liber, organizind meditații. Cit despre concepția modernă a celor de aici asupra procesului instruc- tiv-educativ, merită să amintim inițiativa de a se exprima o mo­dalitate de desfășurare a prac­ticii care promite o mare efi­ciență. Despre acest experiment, ne vorbește șeful producției. Toma Enache. „Pentru a des­congestiona puțin orarul, am încercat să ținem orele de teh­nologie în perioada de practică Procedeul este foarte bun și se

poate aplica tinindu-se cont însă de anumite schimbări care ar trebui să se opereze în sta­tutul maiștrilor și al profesori­lor de tehnologie, in pregătirea lor pedagogică de specialitate. Noi avem maiștri foarte nume­roși, cu o mare experiență (Pe­tre Păun. Paul Manea, Marin Roșu) dar vedeți, zi de zi apar noutăți în tehnică și noi trebuie să ținem pasul cu ele. De aceea o pregătire periodică, organizată și controlată ar fi necesară". O atare atitudine de frumoasă nemulțumire, de scormonire a tuturor posibilităților de a face ca perioada de practică să atin­

■ Din București aflăm că zil­nic, 500 de tineri din cadrul sec­ției armături de la IREMOAS participă, in afara orelor de program, la montajul final al armăturilor sanitare.

Avem vești că și în agricultu­ră tinerii fac dovada hărniciei :

■ în Arad, peste 300 de tineri din 8 comune ale județului au prășit sfecla de zahăr pe o su­prafață de 110 hectare.

■ Tinerii din județul Brăila au participat la plantat răsaduri de roșii, ardei și varză pe o su­prafață de 30 de hectare.

■ în patru consilii unice a- groindustriale din județul Bu­zău. 500 de tineri au efectuat lu­crări de întreținut legume in so­larii. pe o suprafață de 3 hec­tare.

■ Săptămîna care a trecut a marcat prezenta zilnică a 300 de tineri din comunele județului Tulcea la plantat tomate pe o suprafață de 30 de hectare.

■ 900 de tineri din 11 comune ale județului Neamț au efectuat lucrări de fertilizat și întreținut pășuni pe o suprafață de 125 hectare, împăduriri pe o supra­față de 45 de hectare, elimina­rea excesului de umiditate din sol pe o suprafață de 9 hectare.

■ Comitetul județean Pra­hova al U.T.C. a organizat la Plopeni spectacolul : „E tinere­țea noastră partidului datoare".

■ De curind, s-au încheiat la Brașov „Zilele tineretului bra­

gă un nivel de maximă eficien­ță este încă un atuu in favoarea bunelor rezultate în educarea elevilor prin muncă și în spiri­tul muncii. Un semn al succe­sului este și faptul că disciplina in oreie de practică nu mai re­prezintă demult o problemă pentru conducerea școlii. Și aici, un mare merit revine orga­nizației U.T.C. Celei din școală și celei din întreprindere — a- ceasta din urmă fiind formată in mare parte din absolvenți sau elevi la seral ai liceului. Se sub­înțelege deci că se colaborează intens, că factorul colegialitate și chiar prietenia este liantul de preț intre oamenii de azi ai u- zinei și cei de mîine. Dealtfel, pe Mircea Savu l-am cunoscut anul trecut (pe atunci era elev în clasa a X-a) chiar la sediul comitetului U.T.C. pe întreprin­dere, unde se sfătuia de zor cu secretara Mihaela Tudorin. „Dar nu numai in problemele organi­zației m-a ajutat tovarășa Miha­ela — îmi destăinuie Mircea S?vu — in perioada de practică mi-a dat voie să lucrez alături de dinsa, la metrologie. Am de­prins acolo multe subtilități și, mai ales, am putut să admir marea competentă și autoexi­gență a tinerei specialiste in controlul calității aparatelor de măsură și... control. Sigur, ope­rațiile învățate la secția metro­logie nu sint trecute în progra­mă. fiind mai complicate, dar sînt bucuros că am reușit să aflu ceva mai mult. lucruri care m-au făcut să îndrăgesc și mai mult munca în această mare Întreprindere. Acestea sînt cu­vintele secretarului U.T.C. pe școală, dar pot fi ale oricărui alt elev de la Liceul industrial Mecanica fină. Și ce altă ga­ranție mai este necesară pentru încrederea cu care tinerii pre­gătiți aici sint primiți pretu­tindeni 7

GABRIELA HUREZEAN

șovean", amplă manifestare de acțiuni politico-ideologice de­dicată celei de-a 60-a aniversări a Uniunii Tineretului Comunist și a 25 de ani de la înființarea U.A.S.C.R.

■ Comitetul U.T.C. de la Li­ceul „Mihai Viteazul" din Cluj- Napoca. a organizat dezbaterea „Concepția P.C.R.. a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. privind istoria patri­ei și a partidului".

■ La întreprinderea de pre­lucrare a maselor plastice din Sfintu-Gheorghe. Comitetul U.T.C. a inițiat dezbaterea „Sar­cinile ce revin tineretului în realizarea planului de pro­ducție".

■ La Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România se află deschisă expo­ziția : „Țărănimea in creația artistică a tinerei generații".

Rubrică realizată deMIOARA VERGU

„De ce întotdeauna începu­tul este mai greu ? Pînă ce am reușit să scriu aceste prime cuvinte am încercat trei pagini**. Te-nțeleg, Iu- liana N. și mie îmi vine la fel de greu cu rubrica. De data aceasta m-ai salvat tu și-ți sint recunoscător. „Ru­brica dumneavoastră o gă­sesc la fel de interesantă ca cea a Nadiei, ba chiar mai interesantă a ei“. Mulțumesc Marian Boțan, mă bucur că rubrica mea de miercuri îți place mai mult cea de BÎm- bătă. „Ce deosebire este intre timiditatea normală și cea profesională 7“ Timidita­tea e una și aceeași (mai mare sau mai mică) stimată Gabriela Ursachi. Diferite, cred eu. sint modurile de ma­nifestare și mai aids de în­vingere a ei. Profesional vorbind e o problemă de ru­tină. Un actor, 6pre exemplu, prin experiență iși poate masca timiditatea. Sau cei ce vorbesc la ședințe... „Am o colegă care se distrează in­tr-o lună cit eu intr-un an. intr-un fel, căci eu, citind o carte bună, mă distrez citeva zile cit ea in trei ani". Nu intimpiător ești premiantă, dragă L. Tudoran. M-ai cu­cerit dealtfel prin sinceri­tatea întregii tale scrisori. „Am o idee genială. Pu­blicați in rubrică piesa mea de 200 de pagini, in 6 acte și 8 tablouri fără rame". Exce­lentă ideea I. Păun. Caută- mă la nr. de telefon 2309 48. Dacă nu răspund înseamnă că e data mea de naștere. Emanoil Sitaru, proorocul, (vă mai amintiți primul nu­măr al rubricii ?) revine : „Pe data de 2 mai a fost prezen­tată la televizor o emisiune valoroasă cu imagini de ar­hivă in care noi, tinerii, ne-am dat seama de efortul și dăruirea celor care au lucrat la Bumbești-Livezeni, apoi cei care lucrează Ia Metrou sau Canalul Dunăre—Marea Neagră. Filmul artistic care a urmat mi-a lăsat tin gust amar. De ce acel joc de-a căsătoria ? Acesta caracteri­zează tineretul de azi 7 In nrogramul initial era anun­țat alt film, televiziunea se joacă de-a programările ?** Se pare că la dînsii 1 apri­lie e o dată pe... lună. „O ve- rișoară de Ia București are

„Cind cu gene obosite" seara sting televizorul (Cara­giale n-ar ezita să precizeze că orice aparat se pornește și se oprește cu degetul care apasă pe buton și nu cu ge­nele !), obiectele din jur îmi par citeva secunde altfel. Pinza fotoliului, deși o știu murdară, strălucește miste­rios. are patină și personali­tate : zgirieturile de pe ușa șifonierului nu se mai văd, praful de pe vitrina cu ve­selă s-a șters singur sau s-a ascuns; tancul de jucărie al copilului pare mai adevărat (închipuirea mea îl face să salte peste ape și gropi) ; cu­lorile covorului nu mai sint șterse ci vii ; perdelele, foste cindva albe, nu-mi mai par înnegrite de fumul țigărilor ci asortate, prin cenușiul lor dis­cret. la restul culorilor din încăpere. Chiar aerul care pătrunde prin fereastra des­chisă pare mai puțin poluat, iar din stradă nu se aud am- breiajele autobuzelor ci por­nirile line ale unor limuzine care mai fac un ultim tur pe o faleză fără nume. Care să fie. in acele clipe, adevăratul meu ambient 7

Nu dicționarele mă pot lă­muri. Atit cele mai vechi în care nu găsim decit cuvîntul ambiantă, cit și cele mai noi. în care au pătruns ambientul și ambientalul, spun că refe­rentul acestor cuvinte e unul singur : locul, mediul încon­jurător in care trăim, obiec­tele care-1 populează. în ast­fel de condiții (definiție des­chisă) economiștii se gindesc, fără îndoială. la ștandingul de viață, poeții la atmosferă, actorii la spectatori, sociolo­gii la grup, designer-ii la obiecte, fotografii la lumină, gospodinele la comodități, sportivii la calitatea terenu­lui. vizitatorii la sumele de bani investite de gazdă etc. etc.

un autograf de la Alain De­lon, dar sinceră să fiu îmi place mai mult de dum­neavoastră. Așa că fie francezul cit de bun...**. Tot mai bine-n țara ta... Așa-i Gabi din P.N. 7 Lilia­na Sova îmi cere o părere citind din Radu Cosașu : „Dacă se admite ideea Iui Stendhal că geniul unei fe­mei se întrevede in felul in care ea trece strada, se poale accepta și părerea cam de­șucheată că geniul unui ac­tor apare cam tot așa din pasul cu care străbate bu­

levardul, din felul cum dă colțul la dreapta, ciulind în­setat și nervos o înghețată". Poate părea exagerată afir­mația lui Radu Cosașu (acest etern îndrăgostit de a 7-a artă) și totuși conține multa- devăr. Iți poți da seama de un actor dacă-i mare după primii pași pe care-i face în scenă, după cum „deschide gvra". Eram odată intr-o sală de spectacol cu un .regizor străin. A intrat în scenă un actor și regizorul a excla­mat : „Este un mare actor", în scenă intrase... Toma Ca- ragiu. „Sintem 36 de fete stinghere. Cum am putea să

Eu nu mă gindesc decit la acest lucru surprinzător : de ce, pentru citeva secunde, toate aceste lucruri înconju­rătoare. deși sint aceleași, pot să pară altele 7 Ceva se pe­trece cu mine !

Pentru cel care Iși face mai ales o reprezentare vizuală despre lume, spațiul este un continuum (spațiul auditiv e o sferă cu centru și mar­gini — cum ar spune Mc- Luhan —, iar toate cele­lalte spatii sînt montaje de unități discrete), așadar orice

CRONICĂLA OBIECT

mică schimbare in el deter­mină transformarea totală. Pentru categoriile de per­soane denumite mai sus ambientul ar fi, în acost caz, tocmai ceea ce nu se vede, nu se aude, nu se simte, trece neobservat. Ei nu percep decit modificările și acestea numai in funcție de ierarhii bine sta­bilite. ierarhii adesea perso­nale și greu de folosit in co­municare. în ce fel persoane situate cvasi-constant in ace­lași ambient pot vorbi despre ambientul lor ? De ce, la schimbarea locului ambiant, elementele din vechiul mediu devin „noi", neobișnuite, se încarcă cu semnificații pe care pînă atunci nu le-au avut, pot provoca nostalgia sau repulsia ?

