Anulu IX. — Nr. 10. Budapesta, joi in 7/19 fauru 1874.

A T B T ÍVTA A s U X # 1 A l A Prenumeratiuni se faon la toti dd. oore-spuudinti ai nostri,|si de a dreptulu la Re-dactiune S t a t l o n s g a s s e N r . 1, und sunt a se adreBá si corespundintiele, oe pi veseu Redaotiunea, administratiunea s speditur'a; câte vor fi nefraneate, nu ae vo primi, éra cele anonime nn se vor publioá

Pentru a n u n o i e si alte comunieatiuni de interesu privatu — se «.spunde câte 7 or. pe linia ; repetirile se faou ou pretiu sea diutu. Pretiulu timbrului câte 80 or. pen­

tru una data se antecipa.

Budapesta, in 6 /18 fauru . 1874 . Cabinetulu liberale alu dlui Glad-

ttone din Anglia, in urm'a alegeriloru terminate, prin cari s'a doveditu maiori-tatea conservativilorn cu peste 4 0 de vo-^nri, din consiliulu de alalta-ieri si-a data demisiunea, si — nime nu se in-

-doiesce câ Disrqeli, conducetoriulu tho-nlorü, are sé fie chiamatu a compune nou ministeriu inca nainte de deschide­rea noului parlauientu la 5 martiu.

Din Berlinu ni anunciafoile oficióse, ca ginerariului politicu-diplomaticu Ig-mtiew, arnbaBadorulu muscalescu din Uonstantiuopole, pre timpulu petrecerei MSale austriace in Petropole, si elu pe-

- trece acolo si are rola însemnata. E lues -chiamatu a propune unu memorandu

despre cestiunea Orientale, asupra căreia are se se faca intielegere — cu concur-tdti Germaniei.

Acesta scire inspirata — rogâmu a nu fi perduta din vedera, la cetirea celo-ra ce urma mai la vale despre acesta-si obieptu. —

Din Bucuresci o depesia de ieri ni fpune, cumca Senatulu, dupa desbateri jângi si infocate, a primitu cu 39 ieontra 28 de voturi luarea in conside-ratiune a propuneriloru ministeriali pen­tru modificarea codicelui penale, spre icopulu restingerei libertăţii de pressa.

Speranti'a liberaliloru din tiéra in ßenatu, incâtu pentru acesta causa, in-

uşe a fijnare; desamagirea deci va fi atâtu mai amara. Spiritulu de reac-

iune merge oblu nainte. —

Budapesta, in 6/18 fauru 1874. In siedinti'a de ieri a Casei ropresentan-

ţiloru Ungariei, scen'a produsa printr'o intcr-pelatiune a dlui Dr. Costiciu, pentru co nfis-carea si apoi totol'a oprire a flamuriloru na­ţionali romane si serbe, ér fii petrecuta de »paritiuni scandalóse, cari astadi in press'a magiara si jidana se continua si se facu cu corne.

Este unu lucru durerosu si nefericitu, ci ori unde unu nationalu întreprinde a ape­ri unu dreptu vatematu, déca elu se servesce de o limba calma, nu este bagatu in séma; déca érasi taia mai ageru in abusurile dom-niloru, furi'a acestora este fora margini si jcandalulu este gat'a!

Spaciulu nu ni permite a dá asta data cu de amenuntulu séma, despre acea scena drasticn,dara vom faco-o in numerulu viitoriu, «vom lasâ onoratului publicu alu nostru sé jndece : care parte óre s'a portatu porcesce sl la acesta ocasiune. Si pana atunciáinsa notâmu, eâ iritatiunea spiriteloru este la culme, si ar fi timpulu supremu, ca monarchulusé se îndu­re de tiéra si de popó: a, si se puna capetu acestei stâri abnorme. —

La representatiunea Universîtateî sas-mi din Sibiiu in privinti'a proiectului de arondare a municipieloru, — min. reg. ung. de interne a datu unu rescriptu, prin carele aopritu desbaterea de cestiuni politice de tiéra in acea corporatiune. Deputaţii sassi, 34 la numeru, au protestatu in contra acestei

lo, ér Corniţele sassescu, ca presiedinte, na admisu discusiune asupra acelui rescriptu, ei — a dechiaratu sessiunca Universităţii de încheiata.

Acést'a s'a intemplatu alalta-ieri, si »ramele sosite ni spunu, câ — deputaţii

nesassi din Universitate - nu sau alaturatu protestului sassu.

Ta sé dica, conflictulu intre naţiunea «usa şi intre stepanirea de astadi a tierii, este patente.

Fraţii sassi -- de candu sunt s'au feritu, da face causa comuna cu romanii si d'a im­parii si beneficiale vieţii publice cu ei, ca sl sarcinele.

Acuma in diu'a nevoiei si nccasului — ei se afla senguri!

Asiá vor amblá socuru si magiarii, atâtu de insolenţi astadi facia de noi! — . .. j

Voci despre întrevederea din Petropole.

Sunt câte se póté de interesenti si picanţi — vocile ce se manifesta in di­feritele foi de publicitate, despre scopulu si insemnetatea vedmtei Monarchului nostru in Petropole.

Precandu cele — bine cunoscute ca oficiali si oficióse, si de c o m u D u in­spirate — aici la noi mai vertosu, respan-descu huria crediniia, câ apropiarea si intimitatea ce tocmai este sé se sigiledie in resiedinti'a Muscalului intre Domnito­rii acestoru dóue imperia, sub egid'a, séu măcar numai prin medilocirea potericiloru din Berlin, — nu are si nu póté se aibe altu scopu si alta însemnătate, de câtu, ca prin conti elegére buna si sincera fra-tiósca sé s e delature ori ce superâri si banuele din trecutu, si restituindu-se cea mai deplina armonia intre cei trei Imperati creştini din Europa, prin acé­st'a sé se aseeure — pre timpu câtu se póté de lungu —- pacea si ordinea in Europa, intre11 tieri si popóra; cestiunile séu ca­şurile de conflicte sé se deslege arnical-minte, si asiá — necesitatea de armate mari si armări ne'ncetate se dispară, bu­getele stateloru si sarcinele popőraloru se se usiuredie!—pre candu astfeliu din acele pârti, cu totulu altfeliu suna coniepturele din strainetate si de prin foile nedependinti.

Ce lucru frumosu ar fi, déca ar fi cum dicu oficialile si oficiósele nóstre; ce bine ar fi déca lumea, dupa portarea de pana acuma a celoru din fruntea tiere-loru si popóraloru, a Imperatilorusi gu-vernialoru— ar poté sécréda din cuventu in cuventu acea intielépta si morale vóce a-oficialeloru si oflcióseloru ! Do rere, vocile din acesta parte, de atâtea ori a mintitu si amagitu lumea, spunendu totu contrariulu adeverului, dupa defi-nitiunea faimosului diplomatu francesu, câ —- „limb'a este data omului pentru de a-si ascunde cugetele," in câtu afiâniu pré firescu lucru, câ astadi lumea nu crede mai nemic'a din cele ce se spunu prin cei inspiraţi, ci - - mai bucurosu se pléca a crede cele ce dupa semne, séu de printre şiruri le deducu cei deprinşi a controla si interpreta pre diplomaţi.

Apoi aci acuma sé vedeţi, cum din acesta parte, cu totulu altfeliu se aréta si propune scopulu si insemnetatea eve­nimentului acestuia!

Noi vom reflecta, pentru acuma — numai la trei versiuni, cari — dupa im-prejurâri — multu sémena a adeveru. (Despre cea principala ne ocupâmu mai la vale specialii

Un'a este, câ MSa Imperatulu si Regele Franciscu Iosifu, se apropia de potericulu seu frate si vecinu muscalu, pentru de a se subtrage si scuti nitielu de greu'a presiune din Berlinu / — Nu e indoiéla, câ potericii din Berlinu, de candu cu devingerea Franciéi, au ince-putu a croi cam in tote pârtile, tote dupa cugetulujfireasiasemenarealoru ; o scimu acést'a mai vertosu de la noi de aici si de la Bucuresci, unde — intr'adeveru sen-timu câtu se póté de durerosu, cum ne mena din dereptu,spre prepaste — bi-ciulu lui Bismark! Apoi noi, din a nóstra

I parte, nu potemu iu sufletulu nostru sé admitemu, câ Monarchulu nostru ar fi multiumitn si contielesu cu direcţiunea anarchica si ruinatória de sperantie, pre carea am apucatu, si pre care mereu ne semtimu decadiendu si prepadindu-ne! Suntemu deci convinşi, câ — susu la tronu inca sesente acést'a, precum si nece­sitatea d'a scăpa de acosta direcţiune peri-culósa. Si aci estelogic'a si moraPa faimei in acesta privintia, — fora insa ca — ne-aperatu sé fia si positivitatea. —

