Jurnalul de Studii Juridice Supliment 1 2012

8/17/2019 Jurnalul de Studii Juridice Supliment 1 2012

1/269


2/269

„Petre Andrei” University from Iasi, Faculty of Law

LEGAL RESEA R CH CENTRE

Supliment

Jurnalul de studii juridice / Journal of Legal Studies

International ConferenceTradition and reform in the Romanian society. European Highlights

Traditie ş i reform ă în societatea româneasc ă . Repere Europene25 martie 2012

Supplimentary Issue 1 Year VII

No. 1-2/2012

Organizator:Centrul de Cercetări Socio-Umane, Asociaţia Lumen, Editura Lumen, Iaşi

Parteneri: Asociatia de Drept Civil Quebec-Romania

Higher Education Research and Consulting Company, USAFacultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea “Valahia” TârgovişteFacultatea de Drept, Centrul de Cercetări Juridice, Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi

Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Republica Moldova, ChişinăuInternational Conference

Tradition and reform in the Romanian society. European HighlightsTradi ţ ie ş i reform ă în societatea româneasc ă . Repere Europene

25 martie 2012

Conferinţa este indexată în următoarele baze de date internaţionale:Index Copernicus; Ideas RePeC, Econpapers: Socionet: CEEOL (Central and Eastern

European Online Library) Apariţie: Supliment Journal of Legal Studies până la data de 25 aprilie 2012

Revista este inclusă în următoarele baze de date internaţionale:Index Copernicus; Ideas RePeC, Econpapers: Socionet: CEEOL (Central and Eastern

European Online Library)

Lumen2012

Copyright Jurnalul de Studii Juridice, Editura Lumen


3/269

Jurnalul de Studii Juridice Journal of Legal StudiesRevue d'études juridiques

ISSN: 1841-6195e-ISSN: 2067-8509

Published on Behalf "Petre Andrei" University, Faculty of Law 6th Year, Nr. 1-2/2012Publication frequency: twice a year: No. 1-2/June and Nr. 3-4/December BilingualEdition: English and Romanian

Contact data:

Address: Facultatea de Drept, Universitatea „Petre Andrei" din Iaşi, str. GrigoreGhica Vodă, nr. 13, et. 2, Cod 700400E-mail: [email protected]: [email protected]

Web site: jsl.upa.ro Telephone: 0735217732; 0232210333Fax: 0232210026

Web-site page designed and administered by R ăzvan Costin

Information about the Publishing House

Lumen Publishing House, Iaşi CP 3, OP 780, IaşiE-mail: [email protected] Telephone no.: 0332450133; Fax: 0332811551Manager of the Lumen Publishing House: Ph.D. Antonio Sandue-mail: [email protected]

Copyright © The Journal of Legal Studies• All Rights Reserved• The selected articles cannot be given for publication to other journals

The journal is financed by "Petre Andrei" University of Iaşi

Price per volume: 10 euroSubscription fee: 15 euro/yearCirculation: 300 copies



4/269

Editorial Board

EXECUTIVE EDITORIAL BOARD

Conference Coordinator and Editor of Law Sections: Nadia Cerasela ANI ŢEI, Ph.D, Associate Professor at the Faculty of Law, “Petre Andrei” University of Iaşi Iaşiand „Dunareas de Jos” University of Galati

Editor on Law Sections: Calina JUGASTRU, Professor Ph. D & ScientificChancellor, Faculty of Law „Simion Bărnuţiu”, „Lucian Blaga” University of Sibiu,RomaniaEditor on Law Sections: Mihaela Laura PAMFIL, Prosecuting Attorney of theProsecuting Departament by Deta Court of Justice; Associate Professor, Faculty ofLaw, “Petre Andrei” University of Iaşi, RomaniaEditor on Law and Related Sciences Section: Associate Prof. Ph.D. AntonioSANDU, “Mihail Kogalniceanu” University, Iasi, and Researcher ar Lumen

Association,Editor-in-Chief: Nadia Cerasela ANI ŢEI, Ph. D, Associate Professor at the Facultyof Law, “Petre Andrei” University of Iaşi Iaşi and „Dunareas de Jos” University ofGalatiManaging Editors: Associate Prof. Ph.D. Antonio SANDU, “Mihail Kogalniceanu”University, Iasi, and Researcher ar Lumen Association,

ADVISORY EDITORIAL BOARD

George ANTONIU, Professor Ph. D, „Andrei R ădulescu” Institute of Law,Romanian Academy, Romania

Gudmundur ALFREDSSON, Professor Ph. D, S.J.D., University of Akureyri ,Island; University of Strasbourg, FranceFlorence BENOIT-ROHMER, Professor Ph. D, University of Strasbourg, France ;European Inter University Centre, Venice, ItalySergiu BRÂNZ Ă, Professor Ph. D, Faculty of Law, Moldova State University,Republic of Moldova Alexandru BURIAN, Professor Ph. D, Faculty of Law, Moldova State University,Republic of MoldovaEmanuele CALÒ, Dirigente at Notaries National and International Board, Rome,Italy

Javier CARRASCOSA GONZÁLEZ, Professor Ph. D, University of Murcia, Spain Alfonso- Luis CALVO CARAVACA, Professor Ph. D, University Carlos III,Madrid, SpainSeldağ CEYLAN, Professor Ph.D, Faculty of Law, University „Ghazi” Ankara, Turkey Valeriu M. CIUC Ă, Judge at the High Court of EU, Luxembourg; Professor Ph. D,Faculty of Law, „Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi, RomaniaOlga DYUZHEVA, Professor Ph. D, Faculty of Law, Moscow State University,RussiaEckart KLEIN, Professor Ph. D, (em.), University of Potsdam, GermanyDieter GRIMM, Professor Ph. D, Institute for Advanced Study, Berlin, Germany

3



5/269

Călina JUGASTRU, Professor Ph. D & Scientific Chancellor, Faculty of Law„Simion Bărnuţiu”, „Lucian Blaga” University of Sibiu, RomaniaPaul LEMMENS, Professor Ph.D, Institute for Human Rights, KatholiekeUniversiteit Leuven, Belgium

Ştefan Mircea MINEA, Judge at the Constitutional Court of Romania; Professor Ph.D. Faculty of Law, „Babeş Bolyai” University of Cluj, RomaniaFrank S. RAVITCH, Professor Ph. D, College of Law, Michigan State University,S.U.A.Liviu POP, Professor Ph. D, Faculty of Law, „Babeş Bolyai”University of Cluj,RomaniaRaducan OPREA, Professor Ph. D „Dunarea de Jos” University of Galati, Romania

Tudorel TOADER, Judge at the Constitutional Court of Romania; Professor Ph. D,Faculty of Law, „Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi, RomaniaLynn D. WARDLE, Professor Ph. D, „J. Reuben Clark” Law School, Brigham

Young University, S.U.A.Olivier de SCHUTTER, Professor Ph. D, Université catholique de Louvain,College of Europe, Belgium

Adam CZAMOTA, Associate Professor , Ph. D, University of New South Wales,Sidney, AustraliaNadia Cerasela ANI ŢEI, Associate Professor Ph. D, Faculty of Law, “Petre Andrei”University of Iaşi, Romania, „Dunarea de Jos” Galati University of Galati, RomaniaDan LUPAŞCU, Member of the Superior Council of Magistrates; AssociateProfessor Ph. D, Faculty of Law, University „Nicolae Titulescu” of Bucureşti,Romania

Gabriel Liviu ISPAS Associate Professor Ph. D, Dean Faculty of Law, University„Nicolae Titulescu” of Bucureşti, RomaniaMihaela Laura PAMFIL, Prosecuting Attorney of the Prosecuting Departament byDeta Court of Justice; Associate Professor, Faculty of Law, “Petre Andrei”University of Iaşi, Romania

Thomas SKOUTERIS, Associate Professor Ph. D, American University in Cairo,EgyptOlivier RIBBELINK, Senior Researcher, T.C.M. Asser Institute, The Hague,Netherlands

Vitalie STATI, Associate Professor Ph. D, Faculty of Law, Moldova State UniversityRepublic of MoldovaMaria DUMITRU, Asociate Professor Ph. D, Faculty of Law, „Petre Andrei”University of Iaşi, RomaniaIlioara GENOIU, Lecturer, Faculty of Law and Social-Political Sciences, “Valahia”University of Targoviste, Romania

Alina Mirabela GENTIMIR Lecturer, Faculty of Law „Alexandru Ioan Cuza”University of Iaşi, RomaniaMihai GRIGORE, Lecturer, Faculty of Law and Social-Political Sciences, “Valahia”University of Targoviste, RomaniaOlivian MASTACAN, Lecturer, , Faculty of Law and Social-Political Sciences,“Valahia” University of Targoviste, RomaniaFlorin TUDOR, Lecturer, Dean, „Dunarea de Jos” University of Galati, Romania

4



6/269

Ana Ş TEF ĂNESCU, Lecturer, „Dunarea de Jos” Galati University of Galati,RomaniaIonut IFRIM Ph. D, Resarch „Andrei R ădulescu” Institute of Law, Romanian

Academy, Romania

Roxana LAZ ĂR, Lecturer, Faculty of Law, “Petre Andrei” University of Iaşi,RomaniaIon FL ĂMÂNZEANU, Lecturer Ph. D, Faculty of Law, „Spiru Haret” University ofBucureşti, RomaniaCălina Andreea MUNTEANU, Lecturer, Faculty of Law, “Petre Andrei” Universityof Iaşi, Romania

5



7/269

Aims and Scope:

Journal of Legal Studies, a professional academic journal, published twice a year,

commits itself to promoting the academic communication about laws of Romaniaand other countries, covers all sorts of researches on legal history, law rules, legalculture, legal theories, legal systems, questions, debate and discussion about law fromthe experts and scholars all over the world.

