8/6/2019 Supliment Scnteia 1

1/8

Nespus de mare este sprijinulfr`]esc multilateral pe care Uni-unea Sovietic` \l acord` ]`rii noas-tre. Unul din aspectele importanteale acestui ajutor \l constituie fap-tul c` un mare num`r de fii ai oa-menilor muncii din R.P.R au posi-bilitatea s` studieze \n institutele [iuniversit`]ile din Uniunea Sovietic`pentru a se forma ca ingineri, me-dici, profesori, oameni de [tiin]`.

Pentru orice student romn este

o cinste [i o fericire s` studieze \nUniunea Sovietic`, \n ]ara [tiin]ei,tehnicii [i culturii celei mai avan-sate din lume.

Studen]ii [i aspiran]ii romnicare studiaz` \n Uniunea Sovietic`s\nt repartiza]i la cele mai mari [imai importante institute de \nv`-]`m\nt superior; ei vin astfel \n con-tact direct cu oameni de [tiin]` [iprofesori renumi]i.

Institutele sovietice de \nv`]`-m\nt superior s\nt adev`rate focarede crea]ie [tiin]ific`. |n aceste in-stitute se desf`[oar`, \n afaraobi[nuitei munci pedagogice decre[tere a noilor speciali[ti, o ne-\ntrerupt` [i extrem de bogat`munc` [tiin]ific` creatoare, legat`de problemele concrete cele mai

noi ale uria[ei opere de construirea comunismului. |n felul acesta, \ninstitute se reflect` puternic toatefr`m\nt`rile lumii [tiin]ifice sovie-tice, \ntregul proces de dezvoltare a[tiin]ei [i tehnicii sovietice.

O preocupare central` \n toateinstitutele tehnice o constituieproblemele legate de marile con-struc]ii ale comunismului [i p`ciide pe Volga, Don, Nipru, dinCrimeia [i Turkmenia. |n labora-toarele institutelor se fac cercet`ri[i experien]e legate de aceste pro-bleme: profesori [i colective alecadrelor de diverse specialit`]i lu-creaz` la rezolvarea nenum`ratelor

chestiuni teoretice pe care le ridic`aceste construc]ii de o amploaref`r` precedent. Profesorul Zolota-riov, decanul Facult`]ii Hidroener-getice a Institutului Energetic de laMoscova, conduce cercet`rile dininstitut \n leg`tur` cu transmitereacurentului de \nalt` tensiune lamari distan]e pe linia Kulba-[evMoscova.

|n Uniunea Sovietic` se desf`-[oar` o lupt` uria[` pentru dez-

voltarea biologiei [i [tiin]eloragricole. Studen]ii no[tri au feri-cirea de a fi martori la elaborarea[i aplicarea \n practic` a noilorteorii revolu]ionare \n aceste[tiin]e, teorii care dau lovituri demoarte idealismului, weissmann-morganismului [i ilustreaz` tri-umful concep]iei materialiste \n[tiin]`.

Studen]ii din ]ara noastr` \nva]`la Academia Timislazev, unde lu-creaz` [i pred` marele savant so-vietic, academicianul T.D. Lascuko,la Institutele Agronomice dinOdesa, Harkov; la Institutul deMedicin` din Leningrad, unde vin\n contact direct cu lucr`rile acade-micianului Bakov, care continu` [i[i dezvolt` marea oper` [tiin]ific` a

lui P. Pavlov; la Institutul de ChimieMendeleev din Moscova, vestitprin laboratoarele sale perfec]ionate\n care se fac cercet`ri de mare im-portan]`; la Universitatea din Le-ningrad, unde pred` fizicianulIliu[in, laureat al Premiului Stalin,rector al Universit`]ii [i deputat \nSovietul Suprem.

Pentru mii [i mii de studen]i,printre care [i cei din ]ara noastr`,se preg`te[te s`-[i deschid` por]ileuria[a cl`dire a Universit`]ii Lomo-nosov, una din cele mai moderne[i impun`toare monumente arhi-tectonice ale Capitalei U.R.S.S.

|n clocotitoarea activitate [tiin]i-

fic` creatoare din institutele sovieti-ce s\nt antrena]i nu numai cadreledidactice, ci [i studen]ii. |n fiecareinstitut func]ioneaz` asocia]ii [tiin-]ifice cu cercuri pe l\ng` catedrelede diverse specialit`]i. |n acestecercuri studen]ii prezint` [i dezbatlucr`ri proprii. Un num`r mare [idintre studen]ii din R.P.R. lucreaz`\n asemenea cercuri, unii dintre eireu[ind s` ob]in` rezultate frumoa-se. Astfel s\nt studen]ii Gh. Vl`du],

de la Institutul Tehnologic din Le-ningrad, Gh. Haup, de la Facultateade Istorie a Universit`]ii din Lenin-grad, Mircea Constantinescu, de laInstitutul de Chimie Jvanovo [i al]iicare au fost premia]i pentru lucr`-rile prezentate \n cercurile [tiin]i-fice. Avem deasemeni printre noiaspiran]i cu o activitate [tiin]ific`rodnic` [i apreciat` \n instituteleunde lucreaz`. Astfel s\nt Paul Dr`-ghicescu de la Institutul Electro-tehnic Ulianov din Leningrad, Alexandra Nisim de la InstitutulKulb\[ev din Moscova [i al]ii.

Muncind [i \nv`]\nd al`turi deharnicii studen]i sovietici \ntr-oasemenea atmosfer` de activi-tate [tiin]ific` creatoare, legat`str\ns de problemele practicii,

studen]ii no[tri au prilejul s`devin` \nc` de pe b`ncile fac-ult`]ii speciali[ti bine preg`ti]i,capabili s` participe cu pricepere,c\nd se vor \ntoarce \n patrie, larezolvarea numeroaselor prob-leme noi pe care le ridic` con-struirea socialismului \n ]aranoastr`. Metodele sovietice demunc`, pe care au ocazia s` lecunoasc` nemijlocit, constituie pen-tru ei o arm` puternic` pentru \n-vingerea oric`ror greut`]i.

ION ILIESCU

(continuare \n pagina 5)

FERICIREA DE A STUDIA|N UNIUNEA SOVIETIC~

COMITETUL REDAC}IONAL: ION ILIESCU, ADRIAN N~STASE, THEODOR STOLOJAN, RODICA ST~NOIU, ANTONIE IORGOVAN, EMIL BOC, VALERIUSTOICA, TEOCTIST, CORNELIU VADIM TUDOR, MUGUR IS~RESCU, VIOREL HREBENCIUC, SERGIU NICOLAESCU,OCTAVIAN {TIREANU, GHEORGHE COPOS, ADRIAN SEVERIN, IOAN SOLCAN, TRI}~ F~NI}~, ANDREI MARGA

Teoria marxist` este interesat` de sensulevolu]iei societ`]ii capitaliste [i de teoriile care oreflect`. Este evident c` aceast` societate s-atransformat \n cei 3400 de ani de existen]`, darprogresul uman \mpinge inevitabil acest sistemc`tre dispari]ie.

Acest proces, care \i ofer` \nc` resurse pentru pre-lungirea existen]ei, reprezint` o acumulare care \n vi-

itor va determina o explozie a structurii sociale.(Ideologii occidentale la por]ile viitorului, \n T\narul

leninist, revista de cultur` social-politic` pentru tinereta CC al UTC, anul II, nr. 10 (22)/1972, pp. 12-14)

ADRIAN N~STASE

(Continuare \n toat` pagina 2)

VIITORUL LUMINOS AL LUMIIVA FI COMUNISTPARTIDUL, CEAU{ESCU, ROMNIASPRIJIN~ EXEMPLAR CRIMINOLOGIAConsider`m c` obiectul generic al criminologiei \l reprezint`

criminalitatea ca fenomen social ce apare pe o anumit` treapt` deevolu]ie a societ`]ii omene[ti, odat` cu apari]ia propriet`]ii privateasupra mijloacelor de produc]ie [i a claselor sociale antagoniste, [icare va disp`rea ca rezultat al unui proces con[tient, de lung` durat`,pe o treapt` superioar` de dezvoltare a societ`]ii.

RODICA ST~NOIU

(Continuare \n pagina 3)

Mar]i, 16 noiembrie 2004 8 PAGINI GRATUITNr. 1

madeinAcademiaCa]avencu

8/6/2019 Supliment Scnteia 1

2/8

P A G I N A 2 SC|NTEIA, mar] i , 16 noiembrie 2004

Promov\nd o concep]ie nou`,dinamic`, profund revolu]ionar`[i de larg` deschidere \n leg`tur`cu modul de organizare [i sta-tornicire a rela]iilor dintre na]iuni\n epoca contemporan`, Romniasocialist`, pre[edintele s`u,tovar`[ul Nicolae Ceau[escu,acord` o \nsemn`tate esen]ial`

garant`rii valorilor fundamentaleale dreptului interna]ional.Magistralul raport prezentat

Congresului al XII-lea de tova-r`[ul Nicolae Ceau[escu, secre-tarul general al partidului, exem-plu str` luc it de abordarecreatoare a realit`]ilor vie]ii in-terna]ionale contemporane, su-blinia cerin]a ca s` fie respectatenormele de drept interna]ionalunanim recunoscute (Raport lacel de al XII-lea congres al Par-tidului Comunist Romn, Editu-ra Politic`, Bucure[ti, 1979,p.105), apreciind c` \n actualulmoment istoric se impune cunecesitate ca \n spiritul r`spun-derii fa]` de fiecare popor, fa]` depace [i civiliza]ie, fa]` de ome-

nire, s` se fac` totul pentru a se

asigura colaborarea [i dezvol-tarea rela]iilor dintre toate po-poarele.

|n g\ndirea creatoare, [tiin-]ific`, profund original` a se-cretarului general al partidului,promovarea valorilor dreptului[i echit`]ii ocup` un loc dintrecele mai importante. Am g`sit

\n o-perele tovar`[ului NicolaeCeau[escu o str`lucit` funda-mentare [i argumentare, \nm`sur` s` afirme cu putere ocontribu]ie proprie, de excep-]ional` importan]`, a g\ndiriiromne[ti la \n]elegerea, dez-voltarea [i aprofundarea sen-sului profund umanist al mari-lor valori ce reprezint` de faptadev`rate jaloane ale evolu]ieiciviliza]iei contemporane.

Cu deosebit` pregnan]` apareideea respectului valorilor morale\n g\ndirea pre[edintelui NicolaeCeau[escu. A[a cum ar`ta [efulstatului romn, f`urirea uneinoi ordini economice presupune[i o nou` ordine politic`, noinorme de justi]ie interna]ional`,

care s` statorniceasc` principii

superioare, cum s\nt respectuldreptului na]iunilor, al popoa-relor, al oamenilor de a fi st`p\nipe destinele lor, de a-[i organiza via]a corespunz`tor propriilorn`zuin]e. Un asemenea conceptde drept interna]ional va puteadeschide calea unei conlucr`rifructuoase \ntre toate popoarele,

\n toate domeniile de activitate.Se poate spune c` de-abia odat`cu cucerirea deplin` a indepen-den]ei de c`tre toate popoarele,cu f`urirea unei lumi mai drepte[i mai bune, c\nd oamenii vor de-veni cu adev`rat liberi, vor puteas`-[i f`ureasc` via]a \n deplin`cuno[tin]` de cauz`. Aceasta vafi o er` nou`, superioar`, oadev`rat` justi]ie social`. (Nico-lae Ceau[escu,Romnia pe dru-mul construirii societ`]ii socialistemultilateral dezvoltate, vol. 11,Editura Politic`, Bucure[ti, 1975,p. 739)

(Valorile dreptului inter-na]ional \n contextul codific`rii [idezvolt`rii sale progresiste, \n

Revista romn` de drept, nr.

