CURRICULUM - · PDF fileDREPT PENAL COMPARAT Subiectul 1. Sisteme juridice comtemporane...

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE PENALE ŞI CRIMINOLOGIE

APLICATĂ

CATEDRA

ȘTIINȚE JURIDICE ȘI SECURITATE CRIMINOGICĂ

CURRICULUM

la disciplina

„DREPT PENAL COMPARAT"

(Ciclul I)

AUTOR: Rotari Rodica

Anii de studii: 2014 şi urm.

Semestrul VIII

Evaluare: examen

Puncte credite: 5(Drept)

CHIŞINĂU – 2014

2

I. PRELIMINARII

Cursul special "Drept penal comparat" este destinat pentru a familiariza studenţii din

ultimul an de studiu la specialitatea Drept public cu specificul evoluţiei dreptului penal în

sistemele de drept ale diferitor state pînă la momentul actual. Cunoaşterea dreptului penal al

altor state constituie o primă şi indispensabilă etapă în obiectul, metodologia şi sarcinile

Dreptului Penal Comparat.

Totodată cursul specializat "Drept penal comparat" este destinat studierii de către

studenţii-jurişti, care vor afla despre situaţia şi tendinţele contemporane ale dreptului penal al

statelor străine, ale căror sisteme de drept au o influenţă nemijlocită în dezvoltarea sistemului

nostru de drept, în special a dreptului penal.

Includerea acestui curs în programul de studiu este determinat de mai multe cauze.

În primul rînd, este vorba despre momentul reformelor legislative, cînd este nevoie

imperic de a studia sistemele de drept ale altor state (şi anume, a vedea locul ramurii dreptului

penal). De la sine este înţeles faptul, că atribuirea Republicii Moldova la sistemul de drept

socialist a decăzut în virtutea apariţiei noilor relaţii economice, politice şi sociale.

În cel de al doilea rînd, cunoaşterea dreptului penal al altor state este necesar oricărui

jurist, care tinde de a-şi tensifica cunoştinţe fundamentale în domeniul dreptului penal. Pentru

a deveni un jurist cărturar, profesional, lesne trebuie să posezi baza dreptului penal al ţărilor

străine, să-ţi închipui cu desăvîrşire tabloul general al sistemelor de drept contemporane.

Şi în al treilea rînd, din motive subiective: tendinţa studenţilor de a fi în temă cu

noţiunile cu care manipulează dreptul penal în statele străine. În deosebi, s-a evidenţiat faptul

la momentul întocmirii tezelor anuale şi de licenţă prin includerea în planul studentului -

analiza comparativă a unor instituţii ale dreptului penal al Republicii Moldova în comparaţie

cu legislaţia penală a altor state (îndeosebi în comparaţie cu România, Federaţia Rusă,

Germania, Marea Britanie, SUA, Japonia etc.).

Pentru a evita erorile, ce se comit în aceste cazuri şi anume comparaţia unor instituţii

corespunzătoare fără a ţine cont de specificul şi tradiţiile unei sau altei sisteme de drept, vine

a-şi realiza sarcinile cursul în cauză.

Este important de a organiza şi desfăşura conferinţe ştiinţifice şi simpozioane la tema

în cauză, a face traduceri ale legislaţiilor penale ale statelor străine întru accesibilitatea sporită

a acestora.

Reieşind din numărul de ore rezervat studiului cursului în procesul pregătirii acestui,

interesul primar se acordă examinării problemelor Părţii Generale a Dreptului penal

comparat. Însă, întru a fi înţeles specificul sistemului de drept a oricărui sistem de drept

presupus pentru comparaţie - este necesar de a se examina şi trăsăturile Părţii Speciale a

Dreptului penal, la fel normele de răspundere pentru atentatele de bază: contra personalităţii,

proprietăţii şi statului.

La baza studiului Dreptului penal comparat a fost pus: Drept penal al Rusiei;

României; SUA; Anglia; Franţa; Germania, Japonia, Italia, etc.

Potrivit planului de învăţămînt sînt prevăzute 120 ore de curs, iar evaluarea finală a

studenţilor se efectuează prin examen.

În acelaşi timp, se urmăreşte scopul a forma studenţilor următoarele deprinderi:

1. să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;

2. să obţină competenţe de a identifica contravenţiile;

3. să aplice sancţiuni respectând procedura contravenţională.