The Journal of Legal Studies is issued biannually: no.1-2 /June and no. 3-4 /December

Bilingual Edition: English and RomanianCover Design: Cristian Usurelu, “Lumen” Publishing House

Copy Editor: Simona USURELU, “Lumen” Publishing House

English version: ISSN: 1841-6195English version: ISSN electronic: 2067-8509

The Journal of Legal Studies was included in the following international data bases:Index Copernicus, Ideas RePeC, Econpapers,Socionet,CEEOL (Central and Eastern European Online Library)

The Journal of Legal Studies is listed in B+ category under the number 981 byCNCSIS.

The Romanian version of this Journal is available online, at jls.upa.ro The articled admitted for publication cannot be submitted to other publications.

Deadlines: The papers will be sent between: January 15- April, 15 for issues no. 1-2/June; July 1-October 15 for issues no. 3-4/December. The selection of the papers will be performed as soon as they have been received butno later than June 1 for issues no. 1 2/ June and November 1 for issues no. 3-4/

December. The papers will be sent to the e-mail address [email protected].

6



8/269

INSTRUCTIONS FOR CONTRIBUTORSGeneral instructions: The articles must be written both in English and Romanianfor the Romanian contributors. All articles must contain an abstract which needs tocomply with the following requests: it must sum up concisely the content of the

article; it must be written in English; it must not exceed 15-20 lines. The abstractmust be followed by 5-10 English keywords.Content instructions: The article must be dense, well structured, and to represent apersonal contribution of the author in the approached field, through the rejection oradmission of previous expert opinions; it must contain, when the case needed,proposals of law bills; it must contain a set of conclusions and it must not exceed 15pages.Drafting Conditions: The title: Garamond, 14, bold, centered capital letters.

Authors/Co-authors: Name: Garamond, 12, italic, bold, on the right side at doubleline spacing from the title; First Name: Garamond, 12, italic, bold; After the name,

an asterisk symbol with a footnote containing the author’s identification data: theacademic degree, the academic title; institution Abstracts and key words:They mustbe written with Garamond, 11, italic, justified, double line spacing by the author’sname. The article: It must be written at single space line by the key words withGaramond, 12, justified, single space. When titles and subtitles requested they mustbe written in italics and be centereditura Bibliographical notes: They will be writtenin their proper order in between brackets without special characters in Garamond,12, in accordance with the following example: (Filipescu, (year), : 15-25); (Filipescu,I., P.,. Filipescu, A., (year), : 15-25). We also mention that the titles of the books willnot be translated from Romanian into English. Like wise, the Moldavian authors are

requested to use the Latin alphabet for the bibliographical notes. The footnotes: They must be written without special characters in Garamond, 10. They will containall the explanations, commentaries and definitions which the author considerscompulsory for the proper understanding of the text. The bibliography:It must begrouped, where necessary, in the following sections: treatises, lectures, monographs;scientific articles; bodies of law; web pages. The bibliography must be written

without special characters and in alphabetical order. E. g: Anitei N., C.,, (2012),Dreptul familiei, Editura Hamangiu, Bucuresti, Romania. When journals, reviews orconference papers are quoted, the authors will be grouped alphabetically as follows:

Anitei, N., C., (2012), Thoughts concerning the formal conditions needed for the

contracting of marriage from the point of view of the stipulations in the new CivilCode in “Journal of Legal Studies”, Editura Lumen, Iasi, Romania. The article will be joined by a short presentation of the author which shouldhighlight: the academic degree, the academic title, the employment information, theprofessional or research activity and also the mail address where he/ she will receivethe journal.

The Romanian variant of the Journal of Legal Studies must observe the samedrafting conditions, excepting the special characters in the text (the bibliography andthe bibliographical notes will be written without special characters as well as in theEnglish version). The titles of the articles must be written both in Romanian and inEnglish. The abstract and the keywords must be written only in English.

7



9/269

CONTENTS:

Top highlights of the Journal of Legal Studies:I. Comunity Law. Comparative Law. European Law. International Law

II. Romanian LawIII. Law and Related SciencesIV. Legal Practice

V. Book reviews and Editorial Signals

SELECTION AND PUBLICATION:

Advisory Editorial Board is represented by a select committee of editors (law expertsand professionals from various countries) that will examine and review the submittedarticles.

The scientific committee of the journal shall pass all received manuscripts through a

provisory selection. The papers shall be selected and blindly reviewed at least by tworeferees.

The Journal of Legal Studies aligns itself to a strictly blind reviewing peer process,implying that the author’s and the reviewer’s names shall be mutually held backduring evaluation process. Each paper goes through at least two peer reviews. Thefinal editorial decision shall be made in 4 to 6 weeks from the submission date. Thepeer review verdict may be phrased either as “accepted”/ “accepted with minoramendments”/ “accepted with substantial amendments” or “rejected”.

OUR TARGET PUBLIC:

The Journal of Legal Studies is meant for scholars and other members of theinternational academic community (students, BAs, MAs, PhDs), practitioners andlaw experts who are interested in various fields of law and in cognate sciences.

8



10/269

Condiţii generale de publicareSupliment Jurnalul de Studii Juridice

Abstractul

V ă rug ăm ca, la momentul transmiterii abstractului, să ave ţi în vedere următoarele:

Titlul articolului va fi dat atât în limba română, cât şi în limba engleză.Numele autorilor şi afilierea cât şi datele despre titlul ştiinţific, adresa de

email a autorului/autorilor vor fi scrise sub titlu, la un rând distanţă. Abstractul în limba engleză de maximum 15-20 de rânduri.Maximum 6 cuvinte cheie în engleză. Abstractul şi cuvintele cheie vor fi în limba engleză atât pentru lucr ările în

limba română, cât şi pentru cele în limba engleză. Abstractul şi cuvintele cheie se scriu în Garamond, cu caractere de 11, italic, aliniere

„justify”, la două rânduri distan ţă de numele autorului.

Publicarea articolelor ştiinţifice

În ceea ce priveşte publicarea lucrărilor in extenso, acestea trebuie trimise până ladata de 5 aprilie 2012.Fiecare lucrare trebuie să con ţină:

Titlul în limba în care se publică articolul. Traducerea titlului în limba engleză pentru lucr ările apărute în limba

română.

Numele autorilor şi afilierea, cât şi date despre titlul ştiinţific şi poziţia persoanei, sursa de finanţare a realizării cercetării (dacă este cazul), adresa de email aautorului/autorilor, număr de telefon (opţional).

Abstractul în limba engleză de maximum 15-20 de rânduri.Maximum 6 cuvinte cheie în engleză. Abstractul şi cuvintele cheie vor fi în limba engleză atât pentru lucr ările în

limba română, cât şi pentru cele în limba engleză. Abstractul şi cuvintele cheie se scriu în Garamond, cu caractere de 11, italic, aliniere„justify”, la două rânduri distan ţă de numele autorului.Condiţii de redactare. Titlul: Garamond, 14, bold, centrat cu majuscule.

Autori/coautori: numele şi prenumele se scriu în dreapta, la două rânduri distan ţă sub titlu. Prenumele se scrie cu Garamond 12, italic, bold iar numele de familie sescrie cu Garamond 12, majuscule, italic, bold. După numele de familie se va trece unasterisc şi, ca notă de subsol, se va scrie calitatea autorului: gradul didactic, titlulştiinţific, instituţia sau locul de muncă. Articolele se scriu în limba română sau în limba englez ă.Conţinutul articolului. Textul articolului va fi scris la un rând distanţă de cuvintelecheie în Garamond, cu caractere de 12, aliniere „justify”, la un rând distanţă. În cazulexistenţei de titluri sau subtitluri, acestea se scriu în italic, centrat la mijloc. Articolultrebuie să îndeplineasc ă urm ătoarele condiţii: să fie consistent; bine structurat; s ă reprezinte o contribuţie personală prin sus ţinerea sau infirmarea opiniilor din

9



11/269

literatura de specialitate; să conţină, atunci când este cazul, propuneri de lege ferenda;să conţină concluzii şi să nu depăşească 15 pagini.Notele bibliografice. Notele bibliografice se vor trece, în ordinea utilizării, în subsolulpaginii. Notele de subsol se scriu cu diacritice, Garamond, caractere de 10. Acestea

vor conţine toate trimiterile explicative, comentariile şi definiţiile unor termeni dintextul articolului, acolo unde autorul le-a considerat necesare. În situaţia în care citămdin tratate, cursuri şi monografii autorii vor fi trecuţi potrivit următorului exemplu:N.C. Anitei. Dreptul familiei, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 11/pp. 17-28.În situaţia în care cităm din reviste sau volume ale conferinţelor autorul va fi trecutpotrivit următorului exemplu: N.C. Anitei. Thoughts concerning the formalconditions needed for the contracting of marriage from the point of view of thestipulations in the new Civil Code in “Journal of Legal Studies”, no. 3-4/2011,Editura Lumen, Iasi, Romania.Bibliografie. Bibliografia trebuie grupată, dacă este cazul, pe următoarele secţiuni:

Tratate, cursuri, monografii; articole ştiinţifice; legislaţie; pagini web.

