Subiecte rezolvate la M-U
1. Particularit i ale ac ionrii hidraulice a ma inilor – unelte.   Avantaje i
dezavantaje.
Primele elemente de ac ionare hidraulica au aprut in jurul anului 1930, fiind utilizate la
inceput doar la maina de rectificat la care preiunea de lucru nu depaete 1! " 1# bari$ %reptat
acet tip de actionare -a e&tin la toate tipurile de MU, atat pentru realizarea micrilor de lucru
'mi cri principale i de avan( precum i a mi crilor au&iliare i de comand$
)volu ia ac ionrii hidraulice a fot fr*nat datorit dezvoltrii i perfec ionrii motoarelor 
electrice$ +a ora actual, at*t ac ionarea hidraulic c*t i ac ionarea electric unt utilizate pe car
lar la MU, n dauna ac ionrii mecanice$
.pdv tructural MU ac ionate hidraulic e deoebec relativ putin de cele ac ionate mecanic$
/n ceea ce prive te enerarea uprafe elor prin a chiere, piee de aceea i form i dimeniune
vor neceita din partea ma inii acelea i mi cri precum i poibilitatea realizrii valorilor impue de
ama de relarea ale vitezelor i avanurilor de lucru$
a urmare nn tructura MU ac ionate hidraulic va trebui e&ite un nr de + au circuite
hidraulice care a aiure obtinerea micrii principale circulare au rectilinii, a micarilor de avan
circulare au rectilinii continui au intermitente precum i a micrilor au&iliare i de comand$
cateorie aparte o repezinta mainile de danturat i trunurile de filetat, la care, ntre
mi crile de lucru e&it anumite leturi cinematice 'interdependen e($ a urmare la acete ma ini
ac ionarea hidraulic e recomand numai pentru realizarea micrilor au&iliare i de comanda$
ircuitele hidraulice din tructura MU trebuie aiure realizarea tranferului eneretic de
la elementul de actionare contituit din electromotor i pompa la elementul final al circuitului '2P,
mee au nii(, precum i poibilitatea relrii vitezelor i avanurilor de lucru$ ircuitele
hhidraulice pt micri de rota ie unt mai rar utilizate datorit faptului ca hidromotorul rotativ care le
ac ioneaz func ioneaz optim la tura ii n!00 4 300 rot5min, valori mult uperioare tura iilor 
mi crilor de avan circulare$ /n chimb ac ionarea hidraulic e eficient pe realizarea mi crilor 
rectilinii$
Avantajele ac ionrii hidraulice:
1$ 6elarea continu a vitezei de lucru fr trepte i pierderi de productivitate$
!$ func ionarea lini tit fr ocuri i fr zomot
 
7$ proiectarea circuitelor hidraulice ete comod datorit faptului ca elementele din
tructura acetora ocupa pa ii relativ retr*ne i e pot amplaa cu u urin in anamblul ma inii$
#$ datorit faptului ca lichidul hidraulic ce circul prin circuite ete de obicei uleiul
mineral, e aiur autounerea elementelor din componen a circuitelor hidraulice$
8$ echipamentele hidraulice e preteaz f bine comenzilor i automatizrilor$
 Dezavantajele ac ionrii hidraulice
1$ riiditate inuficient n raport cu MU vitezele i avanurile de lucru variaz mai
mult au mai putin odat cu verficarea incarcarii ma inii$ Se datoreaza atat proprietatilor lichidului
hidraulic din circuit cat i imperfectiunilor de contruc ie i de montaj a elementelor ce compun
circuitul$
!$ n circuitele hidraulice au loc frecvent pierderi volumetrice ce determina pierderi de
vitez i caderea randamentului eneretic al actionrii neceit*nd n plu repara ii frecvente cu
 pericol de incendii$
3$ pierderile de preiune locale i liniare care duc la cderea randamentului i la
neceitatea limitrii vitezei de curere a uleiului hidraulic la 10 m5$
7$ intabilitatea chimica a lichidului hidraulic n pecial la creterea temperaturii de
lucru duce la aparitia de pum, vapori i chiar aer n zonele neetan e, ceea ce duce la cre terea
intabilit ii vitezei de lucru$
#$ modificarea v*cozit ii uleiului la cre terea temperaturii de lucru, mpreun cu
deforma iile termice ale conductei din circuit determin lbirea neetan eizrilor i cderea
ranadamentului ac ionrii$
/n concluzie din acet bilan al avantajelor i dezavantajelor rezulta faptul c ac ionarea
 
2. Caracteristicile lichidelor utilizate în ac ionarea hidraulic a MU. ratamente
!eriodice a!licate.
:n principiu actinarea hidaruloca poate utila ca aent de tranmitere a enerie hidraulice de la pompa
la motorul hidraulic orice lichid uficient de incompreibil i de tabil fizico-chimic in timp i cu
temperatura$
.in acet punct de vedere e convenabil uleiul mineral care indeplinete atifacator conditiile leate
de tabilitate i incompreibilitate prezentand inplu urmatoarele avantaje
- ete uor de procurat la un pret relativ cazut
- nu deaja vapori i nu poate produce e&ceiv puma i depunri afaltice la
temperaturi normale de lucru
- aiura unerea oranelor mobile din circuitele hidraulice$
Stabilitatea uleiului mineral e refera i la mentinerea proprietatilor ale fizice dintre care eentiala e
vacozitatea$
.atorita faptului ca uleiurile din italatiile hidraulice trebuie a lucreze timp indelunat la viteze,
 preiuni i temperaturi ridicate ete necear a indeplineaca urmatoarele conditii pecifice
- a aiba bune proprietati de lubrifiere
- a nu deajeze vapori i a nu pumeze la temperaturi de lucru
- a nu contina impuritati mecanice
- a fie tabil fizico chimic
- a-i mentina vacozitatea in limitele impue la variatii de temperatura
- a aiba punct de inflamabilitate ridicat$
.intre uleiurile hidraulice produe in 6omania, inurele care repecta acete conditii pecifice unt
uleiurile rafinate parfimice, uleiurile de turbina, uleiurile de tranformator$
:n intalatiile hidraulice ale MU care lucreaza la preiuni czute i medii de pana la 70 bari e
recomanda uleiurile parafimice cu adao de ameliorator de indice de vacozitate i aditiv anti-
pumant care lucreaza optim pana la temperaturi de #0 rade eliu$
Pentru prelucrari care e defaoara la preiuni #0 bari in circuitele hidraulice e va utiliza ulei
mineral aditivat cu vacozitate ridicata care ii mentine proprietatile la temperaturi de pana la ;#
rade eliu$
.atorita faptului ca uleiul din intalatiile hidraulice lucreaza timp indelunat la viteze i preiuni
ridicate aceta dupa un anumit timp e altereaza, ii pierde proprietatile fizico-chimice, pumeaza
 