(Vreau să zic că abia astfel ne putem explica de ce o roa­tă veche de căruță poate de­veni un așa de apreciat lam­padar. de ce sfeșnicul de ara­mă sau felinarul de căruță sint obiecte decorative in

avem in clasă un băiat ca dumneavoastră, sau chiar pe dumneavoastră ?“ Ar fi o singură soluție, faceți un cor și eu vin dirijor (George- Song). Piesa care mi-a tri­mis-o M. A. nu m-a convins. Nu tot ce ni se intimplă în viață poate fi transpus sce­nic (sau nu oricum). Asta nu înseamnă că nu mai putem colabora. „M-ai întii a-și dori de l-a dv. o poză, dar de cit să vă supărati m-ai bine lace-ți ce crede-ți". Mai a- veal puțin și despărțea! toate literele stimată... Ți-am tri­mis poza dar promite-mi și

tu că vei învăța mai bine, (ce n-ai ba). „Cred că in curind o veți întrece pe Nadia in scrisori fiindcă la noi in clasă din 10 fete 8 vor să devină actrițe și numai două gim­naste". într-adevăr, e mai greu in clasa a XH-a să vrei să devii gimnastă. Nu-nțeleg de ce actrițe 7 Și acum un răspuns care poate contraria’ pe mulți, dar... G Stoica mă întreabă care e după părerea mea cea ) mai bună actriță română. El bine... Vasilica Tastaman. Are o intuiție (sce­nică) extraordinară. Trece prin Cehov, Caragiale. Ma- zilu, Shakespeare cum alții

locuri în care necesitatea lor e nulă, de ce apare uneori ln- căpățînarea de a armoniza o cergă de Maramureș cu mo­bila lustruită și de ce pot sta in vitrina cu pahare de cris­tal rădăcini informe, tratate sau nu cu baiț de tîmplărie.)

Deci o explicație ar exista pentru toate compunerile per­sonale de ambient (chiar pen­tru neglijențe și greșeli recu­noscute ca atare de „autori"). Atunci cum să-mi explic pri­virea îmblînzită cu care ac­cept ambientul după ce închid televizorul ? Obiectele sînt a- celeași, ordinea in care sînt așezate nu s-a schimbat, eu însumi nu am schimbat nimic în situația mea socio-profesio- nală. proprietarul apartamen­tului in care mi se intimplă să fiu la sfirșitul emisiunii îmi rămîne la fel de simpatic sau antipatic ca și mai înain­te. și atunci de ce gustul meu devine îndoielnic ?

Trebuie să existe o legătură secretă intre gustul îndoielnic și intensitatea iluziei. N-are, adică, nici o importanță felul iluziilor pe care ni le facem, dar atunci cînd începem să credem in ele mai mult decit în realitate apare și primul semn sigur al derutei : oscila­ția gustului. Cred că asta se intimplă la sfirșitul unei e- misiuni in care m-am trans­pus de-adevăratelea și cred că și reciproca e valabilă : orice semn de prost gust e dovada unei iluzii luate drept realita­te. Poate de aceea se spune că gusturile nu se discută. Cui ii e ușor să renunțe, chiar sl numai pentru un interval de timp redus, la iluziile lui 7 Cele mai realiste persoane oe care le-am cunoscut pînă azi — in majoritate artiști șl co­pii — aveau și un gust foarte sigur ; ei priveau nemilos am­bientul.

MIRCEA NEDELCITJ

nu pot trece strada, (revin la Radu Cosașu). Știu, de la Televiziune o cunoașteți alt­fel. Nu-i vina voastră... Un respect deosebit am și pen­tru Valeria Seciu, Gina Pa- trichi, Olga Tudorache. „Aș vrea să văd un film cu cel mai mari comici ai noștri". Numai dacă-1 scrii tu. Ștefan Alexa. „Din „Lumini și um­bre" am pierdut seria a IlI-a și a V-a. Dacă le găsiți vă rog să mi le trimiteți". în­cearcă la „România liberă", Eugene. „Toată problema prieteniei noastre este că eu nu-I iubesc". Atunci, dragăC. P. (veche prietenă a ru­bricii) nu vă căsătoriți. Mai tîrziu cînd poate va apare șl un copil va fi și mai trist. „E mai bine să iubești spor­tul sau fetele ?** Stimate I. Panou, ideal este „minte sănătoasă în corp sănătos". Elena P. mă bucur că ți-am căpătat încrederea și că mi-ai destăinuit atltea gînduri. Cred că poți găsi și in rindul co­legelor, cunoscuțllor. o prie­tenă de încredere. Pînă a- tunci mal scrie-mi. Felicitări clubului din Ineu care a în­ființat două colective drama­tice in care joacă multi elevi. Iată o rampă de lansare spre I.A.T.C. Romică I. mă în­treabă cum poate deveni un cititor prieten al rubricii șl eventual In posesia unui au­tograf. Simplu, scriindu-mi cit mal multe lucruri desp ’ e! sau despre alte problen.o. Nu trimit autograf celor care-mi cer pur și simplu, nu am atltea fotografii. Ac­triței Catrinel Dumitrescu 11 puteți scrie pe adresa Tea­trului Național din Cluj Na­poca (merita chiar pe cel bucurestean). Printre -oii prieteni ai rubricii îmi face plăcere să-i amintesc oeD. Dumitrache. M. Sevghin, Carmen Ghlșa. Lucia Tu­doran. N. Cazanovschi. M. Zubașcu, V. Leșe. Nagy An­gela. Aștept în continuare o- pinil despre filmele româ­nești. Să nu uităm reollca rubricii. „O comandă sociali pleacă întotdeauna dinlăun­tru în afară, nu ți se impu­ne". Ea aparține. vorbind despre creație, lui... Nichita Stănescu. Pe curind.

0 nouă vatră de lumină(Urmare din pag. I) meșterul Nicolae, alți meșteri

din jur, peisaj pe care-l tmblin- zește de vreo 9 ani, de cind a 'rrcut din laboratorul facultății in amfiteatrul natural al muncii l vieții. Aci, între ape repezi și

munți așezați, a deprins el ști­ința muncii șt vieții ; de la meș­terul Nicolae Nicolae a deprins-o — recunoaște și astăzi. Astăzi -ind, alături de noi, meșterul Nicolae adaugă numai, pe sub mustață, cu tîlc : „Inginerul Cir- an are 30 de ani de viață, eu am implintt 30 de ani de mun­că — este o asemănare, nu ?" Din nou, asemănare. Pentru că tot ceea ce fac acești construc­tori de ape și lumini seamănă cu ei și cu natura a cărei geo­grafie o modifică după dorin­ța și nevoia lor. Maistrul Nicolae Nicolae imblinzește natura patri­ei din 1952, cînd urca din Bildana natală in Doiceștiul montan. Apoi 7 Apoi tot urcări și cobo- riri pe suitoarele de lumină ale ‘ării — la Ovidiu II, Comănești, Borzești, Teleajen, Paroșeni, Grozăvești, Brăila, Brazi, Valea Bistriței, Porțile de Fier I, Oltul. Și tot montări de turbine, numai turbine, turbină după turbină, suitoare de lumină după suitoare de lumină, in marele crug al e- nergetlcii naționale. Alături di

mari, cu studiile făcute în cele mai de seamă politehnici ale luminii, pe Someș, pe Sebeș, la Cema-Motru-Tismana. l-am numit astfel pe maistrul Iosif Mezei, pe șefii de echipă Kiss Nicolae, Ilie Neamțu, Nicolae Caraș, Nicolae Stoica, Nicolae Andrcmescu, Vasile Anghel — cu toții prezenți aici, pe Olt la Turnu, in pisc de asalt final al luminii. Tot aici l-am cunos­cut și pe cel mai tinăr șef de echipă, Costel Andrei, care și-a înnobilat deja tinerețea cu ope­ra de pe Lotru. El și echipa sa— în care se află cel mai tinăr montor al Oltului : Marin lvă- noaia, 20 de ani — au montat stavilele segment baraj, vanele rapide, macaralele și podul rulant. Cu el și echipa sa stau acum de vorbă, in sala mașinilor, In tovărășia citorva sedentari : Florea Buduleci. Andrei Jumăra, Gabriel Roman și Stelian Cheran— tura de schimb la turbina lu­crătoare, tineri care așteaptă cu nerăbdare momentul luării in primire și a acestei a doua tur­bine. Și-n timp ce stăm de vor­bă, lui Costel Andrei i se adu­ce un mesaj i pornirea cit mai degrabă spre Porțile de Fier II t „Bine și așa ” — exclamă, deși

1 vedem că ceva îl stinjenește to-

Orele fierbinți ale montărilor de turbine

tuși. Apoi ne mărturisește : „Maria, nevastă-mea. Cind am cunoscut-o, era croitoreasă ; aici, in Rm. Vilcea. Acum mai are două luni și termină liceul ener­getic ; curs seral, ca și mine Plecarea asta precipitată (mi cam încurcă puțin socotelile, dar nu-i nimic, peste două luni mă va urma și ea, In noua ei pro­fesie".

...Și disciplinat, ca un adevă­rat ostaș al luminii, iși face so­coteli de debarcare la țărmul Dunării. In timp ce aici, pe Olt, se aprinde o nouă vatră de lu­mină a țării.

PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET

Tradiționala acțiu­ne „Bucuria copiilor" ce se desfășoară în fiecare an cu prilejul Zilei copilului, de la 1 iunie, este un moment prielnic de a le face o surpriză plăcută, ofe- rindu-le mici daruri a- trăgătoare.

Alegeți-le din ma­gazinele cooperative­lor de producție, achi? ziții și desfacere a mărfurilor — Super- coopuri, Supermaga- zine, complexe co­merciale, magazine universale și magazi­ne specializate - care sint bine aproviziona­te cu un sortiment bo­gat de articole pentru copii :

• confecții, trico­taje, galanterie, încăl­țăminte pentru copii de diferite vîrste.

• jucării, păpuși,

jocuri distractive • articole de sport-tu- rism și foto • noutăți editoriale din litera­tura pentru copii.

LICEUL INDUSTRIAL „REPUBLICA" B-dul Muncii 256, sector 3, Tel ; 27 59 15

ANUNȚIn anal școlar 1982—1983 se primesc Înscrieri pentru următoarele

forme de școlarizare :LICEUL INDUSTRIAL

Treapta I cu profil: • metalurgic • mecanic • electrotehnic.Se fac înscrieri începlnd cu data de 16—85 iunie din București si din

comunele sectorului agricol Ilfov,Treapta a Il-a de Liceu, curs de zi și seral pentru specialitățile :

• laminortst • mecanic pentru mașini și utilaje • prelucrător prin așchiere • electromecanic.

înscrierea candidațllor se face In perioada 1—1 iulie din București.Școala profesionali — curs de zi: • laminator • mecanic pentru

mașini și utilaje • prelucrător prin așetrfere.înscrierea candidaților se face In perioada 1 iulie — 5 septembrie,

din toate județele țării.Liceul dispune de : • internat • cantină • bibliotecă • ateliere 1

de instruire practică, oferind elevilor condiții optime de dezvoltare a capacității intelectuale și fizice.

Liceul funcționează în local nou, modern, dotat cu cabinete și labo- i ratoare prevăzute cu aparatura și instrumentele necesare.

Elevii pot practica diferite sporturi In cadrul liceului cît sl In echi­pele clubului sportiv „GLORIA4*.

Elevii pot desfășura activități cultural-educative, vizionări de filme, spectacole de teatru, avind la dispoziție un club modern și sala de spectacole.

Elevii desfășoară practica In atelierul școlii și In secțiile întreprin­derii de țevi „Republica** unde vor lucra șl după absolvire.

Elevii vor beneficia in timpul treptei I (Cls. IX-XJ de bursă de întreprindere conf. Decretului nr. 198/1980. i

Absolvenții treptei I (cls. a X-a) dacă nu au primit bursă de în­treprindere au dreptul să se prezinte Ia examenul de admitere la clasa a Xl-a (treapta a Il-a) de liceu curs de zl șl școală profes?n nală în anul I. Cei care au încheiat contract eu uzina au loc « muncă asigurat în vederea încadrării lor în producție șl drept”1 ră’ prezinte la examenul de admitere in clasa a Xl-a (treapta i II 2' r liceu curs serai.

Elevii din treapta a H-a curs de zi pot să beneficieze de burcă stat conform Decretului nr. 198/1980.

Toți absolvenții treptei a II-a au Ioc de muncă asigurat fiind re partizați Ia terminarea liceului.

Pentru cei care doresc să-șl continue studiile In învățăm In tul supe­rior, iu specialitate, există șapte facultăți de metalurgie In ța-ă la: București, lași. Galați, Hunedoara, Reșița, CIuj-Napoca și Brașov.