Kindest regards,Executive Editor-in-Chief,

Nadia – Cerasela Aniţei

10



12/269

Organizing Committee

1. Dr. Nadia Cerasela ANITEI

2. Drd. Ramona ACSINTE

3. Drd. Lucian ARN ĂUTU4. Drd. Emilian BULEA

5. Dr. Maria DUMITRU

6. Dr. Ilioara GENOIU

7. Dr. Mihai GRIGORE

8. Dr. Steluţa IONESCU9. Drd. Roxana Elena LAZAR

10. Dr. Olivian MASTACAN

11. Dr. Livia MOCANU

12. Drd. Călina MUNTEANU

13. Dr. Constanţa M Ă TUŞESCU14. Dr. Raducan OPREA

15. Dr. Mihaela Laura PAMFIL

16. Drd. Roxana Alina PETRARU

17. Drd. Ioana POPA

18. Dr. Antonio SANDU

19. Dr. Ana STEFANESCU

20. Dr. Florin TUDOR

21. Drd. Ana Maria VULPOI

11



13/269

The Agenda of International Conference

Tradition and reform in the Romanian society. European HighlightsTradi ţ ie ş i reform ă în societatea româneasc ă . Repere Europene

Orele 9.00 - 9.15 - Deschiderea conferinţei - Preşedinte Asociaţia Lumen, Dr. Antonio SANDUOrele 9.15 - 10.45 – Prezentare lucrări plenOrele 10.45 - 11.15 – Intrebări şi recomandăriOrele 11.15 –11.30 - Pauză cafeaOrele 11.30 - 13.00 – Prezentare lucrări plenOrele 13.00 - 13.30 – Intrebări şi recomandăriOrele 13.30 - 15.00 – Pauză de masă

Orele 15.00 - 18.00 - Prezentarea lucrărilor pe secţiuniOrele 18.00 - 19.00 - Intrebări şi recomandări în cadrul fiecărei secţiuniOrele 19.- 19.30 - Pauză cafeaOrele 19.30 - 20.00 - Inchiderea conferinţei - Director ştiinţific, Asociaţia Lumen,Conf. univ. dr. Nadia Cerasela ANI ŢEIOrele 20.30 – Masa de seară

12



14/269

Plenary lectures

Keynotes speakers.

Prof. univ. dr. R ăducan OPREA - REGARDING THE IMPORTANCE OFINTERNAL REGULATIONS AS SPECIFIC SOURCE OF THE LABOR LAW

Prof. Univ. dr. Călina Felicia JUGASTRU - THE CONDITIONS OF CIVILLIABILITY WITHIN THE NEW CIVIL CODE

Conf. univ. dr. Livia MOCANU - THE IRREVERSIBILITY OF DONATIONS ACCORDING TO THE NEW CIVIL CODE

Lect. univ. dr. Ilioara GENOIU - REPORT OF DEBTS ACCORDING TO LAW

NO. 287/2009 ON THE CIVIL CODE

Conf. univ. dr. Nadia- Cerasela ANI ŢEI - THE PRECIPUT CLAUSE IN THEMATRIMONIAL AGREEMENT

Conf. univ. dr. Laura Mihaela PAMFIL - THEORY AND LEGAL PRACTICECONCERNING THE EXECUTING OF A EUROPEAN ARREST WARRANTIN ROMANIA

Lect. univ. dr. Olivian MASTACAN - OFFENSES OF CORRUPTION IN THE

NEW CRIMINAL CODE

C.S.III dr. Ionuţ IFRIM- REFLECTIONS ON A PARTICULAR TYPE OFOFFENCE

Lect. univ. dr. Florin TUDOR - CROSS BORDER COOPERATION, FORMS OFPARTNERSHIP TO ATTRACT FINANCIAL RESOURCES IN EUROREGION"SIRET-PRUT-NISTRU"

Lect. univ. dr. Cristian DUMITRESCU - THE ADMINISTRATIVE AND

ECONOMICAL ROLE OF THE ROMANIAN STATE FROM THEPERSPECTIVE OF THE INTEGRATION IN THE EUROPEAN UNION. THE ECONOMIC CONVERGENCE AND THE INTRODUCTION OFEURO CURRENCY

Lect. univ. dr. Mihai GRIGORE - THE LEGAL TECHNIQUE CONCEPT

13



15/269

Contents

Keynotes speakers

I.Comunity Law. Comparative Law. European Law. International LawPanel 1. Claudia GILIA - THE REFORM OF LOCAL DEMOCRACY INFRANCE BETWEEN 2008-2014Panel 2. Lect. univ. dr. Manuela NI ŢĂ - THE RESULTS OF THEINVOLVEMENT OF INTERNATIONAL CHAMBER OF COMMERCE INPARIS IN CODING INTERNATIONAL TRADE LAW

II.Privat LawPanel 1. Lect. univ. dr. Adi CIRCA - THE GROUP CONTRACTS AND

CONVENTIONAL RELATIVITY: PRESENT AND PERSPECTIVESPanel 2. Conf. univ. dr. Maria DUMITRU - THE LEGAL REGIM OF SHARESIN THE SHARES IN THE MATRIMONIAL REGIME OF LEGALCOMMUNITY

III.Public LawPanel 1 . Lect. univ. dr. Oana Roxana IONESCU - REFLECTIONS ON THEPUNISHMENT OF THE CRIME OF ATTEMPTED ROBBERY TO THEOFFENCE OF CAUSING INJURY OR FLICKS OF DEATHPanel 2. Lect. univ. dr. Lavinia Mihaela VL ĂDIL Ă - EUROPEAN AND

INTERNATIONAL MARKS ON THE FAMILY VIOLENCEPanel 3. Lect. univ. dr. Rada POSTOLACHE - SAVING AND HOUSINGCREDIT BANKS

IV. Social and Humanistic SciencesPanel 1. Lect. univ. drd. Roxana Elena LAZ ĂR - EUROPEANREFORMULATION OF PRINCIPLES AND STRATEGIC OBJECTIVES INROMANIAN RESEARCH-DEVELOPMENT-INNOVATION SECTORLect. Univ. Dr. Antonio SANDU - A CONSTRUCTIONISTUNDERSTANDING OF SOCIAL CONTRACT THEORY

14



16/269

Conference Moderators

Plenary lectures

Conf. univ. dr. Mihaela Laura PAMFIL

Asist. univ. Ana Maria VULPOI

I.Comunity Law. Comparative Law. European Law. International LawPanel 1

Conf. univ. dr. Nadia - Cerasela ANI Ţ EI Lect. univ. dr. Cristian DUMITRESCU

Panel 2

Lect. univ. dr. Manuela NI ŢĂ Lect. univ. dr. Florin TUDOR

II.Private LawPanel 1

Conf. univ. dr. Maria DUMITRU

Lect. univ. dr. Ilioara GENOIU

Panel 2

Lect. univ. dr. Ana Ş TEF Ă NESCU Asist. univ. dr. Laura GEORGESCU

III.Public LawPanel 1

Lect. univ. dr. Lavinia VL Ă DIL Ă C.S. II Ion IFRIM

Panel 2

Lect. univ. dr. Oana Roxana IONESCU

Lect. univ. dr. Olivian MASTACAN

Panel 3Lect. univ. dr. Rada POSTOLACHE

Lect. univ. dr. Mihai GRIGORE

IV. Social and Humanistic SciencesPanel 1

Lect. univ. drd. Roxana Elena LAZ Ă R Dr. Antonio SANDU

15



17/269



18/269

Summary:

I. COMUNITY LAW. COMPARATIVE LAW. EUROPEANLAW. INTERNATIONAL LAW

The Convention Containing Certain Provisions of Private

International Law on Marriage, Adoption and Guardianship

Concluded by the Scandinavian Countries in Stockholm on

February 6, 1931.................................................................................23

Nadia Cerasela ANI Ţ EI

Reform of State Institutions, a Legal Requirement?........................27

[Reforma instituţiilor statului, o necesitate juridică?]

Gabriel Liviu ISPAS

The Accesibility of the European Union’s Normes for the Local

Authorities of the Member States.....................................................41 [Accesibilitatea normelor Uniunii Europene pentru autorităţile locale ale

statelor membre] Constan ţ a M Ă TU Ş ESCU

Associations Acknowledged as Being of Public Utility in France...63 [Asociaţiile recunoscute ca fiind de utilitate publică în Franţa]

Mihaela PREDA

Labor Code Amendments - Between Necessity and the Reality of

the Labor Market in Romania and in the European Union.............77

Carmen Constantina NENU

II. PRIVATE LAW

The Conditions of Civil Liability within the New Civil Code..........89 [Condiţiile răspunderii civile în noua reglementare a Codului Civil]

C ă lina JUGASTRU

17



19/269

Considerations Regarding Unworthiness to Inherit, Legislated by

Article 958 of the Romanian Civil Code ......................................... 103

Claudiu Ramon D. BUTCULESCU

R ă zvan Claudiu VANAN

The Irreversibility of Donations According to the New Civil Code111 [Ireversibilitatea donaţiilor conform Noului Cod Civil ]

Livia MOCANU

Perspectives in Romanian Private Law .......................................... 129 [Perspective în dreptul privat românesc ]

Maria DUMITRU

Property Liability Forms................................................................. 137

Laura GEORGESCU

Maternity Versus Parenting - National Legal Framework,

International and European Trends in 2012................................... 147

R ă ducan OPREA

III. PUBLIC LAW

Control the Behavior of Juveniles Sentenced to Conditional

Suspension of Sentence During Probation Period in Romania and in

Moldova .......................................................................................... 159 [Controlul comportamentului minorilor condamnaţi la suspendareacondiţionată a pedepsei în perioada de probaţiune în România şi înRepublica Moldova ]

C ă t ă lin Ionu ţ BUCUR

The Competence Institution in Romanian New Codes of Procedure

......................................................................................................... 171 [Instituţia competenţei în Noile Coduri de Procedură din România]

Stelu ţ a IONESCU

18



20/269

Offenses of Corruption in the New Criminal Code........................ 197 [Infracţiunile de corupţie în Noul Cod Penal]

Olivian MASTACAN

Critical Aspects Regarding Error in Persona Form of Transferred

Intent...............................................................................................205 [Aspecte critice în ceea ce priveşte forma "Error Persona" a transferuluide intenţie]

Calina Andreea MUNTEANU

Central Fiscal Commission............................................................. 217

Nadia Cerasela ANI Ţ EI

Recent Developments in the Field of Public Administration

Regulations Coding ........................................................................227

Sorina Ş ERBAN-BARBU Nicoleta DASC Ă LU

Saving and Housing Credit Banks .................................................239 [Băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ]

Rada POSTOLACHE

IV. SOCIAL AND HUMANISTIC SCIENCES

European Reformulation of Principles and Strategic Objectives in

Romanian Research-Development-Innovation Sector...................255

[Reformularea europenă a principiilor şi obiectivelor strategice înSectorul de Cercetare-Dezvoltare-Inovare al României ]

Roxana-Elena LAZ Ă R

Allocation And Use of Resources in Health System: A Model of

Financial Management...................................................................263 [ Alocarea şi utilizare resurselor în sistemul de sănătate: Un model demanagement financiar]

Emanuela-Alisa NICA

19



21/269



22/269

I. Comunity Law. Comparative Law.

European Law. International Law



23/269



24/269

The Convention Containing Certain Provisions of Private

International Law on Marriage, Adoption and

Guardianship Concluded by the Scandinavian Countriesin Stockholm on February 6, 1931

Nadia Cerasela ANIŢEI 1

Abstract

The Swedish private international law doctrine, stresses that the Scandinaviancountries operate with two sets of conflicts of laws: a set of rules apply only to inter-

Scandinavian relations, while the other set applies to relations with the world. Theconflict of laws reserved only for the "Scandinavian household" have their sourcematerial in the close legal cooperation between Denmark, Iceland, Sweden, Norway andFinland, started in the late 1920s and supported by very strong cultural ties betweenthese states. The formal source of these rules is represented by the Convention betweenDenmark, Finland, Iceland, Norway and Sweden comprising international private law provisions on marriage, adoption and guardianship (Stockholm, February 6, 1931).