manifeta in principal prin chimbarea culorii 'ce devine mai intunecata( i prin creterea rapida a
temperaturii$ .in acete motiv uleiurile hidraulice e upun periodic unor tratamente s!eci"ice care
a aiure mentinerea cat mai indelunata a propritatilor fizico-chimice$
%ratamente
- dezaerarea ' reducerea continutului de aer din ulei( preupune montarea
conductelor de apiratie i de refulare la o anumita cota ub nivelul lichidului din
rezervor< confectionarea conductei de apiratie a lichidului din rezervor din teava de
ectiune mare cat mai curta i fara coturi< aleerea formei i capacitatii rezervorului$
- #acirea uleiului. %emperatura de reim a uleuiului hidraulic ete de ma& #0 rade
eliu$ Pentru realizare unei raciri accentuate e pot monta in rezervo erpentine
 prin care circula apa rece$
- $iltrarea aerului care e realizeaza prin intermediul unor filtre de contructie
peciala montate in circuit$
deschise.
/n principiu ac ionarea hidrauliic a unei MU e def oar pe baza urmtoarei chme bloc
P= pomp hidraulic ac ionat de motorul electric aincron M e
Mh = motor hidraulic care aiur tranformarea eneriei hidraulice a lichidului debitat de pompa P
n enerie mecanic la elementul de e&ecu ie )
)c i  )6 = echipamente de comand repectiv de relare care tabilec condi ii de func ionare ale
circuitului hidraulic n func ie de reimul de lucru impu pe MU$
+eturile intre P, Mh i celelalte componente ale circuitului hidraulic e realizeaz prin conducte$
)chipamentul de comand e format din
- ditribuitoare
- reulatoare
- diferite aparate de control
)chipamentul de relare realizeaz relarea preiunii i debitului lichidului care evolueaz n circuit
cu ajutorul upapelor i a reziten elor fi&e au relabile$
/n afara acetor elemente tructura circuitelor hidraulice mai cuprinde aparatajul au&iliar contituit
din rezervoare, acumulatoare, filtre$
.pdv a tructurii e&ita ! criterii care claific circuitele hidraulice
a( .up modul de circula ie a lichidului n circuit
 
a( Se deoebec
- circuite deschise la care lichidul apirat din pomp dintr-un rezervor e dirijat la Mh
dup care revine n rezervor$ .atorit e&iten ei n circuit a rezervorului cre te f mult
 probabilitatea ptrunderii aerului n ulei i un alt dezavantaj acet tip de circuite e
foloec pt volum mare de uleiuri hidraulice$
- Circuite inchise lichidul circul intre pompa i motorul hidraulic fr a trece prin
rezervor$ ircuitele inchie unt mai economice n e&ploatare, nu permit ptrundera
aerului n ulei, n chimb n tructura circuitului va trebui introdu pe de o parte un
circuit uplimentar pt compenarea pierderilor de ulei prin neetan eit i i pe de alta
 parte echipamente care aiure men inerea temperaturii uleiului la valoarea de
reim$ )te motivul pentru care circuitele nchie nu e recomand la MU care
func ioneaz n reim de lucru prelunit$
). Circuit hidraulic deschis cu !om!a cu de(it constant
 
 
Pompa 'P( cu debit contant actionat de Me apira uleiul din rezervorul 6z i il refuleaza
catre ditribuitorul de ! pozitii de lucru '.( actionat mecanic$ .in ditribuitor '.( uleiul e dirijat
catre camera din tana repectiv camera din dreapta a Mh pt realizarea curelor de lucru i de
retraere rapida la elementul de e&ecutie ')($
>rupul de relare a vitezei elementului de e&ecutie format din drosel  '.r( i supapa de sens
'S( aiura admiia libera a uleiului in camera din dreapta motorului hidraulic 'Mh( pt realizarea
curei de retraere a pitonului i releaza viteza elementului de e&ecutie ')( in cura de ucru prin
rezitenta pe care o creeaza '.r( pe conducta de evacuare$
Preiunea uleiului din circuit dupa droel e ct i apropiata ca valoare de preiunea
atmoferica, in timp ce preiunea din amonte de droel e mentinuta la o valoare ct prin  supapa de
 presiune maxima Sm
.iferenta de debit de ulei dintre pompa i droel e cure inapoi in rezerva prin upapa Sm$
+a acet tip de circuit relarea vitezei elementului de e&ecutie e face prin actiunea
combinata a droerului .r i a upapei Sm$
>rupul contituit din filtrul ? i upapa Sc are rolul de a realiza o contrapreiune in circuit a i
a poata fi evitate ocurile la diparitia bruca a arcinii de pe maina$
Principalul dezavantaj al acetui tip de circuit il reprezinta faptul ca e introduce de la bun
inceput un volum mare de ulei adu la preiunea de lucru a i circuitul lucreaza cu pierderi de
enerie$
 Reglarea presiunii in circuitele hidraulice e realiz cu ajutorul upapelor$ 2cetea aiura fie
limita preiunii in it hidraulic fie mentinerea contanta a unei preiuni au diferente de preiune pe
anumite portiuni de circuit fie aiura reducerea preiunii uleiului in circuitul repectiv$
:n plu upapele permit relarea valorii preiunii finale a uleiului in circiut in copul
automatizarii acetuia au ca element de iuranta la aparitia unor upraarcini$
2ctiunea upapelor in circuitele hidraulice e denumete relarea preiunii dei notiunea de
relare nu e imilara celei de relare a debitului$ 2ceata pt ca, practic preiunea e conidera a fi un
 parametru autorelabil in circuit la variatii ale incercarii itemului$
6olul functional al upapelor e det atat de forma contructica a acetora cat i mai ale de
modul in care unt comandate i de amplaarea lor in circuitul hidraulic$
.pdv contructiv o upapa e compune din ! elem principale
 