Înscrierile se fac la sediul liceului din B-dul Muncii 256, sector 3 — București (Ungă clubul Întreprinderii de țevi „Republica**) . tramvaiele 23 și M pSnă la capăt Intr. Republica, autobazele T79, >79, 153 pînă la capăt și cu metroul. f

CINTEIA TINERETULUI" pag. 3 MIERCURI 19 MAI 1982

IMIRE LA PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUIivarășul Ilie Verdet. prim- stru al Guvernului Repu- i Socialiste România, a prl-

marți. pe Daniel Ngoba 'enya, ministrul drumurilor ’nsoorturilor rutiere din

ub’ica Zimbabwe, care face z Iii in tara noastră-

spiritul înțelegerilor con­te în timpul întîlnirilor și /orbirilor la nivel înalt din- tovnrăsul Nicolae Ceausescu ovarăsii Canaan Sodlndo ana și Robert Mugabe, în

I întrevederii a fost a Pali­s' icLul actual al relațiilor

■ iobnrare și cooperare din- ’Tnmânia și Zimbabwe, re- -du se cu satisfacție faptul

GENDA■varfișul Aurel Duma, minis- secretar de stat la Ministe- Afacerilor Externe, a primit, ți, pe Arthur Dunkel, direc- general al Acordului Gcne-

pentru Tarife și Comerț ț.T.T.), care face o vizită în lânia. Cu această ocazie, a t Ioc un schimb de vederi cu ■ire la problemele actuale ale ii economice mondiale și la ’sitatea întreprinderii de :uri hotărite în direcția așe- i pe baze echitabile a rela- r economice internaționale, i aceeași zi, directorul gone­ai G.A.T.T. a avut convorbiri

tovarășa Maria Groza, ad- ct. al ministrului afacerilor î?4e. in legătură cu evoluția borării dintre România și „T.T., precum și cu rolul a- ui organism în intensificarea perării comerciale între toate le și asigurarea unui comerț ;rnațional liber și echitabil.

iarți. Aurel Duma, ministru •etar de stat la Ministerul cerilor Externe, a primit pe -Bertil Northman Kollberg,

, J ambasador extraordinar și ■tipotențiar al Suediei în Re- ilica Social' ' â România, în

„Primăvara culturală bucureșteană“'ea de-a doua zi a „Primăve- culturale bucureștene" a fo6t sacrată literaturii, științei și nicii. Iubitori ai scrisului iu dat întîlhire la sala „Mâ­lc" a Teatrului Giulești în rul Festivalului de poezie și zică patriotică și revoluțio- ă „Imnuri către țară și tid". realizat cu participarea >r membri ai Uniunii Scriito- r, care au citit din creația prie. Cu același prilej, au fost tiate pagini din literatura istră clasică, în lectura unor ori ai teatrelor bucureștene.

poeziei i-a fost dedicată și . nitestarea organizată, marți, Universitatea cultural-științi- i sub genericul „Valențe re- jționare și patriotice ale li­

(Urmare din pag. I)

guste, am ușurat munca oa­menilor, am crescut calitatea finisajului. Și apoi produsele livrate în devans la export sint din cele frecvent solici­tate de partenerii noștri, fie cei cu care colaborăm direct, fie beneficiarii unor mari obiective construite în coope­rare cu firme românești. Am depus eforturi serioase pen­tru livra" promptă, in con­diții de mai bună cali­tate, a jbansamblelor ne­

(Urmare din pag. I)

comunelor și al consiliilor u- nice agroindustriale, multipli­carea contactului eu publicul prin mijlocirea spectacolului, concertului, expoziției etc.".

Desfășurat intr-un cadru or­ganizatoric excelent, acest dia­log a cuprins 32 de comune din județ, propunind o temati­că adecvată și incitantă miș­cării culturale de la sate : moment coral, moment de mu­zică populară, spectacol de sa­tiră și umor, expoziție de artă populară, fotografii, masă ro­tundă despre autoconducere, autogospodărire și autoaprovi- zionare etc.

Tovarășul Constantin Donea ținea să remarce ajutorul de care s-a bucurat în reușita ac­țiunilor desfășurate pînă acum

SPORT• PE STADIONUL „Republi-

ii“ din Capitală s-a disputat narți meciul de fotbal dintre chipa de tineret și selecționata le juniori ale țării noastre. Vic- oria a revenit formației de ii- leret cu scorul de 3—1 (2—0),■rin golurile marcate de Po- neu, Fișic și Ilie Costel (din lenalty). Pentru jnniori a in- ,cris Trimbițaș, din lovitură de a 11 m.

• MARTI s-au încheiat pe acul Snagov întrecerile compe- iției internaționale de caiac- :anoe „Memorialul Vasile Ni- :oară“, organizată de clubul oucureștean Steaua, la care au participat sportivi de la Ț.S.K.A, Moscova, Dukla Praga, Legi a Varșovia, Ț.S.K.A. Sofia și Steaua. In ultima zi au fost programate cursele masculine pe distanța de 1 000 m, in toate probele victoria revenind repre­zentanților clubului organizator. Iată câștigătorii : caiae-1 : Ni- cușor Eșeanu — 3’47“6/10< ca- noe-1 : Nicolae Mihăescu — 4’06‘T/10 : eaiac-2 : Ion și Emil Birlădeanu — 3’26”5/10 ; canoe-2 : Toma Simionov — Dobre Nen- clu — 3’44”l/10 ; caiac-4 : Ni­

că acestea au cunoscut o con­tinuă dezvoltare în domenii de interes reciproc. Totodată, a fost exprimată dorința de a ex­tinde. în continuare, conlucra­rea economică bilaterală, inclu­siv în sectorul transporturilor, în folosul și spre binele ambe­lor țări și popoare, al progre­sului și prosperității lor, al cau­zei păcii, înțelegerii și coope­rării între națiuni.

La întrevedere a participat loan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini.

A fost prezent John George Manyowe, ambasadorul Repu­blicii Zimbabwe la București.

legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare.

Ministrul drumurilor și trans­porturilor rutiere din Republi­ca Zimbabwe, Daniel Ngoba Ngwenya, care face o vizită în țara noastră, a avut, în cursul zilei de marți, întrevederi cu loan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Vasile Bulucea, ministrul trans­porturilor și telecomunicațiilor, și Dumitru Bejan, ministru se­cretar de stat Ia Ministerul Co­merțului Exterior si Cooperării Economice Internaționale.

Marți, la Casa de cultură a sindicatelor din Oradea s-a des­chis expoziția de fotografii și afișe turistice „U.R.S.S. — țara turismului", manifestare organi­zată de Ministerul Turismului, în colaborare cu Direcția gene­rală pentru turism de pe lingă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S.

La Gara Băneasa, din Capita­lă, a avut loc, marți dimineața, o festivitate prilejuită de li­vrarea de către R. D. Germană țării noastre a celei de-a 25-a garnituri de tren frigorific.

ricii contemporane". Ia care au fost invitați, de asemenea, scrii­tori bucureșteni.

Cartea social-politîcă, opera tovarășului Nicolae Ceaușescu — contribuție inestimabilă 1a for­marea gîndirii și acțiunii revo­luționare — sînt teme ce au constituit obiectul unor dezba­teri între reprezentanți ai Edi­turii Politice și cititori de la întreprinderea „Grivita Roșie".

Redactori ai editurilor Cartea Românească. Eminescu, Alba­tros și Tehnică au participat, totodată, la întîlniri cu cititorii, organizate la clubul întreprin­derii „Republica". întreprinderii de mecanică fină, la liceele „GH. Lazăr" și „Zoia Kosmode­mianskaia".

Calitatea și promptitudineacesare rafinăriilor Banias din Siria, Zarka din Iordania și Anatolia din Turcia. După cum o la fel de mare impor­tantă am acordat și altor im­portante obiective construite pe bază de colaborare reci- proc-avantajoasă cum sint fa­bricile de ciment din Irak, Libia. Pakistan, sisteme de irigații și alte obiective con­struite de Arcom în mai multe țări.

O altă explicație a succesu­lui de care se bucură armătu­rile românești — în pofida

File din biografia culturalăîn cadrul festivalului din par­tea Organizației județene a U.T.C........Este și normal, nesDune Felicia Pleșu, secretar cu propaganda al Organizației județene Bacău a U.T.C. Ti­nerii de la oraș și sat trebuie să se implice cu responsabilita­te în orice problemă econo­mică dar și culturală a loca­lității lor". Din acțiunile deo­sebite inițiate și finalizate de U.T.C. remarcăm : Simpozio­nul „60 de ani de la crearea U.T.C.", concursul coral „Co­piii României socialiste cîntă pacea". O expoziție jubiliară a tinerilor plasticieni amatori dedicată glorioasei aniversări a U.T.C. ne-a confirmat faptul că faza de masă a „Cîntării României" este o adevărată treaptă de afirmare artistică, îmbucurătoare la această ex­

colae Fedosei, Fiorin Marinescu, Ion Lețcaie, Gheorghe Nițu — 3’06”5/10.

S-a disputat, de asemenea, o probă feminină de caiac-4, pe distanța de 500 m, ciștigată de echipajul clubului Steaua Bucu­rești (Agafia Buhaev, Adriana Tomiuc, Amfița Avram, Nasta- sia Ionescu) — l’40”5/10.• „CURSA PĂCII" a continu­

at marți cu etapa a 8-a, Kutno— Poznan încheiată cu victoria rutierului Olaf Ludwig din R.D. Germană, cronometrai pe dis­tanța de 178 km in 4hl9’52”, timp realizat și de primul pluton unde se aflau și cicliștii români Mircea Romașcanu (lo­cul 4 in etapă), Ionel Ganoea, Cornel Nicolae, Constantin Pa- raschiv, Traian Sîrbu și Con­stantin Căruțașu. Cadența între­cerii a fost la fel de rapidă ca și în zilele precedente dar mar­cajul strict dintre fruntașii cla­samentului nu a favorizat ac­țiuni decisive, astfel că pozițiile sini aproape neschimbate.

La individual, conduce Sahit Zagretdinov (U.R.S.S.), urmat de Sun (U.R.S.S.) — la 19”, Barth (R.D.G.) — la 29”. C. Pa-

O CAMPANIE AGRICOLĂ CONTINUĂ!Tovarășul Alexandru Szecke-

reș, președintele C.A.P. Band, ne declară : „Menținerea noas­tră în fruntea eșalonului’ jude­țean al zootehniei de ani dc zile, cît și menținerea unui efectiv cu potențial ridicat se datorează tocmai gospodăririi responsabile a tuturor resurse­lor de furaje mai ales prin pă- șunatul de cînd dă colțul ierbii pînă la uscarea tuturor resturi­lor vegetale".

Sîntem în perioada în care aceste condiții sînt create, iar culturile furajere sînt bune de coasă. O perioadă de optimism pentru zootehniști, optimism ce nu poate fi explicat altfel, decît prin producție. Pe medicul ve­terinar Alexandru Micloș, șeful fermei Sinpaul a I.A.S. Iernut îl Intilnim pe pășunea Recea, coordonind activitatea persona­lului ce îngrijește cele 400 de vaci cu lapte. „Am parcurs o primăvară grea. Ne bucurăm totuși că am scos efectivele fără pierderi la masă verde. Titap de 10 zile am furajat cu iarbă în amestec cu paie, iar de două zile am scos animalele pe pă­șune". Timpul e deștul de scurt ca să tragem linie și să adu­năm. Totuși care sînt diferen­țele de producție ?

„Am ajuns la șase litri lapte zilnic pe cap de vacă furajată față de 3 litri în ultima perioa­dă a stabulației. S-a făcut un salt, dar acesta nu este încă la

în cele peste 5 luni, ale sezo­nului rece trecut, cît animalele au fost ținute în grajduri, coo­peratorii din unitățile Consiliu­lui unic agroindustrial Bocșa nu au ajuns in situația să nu aibă cu ce le hrăni. Ba, dimpotrivă. Cei din Biniș, spre exemplu, au vîndut către alte unități peste 20 de tone fînuri în vreme ce și-au realizat și depășit , chiar planul la fătări atîi la ovine, cit și la bovine. Dar, nu ne-am propus să analizăm producțiile de came, lînă și lapte obținute în anul trecut ci, cum se contu­rează ele din perspectiva actua­lei primăveri. Cert este că ne aflăm într-o zonă predominant colinară și că pe aceste melea­guri, ca dealtfel in întreg ju­dețul Caraș-Severin, agricultura este reprezentată înainte de orice prin creșterea vitelor.