2/1980, pp. 21-45)

STR~LUCITA CONTRIBU}IE A TOVAR~{ULUINICOLAE CEAU{ESCU LA DEZVOLTAREA

G|NDIRII ROMNE{TI {I NU NUMAI |n apelul pentru dezarmare [i

pace, adoptat la 30 octombrie 1981de Frontul Democra]iei [i Unit`]ii So-cialiste din Romnia, pe baza ori-ent`rilor stabilite de pre[edintele

Nicolae Ceau[escu, pre[edinteleFDUS, se arat`: Consider`m c`for]ele iubitoare de pace de pre-tutindeni, popoarele trebuie s` semanifeste cu cea mai mare energiepentru a determina guvernele, par-lamentele, conducerile statelor s`abordeze o politic` nou`, construc-tiv`, p`truns` de o r`spunderemaxim` pentru soarta [i viitorulpopoarelor [i p`cii mondiale (a sevedea Sc\nteia, nr. 12191, 1 no-iembrie 1981).

Pentru a ne referi numai la

leg`tura dintre educa]ia pentrudezarmare [i drepturile omului esteevident [i acest lucru a fost sub-liniat \n numeroase r\nduri de

pre[edintele Romniei, tovar`[ul

Nicolae Ceau[escu c` \n ansam-blul drepturilor omului un rolesen]ial \l are dreptul fiec`rui indi-vid la pace [i, \n consecin]`, la via]`[i la dezvoltare aspect care ar tre-bui legat \n mai mare masur` de

problematica dezarm`rii [i de pro-cesele educa]ionale.

Pe aceast` linie, Frontul Demo-cra]iei [i Unit`]ii Socialiste din

Romnia, \n apelul s`u din 30 oc-tombrie 1981, cheam` to]i oameniidin ]ara noastr` s`-[i spun`cuv\ntul \n cadrul unor largi mani-

fest`ri publice, s` organizezeadun`ri populare, demonstra]ii,mar[uri ale p`cii [i alte ac]iuni demas`, cer\nd s` se \ntreprind` [i s`se intensifice ac]iunile tuturor

statelor [i popoarelor pentru\mpiedicarea amplific`rii cursei\narm`rilor [i sporirii arsenaluluimilitar, pentru m`suri concrete \ndomeniul dezarm`rii [i, \n primulr\nd, al dezarm`rii nucleare, pentrueliberarea omenirii de co[marul unuinou r`zboi.

Educa]ie pentru dezarmare necesitate [i actualitate, \n Re-vista romn` de drept, nr.12/1981, p. 37)

Concep]ia romneasca \n problemele p`cii [idezarm`rii se \ntrege[te \ntr-un tot unitar ce s-a am-plificat \n permanen]`, prin contribu]ia major` apre[edintelui Nicolae Ceau[escu la formularea ori-ent`rilor de ansamblu [i a propunerilor concreteprezentate \n acest domeniu \n cadrul diferitelor foruriinterna]ionale.

Pozi]iile romne[ti \n leg`tur` cu necesitatea p`cii s\ntafirmate constant \n diferite documente de partid [i destat, \n documentele \ncheiate de Romnia cu alte state.

Pe de alt` parte, trebuie men]ionat c`, r`spunz\ndcu energie chem`rilor adresate de secretarul general

al partidului, poporul romn s-a pronun]at [i se pro-nun]` tot mai ferm \n deplin` unitate \n favoareap`cii, dezarm`rii, a destinderii [i securit`]iiinterna]ionale. S\nt semnificative, \n acest sens, nu-meroasele manifest`ri populare pentru pacedesf`[urate \n Romnia, apelurile adresate for]elor pro-gresiste din \ntreaga lume. Dintre acestea men]ion`m:apelul de pace adresat de Congresul oamenilor munciituturor popoarelor lumii (26 iunie 1981); apelul Marii Adun`ri Na]ionale a Republicii Socialiste Romniaadresat parlamentelor statelor semnatare ale actuluifinal al Conferin]ei de la Helsinki (1 iulie 1981); apelul

pentru dezarmare [i pace al Fron-

tului Unit`]ii [i Democra]iei So-cialiste (30 octombrie 1981); apelulMarii Adun`ri Na]ionale a Republi-cii Socialiste Romnia c`tre parla-mentele, guvernele [i popoarelor]`rilor europene, ale Statelor Unite

ale Americii [i Canadei (28 noiem-

brie 1981).(Strategia sistemului global alp`cii, \n Revista romn` de drept,revista asocia]iei juri[tilor din Re-

publica Socialist` Romnia, nr.9/1982, p. 12-13)

TINERETUL OMAGIAZ~ CU INIMAPLIN~DERECUNO{TIN}~

CONTRIBU}IA TOVAR~{ULUI NICOLAE CEAU{ESCULAVIITOAREA LORCARIER~ POLITIC~

Se pune apoi problema filo-zofiei de baz` a acestor drepturi. Astfel, \n concep]ia clasic`, dez-voltat` \n secolul trecut, statul eraconsiderat principala amenin]arepentru drepturile individului. |naceast` concep]ie, sus]inut` \nc` [i\n literatura actual` de specialitate,se consider` c` exist` o con-tradic]ie insurmontabil` \ntre indi-vid [i stat, drepturile omului con-tur\ndu-se \n aceste teorii cagaran]ii ale individului \mpotriva

abuzurilor posibile ale statului. Asemenea puncte de vedere,

dup` care denumirea de drepturiale omului ar fi o formul` modern`ce ar acoperi \n realitate drep-turile naturale, reflect` o anumit`tendin]` de a minimaliza drepturileelementare ale omului, de a le\ncorseta \n tiparele societ`]ii occi-dentale. |n literatura de specialitatedin occident se argumenteaz` ast-fel diferite teze [i concep]ii de jus-tificare, sub pretextul protec]ieiinterna]ionale a acestor drepturi,a amestecului \n treburile interneale altor state.

Analiza cercet`rilor \n domeniuldrepturilor omului eviden]iaz` [iun tip de abordare factual` bazatpe studierea exercit`rii \n concretde c`tre cet`]eni a drepturilorprev`zute \n legisla]ie. Se \ncearc`prin astfel de cercet`ri opera]io-nalizarea \n ceea ce prive[te ana-liza comparativ` a implement`riidrepturilor omului.

Aceast` tendin]` este ilus-trat` de activitatea unei insti-tu]ii din New York, intitulat`Freedom house (Casa liber-t`]ii), care [i-a propus s` in-ventarieze drepturile civile [ipolitice \n lume [i, ca atare, s`stabileasc` anual studiul com-

parativ al libert`]ii. Aceast` cer-cetare ierarhizeaz` statele pe oscar` descresc\nd` de la 1 (statelibere) la 7 (statele cele maipu]in libere). Acest gen de abor-dare cantitativ` nerealist`, su-perficial`, a fost, \ns`, criticat`chiar \n literatura occidental`.

|n epoca contemporan`, drep-turile omului nu mai pot fi abor-date numai sub aspectul tradi]io-nal, al raporturilor individstat, eletrebuind a fi studiate [i sub o di-

mensiune interna]ional` ca prero-gative de grup, na]ionale.

Dup` cum sublinia secretarulgeneral al partidului \n magis-trala expunere din 3 august1978, concep]ia noastr` despredemocra]ie [i, \n acest context,despre drepturile omului por-ne[te de la necesitatea asigur`riideplinei egalit`]i \ntre oameni, arealiz`rii unor rela]ii economice[i sociale echitabile, care s` per-mit` fiec`rui cet`]ean s` duc` ovia]` demn`, de la accesul liberla \nv`]`m\nt, cultur`, [tiin]`, laposibilitatea particip`rii directea oamenilor, f`r` deosebire dena]ionalitate [i \n primul r\nda maselor muncitoare la con-ducerea \ntregii societ`]i (Nico-lae Ceau[escu, Romnia pe drumulconstruirii societatii socialiste mul-tilateral dezvoltate, vol. 16, Bucu-re[ti, Editura Politic`, 1978, p.542-543). (Concep]ii [i controverse\n domeniul drepturilor omului, \n Vi-itorul social, revist` a Academiei{tefan Gheorghiu, ianuarie febru-arie 1983, p. 45 50)

Pagin` realizat` cu neprecupe]itulsprijin al t\n`rului tovar`[-autor

ADRIAN N~STASE

DREPTURILE OMULUI,UN CONCEPT RETROGRAD

{i iat`-i pe bobocii anului acesta posesori ai unui

blazon visat de genera]ii, transmis, sau mai mult\ncredin]at cu o sfin]enie cerebral` [i afectiv`. S\ntemposesorii lui la cap`tul a 12 ani de [coal` [i s\ntemprima serie care, prin modific`rile \nv`]`m\ntului, ob-]ine acest titlu cu un grad de maturitate \n plus.

Acest blazon ne confer` ni[te drepturi concrete [i,dac` pot spune, formidabile, dar care oblig`, \n acela[itimp, la seriozitate \n preg`tirea noastr`, pentru a

putea deveni speciali[ti de n`dejde ai patriei noastre

socialiste.Universitatea e o r`scruce gigantic`, un popasunde con[tiin]a individual` [i social` trebuie s` sedes`v\r[easc`.

(Jurnal de boboc, \n Universitas, lunar studen]escpolitic, social, cultural al CUASC Universitatea Bucu-re[ti, nr. 1-2 (7-8)/1969, p. 3)

TOVAR~{UL NICOLAE CEAU{ESCU,

CONTRIBU}IE MAJOR~ LA PACEA LUMII

8/6/2019 Supliment Scnteia 1

3/8

P A G I N A 3 SC|NTEIA, mar] i , 16 noiembrie 2004

La ultima Conferin]` a UASC din Universitate, toamna trecut`, a]i fostreales \n func]ia de pre[edinte al Consiliului UASC. Care crede]i c` au fostcauzele ce au determinat acest fapt?

|ntrebarea aste dificil` pentru mine. Ea ar fi trebuit pus` Conferin]eicare m-a ales. Dac` este s` ne raport`m numai dup` logica formal`, devreme ce am fost pre[edintele Consiliului p\n` \n acel moment [i teore-tic puteam s` mai fiu ales, iar dac` acest lucru s-a realizat \nseamn` c`activitatea pe care am desf`[urat-o p\n` atunci a fost pozitiv`. |n orice

caz, eu am \n]eles realegerea ca fiind \nainte de toate \ncredin]area uneisarcini dificile \n a c`rei rezolvare p\n` \n acel moment m-am format \nsuficient` m`sur`. Am \n]eles c` prin realegere, de la mine [i implicit dela Consiliu se a[teptau rezultate mai bune [i c` nu ni se \ng`duie s` nule ob]inem. Acest fapt m-a determinat s`-mi exprim convingerea, anga-jamentul \n numele CUASC fa]` de secretarul Comitetului de partid dinUniversitate, ca \n ac]iunile noastre viitoare s` ne situ`m \n frunteami[c`rii studen]e[ti din ]ara noastr`.