• )lementul conjuat numit caunul upapei care e amplaat intr-un corp a carui forma
corepunde upapei propriu-zie$
laificarea upapelor
1$ dupa modul de inchidere au dechidere a oranuluii mobil
• upape normal dechie la care uleiul trece prin upapa in pozitie neactionata
• upape normal inchie la care uleiul nu trece prin ea in pozitie neactionata,
upapa dechizandu-e at cand preiune atine o anumita valoare
!$ dupa rolul functiomal
• upape de iuranta care functioneaza epiodic
• upape de preiune ma&ima au de prea plin care functioneaza permanent
• upape de retiner 
• upape de en
• upape de contrapreiune
• upape pt automatizare din care fac parte upape de ucceiune, upape de
deverare i relee de preiune
  3$dupa modul in care unt comandate
• upape comandate direct
• upape pilotate
a$ Supapele de iuranta au rolul de a limita valoarea pre ma& din circuit protejand
atfel intreul item hidraulic impotriva upraarcinii$
Sunt upape ce functionea@a normal inchi i e amplaeaza in circuit imediat dupa pompa
dat faptului ca upraarcina poate fi produa de orice element din tructura circuitului$
 b$ Supapele de pre
 
upapelor de iuranta dar functioneaza normal dechie aiurand deverarea urpluului de
debit de uleiin rezevor$ Au unt recomandate in circuitele care lucreaza la pre i debite
ridicate pt ca produc ocilatii i zomote$
c$ upapa de pre ma&ima SM relea@a preiunea p1 a uleiului debitat de pompa P la val
Pma& a i relativ la aceata preiune prin droel a treaca preiune debitului B.6   iar prin
upapa S diferenta relata a debitului CB
upapele propriu-zie ub forma de bila au con aiura inchiderea trecerii uleiului catre
rezervor, marimea preiunii de inchidere fiind relata cu un arc actionat pe un urub$
Prezenta arcului ca element eletic in tructura upapei la care e adaua i caracterul
 pulator al debitului de ulei det aparitia ocilatiilor oranului de inchidere al upapei$
:n cazul in care upape luceaza la B i P ridicate, aupra elem de inchidere actioneaza forte
apreciabile$ .in acet motiv -a ajun la contructii de upape comple&e, pilotate care pot
lucra in cond optime la D i P ridicate aiuramEnd in plu o buna protectie a circuitului i un
relaj fin al preiunii ma&ime relate$
Supapele de en permit trecerea uleiului hidraulic pe un inur en i lucreaza ca
upape normal dechie$
*. Circuit hidraulic cu !om!a cu de(it re+la(il
 
Pompa cu debit variabil Pv, antrenata de un motor electric, refuleaza ulei fie pe conducta din dreapta i aboarbe uleiul din conducta din tana, fie pe conducta din tana i aboarbe ulei din conducta din dreapta$ .ebitul de ulei refulat pe o conducta au alta ete relabil$
6elajul debitului pompei Pv cat i a enului aborbtiei-refulare ete realizat cu un terromecanism$
Uleiul ub tre antreneaza in mic de rotatie pranul mobil i enul de rotatie al Mh i depind de debitul variabil ca en i micare al pompei Pv Pt limitarea preiunii in circuitul hidraulic principal e&ita upape ma&ime Sm care la o anumita  preiune p1 permit trecerea partiala a debitului de ulei din conducta de refulare in cea de apiratie Pt compenarea pierderilor volumice din circ principal e&ita un circuit de compenare alimentat de la pompa cu B ct $ daca ten in conducta de apiratie cade la o anumita valoare p! fi&ata in upapa ma&ima Sm!, at prin rupul ? upapa de contrapreiune i una din upapele de en Su , uleiul de compenare ete adauat in circuitul principal$atfel, preiune in circ principal ete la val p1 pe conducta de refulare i la p! , mai mica, pe conducta de apiratie$
,. Caracteristici +enerale si "unctionale ale !om!elor utili-ate in actionarea hidraulica a Mu
 
