Conceptul subiectului IMEsenţa subiectului special al infracţiunii De regulă, subiect al infracţiunii poate fi orice persoană care întruneşte

cumulativ cele trei condiţii: a. vârsta, b. responsabilitatea,c. libertatea de voinţă şi acţiune.

Insă, în legislaţia penală sunt cunoscute conţinuturi de infracţiune, care sunt specifice prin aceea, că nu pot fi comise de oricine, ci numai de unii subiecţi speciali care îndeplinesc unele activităţi speciale sau au calităţi specifice. Aceste infracţiuni în teoria şi practica dreptului penal se numesc infracţiuni cu subiect special.

Subiectul special al infracţiunii este acel subiect activ al infracţiunii, care, pe lângă calităţile generale ale lui: persoană fizică, responsabilă, care a atins vârsta necesară răspunderii penale şi are libertatea de voinţă şi acţiune, mai are şi unele calităţi speciale, cerute de componenţa concretă de infracţiune.

Subiectul infracţiunii militare: noţiune, esenţă, caracterizareConsideraţii generale cu privire la subiectul infracţiunii militareUna din cele mai controversate şi complicate probleme cu privire la IM

este problema stabilirii subiectului IM.a. Subiectul IM este special

Unele IM, pe lângă calitatea specială, de M al subiectului, mai cer existenţa unor calităţi suplimentare (subiect special în cadrul IM), cum ar fi, de exemplu, calitatea de şef sau persoană cu funcţie de răspundere în cazul infracţiunilor de serviciu: abuzul de putere, excesul de putere sau inacţiunea la exercitarea puterii (art. 370 CP), atitudinea neglijentă faţă de serviciul militar (art. 378 CP).

Astfel, în raport cu IM concrete, putem vorbi despre aceea că toate IM pot fi comise de subiecţi speciali: de M sau de persoane care au statutul juridic similar cu cel al M (adică, persoane asimilate M). Reieşind din cele expuse mai sus, putem vorbi despre subiecţii speciali generali ai IM.

In cazul când dispoziţia legii penale prevede pentru existenţa componenţei concrete de IM, pe lângă calitatea de M şi alte calităţi speciale, suntem în prezenţa unor subiecţi speciali concreţi.

b. Noţiunea de M. Noţiunea legală a termenului de „M” a fost dată în art. 2 al Legii nr, 968

din 17 martie 1992. Despre obligaţiunea militară şi SM al cetăţenilor RM (abrogată prin Legea nr I245 din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei), stipulând că cetăţenii care satisfac SM se numesc M.

O definiţie similară a M este dată în art. 7 al Legii nr. 1245 dinIulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei.

Continuând cu desfăşurarea noţiunii de M, aceiaşi lege indica că SM este un gen special de serviciu de stat, care constă în îndeplinirea de către cetăţeni a datoriei constituţionale de apărare a statului în rândurile pe baza obligaţiunii militare sau a angajării benevole prin contract. El prevede SM al efectivului de soldaţi, al sergenţilor, ofiţerilor şi al elevilor din instituţiile de învăţământ militare.

Mai detaliat şi mai corect este dezvăluită esenţa noţiunii de M în art. 2 al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 Cu privire la statutul M , conform căruia M sunt cetăţenii RM care îndeplinesc SM în baza obligaţiunii militare sau a încadrării prin contract, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

M prin contract sunt cetăţenii încadraţi în SM prin contract; M în termen sunt cetăţenii încorporaţi în SM în termen; M în termen redus sunt cetăţenii încorporaţi în SM cu termen redus. M în activitate sunt M care deţin o funcţie militară.

Calitatea de M în activitate se menţine şi în perioada când M sunt eliberaţi din funcţie pentru a urma diferite forme de pregătire sau sunt detaşaţi în interes de serviciu, precum şi în timpul aflării la dispoziţie.

Rezervişti sunt cetăţenii trecuţi în rezerva FA (în momentul concentrărilor sau mobilizării ei pot fi subiecţi ai IM).

Astfel, subiecţi ai IM sunt toate persoanele care au statut de M. Conform art. 6 al Legii sus-indicate, cetăţenii RM au statut de M pe perioada aflării lor în SM.