The matrimonial regime is set to rights in detail, having two uniform conflictsof laws, contained in Articles 3 and 4 of the Convention.

Keywords:

conflicts of laws; The Swedish private international law; the matrimonialregime; the matrimonial agreement.

1 Associate Professor PhD, Faculty of Law, University of „Petre Andrei” from Iaşi,University of „Dunarea de Jos” from Galati, Email Address: [email protected]

23


mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]


25/269

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

The Swedish private international law doctrine, stresses that theScandinavian countries operate with two sets of conflicts of laws: a set ofrules apply only to inter-Scandinavian relations, while the other set applies

to relations with the world

2

. The conflict of laws reserved only for the"Scandinavian household" have their source material in the close legalcooperation between Denmark, Iceland, Sweden, Norway and Finland,started in the late 1920s and supported by very strong cultural tiesbetween these states3. The formal source of these rules is represented bythe Convention between Denmark, Finland, Iceland, Norway and Sweden comprisinginternational private law provisions on marriage, adoption and guardianship(Stockholm, February 6, 1931) 4.

The matrimonial regime is set to rights in detail, having two

uniform conflicts of laws, contained in Articles 3 and 4 of theConvention. According to art.3 paragraph 1, in case of marriage between

persons possessing the nationality of the Contracting States and who werecitizens of that States at the time of marriage, the matrimonial regime ofthese spouses is governed by the law of the state where spouses haveestablished their residence after marriage. If the spouses subsequentlymove their residence in another Contracting State, their matrimonialregime will be governed by the law of the new state of residence except

for the effects of legal acts concluded before moving. Paragraph 2 of art.3provides that the law of the Contracting State on whose territory theproperty is located will govern spouses' ability to dispose of thoseproperties or of property rights related.

Article 4 contains conflicts of laws applicable to the matrimonialagreement form. Thus, according to paragraph 1 the matrimonialagreement between two persons, citizens of the Contracting States (evenat the time of marriage) and residing in one of the Contracting States shallbe valid in terms of form in all the Contracting States, not only when it

2 L., Pålsson. Rules, Problemes and Trends in Family Conflict of Laws – especially in Sweden, inRecuiel des Cours de L'Academie de droit international de La Haye, vol. 199, 1986/IV, p.24.3 L., Pålsson. Rules, Problemes and Trends in Family Conflict of Laws – especially in Sweden, inRecuiel des Cours de L'Academie de droit international de La Haye, vol. 199, 1986/IV,p.323.4 The text of this convention in Treaty Series. Publication of Treaties and International

Engagements registred with the Secretariat of the League of Nations, vol.CXXVI, 1931-1932, Numbers 1,2,3 and 4, p. 121-159 was offered to me by courtesy of Mrs. BirgittaLethenstrom from the Ministry of Foreign Affairs of Sweden.

24



26/269

THE CONVENTION CONTAINING CERTAIN PROVISIONS….

observes the competent law under article 3, but when the conventionmeets the formal requirements of the State on which both spouses, or oneof them, depend through nationality. According to paragraph 2, each State

Party may relate the enforceability of the matrimonial agreement againstthird parties to the registration or notification of that contract in court,according to the law in effect in the State in question.

Article 5 introduces rules of international jurisdiction related to theaction of separation of property between spouses affected by art.4. Thisrequest will be submitted to the courts of the state in which the spousesreside, and if spouses reside in different states, the request shall bebrought before the state court where the defendant spouse resides, or ifhe/she is domiciled in Finland before the courts of the State whose law

governs the matrimonial regime under article 3. Article 6 establishes the temporary limitations of the rules above.It states that art. 3-5 are not applicable to marriages whose legal effects(according to the legislation of one of the States parties) shall be governedby the old laws on marriage. Since the Convention was concluded in 1931,is now unlikely to have marriages to fit in the case of Art. 6.

Conclusion

The patrimonial relations between spouses are governed by the lawof the conjugal hom e. The matrimonial agreement is formally valid if it meetseither the law of the conjugal home or the national law of at least one spouse. Enforceability of the marriage agreement against third parties is governedby lex fori. Courts in the area of the conjugal home have exclusivejurisdiction to judge the actions relating to the separation of property .

References

Pålsson, L., (1986) Rules, Problemes and Trends in Family Conflict ofLaws – especially in Sweden, in Recuiel des Cours de L'Academie de droitinternational de La Haye , vol. 199, 1986/IV, p.24.

The text of this convention in Treaty Series. Publication of Treaties andInternational Engagements registred with the Secretariat of theLeague of Nations, vol.CXXVI, 1931-1932, Numbers 1,2,3 and 4, p.121-159 was offered to me by courtesy of Mrs. Birgitta Lethenstromfrom the Ministry of Foreign Affairs of Sweden.

25



27/269



28/269

Reform of State Institutions, a Legal Requirement?

[Reforma instituţiilor statului, o necesitate juridică?]

Gabriel Liviu ISPAS 1

Abstract

Reform of the Romanian State is a favorite theme in public debate, the last

three years have been a favorite theme of government, especially as a result of increasing

popular dissatisfaction with government services. What does reform, the limits, which

are areas that should be reformed and how we should approach taken are questions not yet answered. This study is structured in seven points, which is an analysis of public

power, a presentation of parliamentary organization, the advantages and disadvantages

of bicameralism and one single chamber, presents internationally known political

regimes without neglecting legislative duties Parliament sometimes assumed to limit the

democratic game by the executive. Administrative reform, constitutional reform,

rethinking sectorial policies are briefly analyzed and presented and possible reform

option and solutions for Parliament and governmental structure.

Keywords: parliament, delegated legislation, political system, administrative reform, public

policy

1 Associate Professor PhD, Faculty of Law Titu Maiorescu University Bucuresti, Email Address: [email protected]

27


mailto:[email protected]:[email protected]


29/269


1. Separaţia puterii şi organizarea politică Odată cu proclamarea principiului separaţiei puterilor statului, s-au

conturat două modele principale ale aplicării modului de conducere a

treburilor publice: modelul englez şi modelul nord-american, respectivregimul parlamentar şi regimul prezidenţial. Consacrat iniţial în sistemeleconstituţionale europene, regimul parlamentar a fost ulterior aplicat şi înstate din Asia, Africa, America de Nord. Regimul prezidenţial a avut oexpansiune mai puţin spectaculoasă, afirmându-se îndeosebi în spaţiulamerican2.

Regimul parlamentar, specific iniţial Angliei, se caracterizează prinputerea executiv ă exercitată deopotriv ă de un şef de stat - care nurăspunde din punct de vedere politic în faţa Parlamentului şi ale cărui acte

trebuie contrasemnate de primul ministru - şi de guvern - care trebuie să fie, încă din momentul formării lui, o expresie a majorităţii parlamentare3.Regimul prezidenţial concentrează în schimb întreaga putere executiv ă înmâinile preşedintelui republicii. În S.U.A. regimul prezidenţial este înstrânsă interacţiune cu forma de guvernământ republicană, după cum oarată şi denumirea4. Regimurile prezidenţiale sunt obiectul a numeroasecritici întrucât, în aproape toate regimurile prezidenţiale din cele 35 destate care au adoptat acest sistem politic (adeseori oligarhice) s-a creat oinstabilitate politică, guvernamentală dominată de crize de putere şi

lovituri de stat. În mai multe din aceste ţări, doar recent, democraţia a fostconsolidată.5 Astăzi orice sistem politic democratic, sistem doctrinologic,nu poate exista şi funcţiona f ără votul universal6.