Care s\nt resoartele care merit` a fi eviden]iate [i cine sau ce le-a asigu-rat succesele?

Dintre resoartele propriu-zise se impune a fi remarcat, pe ansamblulUniversit`]ii, cel organizatoric, iar \n cadrul acestuia comisia de munc`patriotic`. Indic imediat dup` [i nu \nainte comisia cultural`, de[i activi-tatea cultural` \n anul anterior a fost de-a dreptul excep]ional`, pentruc` la aceasta au contribuit din plin organele de \nv`]`m\nt, organele departid, organele sindicale, cadrele didactice [i angaja]ii Universit`]ii [i fa-cult`]ilor \n general. Cine [i ce le-a asigurat succesul, am spus-o [i repet:seriozitatea, spiritul de r`spundere, pasiunea, calitatea de activist a celor

ce lucreaz` \n aceste sectoare [i comisii [i, este locul aici a aminti, \nprimul r\nd pe cei care le conduc la nivelul CUASC, Matei Ani organi-zatoricul, Ceau[escu Petre munca politic`, Severin Adrian culturalul.Desigur lista celor mai buni activi[ti este mult mai lung`, motiv pentrucare cred nimerit` constituirea unei rubrici permanente \n paginile revisteinoastre \n care ace[tia s` fie adu[i la cuno[tin]a tuturor studen]ilor dinUniversitate.

|n activitatea sa curent`, Consiliul UASC vine \n leg`tur` cu diferite com-partimente din administra]ia [i conducerea Universit`]ii. Ce rela]ii, ce as-pecte apar \n acest proces?

|n cuv\ntarea la [edin]a festiv` de deschidere a lucr`rilor forumului tinere-tului din 3 noiembrie 1975, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu preciza cu de-osebit` claritate: trebuie \n]eles c` asocia]iile studen]e[ti, Uniunea Aso-cia]iilor Studen]ilor Comuni[ti nu s\nt \n nici un fel subordonate vreunuiminister, [i cu at\t mai pu]in Ministerului Educa]iei [i |nv`]`m\ntului. Eles\nt organiza]ii revolu]ionare care \[i desf`[oar` activitatea sub conduce-rea nemijlocit` a partidului [i trebuie s` aib` o activitate [i o pozi]ie cores-punz`toare. Acesta a fost spiritul \n care s-au desf`[urat leg`turile or-

ganelor ASC cu rectoratul, cu direc]ia administrativ`, a Universit`]ii. |naceast` privin]` \n Universitate este o constant` tradi]ie, cuv\ntul asocia]ieieste ascultat [i luat \n considerare de c`tre organele colective de conduce-re, ceea ce reprezint` [i o confirmare a prestigiului organiza]iei noastre.

Cum a trecut Consiliul UASC la aplicarea principiilor formulate la Congresuleduca]iei politice [i al culturii socialiste \n via]a studen]ilor Universit`]ii?

Lucr`rile Congresului, ideile de excep]ional` importan]` cuprinse \ncuv\ntarea tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, animate de un profund uma-nism [i interna]ionalism revolu]ionar, au dat o nou` dimensiunemuncii, au conturat noi orizonturi activit`]ii noastre viitoare. |n acestspirit, sub \ndrumarea organelor de partid, au fost reg\ndite [i elaborateimediat dup` terminarea lucr`rilor Congresului planurile de activit`]i aleCASC din facult`]i [i ale CUASC cuprinz\nd ac]iuni prin intermediul c`roras` fie valorificate toate posibilit`]ile Universit`]ii ca factor de cultur` [i civi-liza]ie. A fost constituit astfel un corp de studen]i propagandi[ti de la Facul-tatea de Filosofie, Drept [i Istorie, care, pe timpul perioadei de practic` auorganizat [i condus dezbateri politico-ideologice \n cadrul organiza]iilor UTCdin unit`]ile socialiste din Capital`; de asemenea, ne-am preocupat [i nevom preocupa de preg`tirea studen]ilor care intr` \n componen]abrig`zilor de r`sp\ndire a cuno[tin]elor ateist-[tiin]ifice organizate lanivelul CUASC. Am organizat participarea unui num`r de peste 500 destuden]i la ac]iunile de munc` patriotic` \n cadrul Centrului de cercet`riviticole de la {tef`ne[ti (Arge[), ICM nr. 4 Bucure[ti, Baza Sportiv` Tei, CAPM`gurele [i Gr`dina Botanic`. Principiile formulate de Congres vor con-stitui c`l`uza tuturor activit`]ilor noastre viitoare, \n spiritul lor impun\n-du-se o analiz` obiectiv` a deficien]elor care mai persist` \n unele domenii,astfel \nc\t s` s`dim \n sufletul fiec`rui student pasiunea pentru profesiaaleas`, dragostea ne]`rmurit` fa]` de patrie [i partid, m\ndria de a faceparte din acest popor.

(Universitatea Comunist` revista CUASC din Universitatea Bucure[ti;anul IX, septembrie 1976, nr 30, pag 3)

ORGANIZA}IILEREVOLU}IONARE

STUDEN}E{TI, SUBCONDUCEREA NEMIJLOCIT~

A PARTIDULUI, IDEE DE

EXCEP}IONAL~ IMPORTAN}~A TOVAR~{ULUINICOLAE CEAU{ESCU

INTERVIU CU PRE{EDINTELE CONSILIULUI UASC DINUNIVERSITATE, TOVAR~{UL ASISTENT UNIV. ANTONIE IORGOVAN

Continuare din pagina 1Informa]ia, ca factor cognitiv,

este cea care ofer` individuluiuman \n]elegerea necesit`]ii, cre\ndastfel premisele st`rii sale de liber-tate, \n accep]iunea filosofic` mar-

xist`. Libertatea individual`, \ntr-oatare accep]iune, nu poate fi con-ceput` dec\t \n cadrul social alcolectivit`]ii. A[a fiind, se poateafirma c` dob\ndirea libert`]ii dec`tre o clas` social` constituie opremis` a libert`]ii membrilor s`i.|n acest sens, Programul Partidu-lui Comunist Romn de f`urire asociet`]ii socialiste multilateral dez-voltate [i \naintare a Romniei sprecomunism arat` c` libertatea in-dividual` se poate realiza numai \ncadrul libert`]ii colective, generale,c` orice \ncercare de a opune li- bertatea personal` celei generaleeste gre[it`, d`un`toare.

Superioritatea unui sistem so-cial \n raport cu altul rezid` toc-mai \n modul eficient \n care

reu[e[te s` integreze individul \ncadrul social, s`-i asigure posi-bilitatea ca, valoriz\ndu-se pesine, s` \nf`ptuiasc`, totodat`,comandamentele sociale majore,realiz\nd astfel concordan]a din-tre valorile de comand` indi-viduale [i cele sociale. Este toc-mai \n ceea ce const` esen]asuperiorit`]ii sistemului socialistasupra sistemelor sociale ante-rioare.

Victoria deplin` a socialismului\n Romnia, marcat` cu prec`dere

prin trecerea de la o economie pre-dominant agrar` la o economie ba-zat` pe o industrie modern`, prinprofunde muta]ii \n con[tiin]a oa-menilor, printr-o participare activ`a maselor de cet`]eni la conduce-

rea societ`]ii, ca [i prin \nt`rirea le-galit`]ii \n toate sectoarele vie]iisociale, impuneau o nou` legis-la]ie penal`, adecvat` exigen]elornoii etape de dezvoltare a societ`-]ii. Constitu]ia Republicii Socialis-te Romnia din 21 august 1965 acreat cadrul adecvat pentru o regle-mentare juridic` de tip superior.

La baza \ntregii reglement`ristau principiile fundamentale aledemocratismului social [i ale lega-lit`]ii socialiste.

Trecerea la edificarea societ`]iisocialiste multilateral dezvoltate adeterminat muta]ii importante \nsocietatea romneasc`.

Cre[terea [i modernizarea for-]elor de produc]ie, perfec]ionarea

rela]iilor sociale, ridicarea graduluide con[tiin]` a maselor, \mbu-n`t`]irea calit`]ii vie]ii au con-tribuit la \ngustarea sensibil` abazei sociale care genereaz` comi-terea infrac]iunilor.

Dezvoltarea democra]iei socia-liste, sporirea responsabilit`]ii so-ciale [i individuale fa]` de cuceri-rile socialismului au dus laformarea unei concep]ii superioaredespre dreptate, adev`r [i justi]ie.

A[a cum arat` pre[edinteleNicolae Ceau[escu, Principalanoastr` preocupare trebuie s` fie

de a-i \mpiedica pe oameni s`comit` abateri, iar atunci c\nd ofac, de a-i ajuta s` se \ndrepte. S`constituie o datorie de onoare pen-tru colectivele de oameni ai munciide a nu avea \n r\ndurile lor rebu-

turi.

Aceast` idee corespunde tezeipragmatice a Partidului ComunistRomn despre diminuarea laturilorrepresive ale statului, pe m`suradezvolt`rii societ`]ii socialiste, printrecerea unor func]ii ale acestuia,[i \ndeosebi a func]iei represive, peseama maselor populare. Avem \nvedere arat` pre[edintele NicolaeCeau[escu ca \n \nchisori s` numai fie trimi[i dec\t cei vinova]i defapte deosebit de grave.

Din ini]iativa [i la propunereatovar`[ului Nicolae Ceau[escus-au adoptat, \n luna octombrie1987 [i ianuarie 1988, acte declemen]` caracterizate printr-un

umanism f`r` precedent, reflec-tat \n con]inutul reglement`rii juridice prin amnistierea uneisfere largi de infrac]iuni [i pringra]ierea unor pedepse, c\t [i \nmodalit`]ile concrete de apli-care, asigur\ndu-se locuri demunc` corespunz`tor cu preg`-tirea profesional` tuturor per-soanelor puse \n libertate.

(Introducere \n criminologie,Editura Academiei Republicii

Socialiste Romnia)

RODICA ST~NOIU

PARTIDUL, CEAU{ESCU, ROMNIASPRIJIN~ EXEMPLAR CRIMINOLOGIA

Iubi]ii no[tri concuc`tori, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu [i tovar`[a Elena Ceau[escu, \n pragulprim`verii comuniste, privind cu o nestr`mutat` \ncredere genera]ia viitorilor comuni[ti care g\ndesc unitar,

indiferent de partidele din care vor face parte.

n momentele aniversare, necesitatea unei priviriretrospective se face sim]it` cu mai mult` intensitate:\ncerc`m s` surprindem dimensiunile realiz`rilor dep\n` acum, c`ut\nd \n ele premisele bogate aleizb\nzilor noastre viitoare. Pentru noi, cei care ne-amn`scut [i am crescut \n aceast` perioad` de extraor-dinar` \nflorire a ]`rii numit`, firesc [i din sufletEpoca Nicolae Ceau[escu sensurile acestui bilan]s\nt deosebite. Dac` p`rin]ilor le este accesibil` ocompara]ie \ntre ceea ce a fost \nainte de Congre-sul al IX-lea [i ceea ce i-a urmat, nou` ne revinepl`cuta datorie de a ne m\ndri cu treptele ascen-siunii patriei tocmai \n ace[ti ani. Cu alte cuvinte,ne-am dezvoltat odat` cu ]ara.