Conţinutul şi volumul drepturilor şi obligaţiilor M sunt determinate de faptul aflării lui în exerciţiul obligaţiilor SM. Cazurile când M se consideră în exerciţiul obligaţiilor SM se reglementează de art. 17 al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, conform căruia, prin îndeplinirea de către M a obligaţiilor SM se are în vedere:

a) participarea la acţiuni militare; b) exercitarea funcţiilor de serviciu; c) executarea serviciului de alarmă; d) participarea la exerciţii şi antrenamente militare; ...1) alte acţiuni ale M, calificate de instanţa de judecată ca fiind săvârşite în

interesul persoanei, societăţii şi statului; m) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în

situaţia de ostatic sau de persoană internată; n) dispariţia M până la declararea dispariţiei sau morţii sale, în modul

stabilit de lege. Tot prin această Lege, în art. 17 alin. 4, se reglementează cazurile când

persoanele nu se considera in exerciţiul obligaţiilor de SM: a) şi-au provocat de sine stătător starea de ebrietate narcotică sau toxică;b) au comis fapte socialmente periculoase prevăzute de legislaţie;c) au savirsit sinucideri sau atentate la sinucideri , daca actiunile

mentionate nu au fost provocate de o stare patologica sau de o constrângere la sinucidere;

d) se află în afara locului de staţionare a UM la odihna, ori se afla la odihnă, în învoire sau concediu, ori se află fără învoire în afara locului de staţionare a Um din alte motive decât cele indicate la art. 17 alin. 1 al acestei Legi.

M aflati in prizonierat, în situaţia de ostatic sau de persoană internată, dar care nu au încălcat juramântul militar şi nu au săvârşit infracţiuni contra statului sau contra păcii şi omenirii beneficiaza de statut de M.

Specific domeniului juridic penal este termenul M ce se conţine în definiţia IM redată în art. 128 CP, în care se indică că IM pot fi săvârşite de

persoanele care îndeplinesc SM în termen sau în bază de contract, trec pregătirea militară obligatorie sau sunt chemate la concentrări.

Analizând conţinutul art. 128 CP, ajungem la concluzia că în această dispoziţie sunt incluse şi o categorie de persoane, care deja nu se mai consideră M şi nu mai există un astfel de SM, cum ar fi: ..pregătirea militară obligatorie ” şi persoana care “trece pregătirea militară obligatorie''. Această sintagmă a fost inclusă în dispoziţia art. 128 CP din considerentele că Cap. VI al Legii nr. 968 din 17 martie 1992 Despre obligaţiunea militară şi SM al cetăţenilor RM , prevedea un astfel de SM: pregătirea militară obligatorie. De asemenea, în art. 15 al acestei Legi era stipulat că cetăţenii RM de sex masculin care au împlinit 18 ani urmează să fie încorporaţi în SM în termen sau pentru pregătire militară obligatorie. Cetăţenii care au absolvit instituţii de învăţământ superior se încorporează pentru pregătire militară obligatorie.însă Legea nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei , a abrogat legea sus-indicată şi în locul pregătirii militare obligatorii a introdus o nouă formă de satisfacere a SM obligatoriu de către cetăţenii care au absolvit instituţii de învăţământ superior, stipulând că ei se încorporează în SM cu termen redus.

De asemenea, art. 128 CP indică că subiecţi ai IM pot fi şi persoanele care sunt chemate la concentrări. Considerăm că şi această sintagmă nu este completă, deoarece conform art. 4 alin. 2 al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei. în categoriile subiecţilor IM se includ nu doar persoanele care sunt chemate la concentrări, ci şi cele care satisfac SM fiind mobilizaţi (de exemplu, în caz de conflict militar, de război etc.).

Astfel, considerăm că art. 128 alin. (1) CP trebuie modificat în următoarea redacţie: prin IM se înţeleg infracţiunile, prevăzute de prezentul cod, contra modului stabilit de îndeplinire a SM, săvârşite de persoanele care îndeplinesc SM în termen, cu termen redus sau în bază de contract, învaţă în instituţiile militare de învăţământ sau sunt chemate la concentrări sau mobilizare.