3

În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi

programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi

tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării

calităţii procesului de învăţământ.

Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului

universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate:

cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor

teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea

abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea

capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice,

soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de

complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul

comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina

vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.

Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei

discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de

activitate propriu.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL

COMPARAT

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- să identifice noţiunile de bază despre principalele familii de drept şi trăsăturile specifice ale

acestora în domeniul justiţiei penale;

- să recunoască specificul metodei comparative şi nivelurile de comparaţie în dreptul penal

comparat;

- să identifice izvoarele de drept penal în diferite sisteme de drept;

- să definească noţiunile infracţiunilor şi clasificarea acestora în diverse sisteme de drept;

- să identifice sancţiunile penale prezente în legile penale ale altor state;

- să însuşească noile tendinţe şi direcţii de dezvoltare ale ştiinţelor penale din străinătate.

La nivel de aplicare:

- să aplice metoda comparativă în confruntarea instituţiilor corespunzătoare de drept penal din

diferite sisteme de drept;

- să determine şi să evidenţieze asemănările şi deosebirile dintre diferite instituţii şi concepte de

drept penal din diverse sisteme de drept;

- să analizeze instituţiile şi noţiunile de drept penal din Codul penal al Republicii Moldova şi să

compare cu noţiunile din legile penale din străinătate;

- să argumenteze necesitatea adoptării de noi instituţii de drept penal cunoscute în legile penale

străine;

- să demonstreze avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă diferite instrumente, noţiuni de

drept penal cunoscute în statele străine şi aplicabilitatea lor în condiţiile sistemului de drept

penal al Republicii Moldova;

- să identifice interpretările date diferitelor noţiuni de drept penal în alte state şi să evalueze

aplicabilitatea şi compatibilitatea lor cu principiile dreptului penal al Republicii Moldova;

- să interpreteze oportunităţile perfecţionării Codului penal al Republicii Moldova cu noi

mecanisme de drept penal de luptă cu criminalitatea prezente în alte jurisdicţii străine.

La nivel de integrare:

4

- să formuleze propuneri cu privire la perfecţionarea legislaţiei penale a Republicii Moldova

folosind experienţa furnizată de alte sisteme de drept penal;

- să estimeze eficienţa normelor legislaţiei penale a Republicii Moldova în comparaţie cu

noţiunile analogice din alte state;

-

- să evalueze şi să prognozeze modul de integrare şi direcţia de dezvoltare a instituţiilor noi de

drept penal, introduse în legislaţia penală a Republicii Moldova;

- să aprecieze rolul diverselor organe de drept din Republica Moldova în implementarea noilor

instituţii de drept penal;

să utilizeze soluţiile obţinute pe cale comparativă în popularizarea Dreptului penal comparat

în calitate de disciplină care permite alinierea legislaţiei penale a Republica Moldova la standardele

europene şi internaţionale.

Conținutul disciplinei

Tema 1. Sisteme juridice contemporane.

Tema 2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale.

Tema 3. Izvoarele dreptului penal comparat.

Tema 4. Infracţiunea în dreptul penal comparat.

Tema 5. Pluralitatea de infractori. Noţiunea şi categoriile participanţilor la infracţiune în

dreptul penal comparat.

Tema 6. Cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal.

Tema 7. Consideraţii generale privind pedepsele în dreptul comparat.

Tema 8. Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în dreptul penal comparat.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul disciplinei

în planul de

învăţământ

Anul

de

studii

Semestr

ul

Numărul de ore Evaluarea Responsabil

de disciplină Total C S I

credi

te

Forma de

evaluare

IV VIII 120 30 30 60 5 examen

Rotari Rodica

5

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVA A ORELOR

Nr. Tema

Total

ore Prel. Sem. Ind.

1. Sisteme juridice contemporane. 15 4 4 7

2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico-

penale. 16 4 4 8

3. Izvoarele dreptului penal comparat. 16 4 4 8

4. Testare: temele 1-3

4.1. Infracțiunea în dreptul penal comparat. 16 4 4 8

5.

Pluralitatea de infractori. Noțiunea și categoriile

participanților la infracțiune în dreptul penal

comparat.