Alfa este credintPa, pre care a n u ­me „Allgemeine Angsburger Zeitung" de vineri-a trecuta o manifesta, — pre cum amintiramu mai susu si aretâmu mai la vale , si de care cu multa nelini-scire luară notitia foile austr o-ungare, cumca adecă MSa, in sentiulu nepotintiei totale a Monarchíei nóstre,sfasiate si ener­vate prin crise sinemultiamirigenerali,vo :

iesce a afidá pre fratele seu ám¥etropole,ck — déca este ca intr'adeveru sé se apuce, in compania cu cei din Berlinu, de regu-larea Orientului, adecă deslegarea ces-tiunei orientale, emanciparea crestinilorn de sub stepanirea paganiloru, apoi — faca-o acesta dupa draga voi'a loru, nu­mai de bietele tiere si popőra ale Mo-narchiei nóstre se nu se atingă; câci in­tru altele Austria la tóté sé va invoí /

Acést'a invederatu este o insinua-tiune de abdicare si de supunere órba a stepanirei si monarchíei nóstre la dispu-setiunile celoru din Berlinu si Petropole. Ce e dreptu, guvernarea miserabile, ce se continua la noi dela 1848 , si mai vertosu de la 1867, ne-a adusu la o stare des­perata, in câtu tóta lumea, de susu pana diosu, cu amaru si necasu se întreba, câ : —unde o r e o se esimu ? Ce óre o se fie capetulu atâtoru rele si gresiele?! — Cu tote insa, noi totu nu potemu crede, ca pessimismulu sfereloru altissime sé fie ajunsu la acelu estremu, ce i se atribue prin lămuririle foiei din Augsburgu. —

In fine — o alta versiune t ienemor-tisiu, câ — in Petropole sub form'a de eticheta, se lucra despre o aliantia si propriamente coalitiune intre Russia, Austro- Ungaria si Francia, pentru d'a iufrená insolenti'a lui Bismark si Vilelmu etc. etc.

Cu unu cuventu: vocile străine la tote, numai la bine, la pace si fericire nu se aştepta —• de la acesta vediuta a Imperatului Franciscu Iosifu in Russia!

Sé ni insemnâmu acést'a bine, pen­tru ca sé vedemu, pre care parte o vor desminti-o evenimentele viitoriului. —

Budapesta, in 6/18 fauru 1874. La ordinea dilei este in diaristica

— desbaterea asupra insemnetâtii vediu-din Yetropole.

Déca mai nainte — in sine si prin sine acestu evenimentu a mteresatu lu­mea, apoi acuma prin niscari mome nte séu apari tiuni positive, acosta vediuta imperatésca — de o data câştiga insem-netate întreita!

Pre d'o parte portarea monarchului nostru facia de potericii de la Newa, manifestatiunile sale prin cuvinte oca-siunali, dar mai vertosu — fapt'a sa de sambat'a trecuta, candu nainte demédiadi, MSa Austro- Ungurésca, insocitu de con­tele Andrâssy, si de mai mulţi din suita-si, mérs'a de cerceta mormentulu Impera­tului Nicolae, alu aceluia care l'a scapatu de revolutiunea ungurésca, alu aceluia, pre carele Ia Olmiitiu l'a numitu părinte, si cârui i a apromisu ascultare si cre-dintia intre tote împrejurările, — ér lâ Í 8 5 4 nu i-a datu ajutoriu, ci erá p'aci,

se-i dechiare resbelu, din care causa ace­l'a a si moritu de superare, — i cerceta mormentulu si depunendu pre elu o cu­nuna de lauri, prin acést'a i cerii iertare si se impacâ cu umbr'a lui! — acesta portare si fapta — pre d'o parte, ér pre d'alt'a — o vóce ce resunâ vineri'a trecuta in fruntea' celui mai insem-natu organu din Germania, in „Gazet'a univers.de Augsburg" si despre care, dupa stilulu si tonulu seu — lumea cre­de, câ a esitu din oficiulu de pressa alu principelui Bismack, — ori cum insa ea, acea vóce isbesce de mórte in monarchi'a nóstra, devalvand'o — asiá dicendu — la nemic'al — acestea sunt, cari dau multa materia de discursu si desbatere, cari preocupa astadi totalminte atenţiunea lumii!

Tote insa indesiertu; câci adeverulu păru si reale — numai viitoriulu, urmâ-n le — ni-lu vor poté descoperi. Si asiá nóa nu ni remane, de câtu a prescurta cu coniepturele din a nóstra parte; deci vom face numai, ca on. publicu alu nostru se conósca in trasurele prin ci pali —spiritulu si testulu amintitului memorabile articlu din „Allg. Augsb. Z.« cu atâtu mai ver­tosu, câci in Berlinu acelu articlu din partea celoru mai serióse foi se afla chiar corespundiatoriu situatiunei, éra la noi a consternatu de mórte pre domnii stepa-nitori ai tierei, lovindu-ii fora mila in am­biţiunea loru cea dessiantiata.

Éca cuprinsulu principale alu acelui articlu:

Germania si Russia, apare ca sl unu obiectu conturbatoriu, pre care ambele staturi trebue se se nisuiésca a-lu supune scopuriloru loru.

„Nice vorba nu póté sé fie despre aceea, câ interesulu Germaniei la Dunărea de susu, n'ar fi identici cu alu Russiei la Dunărea de diosu.

„Măcar câtu de multu ar stima cine-va amici'a intre Austria si Germania, totuşi pe lume nu essiste acea potere, care sé póta im-pedecá cursulu naturale alu lucruriloru si inceput'a împreunare a poporului germanu ; mai pucinu Austria póté sé impedece acést'a, carea — par' câ dejá si-a incheiatu procesulu istoricu, si prin mutarea punctului seu de gra­vitară la Buda — a porni tu spre straformare-

„Dar tocmai in acesta straformare a sa, ea intre imbracisiările Germaniei si ale Russie i — pate şefie sugrumata, indata ce se va pune pedeca seu unei a, séu altei-a.

„Conflictulu intre lumea Germana si cea Slava — este in viitoriulu indepartatu, si in fine deslegarea cestiunei orientale nu póté urmá dupa, ci nainte de acea eventualitate. — Intr'aceea poterea culturei póto sé si prevină si sé le paralisedie astfeliu de conflicte. De-ocamdatu este interesulu comunu alu Russiei si Germaniei, ca transformarea Oriintelui Europei sé o indeplinésca intr'unu intielesu : Germania la Dunărea de susu, Russia la Du­nărea de diosu.

„Constelatiunea nici o datu n'a fost asia de favorabile ca acuma; déca Russia si Ger­mania astadi s'ar apuoá de deslegarea cestiu­nei Oriintelui, n'ar dá de pedeca. Ar fi in poterea loru, a transforma chart'a intréga nu numai in pârtile ce se tieuu mai strinsu de teritoriulu de sub cestiunea orientale, ci sl de a lungulu Duuârei de susu, intru acelea ce se tienu de problema deslegârei definitive a ce­stiune germane.

„Noi suntemu convinşi, câ contielegerea intre Germania si Russia o dictédía intere­sele reciproce, si ea câ eventualminte se póté stipula p rin pactu formale. Acesta conti ele­gére n'a potut'o altera nici călătoria lui Vi­lelmu la Viena, nici n'o póté altera calatori'» lui Franciscu Iosifu la Petropole, Austria

Éie de dóue ori in septemaná : J o i - a si - Domlneo'a ; éra candu va pretinde im-portanti'a materieloru, va esi de trei seu

de patru ori in septemana.

Pretiulu d e p r e n u m e r a t i u n e , pentru Austria:

pe anu intregu 8 (I, v. a iiiumetate de anu 4 fl. v. a. patrariu 2 f i . v . a

pentru Bomania si strainetate: ,anu intregu 12 fl. v. a. ,diumetate de anu O fl. v. a.

póté sé se acomóde acestei referintic, dar a-3 altera nu e in stare. Apoi dejá ar fi acomodai.3 si aceea, déca Austro-TJngarla d'o parte sY." impacá pre deplinu cu formarea lucruriloru germane, — d'alta parte si-ar strămuta t;,fal-minte politica sa orientale.

„Tocmai precum Russia nu sar scula, sé ajute pro Austria, a-si recâştiga pusetiu-nea de mai nainte in Germania, — nici Ger­mania n'ar ajuta pe Austria intru aceea, ca sé cucerésca teritória in Oriinte, si si mai pucinu, ca cu ori ce pretiu sé sustiena dom-ni'a semilunei, si prin acést'a sé derivedie urele popóraloru creştine de la Austria — asupra Germaniei. Ér dáca ar fi, ca Austria sé cerce desdaunare in Oriinte, atunci Russia, lüandu in combinatiune provinciele germane ale Austriei, ar fi mai bunu aliatu Germaniei de câtu Austria, si pentru servitiale ce i-ar face, n'ar trebui sé caute compensatiune in Oriinte.

„Germania si cu Russia — are poterea si potinti'a d'a deslegá intre sine dupa a loru plăcere cea mai momentósa cestiune européna, cestiunea orientale, si — nu stá in poterea Austriei a schimba constelatiunea presente.