...Ioan Stoia este președintele cooperativei din Doclin, de la înființare. Un bărbat cu palme aspre și cu obrazul bătut de soare, de vînt și de ploi. Vrem să spunem că a rămas și con­tinuă să fie un țăran care nu a uitat să țină coasa în mină si furca atunci cînd intră în grajd să rînduie vitele. „La Doclin, ne spune, cel care nu lua o coasă de fin și o alta de otavă într-o vară de pe aceeași par­celă, nu era considerat gospo­dar. Noi nu am dus lipsă de fu­raje în anii din urmă, dar nici nu ne-am îngăduit să le risi­pim. Avem resurse suficiente, dar de la o vreme nu mai apu­

aparențelor, produse deosebit de complexe, ce trebuie să întrunească o serie de carac­teristici deosebite. — este și aceea că în totalitate, bucată cu bucată, toate sînt supuse în standurile de probă ale în­treprinderii, la multiple încer­cări. Nici-un produs nu pără­sește întreprinderea fără a fi supus acestor probe, fără ca, în orice situație, colectivul băcăuan să nu aibă certitudi­nea că el va fi la înălțimea mărcii recunoscute a întreprin­derii producătoare.

poziție nu sînt numai reușita plastică a tablourilor, diversi­tatea de stiluri și modalități de expresie, ci și unitatea te­matică. centrată pe subiecte inspirate din trecutul istoric al țării noastre cit și din realită­țile contemporane, din munca și bucuriile de zi cu zi ale tinerilor. Remarcabili sint Gheorghe Frânt, muncitor la coop. „Constructorul". Stefan Suditu. muncitor la U.J.C.M., Constantin Paiu, elev, Gheor­ghe Mereuță, strungar la I.M.B.. Petru Vamanu, elev, Mareei Nechita, student etc.

Talentul și perseverența lor sint o certitudine Și o confir­mare a posibilităților de mun­că si afirmare artistică care s-au creat tuturor oamenilor munck atît de la sat cit și de la oraș.

raschiv este al 12-lea Ia 1’01”, iar Miroea Romașcanu ocupă locul 16 la 2’38”. Pe echipe con­duce R.D. Germană, urmată de Cehoslovacia, U.R.S.S., Bulga­ria, Polonia, România, etc.

Astăzi este zi de repaus la Poznan. Competiția se reia joi cu etapa a 9-a, Szamoiuly— Frankfurt pe Oder (171 km), in cursul căreia caravana ciclistă va intra pe teritoriul R.D. Ger­mane.

• PE STADIONUL „23 Au­gust" din Capitală se vor desfă-

MERIDIANșura in zilele de 29 și 30 mai în­trecerile campionatelor interna­ționale de atletism ale Româ­niei. La actuala ediție a tradi­ționalei competiții și-au anunțat participarea sportivi și sportive din Bulgaria, Belgia, R. P. Chi­neză, R. D. Germană. Iugosla­via, Turcia, Ungaria și U.R.S.S.

Din loturile țării noastre fae parte, printre alții, Maricica Puică, Fița Lovin, Anișoara Cușmir, Florența Crăciunescu, Eva Zorgo, Doina Melinte și Constantin Miiitaru, Gyfirgy

nivelul posibilităților". La ce posibilități vă referiți ? „După cum se poate vedea pășunea este bună ; în primul rind la compoziția floristică dar și la vegetația care a explodat în aceste zile. Acest trup (de la Recea — n. n.) de 120 ha este împărțit în parcele de cite 5 ha. Avem introdus adăpatul în fie-

mureș: Cea mai eficienți metoda de hrănire a

animalelor — pășunatul!

care parcelă, deci plimbarea animalelor la grajd, este înlă­turată. Ne creăm, de asemenea, rezerve din acest trup și pentru fin".

Discutăm cu îngrijitorii Dio- nisie Otvoș, Mihai Barabaș, Ion Dudaș, Gheorghe Știan și alții. Se apreciază că producția de lapte actuală nu este la valoa­rea animalelor, dar se speră în- tr-o redresare rapidă. Argu­mentul lor este tendința vădită

căm să cosim la timp și nicî să transportăm finul înainte de a-1 degrada ploile". Nu ne îngă­duim să apreciem afirmațiile, dar putem spune că de situația existentă nu este singurul răs­punzător. Majoritatea celor care au forțele necesare să dea o mînă de ajutor la strinsul fu­rajelor lucrează la Bocșa și Re­șița. Anul trecut însă doar trei oameni din localitate au cosit

CARAȘ SEVERIN: Fînill se strînge cu coasa

și furca nu doar cu... bune intenții

pentru cooperativă. Finul a fost adunat cu forță de muncă din alte județe I Posibilitățile pe care le are unitatea sînt echivalente pentru efective de 5 000 oi și peste 400 vaci, dar în realitate ele sint mult mai mici. Nu se pot „întinde" la mai mult fiindcă nu au furaje. Și nu au fiindcă terenul de care dispun pentru producerea furajelor nu este cum trebuie valorificat. Soluția ? Intr-o altă unitate din

AUTOGOSP0DĂRIREA Șl AUTDAPR0VIZIONAREATînărul Ioan Natu, . rectorul

Școlii generale nr. 1 de 10 ani și director coordonator al școli­lor generale din Baia, referin- du-se la activitatea celor două microferme — zootehnică și ve­getală, ne-a spus : „Avem în prezent 42 de oi, taurine, porci. De la noi a primit populația oo- munei, pentru a oon tracta cu statul, 22 de purcei. Școala noastră a încheiat contracte cu «tatu] pentru 20 familii de iepuri, 10 miei, 2 500 litri lapte de vacă și 70 kg de brinză, dar vom preda 200 de kilograme".

Elevi și profesori au realizat cu materiale refolosibile un saivan pentru 100 de oi. Pentru animalele mari a fost moder­nizat un fost grajd și va fi construit unul nou. Se lucrează organizat, ca în orioe fermă zootehnică.

Furajele n-au constituit o problemă. O sursă de procurare a lor o constituie munca elevilor in cadrul C.A.P. și I.A.S. „Am preluat — în centrul comunei — reia discuția tînărul director, un parc în suprafață de 12 ha, din care am redat agriculturii, peste 4 ha. Cultivăm legume, porumb, plante furajere. Mai avem 1.5 ha pentru gulii și plante furajere. De la Asociația economică industrială zooteh­nică școala a preluat 10 ha însămînțate cu gulii și 5 ha cu sfeclă pentru lucrările de între-’ ținere și recoltare manuală în 1982.

Microferma zootehnică șco­lară din Baia se află pe locul II în județ. Cum a fost obți­nut ? Pri-n muncă, pasiune și ambiție. Acestora li s-a adău­gat interesul petrtru cercetare. Adaptarea oii carasul la țur- cana de Baia a constituit temă

Marko, Ion Zamfirache și A- drian Proteasa.• IN PRIMA ZI a turneului

internațional masculin de volei de Ia Berlin, selecționata Româ­niei a invins c.u scorul de 3—2 (12—ÎS, 15—10. 17—15, 5—15, 15—3) formația Cubei.

Celelalte două partide dispu­tate s-au încheiat cu următoa­rele rezultate : Bulgaria — R.P.D. Coreeană 3—0 (15—8,15—2, 15—11) : R. D. Germa­nă (A) — R. D. Germană (B) 3—0 (15—12, 15—13, 15—8).

• ALPINISTUL austriac Re­inhold Messner care a reușit in anii trecuți să escaladeze de unul singur Everestu! a realizat recent o altă performanță, ur- cind fără mască de oxigen pe virilii Kancenjunga (8 598 m), pe versantul nordic. De data a- ceasta Messner a fost insofit de șerpașul A nț Dorji și de lin compatriot, ghidul G. Mntschleh- ner.

★Din Delhi se anunță că o ex­

pediție indiană a reușit să tra­verseze lanțul munților Himalaya

de creștere de la o zi la alta a producțiilor.

Cu 9 litri de lapte zilnic pe vacă furajată inginerul Ilie Santa, șeful fermei Lechința din cadrul aceluiași I.A.S., are altă bază de discuții.

— Și noi am intrat la pășu­na t cu opt litri zilnic pe vacă furajată în perioada stabulației.

Am avut furaje suficiente, dar în ultima vreme am fost nevoiți să reducem rația deoarece am ajutat alte ferme din cadrul cooperativelor agricole. O discu­ție comparativă despre produc­ția de lapte din perioada de stabulație și cea de pășunat ar fi oportună după citeva zile. Pot să vă spun doar că astăzi e prima zi de pășunat. în peri­oada de trecere de la furajarea uscată la furajarea cu masă

același consiliu, anume Ramna, la cositul finului participă nu­meroși muncitori din întreprin­deri, dar care domiciliază în sat. Ca modalitate de rezolvare a strângerii recoltei, soluția este mai mult decît firească. Numai că un singur om cu toate bu­nele intenții nu poate acoperi întregul set de răspunderi din activitatea complexă dintr-o unitate agricolă. Vrem să scoa­

tem în evidență faptul că orga­nele locale din Doclia, specia­liștii și cei care îndrumă zilnic activitatea cooperativei au în aceeași măsură obligația parti­cipării directe la rezolvarea tu­turor problemelor economice ale unității, inclusiv la mobili­zarea oamenilor în vederea pu­nerii la adăpost a recoltelor.

Datele privind necesarul de furaje și terenul afectai pro­ducției acestora ne-au fost

de cercetare pentru profesori și elevi. „Am reușit — continuă Ioan Natu — să scoatem metiși. Acum avem a doua generație...",

îndrumați de profesori și specialiști elevii fac și legumi­cultura. Toate cele 4 școli gene­rale din comună au răsadnițe proprii. S-au amenajat 2 eo-

Microfermele școlare — baze de

producție si cercetare

verde se observă însă tendința de creștere. Cît privește organi­zarea furajării, suprafața este amenajată in așa fel ca in par­cela pășunată să putem reveni după 20—25 de zile, interval ne­cesar pentru fertilizare, grăpare $i regenerarea ierbii.

— Am notat citeva date și de la ferma din Sinpaul. Din punct de vedere al efectivului este similar cu cel al fermei Le­chința. Cum explicați diferența de producție ?

— în primul rind este vorba de starea efectivului la ieșirea din iarnă. V-am spus, noi am avut furaj suficient, ei nu au avut. Cred însă că amenajările ce s-au făcut în acest an pe pă­șunea Recea vor diminua acest decalaj.

Efectul măsurilor luate în di­recția folosirii raționale a pă­șunii începe să se vadă. Timpul scurt care a trecut de la în­ceputul pășunatului nu ne în­găduie însă să dăm un pronos­tic asupra a ceea ce se va i-n- timpla în viitor. O concluzie însă se poate trage. Pășunatul rațional asigură o mai bună valorificare a terenului destinat acestui scop și în consecință o producție ridicată de lapte, creînd în același timp impor­tante rezerve pentru producția de fin necesară lunilor de sta­bulație.

MIRCEA BORDA

furnizate de inginerul șef al cooperativei, tovarășul Virgil Constantinescu. La efectivul de animale existent, cantitatea de fîn prevăzută a se realiza în acest an este de 916 tone. Nu­mai că. gîndindu-ne Ia experi­ența anilor anteriori cînd, deși nu au fost nevoiți să-și procure nutrețuri din cumpărări, pro­ducția de lapte nu a fost reali­zată tocmai din cauza unei fu­rajări inegale, care pe ansam­blu se situează la limita necesi­tăților biologice ale animalelor. Problema care se pune acum este de a pune la adăpost can­tități de furaje cu mult peste cele stabilite. Sectorul zooteh­nic — și nu numai el — are obligația de a realiza producții la nivelul eficienței economice, iar nu pentru a exista doar ca efectiv planificat. Facem aceas­tă afirmație, valabilă pentru toate unitățile consiliului Boc­șa, deoarece zona de deal unde sint amplasate oferă condiții favorabile practicării unei zoo­tehnicii tradiționale. Din pri­măvară și pînă in toamnă ani­malele pot trăi aproape în ex­clusivitate din pășunat. Tot ceea ce se cultivă trebuie pus la adăpost pentru iarnă. Este un adevăr știut de orice bun gospodar. De aceea ne miră că 25 ha de rapiță ce puteau fl în- silozate au fost încă de pe acum consumate.