13 3 3 7

6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în

dreptul penal comparat. 15 4 4 7

7. Considerații generale privind pedepsele în


8. Testare: temele 5-7

8.1 Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în


Total 120 30 30 60

6

V. CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE

A. Ore de curs

Nr. Tema

Forma de

prezentare Prel.

1. Sisteme juridice contemporane. Prelegere

interactivă 4

2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale. Prelegere

interactivă 4

3. Izvoarele dreptului penal comparat. Prelegere

interactivă 4

4. Infracțiunea în dreptul penal comparat. Prelegere

interactivă 4

5.

Pluralitatea de infractori. Noțiunea și categoriile

participanților la infracțiune în dreptul penal

comparat.

Prelegere

interactivă 3

6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în


Prelegere

interactivă 4

7. Considerații generale privind pedepsele în dreptul

penal comparat.

Prelegere

interactivă 4

8. Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în


Prelegere

interactivă 3

Total 30

7

CONŢINUTUL PROGRANEI CONFORM GRILEI DE ORE

B.Ore de seminar

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢA ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

DREPT PENAL COMPARAT

Subiectul 1. Sisteme juridice comtemporane

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să evidenţieze scopul, obiectul şi 1. Scopuri, sarcini şi sistemul dreptului

sarcinile dreptului penal comparat; penal comparat;

Nr. Tema

Forma de prezentare Sem.

1. Sisteme juridice contemporane. Seminar interactiv cu

prezentarea referatelor

problematizate

4

2.

Caracterizarea generală a teoriilor juridico-

penale.

Seminar interactiv cu

desfăşurarea

dezbaterilor

4

3.

Izvoarele dreptului penal comparat. Seminar interactiv cu


problematizate.

4

4.

Infracțiunea în dreptul penal comparat. Seminar interactiv cu

desfăşurarea

dezbaterilor

4

5.

Pluralitatea de infractori. Noțiunea și

categoriile participanților la infracțiune în



desfăşurarea

dezbaterilor

3

6.

Cauzele care înlătură caracterul penal al

faptei în dreptul penal comparat.


desfăşurarea

dezbaterilor

4

7.

Considerații generale privind pedepsele în



desfăşurarea

dezbaterilor

4

8.

Liberarea de răspundere și de pedeapsă

penală în dreptul penal comparat.



problematizate

3

Total 30

8

- să determine sistemul dreptului penal 2. Comparaţia în drept: obiectul dreptului

comparat; comparat;

- să aplice metoda comparativă în studiul 3. Metoda comparativă.

dreptului penal comparat şi să

stabilească importanţa acestuia în

contextul ştiinţelor juridice;

- să argumenteze dacă dreptul penal

comparat constituie o ştiinţă sau o

metodă de studiere;

- să estimeze punctele de reper, care au

marcat evoluţia şi au permis dreptului

comparat să treacă de la un simplu

procedeu al spiritului la o metodă

ştiinţifică progresiv afirmată: aporturile

principale ale doctrinei în mai multe

ţări, contribuţiile juriştilor de geniu etc.

(sarcină individuală).

Subiectul 2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale.


- să definească sistemul de drept şi 1. Noţiunea şi structura sistemului de

familia de drept; drept;

- să identifice structura sistemului de 2. Sistemele de drept contemporane;

drept şi tipurile familiei de drept; 3. Familia de drept;

- să demonstreze influenţa istoriei, 4. Tipurile familiei de drept

filozofiei, politicii şi altor factori la

dezvoltarea sistemelor de drept

contemporane;

- să compare specificul familiei de drept

romano-germanice cu trăsăturile

familiei de drept englezo-americane;

- să elaboreze numitori comuni care au

permis dreptului să se adapteze la

unităţile politice şi economice mai

vaste, adică să se armonizeze mai multe

sisteme juridice componente în familii

de drept;

- să decidă dacă elaborarea sistemelor juridice

pe baza criteriilor ştiinţifice constituie

obiectivul principal al ştiinţei sistemelor de

drept comparate.