„In astfeliu de situatiune — nici nu e de a cugeta la o aliantia intre Austria si Rus­sia. Austriei póté sé succeda a mediloci la Petropole ceva inpaciuire; ea intre Germania si Russia póté sé ocupe óresí-care modesta pusetiune, intru câtu se va acomoda la acea direcţiune politica ce se va croi la Berlinu si Petropole: dar mai de parte Austria nu póté sé mórga. Tote alte planuri se voru aretâ ilusorie.

„In câtu pentru reconciliarea Austriei cu Russia, se póté luá de bunu semnu, câ insusi contele Andrássy, petrece pre MSa la Petropole. Se vorbesce, câ Andrássy se va presentá acolo in uniform'a de honvéd. Spre tóta intemplarea cea mai buna resbunare din partea unui ginerariu de honvedi — pentru Világos! Ér déca contele Andrássy ar cerceta sl Moscovia, apoi intr'una sala din Kreml póté sé véda mulţime de stindarte de die honvédiloru din espeditiunea contra Ungariei, cea-ce l'ar reflecta, câ Ungaria nice candu nu póté fi chia­matu üPa jucá folitioa de statu mare, mai pu­cinu spre acea ca si influintiedie direcţiunea politica a dóue poteri mari, pre cum sunt Ger­mania si Russia." —

Budapesta, in 5/l7 fauru 1874. De multu foile domniloru — n'au fost

asiá pline de cele mai confuse, unele adeve-rate, mai multe ne-adeverate scixi politice si personali, casi in momentulu de facia, in ace­stu periodu de timpu pocitu, tocmai asia, casi candu intr'o casa, la o siediatória, unde chiar pre candu se povestesce despre caii lui

,| Sanu-Tódiru, de o data vine unu curinte de ? aeru si stânge luminaruti'a licuratória. Pre ! toti apoi ii cuprinde — nu numai intunercu 1 completu, dar si spaima, si fantasi'a li se in-ferbenta si iritatiunea li devine ingroaitőria, incâtu — unulu tremura de celalaltu, toti vorbescu in tote pârtile si — nimene mai scia unde i este capulu !

In asta stare se afla domnii noştri si cu diaristic'a loru. Apoi in astfeliu de stare — mai tote câte le facu séu le scriu, sunt dessiu-chiate.

Asia de câte-va dile se respandesce prin foile domniloru faima, câ — deputaţii natiunali dilele trecute ar fi tienutu svatu mare asupra catiunei, că intre împrejurările de as­tadi, candu in Camer'a deputatiloru din Pesta

indesiertu face omulu vorba, indesiertu sta-ruiesce ori-ce intru interesulu nationalitâtiloru — n'ar fi óre mai bine, ca deputaţii naţionali cu toţii si parasésca Diet'a ungurésca ? — Dar maioritatea s'ar fi pronunciatu pentru rema-nere in Dieta, numai diu Alessandru Mocioni ar fi tienutu constante pentru depunerea man­datului.

Alte foi adaugu, câ — Aless. Mocioni este pentru părăsirea Dietei, ca se scape de partit'a nationale, ne mai voindu a fi portatu de Babesiu. (Alessandru Mocioni si si — por­tatu de cineva. Ce vorba absurda!)

Mai alta fóia vré a sei, câ si Mileticiu a remasu pentru esire si vre chiar a se espatrid, emigrandu la Helvetia, de unde cu fostulu ministru Risticiu are apoi sé publice o fóia natiunale. — Si mai câte tote asemeni ver­siuni fantastice.

Tardiu s'au desteptatu domnii. Sunt ani de candu deputaţii naţionali au recunoscutu, câ sortea loru in Diet'a magiara e a bate tóc'a la urechiele surdului; dar — au recunos­cutu totu de o data, câ detoriuti'a loru este, a o bate — neobosiţi, pona candu dóra va plesni pelea, macâr câtu de grósa, ce as­tupa urechiele celoru asurditi prin norocu! Apoi pana acuma — pre câtu scimu noi, de­putaţii inca n'au desperatu, câci calamitâtile si incurcaturele publice — dóra vor ajuta sl ele, ca domniloru sé li se destupe urechiele — intru interesulu comunu alu essistintiei pa­triei bí alu progresului popóraloru.

Dar nu totu insulu are plecarea d'a bate tóc'a la urechiele surdiloru; câci si este acésta ocupatiune un'a forte odiósa; si intr'u adeveru omulu culturei si studialori? mai nalte, si specialminte unu barbatu june de aspiratiuni sublime si studia totu mai nalte, precum este buna óra Alessandru Mocioni, — nu póté sé se senta chiamatu, a-si manca dilele vieţii — totu cu tóc'a la urechiele sur­diloru. —

Se mai scrie in unele foi sl despre de­

putaţii romani dcâkisti, cumca ei ar fi refu-satu a face ceva câtu de pucinu intru intere­sulu causoi natiunalo, improuna cu deputaţii natiunali opositiunali — „pre câtu timpu ace­ştia continua a agita in contra magiariloru, si — pre câtu timpu nu au securitatea de buna succesu.*

„Magyar Politika,* luandu cunosciintia dé acestu argumentu, i respunde cu unu simplu (sic!) Intr'adeveru nici noi n'am sei se-i aretâmu mai bine absurditatea sé-lu fa­cemu mai bino de risu, decâtu printr'unu simplu (sic !) — intre parenthese. —

Mórtea si inmormentarea baronului E u d o s s i u de H o r m u s a c h i .

Cernăuţi 1/13 fauru 1874. In dilele septemanei curinte nu numai

capitala tierii, ci si intréga tiér'a nóstra — deveni îmbrăcata in doliu. Doliulu acest'a generale cuprinse poporatiunoa Bucovinei, fora deosebire de stare si de limb'a pentru mórtea marelui barbatu si patriotu romanu, a baronului Eudossiu Hormusachi. Dupa unu morbu de dóue septemane, prin care su-ferindu de anima, de rărunchi si de plămâni, a petrecutu totu siediendu in fotoliu, marti in 29 ianuariu c. v. adormi in Domnulu, inchi-diendu ochii pentru totu de a un'a; óra joi in 31 a aceleiaşi lune, dupa o petrecere fune-brale din cele mai pompóse ce a vediutu candu-va Cernăuţii, fü inmormentatu langa biseric'a de pe mosi'a familiei, in Cernauca. Conduetulu funebrale, la care a participatu functiunandu totu clerulu gr. or. din capita­la, cu Archicpiscopulu si metropolitulu Tee-filu Bendel'a in frunte, éra ca petrecatori: mare numeru din nobilimea tierii, tote dere-gatoriele pub'ice, representanti'a comunale, tote corporatiunile literarie, politice si in­dustriale, tote institutele de creacere, comite­tulu tierii, representantiele parochiale de tote riturile, si unu numeru immensu de po­poru, — veniudu dela curtea reposatului la biseric'a catedrale, dupa serviciulu dumne-diescu de inmormentare, mergendu prin me-diloculu capitalei, se opri la marginea urbei, de unde apoi sub conducerea a patru preoţi si acompaniatu de multe trasure, carulu fu­nebrale merse nainte pena la loculu de aaie-diare a oseminteloru in sinulu pamentului. Câtu de trista e acést'a intemplare pentru tiér'a intréga, óra mai cu séma pentru popo-ratiunea romana de confesiunea gr. or.; — cine a fostu barbatulu, pre carele l'a perdutu biseric'a si patri'a in persón'a baronului Eudossiu Hormusachi; si câtu de mare si de generale este mâchnirea pentru perderea acestui Grachu romanu din Bucovina, — tote acestea se aretara acuma la inmormen­tare, dupa ce vediurâmu cu toţii, câ cel'a ce

staţii prin dóue diecenie cu foculu si vertu-tea do adeveratu Romanu in fruntea lupta-toriloru pentru căuşele cele sânte ale biseri­cei si ale naţiunii, óra de unu timpu, cu mo-deratiunea dictata de intieleptiunea-i perso­nale — ca Capitanu in fruntea tierii, nu este mai multu intre cei vii !

Nu continuâmu a descrie mai departe aceste atinse, ci — ca o espresiune adoverata a convingeriloru si semtieminteloru generali, comunicâmu cuventulu funebrale, rostitu iu biseric'a catedrale de consiliariulu consisto­riale Samuilu Morariu-Andrieviciu:

Cuventu funebrale. Greu este a tace, candu te dóré ani-

m'a; dara multu mai greu este a vorbi, candu te innéca suspinurile ! Pentru ci care dorere este mai adunca, mai patrundie-tória, mai sfasiatória, decâtu dorerea animei ? Ce opresce si innó'-a mai cumplitu graiulusi insa-si resuflarea, decâtu suspinele ?!