1$ actionarea hidraulica a mu e face la vite@e redue, deci, pt a realiza puterea neceara achierii , dectionarea trebuie a e produca la preiuni mari ale lichidului hidraulic$ a urmare, pompele hidraulice antrenate de motorul electric aincrone trebuie a e aiure debite de ulei relativ cazute '#- 100l5min(, la preiuni de reim ridicate'10-100bar($
!$ ca i in ca@ul actionarii mecanice, trebuie a e&ite poibilitatea reali@arii amelor de relare a vite@elor i avanurilor de lucru$ .in acet motiv, pompele utili@ate trebuie a permita relarea debitului in limite lari, precum i  poibilitatea inverarii enului flu&ului de ulei in circuit$
3$ actionarea hidraulica trebuie a atifaca i conditia de riiditate naceara in functionarea mu, deci turatiile i vite@ele de lucru trebuie a e mentina la valorile impue in conditiile in care apar variatii ale incarcarii circuitului hidraulic au creteri de preiune$
2cete conditii unt indeplinite de pompele volumetrice rotative, in care uleiul ete tranportat din camera de apiratie in cea de refulare in volume bine determinate$ 2cete pompe pot fi cu debit contant au variabil$
aracteritici functionale ale pompelor volumetrice
• debitul-det de vol de ulei 'F( pompat la o rotatie i nr de rotatii pe minut al  pompei 'n(
debitul teoretic Bt =vGn l5min debitul real Br H Bt datorita pierderilor volumetrice   prin reetaneitate Dv Br = Bt-
Dv
• randamentul ete det de nivelul pierderilor de enerie propue de Gpierderile volumetrice Dv ub forma caparilor de ulei datorita neetaneitatii i umplerii incomplete a patiului la apiratie  v= Br5 Bt= 'Bt- Dv(5 Bt= 1- Dv 5 Bt
G pierderi de preiune Cp pe conducte, care det hidr i  h
h= pr5pt 
•  pierderi mecanice- datorate frecarilor intre elementele pompei  mecanic
randamentul total al pompei   p= vG hG m
•  puterea hidraulica Ah
•  preiunea limitata plim
Br 
 Aa
 plim
e contata e&itenta unui domeniu de preiune la care ete ma& i a unei plim de la care 
 pierderile de debit crec emnificativ rp Br cade bruc variatia param caract ai pompei 'B, A, ( cu preiunea uleiului 
.Pom!e cu de(it constant.Pom!a cu roti dintate
 
.ebitul pompelor volumetrice ete dependent de uleiul debitat pe o rotatie a elementului mobil i de turatia acetuia$ +a pompele cu B= ct nu e&ita nici o poibilitate de relare a debitului care determina valoarea de ulei activ al pompei, iar turatia pompei ete contanta$
:n aceata cateorie unt inclue pompele cu roti dintate , pompele cu uruburi i pompele cu  palete cu dubla actiune$
Pompa cu roti dintate
6oata conducatoare 1, montata cu pana pe a&ul conducator antrenat de la electromotor i roata condua !, montata cu buca pe a&ul rotator , au de obicei acelai nr de dinti z1=z!$ arcaa are ! dechideri , de apiratie '2( i de repetare ' 6(
Uleiul din camera de apiratie ete antrenat de catre dintii rotilor, datorita preiunii create la ieirea dintilor din arenare ,i ete tranportat in olurile dintre dinti catre camera de refulare , de unde ete refulat datorita intrarii in arenare a dintilor$
Separarea etana a celor ! camere , 2 i 6, prin contactul dintre roti la anrenare , precum i lateral , prin contactul dintilor cu peretii pompei$
.ebitul B furnizat de pompa depinde de numarul i marimea olurilor dintre dintii rotilor i de turatia n0 a electromotorilor de actionare$ .enumirea de pompa volumetrica ete datorata modului de tranpunere a uleiului intre cele ! camere, repective prin rolul olurilor dintre dintii rotii dintate
 /. #0CMADA#3 D0 04050#0 A PMP04# 3 AC3A#0A
63D#AU43CA A MU
 
)lementele principale de care trebuie a e tina cont in aleerea pompelor de actionare hidraulica a MU e refera la tipul micarii elementului final, continua au dicontinua , la vitezele de deplaare i preiune de lucru in leatura directa cu vitezele de achiere , vitezele de avan , vitezele micarii au&iliare, foretele i momentele de achiere$ riterii enerale
1. Pentru MU care lucreaza la viteze mici si forte apreciabile de
aschiere( masini de gaurrit, de alezat, strunguri, capete de
forta la MU agregate la care actionarea hidraulica este folosita
pentru miscari de avans si miscari auxiliare) se recomanda
pompe cu debit constant (cu roti dintate sau palete) 2. Pt MU care lucreaza cu forte si viteze de aschiere mari ( masini
de mortezat sau de brosat) la care actionarea hidraulica se
foloseste la miscarile principale, se pot allege pompe de inalta
presiune ( cu surub , cu pistonase radiale sau axiale) . Pt MU care lucreaza la viteze de aschiere mari si forte mici
(masini de recti!cat) la care actionarea hidraulica se foloseste
la miscari de avans rapide, vor utilize pompe cu roti dintate
sau cu palete, presiunea de lucru !ind sub " #gf$cm2
 Au intotdeauna aleerea pompei e face pentru parametri cei mai mari la care ar  putea fi olicitat circuitul de actionare , mai ale daca perioada de olicitare ma&ima ete redua$
:n acete conditii ete rentabil, ca in loc de un utilaj mare i cump a e foloeaca ! au mai multe pompe rupate corepunzator in circuit atfel incat cei ! parametri ai tranformarii eneretice a fie interal realizate$
7. &u!a!e !entru re+larea !resiunii in circuitele hidraulice
 
amplaeaza in circuit imediat dupa pompa datorita faptului ca upraarcina poate fi produa de orice element din tructura cricuitului$
28&u!a!e de !resiune ma9ima- au contructive aemanatoare upapelor de iurnata dar functioneaza normal dechie aiurand deverarea urpluului de debit de ulei in rezervor$ Au unt recomandate in circuitele care lucreaza la preiune i debit ridicate pentru ca produc ocilatii i zomote$
 
%8&u!a!e de sens- permit trecerea lichidulu h@draulic numai pe un anumit en 'functioneaza in  pozitie normal dechia(
)8&u!a!e de retinre " utilizate in circ hidraulice dechie ,au rolul de mentine coloana de lichid in  perioada de tationare a pompei, pentru evitarea dezamorarii pompei i a introducerii de aer in intalatii$ -Se monteaza pe conductele de refulare a uleiului pre rezervor au pe conducta de abortie a  pompei
*8 &u!a!e de contra!resiune " aiura trecerea uleiului pe enul admi la o anumita valoare a  preiuniiK - e monteaza pe ramura de evacuare a uleiului din ML i creaza o reitenta hidraulica care contribuie la mentinerea tabilitatii vitezei or de e&ecutie
,8&u!a!e de succesiune, de dijunctie, relee de previziune- au functii de automatizare -conditionate de prametri preiune,timp , volum, acete upape conecteaza au deconecteaza portiuni din circuit au chiar intreul circuit Supapele de ucceiune ' de frecventa( determina ordinea de intrare in functiune a elementelor de e&ecutie intr-un circuit
 