Subiectul 3. Izvoarele dreptului penal comparat


- să relateze în aspectul caracterizării

generale despre izvoarele de drept penal a

statelor străine;

- să clasifice izvoarele de drept penal

cunoscute pînă acum în funcţie de evoluţie,

prevederi, aplicabilitate, diversitate etc.;

- să determine importanţa interpretării

judiciare în diferite state (Anglia, SUA,

Germania);

1. Izvoarele de drept penal din statele

străine;

2. Normele de drept penal conţinute în

actele supreme ale statelor: Constituţie,

Marea Hartă a libertăţii, Bilul despre

drepturi, alte acte ce dispun de

asemenea caracter;

3. Diversitatea izvoarelor de drept:

legislaţie codificată, precedent judiciar,

9

- să estimeze dacă în condiţiile actuale

legislaţia codificată reduce din gradul de

aplicabilitate a precedentului judiciar;

- să proiecteze o situaţie practică de comitere

a unei infracţiuni şi să decidă în aspectul

dreptului penal englez asupra tuturor

izvoarelor capabile de a rezolva cauza şi

modul de aplicare concomitentă a

acestora (sarcină individuală).

acte legislative, doctrina judiciară etc.

Subiectul 4. Infracțiunea în dreptul penal comparat.


- să reproducă determinarea doctrinară,

formală, pragmatică, dublă a faptei

infracţionale (infracţiunii) în dreptul penal

comparat;

- să distingă semnele faptei infracționale (

infracțiuni) în dreptul penal al statelor

străine;

- să clasifice fapta infracțională (

infracțiunea) în dreptul penal al statelor

srăine în funcție de diferite criterii de

clasificare: după obiect, după gradul de

pericol, după conținutul atentării, după

forma de vinovăţii etc.;

- să argumenteze componența de infracțiune

potrivit codului penal al mai multor state (

RM, Germania, Rusia etc.) și să abordeze

problema în dreptul penal unde asemenea

termen nu există

1. Noţiunea de faptă infracţională

(infracţiune) în dreptul penal

contemporan;

2. Semnele infracţiunii;

3. Clasificarea infracţiunilor, varietăţi.

Subiectul 5. Pluralitatea de infractori. Noţiunea şi categoriile participanţilor la infracţiune în

dreptul penal comparat


- să distingă particularitățile instituției

pluralității de infracțiuni;

- să identifice care sunt participanţii la

infracţiune în dreptul penal comparat.

- să argumenteze rolul organizatorului la

săvîrșirea infracțiunii;

1. Pluralitatea de infractori.

2. Noțiunea participanților la infracțiune în


3. Categoriile participanților la infracțiune în


Subiectul 6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.


10

- să identifice sistemul de circumstanţe ce

exclud răspunderea penală (fapta

infracţională) în doctrina şi legislaţia penală

a diferitor state;

- să compare trăsăturile specifice ale

legitimei apărări şi extremei necesităţi în

doctrina şi legislaţia penală a diferitor state;

- să argumenteze pro sau contra prevederile

franceze care determină cazurile

privilegiate ale legitimei apărări (legitima

apărare prezumată);

- să elaboreze anumiţi numitori care permit

apărarea legitimă a patrimoniului în caz de

atentare prin respectarea prevederilor

naţionale şi internaţionale;

1. Noţiunea şi sistemul circumstanţelor care

exclud răspunderea penală(fapta

infracţională);

2. Legitima apărare;

3. Extrema necesitate.

Subiectul 7. Considerații generale privind pedepsele în dreptul penal comparat.


- să definească pedeapsa şi să identifice

scopurile acesteia potrivit doctrinei şi

legislaţiei diferitor state;

- să relateze despre sistemul de pedepse

aplicate persoanelor fizice şi juridice;

- să clasifice pedepsele în pedepse principale,

complimentare şi accesorii, în funcţie de

modul de pronunţare;

- să decidă dacă în condiţiile actuale

pedeapsa îşi realizează în raport istoric mai

eficace scopul de corectare şi reeducare a

condamnatului (prin exemple din diferite

sisteme de drept –sarcină individuală);

- să argumenteze dacă aplicarea pedepsei

capitale corespunde conţinutului, sarcinilor

şi scopului pedepsei în general;

- să decidă asupra posibilităţii stabilirii

concomitente a două pedepse principale în

drept penal comparat.

1. Noţiune de pedeapsă şi scopurile ei;

2. Sistemul de pedepse;

3. Categorii de pedepse aplicate persoanelor fizice;

4. Sistemul de pedepse pentru persoanele juridice.

Subiectul 8. Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în dreptul penal comparat.