Un rol important îl reprezintă, în cadrul nevoii de reformă modalitatea concretă de alegere a parlamentarului. România a trecut de laun sistem de vot politic, pe listă realizată la nivelul judeţului ca unitateteritorial administrativ ă la votul uninominal, exprimat în colegiiuninominale, organizate la nivelul judeţelor, cu o componentă dereprezentare minimală a unui anumit număr de electori. Chiar dacă,

aparent acest sistem a creat impresia că cetăţeanul este mult mai aproape

2 CRONIN Th. E., The State of the Presidency , Little Brown and Company, Boston, Toronto, 1980, p.123 Union Interparlamentaire, Les Parlements dans le monde, Recuiel de donnees comparatives ,Presses Universitaires de France, Paris, 1977, p.604 DR ĂGANU T., Drept constituţional şi instituţii politice, Ed.Lumina Lex, 1998, vol.I,p.2665 http://cparpc.presidency.ro/upload/Raport_CPARPCR.pdf6 ARDANT Ph., Institutions Politiques de Droit Constitutionnel, L.G.D.J., Paris, 1996,p.373

28



30/269

REFORM OF STATE INSTITUTIONS, A LEGAL REQUIREMENT…

de procesul decizional, în realitate s-a produs o perturbare a vieţii politiceşi a gradului de calificare profesională din Parlament. Dacă pe un sistemde listă, partidele aveau posibilitatea de a susţine tineri, femei, intelectuali,

muncitori, votul uninominal dezvoltă hazardul instituţional, abuzul datoratbanului acumulat nu totdeauna în mod licit, decredibilizarea şideprofesionalizarea parlamentarului, din următoarele motive:

-

tinerii, intelectualii, persoanele cu o traiectorie profesională ireproşabilă (medici, profesori, ingineri, artişti) nu au resurselefinanciare pentru a susţine o campanie electorală bazată nu pecompetiţia de idei, ci pe împărţirea de mită electorală, concretizată în cele mai diverse moduri;

- notorietatea publică nu s-a bazat pe profesionalism şi

competenţă, ci pe apariţia în presa obscură, de cancan, iarpopulaţiei nu i s-au prezentat decât modalităţi de aparent parcursprofesional;

-

nu s-a mai putut realiza un echilibru între castele profesionale înParlament, având preferinţă poziţionarea în siajul unui potenţatlocal sau central;

-

fiecare parlamentar a devenit interesat de a recupera investiţiilefinanciare şi de a realiza investiţii punctuale în propriul colegiu. Astfel, obiectivele care depăşesc o astfel de graniţă artificială devin nevandabile, iar dezvoltarea locală se produce neuniform, în funcţie de apartenenţa politică la majoritatea care sprijină guvernul.

În acest context, un subiect de reformă parlamentară ar putea fimodificarea legii electorale, introducerea şi a unei liste naţionale de partid.O altă posibilă reformă ar viza transformarea Senatului într-o cameră aregiunilor. Este de remarcat faptul că, în mod constant, puterea executiv ă,care deriv ă din cea legislativ ă a încercat să submineze puterea

Parlamentului, să decredibilizeze această instituţie şi să preia frâiele prinexagerarea componentei de delegare legislativ ă. În acest context, considercă se înscrie şi referendumul organizat de statul român, prin care populaţiaa fost chemată să se pronunţe în leg ătură cu scăderea număruluiparlamentarilor la 300 şi cu monocameralismul. Pentru a ascundeprecaritatea funcţionării majorităţii, pentru a deturna atenţia de laincompetenţa crasă a celor trimişi să legifereze, pentru a deturna atenţia dela marile tunuri economice, populaţiei i se prezintă ceea ce în Imperiulroman al lui Nero se numea pâine şi circ.

29



31/269


2. Structura constitutiv ă a parlamentului, aspect cheie îndemocraţie.

În reprezentarea, funcţionarea şi eficienţa activităţii parlamentului

un rol major îl are structura acestuia. Din această perspectiv ă constatămastăzi parlamente constituite dintr-o singură adunare -numite parlamenteunicamerale, sau din două adunări - parlamente bicamerale. Actualastructură a parlamentului este rezultatul acţiunii şi combinării mai multorfactori: structura statală, sistemul constituţional, necesitatea modernizării şicreşterii eficienţei acestui organism, factori naţional-istorici, tradiţii7.Ponderea, contribuţia acestor factori în stabilirea structurii parlamentului variază de la o societate la alta. În unele cazuri au primat factorii ce ţin detradiţie, în altele de structura de stat, în cele mai multe cazuri însă,

structura parlamentului a fost rezultatul acţiunii conjugate a tuturorfactorilor.a. Parlamentul unicameral . Parlamentul unicameral asigură rapiditate,

fluiditate şi cursivitate activităţii legislative. Un asemenea parlament ar fifoarte util şi eficient societăţilor care trec de la un sistem politic totalitar degenul comunismului la unul democratic, unde există o mare nevoie dereformare şi restaurare legislativ ă; fiind redus numeric, parlamentulunicameral necesită mai puţine cheltuieli pentru întreţinerea şifuncţionalitatea sa. Existenţa sistemului parlamentar unicameral uşurează

relaţia dintre parlament şi executiv, evitând eventualele tensiuni, opoziţiice s-ar putea naşte în cazul parlamentului bicameral, între camereleacestuia, între acesta şi executiv sau instituţia şefului statului.

Sub aspectul democraţiei, parlamentul unicameral nu ar constitui oreprezentare prea fidelă a voinţei poporului, întrucât prin numărul redus almembrilor săi, acesta ar determina un element restrictiv, limitativ. Într-unparlament unicameral se creează o mult mai mare posibilitate desubordonare sau de dominare a sa de către forţa politică care deţinemajoritatea, sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării

despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate creaşi pentru şeful statului care şi-ar putea impune mai uşor propria strategiepolitică, sau ar putea determina alianţe şi constituiri de majorităţiconstituite oarecum împotriva sensului votului exprimat de aleg ători. Acest pericol de încălcare a voinţei aleg ătorilor este exprimat în moddirect de şeful statului, care afirmă că, chiar dacă o alianţă politică, aflată

7 Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Drept constitu ţ ional ş i institu ţ ii politice , vol. 2, ediţiaXI, Editura All Beck, p.165

30



32/269


acum în opoziţie, ar obţine majoritatea absolută a mandatelor, tot nu vadesemna premierul propus de aceasta.

S-ar putea aşadar afirma că uşurinţa, rapiditatea, fluiditatea în

adoptarea legilor, caracteristică unicameralismului, ar fi în detrimentulcalităţii şi consistenţei actului legislativ. Unicameralismul nu garantează posibilitatea evitării blocajelor de natură constituţională,iar o a doualectură în camera superioară poate fi benefică democraţiei, iar departajareafundamentală a atribuţiilor între cele două camere poate fi o soluţie dereformă .

b. Parlamentul bicameral . Prin prezenţa a două camere şi implicit aunui număr mai mare de membri, parlamentul bicameral va realiza oreprezentare mai larg ă, mai fidelă a voinţei poporului, a tuturor claselor şi

grupărilor sociale, a forţelor politice din societate, fapt cu consecinţepozitive pentru democratismul său politic8.Sfera mult mai larg ă şi mai variată a forţelor politice reprezentate

în parlamentul bicameral ar înlătura posibilitatea subordonării sale9, fieforţei social-politice majoritare, fie executivului sau şefului statului. În felulacesta, s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării dictaturii sau aunui regim totalitar.

Sistemul bicameral permite o dezbatere mai amplă, mai profundă aproiectelor legislative, aduce în planul dezbaterilor opţiuni, soluţii multiple

şi diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calităţii, consistenţei, profunzimiiactului legislativ.Mulţi politicieni şi jurişti contestă plusul de democraţie pe care l-ar

conferi sistemul bicameral, facând trimitere la faptul că, în multe sisteme,membrii uneia din Camere, de regulă Senatul, sunt parţial numiţi de şefulstatului10. Sistemul bicameral, prin prezenţa a două camere, generează undualism între cele două camere, între grupurile politice ale aceluiaşi partid, între putere şi opoziţie.11. Numărul mult mai mare al membrilorparlamentului bicameral poate genera o creştere considerabilă a efortului

financiar pentru întreţinerea şi funcţionarea sa, fapt ce, în unele cazuri, ar întrece posibilităţile economice ale societăţilor naţionale mici şi mijlocii.Însă, eforturile financiare suplimentare nu pot reprezenta un impediment,atât timp cât deficitul de democraţie este diminuat şi populaţia poate avea

8 P-H. Chalvidan , Droit constitutionnel. Institutions et Regimes politiques, Ed. Nathan, 1996, p.1579 I. Deleanu, Drept constitu ţ ional ş i institu ţ ii politice , Tratat, vol. II, Ed. Europa Nova,Bucureşti, 1996, p.24610 G,F,Ciaurro, M.Pacelli, A.P.Tanda, Le camera del Parlamento, Colombo ed., 1988.11 Ioan Muraru, Mihai Constantinescu , Drept parlamentar românesc , ed. All Beck,2005, p.75

31



33/269


încredere că votul şi dorinţele sale sunt mai bine reprezentate. Parlamentulbicameral, prin mecanismul său mult mai greoi de adoptare a legilor, cuposibilitate mărită de respingere de către cameră a unui proiect legislativ

sau a imposibilităţii realizării medierii între cele două camere, constituiemotive pentru rezerve sau critici la adresa acestui sistem.c) posibile reforme structuraleO reformă a parlamentului ar putea viza şi individualizarea

Senatului, fie prin modul de recrutare, fie prin demarcarea atribuţiilor.Indiferent dacă discutăm despre utilizarea unui tip de scrutin electoraldiferit pentru cele două camere, despre realizarea unor mecanisme princare unităţile teritorial administrative să fie reprezentate, sau de alegere asenatorilor la nivelul judeţelor/ regiunilor, este evident că această cale este

preferabilă desfiinţării acestei camere.Individualizarea Senatului ar putea viza şi competenţele acestuia,pentru a se evita un paralelism legislativ şi o suprapunere de competenţecu Camera Deputaţilor. Astfel, s-ar putea desemna acte normative care să fie discutate exclusiv în Senat (exempli gratia- legile privind organizarealocală a activităţilor), iar competenţa pe unele domenii să revină acestuia:ratificarea tratatelor, numirea membrilor Curţii Constituţionale, politicaexternă.