Legea nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei vine să concretizeze, în art. 4 alin. 2 categoriile subiecţilor IM, indicând că SM este obligatoriu Pentru toţi bărbaţii, cetăţeni ai RM, care îl exercită în următoarele forme:

a) SM prin contract; b) SM in termen; c) SM cu termen redus;d) SM ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.

De aceea, conform acestei Legi, sunt consideraţi în SM şi studenţii instituţiilor militare de invatamint, iar femeile cu pregătire specială necesară pot îndeplini SM prin contract.

Mai detaliat sunt desfăşurate calităţile subiectului IM in art. 5 al Regulamentului serviciului interior al FA conform căruia, M ai FA ale RM sunt: ofiţerii, elevii şcolilor militare de pregatire a specialiştilor pentru FA ale RM, sergenţii şi soldaţii angajaţi prin sergenţii şi soldaţii recrutaţi în SM, precum şi elevii şcolilor militare de pregătire specialistilor pentru FA ale RM, până la încheierea contractului.

De asemenea, sunt subiecţi ai IM persoanele care trec pregătirea militară obligatorie ea rezervişti în timpul concentrărilor, instrucţiunilor de luptă sau de probă. De asemenea, sunt atribuiţi M şi cursanţii instituţiilor de învăţământ militar (colegii militare, institutelor militare etc.).

Ţinem să accentuăm că una din calităţile obligatorii ale subiectului IM trebuie să fie calitatea de cetăţean al RM. Această concluzie se deduce din conţinutul CRM şi din toate actele normative menţionate mai sus, în care se stipulează că pot fi înrolaţi în FA ale RM doar cetăţenii RM şi nu alte persoane. în această privinţă, încă în 1996, am propus modificarea art. 238 CP în redaţia Legii din 1961, cu includerea în dispoziţia acestui articol a prevederilor că „subiecţi (autori) ai IM pot fi doar cetăţenii RM”.

Astfel, ţinând cont de aceea că procesul de identificare a subiectului IM este destul de dificil, multe legi şi acte normative prevăd doar unele elemente şi semne ale subiectului IM, considerăm că este necesar de a da noţiunea de subiect al IM într-un alineat suplimentar al art. 128 CP, care ar avea următoarea redacţie: subiecti ai IM sunt persoanele fizice, apte de SM, cetăţeni ai RM, care îndeplinesc SM în termen, cu termen redus, sau baza de contract, sau sunt chemate la concentrări sau mabilizate in FA ale RM, precum şi studenţii instituţiilor militare de invaţământ, cât şi M care se afla in prozonierat.

Depunerea jurământului militar - condiţie specială pentru recunoaşterea M in calitate de subiect ai unor infracţiuni militare .

Depunerea jurământului militar, în general, nu este o condiţie obligatorie pentru a recunoaşte persoana (M) - ca subiect al IM. Totuşi, considerăm că în unele cazuri, ţinând cont de specificul SM nedepunerea jurământului militar de către persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de Cap. XVIII al CP, întitulat “IM”, serveşte drept bază de a elibera această persoană de răspunderea penală pentru fapta săvârşită (cu excepţia cazurilor când acţiunile ei vor întuni o componenţă de infracţiune cu caracter general).

Aşadar, conform art. 10 alin. 3 al Regulamentului serviciului interior al FA ale RM, până la depunerea jurământului militar, M nu poate fi numit în funcţii militare, angajat în executarea misiunilor de luptă, în executarea serviciului de alarmă, serviciului de luptă, serviciului de gardă şi garnizoană ; M nu-i pot fi repartizate armament şi tehnică militară etc. Alarmarea UM se execută de comandanţii (şefii) militari, cărora le-a acordat acest drept MA.

Serviciul în garnizoană are drept scop asigurarea menţinerii disciplinii militare în garnizoană, condiţiilor necesare pentru viaţa de toate zilele şi pregătirea trupelor, ieşirea organizată la alarmă şi desfăşurarea măsurilor de garnizoană cu participarea trupelor. Serviciul de gardă este destinat pazei de nădejde şi apărării drapelelor de luptă, magaziilor cu muniţii, tehnică militară, alte mijloace militare şi al obiectivelor militare şi de stat, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute sub arest disciplinar.