Oratori mari dela resaritu si de la apusu, Ioane gura de auru si Ambrosie, cu rostuln i vostru limpede ca riurile Edemului, veniţi de vorbiţi voi in acestu momentu, atâtu de greu pentru mine ! Veniţi de mângâiaţi voi o adu­nare atâtu de intristata ! Veniţi de spuneţi voi! lumei, cine a fostu, pre carele l'a pierdutu bi­seric'a si patri'a! Veniţi de graiti voi cuven­tulu de despărţire — alu fratiloru de frate, alu amiciloru de amicu, alu patriotiloru da* patriotu; cuventulu de petrecere pentru ma rele barbatu, pre carele la rapitu mórtea din fruntea tierii, de pe aren'a activităţii publice j cuventulu de pe urma, in numele unei adunări atâtu de numerose, câtra cel'a pe care l'a sfci-matu si l'a iubitu atâtu do multu !

Nu voru sé vina, pre carii ii chiamu; i voru se vorbésca cei-ce aru fi in stare—a vorbi cu demnitate si dupa meri tu in unu. momentu atâtu de greu si de durerosu. Acei Ierarchi si oratori mari, ale câroru graiuri re-1 sunară óre candu pana la marginile lumei, f intimpina acum cu cuventâri de bucuria in ] looasiurile ceresci — sufletulu celui ce a foşti unu fliu atâtu de credintiosu alu bisericei, unni luptatoriu atâtu de eroicu pe langa steagului lui Cristosu. Éra partea de a verbi in nu-J mele pró onoratei adunări, remane mie. Ps mine cadiü sortea, de a fi organulu cugetkrq loru ce ne ocupa, organulu semtieminteloi ce ne patrundu, organulu euvinteloru de det-1 partire, ce resuna asta-di pretotindeni pej unde agiunse vestea intru totu trista mórtea Ilustrului barbatu, a baronului Eu/k-siu Hormusachi, căpitanului tierei in ducatubj Bucovinei.

Un'a, ce-mi inlesnesce solt'a in momentu grru — este aceea, câ scimu cu toţii] cine a fost in viétia sa de 62 de ani barba-

F O I S I Ó R A . -*S-Î>-

Descoperiri m a r i .

U r g a M i x r g a (a XH-ea poveste poporala.)

I. A fost odată o baba seraca, si avea

unu copilu. De seraca ce erá, numai cu lucrulu maneloru se chraniá pe sine si co-pilulu: intr'o dia a datu bani copilului, si i-a disu: „Iá aceşti trei bani, si-te dti la pitariulu si cumperi trei pani, ca se nu fomâmu !"

Copilulu a luatu banii si a plecatu, si cum a ajunsu afora la ulitia, a gasitu nesce copii jucandu-se cu o grengósia, si ii-a intre batu : ,,Nu mi-ati vinde grengósi'a?" Copii au respunsu : „Ba vinde, déca ni dai unu banu pre ea !" Copilulu babei atunci a datu unu banu, si primindu grengósia, a bagat'o in sinu, si a plecatu la pitariu. 4

Pe drumu a aflatu alti copii, jucandu-se cu unu siórece, si ii-a intrebatu: „Nu mi-ati vinde siórecele?w — Ei au respunsu: „Ba vinde, déca ni dai unu banu pe elu." Copi­lulu babei a platitu banulu, si luandu sióre­cele l'a bagatu in sinu si a plecatu la pitariu.

Candu erá aci aprópe, a datu de alti co­pii pe ulitia, cari prinseseră unu puiu de sierpe, si i făceau judecat'a, ca sé-lu omóre cu botele ; copilulu babei ii-a intrebatu : „Nu mi-ati vinde mie puiulu de sierpe ?" si ei i-lu vindura cu unu banu ; éra copilulu babei l'a bagatu in sinu, unde se jucá cu grengósi'a si

cu siórecele ; astfeliu copilulu s'a dusu a casa la mama-sa.

Mama-sa candu a auditu si vediutu, câ copilululu a datu toti banii pe cele trei bidi-

I ganii, l'a „vrivitu," (ocaritu,) si s'a neca-I gitu, éra copilulu i-a respunsu : „Lasa mama!

câ nu scíi, óre nu potu fi bune si acestea de ceva in lume !" Si a sloboditu grengósi'a si siórecele prin chilia, éra puiulu de sierpe l'a bagatu intr'o olcutia: se jucá in tóta diu'a cu elu, si ce avea de mâncare, impartiá cu elu.

La unu timpu a vediutu, câ sierpele cresce, incâtu abiá incape in olcutia, si atunci l'a pusu intr'unu ciuberu ; dar si aci a eres-cutu incâtu a trebuitu sé-lu bage intr'o cada, BÍ aci lu-hraniâ si se jucá cu elu. —

II. Intr'o di sierpele a inceputu a siu-

erá tare din cada, si copilulu ba bei de locu s'a dusu la elu si l'a intrebatu: „Dar de ce siueri asia cu jale, dóra nu ti-am datu de mâncare, câtu ti-e de lipsa ?" — „Ba datu stăpâne !" respunse sierpele — „ci mi-doru de tiér'a mea, si de cas'a tatălui meu ! si te rogu ca sé me slob odi a casa !"

,,Apoi bine !" — dise copilulu babei — „desi mi-e jale se te slobodu, pentru câ multu m'am jocatu cu tine, dar déca vrei sé mergi la cas'a tatălui teu, apoi dute !"

„Ca sé nu me ducu senguru, se vini sl tu cu mine," — dise sierpele — ,,câci tat'a 1

si mam'a au sé-ti resplatésca cu bine, pentru ' câ nu m'ai lasatu sé me omóre copiii si mai chranitu bine de am crescutu mare, sé me duci

a casa; — vino cu mine, câ nu-ti va paré reu!"

Copilulu babei l'a ascultatu si au ple­catu la olalta, si mergendu-mergendu pe cale, i-a disu sierpele: „Dóue lucruri am sé-ti spunu: antaiu, candu voiu ajunge acasă, si voiu povesti, câ ce bine mi-ai facutu, atunci tata si mam'a de bucuria câ me vedu éra, vor sari la tine, ca sé te inghita, dar sé nu te sparii,pentru câ te vor ingihiti, si te vor lape-dâ mai frumosu de cum ai fost; a dóu'a, ei se voru intrebá, câ ce ceri, cu ce sé-ti resplaté­sca bunetatea ce ai facutu cu mine, éra tu se nu ceri bani nici alta nimicu, decâtu anelulu de auru ce-lu porta tat'a pe mana, pentru câ in cele din urma ti-lu va dá, si cu anelulu te poti ferici mai tare !"

„Dar ce sé sciu eu face cu anelulu de auru !" — dise copilulu babei — „câ sum co­pilu seracu si nu-i de mine !"

„Chiar pentru câ esti seracu, ti-va prin­de bine" — respunse sierpele — ,,cáci déca vei intórce ser'a de trei ori anelulu pe degetulu teu si vei cugeta sé zidesci ceva, apoi aceea ce cugeti de locu se face înaintea ta , ce alt­cum numai mii de lucratori, si in mulţi ani pbtu face, — si alte dor inti e de locu ti-se implinescu."

Copilulu s'a bucuratu forte, si mergendu in vorba ajunseră la o apa mare. Atunci sier­pele se scutura, si dintre soldi ii esira aripi c i la balauri, si dise : „Pune-te sub aripile mele, ca se trecem u ap'a, pentru câdin colo e tiér'a imperatului balauriloru, si cas'a tatălui meu 1"

Copilulu asculta, se sui pe carc'a aier-pelui, si trecendu ap'a mare, ajusera de Fe- j diura cas'a parintiloru sierpelui.

III.

Ajungendu ei doi pana la usi'a casei,] sierpele lasâ pe copilulu babei afara, si ( intrandu incasa lu-cunoscű mama-sa si de-1 locu lu-intrebâ, ca unde a siediutu atât'a] timpu éra elu i povesti tóta intemplarea si] mam'a-ea cu bucuri'a a mai intrebatu: „Dan unde este mantuitoriulu teu ?" ora sierpelea! respunsu: „Nu ti-lu potu aretâ, pentru ci] me temu câ-lu inghiti!"

— Bá nu! dragulu meu ! respunse ma­m'a, si atunci sierpele deschidiendu usi'a bagaj pe copilulu babei in casa, si mama sa de local lu-inghitl de totu, dar' óra l'a vomatu mai] frumosu de cum a fostu.

S'a bucuratu atunci sl tat'a sierpelui,] si intrebâ pc copilulu babei: „Ce ceri delsl mine, pentru câ ai purtatu grigia de puiului nostru?" óra copilulu babei respunse: „Nu] ceru nemica, si tat'a sierpelui lu-imbitâ, ci] sé cera ceva din avutiele sale, câ câtu cerei] va dá; si copilulu babei i dise : „Sé-mi c dara anelulu de auru de pe degetulu teu!'