Nu este exclusă nici o reformă a numărului parlamentarilor, însă

decizia nu ar trebui fundamentată pe opinia publică şi creşterea graduluide neîncredere în Parlament. Scăderea numărului parlamentarilor ar trebuisă fie o măsură care se adoptă concomitent cu interdicţia migraţiei politice în Parlament şi cu sancţionarea penală dură a mitei electorale directe şiindirecte. Politica racolării de parlamentari, dusă la extrem în mandatul2008-2012, reprezintă un atentat la democraţie şi la votul dat de aleg ători.Mai mult de atât, niciodată în istoria democratică a României, asupraparlamentarilor nu au fost exercitate atâtea presiuni, iar asupra activităţiilor nu au fost atâtea ingerinţe. Democraţia parlamentară presupune

dezbatere şi deliberare, care întotdeauna sunt urmate de exprimarea votului. Ori, decizia şefului de partid, deloc întâmplător prim ministru, caparlamentarii puterii să nu îşi exprime dreptul la vot la moţiuni de cenzură reprezintă un comportament care afectează democraţia parlamentară şi întăreşte imaginea de anexare a parlamentarilor la remorca executivului. Absenteismul la vot, numărarea ilegală, imorală şi aberantă a voturilorexprimate de cei prezenţi, votul multiplu arată amploarea decăderii celeimai importante instituţii din statul de drept.

32



34/269


3. Regimuri politice la scară internaţională a) Regimul prezidenţial

Dezvoltat cu precădere în Statele Unite ale Americii, regimulprezidenţial se bazează pe alegerea directă a şefului statului, pe constituireaunui puteri executive monocefale în care secretarii de stat desemnaţi depreşedinte ţin locul cabinetului clasic european, în care lipseşte funcţia deprim ministru, pe separaţia puterilor în stat , cu imposibilitatea dizolv ăriicamerelor de către preşedinte dar şi cu absenţa unei proceduri de vot de încredere, dar şi pe dezvoltarea unei puteri judecătoreşti independente, cusemnificative atribuţii de control constituţional. O asemenea opţiune deregim nu este potrivită democraţiilor europene, tradiţia, obiceiurile

democratice, riscul de a genera autoritarism, excluzând o asemeneaformulă.b) Regimul parlamentar este specific Europei, încă de la modelul

englez, fiind definitoriu pentru un tip de democraţie constituţională dezvoltată în aria europeană şi în teritoriile de limbă engleză din afaraEuropei. Prestigiul său este legat de dezvoltarea statului naţiune şi derenaşterea democraţiei europene de după 1945. Regimul parlamentar estespecific şi României, cu o tradiţie constituţională românească ce a pornitde la 1866.

Comisia prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şiConstituţional din România a identificat următoarele elemente comune aleregimurilor politice parlamentare12:

în cazul republicilor parlamentare, şeful de stat nu este ales directde către naţiune, ci este selectat în urma unui vot fie al camerei/camerelor,fie al unui colegiu electoral constituit în acest scop. Atribuţiile sale sunt denatură strict ceremonială şi reprezentativ ă;

-

structura executivului este bicefală, cu un şef de stat şi un şef deguvern;

-

definitorie pentru acest regim este responsabilitatea cabinetuluifaţă de Cameră/Camere;

-

guvernul se naşte în urma unui vot acordat de Parlament;- în mod simetric, primul ministru poate solicita şefului de stat

dizolvarea uneia dintre camere sau a ambelor;-

separaţia puterilor nu este strictă, ci se adaptează unei formulecare transformă cabinetul într-o prelungire a camerelor.

12 http://cparpc.presidency.ro/upload/Raport_CPARPCR.pdf . sunt detaliate trăsăturilespecifice ale fiecărui regim politic constituţional.

33


http://cparpc.presidency.ro/upload/Raport_CPARPCR.pdfhttp://cparpc.presidency.ro/upload/Raport_CPARPCR.pdf


35/269


c) Regimul semiprezidenţialRegimurile semiprezidenţiale sunt cele mai recente, constituite prin

valorificarea unor elemente specifice celor două regimuri clasice,

parlamentar şi prezidenţial, fiind răspândite în practica politică a multornaţiuni din spaţiul central şi est european, african şi asiatic. În cadrulacestui tip de regim politic, coexistă un şef de stat cu un guvern desemnat în manieră parlamentară, crizele politice pot fi estompate prin negocieri bisau multilaterale, iar gradul de flexibilitate instituţională este extins. Totodată, guvernul răspunde solidar în faţa Parlamentului, care are şicompetenţa de a-i retrage încrederea.

Apariţia conflictelor dintre partidele care compun majoritatea,disensiunile dintre preşedinte şi primul ministru, fluctuaţiile de majoritate

din Parlament reprezintă, în acelaşi timp elemente care recomandă acesttip de organizare politică, dar şi potenţiale riscuri de generare de crizeguvernamentale.

d) Posibile opţiuni româneştiEste cert că regimul politic prezidenţial, în formula clasică

americană nu este propice României. Nici evoluţiile istorice, nici tradiţiileşi nici cultura politică nu permit o asemenea soluţie. O asemenea soluţie,aplicată de un preşedinte cu puternice tendinţe autoritare, într-un stat carenu a uitat de perioada dictaturii de dinainte de 1989, cu o justiţie extrem

de politizată, cu puternice ramificaţii guvernamentale, cu instrumenteopresive, aparent constituite în instituţii democratice (Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie), ar constitui terenulpropice pentru un regim despotic, nedemocratic.

Opţiunea care se conturează este previzibilă: fie evoluţia în direcţiaunui model francez („prezidenţializarea” regimului), fie determinarea uneireduceri a atribuţiilor şefului de stat, după model austriac sau irlandez.

Opinia pe care o sugerează comisia prezidenţială este că, „în cazulunei opţiuni similare celei de la 1958, se pot identifica câteva avantaje de

natură instituţională:-

dată cu adoptarea acestui model, soluţionarea crizelorconstituţionale devine posibilă, graţie simplificării dreptului dedizolvare a adunărilor,

-

relaţia dintre premier şi şef de stat este clarificată, recrutareapersonalului ministerial neputând fi realizată în contra voinţeişefului de stat,

-

la nivelul puterii executive, echilibrul dintre premier şi preşedinteeste recalibrat,

34



36/269


- preşedintele, prin intermediul dizolv ării camerelor, poatedispune de majorităţile necesare îndeplinirii programului în bazacăruia este mandatat de naţiune”.

Cu toate acestea, consider că această opinie este una previzibilă, încontextul în care din respectiva comisie au f ăcut parte specialiştirecunoscuţi pentru afinităţile pro prezidenţiale. Nu pot să nu remarcfaptul că din respectiva comisie fac parte profesori de drept constituţionalcare nu aparţin Facultăţilor de Drept, ci unor facultăţi de Ştiinţe Politiceapropiate, ca şi conducere, majorităţii guvernamentale. Consider că toateelementele statale, toate premizele dezvoltării instituţionale în contexteuropean recomandă modelul austriac pentru o viitoare reformă aregimului politic.

4. Competenţele legislative ale Parlamentului şi confiscareaacestora de către executive

Parlamentul este a devenit, în ultimii opt ani o anexă legislativ ă aGuvernului. Cum a fost posibil acest lucru este o întrebare pe care nu opot evita cei care studiază empiric parlamentarismul românesc. În primulrând asistăm la o deprofesionalizare a calităţii de parlamentar. În loculunor personalităţi notabile ale vieţii universitare, ştiinţifice şi socialeromâneşti, Parlamentul a fost populat cu clienţi, mai vechi sau mai noi, ai

instituţiilor penale ale statului, cu oameni de afaceri mediocri, a cărordorinţă unică este de a avea o pav ăză în faţa legii, cu tineri de slabă calitateintelectuală şi morală, al căror unic merit fiind poziţionarea în siajul unuilider politic.

În al doilea rând, voinţa politică parlamentară, dezbaterile serioaseasupra actelor normative, au fost înlocuite cu atitudini suburbane, demahala, pe placul iubitorilor de cancan, dar cu grave consecinţe asupracredibilităţii instituţiei, definită de Constituţie ca fiind organulreprezentativ suprem al poporului român.

În al treilea rând, încurajarea migraţiei politice în Parlament adevenit o politică svasi-oficială a majorităţii parlamentare în mandatul2008-2012. Şantajul, oferirea de bani sau alte avantaje materiale, protecţie împotriva anchetelor procuraturii, promovarea în funcţii executive amembrilor familiei parlamentarului, sunt doar câteva din mecanismeleinfracţionale care au ca scop destructurarea opoziţiei şi realizarea uneimajorităţi parlamentare tăcute, obediente faţă de un guvern mediocru. Iarsuprema înjosire a aleg ătorului a fost desemnarea unui partid, rezultatexclusiv al trădării, ca fiind partid parlamentar.

35



37/269


În al patrulea rând, majoritatea proiectelor de lege adoptate deParlament reprezintă rezultatul iniţiativelor legislative ale guvernului.Inflaţia de proiecte, multe cu conţinut similar, proiectele halucinante,

aberante, ale unor parlamentari, lipsa unei culturi civice care să ducă lainiţiativ ă legislativ ă cetăţenească, concomitent cu procedura prin careguvernul este chemat să se pronunţe în leg ătură cu susţinerea unui proiectiniţiat de parlamentari, fac din Guvern principalul for de iniţiere legislativ ă. Acest fapt a dus la reducerea rolului de unică autoritate legiuitoare aParlamentului, principiu constituţional garantat de art. 61.

În al cincilea rând, Parlamentul a devenit o anexă legislativ ă aGuvernului din cauza inflaţiei de ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. Înloc să dezbată legi, parlamentarii sunt chemaţi să aprobe sau să resping ă

acte normative care sunt deja în vigoare, acte care produc efecte şi a cărorrespingere poate perturba siguranţa cetăţenilor şi a operatorilor economici.Chiar dacă instituţia deleg ării legislative este specifică unor perioadecritice, de conflicte armate, de imininenţă a unor cataclisme, Guvernulromân a f ăcut un abuz evident în emiterea de astfel de acte normative.

Constituţia adoptată în 1991 prevedea că ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate doar în cazuri excepţionale, f ără a fi formulate criterii dedefinire a cazurilor excepţionale. Această situaţie a fost soluţionată prinrevizuirea Constituţiei din 2003, Guvernul putând adopta ordonanţe de

urgenţă numai „în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fiamânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”(art.115, alin. 4). Respingerea sau modificarea unei ordonanţe de urgenţă de către Parlament nu anulează efectele pe care acea ordonanţă de urgenţă le-a produs deja, ceea ce transformă Guvernul, prin fraudă constituţională, în veritabil for legislativ al statului, decizia Parlamentului nefiindretroactiv ă.