G\ndul nostru se \ndreapt` spre cel ce f`ure[teneobosit destinul acestor meleaguri: privirea sa aconturat dimensiunile reu[itelor mereu sporite, iarcutezan]a ce-l caracterizeaz` ne \ndeamn` spre noiculmi de progres. ntreaga activitate a tovar`[uluiNicolae Ceau[escu se prezint` ca un exemplu unic,pe care noi, cei de pe b`ncile facult`]ilor, aidomatuturor tinerilor din produc]ie ori din [coal`,s\ntem hot`r\]i s` \l urm`m neab`tut.

(Tribuna, 25 ianuarie 1986)

ADRIAN VIL~UStudent anul III, Facultatea de Drept

AD|NC~ RECUNO{TIN}~

8/6/2019 Supliment Scnteia 1

4/8

P A G I N A 4 SC|NTEIA, mar] i , 16 noiembrie 2004

Mult stimateDomnule Pre[edinte,

|mpreun` cu \ntregul nostrupopor, ierarhii, clerul [i credin-cio[ii Bisericii Ortodoxe Romneomagiind aniversarea zilei dena[tere a Domniei Voastre [i\mplinirea a peste 55 de ani de ac-tivitate \n slujba Patriei dau glasdin ad\ncul inimilor sentimentelorlor de profund` dragoste, aleas` re-cuno[tin]` [i \nalt` pre]uire pe

care le nutresc fa]` de Dumneav-oastr`, genialul conduc`tor [istr`lucitul ctitor al Romniei deazi, a c`rui g\ndire [i fapt` leag` cufir de aur trecutul, prezentul [i vi-itorul na]iunii noastre.

|nsufle]i]i de atmosfera patrio-tic` \n care to]i fiii ]`rii aus`rb`torit marile evenimente is-torice de la 1859 [i Decembrie1918, care au pecetluit definitivunirea tuturor romnilor [i consti-tuirea statului na]ional unitarromn, ne sim]im p`rta[i la luptaeroic` [i ne\ntrerupt` a poporuluipentru afirmarea fiin]ei proprii,pentru l ibertate soc ia l` [ ina]ional`, pentru independen]` [iunitate, la tot ce Domnia Voastr`ini]ia]i [i \ntreprinde]i pentru

binele, fericirea [i \n`l]area Patriei,[i V` \ncredin]`m c` vom sprijini \ncontinuare cu devotament sporit [iloialitate opera m`rea]` de zidirespiritual` [i material` a ]`rii, sub\n]eleapta Dumneavoastr` oc\r-muire.

La acest popas aniversar dinvia]a Domniei Voastre ne facemo datorie de con[tiin]` [i onoarede a evoca rodnicele \mpliniri,unice \n istoria [i via]a Patrieinoastre, purt\nd amprenta emi-nentei Dumneavoastr` person-alit`]i [i pe care, cu legitim`m\ndrie patriotic`, \ntreagana]iune romn` o nume[teEpoca Nicolae Ceau[escu, epoc`de glorie dedicat` progresului eco-nomic [i social al ]`rii, afirm`rii

Romniei socialiste libere [i demne\n r\ndul na]iunilor lumii.Totodat`, aducem un \nalt

omagiu activit`]ii \nfl`c`rate [i per-manente a Domniei Voastre, demare [i str`lucit erou al p`cii pen-tru ac]iunile de dezarmare, pentruini]iativele [i contribu]iile menitepromov`rii [i aplic`rii ferme, \n via]a popoarelor [i \n rela]iile in-terna]ionale, a principiilor egalit`]ii\n drepturi, respect`rii indepen-den]ei [i suveranit`]ii na]ionale,neamestecului \n treburile interne[i avantajului reciproc, renun]`riila for]` [i la amenin]area cu for]a,solu]ion`rii pe calea negocierilor aoric`ror conflicte [i litigii dintrestate.

Mul]umindu-V` cu profund`

recuno[tin]` pentru climatul dedeplin` libertate religioas` creatcultelor din ]ara nostr`, ierarhii,clerul [i credincio[ii Bisericii orto-doxe Romne, \ntr-un glas [i ounic` sim]ire cu \ntreaga noastr`na]iune, cu nobile sentimente de

dragoste [i pre]uire, V` adres`mdin ad\ncul inimilor noastre, multstimate Domnule Pre[edinte, celemai calde [i mai alese ur`ri devia]` \ndelungat`, mult` s`n`tate[i sporite puteri de munc` pentru

a conduce ]ara [i destinele poporu-lui romn pe noi [i tot mai \nalteculmi de progres [i civiliza]ie.

TEOCTISTPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romne

(Biserica Ortodox`Buletinul oficial al Patriarhiei

Romne, nr 1-2, ian.-feb. 1989)

Sistematizarea ora[ului [i construc]iaCentrului Civic al s`u vor continua pen-

tru c` aceasta reprezint` \ns`[i voin]acelor peste dou` milioane de locuitori aiBucure[tilor, pentru c` progresul impla-cabil al unei ]`ri nu a[teapt` aprobareacuiva din afar`. Ceea ce sup`r` \ns` \nmod vizibil la unii publici[ti str`ini,certa]i cu etica profesional`, este vizibi-la rea credin]`, calomnia cu orice pre], ne-cunoa[terea realit`]ilor romne[ti. |n modcel pu]in straniu numeroase critici s\nt for-mulate de c`tre ziari[ti francezi, prin urmaredintr-o ]ar` care a cunoscut [i cunoa[te \nc`,la r\ndul ei, sistematiz`ri [i primeniri ur-banistice. Sub titulul Noile [antiere ale

ora[ului Bucure[ti, corespondentul agen]ieiFrance Presse, Didier Fauqueaux, afirm` oserie de enormit`]i care provoac` nu numair\sul, ci [i revolta [i dezaprobarea noastr`, atuturor. Domnia-sa depl\nge bun`oar` de-molarea spitalului Br\ncovenesc, care ar fifost monument istoric. Adev`rul este c` \nnici un catalog specializat, emis de forurilecompetente romne[ti, acest spital nu a fostconsiderat monument istoric, pentru sim-plul motiv c` era de dat` relativ recent` [i nuprezenta caracteristici apte de a-l propulsa \neviden]a bunurilor de patrimoniu. |n afaraunui col] de cl`dire care data din 1836,restul era o seam` de corpuri func]ionale din1905, cu uzina termic` de rigoare, cusp`l`torii [i crematorii de gunoaie etc. Nu[tim cum s-ar fi \ncadrat acest spital \npeisajul modernei Pie]e a Unirii care este \ncurs de amenajare [i care va avea 112.000

m.p. Problema spitalelor este de mult rezol- vat` \n Romnia, numai \n Bucure[tiexist\nd peste 50 de mari unit`]i sanitare. |ncur\nd, de altfel, va \ncepe construc]ia unuimare spital \n cartierul Drumul Taberei. Noi\n]elegem c` Didier Fauqueaux \[i desf`[oar`activitatea la Viena, dar o elementar` probi-

tate profesional` \i cerea ca, \n m`sura \ncare nu cunoa[te realit`]ile romne[ti ([i nu

le cunoa[te), s` se documenteze \n prealabil.Domnia-sa poate scr ie netu lburaturm`toarele abera]ii: Astfel, cartierul Ra-hova, compus din c`su]e cu gr`dini, calificatdrept r`u famat de municipalitate, a fost,la r\ndul s`u, demolat. Bine c` s-a g`sit unpublicist care s` depl\ng` \n limba luiVoltaire demolarea acestui cartier pe care, \nBucure[ti, nu-l regret` nimeni. |nt\mplareaface ca semnatarul r\ndurilor de fa]` s` se fin`scut [i s` fi tr`it mul]i ani de via]` \ncartierul cu pricina [i s` cunoasc`, \n oricecaz mai bine dec\t corespondentul A.F.P., ce\nsemnau c`su]ele cu gr`dini ale Rahovei.Numit vreme de sute de ani Podul Calicilor,adic` al oamenilor s`raci, cartierul nu eranici mai mult nici mai pu]in r`u famat dec\tcelelalte mahalale ale ora[ului. Era, pur [isimplu, o aglomerare sordid` de cocioabe [ipr`v`lii meschine, cu str`zi at\t de r`u pavate\nc\t pe vreme ploioas` devenea o mareaventur` parcurgerea zonei.

Ce ne facem \ns` cu confortul [isitua]ia locativ` a Parisului, pe careziari[tii \mpricina]i le trec sub t`cere?!A[a dup` cum arat` chiar publici[tii oc-cidentali, pe baza observa]iei directe [i astatisticilor de necontestat, acolo unde sesf\r[e[te z\mbetul Ora[ului-Lumin` \ncepeun Paris al mizeriei, al s`r`ciei, al in-salubrit`]ii. |ntr-un articol publicat recentde Le Nouvel Observateur se arat` c` peste600.000 de locuitori ai Parisului, \ndeosebiemigran]i din ]`rile maghrebiene, tr`iesc \n

condi]ii extrem de grele, iar 80.000 de familiis\nt nevoite s` locuiasc` \n a[a-numitele

hoteluri pentru s`raci. Potrivit publica]ieiLes Echos, peste 40 la sut` din locuin]eleParisului s\nt lipsite de cel pu]in trei ele-mente: buc`t`rie, ap` curent` sau baie; laperiferiile Parisului, confortul este [i mairedus. Conform recens`m\ntului din 1975,circa 450.000 de locuin]e (41 la sut`) dinCapitala Fran]ei s\nt suprapopulate. Aceea[ipublica]ie afirm` c` din cele 3.000.000 delocuin]e existente \n regiunea Ile-de-France,aprozimativ o treime dispun de confortulminim. Recens`m\ntul a constatat c`aproape 25 la sut` din locuin]ele acesteiregiuni nu s\nt prev`zute cu nici un fel de in-stala]ii sanitare. O alt` publica]ie informeaz`c` circa 1.000.000 de apartamente din Parisnu dispun de instala]ie de ap` [i de \nc`lzire,a[a numitele closete turce[ti, neschimbate desute de ani, fiind predominante. S\nt aces-tea posibile subiecte pentru ziari[tii francezi.

() Un posibil subiect pentru cei patru ur-bani[ti de ocazie ar fi existen]a a 100.000 deapartamente pariziene nelocuite din pricinascumpetei chiriilor, trist` realitate care aprilejuit ziarului LHumanite s` scrie: |njungla parizian` nu exist` un mijloc mai bunde \mbog`]ire dec\t specula imobiliar`.