Astfel, militarii în termen, care n-au depus jurământul militar, nu pot fi subiecţi ai infracţiunilor prevăzute de art. 374 CP (încălcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de gardă), art. 375 CP (încălcarea regulilor cu privire la serviciul de alarmă /de luptă/ al trupelor militare), art. 377 CP (încălcarea regulilor statutare cu privire la menţinerea ordinii publice fi la asigurarea securităţii publice).

Persoana fizică - subiect al infracţiunii militareReieşind din dispoziţia art. 21 alin. (3)-(4) CP, ajungem la concluzia că

subiect aI IM poate fi doar persoana fizică şi nu juridică, deoarece nici o IM nu este posibil să fie săvârşită şi de persoana juridică. Prin urmare, vorbind despre subiectul IM, avem în vedere doar persoanele fizice, semn principal al IM. Considerăm că legislaţia militară desfăşoară mai pe larg calitatea persoanei fizice ca subiect al IM, concretizind ca nu orice pf poate fi incorporată in SM, prin

urmare, nu orice persoană fizică poate fi.eventual, subiect al IM, ci, numai acele pf care: a) sunt cetăţeni ai RM; b) au calitatea de bărbat, adică sunt de sex masculine cu excepţia unor cazuri concrete, direct

indicate în legislaţie, când subiecţi ai IM pot fi si femeile.Astfel, conform legislaţiei militare în vigoare, ajungem la concluzia că

subiectul IM din rândurile M în termen sunt doar bărbaţii, cetăţeni ai RM, care au împlinit vârsta de 18 ani sau ating această vârstă în perioada încorporării.

Cetăţenia RM este o condiţie necesară şi pentru încadrarea în SM pe contract: conform art. 24 alin. 2 al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, cetăţenii RM care solicită încadrarea în SM prin contract, trebuie să corespundă cerinţelor medicale şi profesional-psihologice ale SM pentru o specialitate militară concretă, precum şi nivelului de pregătire fizică, determinate de MA şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale în care este prevăzut SM. Tot în acest mod este

reglementat subiectul raportului juridic militar în cadrul SM pe contract în art. 28 alin. 1 al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 Cu privire la statutul M, conform căruia, în SM prin contract pot fi încadraţi cetăţenii RM care sunt apţi, conform stării de sănătate, pentru SM, au studii medii de cultură generală, gimnaziale, liceale, medii de specialitate sau superioare.

Deoarece legislaţia militară cu privire la SM pe contract nu interzice încadrarea în SM pe contract a femeilor, considerăm că M pe contract, şi subiecti ai infractiunilor militare din rindul militarilor pe contract pot fi atit barbatii cit si femeile care au cetatenia RM.

Tot din aceste considerente sustinem ca persoanele care efectueaza SM cu termen redus si Sm ca rezervisti,concentraţi sau mobilizaţi, cât şi studenţii ai instituţiilor militare de invatamint si prin urmare, eventual, şi subiecţi ai IM din rândul lor, pot fi atât băraţii, cât şi femeile care au cetatenia RM.

Totuşi suntem de părerea că M - femei nu pot fi subiecţi ai infracţiunii, prevăzute de art 374 CP (încălcarea regulilor statutare cu privire la serviciu de gardă), deoarece, conform art. 7 al Regulamentului serviciului în garnizoană şi de gardă al FA ale RM, M-femei nu execută serviciul în garnizoană şi de gardă, cu excepţia participării la darea onorului militar, la înhmarea M si depunerea de flori la monumentele şi mormintele M căzuţi în luptele pentru libertatea şi independenţa Patriei şi a participării la măsurile de garnizoană.

Vârsta subiectului infracţiunii militarea)Consideraţii generale cu privire la vârsta subiectului IM. Unul din semnele principale ale subiectului IM îl constituie vârsta

persoanei care a săvârşit IM. O analiză formală a vârstei subiectului IM poate fi făcută în baza prevederilor art. 21 alin. (1), (2) CP. Conform art. 21 alin. (1) CP sunt pasibile de răspunderea penală pentru săvârşirea IM persoanele fizice, responsabile, care în momentul săvârşirii infracţiunii au împlinit vârsta de 16 ani. Chiar dacă unele infracţiuni cu caracter general, conform prevederilor art. 21 alin. (2) CP pot fi săvârşite şi de către persoanele cu vârsta de la 14 la 16 ani, aceste prevederi legale nu sunt valabile pentru subiecţii IM.