- să definească instituţiile probaţiunii şi

liberării de executare a pedepsei în dreptul

penal comparat;

- să stabilească condiţiile de fixare şi de

executare, temeiurile de aplicare a

probaţiunii şi liberării de executare a

pedepsei în dreptul penal comparat;

- să delimiteze condiţiile de fixare şi

executare, temeiurile de aplicare a

probaţiunii şi liberării de executare a

pedepsei de liberare condiţionată înainte de

1. Noţiune de probaţiune îndreptul penal comparat.

2. Institutul probaţiunii şi liberării condiţionate de

executare a pedepsei în dreptul penal

comparat: condiţii de fixare şi executare,

temeiurile de aplicare.

3. Liberarea condiţionată înainte de termen de la

executarea pedepsei în dreptul penal comparat.

11

termen de la executarea pedepsei în dreptul

penal comparat;

- să aprecieze faptul dacă la numirea

probaţiunii instanţa de judecată trebuie să

ceară consimţămîntul celui interesat

(deoarece, bunăoară, în SUA acest lucru

este obligatoriu prin invocarea faptului dat

în Codul Penal Model al SUA, iar în Franţa

– Codul Penal nu stabileşte o asemenea

obligaţie);

- să ia atitudine faţă de faptul cînd instanţa

de judecată, potrivit normelor juridico-

penale olandeze, conjuga diverse pedepse

principale şi accesorii (poate fi pronunţată

întemniţarea cu suspendarea, înlocuind-o

cu munca în interes general sau

întemniţarea înlocuind-o cu amenda).

VII. LUCRU INDIVIDUAL

Nr. Produsul

preconizat

Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

realizare

1. Raport: de

analiză comparată

„Sancţiunile

contravenţionale"

• Studierea a două

sisteme sancţiuni penale

• Analiza structurii şi

conţinutului acestora

• Elaborarea raportului

de analiză comparată.

- alegerea sistemelor de

sancţiuni penalepentru analiză;

- analiza detaliată a acestora;

- raportarea la principiile

specifice;

- utilizarea cunoştinţelor

obţinute din studiile anterioare

Până la

01.04.2014

2. Referat:

„Răspunderea

contravenţională"

• Studiu bibliografic

• Analiza noţiunii de

răspundere penală şi a

cauzelor care înlătură sau

influenţează la aplicarea

răspunderii penale

• Elaborarea unei sinteze

(unui proiect)

- respectarea cerinţelor de

formă

- numărul şi diversitatea

surselor bibliografice;

- gradul de analiză noţiunii de

răspundere penală

- modul de identificare şi

gradul de analiza cauzelor care

înlătură sau influenţează la

aplicarea răspunderii penale;

- volumul 10-12 pag. scris de

mână

- calitatea concluziilor

recomandărilor

Până la

10.04.2014

3. Studiu de caz:

dosarul

contravenţional nr.

9r-1928-10

• identificarea cazului de

studiat

• analiza cazului şi a

legislaţiei pertinente

• realizarea studiului

structurat

- relevanţa cazului studiat;

- corectitudinea identificării

părţilor şi a obiectului acţiunii în

respectivul caz penal;

- gradul de cunoaştere şi

înţelegere a cazului şi legislaţiei

aplicabile

- gradul de argumentare

Până la

20.04.2014

12

concluziilor.

NOTĂ: Pentru realizarea obiectivelor tuturor conţinuturilor din curriculum, studentul va

realiza forme de activitate individuală, precum:

studiul notiţelor de curs, ale suporturilor de curs şi manualelor în bibliotecă;

consultarea comentariilor şi a dicţionarelor de specialitate;

studiul suportului normativ curent, publicat în „Monitorul Oficial al

Republicii Moldova”;

studiul practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie, a altor instanţe

judecătoreşti şi organe jurisdicţionale, publicate oficial;

accesarea, acumularea şi studiul informaţiei din reţeaua Internet şi din alte

surse accesibile.

Formele de evaluare

Evaluarea cunoştinţelor se efectuiază în două trepte: evaluare curentă şi

finală.

Evaluare curentă:

Discuţiile pe temele programate;

Lucrări de control, care se scriu de studenţi la temele desemnate de

cadru didactic;

Scrierea şi audierea a cel puţin unui referat la o temă aleasă sau

stabilită;

Efectuarea obligatorie a două testări pentru evaluarea curentă.