ION DANCEA

* Măsuri concrete

• Soluții eficiente

fost aclimatizate. Un nou suc­ces al școlii.

Comuna Baia este una din așezările sucevene în care pro­gramul de autoconducere și autoaprovizionare unește efor­turile tuturor, făcînd ca pă- mintul să rodească mai mult, vitele să se înmulțească. Fie­care este convins că și de munca lui depinde bunăstarea tuturor. S-au insămînțat cu secară și orz de toamnă 600 ba, adăposturile au fpst îm­prejmuite, s-a adus apă în grajduri... Față de anul 1981, la recensămîrrtul animalelor, la toate speciile, sînt înregistrate creșteri substanțiale. Comuna are 1 257 taurine, din care 833 vaci cu lapte, 1 141 porcine, 1 558 ovine din care ci și mi­oare 1 101. Fiecare gospodărie — cum sînt cele ale lui Ion Poting, Vasile Diaconița, Ion Alistar — poate reprezenta un model de organizare și o ple­doarie pentru a crește ani­malele.

înainte de a pleca din co­mună, după ce i-am cunoscut pe gospodari, am notat alături de multe nume si pe cele ale elevilor Petru Diaconițâ, Cris­tina Damian, Ana Titi, din clasa a IX-a A, Haralambie Dia- coniță, Eva Ștefănescu și Ade­lina Ștefăneseu, dintr-a X-a A, Ion Chiriac, Elena C. Ciobanu, dintr-a X-a B. Am consemnat și faptul că tinerii din organiza­ția comunală a U.T.C. au de­frișat 10 ha de pămînt, redîn- du-le agriculturii pe izlazul Bogata, parcela Jancuri, eă tot ei întrețin parcurile, spațiile verzi, pășunea, în total 150 de hectare.

LIDIA POPESCU

TVPROGRAMUL I

16,00 Telex. l«,05 Admiterea în treapta -a n-a de liceu, feonsutta- ții>: Matematică. 16,25 $ah. 16,40Crviea. 17,00 Tinere talente pe sce­na Festivalului de la Rîmnicu-Vîl- cea. 17,25 Mult e dulce și frumoa­sa limba ce-»o vorbim— 17,50 1001 de 6erl. 18;00 închiderea programu­lui. 20,00 Telejurnal. 20,30 Actuali­tatea economică. 21.00 Film artis­tic : „Buzduganul cu trei peccțiu. O producție a Casei de filme Unu șl a Casei de filme Trei. — par­tea L 22,30 Telejurnal. 22,45 în lumina reflectoarelor cu ansam­blul de balet al Operei Române din Iași. 23,06 închiderea progra­mului.

PROGRAMUL n

20,00 Telejurnal. 20,30 Buletinul rutier al Capitalei. 20,45 Viața e- conomică. 21,15 Muzică de cameră. 21,35 „Trenule, mașină mică...'* * — emisiune-anchetă. 22,00 Jazz de pretutindeni. 22,30 Telejurnal. 22,45 închiderea programului.

larii, in care se produc 22 000 fire de roșii, 21 000 fire de varza, 4 000 fire de ardei și 15 000 flori pentru zestrea de frumusețe a școlilor și comu­nei. Venitul net din • răsadnițe se ridică la 19 000 lei. S-au contractat cu C.L.F. Fălticeni 20 tone de legume.

Cu ani în urmă roșiile se cumpărau din alte localități. Aici, în zona subcarpatică, nu se puteau cultiva. Și totuși, da­torită cercetărilor și experien­țelor întreprinse, roșiile din soiurile Bizon și Delicates au

pe o distanță de 8 000 km, pie­rind de la Gilling (Pradesh) și ajungind după aproape un an și jumătate in trecătoarea Karako­rum.• ANTRENORUL reprezenta­

tivei de fotbal a Iugoslaviei, Mi- lian Miliauici, a comunicat lista celor 40 de jucători preselecțio- nati în vederea participării la turncHl final al campionatului mondial din Spania. Acești fotbaliști au început un ultim stagiu de pregătire, Ia Novi Sad. in urma căruia va fi ales lotul de 22 jucători ec vor face de­plasarea la „El Mundial". Printre selecționabili se află portarii Pantelici ți Pudar, fundașii Z. Vujovioi, Vorotovici, Bulion, mijlocașii Jeroiimov, Sestici, Sljivo, precum și atacanții Sur- jak. Măriei, Halilhodzici și Sușioi.• DUPĂ DISPUTAREA a 26

de turnee, in clasamentul gene­ra! al „Marelui Premiu — F.I.L.T." se menține lider tenis- mannl american Jimmy Connor >, cu 1 590 puncte, urmat de Guil­lermo Vilas (Argentina) — 1 175 puncte, Ivan Lendl (Cehoslova­cia) — 775 puncte, Gene Mayer (S.U.A.) — 555 puncte. JohnMcEnroe (S.U.A.) și Peter Mc­Namara (Australia) cu cite 525 puncte etc.

aziINFORMATII«NOTE-SAH*F1LATEUE-UMOR lNSEMNARI*MUZICA*JOCURI*EPIGRAME

PIONIERII DIN BĂNEASAComuna Băneasa, din ju­

dețul Constanta, este bine­cunoscută pentru producțiile sale agricole. Oamenii harnici ai localității, una din marile și cele mai frumoase și gos­podărite așezări rurale ale Dobrogei, au transmis și co­piilor lor „sămînța muncii", a profesiilor pe care le solici­tă satul, în contextul unor cerințe tot mai sporite. Nu vom fi surprinși că fiii aces­tor locuri urmează exemplul părinților. Ne vor surprinde însă ușurința cu care deprind ei noile îndeletniciri, rezulta­tele de început ale activită­ților lor. In acest sens, Casa pionierilor din Băneasa ofe­ră pilda cea mai edificatoa­re. Iată, în această primăva­ră, micii fermieri cu cravată roșie lucrează cu sîrg la pre­gătirea „șarjelor" de produ­se agrozootehnice pe care să le ofere, conform contracte­lor, locuitorilor comunei și la fondul de Stat. în spațiile a- menajate recent au răsărit primele ciuperci. Incubatorul, confecționat de ei. este o bună sursă pentru obținerea

Foto-album

Balerinele laculuiFoto : PAVEL TINJALA

STĂP1N PE VOLANIn organizarea

Comitetului jude­țean Suceava al U.T.C., Consiliului județean al sindica­telor și Inspectora­tului județean al M.I., a avut loc re­cent faza județeană a concursului pro­fesional Stăpîn pe volan. Au participat 25 de concu- renți, ciștigători ai

fazelor desfășurate la nivelul auto­bazelor aparți- nind I.T.A., I.J.T.L., J.T.S.A.I.A. Sucea­va și U.M.T.C.F. Cura Humorului. In urma probelor practică și teoreti­că, au fost desem­nați ciștigători, la categoria pînă la 30 de ani, in ordine : Nicolae Solcan (Au­

LA DRUM

ORIZONTAL C 1) Acter francez, care a jucat în fil­mul „Drumul Corintului" — Intîmplare neplăcută la drum. 2) 'Schimbă drumul trenului— Drumuri. 3) ....de drum",povestire a scriitorului nor­vegian Bjomstjerne Bjbrnson— Mai înainte ! 4) Localitate în Peru — Loc de popas pentru drumeții de odinioară.5) Pictor francez (1834—1917), autorul lucrării „Drum des­fundat". 6) Scriitor ecuado- rian (1902—1978), autor al ro­

DEBUTLa Casa de cultură a tine­

retului din Tulcea, Liviu Batic expune prima „perso­nală" cu lucrări circumscrise unei arii tematice care-l pre­ocupă încă de la primii pași făcuți pe tărimul caricaturii, sub genericul „Antirăzboini­că". Sint prezentate 30 de lu­crări ce militează pentru pace, dezarmare și suverani­tate, pentru fericirea tuturor copiilor lumii. Electrician de profesie, Liviu Salic demon­strează că atunci tind talen­tul e dublat de muncă perse­verentă, rezultatele se evi­dențiază. (Ion Dragnea).

DIN CORESPONDENȚA RUBRICII• „Săptămina economisirii energiei electrice, a onmbnstibi-

lului, materiilor prime și materialelor", organizată de tinerii întreprinderilor gălățene, s-a concretizat prin realizarea anei valori de peste 150 000 lei • Nona unitate „Automecamca" din șoseaua Chitilei, ridicată prin efortul lucrătorilor săi, se remarcă de la inceput prin calitatea lucrărilor pe care acest tinăr și harnic colectiv condus de Constantin Cojoearu le exe­cută eu pricepere și operativitate • „Primăvara tinereții prahovene", manifestare complexă, a cărei a Xl-a ediție a fost dedicată aniversării a 60 de ani de la crearea U.T.C., o-a încheiat prin ample acțiuni politico-educative și artistice, do­vedind noua calitate a vieții spirituale pe meleagurile petro­liștilor din această zonă • Izvorită din tinerețea spirituală a municipiului Turda, puternică cetate a industriei noastre socialiste. Decada cultural-științifică turdeană a constituit încă una din reușitele de seamă in cadrul Festivalului națio­nal „Cintarea României".

Rubrică realizată de VASILE RAVESCU

puilor. Cea mai mare bucu­rie le-a făcut-o zilele trecu­te tovarășul Nioolae Mierto- iu, secretar adjunct cu pro­bleme de propagandă la co­mitetul de partid comunal, cînd i-a anunțat că a găsit undeva iepuri de casă.

N-au mai stat pe gînduri șl au început confecționarea cuștilor. Evident, din materi­ale recuperabile. Sub îndru­marea unui cadru de specia­litate, horticultorul Valentina Stoian, au început pregătirile practice. Ei cunosc destule lucruri despre iepurele de casă, deoarece, la lecțiile de zoologie, acest animal este luat drept model la studiul vertebratelor.

Deja au intrat în posesia a 6 iepuri-matcă și a 26 de pui, procurați de la fermele I.A.S. din Ion Corvin și Do- bromir. Au semănat sfeclă furajeră, asigurând hrana ne­cesară iepurilor, și lucernă. Asemenea activitate dinami­că este alimentată de dorința pionierilor de a asigura încă din aceet an peste 260 de ie­puri. Și ăsta, spun ei, nu este decît începutul.

tobaza T.A. Cîmpu- lung Moldovenesc), Petru Plăcintă (Au­tobaza TA nr. 2 Su­ceava), Vlad Boiciuc (Autobaza T.A. nr. 1 Suceava) ; la cate­goria peste 30 de ani primul loc a revenit lui Dumitru Mironeac de la Autobaza T.A. Va­tra Dornei. (Mircea Motrici).

manului „Pe străzi" — Luat la drum. 7) Poet român con­temporan, autorul poeziei „Străzile din Bruges" — A- proape gol ! 8) Se spune la plecarea la drum — Rîu in U.R.S.S. 9) Opriri pe drumu­rile trenurilor — Actriță a- mericană, vedetă a filmului „Minunea de pe strada 34". 10) Drum de țară — Comună în jud. Harghita.

VERTICAL : 1) Cel care a pierdut drumul — Capăt de guler ! 2) Drum lungit —Strada venețienilor. 3) Călă­tori pe drumuri fără pulbere. 4) Ținut (od.) — Grăbit la drum. 5) Localitate în Italia.6) Vehicule pe drumuri de țară — Localitate în Brazilia.7) Drumeț — Hectar (abr.).8) Nu-ți lipsește — „Vale" in toponimia germană — Actri­ță franceză, întîlnită în fil­mul „Strada preriilor". 9) Tri­miși la drum cu vești. 10) Tovarășul de drum al moto­cicletei — E tot timpul pe drumuri.

Dicționar: ALIS, NEM, ATID, ERAS, DAMO, ICO.