Lipsa unor criterii de definire a situaţiei extraordinare a permisguvernelor să abuzeze de acest tip de act normativ. În perioada 2009-2011

au fost emise de trei ori mai multe ordonanţe de urgenţă decât înguvernările 1990- 2009, cumulate. Aceste criterii ar fi putut fi formulate deCurtea Constitutională, care însă s-a dovedit de o reticenţă, de înţeles doarprin obedienţa faţă de putere, în exercitarea atribuţiilor sale, princomparaţie cu alte curţi constitutionale.

În al şaselea rând, Renunţarea/limitarea angajării răspunderiiGuvernului în faţa Parlamentului pentru un proiect de lege reprezintă onecesitate. Comisia prezidenţială constată că „Constituţia României areglementat, după inspiraţie franceză, procedura angajării răspunderii

Guvernului în faţa Parlamentului (art. 114). Spre deosebire de norma

36



38/269


39/269


naţional, de a urma modelele europene şi cea a interesului cetăţeanului, dea aduce decizia cât mai aproape de cel care are nevoie de un actadministrativ. Şi, evident, reformarea instituţiilor şi reconstruirea statului

credibil reprezintă laitmotive ale aceleiaşi viziuni. Dincolo de disputeledintre putere şi opoziţie, dincolo de interesele divergente ale partidelor dincoaliţia de guvernare, nu sunt prezentate elemente importante, care trebuiesă preceadă o astfel de decizie: instituţiile statului sunt preg ătite pentru oasemenea decizie?, este realizată o infrastructură rutieră şi decizională întrejudeţele care vor forma regiunea?, serviciile medicale şi sociale sunt inter -operabile?decizia va afecta atragerea de fonduri structuralenerambursabile? Consider că această măsură nu se va finaliza, iar singuramotivaţie pe care o g ăsesc acestui proiect de politică publică este acela de

a înlocui preşedinţii de consilii judeţene aleşi democratic, în majoritatemembri ai partidelor de opoziţie, cu guvernatori numiţi în modnetransparent, nevaloric şi politizat de către Guvern.

6. Reforma instituţiilor statului şi a politicilor publiceUltimii 3 ani au reprezentat o perioadă extrem de interesantă

pentru administraţia publică din România. O temă publică a fost aceea arestructurării aparatului administrativ, măsură adoptată ca urmare aacordurilor guvernamentale încheiate cu creditorii internaţionali. Fără a

susţine că nu e necesară o reformă a administraţiei publice, ridicurmătoarele aspecte pe care discursul public nu le-a rezolvat:

Cum a fost posibilă creşterea numărului lucrătorilor dinadministraţie publică în perioada 205-2010 cu peste 125% faşă de anul2004?

Care au fost necesităţile administraţiei publice româneşti, pentru oasemenea extindere a lucrătorilor administrativi?

Cum a fost posibil ca pe acelaşi post de conducere să fie plătitedouă sau trei persoane?(una reintegrată de instanţă,una numită de puterea

guvernamentală şi una cu atribuţii de coordonare)De ce niciodată executivul nu s-a îndreptat împotriva celor care au

destituit în mod abuziv personalul din administraţie, după rămânereadefinitiv ă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti?

De ce se instituie regula absurdă, general valabilă ca la 7 angajaţiieşiţi din sistem să se angajeze o singură persoană? Este evident că nupoate exista o privire generală asupra tuturor domeniilor de activitate, iarmăsura contravine politicilor publice moderne, eficiente. Reformapresupune, în teoria şi practica statelor democratice, ca intervenţia să se

facă doar dacă este necesară şi doar unde este utilă.

38



40/269


O temă aparte, pe care nu o voi detalia în acest studiu, o reprezintă tentativa de regândire a educaţiei naţionale, a politicilor sociale ale statuluişi a domeniului medical.

Concluzii

Instituţia Parlamentului reprezintă în democraţia românească forulcare îşi deriv ă puterea direct de la cetăţeni, faţă de care şi răspunde politicpentru îndeplinirea activităţilor specifice. Însă, calitatea de parlamentar nueste uşor de prezentat publicului larg, reprezentanţii executivelor fiindmult mai uşor de expus atenţiei populare prin intermediul media. Cel careadministrează este, în mod cert, mai atractiv pentru opinia publică decâtcel care legiferează. Campaniile negative, de multe ori justificate, calitatea

scăzută a membrilor parlamentului şi lipsa de cultură politică au f ăcut dinParlament o instituţie ineficientă, nepopulară, anexă a executivului.Parlamentul României este minat de o evoluţie care are originea, pe de oparte, în întărirea excesiv ă a puterii executivului în administrarea statului,şi, pe de altă parte, în presiunea care impune, drept criteriu de evaluare aperformanţelor publice, numărul şi viteza de adoptare a actelor normative.În acest mod, delegarea legislativ ă (prin emiterea ordonanţelor de urgenţă şi prin procedura de asumare a răspunderii) este legitimată ca o soluţiecare conferă iluzia unui control şi perspectiva unei legiferări facile. Efectul

secundar al acestei practici este, incontestabil, pervertirea noţiunii dereprezentare şi apariţia unui complex al dependenţei Parlamentului deGuvern. Iar lipsa de putere a parlamentului determină, în continuare,adoptarea de politici greşite de către guvern, cu consecinţe grave asupraeducaţiei, culturii, statului social şi a sănătăţii populaţiei. Iar amatorismulridicat la nivel de politică guvernamentală conduce la măsuri care duc lasărăcirea populaţiei şi la perturbarea activităţilor fireşti din stat.

O constatare a comisiei prezidenţiale, de care executivul nu ţineseama, poate fi privită ca o concluzie cu caracter general: „În viziunea

noastră, un autentic regim democratic nu reprezintă doar punerea înpractică a voinţei majorităţii, ci presupune şi se sprijină pe o deliberarepublică în care opiniile şi vocile minoritare trebuie să fie auzite şi luate încalcul în mod adecvat. Consolidarea regimului democratic românescreclamă astăzi mai mult ca niciodată restaurarea constituţionalismului princare înţelegem guvernare limitată în condiţiile în care suverană este legea şinu voinţa potenţial despotică a unui individ sau grup de interese...Pledoaria pe care o facem aici este în favoarea unui regim politic întemeiatpe libertate politică, libertate care, la rândul ei, nu poate supravieţui decât

în cadrul unui regim moderat şi temperat de separaţia puterilor, existenţa

39



41/269


corpurilor intermediare şi domnia legii. Aceste limite sunt puse nu numaide instituţiile politice, legile, constituţiile sau corpurile intermediare ceacţionează ca adev ărate ecrane protectoare în calea puterii absolute, ci şi

de moravuri, maniere, educaţie, tradiţii şi cutume”.

References

Ardant, Ph., (1996) Institutions Politiques de Droit Constitutionnel , L.G.D.J.,Paris,

Bolinitineanu, Al., Năstase, A., Aurescu, B., (2000) Drept interna ţ ionalcontemporan , Ed. All Beck, Bucureşti,

Buzan, B., Little, R., (2009) Sistemele interna ţ ionale în istoria lumii , Ed.Polirom,

Cronin, Th. E., (1980) The State of the Presidency , Little Brown andCompany, Boston, Toronto,

Deleanu, I., (1996) Drept constitu ţ ional ş i institu ţ ii politice , Tratat, vol. II, Ed.Europa Nova, Bucureşti,

Drăganu, T., (1998) Drept constitu ţ ional ş i institu ţ ii politice , Ed.Lumina Lex, vol. I

Held, D., (2000) Democra ţ ia si ordinea global ă : de la statul modern la guvernareacosmopolit ă , Bucureşti: Univers,

Muraru, I., Tănăsescu, E. S., et. all. (2005) Perspective juridice privind institu ţ ia parlamentului , Ed. All Beck, Bucureşti,

Muraru, I., Tănăsescu, S., (2004) Drept constitu ţ ional ş i institu ţ ii politice , vol 2,ediţia XI, Editura All Beck,

Sartori, G., (1987) The Theory of Democracy Revisited , Chatman HousePublishers, INC, New Jersey,

Union Interparlamentaire, (1977) Les Parlements dans le monde, Recuiel dedonnees comparatives , Presses Universitaires de France, Paris.

40



42/269

The Accesibility of the European Union’s Normes for the

Local Authorities of the Member States

[Accesibilitatea normelor Uniunii Europene pentru autorităţilelocale ale statelor membre]

Constanţa M Ă TUŞESCU 1 2 Abstract

The raising of the normative production in the last years is a constant of all the

European societies. But the normative inflation, justified by the transformations that

produced during this period of time, raises a series of problems connected to the law’saccessibility (both from the material and substantial point of view) and, eventually, to

its effectiveness’ guarantee, meaning the assurance of a complete and uniform application

of each norm.

At the level of the European Union, the increase of the normative production

represented a constant of the last two decades, given then conditions of an unprecedented

thoroughgoing study of the European integration. The increase of the community

settlements was joined by an increased responsibility of all those implicated in their

application: European institutions, member states, local and regional authorities.

For the regional and local authorities, the proliferation of the applicable rules,national and European altogether, determined numerous constrictions. The multitude of

the community juridical apparatus (periodically improved in the practice of institutions,

especially of the Commission and whose obligatory effect is recognized by the Court of

Justice) and the different appliance means in the internal law (direct application,

transposition by internal laws, the Court’s jurisprudence), complicated the task of their

acknowledgement and application.

This paper intends to approach a series of problems connected to the

accessibility and the understanding of the numerous, complex and quite rigid Europeannorms that are summoned for appliance by the local authorities of the member states.

Keywords:

accessibility, European norms, local authorities, normative inflation.