Totuşi, analizând legislaţia militară în vigoare, ajungem la concluzia că chiar şi împlinind vârsta de 16 ani, persoana nu poate fi subiect al IM, din mai multe considerente. După cum a fost indicat mai sus, subiecţi ai IM sunt persoanele fizice, apte de SM, care îndeplinesc SM în termen, cu termen redus sau în bază de contract, ori sunt chemate la concentrări sau mobilizate în FA ale RM, precum şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, cât şi M care se află în prizonierat.

Analizând fiecare din categoriile de subiecţi ai IM în parte, ajungem la concluzia că vârsta minimă de la care poate surveni răspunderea penală pentru subiecţii IM este de 17 ani şi mai mare.

b)M în termen - subiecţi ai IM Conform art. 28 al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu Privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, bărbaţii, cetăţeni ai RM, care au implinit vârsta de 18 ani sau ating această vârstă în perioada încorporării sunt încorporaţi în SM ln termen. Totuşi, prevederile art. 28 alin. 1 al Legii menţionate nu este concretă şi nu ne permite sa stabilim vârsta exactă de la care poate surveni răspunderea penală pentru M SM în termen, insa este clar că persoana sub 18 ani poate fi încorporată în SM în termen, principalul moment fiind ca ea să atingă această vârstă în perioada încorporării. Pentru aceasta vom face trimitere la alin. 2 al acestei Legi, conform căruia încorporarea în SM în termen se efectueaza de 2 ori pe an: în mai-iunie şi în noiembrie-decembrie, adică în perioadele 1 mai – 30 iunie si 1 noiembrie - 31 decembrie. Pentru ilustrarea acestei situaţii vom analiza următorul ex: “A” este născut la 31 decembrie 1987 în perioada de încorporare noiembrie - decembrie 2005 dânsul ar putea fi încorporat în SM în termen chiar începând cu ziua de 1 noiembrie 2005, cu toate că la momentul încorporării dânsul a atins abia vârsta de 17 ani şi 10.

Rejeşind din cele sus-indicate, putem concluziona că M în termen poate fi, în realitate subiect al IM dar atingerea vârstei de 17 ani şi 10 luni, şi nu la atingerea vârstei de 16 ani,cum este prevăzut în art. 21 alin. (1) CP.

In cazul încorporării unei persoane în SM în termen în FA până la atingerea vârstei de încorporare, prevăzute de art. 28 al Legii sus-indicate (17 ani şi 10 luni) şi săvârşirii de către dânsul a unei fapte prevăzute de Cap. XVIII aPS a CP (IM) în timpul SM în termen, dânsul nu va putea fi recunoscut subiect al IM şi, prin urmare, nu va putea fi recunoscut vinovat în săvârşirea IM, deoarece nu putea fi incorporat în SM în termen. Aceasta se lămureşte prin faptul că încălcarea flagrantă a legii în cazul adoptării actului administrativ (în cazul dat, de încorporare în SM), duce la nulitatea lui. Nulitatea actului duce şi la nulitatea încorporării în SM în continuarea acestui gând, nulitatea încorporării indică la faptul că nu puteau apărea nici relaţii de drept militar. Si în consecinţă, persoana, neputând fi subiect al relaţiilor de drept militar, nu poate fi nici subiect al IM, adică subiect al relaţiilor de drept militar penal.

In contextul celor expuse, considerăm că nulitatea actului de încorporare se referă la tot termenul în care persoana se află în SM în termen şi nu depinde de faptul dacă persoana a îndeplinit vârsta încorporării în SM în termen sau nu la momentul săvârşirii faptei penale (incluse în Cap. XVIII al PS a CP, IM), deoarece acest act îşi păstrează nulitatea sa până la anularea lui şi adoptarea unui alt act legal. In acest caz, considerăm că vor fi date două

aprecieri juridice de către instanţa de judecată a acestor împrejurări, în dependenţă de conţinutul faptei săvârşite:

a) în cazul în care persoana este învinuită în săvârşirea unei IM, care nu are asemănare cu nici una din infracţiunile cu caracter general (de exemplu, dezertarea, art. 371 CP), instanţa de judecată va pronunţa o sentinţă de achitare pe motivul lipsei elementelor constitutive ale componenţei de infracţiune (lipseşte subiectul (subiectul special) al infracţiunii, calitatea de M (art. 390 CPP);

b) în cazul în care persoana este învinuită în săvârşirea unei IM, care are asemănare cu una sau mai multe dintre infracţiunile cu caracter general (de exemplu, încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre M dacă între ei nu există raporturi de subordonare, soldată cu vătămarea medie a integrităţii corporale, art. 369 alin. (2) lit.

c) CP), instanţa de judecată va pronunţa o sentinţă prin care va recalifica acţiunile inculpatului de pe art. 369 alin. (2) lit. c) CP pe art. 152 CP, adică va considera că a avut loc o infracţiune contra sănătăţii persoanei şi nu contra ordinii de ducere a SM.

Tot în acest sens s-a expus şi practica judiciară (în RM n-au fost aşa cazuri). Făcând o comparaţie a prevederilor art. 28 al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei şi art. 15 al Legii nr. 968 din 17 martie 1992 Despre obligaţiunea militară şi SM al cetăţenilor RM (abrogată în 2002), cu privire la vârsta încorporării în SM în termen, considerăm că mai reuşită era redacţia art. 15 al Legii nr. 968 sus-indicată, din următoarele considerente: conform Legii date, cetăţenii RM de sex masculin care au împlinit 18 ani urmează să fie încorporaţi în SM în termen sau pentru pregătire militară obligatorie. Cetăţenii care, după starea sănătăţii, sunt apţi pentru SM în timp de pace şi în timp de război se încorporează în SM în termen.

Astfel, această lege prevedea expres că vârsta încorporării în SM în termen este de 18 ani şi nu mai mică. Tot în acest sens s-au expus şi organizaţiile internaţionale în domeniul drepturilor omului. Art. 38 al Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de ONU la 20 noiembrie 1989 le cere tuturor statelor-părţi la Convenţie “să împiedice înrolarea în FA a persoanelor sub 18 ani, să-i înroleze, cu prioritate, pe cei mai în virsta.

In FR vârsta de încorporare in SM ieste de 18 ani după regula general, SM se incepe răspunderea penala survine nu mai devreme de 18 ani şi până la atingerea virstei de 27 de ani.

In Lituania vârsta de încorporare în SM este de 19 ani: după regula generală, SM se începe si prin urmare, răspunderea penală survine nu mai devreme de 19 ani şi până la atingerea vârstei de 27 de ani.

Legislaţia militară a Republicii Azerbaijan, stipulează că M ai SM în termen pot ti cetăţenii Republicii Azerbaijan, bărbaţi, apţi pentru SM după starea sănătăţii şi care au împlinit la momentul încorporării vârsta de 18 ani.

Reieşind din cele consemnate, considerăm că este necesar de modificat art. 28 al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, de cumulat alin. 1si 2 ale acestui articol, formând un singur alineat, expus în următoarea redacţie: “Bărbaţii, cetăţeni ai RM, care au împlinit vârsta de 18 ani, sunt încorporaţi în SM în termen.

c)Persoanele sare satisfac SM cu termen redus - subiecţi ai IM. Conform art. 34 al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 Cu privire la

pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior universitar care nu şi-au îndeplinit obligaţiunea militară până la finalizarea studiilor îndeplinesc SM cu termen redus în centrele de instruire ale FA sau la concentrări speciale organizate de centrele militare dacă nu au atins vârsta de 27 de ani. Astfel, cu privire la SM cu termen redus, careva probleme cu privire la termenul, din momentul căruia aceste persoane pot răspunde penal pentru IM, nu apar, deoarece, în orice caz,persoana care a absolvii o instituţie superioară de învăţământ, are vârsta mai mare de 18 ani.