Desen de LIVIU BALIC

Schimb de mesaje între tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Gustav Husak STIRINOTECOMENTARIISTIRINOTE-COMENTARIISTIRINOTECOMENTARI)Vizita oficială de prietenie în Cehoslovacia

a ministrului afacerilor externe al RomânieiPRAGA 18 (Agerpres). — Se­

cretarul general al C.C. al P.O. din Cehoslovacia, președintele Republicii Socialiste Cehoslova­ce, tovarășul Gustav Husak, l-a primit, marți, pe tovarășul Ște­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe al României, care se află in vizită oficială de pri­etenie în Cehoslovacia.

Din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Cbmunist Român, președintele Republicii Socialis­te România, ministrul român a transmis tovarășului Gustav Hu­sak un salut călduros și cele mai bune urări de sănătate și da noi succese în activitatea

.consacrată prosperității și feri­cirii poporului prieten ceho­slovac, cauzei socialismului și păcii.

Mulțumind pentru mesaj, to­varășul Gustav Husak a rugat să se transmită tovarășului Nicolae Ceaușescu salutul său cordial și calde urări de noi succese in activitatea consacra­tă edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în Româ­nia, întăririi păcii și progresului în lume, multă sănătate și fe­ricire personală.

In timpul întrevederii s-a subliniat cu deosebită satisfac­ție evoluția ascendentă a rapor­turilor de prietenie și colabora­re multilaterală dintre România și Cehoslovacia, care se dezvol­tă continuu, pe baza hotărîrilor și înțelegerilor convenite cu ocazia întîlnirilor dintre tova­rășii Nicolae Ceaușescu și Gus­tav Husak.

A fost reafirmată hotărîrea de a extinde colaborarea româ- no-cehoslovacă în toate dome­niile, în special în domeniile economic, comercial și tehnlco- științific, al cooperării și spe­cializării în producție, pomin- du-se de la folosirea în tot mai mare măsură a posibilităților oferite de potențialul economi­ilor celor două țări, in confor­mitate cu interesele dezvoltării generale a României și Ceho­slovaciei pe calea socialismului și comunismului. De asemenea, a fost reliefată dorința ambelor părți de a intensifica conlucra­rea pe tărîmul vieții interna­ționale, în interesul celor două

Convorbiri economice româno-irakieneBAGDAD 18 (Agerpres). —

Ion Stăneacu, ministru, șeful Departamentului pentru con­strucții în străinătate, a fost pri­mit de Taha Yassin Ramadhan, prim viceprim-ministru al Repu­blicii Irak. In cursul intilnirii, desfășurată într-o atmosferă de caldă prietenie și înțelegere re­ciprocă, au fost evidențiate dez­voltarea ascendentă a relați­ilor româno-irakiene, activitatea rodnică în înfăptuirea unor obiective economice de interes reciproc. A fost exprimată do­rința comună privind dezvol­tarea în continuare a bunelor relații statornicite între cele două țări.

Ministrul român a avut, de

Sarcinile prioritare ale agriculturii R.D. Germane

BERLIN 18 (Agerpres). — La Berlin au luat sfirșit lucrărilecelui de al XÎI-lea Congres al țăranilor din R. D. Germană. Delegații — relatează agenția ADN — au aprobat hotăririle congresului și proiectul noii legi a cooperativelor agricole de pro­ducție, document care va fi pre­zentat spre dezbatere Camerei Populare a R.D.G. Din țara noastră la congres a participat o delegație condusă de Gheorghe Fierbințeanu, adjunct al minis­trului agriculturii și industriei alimentare.

La închiderea lucrărilor con­gresului, Erich Honecker, secre­tar general al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a rostit o cuvintare. Evocind succesele ob­ținute de agricultura socialistă din R.D.G. și dezbaterile din cadrul congresului, E. Honecker a relevat faptul că țăranii cooperatori caută noi soluții pentru a obține, cu cheltuieli mai reduse, rezultate și mai bune pe linia asigurării_ hranei poporului, ca și a întăririi

țări și popoare, al întăririi for­ței țărilor socialiste, păcii și progresului în lume.

In cadrul schimbului de ve­deri în probleme actuale ale vieții internaționale, a fost re­afirmată hotărîrea României și Cehoslovaciei de a acționa și în viitor pentru oprirea încordării internaționale, pentru reluarea și continuarea politicii de des­tindere, de colaborare și res­pect al independenței naționa­le, pentru soluționarea pe calc pașnică, prin tratative, a tutu­ror problemelor litigioase din­tre state, pentru dezarmare, în primul rînd nucleâră, pentru e- diticarea unei noi ordini econo­mice internaționale.

La primire a participat tova­rășul Bohuslav Chnoupek, mi­nistrul afacerilor externe al Cehoslovaciei.

Au fost de față Cornel Pîn- zaru, ambasadorul României Ia Praga, și Josef Simon, ambasa­dorul Cehoslovaciei la Bucu­rești.

întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie.

★Tovarășul Lubomir Strougal,

președintele Guvernului R. S. Cehoslovace, l-a primit marți după-amiază pe tovarășul Ște­fan Andrei.

In cadrul întrevederii a fost subliniată cu deosebită satis­facție evoluția ascendentă a co­laborării româno-cehoslovace, pe baza înțelegerilor și hotărî­rilor stabilite de conducătorii de partid și de stat ai României și Cehoslovaciei. S-a acordat o atenție deosebită extinderii co­laborării economice și tehnico- științifice, a cooperării și spe­cializării în producție și diver­sificării schimburilor comercia­le, în folosul construcției socia­lismului în cele două țări.

întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie.

★Ministrul afacerilor externe al

României a depus marți dimi­neața o coroană de flori la Mormîntul Eroului Necunoscut și o jerbă de flori la sarcofagul lui Element Gottwald de la Ziz- kov.

asemenea, întîlniri cu Saadoun Ghaidan, viceprim-ministru, mi­nistrul transporturilor și comu­nicațiilor, Taher Tawfik, mem­bru al Consiliului Comanda­mentului Revoluției, ministrul industriei și mineralelor, Hassan Aii. viceprim-ministru, ministrul comerțului, Abdul Wahab Mah­moud. ministrul irigațiilor, pre­cum și cu conducătorii unor or­ganizații economice de stat ira­kiene.

La întîlniri au participat Mlr- oea Georgescu, adjunct al minis­trului economiei forestiere și in­dustriei materialelor de con­strucții, și Mihail Diamandopol, ambasadorul țării noastre în Irak.

R.D.G. In acest context, el a arătat că o sarcină importantăeste aceea de a se ajunge la renunțarea totală la importurile de cereale și, legat de aceasta, să se lărgească baza proprie de furaje. Vorbitorul s-a referit, de asemenea, la o serie de proble­me internaționale actuale.

Dialogul franco-britanic la nivel înaltLONDRA 18 (Agerpres).

Trei subiecte generale au figu­rat pe agenda convorbirilor des­fășurate luni la Londra intre președintele Franței. Franțois Mitterrand, și primul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher : criza Malvinelor, chestiunea spinoasa a contribu­ției britanice la bugetul C.E.E. și pregătirea apropiatei reuni­uni la nivel Înalt a principale­lor șapte state occidentale in­dustrializate, de la Versailles,

în problema Insulelor Mal- vine (Falkland), premierul bri­tanic l-a informat pe șeful sta­tului francez asupra demersuri­

Deschiderea Congresului al XlX-lea al Uniunii Tineretului ComunistLeninist din Uniunea Sovietică

Cuvintarea tovarășului L. I. BrejnevMOSCOVA 18 — Trimisul

Agerpres I. Dumitrașcu trans­mite : La Moscova a început cel de-al XlX-lea Congres al Uni­unii Tineretului Comunist Leni­nist din Uniunea Sovietică. La deschiderea lucrărilor a partici­pat conducerea de partid și de stat a U.R.S.S.

Cu acest prilej, Leonid Bici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a rostit o cuvintare.

B. N. Pastuhov, prim-secre- tar al C.C. al U.T.C.L., a pre­zentat raportul de activitate al organizației.

Din tara noastră la lucrările congresului participă o delegație a Uniunii Tineretului Comunist condusă de tovarășul Panteli- mon Gâvănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C.

MOSCOVA 18 (Agerpres) — în cuvintarea rostită Ia deschi­derea lucrărilor Congresului al XlX-lea al U.T.C.L.. L. I. Brej­nev a relevat că în deceniile glorioase ale construcției socia­liste, tineretul sovietic, condus și inspirat de partidul leninist, s-a aflat în prima linie și a ex­primat convingerea că el va fi demn, în continuare, de sarcini­le istorice care îi stau în față. Astăzi, a subliniat vorbitorul, contribuția Comsomolului la dezvoltarea economiei naționale și a tuturor sferelor vieții noastre socialo trebuie să fie și mai mare fiind necesar ca tineretul să depună o mai mare energie și să dea dovadă de o permanentă angajare, în activi­tatea de zi cu zi.

Referindu-se la unele proble­me ale situației internaționale, vorbitorul a subliniat — după cum relatează agenția TASS — că. astăzi, sarcina-cheie o con­stituie reducerea confruntării nucleare in Europa, care a atins niveluri periculoase. Noi ne-am pronunțat pentru lichidarea to­tală a tuturor mijloacelor nu­cleare cu rază medie de acțiune în Europa — a relevat vorbito­rul. Am propus reducerea aces­tor mijloace cu peste o treime.

Pentru a contribui la soluțio­narea problemei. Uniunea So­vietică a suspendat recent. în mod unilateral, desfășurarea în continuare a rachetelor cu rază medie de acțiune in partea eu­ropeană a U.R.S.S.. a adoptat hotărîrea de a reduce un anu­mit număr din acestea. Noi în­

ANEMARCA — imagine din timpul unei demonstrații îm­potriva cursei înarmărilor des­

fășurată la Copenhaga

lor diplomatice pentru regle­mentarea pașnică a crizei. Pre­ședintele Francois Mitterrand a reafirmat solidaritatea Franței cu Marea Britanie, precizind că nu au intervenit elemente noi care să fi determinat tara să-și schimbe atitudinea.

Chestiunile controversate pri­vind Piața comună — relatează agențiile France Presse și Reu­ter — au rămas la fel ca înain­tea acestui nou dialog franco- britanic la nivel înalt, atît pre­ședintele Mitterrand cit și pre­mierul Thatcher menținindu-și pozițiile anterioare.

făptuim deja reducerea unui im­portant număr de asemenea ra­chete. Pot să afirm cu toată cer­titudinea — a arătat L. I. Brej­nev — că nici un tel de rachete cu rază medie de acțiune nu vor fi amplasate în mod suplimen­tar acolo de unde ar fi posibil ca ele să atingă R.F.G. și alte țări din Europa occidentală. Se pre­vede și încetarea construirii de rampe de lansare pentru aseme­nea rachete. Soluționarea pro­blemelor privind aceste rachete — limitarea și reducerea lor este posibilă. Dar numai pe calea negocierilor cu cei care dețin mijloacele nucleare cărora le sînt opuse rachetele noastre, firește, pe bază de reciprocitate.

în momentul de față — a continuat L. Brejnev — și pre­ședintele Reagan a declarat că S.U.A. sînt gata să reia trata­tivele. Aceasta este, din punctul nostru de vedere, un pas în di­recția justă. în aceeași cuvin­tare a președintelui Reagan se arăta că S.U.A, se vor pronunța în cadrul convorbirilor pentru reduceri substanțiale.

Este necesar — a subliniat vorbitorul — ca tratativele să urmărească cu adevărat obiec­tivul limitării și reducerii ar­mamentelor ștrategice. ca cele două părți să desfășoare trata­tivele ținind seamă de intere­sele legitime ale securității re­ciproce și să se mențină tot ceea ce s-a realizat pozitiv anterior.

Deosebit de important este, de asemenea, să se închidă ferm toate canalele de conti­nuare a cursei înarmărilor stra­tegice sub orice formă. Aceasta înseamnă eă crearea unor noi tipuri de armament strategic trebuie să fie ori interzisă, ori limitată la maximum la para­metrii stabiliți de comun acord.

Și avem încă o propunere : Am fi gata să convenim ca armamentul cu destinație stra­tegică al U.R.S.S^ și S.U.A. să fie înghețat imediat ce vor începe tratativele. Să fie în­ghețat sub raport cantitativ și să se limiteze la maximum mo­dernizarea acestuia. Este ne­cesar, de asemenea, ca nici S.U.A., nici Uniunea Sovietică să nu întreprindă acțiuni care să ducă la perturbarea stabili­tății situației strategice. O asemenea înghețare ar facilita înaintarea spre limitarea radi­cală și reducerea armamentelor strategice.