1 Lecturer PhD, Valahia University of Targoviste, The Faculty of Law and Social AndPolitical Sciences, Email Address: [email protected] 2 This work was supported by CNCS-UEFISCDI, project number PN II-RU, code TE_129/2010, contract 28/2010.

41


mailto:[email protected]:[email protected]


43/269


Introducere

Odată cu creşterea europenizării, statele membre au fost supuseunor evoluţii semnificative, care au condus la reformarea sistemelor

politice şi juridice naţionale. Din punctul de vedere al lucrării de faţă, două fenomene asociate procesului de integrare europeană sunt avut în vedere:multiplicarea surselor de drept şi a constrângerilor legate de aplicareaacestuia, pe de o parte, şi multiplicarea organelor chemate să pună înaplicare regulile europene, pe de altă parte. În ceea ce priveşte primuldintre acestea, pe lâng ă diversitatea instrumentelor juridice de care dispunedreptul european (tratate, regulamente, directive, decizii, etc.), s-a înregistrat în ultimii ani, din perspectiva asigurării uniformităţii aplicăriilegislaţiei europene, o dezvoltare a teoriei aplicabilităţii directe a dreptului

comunitar. Alături de aplicabilitatea directă a regulamentelor şi deciziilor3

,se consacră pe cale jurisprudenţială caracterul direct aplicabil aldirectivelor şi dispoziţiilor tratatelor ”necondiţionale şi suficient deprecise”4, ceea ce face ca toate aceste instrumente să constituie ”sursă imediată de drepturi şi obligaţii” pentru ”toate organele administrative,inclusiv autorităţile descentralizate, cum sunt comunele”5.

Fără îndoială, dreptul european trebuie să fie aplicat de o manieră omogenă şi verificabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene6. TratateleUniunii impun statelor membre să adopte ”orice măsură generală sau

specială pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din tratatesau care rezultă din actele instituţiilor Uniunii”7, şi să ia „toate măsurile dedrept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punctde vedere juridic ale Uniunii”8. Curtea de Justiţie a dat un contur şi maiprecis acestei obligaţii, apreciind că ”regulile dreptului comunitar trebuiesă se aplice pe deplin şi în mod uniform în toate statele membre, de la

3 Consacrata in articolul 249 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene(TFUE), versiune consolidata - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/52 RO din

30.3.2010.4 CJCE, 5 aprilie 1979, Ratti , Cauza 148/78, Rec. 1979, p. 1629, punctul 20 ; CJCE, 26ianuarie 1984, Clin-Midy./Belgia , Cauza 301/82, Rec. p. 251, punctul 29 ; CJCE, 7 iulie1981, Rewe, Cauza 158/80, punctul 43.5 CJCE, 22 iunie 1989, Fratelli Costanzo, Cauza 103/88, Rec. p. 1839, punctul 32.6 Jacques Ziller, Exécution centralisée et exécution partagée , în L’exécution du droit de l’Union, entremécanismes communautaires et droits nationaux , sous la direction de Jacqueline Dutheil de laRochere, Bruxelles, Bruylant, 2009, p. 1267 Art. 4 paragr. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE), versiune consolidata - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/52 RO din 30.3.20108 Articolul 291 alineatul 1 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), versiune consolidata - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/52 RO din 30.3.2010

42



44/269

THE ACCESIBILITY OF THE EUROPEAN UNION’S …

intrarea în vigoare a acestora şi pe toată durata valabilităţii lor”9. Dealtfel,necesitatea de a asigura o aplicare uniformă şi completă a normeloreuropene ţine de existenţa însăşi a dreptului Uniunii. În practică însă,

realizarea acestor deziderate se dovedeşte adesea dificilă, capacitateadestinatarilor normelor europene de a se achita de obligaţiile decurgânddin dreptul Uniunii Europene depinzând de o multitudine de factori. Înraport de marea diversitate a structurilor teritoriale ale statelor membre,există disparităţi importante între mijloacele de care acestea dispun pentrua asigura o supraveghere juridică generală. Tablourile de bord publicateperiodic de către Comisia Europeană arată că, deşi ratele de transpunere întimp util a noii legislaţii europene de către statele membre s-au îmbunătăţit, în ceea ce priveşte asigurarea conformităţii cu noile dispoziţii,

aceasta rămâne problematică.În ceea ce priveşte fenomenul de multiplicare a organelor deaplicare a dreptului european, influenţa din ce în ce mai mare a legislaţieieuropene asupra alocării de competenţe, resurse şi mijloace de acţiunedinspre guvernul central spre nivelurile subnaţionale a determinat ocreştere a responsabilităţii la nivel regional şi local pentru punerea înaplicare corectă a legislaţiei Uniunii Europene10. Autorităţile locale şiregionale au devenit actori cruciali în punerea în aplicare a politicilorUniunii, şi, de asemenea, parteneri-cheie, împreună cu autorităţile

naţionale, în asigurarea conformităţii cu dreptul european. Creşterearesponsabilităţilor legate de aplicarea legislaţiei europene nu a fost însoţită însă de o implicare mai mare a acestor autorităţi în procesul decizionaleuropean. Pentru autorităţile regionale şi locale, noile responsabilităţieuropene, conjugate cu o producţie normativ ă extrem de abundentă lanivel european (dar şi naţional), au indus o serie de constrângeri căroramulte dintre ele nu le pot face faţă. Colectivităţile subnaţionale sunt destulde eterogene, iar dezvoltarea lor curentă este inegală. Ele nu dispun deacelaşi acces la dreptul Uniunii şi nici de aceleaşi cunoştinţe juridice,

personalul administrativ este subdimensionat şi puţin cunoscător almecanismelor instituţionale şi juridice europene, iar disponibilităţilefinanciare şi tehnice (în principal electronice) nu sunt aceleaşi.

Conştiente de riscurile pe care o ignorare a realităţilor locale leprezintă pentru asigurarea efectivităţii legislaţiei europene, instituţiile

9 Hotararea din 9 martie 1978, Cauza 106/77, Amministrazione delle finanze delloStato/Simmenthal , Rec. 1978, p. 629, considerentul 14.10 Pentru o prezentare detaliata a influentelor dreptului Uniunii asupra colectivitatilorlocale, a se vedea L. Malo, Autonomie locale et Union européenne , Bruxelles, Bruylant, 2010.

43



45/269


europene s-au mobilizat pentru a g ăsi soluţii juridice. A fost astfeladoptată o serie de măsuri pentru consolidarea procedurilor politice,legislative şi administrative în vederea elaborării şi punerii în aplicare mai

raţionale şi mai adecvate a legislaţiei comunitare, pe parcursul întreguluiciclu legislativ, de la concepere până la punerea în aplicare de cătreorganismele competente ale statelor membre şi la evaluarea finală aaplicării efective şi a respectării sale de către beneficiarii finali. Acţiunea lanivel european este însă insuficientă pentru a aduce o îmbunătăţiresemnificativ ă a situaţiei, statele membre având un rol major în conectareapropriilor colectivităţi subnaţionale la realităţile europene.

Făcând o trecere în revistă a principalelor probleme pe carecomplexitatea sistemului juridic al Uniunii Europene le ridică pentru

autorităţile administrative situate la nivel local, precum şi a numeroaselormăsuri adoptate la nivel european pentru simplificarea legislaţiei europeneşi creşterea accesibilităţii acesteia, lucrarea îşi propune să analizezecontribuţia instrumentelor juridice existente la creşterea gradului deaccesibilitate şi înţelegere a normelor Uniunii. Accentul este pus nu atât peaccesibilitatea din punct de vedere material a normelor europene11, cât maiales pe accesul la normele europene din punct de vedere substanţial12, căci”P entru a şti ce prevede legea, nu este suficient ca ea să fie accesibilă însens material. Este vorba desigur de o exigenţă esenţială, iar publicarea

normei, care este destinată să o facă accesibilă, constituie de altfel ocondiţie a opozabilităţii sale. Dar mai trebuie şi ca norma să fie inteligibilă.Inteligibilitatea implică lizibilitatea, atât claritatea şi precizia enunţurilor,cât şi coerenţa lor. Ea mai presupune şi ca regulile să dobândească întreagalor forţă în contextul corpus-ului juridic în care ele sunt chemate să seintegreze, f ără să facă, în acest scop, apel la prea multe dispoziţii exterioaretextului”13.

11 In acest sens, a se vedea M. Grigore, Tehnica normativa , Editura C.H.Beck, Bucuresti,2009, pp. 44-49.12 Pentru o astfel de distinctie, a se vedea si A Raccah, L’accès aux normes de l’Union,composante de leur application directe, in ”Jurisdoctoria”, n° 1, 2008, p. 92, disponibil on-line laadresa http://dpa.u-paris2.fr/IMG/pdf/Lettre_jurisdoctoria.pdf13 Studiul ”La sécurité juridique et la complexité du droit ”, atasat Raportului anual pentru anul2006 al Consiliului de Stat din Franta, p. 281, disponibil la adresahttp://lesrapports.ladocumentationfrancaise.fr/BRP/064000245/0000.pdf.

44



46/269

THE ACCESIBILITY OF THE EUROPEAN UNION’S …

Abundenţa normativ ă şi complexitatea sistemului juridic alUniunii Europene – surse de constrângeri pentru autorităţileadministrative

La nivelul Uniunii Europene creşterea producţiei normative areprezentat o constantă a ultimelor două decenii, în condiţiile uneiaprofundări f ără precent a integrării europene. Potrivit ComisieiEuropene, în 2010, acquis-ul UE era format din circa 8 400 deregulamente şi aproape 2 000 de directive, pe lâng ă legislaţia primară (tratatele)14. Fiecare dintre cele 2 000 de directive necesită, în conformitatecu estimările Comisiei15, între 40 şi peste 300 de măsuri de transpunere în

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	icar33
View:	225 times
Download:	0 times

Jurnalul de Studii Juridice Supliment 1 2012

Documents