CORNELIU VADIM TUDOR(Luceaf`rul, nr. 3, 1.236, 18 ianuarie

1986, pag. 6)

TELEGRAM~DOMNIEI SALE, DOMNULUI NICOLAE CEAU{ESCU,PRE{EDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA

GENIALA SISTEMATIZARE A BUCURE{TIULUI DUCE LAAPARI}IA UNOR CARTIERE MUNCITORE{TI MINUNATE

DEPLINA LIBERTATE RELIGIOAS~, BAZAT~ PE ATEISMUL{TIIN}IFIC |NAINTAT, DIREC}IE STR~LUCIT~ DE AC}IUNE PENTRU

OAMENII BISERICII |NEPOCA NICOLAE CEAU{ESCU

8/6/2019 Supliment Scnteia 1

5/8

P A G I N A 5 SC|NTEIA, mar] i , 16 noiembrie 2004

Acum, cnd ntregul popor se preg`te[te s` ntmpine prin faptede munc` marele eveniment din via]a partidului Conferin]aNa]ional` unitatea tuturor cet`]enilor ]`rii reliefeaz` [i mai preg-

nant nalta r`spundere ce ne revine fiec`ruia n parte fa]` deprezentul [i viitorul Romniei, fa]` de destinul nostru revolu]ionar.M`rturia acestui adev`r, a acestui crez suprem snt profund [iconving`tor d`ltuite n geografia material` [i uman` a poporuluiromn, angajat plenar cu toate for]ele sale, n opera de nf`ptuire ahot`rrilor Congresului al XIII-lea al partidului.

n acest context, noi, studen]ii Universit`]ii Clujene sntemhot`r]i s` ne intensific`m eforturile, n domeniile noastre de munc` eforturi care se nscriu n activitatea de ansamblu pentru realizareaprogramului de dezvoltare a ]`rii. Sub impulsul acestui sentiment alparticip`rii, al eforturilor spre educa]ie permanent` condi]ie sinequa non a spiritului revolu]ionar studen]ii Universit`]ii noastre n-tmpin` marele eveniment politic cu rezultate admirabile pe t`rmprefesional, politico-ideologic [i cultural-artistic. Latura politicoide-ologic` are menirea, prin cercurile de dezbateri, sesiuni de comu-nic`ri, mese rotunde, dezbaterile de la nv`]`mntul politico-ideologic,s` creeze n rndul studen]ilor atmosfera n]elegerii profunde a di-mensiunii politicii partidului [i statului nostru, a l iniilor directoareale acesteia.

n acest climat de profund` angajare [i r`spundere, nu vom pre-

cupe]i nici un efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele mi-siuni ce ne revin, pentru a ntmpina Conferin]a Na]ional` a Partiduluicu bogate [i frumoase rezultate, al`turi de angajamentul solemn alparticip`rii noastre sporind astfel prestigiul acestui vechi l`ca[ decultur` care este Universitatea clujean`.

(F`clia, organ al Comitetului jude]ean Cluj al PCR)

EMIL BOC,student

Multe s\nt g\ndurile [i sim]`mintele pe care unt\n`r le poate \ncerca citind Programul partidului. Pen-tru biografia mea interioar` \ns`, puterea [i luminaunor evenimente cruciale le-au avut g\ndul [i senti-mentul istoriei. L`s\nd \n urm` cor`biile de h\rtie [icastelele de nisip ale copil`riei, lupt\ndu-ne cavaleri

\n regatul \nchipuirii cu morile de v\nt ale ado-

lescen]ei, mul]i dintre noi, \n pragul tinere]ii, amsim]it atingerea de flac`r` a Istoriei [i ne-am str`duits` \n]elegem. Drumul spre Istorie este un drumgreu, care str`bate t`r\mul de la joc [i imagina]iep\n` la lumea \n care tr`ie[ti, p\n` la Patria ta, p\n`la propria ta persoan`, cobor\nd [i urc\nd, apoi \ntrecut [i viitor. Citind Programul Partidului, pen-tru mine s-a luminat tocmai cap`tul acestui drum

Istoria. {i nu oricare istorie, ci Istoria poporuluiromn.

(Universitatea Comunist` anul 7, nr. 24, oct-nov1974, p. 3, revist` a CUASC din Univ. Bucure[ti)

Privind retrospectiv ultima jum`tate de veac din via]a patriei perioad` at\t de bogat` \n radicalemuta]ii produse \n structura societ`]ii, \n con[tiin]amaselor istoria consemneaz` (...) larga participare atineretului la evenimente politice de cea mai mare

\nsemn`tate, angajarea sa hot`r\t` de partea for]elor

militante pentru progres social. |ndruma]i cu grij`p`rinteasc` de Partidul Comunist, purt`torul celormai nobile aspira]ii ale poporului muncitor [iarhitectul lucid al viitorului, uteci[tii au [tiut s`urce, travers\nd eroic timpul inechit`]ii, timpulprolifer`rii morbide a fascismului.

Ne este limpede: \n condi]iile unui ev revolu]ionar,

de natura celui c`ruia \i s\ntem cei mai direc]i mar-tori, cotidianul nu se reduce la simple acumul`ri defapte. De aceea sensul pe care \l d`m existen]ei este([i n-ar putea fi altfel) unul politic.

Elanul, alt`dat` aspect efemer al v\rstei, a de-venit o cantitate de durat`. Cu ea tineretul dinRomnia se structureaz` organic activit`]ii vaste,esen]iale, demiurgice, de edificare a societ`]ii so-cialiste multilateral dezvoltate.

Ce satisfac]ie suprem` pentru noi, scriitorii at\t detineri r\vnind s` p`[im pe drumul consacr`rii, s` et-erniz`m spiritul acestei epoci, s` red`m timpuluimesajele genera]iei noastre.

Pentru uteci[tii de azi simpla \n]elegere a meta-morfozei este electrizant`.

(Realitate [i participare \n Amfiteatru, martie 1972,nr. 3 (75), p. 1)

VALERIU STOICA

HOT~RREA DE A PARTICIPADIRECT LA DEVENIREACOMUNIST~ A PATRIEI

PE UTECI{TII ADEV~RA}I, |N}ELEGEREAMETAFOREI |I ELECTRIZEAZ~

Filosofia noastr` este filosofiapraxisului revolu]ionar: a revolu-]ionat punerea [i solu]ionareaproblemelor omului [i s-a consti-tuit ca filosofie a angaj`rii revolu-]ionare. Partidul Comunist Romna definit \n documentele sale re-cente, \n modul cel mai clar, c` amintrat \ntr-o nou` etap` a dez-volt`rii socialiste a Romniei \netapa c\nd afirmarea principiilornoi \n practic` condi]ioneaz`\ntreaga dezvoltare socialist` a ]`riinoastre, viitorul comunist al pa-triei. Iat` coordonatele majore aleactivit`]ii noastre politice [i ideo-logice din societatea noastr`, ac`ror corect` \n]elegere, traducere\n metoda de g\ndire [i ac]iune afiec`ruia reprezint` o necesitatepentru asigurarea mersului\nainte.

S` amintim c` filosofia com-plet` a revolu]iei, care estemarxismul, constituie expresiateoretic` [i r`spunsul deplinmatur la antagonismele funda-mentale ale societ`]ii burgheze.

...Trebuie ad`ugat c` vom r`m\ne

\n planul abstract speculativ at\ta

timp c\t ignor`m natura material`a realit`]ii, caracterul ontologic alproblemelor pe care le vizeaz` re- volu]ia. Aceast` ignoran]` \n pri- vin]a naturii autentice a proble-melor face ca elanul cel mai sincer[i \nc`rcat de profunde inten]ii s`se cheltuie f`r` efecte [i \n cele dinurm` istovit de escaladarea unuiplan funciarmente ideal, s` e[ueze\n apele tulburi ale pesimismului.Numai propozi]ia ontologic` a ma-terialit`]ii obiectului [i teoria re-flect`rii [i a cunoa[terii pot funda-menta o atitudine consecventrevolu]ionar`, capabil` s` duc` larezultate efective.

(Forumul spiritului revolu]ionar

al studen]imii. Lucr`rile celei de-aIX-a Conferin]e a UASCR)

Doresc s` informez Conferin]ac` studen]ii centrului nostru uni-versitar romni, maghiari, ger-mani [i alte na]ionalit`]i sub\ndrumarea organiza]iilor de par-tid, ac]ion\nd \n lumina indi-ca]ii lor pre]ioase date detovar`[ul Nicolae Ceau[escu cuocazia deschiderii actualului anuniversitar s-au implicat cudeplin` hot`r\re [i responsabili-tate \n perfec]ionarea \ntreguluiproces instructiv-educativ, \nconceperea [i desf`[urarea pro-priei lor activit`]i de educa]ie co-munist`. M`surile ini]iate de con-ducerea de partid \n scopul uneihot`r\te \mbun`t`]iri a munciipolitico-ideologice constituie cadrulreal [i ofer` jaloanele de inestima-bil` \nsemn`tate pentru activitateanoastr`, contur\nd totodat` obliga-]ii politice [i etice substan]ialsporite pentru fiecare membru alorganiza]iei studen]e[ti revolu-]ionare.

(Via]a Studen]easc`, nr. 14, 5aprilie 1972, p. 11)

ANDREI MARGA

DETERMINA}IILESPIRITULUI

REVOLU}IONAR

Continuare din pagina 1Noi, studen]ii [i aspiran]ii din R.P.R care studiem

\n Uniunea Sovietic`, ne str`duim s` ]inem pas cucolegii no[tri, studen]ii [i aspiran]ii sovietici, [i s`folosim din neprecupe]itul sprijin pe care ni-l ofer`[coala [i oamenii sovietici. Av\nd cele mai bune condi]iide munc` [i \nv`]`tur`, primind ajutorul tov`r`[esc, in-terna]ionalist al studen]ilor sovietici, mul]i dintre noireu[esc s` ob]in` rezultate foarte bune. Avem printrenoi tovar`[i care constituie un exemplu viu pentru\ntregul nostru colectiv, ca Ciuc` Ion de la Institutulde Medicin` din Leningrad, Nelu Weisman de la Insti-tutul Energetic Molotov, care au obsolvit anul aces-ta cu calificativul excep]ional, fiind tot timpul, de c\ndstudiaz` \n Uniunea Sovietic`, studen]i frunta[i.

Via]a noastr` \n Uniunea Sovietic` nu se reducenumai la contactul cu institutele [i problemele\nv`]`turii. Mai avem foarte multe de \nv`]at [i din fap-tul c` ne afl`m \ntr-o asemenea ]ar` ca Uniunea Sovi-etic`, \n mijlocul unor asemenea oameni ca oamenii so- vietici, \n mijlocul bogatei vie]i culturale care sedesf`[oar` \n ora[ele \n care tr`im, at\t \n institute c\t[i \n afar` de ele. Lu`m parte la \nt\lniri cu scriitorii,cu arti[tii, vizion`m spectacole la Teatrul Mare, laOpera din Leningrad sau din Kiev, particip`m ladiscu]iile organizate de institute \n leg`tur` cu diferiteopere literare etc.Avem de \nv`]at nespus de multdin felul de a tr`i [i a g\ndi al omului sovietic, alacestui om de o mare \n`l]ime moral`, cult, modest,gata oric\nd s`-]i spun` deschis ce g\nde[te [i s` teajute. Noi \nv`]`m la acelea[i grupe cu studen]ii so-vietici, locuim \n acelea[i camere cu ei, \mpreun` cu eimergem la teatru, la cinema sau pe terenurile de sport,leg`m cu ei prietenii trainice [i pre]ioase. Putem spunec` f`r` ajutorul fr`]esc al oamenilor sovietici nu am fiputut \nvinge greut`]ile ivite \n cale, mai ales la

\nceput, c\nd \nc` nu cuno[team bine limba rus`.|mpreun` cu noi mai \nva]` \n U.R.S.S. [i stu-

den]i din alte ]`ri prietene, studen]i chinezi, mon-goli, coreeni, studen]i spanioli emigran]i etc. Cuto]ii sim]im prietenia, \ndrumarea [i ajutorultovar`[ilor no[tri sovietici, ne bucur`m \mpreun`de succesele construc]iei noastre pa[nice [i sim]imaceea[i revolt` contra canibalilor americani cares`v\r[esc bestialit`]i de nedescris \mpotriva eroicu-lui popor coreean [i care preg`tesc un nou r`zboimondial.