Evoluția conflictului argentiniano-britanicLONDRA 18 (Agerpres) — Pri­

mul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, a declarat — într-un interviu acordat postului de radio B.B.C. — că in timpul acestei săptămîni se va putea ști dacă se va ajunge sau nu la a reglementare pașnică a conflic­tului privind Insulele Malvine (Falkland). „Dacă forțele argen- tiniene nu se vor retrage, va trebui să folosim forța pentru a le evacua" a afirmat premierul adăugind că în următoarele 48 de ore se vor putea evalua șan­sele unei soluții diplomatice. Li­deri ai opoziției laburiste au ce­rut însă primului ministru să continue negocierile privind di­ferendul argentiniano-britanic și să nu cedeze presiunilor din partea elementelor celor mai dure din rindurile conservatori­lor.

ORIENTUL MIJLOCIU

BEIRUT 18 (Agerpres). — Violența politică a provocat, în decurs de 12 zile, din nordul pină în sudul Libanului, moar­tea a 74 de persoane și rănirea altor 250, ' relatează agenția France Presse.

Cel mai mare număr de vic­time s-a înregistrat în orașul Tripoli, centrul administrativ al nordului Libanului, unde, intr-o săptămînă, 56 de persoane au fost ucise, și 117 rănite in cursul schimburilor, de tiruri cu arme grele intre părțile rivale, adaugă agenția.

BEIRUT 18 (Agerpres) — Con­siliul Revoluționar al mișcării palestiniene ,.A1 Fatah“ s-a în­trunit, luni, sub președinția lui Yasser Arafat, președintele Co­mitetului Executiv al Organiza­ției pentru Eliberarea Palestinei — relatează agenția M.E.N. Cu acest prilej, au fost trecute în revistă ultimele evoluții ale pro­blemei palestiniene pe plan in­ternațional — precizează agenția.

Consiliul a discutat, de ase­menea, situația din sudul Liba­nului ca urmare a concentrări­lor de trupe israeliene în re­giune. Acțiunile de protest ale populației palestiniene împotri­va forțelor israeliene din teri­toriile arabe ocupate, și actele represive exercitate de Israel au constituit, de asemenea, o- biectul reuniunii — menționează agenția.

PE SCURTR.F.G. : Expoziție de carte

româneascăLa Universitatea „Ruhr" din

orașul vest-german Bochum a fost deschisă o expoziție de carte românească. La loc de frunte sînt expuse lucrări din opera președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, editate în limba germană.

Prof. H. Blume, membru a! Consiliului de conducere al Universității, a elogiat nivelul și conținutul volumelor româ­nești din domeniile politic, economic, cultural-științific.

• LA 18 mai s-au împlinit cinci zile de activitate în Cosmos a Iui Anatoli Berezevoi și Valen­tin Lebedev, relateâză agenția TASS de la Centrul de dirijare a zborului. La bordul complexu­lui orbital „Saliut-7“ — „Soiuz T-5“, cei doi cosmonauți con­tinuă pregătirea aparaturii în vederea cercetărilor și expe­riențelor pe care le au de efec­tuat potrivit programului.

Remaniere a guvernului din Guineea Bissau

Consiliul Revoluției din Gui- neea-Bissau a procedat la o re­maniere a guvernului provizo­riu, numind în funcția de prim- mlnistru pe Victor Maria Saude, transmite agenția France Presse. Totodată, s-a hotărit ca portofo­liile forțelor armate și securității naționale să fie preluate de șe­ful statului, Joao Bernardo Vieira, care este și președintele Consiliului Revoluției.

In funcția de ministru de ex­terne a fost numit Șamba Lami- ne Mane, menționează A.F.P.

BUENOS AIRES 18 (Ager­pres). — Un comunicat oficial al guvernului argentinian, dat publicității la Buenos Aires, și reluat de agenția France Presse, precizează că raidurile aeriene britanice asupra zonelor Bahia Zorro (Fox Bay) și Puerto Dar­win din Insulele Malvine (Falk­land) au provocat daune locui­torilor civili din regiune.

NAȚIUNILE UNITE 18 (Ager­pres). — Secretarul general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, a anunțat marți că negocierile sale în vederea reglementării pașnice a conflictului argenti- niano-britanic privind Insulele Malvine (Falkland) au fost în­trerupte pentru cel puțin 24 de ore, pentru a oferi Argentinei răgazul necesar de a analiza ultimele propuneri ale Marii Britanii — relatează agențiile I.P.U. și Reuter.

Evoluții și perspective în economia mondială

CONLUCRAREA ECHITABILĂ, RODNICĂ - FACTOR DECISIV PENTRU NORMALIZAREA

VIEȚII ECONOMICE MONDIALE oEconomia mondială, cu mul­

titudinea raporturilor și co­nexiunilor pe care le implică, trece printr-o ~ perioadă de criză. Factorii care au deter­minat apariția și persistența fenomenelor actuale țin fără îndoială atît de o serie de cauze obiective, proprii legi­tăților economice, ale socie­tății capitaliste, cit și de une­le cauze subiective, legate de politica economică promovată de fiecare stat, atît pe plan intern, cit și pe plan interna­țional. Criza materiilor prime, a energici, cea financiar-va- lutară, dobinzile, inflația, creș­terea șomajului, promovarea protecționismului. tenia de neîncredere pe care climatul îngrijorător internațional și-o pune asupra schimburilor eco­nomice, tehnice și științifice dintre state, politica de înar­mare compun practic un în­treg păienjeniș de relații in­terdependente care afectează— mai mult sau mai puțin — toate țările. Iată cîteva date, devenite publice, privind o serie de asemenea manifes­tări.

Recent reuniți la Paris, mi­niștrii celor 24 de state mem­bre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dez­voltare (O.E.C.D.) — organi­zație cuprinzind cele mal dez­voltate state capitaliste — re­cunoșteau că nu dispun de nici o soluție pentru a relan­sa economia și a evita ca șo­majul să atingă, in curind, 30 milioane persoane. Este fi­resc un asemenea pronostic din moment ce creșterea eco­nomică bate pasul pe loc, iar unele state au înregistrat chiar un declin. La rindul ei, inflația și-a impus pregnant pecetea, atingînd o medie de 11,5 la sută pe ansamblul Eu-

' ropci occidentale. Comparînd recesiunea din 1980—1981 cu cea din 1974—1975. experți ai Națiunilor Unite apreciau că în Europa occidentală ea a fost la fel de gravă ca în prima perioadă (1974—1975). Mai mult decit atît. prognoza pe anul 1982, ca și statisticile primelor luni ale anului în curs dau. din păcate, cîștig de cauză pesimiștilor.

Lucrurile nu stau cu nimic mai bine în ansamblu! state­lor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Deteriorarea termenilor de schimb, scumpi­rea continuă a tehnologiei mo­derne, creșterea dobînzilor dincolo de limitele raționale, lipsa unor structuri economice adecvate la cerințele pietii au făcut ca statele „lumii a treia" să fie cel mai puternic afec­tate de actuala criză econo­mică mondială. „Lovite de re­cesiunea din Occident și de dobinzile crescinde care le grevează uriașele datorii, țări­le „lumii a treia" — scria co­tidianul englez „THE TIMES"— sînt silite fie să împrumute mai mulți bani, fie să-și di­minueze masiv importurile și să-și reducă nivelul de trai". Datoria totală a țărilor in curs de dezvoltare a crescut numai în anul 1981 cu 15 la sută, atingînd uriașa sumă de 524 miliarde dolari, aproape dublul nivelului la care se a-

k flau cu numai patru ani în

Studenți arestați

in Coreea de SudSEUL 18 (Agerpres) — Po­

liția din Coreea de Sud a a- restat, la Seul, un număr de nouă studenți. Ei sînt invi- nuiți de „activități antigu­vernamentale", așa cum obiș­nuiește frecvent poliția sud- corceană să afirme ori de cite ori recurge la represalii îm­potriva celor care se opun, într-un fel sau altul, regimu­lui dictatorial.

urmă, și de șase ori mai mare decit în urmă cu un deceniu. Abandonarea a numeroase pro­iecte de dezvoltare industrială și agricolă, revizuirea investi­țiilor. reducerea contingente­lor de cadre pregătite sînt doar cîteva din consecințele actualei situații economice in­ternaționale care confruntă ță­rile in curs de dezvoltare.

O privire globală asupra co­municatelor statistice publi­cate de organe oficiale din țările socialiste evidențiază că și în aceste state se manifestă o reducere relativă a ritmu­rilor de dezvoltare față de cîțiva ani în urmă. Este a- ceasta și o consecință a difi­cultăților pe care și aceste țări — ca participante active la diviziunea internațională a muncii, la schimburile mon­diale de valori materiale — Ie întimpină. deși de o manieră mai redusă, ținind seama de condițiile specifice.

în fața instabilității econo­mice, a neîncrederii accen­tuate între parteneri, a spira­lei dobinzilor. a avalanșei de știri, informații, comentarii privind incertitudinile evolu­țiilor economice, cu influențe directe asupra situației socia­le, tot mai mulți oameni se întreabă cum, cind, cu ce mij­loace actuala criză — care, așa cum am văzut, afectează cele mai multe dintre țări — poate fi frinktă —, pentru re­luarea unei activități econo­mice normale. S-au elaborat studii, analize, au fost puse în practică politici economice, la nivelul fiecărei țări, sau în cadrul unor organizații econo­mice internaționale. Cum însă toate acestea aveau în vedere interesele exclusive ale unul stat, sau grupări de state, re­zultatele, chiar dacă uneori au consemnat cite ceva, de cele mai multe ori, au dus și duc la promovarea protecționis­mului, la îngrădirea accesului la surse financiare, „expor- tînd" dificultățile proprii, sau contaminînd cu influente ne­gative economia altor state.

România socialistă și-a fă­cut cunoscute punctul de ve­dere, concepția, modalitățile prin care dificultățile din eco­nomia mondială pot și trebuie depășite. în cadrul Națiunilor Unite, la Fondul Monetar In- ternaționaL tara noastră, in conformitate cu ideile și pre­ocupările președintelui Nicolae Ceaușescu, s-a pro­nunțat pentru instaurarea unei noi ordini economice interna­ționale, vizînd așezarea pe baze mai echitabile a relații­lor economice mondiale, lichi­darea subdezvoltării, realizarea progresului economico-social mai rapid al țărilor în curs de dezvoltare, atît prin eforturi proprii, cit și printr-un program de sprijin internațional. în­dreptat spre stimularea aces­tor eforturi. România consi­deră că este necesar să se ac­ționeze cu hotărîre prin mă­suri concertate, de către toate statele, pentru a se pune capăt situației actuale, pentru eli­minarea barierelor artificiale din calea comerțului mondial și stabilirea unui nivel rezo­nabil al dobînzilor și prețuri­lor. Referindu-se la efectele

Berlin Consfătuirea adjuncților miniștrii afacerilor externe ai unor țări socialistBERLIN 18 (Agerpres) — în

zilele de 17—18 mai, la Berlin fi avut loc, la invitația M.A.E. al R.D.G., consfătuirea adjunc- tilor miniștrilor afacerilor ex­terne ai unor țări socialiste. în legătură cu pregătirea celei de-a doua sesiuni speciale a Adună­rii Generale a O.N.U. consacra­te dezarmării.