Pentru relarea preiunii in circuitele hidraulice unt utilizate unt utilizate mai multe tructuri caracteritice tipice de circuite
1. &tructura cu su!a!a de !resiune ma9imala - limiteaza preiunea la care poate lucra circuitul  principal :, ca i toate circuitele derivate ::, ::: la valoare pma&, relata prin upapa SM, montata in  paralel cu pompa P$
-dupa o aemenea tructura functioneaza upapele de iuranta, fie in variante cu pompa B= ct, fie cu
B 0 < in acet mod, circuitul ete protejat la upraarcini, upapele functionand
normal dechie$
2. &tructura cu su!a!a de !resiune minimala - aiura la un anumit nivel al circuitului o preiune de valoare minim neceara , p min - Sn e monteaza in erie cu pompa P, atfel incat circuitele ::, ::: vor beneficia de preiunea pmin - upapa Sn poate fi inlocuita cu orice tip de rezitentra hidraulica$
%. &tructura serie'!aralela
 
). &tructura cu su!a!a de reductie
-aiura circutelor ::, :::, preiuni redue in raport cu circuitul de actionare :< reducerea preiunilor, decaderea de preiune e realizeaza  prin montarea in eria upapelor S!, S3 ' atfel incat circuitele derivate functioneaza la preiuni redue(
11. Motoare hidraulice. i!uri si caracteristici constructive
:n actionarea hidraulica a MU unt utilizate motoare hidraulice cu piton pentru realizarea micarii rectilinii- alternative au motoare hidraulice rotative pentru realizarea micarii de lucru circulare$
Motoarele hidraulice rotative unt aemanatoare contructiv penctelor volumetrice datorita faptului ca practic deriva din acetea, majoritatea pompelor fiind reveribile in enul ca e pot tranforma in motor hidraulic$
Motoarele hidraulice rotative unt mai rar foloite datorita faptului ca actionarea hidraulica ete intabila la debite mici ale uleiului din intalatii, motiv  pentru care MU cu actionare hidraulica a micarii circulare e&ita in numar detul de redu$
:n ceea ce privete motorul hitraulic cu piton acetea unt utilizate frecvent in urmatoarele variante contructive
- motoare hidraulice cu o tija i piton5 cilindru mobil care realizeaza viteze de lucru diferite la elementul de e&ecutie corepunzator celor ! enuri de e&ecutie
 
- motoare hidraulice cu tija dubla la care e pot obtin viteze de deplaare eale in ambele camere ale cilindrului , la acelai debit de ulei ub preiune
- motoare cu alimentare prin tija pitonului - motoare cu cilindri uprapui care permit realizare unei cure duble la
elementul de e&ecutie in ambele enuri
 
12. #e+larea de(itului in circuitele hidraulice. Drosele
6elarea vitezei de deplaare a elementului de e&ecutie actionat hidraulic e  poate face pe eama relarii debitului de ulei receptat de motorul hidraulic$
6elarea debitului e poate realiza prin modificarea unui parametru contructiv al unei pompe cu debit variabil, au printr-un droel montat in circuitul alimentat de la o pompa cu B=ct$
Primul procedeu are randamnet uperior, ina coturile unt mari i viteza de rapun mica$ :n actionarea hidraulica a MU, mai foloita ete relarea debitului prin droel$
.roelul ete o rezitenta hidraulica care determina caderi de preiune variabile in functie de ectiunea a de trecere, la acelai debit de ulei, au la aceeai diferenta de  preiune a uleiului permite debite variabile in ectiunea a$
aracteritica droelului B.6 = So
 
- debitul de ulei la denitatea N care trece print-o fanta de ectiune S 0 , la o diferenta de preiune Jp= p1-p!
.roelul e monteaza in erie cu Mh, pe conducta de admiieau pe conducta de evacuare, au in paralel cu Mh$
A$ Pompa cu B=ct, refuleaza debitul B la preiunea p0 $ parte din acet debit, Be 'e&cedentar( revine in 6z prin upapa ma&ima Sn, iar o alta parte, utila Bu, trece  prin droel i realizeaza lucul mecanic in Mn, invinand rezitenta creata de arcina 6  cu viteza F$
 .ebitul prin droel Bu= So iar preiunea dupa droel
 p1=p!I , p1= ct numai daca arcina 6=ct$
;. .ebitul prin droel Bu= So , p3O=0
 
Se prefera varianta datorita tabilitatii mai mari a vitezei F$ +a diparitia  bruca a arcinii 6'ieirea din achiere a cutitului( trecere intantanee a unui debit mare de ulei ete impiedicata de droel, lucru care nu ete poibil la varianta 2$
Pentru tabilizarea vitezei F de deplaare la variatiile 6 de arcina e aociaza droelul cu o upapa de reductie, montata inainte au dupa droel$
1% . Circuite hidraulice !entru realizarea miscarilor de lucru circulare
aracteritic acetor circuite ete e&itent unui motor hidraulic rotativ care in principiu poate fi orice  pompa volumetrica in care e trimite ulei ub preiune$ Motorul hidraulic trebuie a aiure o anumita turatie pentru cuplul motor i repective pentru turatie, parametrii care caracteritici actiunii mecanice 'cuplul i turatia(, dar influientand in mod direct parametrii tranferand enerie in actiunea hidraulica repective debitul i preiunea uleiului$
Pentru a aiura o anumita tabilitate a acetor parametrii la diferite relaje ale m$u$ ete recomandat ca motoarele hidraulice utilizate a fie cele derivate din pompele cu paleta i pomepele cu pitonae a&iale au radiale$
?unctiile motoarelor hidraulice rotative e defaoara in conditii optime la valori mari ale turatiei$ :n cazul in care circuitul hidraulic repectiv trebuie a lucreze la turatii mai cazute e pot utilize aa numitele tructure hidromecanice contituite dintr-un circuit hidraulic i un + actionat mecanic$
Pentru circuite hidraulice detinate realizarii micarii de lucru circulare e&ita ! tructuri tipice care e diferenteaza prin tipul circuitului inchi5dechi
Structuri hiraulice de tip a( i b( trebuie a aiure pe lana realizarea cuplului motor la a&ul mainii hidraulice i realizarea amei de relare a turatiei 6m prin relare continua intre mmin i mma&
i eventual inverarea enului de rotatie a motorului$ Structura de tip a( e poate realize in 7 variante contructive i anume
 
varia(il si motor hidraulic nere+la(il
a% P si M6 nere+la(ile si re+larea turatiei !rin drosel
 