Evaluare finală – examen.

Evaluarea cunoștinților:

I. Evaluarea sumativă în baza:

- lucrării de control;

- evaluării la seminare;

- participarea cu comunicare la masa rotundă;

- caietului de lucru de sinestătător asupra cursului.

II. Evaluarea finală – examen.

Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma unui examen. Biletul de

examinare va cuprinde trei subiecte. Subiectele de examinare vor fi formulate în

bilet, reieşind din obiectivele generale ale disciplinii şi, în special, din

obiectivele de referinţă. Nota de la examen constituie 70% din nota finală, iar

30 % revin notei medii pentru evaluarea sumativă curentă.

Punctaj pentru admitere la evaluarea finală (maximum – 120 puncte;

minimum – 66)

- a) Frecvenţa la prelegeri – 28/14 (0,1)

- b) Frecvenţa la seminare – 12 (0,1)

- c) Nota la lucrarea de control – 10/5 (0,3)

13

- d) Nota medie la reuşita curentă (la seminare, cel puțin o notă

pozitivă) – 10/5 (0,2)

- e) Participarea la masa rotundă studențească – 20 (0,1)

- f) Lucrul de sinestătător (conspecte, autoevaluare) – 30/10 (0,1)

Studenţii care vor acumula 60 şi mai puţine puncte nu vor fi admişi la

evaluarea finală şi vor repeta (în formă de externat) cursul. Îndeplinirea punctelor:

b), c) și d) este obligatorie pentru admiterea la examen.

VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucru individual la disciplina Drept penal comparat

1. Izvoarele dreptului penal al Angliei şi SUA.

2. Izvoarele dreptului penal francez.

3. Precedentul judiciar ca izvor de drept penal englez şi american.

4. Noţiunea de infracţiune în dreptul penal comparat.

5. Clasificarea faptelor criminale şi importanţa clasificării în dreptul penal al statelor străine.

6. Răspunderea persoanelor juridice (corporaţiilor) în dreptul penal englez, francez şi american.

7. Sistemul de circumstanţe, ce exclud apariţia răspunderii penale în dreptul penal comparat.

8. Formele participaţiei şi tipurile participanţilor în dreptul penal englez şi american.

9. Sistemul şi categoriile pedepselor în dreptul penal german.

10. Pedeapsa cu moartea şi detenţia pe viaţă ca categorii de pedepse în dreptul penal comparat.

11. Pedepse cu caracter patrimonial în dreptul penal comparat.

12. Institutul probaţiunii în dreptul penal comparat.

13. Infracţiuni contra vieţii în dreptul penal comparat.

14. Infracţiuni contra patrimoniului în dreptul penal comparat.

15.Infracţiuni informative în dreptul penal comparat..

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână şi 8-10 pagini tapate

1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător

ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)

2. Cuprinsul (planul)

3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei

cercetate legătura cu specialitatea

4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiunişi scris de mână:

Capitolul1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)

1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. ...

Capitolul 2(aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.)

Conţinuturi

1. Infracţiuni contra vieţii. Alte

14

2.2. 2.3. .

Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]

II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf,

1999. p. -199.

5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)

6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în

rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului se

organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:

Test nr._1_

Subiectul I: Sistemul dreptului penal comparat.

1. Evidenţiaţi scopul, obiectul şi sarcinile dreptului penal comparat.

2. Stabiliţi importanţa aplicării metodei comparative în studierea dreptului penal comparat.

3. Argumentaţi dacă dreptul penal comparat constituie o ştiinţă sau o metodă de studiere.

Subiectul II: Noţiune de sistem de drept şi familie de drept.

1. Definiţi sistemul de drept şi familia de drept.

2. Comparaţi specificul familiei de drept romano-germanice cu trăsăturile familiei de drept

englezo-americane.

3. Decideţi dacă elaborarea sistemelor juridice pe baza criteriilor ştiinţifice constituie obiectivul

principal al ştiinţei sistemelor de drept comparate.

Subiectul III: Izvoarele dreptului penal comparat.

1. Relataţi în aspectul caracterizării generale despre izvoarele de drept penal a statelor străine.

2. Clasificaţi izvoarele de drept penal cunoscute pînă acum în funcţie de evoluţie, prevederi,

aplicabilitate, diversitate etc.