Tat'a sierpelui, candu aude de asia ceva,] tracni din anima si se mania: „Dar'cefo] losu poti avé tu de asiá anelu, cere b mulţi si avuţie, ca sé te hranesci pamj traiesci! *

— Ba nu ! respunse copilulu babei câ nu potu se-ii ducu ou mine si me temu cil ii fura lotrii. Déca vrei sé-mi dai anelulu de]

i,alu cârui nume resuna in tiéra, si peste rele ei, prin tierile vecine, ba sl cele inde-tete

Nascutu din o familia ilustra, a cărei oe si istoria este tiesuta cu sortea si istori'a »Tlnei, dupa finirea studieloru gimnasiale losofice in Cernăuţi, éra a celoru juridice uriversitatea din Viena, tote cu progresulu imai stralucitu, — incependu a cugeta ţie sortea tierii si a poporului seu, si cu-trndu lips'a do o istoria uricale, o istoria nratu natiunala, intreprinse lucrarea fa uriésia, si ocupandu-se multi ani prin Invele din Bucuresci, Iasi, Leovu, Cracovia, ta, Viena, si de pretotindenia unde cugeta iada ceva despre Romani, a adunatu tote aalte mii de cele, scrise mai tote de ma­ia. Daca opulu acestu grandiosu si multu iosu, fetulu osteneleloru sale de multi ,el pana astadi nu s'a publicatu prin ti­lg, fost'au intrerumperi si abateri bino-jttate — numai intru interesulu si pentru ile tierii si alu poporului. Câci — cu lu 1848, desghiaciandu-se amortiél'a po-i si sociale a popóreloru, si din grati'a ului imperatescu intrandu o era nóua, er'a iitutionala, vediut'am pre reposatulu reuna cu fraţii sei — in fruntea tuturoru biloru politice din tiéra. Memorabila üune din anulu 1848, catra tronulu im-itescu, pentru drepturile politice, con-mali si natiunali ale Bucovinei, lucrarea Matului a fost. Despărţirea admini-íiva a Bucovinei de Qahtia, si constitui­ri ca tiéra autonoma, cu diet'a sa propria, reposatulu in frunte s'a eluptatu. In diet'a • comitetulu tierii ca Capitanu, dela in­util pana acum, afara de o intreru npere ita, reposatulu a functiunatu. In senatulu «riale prin mai multi ani, si anume in ipulu celu mai cumpanitoriu pentru im­it, reposatulu a participatu. Cu ce inva-ire, cu ce anima credintiósa, cu ce bar­il aconlucratu reposatulu pe arena par-imtaria pentru binele statului intregu, si yertosu pontru alu Bucovinei, — despre ita stau intru mărturia, pentru totu de a i;actele publice a le parlamentului cen-(si ale acestui provinciale. Intre tóté mai cu séma un'a a fost

•iprincipale a an imei si activităţii sale iee, nÍ8uinti'a de a mediloci concordia ka, sociale si confesiunale intre popórele wchíei, éra mai alesu intre conlocuitorii tie-

acést'a, numai câtu acést'a nisuintia Şina si adeveratu patriotica a fostu moti-i, daca mai alesu in timpulu din urma s'a kutu de veri-ce estremu si radicalismu ifcu. Intre tote un'a, mai vertosu un'a a dorinti'a sufletului seu crestinu, dorin-

ideca de a vedé Biseric'a, a căreia fiiu

credinţiosu si ovlaviosu a fost, 'biseric'a pusa in stare normale canonica, inflorindu spro mărirea lui Ddieu si mântuirea crestini-loru; pentru aceea vediut'am pre reposatulu conlucrandu de de multu si pana in timpulu din urma, si anume pentru autonomia bise­ricii si conchiam&rea congresului bisericescu. Intre tóté mai cu séma un'a erâ bucuria animei sale patriotice, bucurí'a adecă, de a vedé prosperandu cultur'a natiunale in po­poru. Multe dintre scólele din tiéra n'ar esiste astadi, daca n'ar fi stâruitu reposa­tulu , si mai tote ar avé alt'a organisare, daca i-ar fi succesu tote cele ce a doritu! Éra locuitorii din tienutulu Campu-lungului ar fi sl astadi cei mai seraci si mai miseri, de nu li-ar fi eluptatu reposatulu posesiunile străbune !

Acestea si dc asemenea multe, despre cari vor maturi pururiâ paginole istoriei bucovi-nene, sunt cele, la cari cugetâmu noi acuma, candu vedemu asiediate in sicriulu funebrale remasitiele pamentene ale marelui nostru patri-otu, alu cârui spiritu a fost: motoriulu de-sceptârii natiunale, arculu mişcării confesiu­nale, boldulu lucrării patriotice. Aceste si de asemenea sunt, cari ne ample de mâhnire si de dorere pentru perderea multu veneratului barbatu, a căruia anima erâ unu locasiu plinu de cultura pentru toti locuitorii tierii. Ace­ste si de asemenea ne facu atâtu de grea despărţirea de sincerulu frate , bunulu amicu, credintiosulu concetatiónu , carele cu tóta positiunea sa inalta , stă aprópe de toti si se semtiá legatu de sortea sl a celui mai de diosu, celui mai lipsitu pamcnteanu!

Spiritu luminatu, carele in decursulu peregrinării tale pamentene ai lucratu pentru luminarea poporului de unu sânge si de o limba cu tine, primitu sé fi in locasiurile ce-resci, unde luminédia sórele celu ne inseratu alu dumnedieirii! Suflelte creştine, carele ai conlucratu cu priintia la redicarea Sionului ortodocsiei in Bucovina, intimpinatu sé fii cu cântări de lauda in Sionulu celu mai pre susu de ceriuri, intrandu acolo intru bucurí'a Dom nului teu ! Anima buna si credintiósa, carea ai doritu si te-ai ostenitu, pentru binele si feri­cirea patriei nóstre pamentene, sé afli in pa-tri'a cerésca odichn'a si fericirea, de care dice apo8to lu lu , câ — ochiulu muritoriloru n'a ve-diutu, urechia n'a auditu, si la anim'a omului n'a intratu !

Acestea ti-ceremu, pentru aceste ne ro-gâmu, suflete fericite in ceriu ; éra aici pe-pamentu ; cc se-ti fie memori'a eterna, si ósfiloru ce te-au portatu — tierin'a usióra !

Diet'a Ungariei. Din siedinti'a casei representantiloru

inregistrâmu cu acosta ocasiune vorbirea dlui deputatu BOrlea. densulu dice :

Onorata Casa! S'a aflatu de bine, a se emite o comi-

siune de 21 din sinulu acestei adunări, pen­tru scopulu de a delibera asupra cestiunei câ: ce feliu de mesure si reforme ar fi de lipsa, spre a face sé incete calamitatea si încurcă­turile din tiéra, atâtu in privinti'a finan tiara, câtu si admiuistrationale, si despre opiniuni-le salo sé faca propuneri in acésta casa; in carea comisiune sunt representate tote parti­tele, numai a3Íá numit'a partita natiunale nu. (Ilaritate.)

Déca calamitatea si incurcaturole de astadi sunt apesatórie pentru fie care ceta-tianu alu patriei, si specialu pentru repre-sentantii tierei, apoi de buna séma pentru deputaţii de naţionalitate nemagiara indiecitu sunt apesatórie; câci asupra acestora face improsiune nu numai starea cea materialminte trista a tierei si a poporului, ci apósa dure-rosu sl defeptelc si suferinti ele spirituali, adecă gravaminile naţionali. (Mişcare.)

Si de sl eu cu părere de reu — trebue sé me temu, câ măcar si numai amintirea de plansori si pretensiuni din partea popóraloru nemagiare — pre multi in acestu timpu ii va irita; totuşi de óra-ce este adoveru nenega-bilu, cumcâ la poporale nemagiaro peste totu, dar desclinitu la romani si la şerbi domnesce acea firma credintia, câ ori-co feliu de mesuri si de reforme s'ar intruduce, déca nu s'ar luâ in socotintia si nu s'ar im-plini justolo si ecitabilile pretensiuni naţio­nali ale natiuniloru — (o vóce din stang'a: „nationalitâtiloru/") nemagiare, — calami­tăţile si incurcaturile in tiéra nu vor poté incetá. De óra-ce deci si eu, si mai multi amici de principiu, suntemu de acosta con­vicţiune, semtiulu detorintiei patriotice ne indómna, ca intru interesulu patriei, sé nu ni ascundemu convicţiunea de naintea casei; astfeliu venimu a face o propunere, relativa la acésta ceatiune.

Noi, On. Casa, nu prescriemu si nu pre-tindemu nici unu feliu de concesiuni speciali, simplu numai dorimu a recomanda atentiu-nei onorabilei Case ace'sta causa, fora de a cârei justa si fericita deslegare — patri'a nóstra nu se va poté scapă din vertegiulu calamitâtiloru si nemultiamiriloru [generali.

Bepetiendu asia dara, câ facemu acestu pasu numai îndemnaţi de sentiulu celei mai sânte si sincere detorintie patriotice, pre cum si a respunsabilitatei ce avemu, recomandu acestu proiectu de resolutiune, rogu a i se dâ cetire, a i dispune tipărirea si pertractarea.

Trecendu-se la ordinea dilei se resólve seria XXXI . de petitiuni dupa propunerea comiaiunei petitiunarie, cu ce siedinti'a se incheia.