De la oamenii sovietici avem de \nv`]at ce \nseamn`adev`ratul patriotism. Ei ne \nva]` cum s` ne iubim pa-tria [i poporul, s` punem toat` munca noastr` \n sluj-ba poporului, \n slujba p`cii. |mi amintesc de cuvintelepe care ni le-a spus unul din laurea]ii Premiului Sta-lin pe 1950, \n domeniul fizicii electronice: Este foarteimportant s` \nv`]a]i bine, \ns` aceasta nu este totul;lucrul cel mai de seam` este s` [ti]i pentru cine\nv`]a]i. Nu trebuie s` uita]i nici o clip` c` voi \nv`]a]ipentru poporul vostru, c` \nv`]`tura voastr` trebuiepus` \n slujba poporului vostru.

Partidul Muncitoresc Romn [i guvernul ne-auf`cut cinstea de a ne trimite la studii \n Uniunea So-vietic`. Datoria noastr` este s` r`spundem \ncrederiice ni se arat` [i m`re]elor sarcini care ne a[teapt`,folosind prezen]a noastr` \n Uniunea Sovietic` pentrua ne preg`ti bine ca speciali[ti de tip nou, ca intelec-tuali care s` slujeasc` poporul muncitor cu credin]` [idevotament.

Pentru \ndeplinirea acestei sarcini nobile lupt` colec-tivul de studen]i [i aspiran]i care studiaz` \n U.R.S.S.

ION ILIESCUstudent anul III, Institutul Energetic Molotov Moscova(Sc\nteia, 28 august 1951, pagina 2)

{ahist \ncercat \n lupte revolu]ionare, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu \i arat` genialului s`u fiu,Nicu Ceau[escu, o serie de mut`ri de viitor.

FERICIREA DE A STUDIA |N UNIUNEA SOVIETIC~

8/6/2019 Supliment Scnteia 1

6/8

P A G I N A 6 SC|NTEIA, mar] i , 16 noiembrie 2004

|n concep]ia Partidului Comunist Romn, dez-voltarea democra]iei socialiste este un factoresen]ial [i o necesitate obiectiv` \n f`urirea soci-et`]ii socialiste multilateral dezvoltate.

Pornind de la acest adev`r al construc]iei so-cialiste, de la realit`]ile [i particularit`]ile proprii,din ini]iativa tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, sec-retar general al partidului, Pre[edintele Republicii,\n ]ara noastr` a fost institu]ionalizat un sistemcomplex de forme, metode [i mecanisme \n m`sur`s` asigure participarea tot mai larg`, activ` [i efec-tiv`, a clasei muncitoare, a ]`r`nimii [i intelectu-alit`]ii, a \ntregului popor la conducerea activit`]ii\n toate sferele vie]ii economico-sociale.

O importan]` deosebit` prezint`, \n acest sens,m`sura luat`, din ini]iativa secretarului general alpartidului, la Plenara Consiliului Na]ional al OamenilorMuncii din iulie 1979, conform c`reia pentru dez-baterea planurilor anuale de dezvoltare s` se orga-nizeze adun`ri generale speciale \n cursul lunilor sep-

tembrie [i octombrie, \nainte de definitivarea pla-nurilor. Aceast` m`sur` este menit` s` dea posibili-tatea efectiv` consiliilor oamenilor muncii, adun`rilorgenerale s` dezbat` [i s` adopte m`surile pentru\ndeplinirea planului.

Un rol deosebit \n afirmarea plenar` a democra]ieisocialiste revine, de asemenea, organiz`rii periodicea conferin]elor [i consf`tuirilor cu caracter na]ional [ilocal, pe ramuri de activitate, stabilindu-se m`surilenecesare pentru perfec]ionarea muncii [i \nf`ptuirea\n tot mai bune condi]ii a obiectivelor din planulna]ional unic de dezvoltare.

S-a instaurat, de asemenea, definitiv \n via]aeconomico-social` a ]`rii noastre practica de asupune \n dezbaterea public` a oamenilor munciiprincipalele proiecte de acte normative, care devinastfel, \n final, o emana]ie a \ntregului popor.

(Revista de contabilitate, nr. 1, ianuarie 1979)

Trebuie comb`tute cu toat` fermitatea vechilementalit`]i ale unor unit`]i, centrale etc. \n leg`tur`cu modificarea sarcinilor de plan \n func]ie de realiz`ri,practici care, \n noile condi]ii de func]ionare a sis-temului fondurilor b`ne[ti ale \ntreprinderilor, conducla \nc`lcarea principiilor eticii socialiste, determin\ndob]inerea unor drepturi necuvenite. Se impune, \naceast` direc]ie, o \mbun`t`]ire a rela]iilor \ntre-

prinderecentral`minister, o cre[tere a operativit`]iituturor factorilor \n rezolvarea problemelor economice[i financiare legate de execu]ia planului.

(Revista de contabilitate, nr. 9, septemrbie 1979,pag. 53)

THEODOR STOLOJANeconomist \n Ministerul Finan]elor

|MBUN~T~}IREAORGANIZ~RII {I CONDUCERII

UNIT~}ILOR SOCIALISTE

Sistemul fondurilor b`ne[ti

ale unit`]ilor economice

La Plenara CC al PCR cu privire la mbun`t`]ireaconducerii, planific`rii, finan]`rii [i organiz`riiunit`]ilor agricole de stat s-a subliniat nsemn`tateam`surilor pentru ridicarea fiec`rei unit`]i agricole destat la nivelul unei ntreprinderi moderne de produc]ieagricol`. n cincinalul actual, volumul de investi]ii estede aproape 1,5 ori mai mare dect cel din perioadaanilor 1960-1965. Adoptarea unui nou stil de munc`[i a unei optici noi cu privire la eficien]a investi]iilor,planificarea [i urm`rirea riguroas` a execu]iilor, eli-minarea unor aspecte birocratice, personalizarea re-sponsabilit`]ilor s-au soldat cu rezultate concludente.n anul trecut, planul de construc]ii pe ansamblul De-partamentului IAS a fost realizat n propor]ie de 100,2la sut`. Cu toate acestea, m`surile nu au asiguratpunerea n func]iune a tuturor obiectivelor planificate.Nepredarea n produc]ie la termen a noilor sectoare de

cre[tere a p`s`rilor la IAS Mogo[oaia [i Ac`]ari, a uneilinii de ngr`[are a porcilor la Palota au generat dis-func]ionalit`]i la nivelul ntregii activit`]i. Efectuareadin timp a preg`tirilor necesare [i n primul rnd asigu-rarea documenta]iei tehnice [i a bazei tehnico-mate-riale, la care se adaug` m`surile de intensificare a ac-tivit`]ii propriu zise, au determinat ca n semestrul Ial acestui an lucr`rile de construc]ii-montaj s` fie re-alizate n propor]ie de 53,3 la sut` fa]` de planulanual. n primele 7 luni ale anului, planul de con-struc]ii-montaj a fost realizat n propor]ie de 64,2 lasut`. Este de remarcat aportul adus de ntreprinderi-le agricole de stat la lucr`rile executate n regie, careau realizat 76,5 la sut` din planul anual.

ING. TRI}~ F~NI}~,secretar general al Departamentului I.A.S

}`rile \n curs de dezvoltare jefuite de zeci de miliarde de

dolari datorit` inechit`]ilor din rela]iile economice interna]ionale|n cuv\ntarea rostit` de tovar`[ul NICOLAE CEAU{ESCU la recenta

[edin]` a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR s\nt relevate uneleevolu]ii negative din economia mondial`, care afecteaz` \ndeosebi ]`rile\n curs de dezvoltare, a c`ror situa]ie s-a \nr`ut`]it considerabil [i \n anul1985. Referindu-se la factorii care au ac]ionat [i ac]ioneaz` \n aceast`direc]ie nefast`, secretarul general al partidului a pus \n eviden]` cu preg-nan]` practica marilor puteri imperialiste, a capitalului financiar, amonopolurilor transna]ionale, care duc o politic` deliberat` de exploatare[i asuprire necolonial` a ]`rilor \n curs de dezvoltare.

C\nd s`racii s\nt constr\n[i s` fac` daruri boga]ilor.Aprecierilepre[edintelui Romniei \[i g`sesc o solid` fundamentare \n realit`]ile vie]iiinterna]ionale, amplu reflectate de numeroase studii [i analize efectuate\n diferite state, inclusiv \n statele occidentale. Astfel, cunoscutuls`pt`m\nal de specialitate britanic The Economist \ntr-un recent e-ditorial, sugestiv intitulat Darul s`racului analizeaz` una din dintreinechit`]ile cele mai flagrante din rela]iile economice interna]ionale, [ianume enormele profituri ob]inute de ]`rile capitaliste dezvoltate, demarile monopoluri de pe urma sc`derii pre]urilor la produsele de baz`

importate din ]`rile \n curs de dezvoltare. Desigur, nu este vorba deo sc`dere accidental`, ci de practici spoliatoare prin care ]`rile s`race,\n cele mai multe cazuri foste colonii sau teritorii dependente, s\nt con-str\nse s` v\nd` fostelor metropole, \n general statelor bogate, produselelor de export la pre]uri foarte dezavantajoase pentru produc`tor.

|n consecin]`, cele 24 de ]`ri occidentale membre ale OCDE au pl`titcu 65 miliarde dolari mai pu]in pentru aceea[i cantitate de produse im-portate din statele lumii a treia care, deci, au pierdut suma respectiv`,imens`, au fost spoliate de aceste zeci de miliarde. Dac` avem \n vederec` produsul intern brut al ]`rilor din OCDE este de 9.000 de miliardedolari, aceasta \nseamn` c` ]`rile s`race au fost obligate s` ofere gra-tuit ]`rilor bogate o prim` gratuit` de 0,7 la sut`.

Cresc dificult`]ile pentru lumea a treia. |n timp ce la polul dezvoltatal economiei mondiale cresc bog`]iile, la cel subdezvoltat se acumuleaz`tot mai multe grave dificult`]i. Diminuarea \ncas`rilor \n devize ale ]`rilor\n curs de dezvoltare cu 65 de miliarde de dolari reprezint` mai bine de10 la sut` din totalul veniturilor din exporturi ale statelor respective [iaproape 3 la sut` din produc]ia lor global`. Altfel spus, dac` politicade jaf neocolonial practicat` de monopolurile imperialiste n-ar fi prici-nuit pierderi at\t de mari ]`rilor \n curs de dezvoltare, \n 1985

cre[terea lor economic` (efectiv de 2,5-2,8 la sut`) ar fi fost dubl`.Asemenea consecin]e negative s\nt resim]ite, practic, de toate ]`rile \n

curs de dezvoltare. A[a cum se relev` \n cuv\ntarea tovar`[ului NicolaeCeau[escu, [i ]ara noastr` a fost afectat` de inechit`]ile din rela]iile eco-nomice interna]ionale, care au diminuat, \n cincinalul trecut, cu 56 mi-liarde de dolari veniturile din exporturi. Pierderile pe care le-am avut, peaceast` cale arat` secretarul general al partidului se resimt puternic\n economia na]ional`, \n cre[terea venitului na]ional [i au influen]e ge-nerale asupra mijloacelor de dezvoltare [i de ridicare a nivelului de trai.