3. Estimaţi dacă în condiţiile actuale legislaţia codificată reduce din gradul de aplicabilitate a

precedentului judiciar.

Test nr._2_

Subiectul I: Infracțiunea în dreptul penal comparat.

1. Definiți noţiunea de infracţiune în doctrina penală a diferitor state.

2. Enumerați criterii de clasificare a infracţiunilor în dreptul penal comparat.

3. Expuneți părerea asupra clasificării infracțiunilor în dreptul penal al SUA și Anglia; enumerați

asemănările și deosebirile dintre ele.

15

Subiectul II: Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.

1. Enumeraţi cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.

2. Particularităţile legitimei apărări şi ale stării de necesitate în dreptul penal comparat.

3. Estimați specificul cauzelor ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal al Japoniei.

Subiectul III: Pedepsele în dreptul penal comparat. 1. Definiţi pedeapsa în dreptul penal comparat.

2. Enumerați pedepse principale şi pedepse complementare în dreptul penal comparat.

3. Explicați rolul pedepsei cu moartea în sistemul pedepselor.

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina Drept penal

comparat

1. Introducere în studiul specializat.

2. Noţiune de sistem de drept şi familie de drept.

3. Izvoarele dreptului penal



6. Precedentul judiciar ca izvor de drept penal englez şi americanNoţiunea de infracţiune (faptă

infracţională).



9. Caracteristica unor categorii de infracţiuni în sistemul de drept penal comparat

10. Subiectul infracţiunii.

11. Vinovăţia şi formele ei în sistemul de drept penal comparat.

12. Etapele săvîrşirii infracţiuniiîn sistemul de drept penal comparat.




16. Participaţia penalăîn sistemul de drept penal comparat.

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ/ de AN

la disciplina

Drept penal comparat



3. Precedentul judiciar ca izvor de drept penal englez şi american.



16




9. Sistemul şi categoriile pedepselor în dreptul penal german.

10. Pedeapsa cu moartea şi detenţia pe viaţă ca categorii de pedepse în dreptul penal comparat.

11. Pedepse cu caracter patrimonial în dreptul penal comparat.

XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

I. ACTE NORMATIVE

a) Acte internaţionale şi regionale

1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10

decembrie 1948..

2. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16.12.1966

3. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966.

4. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din

04.11.1950 şi Protocoalele adiţionale:

b) Acte normative naţionale

5. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.

6. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon. Of. al RM) din 16 ianuarie

2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29

martie 1985)).

7. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.

8. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003.

9. Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.

10. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26 martie 1996.

11. Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie 1995.

12. Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.

13. Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.

14. Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie 2006.

15. Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.

16. Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din 12 aprilie 1994.

17. Legea privind repararea cheltuielilor de tratament aplicat persoanei vătămate în acţiune

criminală, nr. 79-XIII din 28.04.1994.

18. Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie

1998.

19. Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 1994 cu privire la asistenţa

juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală. Buletinul Arbitrajului

Republicii Moldova 1995, nr. 2.

20. Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistenţa juridică şi

relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi viaţa, 1994, nr. 2-3.

17

21. Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind asistenţa juridică în materie

civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 20, pag. 364.

22. Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, familială şi penala,

semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de Republica Moldova la 16 martie 1995.

d) Literatură teoretică

1. Bujor Valeriu, Buga Larisa. Drept Comparat Penal, Chișinău 2003.

2. Basim A. Abbas Al- Alibi, Bujor Valeriu, Infracțiunea și pedeapsa în dreptul penal

musulman, Chișinău 2012.

3. Borodac A. ş.a. Drept penal. Partea generală, Chişinău, Ştiinţa, 1994.

4. Basarab M., Drept penal.Partea generală, vol. I şi vol. II, ediţia a Il-a, Lumina-Lex, Bucureşti,

1999.

5. AntoniuG., Vinovăţia penală,Editura Academiei, Bucureşti, 1995.

6. Dongoroz V., Principalele transformări ale dreptului penal român,în S.I., 1998.

7. Giurgiu N., Drept penal general. Doctrină, legislaţie, jurisprudenţă,Contes, Iaşi, 2000.

8. Mitrache C, Drept penal român.Partea generală, Casa de Editură şi Presă "ŞANSA" SRL,

Bucureşti, 1996.