In caus'a unificarei de gramatica, si mai vertosu de ortografia.

A fost in nrulu 65 din 7 sept. n. 1873. candu intr'o corespundintia din Bucuresci s'a reportatu Albinei nóstre, cumca la Societa­tea academica „unu membru intr'o conferintia lunga s'a incercatu a aretá absolut'a si ne~ame-nabil'a necesitate de unificare a gramaticei si specialminte a ortografiei romane, si a provoca iniciativ'a competente a Societăţii, — insa fora succesu, fiindu chiar unii dintre cei mai cu vé-dia in literatur'a romana — forte dificili, si — din respecte de oportunitate chiar contrari." S'a promisu deci, câ cestiunea se va sulevâ de nou in colonele Albinei

Candu deci, in urmarea repetiteloru provocări ce primiramu de la Brasiovu si Cernăuţi, venimu a ni împlini parol'a, o fa­cemu acést'a publicandu de ocam data actulu formulatoriu, prin carele s'a pusu cestiunea in desbatere la Societatea academica, si care actu suna:

P r o p u n e r e .

Onorabil'a Societate academica sé iée in deliberatiune si sé constate nece­sitatea si chiar neamenabilitatea des-legârii cestiimei de unificare a limbei si speciala a ortografiei romane.

Pe temeiulu acestei necesitaţi se apuce indata iniciativ'a ce s'ar recomanda de împrejurări, pentru acelu scopu —ast­feliu, in câtu buna óra, luandu d e bas:, gramatic'ace onor. Societate acad. a p< miatu, si ortografi'a ce on. Societate * adoptatu,si admitiendu — in casu de nece­sitate, t o t e posibilile modificatiuni rece-rute pentru înlesnirea intruducerei gene­rali, sé încerce a ingagiá concursulu câtu mai eficace alu faptoriloru publici prin­cipali, precum alu Jiteratiloru romani si alu corporiloru didactice romane de pretotindenia, desclinitu si cu preferin-tia alu ministeriului instructiunoi pub­lice din România si alu diaristicei natiu­nali, si punendu peste totu in discusiune publica acésta cestiune, séu aducendu-o naintea unui congresu alu diaristiloru si literatiloru natiunali, se-i faca posibile si sé-i intetiésca chiar deslegarea.

C o n s i d e r a n t e :

1. Am ajunsu incâtu in intréga roma-nimea mai nici duoi cărturari nu scriu ase­menea, si câ peste totu, in gramatica si or­tografia domnesce o completa anarchia, ceea-ce face imposibile unu propresu mai rapede in cultura si o desvoltare mai însemnata a lite-raturei romane, precandu chiar in epoch'a presinte atare progresu si desvoltare se re-cunósce din tote părţile de o necesitate ab-

legetu — bine, déca nu, me rogu sé me leti indereptu in tiór'a mea!"

Tat'a sierpelui nu avu ce mai face, ci » anelulu de pe degetu si cu părere do lu-dede copilului babei, óra acest'a mul-lindu si-luâ sanetate buna, si puiulu ipelui lu-trect indereptu peste ap'a cea re.Candu ajunse copilulu babei de asta te, cugetă sé-si cerce anelulu, ca nu cumva ifia mintitu puiulu dejsierpe; lu-intórse de ori pe degetu si cugeta la o casa, si deo-

li rediu o casa mandra înaintea sa, intră intru, se satură si odihni si candu fú do «re rentórse de trei ori anelulu in stang'a tri cas'a din ochii lui. Copilulu babei déca vediu, că e asiá,

in de bucuria ajunse a casa la mam'a sa, tarea a aflat'o superata, pentru câ a fostu Mita, — si feciorulu ei nici si-a stersu bi-pnlberulu de calctoria pana a si disu ma­tale : „Mama acuma am ajunsu verst'a de

matu; sé mergi la imperatulu si sé-mi pe­ni fét'a lui de soţia !

Mam'a sa candu audl, sgamboiă ochii la «i gândi in sine: «Vai de mine, acest'a a banitu amblandu prin tiere străine," si ii i dise:

„Copile ! noi nu suntemu de o potriva imperatulu, ci alegeţi tu alta féta de i'ata!"

— Mie nu-mi trebue alt'a, de câtu fét'a peratului I

— Én iasam'a copile! — i dise bab'a — ie aude imperatulu de voi'a ta, apoi ti-ia

capulu, pentru câ va crede câ vrei se-i bât-jocoresci fét'a!

Ba nu mama, eu me semtu vrednicu de ea, eu sciu ce sciu eu, si trebuie sé mergi sé mi-o petiesci, câ alta fota nu-mi trebuie.

IV. Bab'a nu a mai avutu pace vr'o câte-va

dile, feciorulu totu a manat'o la imperatulu sé petiésca, si bab'a nu a cutesatu sé se duca de a dreptulu la imperatulu, ci a mersu intr'o nópte la feróstr'a imperatului, si a strigatu :

„Imperate sé-mi dai fét'a dupa fetiorulu meu !" si a fugitu acasă ; — éra imperatulu a auditu vorbele, a sărita din patu si s'a uitatu pe feréstra, ca sé véda pe cine vorbesce, inse nu a vediutu pe nime.

Copilulu nu avea stare, si bab'a a ve­nitu si a dóua nópte, si a strigatu éra, dar imperatulu nu a vediutu pe nime, si pentru acést'a a pusu păzitori pe nóptea viitória si a poruncitu, câ déca vine cine va sc strige la feréstra, sé-lu prindă si sé-lu aducă înaintea imperatului.

Éca, bab'a a venitu sl a troi-a nópte, si candu a strigatu; „Imperate sé-mi dai fét'a dupa feciorulu meu" — paditorii au prins'o si dus'o la imperatulu, éra acest'a a ispitit'o despre tote si in cele din urma imperatulu i-a disu : „Apoi bine baba numai sé spuni fecio­rului teu, ca sé vina la mine, sé-lu vedu cine e si sé vedu ce scie ? !

Bab'a inspaimentata s'a dusu acasă, si cu frica a tramisu pe feciorulu seu la impe­ratulu.

Feciorulu de locu a plecatu, si a intratu

la imperatulu; ora acest'a la intrebatu : Cum te chiama voinice ?

„Urga Murga !" respunse feciorulu cu cutesare.

— Dar' ce ai invetiatu in viéti'a ta, si ce esti ? mai intrebâ imperatulu.

— Sum zidariu ! respunse copilulu babei. Imperatulu candu. audi câ e zidariu si

astfeliu de omu c>re fet'a sa, se mania si i dise : „Atunci ti-voiu dá fét'a mea de soţia déca poşte drumu pana demanétia ti vei face casele asemeni cu a le mele, ca fet'a inca sé fia aprópe de mine, câci deca nu faci, ti-perdi capulu ! a

— „Bine imperate!" — lespunse Urga Murga ! si s'a dusu. Si candu a ajunsu a casa l'a intrebatu mama-sa, câ ce a disu impera­tulu, si elu i-a spusu, éra ea a tremuratu de frica, si a strigatu ; „vai de tine !" — Nu te teme nimica câ tóté le facu \" — respunse feciorulu.

Candu s'a murgitu dc séra, Urga Murga a inceputu de a intórce de trei ori anelulu de pe degetu in drópt'a si a ganditu, ca sé se faca peste drumu de imperatulu case mai frumÓ3e, decâtu ale imperatului, si pana in diori tote au fost gafa. Bucatorés'a impera­tului le-a vediutu mai nainte, si demanéti'a a cursu la imperatulu, ca sé-i spună; éra im­peratulu necrediendu asiá ceva, i-a datu o palma, inse candu s'a uitatu pe feréstra a vediutu, câ casele lui Urga sunt mai frumóse, decâtu ale sale.

Manedi Urga s'a imbracatu frumosu si a mersu la imperatulu si a cerutu fét'a, éra

imperatulu i-a disu: „Atunci ti-voiu dá fét'a mea de soţia, daca pana demanétia vei faoe, dela casele mele paua la casele tale, podu de argintu si do auru, ca sé tróca fét'a mea peste elu candu vine la mine, câci deca nu faci, ti-perdi capulu!"

—Bine imperate! respunse Urga Murga, fi candu a datu murgitulu de sóra, a inceputu de a intórce anelulu pe degetu si a ganditu, ca sé se faca podu de argintu si de auru, si s'a facutu, si bucatarés'a a spusu imperatului, câ ce a vediutu; éra elu nu a crediutu pana nu s'a uitatu cu ochii. Si Urga Murga s'a imbracatu in haine sl mai frumóse, si s'a dusu la imperatulu si a cerutu fét'a, dar im­peratulu i-a disu: „Atunci ti-dau féta mea, déca pana demanétia vei face, pe langa podu de amendóue părţile, fântâni argintite si aurite si pe langa ele paseri de argintu si de auru, ca sé cânte paserile in ele, candu vine fet'a mea in casele mele, câ de nu, apoi ti-perdi capulu!"

- Bine imperate ! respunse Urga Murga si s'a dusu.