Cu atât mai mult, conform art. 34 alin. 2 al acestei legi, încorporarea în SM cu termen redus se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. V al acestei legi (cu privire la SM în termen) aplicate în mod corespunzător.

d)M pe contract - subiecţi ai IM. Privitor la cazurile în care M pe contract pot fi subiecţi ai IM se poate de

menţionat următoarele. Conform art. 28 alin. 4 al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 Cu privire la statutul M, în SM prin contract pot fi încadraţi cetăţenii RM care sunt apţi, conform stării de sănătate, pentru SM, au studii medii de cultură generală, gimnaziale, liceale, medii de specialitate sau superioare, din rândul: cetăţenilor din rezerva FA; M în termen, după şase luni de SM; M în termen redus, după îndeplinirea serviciului, fără eliberarea din SM; studenţilor instituţiilor de învăţământ militare, care au împlinit vârsta de 18 ani; altor cetăţeni care au împlinit vârsta de 18 ani.

Astfel. R5P prevederile legale« constatăm câ în SM prin contract pot fi încadrate H ancle care au atins vârsta de 18 ani, şi, prin urmare, persoanele, care exercită SM prinpen*pot jî subiecţi ai IM doar în cazul în care ele au fost încadrate în acest serviciu tiiml dffa d* (13, p. 108]. Considerăm că în cazul în care aceste persoane n-au

atins la momentul încadrării în SM pe contract vârsta de 18 ani, ele, în cazul săvârşirii unor fapte considerate de legea penală ca IM, nu pot fi subiecţi ai acestor infracţiuni, deoarece încălcarea flagrantă a legii în cazul adoptării actului administrativ (în cazul dat, de încorporare în SM), duce la nulitatea lui, adică la nulitatea ordinului de încorporare în SM, iar nulitatea actului duce cj la nulitatea încorporării în SM. în continuarea acestui gând, nulitatea încorporării indică la faptul că nu puteau apărea nici relaţii de drept militar şi, în consecinţă, persoana, neputând fi subiect al relaţiilor de drept militar, nu poate fi nici subiect al IM.Conform art. 34 alin. 5 al Legii sus-indicate, la încadrarea în SM a persoanelor din efectivul dc soldaţi cu studii gimnaziale, contractul se va încheia pe un termen de 3 ani. cu condiţiaA

absolvirii obligatorii în această perioadă a şcolii medii de cultură generală. In caz contrar, contractul nu se mai prelungeşte. Astfel, aceste împrejurări indică la unele condiţii suplimentare, în prezenţa cărora M pe contract, din efectivul de soldaţi cu studii gimnaziale, după exercitarea termenului de 3 ani de serviciu, nu mai poate încheia un nou contract de SM şi, prin urmare, dacă organele conducerii militare vor încheia cu dânsul un astfel de contract şi, în perioada aceasta, el va săvârşi vreo IM, el nu va fi considerat subiect al IM> deoarece se va afla ilegal în SM (argumentarea este aceeaşi ca şi în cazul nulităţii actului de încorporare în SM în termen).e) Subiectul IM: cetăţenii care îşi fac studiile în cadrul instituţiilor de învăţământ militare. Privitor la cazurile în care cetăţenii îşi fac studiile în cadrul instituţiilor de învăţământ militare, situaţia este cu mult mai complicată. Sunt multe probleme, obstacole şi greutăţi pentru a stabili vârsta de la care aceste persoane pot fi în calitate de subiecţi ai IM şi se poate de menţionat următoarele: conform art. 29 alin. 1 al Legii nr. 162, cetăţenii care nu au îndeplinit SM pot candida pentru înmatriculare în instituţiile de învăţământ militare din anul când vor împlini 17 ani până în anul când vor împlini 23 de ani.La acest compartiment se poate de dedus mai multe concluzii. Pot fi înmatriculaţi în instituţiile superioare de învăţământ militar persoanele care au atins vârsta de 17 ani în anul de învăţământ sau vor împlini vârsta de 17 ani în anul de învăţământ. Această sintagmă poate 11 ilustrată în exemplul următor: anul de învăţământ durează de la 1 septembrie a.... până în luna decembrie a... Astfel, de exemplu, poate fi

înmatriculată în instituţiile superioare de învăţământ militare pentru 2008 persoana X, care va împlini vârsta de 17 ani până la 31 decembrie 2008. ]inând cont de faptul că înmatricularea în instituţiile superioare de învăţământ militare are loc la

2588