Mecanisme ale frustr`rii. Cum au reu[it ]`rile bogate s`-[ifinan]eze o parte din cre[terea economic` [i s`-[i atenueze infla]iape seama ]`rilor s`race? Un rol deosebit de important l-a avut [i \lare politica spolitoare a dob\nzilor \nalte, care spore[te an de an [i\n propor]ii apreciabile datoria ]`rilor \n curs de dezvoltare. Pentrua face fa]` pl`]ilor scadente \n condi]iile \n care cercurile financiare li-miteaz` tot mai mult accesul debitorilor la noi credite, iar cele de afaceri,la pie]ele de desfacere ]`rile \n curs de dezvoltare s\nt nevoite s` ex-porte un volum tot mai mare de m`rfuri, accept\nd pre]urile din ce \n cemai mici oferite de marii consumatori respectiv statele dezvoltate.

Aceast` evolu]ie, extrem de d`un`toare pentru lumea a treia, este ac-

centuat` de politica companiilor transna]ionale, care domin` pie]eleproduselor de baz` exportate de statele s`race. De asemenea, cre[tereaexagerat` a cursului dolarului \n perioada 1983-1985 a contribuit, prinmecanisme specifice pie]ei capitaliste, la sc`derea pre]urilor de baz` laprodusele exportate de ]`rile \n curs de dezvoltare [i cre[terea eforturilorlor de a stinge datoria extern`.

Pentru \nl`turarea inegalit`]ilor [i injusti]iei. S\nt date [i fapte carerelev` realismul aprecierilor din cuv\ntarea tovar`[ului NicolaeCeau[escu potrivit c`rora \nr`ut`]irea considerabil` a situa]iei eco-nomice a ]`rilor \n curs de dezvoltare este tocmai rezultatul politiciideliberate de exploatare [i asuprire promovate de marile monopoluri.De aceea, \n concep]ia pre[edintelui ]`rii noastre aceast` stare de lucruriimpune s` se ac]ioneze cu toat` hot`r\rea pentru a determina oschimbare radical` a situa]iei din economia mondial`, pentru o nou`ordine economic`, care s` asigure raporturi echitabile \ntre state,pentru \nl`turarea politicii de jaf neocolonialist.

|n aceste condi]ii, lupta \mpotriva subdezvolt`rii nu este o lupt`pentru a lua din ceea ce au boga]ii [i a da, nemeritat, s`racilor cumpretind unele ziare din lumea capitalist` ci o lupt` \mpotriva ine-galit`]ilor [i a injusti]iei.

|n vederea realiz`rii acestor deziderate, Romnia, pre[edintele Nico-lae Ceau[escu, au propus un ansamblu de m`suri, care, \ntre altele, are\n vedere stabilirea unui raport just \ntre pre]ul materiilor prime [icel al produselor industriale, care s` favorizeze dezvoltarea ]`rilor pro-duc`toare de materii prime [i, \n acela[i timp, s` asigure veniturira]ionale produc`torilor industriali, s` permit` stimularea activit`]iieconomice \n toate statele lumii.Adoptarea unor asemenea m`suri s-ar\nscrie, f`r` \ndoial`, drept contribu]ii concrete la lichidarea subdezvolt`rii,la f`urirea unei noi ordini economice mondiale, de care depinde at\t pro-gresul, c\t [i pacea \ntregii omeniri.

(Sc\nteia, 11 feb. 1986)

MUGUR IS~RESCU

Pentru eliminarea politiciide spoliere neocolonialist`

practicat` de marilemonopoluri

n ntreprinderile agricole de stat

CONCORDAN}A NTRE CONSTRUC}IILEREALIZATE {I PLANUL DE INVESTI}II

Vizit` de lucru pe platforma industrial` Uzinele Dacia din Pite[ti, minunat prilej pentrutovar`[ul Nicolae Ceau[escu de a asista la o schimbare de ulei.

8/6/2019 Supliment Scnteia 1

7/8

P A G I N A 7 SC|NTEIA, mar] i , 16 noiembrie 2004

Incursiunea pe care tova-r`[ul Nicolae Ceau[escu \nmemorabila sa expunere laCongresul educa]iei politice[i al culturii socialiste o\ntreprinde \n istoria \nde-p`rtat` a romnilor, ar`t\ndc` de la \nfiin]area statuluidacic centralizat \n secolul I\.e.n., de la Decebal [i p\n` \nziua de azi, poporul nostru apl`tit cu jertfe grele p`strareafiin]ei na]ionale, are o de-osebit` importan]` pentru\n]elegerea [i mai profund` aideii de patriotism, pentruinsuflarea sentimentelor dem\ndrie na]ional`, \n special,la t\n`ra genera]ie, care

dup` cum spunea secretarulgeneral al partidului pentrua-[i cunoa[te cu adev`rat ]aratrebuie s`-i cunoasc` istoria,tradi]iile de lupt`, tot a[acum, pentru a [ti cine este,

trebuie s`-[i cunoasc` p`-rin]ii, bunicii, str`bunicii.Aceste idei au o puternic` re-zonan]` \n r\ndurile creato-rilor de art`. |n ceea ce m`prive[te, interesul pentru in-vestigarea istoriei na]ionalese va concretiza prin re-alizarea unor filme inspiratedin r`zboiul de independen]`,de la 1877, b`t`liile istoricede la Oituz, M`r`[ti [i M`-r`[e[ti. Consider c` realizareafilmului istoric este un act depatriotism, o dovad` convin-g`toare a angaj`rii creatoru-lui care, numai pe aceast`cale, a \mbr`]i[`rii temelormajore din via]a poporului,

poate spera s` contribuie la\mbog`]irea epopeii na]io-nale, oferind tinerilor, ur-ma[ilor, emo]ionante pildede moral`, curaj [i cutezan]`.

(S\mb`t`, 5 iunie 1976, Sc\nteia Tineretului, la \ncheierealucr`rilor Congresului Educa]iei Politice [i al Culturii Socialiste

SERGIUNICOLAESCU

FILMUL, PRILEJ DEOMAGIU ADUS T|N~RULUI

EROU COMUNISTNICOLAE CEAU{ESCU |nceputul acestui nou an universitar, puternicmarcat de s`rb`torirea celei de-a XXX-a Eliber`ri a pa-

triei de sub domina]ia fascist` [i de apropiatul Con-gres al P.C.R., aduce profunde transform`ri [i n ac-

tivitatea de zi cu zi a studen]ilor.Pe baza indica]iilor tovar`[ului Nicolae Ceau[escula Conferin]a cadrelor [i activului de partid dinnv`]`mntul superior referitoare la participarea ne-mijlocit` a studen]ilor [i cadrelor didactice la bunagospod`rire a bazei materiale a institu]iilor denv`]`mnt, a c`minelor [i cantinelor se preconizeaz`o serie de m`suri care au drept drept scop antrenareatuturor studen]ilor n activitatea de autoadministrarea c`minelor [i cantinelor de gospod`rire echilibrat` atuturor bunurilor de care dispun.

La Conferin]a cadrelor [i activului de partid dinnv`]`mntul superior, tovar`[ul Nicolae Ceau[escuar`ta c` A-l nv`]a pe student, pe elev s` se gos-pod`reasc` [i s` se conduc` singur este un act edu-cativ. n acest sens m`surile privind participarea stu-den]ilor [i cadrelor didactice la buna gospod`rire a

institu]iilor de nv`]`mnt superior, la adminsitrareac`minelor [i cantinelor urm`re[te n primul rnd unlatura educativ`, cre[terea r`spunderii noastre fa]` debunurile ce snt puse la dispozi]ia noastr` prin grija

partidului [i statului [i nu numai aspecte adminis-trativ-organizatorice.Trebuie s` ac]ion`m de a[a manier`, nct s` facem

din c`minele n care locuim, din cantinele n careservim masa adev`rate [coli ale vie]ii n colectiv.

Vom demonstra c` sntem capabili s` ne gos-pod`rim [i singuri, c` atitudinea boiereasc` fa]`de baza material` pe care o avem n folosin]` nune caracterizeaz`, c` sntem con[tien]i de re-sponsabilit`]ile care ne revin [i [tim s` ac]ion`mpentru a le traduce n via]`.

S` trecem la fapte!(Tribuna Studentului economist)

VIOREL HREBENCIUC

INDICA}IILE TOVAR~{ULUINICOLAE CEAU{ESCU, |NDREPTAR NEPRE}UIT

PENTRU VIA}A DIN C~MINELE STUDEN}E{TI

S`rb`toarea tinere]ii

revolu]ionare

(...)Au urmat apoi primele zile, primiiani ai noii or\nduiri, care l-au g`sit petovar`[ul Nicolae Ceau[escu, al`turi detovar`[a Elena Ceau[escu, \n frunteatinerilor comuni[ti ai ]`rii, mobiliz\nd,electriz\nd con[tiin]e, dedic\ndu-[i \ntrea-ga energie [i capacitatea creatoare mer-sului \nainte pe drumul f`uririi societ`]iisocialiste multilateral dezvoltate [i\naint`rii societ`]ii noastre spre comu-nism. Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu se iden-tific` \n mod indestructibil cu modelul\n`l]`tor de via]` [i munc`, de g\ndire [iac]iune revolu]ionar` pe care \ntreaga sa per-sonalitate \l reprezint` \n con[tiin]a tinereigenera]ii a patriei.

Pilduitoarea via]` [i oper` teoretic` aletovar`[ului Nicolae Ceau[escu, g\ndirea sacutez`toare [i ac]iunea revolu]ionar`acord` \n mod constant un loc importantproblematicii tineretului, exercit\nd ast-fel, prin ele \nsele, o uria[` for]` deatrac]ie pentru t\n`ra genera]ie a patriei.

Pentru tineretul ]`rii, un minunat

exemplu de munc` [i d`ruire patriotic` \lreprezint`, de asemenea, personalitateastr`lucit` a tovar`[ei Elena Ceau[escu,eminent om politic, cu un rol de frunte \nistoria mi[c`rii revolu]ionare din Rom-nia, comunist \nfl`c`rat ale c`rei via]`,lupt` revolu]ionar` [i contribu]ie presti-gioas` la dezvoltarea [tiin]ei, a \nv`-]`m\ntului [i culturii romne[ti constitu-ie un model \n`l]`tor pentru t\n`ragenera]ie a patriei.

Dreptul [i obliga]ia de a participa la via]asocial-politic` a colectivit`]ii, la organizarea[i conducerea acesteia constituie chinte-sen]a posibilit`]ilor de formare [i afirmaremultilateral` create tinerei genera]ii din pa-tria noastr`.

Cre[terea rolului

conduc`tor al partidului,

o necesitate a \naint`rii

spre comunism

Conducerea na]iunii romne de c`tre par-tidul comuni[tilor este un produs al istoriei,este rezultatul unui intens [i efervescent

proces de cristalizare [i individualizare afor]elor progresiste celor mai \naintate alepoporului romn [i de concentrare a lor subsemnul distinctiv al luptei pentru \mplinireaunor aspira]ii fundamentale la care nici oalt` for]` politic` nu se putuse angaja.Asum\ndu-[i misiunea istoric` de a ap`rainteresele generale ale oamenilor muncii,de a lupta pentru independen]a [i su-veranitatea patriei, de a \nf`ptui revolu]iade eliberare social` [i na]ional`, de a re-aliza revolu]ia socialist` [i de a declan[aamplul proces de f`urire a societ`]ii so-cialiste multilateral dezvoltate pe p`-m\ntul Romniei, partidul comunist s-adovedit a fi singura for]` politic` ce a mer-itat mandatul de suprem` \ncredere acor-dat de na]iunea romn`, de a o conduce\n mersul istoriei.