Candu a fost in de catra séra, Urga Murga a inceputu a intorce anelulu pe degetu si s'a faentu tote dupa porunc'a imperatului, si imperatulu le-a vediutu tote gat'a, si s'a miratu. —

Si a venitu a trei-a di Urga Murga, imbracatu ca unu fecioru de imperatu si a cerutu fét'a, si imperatulu i-a dato, a facutu ospetiu mare, si acuma s'a bucuratu, eh arc asiá ginere. (Va urmá.)

goluţa, pentru aâecurarea essistintiei si a pros-peritatei natiunali.

2. Degiá au inceputu a se forma diferite literaturo, prin diferite gramatice sl moduri de scriere intre romani, urrnandu d. e. Buco­vinenii o cale a loru propria, pârtile Tran-silvanice si TJngaro-Banatice — alfa, ale Moldoviei ér alfa, si in fine ale Munteniei inca alfa; langa acestea literatura bisericei romane remanendu mereu in atadiulu secli-loru trecuţi; si asia

3.Pre candu poterile nóstre, tote împreu­nate abiá ar poté ajunge pentru desvoltarea cum se cade a hteraturei ei culturei natiu-nale intr'o direcţiune comuna, acelesi poteri astfeliu desbinate si diverginti in direptiune — ajungu chiar numai bine pentru da sus-tiené confnsiunea si d'a impedecá progresnlu romunu, astadi atâtu de imper' osu necesariu.

BllCUreSCi, in 8/20 aug. 1873. V . B a l b e s i u

Incheiâmu acesta, comunicatiune cu în­semnarea pentru orientare, câ in conferinti'a privata a Societatei academice, tienuta sub presidiulu dluiDr,F«íu,propunerea de mai susu a fost spriginita in generalitate de domnii academici Sionu, Massimu si Urechia; ér din puntulu de vedere alu oportunitatei — com­bătută de domnii: Laurianu, Baritiu si Tö­vesen. Cestu din urma a nume sprimandu-si dorinti'a, cîi— mâcar pre câtu timpu in frun­tea mini8teriului instructiunei publice stâ unu ginerariu Tellu, astfeliu de ideia nici sé nu ésse la lumina!

Tellu — nu mai e la ministeriu, si asiá credemu a fi tienutu contu si de acestu scrupulu.

OrsiOVa 14 fauru 1874-j Onorabile Redatiune! Ne intrebămu, si

— credu ca cu dreptu cuventu: óre sé mai tiena multu starea deplorabile si esceptionale in fosf a granitia militară ?—Vediurămu poqa se vendura la toba tote edificiale publice, făcute prin Comuniunea gnanitierésca, casele companieloru, cuartirele, — cari ar fi fost menite a servi poporului pentru infiintiarea do scóle, asiluri s. c. 1; Vediurâmu in espira-tulu anu, pana se imparti comuneloru — fara capu si socotéla — fondulu granitierescu, nu­mai si numai spre a fi espusu câtu mai eu­ren du nimicirei! — dupa soirile positive ce avemu, a 4 parte este deja in periclul) pentru ca adecă Romanulu sé fia osenditu a remané totu sermanu, inchidiendu-i-se in-tradinsu drumulu spre desvoltarea spiritu­ala si materiala.

Acuma ce ni mai remane, ai ce mai avemu de disu ? pădurile, acestea érasi eschi-siva proprietate a granitiariloru sunt puse sub stepanitorii cei noui si sub omenii loru cei ce sciu numai prepadi; astfeliu dara es-puse unei totale estirpatiuni. Sub sistem'a militare ole erau cu mara atrictétia păstrate ; sub unguri — dorere se manipulélia turcesce ! — Prin infiintiarea monopolului din partea guvernului magiaru, jafulu este sistematicu, fiindu câ lemnele cela mai bune de lucru, se taie pentru focu, si acésfa totu aprópe de co­mune, asia incâtu, candu vom ajunge im-partiera aceloru păduri, Comuneloru se li se dée nvinaipamentvlu golu si sterpul

Paragrafulu 6 din legea anului 1871, iuniu in 8, dice nla împărţirea teritoriului de padure,competinti'a^e căreicomunesinguraticef

al i se dée in apropiere, ca se-si fota acoperi lipsea de lemne in continuu*

Unu complessu de mai multe mii de ju-gere, situatu d'a lungulu Dunării in Regi-mentulu romanu-banaticu, Ia comun'a Ogra-denea, se vendfi unui consorţiu ; acum totu aci, si adecă in teritoriulu a cinci comune, — vorbi mu de cea-ce scimu, — se taia din opri-tura, in drépf a si in stang'a — speculanti-loru, pentru transportarea lemneloru in Ro­mânia, la calea ferata.

Sé cercetâmu pucinu, ca sé ne incredin-tiâmu , daca guvernulu magiaru cea-ce face, face dupa unu dreptu ore care ?

Totu in mentionat'a lege, si adecă in §-lu 8, cetimu urmatóriele: „Cm efeptvirea separării, atinse in §-lu 4, este însărcinata pe teritoriulu ambeloru confinia una comisiune centrale, care stă nemidilocitu sub conducerea comandai supreme mititarie de resbelu." — Ei

bine : s'a efepsuitu atare impârtire prin con­ducerea numitei Comande supreme de resbelu ? Noi scimu că nu. Apoi daca e asiá ; este dré-pta si morala fapt'a guvernului magiaru din Pesta, ca devastédia in masa aceste păduri comune, fara d'a aştepta impârtirea loru prin comisiunile desemnate prin legea de mai susu ?

Schimbarea manipulatiunei de cum a fostu sub nemţi, prin infiintiarea monopolu­lui si prin vendiarea la speculanţii streini a paduriloru, — ce dupa legea din 1871 sunt si a le nóstre, — status guo este violatu, si pe guvernulu magiaru din Pesta lu-privimu de responsabile la tóta daun'a ce ni se face arbitrabminte.*) —

Tocmai candu scriu aceste ronduri, o hoţia mare se descoperi in pădurea dela comun'a Dubova, unde se taiéra in opritura peste 4500-de stejari cu acirea si voi'a forestie-ratului din Orsiova, vendiendu-se unui specu­lante ca lemne de focu, pre candu iotu sl acei stegiari erau preparat' a se transporta in Ro­mânia pentru edificare la calea ferata! Dar acestu foresteriu este si contractagiu, câci ori ce întreprinderi voru apuca a face locuitorii din acele comune, elu li face concurintia; pana si stangenii in pădure ii taie cu omenii lui! — Asteptâmu câ ce va face comisiunea venita in faci'a locului — din Pesta cu acestu lupu nesatiosu, si atunci ne decidemu a pu­blica in detaiu tote operaţiunile sale dejafu, precum si petitiunile date in contra-i.—

Pe candu locuitoriloru indigeni li se punu totu feliulu de pedece si sicanerii candu e vorb'a, ca sé céra si' densii, câte unu lemnu pentru cas'a loru, vedemu câ spreculantiloru străini li se distribue indata]si cu miile lemne, in care parte a pădurii ei poftescu ; Nu e mirare dar, daca acesti-a tocmai din i?omania, unde sunt pădurile cele mai mari si multe — mai cu séma in Districtulu Mehedinţi u,dar unde nu potu face geschefturi, vinu aici a găsi chilipiru ! Ai naibei mai sunt aceşti antreprenori de cili ferate, cum sciu ei unde sunt omnia v«-nalia!

Tragemu deci atenţiunea domniloru deputaţi naţionali din camer'a Ungariei, pen­tru d'a interpela pe guvernu despre nelegali-tâtile comise in acestu modu; ér pe de altă parte alu eonstringe d'a efectua legal'j, impâr­tire a paduriloru câtu mai curendu; pan'a-tunci cerendu sé se lasa vindiârile de lemne la speculanţi străini, ordinandu-se a se dâ nu­mai locuitorilor u, pentru lipsele loru dilnice, precum s'a manipulatu sub fostulu Regimu militariu. V.

Aradu, 1/13 fauru 874. (Multiamita publica.) Preparandii In­

stitutului pedogogicu gr. or. romanescu din Aradu, si- implinescu o pré sacra detorintia, candu cu plăcere vinu a-si espime in publicu multiamifa si viu'a recunosciintia atimabile-l o u nóstre Redactiuni natiunali romane do la „Ablina„ si „Federatiunea", cari de mai mulţi ani, regulatu ni tramisera gratis câte unu essemplariu din stimabilele loru organe — intru in tereaulu innaintârii culturei nóstre natiunale, luandu in considerare miser'a stare materiale a teneriloru de la preparandia.

Ou ocasiunea acesfa ni permitemu, a ne adresa cu tóta stim'a si catra cele-laite onorabile Redactiuni si a le regá, ca si ele» pre câtu numai se póté, sé ni tramita câte unu essemplariu gratis d'in pré stimatele leru or­gane, avendu sl ele in vedere, câ de si seraci, totuşi chiamarea nóstra este — pre câtu de grea, pre atât'a sl de sublima, este — a lati lumin'a intre poporulu romanu, a pregăti viitoriulu românismului! —

P. Avramutiu, preparandu in curs. alumn.

protectijmea sa parintésca. Acosta fapta— n'a lipsitu a deştepta multiamita si recunos­ciintia.