3n mod similar se !oate realize ) variante constructive de ti! (8:
(1 P cu de(itul constant si M6 re+la(il
 
() P si M6 nere+la(ile= re+larea turatiei !rin drosel si inversarea sensului !rin M6
reversi(ilitatea !rin inversare
evi= armaturi= "iltre si rezervoare.
a8 evi si armature ircularea uleiului in itemele de actionare hidraulica e face prin tevi
aamblate intre ele cu armaturi atfel incat pierderile de preiune a fie cat mai cazute$ .iametrul interior al tevilor e determina in functie de valoearea debitului B i a vitezei de curere a uleiului in circuit i unt confectionate uzual din otel fiind tevi trae la rece i apoi recoapte cu ruozitatea 6a ub 0,07Qm$
(8 $iltre
 
?luidele fidraulice contin impuritati care afecteaza functiile itemului$ >riparea, uzura anormala i infundarea orificiilor inute unt conecinte directe ale  poluarii uleiului hidraulic $ a urmare filtrarea uleiului in intalatii e impune, fiind echivalenta cu iuranta in functionare$ :n lipa filtrarii durata de functionare a itemului e reduce de pana la 10 ori$ %ipul de filtru care trebuie utilizat depinde de debitul i vacozitatea uleiului, de radul de filtrare impu, de natura i forma impuritatilor precum i de pozitia filtrului in circuit$
:n cazul circuitelor care lucreaza la preiuni cazute de pana la !0-30 bari ete uficienta filtrarea particulelor cu dimeniuni pana la !0Qm$ Pentru retinerea  particulelor manetice unt utilizate filtrele feromanetice care e dipun atat in circuit cat i in rezervor$
?iltrele de natura mecanica e rupeaza in 3 cateorii 1( ele pentru filtrare roiera care retin particulele cu dinmeniuni de pana la
0,1mm i unt de tipul cu ita au lamele !( ele pentru filtrare normal care retin particulele pana la 0,0#mm 3( ele pentru filtrare fina care retin particulele ub 0,0#mm i e contruiec
 pe baza de pala au carton$ ?iltrele e pot monta in erie caz in care filtrarea e realizeaza pe intreul
@tem i repectiv in paralele numai pentru anumite portiuni de circuit$ c8 #ezervoare ontin o cantitate uficienta de lichid hidraulic tocandu-e in vederea deajarii
aerului acumulat, a decantarii impuritatilor i a diiparii caldurii$ .e aemenea in rezervor e monteaza filter, pompe, upape i chimbatoare de caldura$ reula empirica recomanda ca volumul rezervorului a fie eal cu 3 7 ori valoarea
debit5minut al pompelor din circuit atfel incat a rezulte o capacitate uficient de mare pentru a umple itemul la pornire i a mentine un nivel rezonabil de ulei in timpul fazelor care neceita debite$
Suprafata rezervorului trebuie a fie uficient de mare pentru a permite racirea  prin radiatii$ apacitatea i forma aceteia a permita deplaarea impuritatilor i deajarii aerului$ 1*.Cerinte s!eci"ic !entru motoare electrice utilizate la actionarea M'U. Motoare
asincrone. M-U unt anrenate de cel putin un element care are rolul de a tranforma
eneria electrica in enerie mecanica$ 2ceata enerie mecanica e tranforma la +R$ din tructura mainii atfel incat la elemental de e&ecutie a rezulte un lucru mecanic util '+u($
 
Motoarele aincrone unt utilizate la anrenarea m-u datorita implitatii contructive, a iurantei in functionare, a cotului relative cazut, dar mai ale pentru faptul ca e pot alimenta direct de la reteaua de curent alternativ 'c$a$($ Marele dezavantaj al motoarelor aincrone ete dat de faptul ca relarea continua a turatiei, neceita intalarea pe maina a unor echipamente complicate i e&treme de cumpe$
Sunt utilizate cel mai frecvent motoarele aincrone trifazate cu rotor bobinat$ aracteritica mecania a acetor motoare " turatie functie de motor M prezinta !  portiuni 1-! - fct motorului ete laba !-3 - fct motorului intabila
Mn, nn - cuplul i turatia nominale Mcr, ncr  - cuplul i turatia critice Mp - cuplul de pornire
.e pe caract mec e contata ca la funct motorului pe port 1-! turatia cade relativ putin odata cu creterea cuplului pe item M, aceata cadere relativa fiind
maurata prin alunecare S= '1- (G100 val al S variaza intre 1,#R$8 pt cuplul
 