G\ndul [i fapta gloriosului

nostru partid:

Prop`[irea patriei romne

|ntr-adev`r, industrializarea socialist` a]`rii era o necesitate economic` deoarece ea

constituia calea principal` de creare a bazeitehnico-materiale a socialismului. A[a cumatest` deja experien]a istoric`, numai mareaindustrie ma[inist` putea s` \nzestreze cumijloacele de munc` cele mai avansate toatecelelalte ramuri de activitate \n general, ra-murile produc]iei materiale, \n special. Tot-odat`, \n realit`]ile social-economice dinRomnia, industrializarea socialist` a con-stituit singura cale pe care se putea mergepentru a smulge ]ara din \napoierea eco-nomic` mo[tenit` de la or\nduirea social`precedent`.

(...)Iat` de ce glorioasa aniversare a partidu-

lui nostru pentru care dezvoltarea ]`rii afost dintotdeauna un fundamental obiectivprogramatic g`se[te \ntregul popormuncind cu abnega]ie [i elan revolu]ionarpentru realizarea prevederilor stabilite la celde-al XIII-lea Congres al P.C.R. pentru actu-alul cincinal, la sf\r[itul c`ruia ]ara noastr`se va situa la un nivel mediu de dezvoltare.

(Flac`ra, nr. 12, 20 martie 1987, p. 5)

OCTAVIAN {TIREANU

TEZE FUNDAMENTALE DIN G|NDIREAPRE{EDINTELUI NICOLAE CEAU{ESCU

8/6/2019 Supliment Scnteia 1

8/8

P A G I N A 8 SC|NTEIA, mar] i , 16 noiembrie 2004

A[ dori s` m` refer mai \nt\ila rezultatele muncii deeduca]ie comunist` prin

munc` [i pentru munc`desf`[urat` de organiza]ianoastr` \n lumina indica]iilortovar`[ului Nicolae Ceau[escu,a documentelor de partid. {inoi, studen]ii romni, maghiari[i de alte na]ionalit`]i de pemeleagurile Cri[ului, milit`mprin forme [i mijloace specificepentru ca organiza]ia noastr`,fiecare colectiv al s`u, s`devin` cadru prielnic de mani-festare plenar` [i creatoare avirtu]ilor comuniste, pentruca fiecare sec]ie s` ofere un e-xemplu de \mbinare armo-nioas` a preg`tirii profesionalecu o temeinic` preg`tire politi-co-ideologic`, de legare str\ns`a acesteia cu practica, cu

via]a.O aten]ie permanent` amacordat-o bunei integr`ri a\nv`]`m\ntului cu cercetarea [iproduc]ia. Rezultatele ob]inutep\n` \n prezent s\nt edificatoare.Dac` \n cea de-a X-a Conferin]`a U.A.S.C.R. raport`m cre[terea valorii muncii efectuate de unstudent de la 186 lei, c\t era \n1973, la aproape 4.000 lei (ve-nitul provenind din activit`]ile deintegrare), ca urmare a posi-bilit`]ilor de care dispunem, con-semn`m c` la ora bilan]ului efec-tuat \n institut \n \nt\mpinareaprezentei Conferin]e, cifra s-aridicat la peste 11.000 lei. An-

ticip`m c` \n acest an universi-

tar aceast` cifr` va fi considerabildep`[it`. La aceste succese\mbucur`toare ad`ug`m do-b\ndirea de c`tre Asocia]ia Stu-den]ilor Comuni[ti or`deni alocului 3 \n \ntrecerea na]ional`Fiecare A.S.C. colectiv de edu-care prin munc` [i pentrumunc` a studen]ilor, precum [i\ndeplinirea [i dep`[irea planu-lui de munc` patriotic`.

{i \n activit`]ile de auto-dotare, cu o pondere deosebit` lasec]ia educa]ie fizic` [i sport,rezultatele ob]inute respectivconstruirea prin for]e proprii aunui modern poligon de tir, aunei s`li de atletism [i a com-

plexului de terenuri pentru tenis

de c\mp, toate \n valoare de peste1 milion lei au fost pe m`suraposibilit`]ilor [i a[tept`rilornoastre. Dorim s` v` inform`m,de asemenea, c` \n contextul ex-tinderii bazei tehnico-materiale lasec]ia de subingineri, s\ntem an-gaja]i \n construirea [i amena- jarea unei sec]ii de micropro-duc]ie, ac]iune \n care s\ntem beneficiarii unei \nsemnate in-vesti]ii.

(Via]a Studen]easc`, nr. 8-9,694-695, 28 februarie 1978?)

GHEORGHE COPOSInstitutul de \nv`]`m\nt su-

perior din Oradea)

S~ INTEGR~MRAPID|NV~}~M|NTULCU PRODUC}IA {I CERCETAREA

IMPORTANTA EXPUNEREA

MULTIUBITULUI CONDUC~TOR

TRASEAZ~SARCINI DEMARE

R~SPUNDERE TUTUROR

|mi este pl`cut s` remarc c`, \nmunca noastr` de formare, \n spiritul

eticii [i echit`]ii comuniste, noi avemadeseori al`turi [i asocia]iile studen]e[ticare acord` sprijin eforturilor noastre deeducare [tiin]ific` [i moral politic` atinerilor.

|n ciuda bunelor rezultate ob]inute\n direc]ia preg`tirii elevilor trebuie s`recunoa[tem c` [i din cauza unor defi-cien]e persistente \nc` \n munca orga-niza]iei UTC din [coal`, dar [i datorit`unei defectuoase conjug`ri a eforturilornoastre cu cele ale asocia]iilor stu-den]e[ti, roadele s\nt \nc` departe dedorin]e [i posibilit`]i. |n aceast` direc]ienoi vrem s` punem \n practic`, c\t mai

repede cu putin]`, indica]iile formulate recent de secretariatul CC al UTC\n leg`tur` cu \nt`rirea colabor`rii dintre [colile medii [i asocia]iile stu-den]e[ti \n vederea \mbun`t`]irii procesului instructiv educativ.

Ascult\nd cu aten]ie importanta expunere f`cut` la aceast` a IX-aConferin]` a UASCR de c`tre secretarul general al partidului,

tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, am \n]eles \nc` o dat` ce sarcini de marer`spundere stau \n fa]a tuturor factorilor angrena]i \n procesul de\nv`]`m\nt, fie ei asocia]ii studen]e[ti, organiza]ii UTC din [coli etc.|mi exprim convingerea c`, pe viitor, leg`turile dintre \nv`]`m\ntulmediu [i \nv`]`m\ntul superior se vor ad\nci, a[a cum de altfel auperspective s` o fac`, c` documentele pe care Conferin]a dumnea-voastr` le va adopta, \n spiritul indica]iilor Partidului ComunistRomn, vor \nsemna contribu]ii majore la progresul [colii romne[ti[i prin ea la progresul societ`]ii noastre multilateral dezvoltate, aRomniei socialiste.

(Via]a Studen]easc` nr. 13, 28 martie 1973, p. 17)

ADRIAN SEVERIN

secretarul comitetului UTC de la Liceul Mihai Viteazuldin Bucure[ti

T|N~RULREVOLU}IONAR DESCHIDERE SPRE

VIITORUL COMUNISTDe[i cu o vechime mai mic` n calitatea de Student, Adrian Severin

anul II, are deja o bogat` activitate ob[teasc`. Ca elev al Liceului MihaiViteazul din Bucure[ti de]inea deja o bogat` activitate de conducere ncadrul UTC. Ca membru al biroului UTC al sectorului 3, a participat lalucr`rile celei de-a IX-a Conferin]e a UASCR, atunci purtnd mesajul

elevilor. Anul trecut, vicepre[edinte al CUASCR, este reales anul acesta naceea[i func]ie, iar n Conferin]a pe Centru universitar prime[te o nou` in-vestitur` cea de membru al Biroului CUASCR din Centrul Universitar Bucu-re[ti. Mul]i l cunoa[tem pe Adrian din timpul vacan]ei de var`, cnd a f`cut

parte din comandamentul taberei Costine[ti ca [i comandant al taberei deinstruire de la Izvorul Mure[ului. Avem deci deplina ncredere c` ale[ii no[trin marele forum studen]esc ne vor reprezenta n deplin consens cu aspira]iilenoastre, cu tinere]ea naostr`, cu puterea noastr` de sacrificiu.

Dup` experien]a primei edi]ii a Festivalului Na]ional CntareaRomniei [i cu att mai mult dup` cea de-a doua edi]ie, exist` motive desatisfac]ie pentru activi[tii din comisia cultural` a Universit`]ii dinBucure[ti. Experien]a unor festivaluri ale artei studen]e[ti a existat [i nal]i ani, dar Festivalul Na]ional Cntarea Romniei a ridicat problemenoi [i o n]elegere nou` a con]inutului [i manifest`rilor artei studen]e[ti.M` gndesc n primul rnd la brig`zile artistice [i la dansul tematic.

(Via]a Studen]easc`, 1978)

ADRIAN SEVERIN

{eful comisiei culturale a Consiliului UASC din Centrul UniversitarBucure[ti

Cunoa[terea istoriei poporului romn temei al \nf`ptuirilor prezente

{tiin]` fundamental` prin bog`]ia izvoarelor [imetodelor ce le pune la \ndem\n` \n investigarea [i in-terpretarea fenomenelor sociale, istoria, carte de c`p`t\ia unei na]ii, \[i afl` \ntr-o societate ca a noastr` rolul[i locul pe deplin meritate. Este, incontestabil, dob\ndade bine adus` \n planul cercet`rii teoretice de c`tresecretarul general al partidului, tovar`[ul NICOLAECEAU{ESCU, \ntemeietor al unei concep]ii cu larg` de-schidere spre \nsemn`tatea acestei [tiin]e. Repunerea\n drepturile fire[ti ale istoriei, ce \ncepe cu re-spectarea adev`rurilor ei, marcheaz`, \ncep\nd cuCongresul al IX-lea al partidului, o veritabil` cotitur`.|n cunoa[terea [i interpretarea trecutului istoric,

temelie logic` [i legic` a unei anume evolu]ii, re-spect\nd principiile determinismului concep]iei mate-rialiste despre lume, via]` [i societate, se afl` s\mbu-rele \nsu[i al \naint`rii, raportat nu doar la elanulafectiv firesc z`mislit de modelul \nainta[ilor, lupt`toripentru afirmarea propriei fiin]e, pentru libertate social`[i na]ional`, pentru independen]`, unitate [i demni-tate, ci, \n primul r\nd, de dorin]a de a \n`l]a, prinmunc`, aceast` str`veche ]ar` pe noi culmi de progres[i bun`stare ale civiliza]iei socialiste.(Flac`ra Ia[ului, 28 octombrie 1989, Nr. 13.385, pg. 2)

LECTOR DR. IOAN SOLCAN

Tovar`[a Elena Ceau[escu [i tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, p`rin]ii dragi ai na]iunii,al`turi de unul din copiii lor

Din num`rul urm`tor: teoriile tovar`[ului Dan Voiculescu, revenirea t\n`rului [i entuaziastuluiAdrian [i, \n premier` pe mapamond, elogiul marinarului frunta[!