9. Florean Ivan, Drept penal. Partea generală, Editura Presa Universitară Română, Timişoara,

2001.

10. Dicţionar rus-român, Redacţia Principală a Enciclopediei şi IME-P "Logos", Chişinău, 1992.

11. Pitulescu I, Abraham P. ş.a. Dicţionar explicativ şi practic de drept penal şi procesual

penal,Editura Naţională, Bucureşti, 1997.

12. Tanoviceanu I, Dongoroz V., Tratat de drept şi procedură penală,voi. I, ediţia a Il-a,

Bucureşti, 1912.

13. Бузгалин А. Колганов А. Введение в компаративист

14. Kpылова H.E., Cepeбpeбрнниковa A.B., Yгoлoвnoe npaвo зapyбeжныx cmpaн, Moscova,

1998. Yгoлoвnoe npaвo

15. Kpылова H.E., Об yгoлoвной omвemcmвeннocmu юридических лиц во Франции//

Вестник МГУ, Cep. 11 «Право», nr.3.

16. Дзюнъити Куда, Общая частъ японского уголовновго права, Киото, 1977.

17. Kозочкин Д. И., Yгoлoвnoe законодателъство зарубежных стран, Moscova, 1998.

18. Kyзнецова H., Yгoлoвnoe npaвo ФРГ , MГУ, Moscova 1980.

19. Kозочкин И.В. Проблема смертной казни в США// Вестник РУДН. Сер. Юридические

науки, 1997, nr. 1.

20. Maлиновский A., Yгoлoвnoe npaвo зарубежных государств, Moscova, Новый Юрист,

1998.

21. Mихеев Р., Кoдзуми Е. Плешкова O., Yгoлoвный кoдeкc Японии 1907 // Современные

проблемы проблемы правоприменения / Сб. тезисовб докладовб сообщений

регионалъной научно- практической конференции 25- 26 марта, Habarovsk, 1998.

22. Михлин А.С. Нояова О. Е. Яковлевна Л.В., Отбывание наказания в тюръмах Англии и

Уэлъса// Государство и право, 1996, nr.4.

23. Mopoзов B.M., Mopoзов A.M. Opганизация социалъной работы с осужденными в ФРГ,

учебное пособие, Vladimir, 2000.

24. Hepceсян A.A, Bonpocu Haкaзyeмocmu в yгoлoвно npaвe ФРГ и США, Hayкa, Moscova,

1992.

18

25. Hикифоров Б.С. Решетников Ф., Coepeмeнoe aмериканское уголовное право, Moscova,

1990.

26. Преступление и наказание в Англии, США, Францииб ФРГ, Японии. Общая частъ

уголовново права. Под редакцией И. Власовой, Moscova, 1991.

27. Hисахара Xapyo, Kaйxo copoн (Общфя частъ уголовново права ), Tokio, 1977.

28. 3йдус B.T., История Японий с древнейших времен до наших дней, Moscova, 1968.

29. Филипов A.B., K вonpocy o mpaduцuoнноим npaвe Японий/Becтник. Cep. 2, 1987. ЛГУ.

Сер. 2, nr. 9. Вын. 9.

30. Hаш Сиро, Мнхопбзнн- по кокка сэнклну ( Госкдарственная жизнъ японцев), Tokio,

1986

31. Hисихара Харуо Кэйдзм сэйсаку- по рэкнси ( История уголовной политики). – В кн:

Кэйдзин сэйсаку кодза ( Курс уголовной политики), том 1, Tokio, 1986.

32. Гршчслсва Л.Д. Формирование японской националъной кулътуры ( конец ХVI начало

ХХ вв.), Moscova, 1986.

33. Иноуэ Кадзуо., Дзанкоку- но Нисон-си. Миндзоку-но кокорони нэмуру масе-но семай (

Жестокостъ в историй Японий. Ее подлинное жудкое лицо, спящее в сердце наций),

Tokio, 1969.

34. Норман Е. Возникновение современного государства в Японий, Moscova, 1961.

35. Оно С., Накаио Ц., Уэмацу Т. Датэ А. Кэйхо ( Уголовный Кодекс), Tokio, 1981.

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dotruc
View:	224 times
Download:	3 times

CURRICULUM - · PDF fileDREPT PENAL COMPARAT Subiectul 1. Sisteme juridice comtemporane...

Documents