:n eneral pt m-u e utilizeaza m-u cu ! turatii$ Pt relarea continua a turatiei a unui motor aincron ete neceara echiparea mainilor cu echipamente de tipul convertoarelor de frecventa care datorita comple&itatii cumpec foarte mult atat contructia cat i e&ploatarea mainii$ .in acet motiv relarea continua a turatiei pe motoarele aincrone e jutifica din punct de vedere economic doar pt anumite tipuri de centre de prelucrare$
:n afara motoarelor aincrone obinuite maipot fi utilizate pe m-u, motoare aincrone de contructie peciala$ .e e&emplu la unele maini de rectificat plan, rotorul motorului poate fi amplaat direct pe 2P al mainii, in timp ce la maini de rectificat interior la care motorul electric poate lucra la turatii ridicate de pana la #0 rot5min unt utilizate motoare peciale i in plu laarele 2P trebuie dimenionate atfel incat a rezite la acete turatii foarte ridicate$
18,
&u(.17. Dis!ozitive electroma+netice de !rindere.
-unt utilizate la fi&area pieelor pe maina de rectificat plan -pot fi de forma dreptunhiulara, in cazul micarii rectilii-alternative de avan, au circulare, pentru micarea de rotatie -fata de dipozitivul mechanic de prindere, prezinta avantajele reducerii timpilor neceari fi&arii pieelor i a preciziei ridicate aiurate in timpul prelucrarii
Dezavantaje forta de tranere relativ cazuta, pericol de mulere a pieei in cazul intreruperii curentului, permit prinderea numai a pieelor din material ferromanetic, manetizarea pieelor din otel calit$
 
&u(.2. 4imitatoare electice de cursa
-unt utilizate pentru comanda automata in functie de cura a oranelor mobile ale MU lucru care e realizeaza prin inchiderea au dechiderea unor contacte, in momentul in care patiul parcur de oranul mobil a atin o anumita valoare determinata - din punct de vedere contructiv unt aemenea butoanelor, cu deoebirea ca au capetele contuite atfel incat a poata fi actionate de opritoare,fi&ate pe elemental mobil actionat$
+a deplaarea opitorului'camei( ; in enul 2, capul de actionare impreuna cu tija ! i uportul # unt deplaate in directia , dechizand contactele 7 i # i inchizand # i 8$2cete contacte, leate in anumite circuite de curent, dau comenzile corepunzatoare$ +a indepartarea fortei de actionare tija limitatorului revine in pozitie initiala$
 
21. &isteme de comanda automata. Cicluri de lucru. i!uri de sisteme de automatizare
Siteme de comanda automatizata$ 2iura functionarea automata a mainilor- unelte, fara interventia operatorului, dupa un proram pretabilit i permit realizarea unui anumit ciclu de lucru'de prelucrare(, care e repeta de cate ori ete necear$ iclu de lucru= comple& de micari efectuat de oranele de lucru pentru e&ecutarea unei piee de confiuratie data, micari care e repeta periodic$ .e obicei,ciclurile de lucru unt de tip inchi, adica la finalul ciclului fiecare oran de lucru revine in pozitie initiala$ .e aemenea, pot fi imple- micarea are loc dupa o inura directie, repectiv comple&e- la care e&ita portiuni in care micarile au loc pe doua directii$ Un ciclu de lucru ete compu din deplaari rapide i micari de enerare$
 
2utomatizarea poate fi realizata cu iteme pecifice, care utilizeaza - +imitatoare de cura actionate de oritoare - Sabloane - 2rbori cu came - Matrice cu fie - %amburi cu bile
Sitemele care utilizeaza limitatoare de cura, abloane i arbori cu came realzeaza o automatizare riida, repectiv fazele ciclului de lucru e e&ecuta intr-o anumita ordine, in functie de contuctia mainii i profilul camelor au abloanelor$ Sitemele de automatizare pe baza de tamburi cu bile au matrice cu fie i iteme de comanda numerica permit o automatozare elatica, prin chimbarea rapida, cu cheltuieli minime, a ciclului de lucru$ laificarea itemelor de automatizare
Siteme de automatizare
  riide elatice
cu came 'de copiere(
2leerea unui anumit item de automatizare depinde de - Proceul tehnoloic care e e&ecuta pe mainile-unealte - onditii de e&ploatare - erintele de economicitate
rice item de automatizare trebuie a rapunda urmatoarelor cerinte - :ndeplinirea cu precizie a comenzilor  - Sincronzarea deplaarilor din cadrul diferitelor cicluri de lucru - Siuranta ma&ima in e&ploatare - ontructie impla - %imp redu de relare i preatire a proramului - Poibilitatea de proramare a unui nr mare de functiuni'turatii, avanuri(
 
 
unitatea de lucru U+ trebuie a e&ecute urmatorul ciclu de lucru 26-apropiere rapida<2+-micare de lucru in avan<66-retraere rapida< %recerea de la o faza la alta a cicluluide lucru e realizeaza la actionarea
limitatorului de cur b1,b! i b3 de catre opritorul ,fi&at pe ania unitatii de lucru, ceea ce va determina cuplarea5decuplarea unui cuplaj electromanetic din tructura unitatii de lucru$
6elarea ditantelor +:,+! i +3 e realizeaza prin deplaarea limitatoarelor  b1-b3 in canale peciale,e&ecutate pe batiul mainii'.e obicei ,limitatoarele unt  pozitionate in aceei carcaa,iar pe unitatea de lucru unt fi&ate 3 opritoare,deplaabile in canele lon$(  
2%:&isteme mecanice de automatizare cu came
 
Sunt utilizate la majoritatea trunurilor emiautomate i automate$ ?ac parte din cateoria itemelor de comanda riide,centralizate,care aiura
incronizarea iura i precia a tuturor fazelor i operatiilor de lucru$ tructura -elementul central de comanda,pe care e monteaza proramul de defaurare a
ciclului de lucru< -oranul de lucru'comandat(< -elemente de leatura<
2U%M2%) .:A >6$ : .) S%6U%U62care contine un inur a& cu came,in micare de rotatie contanta$
Mai includ -Me-motor electric cu antrenare -Mr1-mecanim de relare a turatiei a arborului principal 2P'F( -Mr!-mecanim de relare a turatiei a&ului cu came 2c i odata cu aceata ,a
 parametrilor micarii de avan$ Mecanimele cu came Mc1 Mc! ,$$$tranmit i tranforma micarea la elementele
de e&ecutie )1 )! )3
)lementele de e&ecutie pot fi'orane de relare a lanturilor cinematice de comanda( aniile port-piea au port-cula cu micare de avan au au&iliara$
deen
-unhiul de rotatie al a&ului cu came care e e&ecuta micarea de avan V-unhiul de rotatie pt micari au&iliare$
oeficientul de productivitate W=1-V5!X V-nu depinde de turatia a&ului cu came=W1 =ct la variatiile reimului de lucru
B1=YGn=B1 direct proportionala cu Y, atfel incat Bcrete liniar cu intenificarea reimului de lucru$
 