A avut loc un schimb util de păreri, la care au participat re­prezentanții R.S.S. Bieloruse, R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace,

dobînzilor înalte care pun p< veri tot mai mari pe urnei țărilor în curs de dezvoltar tovarășul Nicolae Ceaușes; sublinia că „este necesar^: se înțeleagă că aceasta dăi nează intereselor generale a popoarelor, progresului econ< mic, este o cale care duce adincirea crizei economice". I semenea poziții principial constructive — care angajea: o largă perspectivă — avans; te de țara noastră și sprijini și de alte state, s-au bucur de aprecieri largi, ele avir drept scop final eradicam marasmului economic mondir reașezarea pe baze sânătoa: a raporturilor economice ii temaționale, obiective in h făptuirea cărora sint interes; te practic toate statele li^-n

In acest cadru, recenta /n uniune a Comitetului inter mar al Consiliului guvern; tarilor Fondului Monetar Ii ternațional. desfășurată la He sinki. într-o atmosferă con: tructivă, de cooperare și inț; legere, discutind situația ec< nomică mondială și măsuri necesare pentru a face fa' problemelor dificile, releva < se impun măsuri echilibrat însoțite de o politică prudei tă de cumpătare, care să du; la reducerea ratelor dobinz lor, la creșterea investițiile productive, cu efecte favor; bile in domeniu1 .folosirii foi ței de muncă. cum relei comunicatul p ț. actual; le nemulțumit. Ștărilor i curs de dezvor....e se dat; rează unor factori indeper denți de voința lor. dar „c mai important din acești fa; tori externi a fost impact, recesiunii internaționale ast pra piețelor de export", faj care a dus „la creșterea p: verii dobinzilor datoriilor ei terne". în comitet s-au expr mat poziții realiste privind ir fluenta inflației din une state industrializate asupra < conomiilor în curs de dezvo tare, criticindu-se politicii protecționiste, recunoscindu-: totodată oportunitatea un; fonduri oficiale, destinate p< tențării eforturilor țărilor i curs de dezvoltare. Tot la He sinki, participants, pornind d la rolul instituțiilor interna ționale, au subliniat impoi tanța F.M.I ca promotor . unor politici echitabile. nedVs criminatorii față de toți mem brii, pentru utilizarea rație nală, «justă, a disponibilitățile și posibilităților de care dis pune acest larg organism di sistemul Organizației Națiuni lor Unite.

Afirmarea unor asemene concepții, pe baza unei real; echitabile și rodnice conlu crări internaționale — impe rative pe care România socia listă le-a subliniat in repetat rinduri — tinde să corespund așteptărilor generale, const! tuindu-se. fără îndoială. în tr-un pas pozitiv menit a d speranțe în depășirea crize economico-financi? r mondia le. in făurirea ur^-climat d; colaborare și înț< >,ere inter națională, în m ajul tu turor națiunilor, -al păcii ș progresului în lume.

IOAN TIMOFTE

R.P.D. Coreene, Repub Cuba, R.D. Germane, R.I Laos. R.P. Mongole, R.P. P: ne. Republicii Socialiste Roi nia, R.S.S. Ucrainene, R.P. gare, U.R.S.S. și R.D. Vietn

Consfătuirea s-a desfășt într-o atmosferă de prieteni; înțelegere reciprocă.

La 18 mai. ministrul afac; lor externe al R.D.G.. Os Fischer, a oferit un dejun onoarea delegațiilor particip te la consfătuire. ,

lexiconul „scintcii tineretului"TINERETUL Șl LUMEA CONTEMPORANĂ [IV]

Popoarele - rol determinant în lupta pentru independentă, colaborare și pace

încrederea în rolul popoarelor, în eficacitatea acțiunilor lor unite, nu este o credință in sine, ci ea se justifică prin acre­ditarea pe care istoria a dat-o acestei încrederi, confirmind rolul popoarelor ca pe o legitate obiectivă a evoluției umani­tății de-a lungul timpuritor. Și tot istoria arată că orice în­cercare de nerecunoaștere a acestui adevăr se întoarce împo­triva celor care o promovează, avînd cîștig de cauză idealu­rile nobile de independență, progres și pace ale popoarelor.

In lumea de astăzi, evenimentele demonstrează că are loc o dezvoltare fără precedent a unei conștiințe noi a popoare­lor, care ințeleg tot mai bine de ce uriașă forță dispun, pre­cum și rolul lor de factor determinant a! mersului istoriei. Acest rol primordial al popoarelor, capacitatea lor dc a da un curs nou vieții internaționale, de ă contribui la triumful idealurilor general-umane de pace, înțelegere și colaborare ies clar in evidență, înfâțișînd tabloul contradictoriu al situației politice mondiale : pe de o parte, tendința cursului spre des­tindere, colaborare și pace, iar pe de altă parte, tendința po­liticii imperialiste de forță și dominație, de încălcare a liber-. tății și independenței popoarelor. Constituind, în ultimă in­stanță, conținutul esențial al epocii noastre, expresie a luptei dintre nou și vechi pe plan internațional, această confrun­tare imprimă un caracter deosebit de complex și contradic­toriu evoluțiilor actuale. Pe fundalul agravării crizei econo­mice mondiale și in condițiile accentuării crizei politico- sociale a lumii capitaliste, se conturează o intensificare a ac­tivității de consolidare și reîmpărțire a sferelor și zonelor de

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

pune capăt politicii de forță și cursei înarmărilor, pentru a făuri o lume mai bună și mai dreaptă.

Ampla mobilizare a popoarelor din întreaga lume, a tineri­lor, care spun un NU hotărit războiului, cursei nebunești a înarmărilor, mobilizare semnalată în ultima vreme pe toate meridianele Terrei, reprezintă un semn îmbucurător dacă ne amintim că întotdeauna acțiunile hotărite ale popoarelor s-au soldat cu rezultate pe măsura aspirațiilor propuse. Să ne amintim de marele front al popoarelpr în lupta împotriva nazismului și fascismului. Larga mobilizare a opiniei publice europene la începutul anilor șaptezeci in favoarea destinderii și dezvoltării colaborării pe continent, a dus la convocarea și încheierea cu succes a Conferinței general-europcnc in 1975. Faptul că din ce în ce mai numeroși oameni politici, membri ai unor guverne vest-europene, factori de răspundere din cadrul armatei, acuză ei înșiși pericolele pe care le presupune cursul de escaladare a înarmărilor reprezintă, in ultimă in­stanță, o dovadă certă că mitingurile șt marșurile pentru pace la care participă sute de mii de oameni sint eficiente și au ecoul scontat.

Desigur, pentru a reuși pe deplin, acțiunile popoarelor pentru apărarea păcii trebuie să fie continuate cu și mai multă energie și hotărîre, fiind necesar mai mult ca oricînd ca aceste acțiuni să fie însoțite de altele, in sprijinul rezolvă­rii tuturor problemelor cu care este confruntată lumea con­temporană. în primul rînd, este necesar să se aibă în vedere că pacea, întreaga dezvoltare viitoare a umanității, depind în mod nemijlocit de instaurarea unui sistem trainic de relații internaționale guvernat de respectarea fermă, de către 'toți și față de toți a principiilor inalienabile ale independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, respectului reciproc, renunțării la forță și la amenințarea cu forța in raporturile interstatale. Numai pe o asemenea bază evoluția evenimentelor se va putea înscrie pe un făgaș pozitiv, numai astfel popoarele vor putea să se consacre în liniște edificării unui viitor mai bun, de pace și progres. Excluderea din viața internațională a politicii de forță și dictat, instaurarea noilor relații fac tot mai necesare eforturile tuturor statelor lumii, intervenția activă a forțelor democratice și progresiste dc pretutindeni, lupta permanentă și. hotărită a popoarelor lumii — mari, mijlocii sau mici. „Salvgardarea libertății naționale, a dreptului de a trăi liber, stăpîn pe destinele sale, al fiecărui popor este condiția liber-

-------------------------------------- 3 --------------------------------------

tații tuturor popoarelor — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu. Nu poate fi liber un popor care nu recunoaște libertatea altor popoare, care admite subjugarea altor națiuni, încălcarea libertății și demnității altui popor".

Participarea activă a popoarelor lumii, a opiniei publice mondiale la dezbaterea și soluționarea problemelor atît de complexe ale contemporaneității se impune ca o condiție majoră șl, totodată, ca o garanție a realismului și eficienței soluțiilor adoptate, deoarece popoarele, fiecare în parte și toate la un Joc, oferă, prin experiența lor, o inepuizabilă și mereu actuală sursă de cunoaștere reală și judecare sănătoa­să a problemelor care confruntă umanitatea. Marile dosare nerezolvate ale lumii contemporane — înfăptuirea dezarmării generale și, în primul rînd a dezarmării nucleare, lichidarea focarelor - de Încordare și război, edificarea unei noi ordini politice și economice mondiale și instaurarea unor relații noi. democratice, în viața internațională, soluționarea pe cale pașnică a litigiilor dintre state etc. — nu se pot înfăptui decit prin intensificarea dialogului internațional și acțiunilor concrete ale întregului evantai al forțelor păcii, de la con­lucrarea între factorii politici cu cea mai înaltă răspundere și pină la mobilizarea și colaborarea maselor populare de pretutindeni. Tocmai în acest spirit, partidul și statul nostru, întregul popor, dezvoltă continuu colaborarea cu toate for­țele progresiste, depunind eforturi susținute pentru amplifi­carea imensului arsenal de mijloace — politice, economice, culturale, diplomatice — pe care popoarele și țările lumii le au la dispoziție pentru a se dezvolta de sine stătător, în con­formitate cu cerințele istoriei, pentru depășirea momentelor critice ale evoluției internaționale. Este convingerea profundă a României socialiste că sporirea aportului maselor populare în dezvoltarea istorică națională, însoțită în cadrul unui pre- oes dialectic amplu și activ, de creșterea rolului lor în viața internațională a epocii contemporane, constituie forța necesa­ră asigurării păcii și făuririi unei vieți mai bune și mai drepte în lume.

RODICA AVRAM ------------------------------------- 4 --------------------------- ------------

lexiconul „scintcil tineretului"

REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: București. Plata Scintell, TeL 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și dlfuzorll din Intre prinderi șl Institutll — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii**. Cititorii din Btr&lnAUUe Be pot abona adreslndu-se la ILEX IM — departamentul export-import presa P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3.

influență In lume. Vechea politică imperialistă de asuprire și dictat, de nesocotire a aspirațiilor spre dezvoltare de sine stă­tătoare a popoarelor continuă să se manifeste cu virulență sporită.

Cealaltă latură a evoluției mondiale, pusă cu toată limpe­zimea în evidență, de nenumărate ori. dc către președintele României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o reprezintă procesul afirmării tot mai viguroase a voinței popoarelor de a se pune capăt politicii imperialiste și colonialiste de dominație și imixtiuni, de a se dezvolta liber și independent, de a colabo­ra in paoe și prietenie. Tinînd cont de aceaată voință a po­poarelor există posibilitatea reală, în ciuda actualelor feno­mene negative din viața internațională, ca mersul evenimen­telor să se îndrepte către un făgaș pozitiv, ca procesul des­tinderii să fie reluat și consolidat, ca popoarele să-și impună tot mai mult dorința de a trăi într-o lume a înțelegerii și conlucrării,- să-și afirme tot mai puternic dreptul suveran de a-și hotărî singure destinele — condiție hotăritoare a asigu­rării destinderii și păcii. Toate problemele nerezolvate ale contemporaneității nu se pot îndeplini doar prin activitatea unor personalități, datorită bunăvoinței unor guverne, ci, in primul rînd, prin lupta unită, energică și hotărită a maselor populare — în cadrul cărora tineretul' ocupă un loc dc frunte— care pot și trebuie să influențeze cursul evenimentelor, să determine guvernele, conducătorii statelor, să acționeze in concordanță cu dezideratele popoarelor.

„Sintem încredințați — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu— că întărirea solidarității tuturor acestor forțe — atit pe plan național, cit și pe arena mondială — acțiunile unite ale tuturor popoarelor pot determina un curs nou in viața in­ternațională, pot bara calea încordării și războiului, pot asigura destinderea, pacea și cooperarea în întreaga lume. în mîinile popoarelor stă pacea, stă însăși civilizația noastră ! Avem deplina convingere că popoarele vor ști să impună pacea și independența tuturor națiunilor !“. Firește, perspec­tiva profund generatoare de optimism în care secretarul ge­neral al partidului nostru concepe lumea de mîine, făurită de forțele păcii și progresului, nu are in vedere doar simpla existență a-acestor forțe, ci se bazează pe încrederea că ma­sele largi de pretutindeni, popoarele — adevăratele creatoare ale Istoriei — Iși vor intensifica și mai mult lupta, pe măsura conștientizării crescinde a puterii de care dispun, pentru a

----------------------------------------- 2 --------------------------------------

40 364