{Despre instralarea părintelui episcopu) Hironn din Aradu, ce avu locu dominoc'a tre­cuta, primiramu mai multe informatiuni, din cari vedemu, câ solemnitatea a decursu—desi nu cu pro multa pompa, dar spre multiumi-rea celoru mai mulţi. Duoi diferiţi amici ni atingu, cumca parintele archimandritu Po­pea, comisariulu instalatoriu alu metropolitu-lui, in cuventulu seu de intruducere, ar fi apostrofatu si laudatupre alegetorii din Aradu, pentru câ „au alesu pre alu loru, éra nu stră­ina." Desl omeni de buna credintia informa­torii, noi totu nu potemu s'o credemu scirea — tocmai in asta forma, pentru câ ar fi — o gresiéla nationale nescusabile.

(NecrolQga:) De curendu reposă in Bocsia-mont. cottulu Carasiului — Nicolas Munteanu, in etate de 54 de ani, unu romanu pré bunu si renumitu măiestru de lemnu, dupa carele au remasu multe turnuri si case, con­struite de manele sale dibace ; de unde toti câti-lu cunosciau din anima i poftescu : sl-i •Re tieriria usióra!

Viena, in 13 fauru n. 1874. Rugâmu a primi in colonele pretiuitului

Dvóstre diariu, urmatoriulu bilantiu : Comitetulu balului romanu din martie

1873 in Viena, in siedinti'a sa din 2. a lunei si anului curinte, a constatatu urmatoriulu bilantiu alu acestui baiu:

I. Sum'a intrata . . 2123 fl. 90 cr. II. „ spesata . . 1117 „ 86 „

III. venitu curatu . . 1006 fl. 0 4 cr. Din acestu venitu s'a pre-

datu societăţii academice „Ro-mania-Juna* in favorulu cabi­netului de lectura . . . . 963 fl. 44 cr.

Ad I. s'a publicatu: a) cu datulu Vien'a 15 martie 3873 in Onor. diuarie „Albina" „Ca-rieriulu de lassi" precumu si in alte diaria :

Sum'a de 1265 fl. 90 cr. b) in nr. 86 ex 1873 alu

„Albinei* 840 fl. — cr. c) in nr. 97 ex 1873 alu „Al­

binei" 28 fl. — cr.

Sum'a totala intrata: 2133 fl. 90 cr. Diferinfci'a de 10 fl. resulta, ca acesta

suma s'a publicatu de 2 ori si anume in pu-blicatiunea cu datulu 15 martie 1873, si in Nruiu 86 ex 1873 alu Albinei. —

Rugâmu pre on. P. a primi acestu bi­lantiu generalu ca rectificare la publicatiu-nile din nrii 86 si 97 ex 1873 ai Albinei, in cari bilantiulu din eróre este necorectu.

P. Danu, mp. pentru comitetu.

P u b l i c a t i u n u S

w 1 L I I

Varietăţi. (Ni se scrie:} Cu ocasiunea instalării

episcopului rom gr. cat. din Orade, Societatea lifc. a studintiloru noştri s'a presentatu, dedi-candu-i o Oda si recomendandu-i-se, si părin­tele eppu Olteanu, primindu-o cu plăcere, i-a donatu unu ajntoriu de 100 fl. si i-a acordatu

*) Forte dreptu ; Minist, este respundi etoriu, numai catu — nu Dvóstre, ci parlamentului magiaru ; apoi aeest'a — dupa esperiinti'a nóstra de pona acuma, nu mai scimu ce n'ar incuvintiá si legálisa, ce este in

Î contra natiuniloru nemagiare! Ast'a este blastemtilu sistemei de astadi! — Med.

Banc'a gen. de asecuratiune reciproca

„Transilvania/ A V-adunare generala ordinaria,

va avé locu in 3/15 martiu c. n. la 3 ore dupa prandiu, iu sal'a Magistratului

de aici.

Obiectele de pertractare:

j 1. Reportu despre decursulu afaceri-loru in anulu 1873.

2. Bilantiulu pentru anulu 1873 . 3. întregirea consiliului administra-

tivu. 4. Alegerea comitetului pentru revi-

siunea computeloru pu anulu 1874. 5. Alte propuneri incurse.

A se infaciosiá la adunarea gene­rala si a eserciá conformu statuteloru dreptulu de votare e indreptatitu fie-care membru.

Propunerile din partea membriloru sunt de a se substerne in conformitate cu art. 2 2 , lit. c) a statuteloru cu 14 dile nainte de adunarea generale Directiunei nóstre generali , ca sé póta fi puse la or­dinea dilei.

Sibiiu, in 7 fauru 1874. •î 1—1 Consiliulu administraţivu.

Instituia de creditu si de eoouon in Sibiiu.

Conformu §-lui 48 alu statutelon domnii acţionari ai „Institutului, de cnj ditu si de econmii „Albina'1 se invi prin acést'a la

Prim'a adunare generala ordinari«,|

care se va tiené la Sibiiu in 25 W i l 1 8 7 4 , stilulu nou, nainte de médiadil 9 óre in edificiulu din strad'a Cisnadi| nru 7.

O b i e c t e k e :

1. Reportulu generalu asupra op tiuniloru institutului de la actifi pana la ultim'a decembre 1873] presentarea bilantiulul

2. Reportulu comitetului de reviiiül 3 . Fipsarea dividendeloru. 4. întregirea consiliului de adra|

stratiune. 5. Alegerea revisoriloru de comp

pe anulu urmatoriu DD. a c ţ i o n a r i , carii in veri

§§-loru 5 0 , 51 si 52 din statute*).1

iescu a participa la numit'a adunare! persona, ori prin plenipotentiati, rogati a-si depune la cass'a institnk (strad'a macellariloru nr. 30,) cerii tele loru de acţiuni împreuna ou cólíl cuponi, si eventualu dovedile de pleoi tintia celu multu pana in 23 mu! 1874 stilulu nou dupa médiadi la 6Í

Sibiiu, 11 fauru 1874.

1 - 3 Consi l iulu de administraţii!

*) §. 50. Fia-care actionariu ars in aduniwij raia unu votu. Proprietarii de cinci acţiuni uH cei de diece acţiuni si mai multe au trei voturi.

§ .51. Dreptulu de votu se póté usuá in; séu prin plenipotentiarea altui actionariu. Totói] multa de diece voturi nu póté arş nici unu actioq fora privire daca le esserciédia in numel* mi alu altor'a, cum si nici unu plenipotentiatu in nit] ori mai multoru actiunari.

Candu acţiunile suna pe numele soviet corporatinniloru, ori minoreniloru, atunci in votu se póté esserciá prin plenipotentiati si nei

§. 52. Pentru esserciaroa dreptului ât cere, ca actionariulu se fia trecutu ca propriei actiuniloru sale, respective documenteloiu dai in cărţile institutului celu pucinu cu s i e s i • J inainte de adunare.

Concnrsn, Pentru intregirea parohiei gr. or.i

Olimbaca, cottulu Severinului, se publictj cursu ou terminu de siese septemane dela}j m'a anuntiare in „Albina."

Dotatiunea se cuprinde din Stol»! datinata, biruluanualu dela 200 caiaiidj 1V2 Sesiune de pamentu parochialu si I tiru naturalu in stare buna, cu gradinsj legume.

Concurenţii au sé instruedie petitül amesuratu ord. ven. Consist, diecezanul 3/7 maiu an. tr. nr. 499, cu tote documitj originali, adresandu-le Sinodului pană, prin protopresbiteratulu CaransebesiuMj

Qlimboca, in 29 ianuariu 1874. 1—3 Comitetulu parocituţ

in contielegere cu Pré on. D. protopn teriu Nicol. Andreeviciu.

Concarsu Pentru staţiunea invetiatorescadinj

mun'a Sacosiulu-turcescu, protopresbiti Jebelului, se escrie concursu cu termini siese septemane dela antai-a publicum] „Albina."

Emolumentele sunt: 105 fl. v. a. ini» 30 meti de grau, 30 meti de cucurudiu, | lb. de clisa, 100 lb. da sare, 25 lb. da nari, 10 stengeni de lemne, din cari m i incaldi sl scol'a, 4 j ugere de|pamontu araţi oortelu liberu cu 1 jugeru de gradina.

Doritorii de a ocupa acestu postu, avisati: suplicele instruate in sonsulu I tutului org. bis. si adresate Comitetului chialu, a le tramite dlui protoprea. sandru Ioanoviciu in Zsebel.

Sacosiu-turce8cut in 25 ianuariu In contielegere cu diu protopr. taracta

2—3 Comitetulu parothii

IN TIPOGRAFIULU LUI Emericn Barfalits RKDACTOEU RESPUNDIETORIC Vincentiu Babesii. \