2utomate de r ::-au un inur a& cu cama,dar cu viteze unhiulare diferite pe  parcur uni ciclu de prelucrare$%uretia ete mai mare in fazele corepunzatoare micarii au&iliare, fata de cea pt micarea de avan$
dee
2&ul cu came 2c poate primi micarea de la lantul cinematic :,relabila cu M r!
,pe parcurul micarii de avan,au micare de rotatie rapida de lantul cinematic ::,  prin cupla de fua cf  pe durata micarii de comanda i au&iliara$.intre micarile de comanda au fot reprezentate cele date de dicul cu came ., repectiv cuplarile5decuplarile 1 !  pentru realizarea ciclului$
%impul pt micarile au&iliare ciclice ete contant, iar productivitatea B=15%=15t bItac-
=YG151IZtac=YW:: Y=15t b productivitate ideala,Bvariaza ci Y dupa o curba$
2*. &isteme mecanice de automatizare cu came. Automate din +ru!a 333
 
miscari au9iliare si de comanda. A9el secundare Ac? si Ac?? au turatii constant si sunt destinate numai miscarii au9iliare si de comanda= care se e9ecuta odata sau
de mai multe ori intru'un ciclu. Comanda intrarii in "unctie a a9elor secundare
se "ace de la !rimul Ac !rin discul D. Desen :
Miscarile au9iliare si de comanda concentrate la a9ul cu came sunt
de!endente de re+lajul Mr2= deci de intensi"icarea re+imului de aschiere> miscari concentrate la a9ele cu came secundare si e9ecuta !e durate "i9e de tim!= deci nu
de!ind de re+imul de aschiere.
im!ul total !entru o !iesa @ t(tal tall Unde : tal ' de!inde de re+lajul lantului cinematic de lucru>
  tall – termen constant
Pe (aza acestei re!rezentari a cur(elor de !roductivitate "unctie de !roductivitatea ideala B s !oate ale9e sistemul automat cu structura necesara
!entru !relucrarea unei anumite !iese in conditii o!time de !roductivitate.
Pentru
din +ru!a 33>
 – ma9 se o(tine !e automate din +ru!a 333>
E B2 <!iese mici si sim!le cu tim!i de aschiere mici= deci B mare8 ma9 este asi+urat !e automate din +ru!a 3.
2,. &isteme de comanda secventiala. Clasi"icare. &chema – (loc. Matricea cu "ise.
Permit proramarea pe ecvente, in intreime au partial, a ciclului de lucru al mainii, a  parametrilor reimului de achiere i a chimbarii culei$
+a acete iteme, marimea deplaarii aniilor in curele de ol au de lucru e releaza cu ajutorul unor came, care actioneaza blocuri de limitatoare de cura$ )&ita trei tipuri de iteme de comanda ecventiala +2S:?:26)
 
a. 'ecventa acea parte a ciclului de lucru in decursul careia nu se produce nici o schimbare in functionarea organului de lucru comandat. x* +eplasarea saniei portcutit.
b. %iclul elementar permite realizarea complete a unei operatii (gaurire , strunire longitudinala, strunire transversala)* - %ontine miscari de lucru si de deplasare - 'cula revine in pozitia initiala.
c. ceste sisteme combina programarea pe secvente cu programarea pe cicluri elementare. %ele mai utilizate sunt cele de tipul a si c.
SL)M2- +
 
Matricea cu fie ete compua din tabloul 1, pe care e aec orificiile !, aezate pe linii i coloane , in care e pot introduce fiele #$ %abloul ete contruit din material izolant$ +a introducerea unei fie, e face leatura intre linia i coloana la interectia careia e afla orificiul repective$ ?iecare linie a matricei reprezinta o ecventa$ oloanele permit proramarea unor functii ca turatii, avan en de rotatie al arborelui principal$
?unctiile e prorameaza necodificat, codificat au combinat$ dificarea e utilizeaza daca ete neceara proramarea mai multor turatii, avanuri au pozitii ale culelor$ Se foloete frecvent codificarea binara, care permite micorarea numarului de linii au coloane detinate proramarii unor functii$
:ntroducerea fielor in locaurile matricei e realizeaza manual, cu au fara ajutorul unei cartel perforate, de marimea matricei$ .upa perforare, cartel e aeaza pe matrice, introducandu-e apoi fie prin orificiile perforate in cartela$
2.&isteme de comanda secventiala. Clasi"icare. &chema – (loc. am(uri cu (ile.
Permit proramarea pe ecvente, in intreime au partial, a ciclului de lucru al mainii, a  parametrilor reimului de achiere i a chimbarii culei$
+a acete iteme, marimea deplaarii aniilor in curele de ol au de lucru e releaza cu ajutorul unor came, care actioneaza blocuri de limitatoare de cura$ )&ita trei tipuri de iteme de comanda ecventiala +2S:?:26)
a. %u programare pe secvente& b. %u programare pe cicluri elementare& c. %u programare combinata.
 
schimbare in functionarea organului de lucru comandat. x* +eplasarea saniei portcutit.
e. %iclul elementar permite realizarea complete a unei operatii (gaurire , strunire longitudinala, strunire transversala)* - %ontine miscari de lucru si de deplasare - 'cula revine in pozitia initiala.
f. ceste sisteme combina programarea pe secvente cu programarea pe cicluri elementare. %ele mai utilizate sunt cele de tipul a si c.
&C60MA – ;4C
%2MU6: U :+)$ Proramarea e mai poate realiza ci tamburi, avand orificii atat in lunul