SUB LUPÃ PAG. 3 Bacalaureatul extremelor ºI ATITUDINE ...tip grile, la discipline la alegerea...

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, Remus Pricopie, considerã cã dacã investiþiile înînvãþãmântul superior vor continua, în câþiva ani, putem spera sã avem cel puþin o universitate în primele 500 din lume. Acestacrede cã subvenþiile acordate de Guvern trebuie sã ajungã atât la universitãþile de stat, cât ºi la cele particulare.

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VII � nr. 34 � august 2008 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Abuzuri de putere

Nu existã instituþie administrativã,socialã, economicã care sã scape de moli-ma puterii abuzive, de aplicare subiectivã,uneori ultrasubiectivã, a legilor, regula-mentelor, codurilor penale ori civile, meto-dologiilor lor confuzive.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 66

Educaþia fizicã moare ºi nu se predã

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

Descentralizarea învãþãmântului, cu rezultate mai mult pe hârtieUna dintre politicile Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului privind sistemul deînvãþãmânt din România a privit ºi procesul de descentralizare în mediul preuniversitar,care ar trebui în final sã se generalizeze ºi sã se aplice în toate unitãþile ºcolare.

DDOOSSAARR PPAAGG.. 1100--1111

www.scoalaromaneasca.ro

Promovabilitate mai mare cu 50% între judeþe

Bacalaureatul extremelor

„Trebuie sã investimmult pentru a avea

universitãþi în Top 500“

„Trebuie sã investimmult pentru a avea

universitãþi în Top 500“

Rizea George,un elev de nota 10+

Dincolo de experimente, de nemulþu-miri, de frustrãri, de imaginea negativã, seaflã un copil destul de tãcut care trãieºte,simte, munceºte. Cum o face?

IINNTTEERRVVIIUU PPAAGG..55

pag. 8-9

RemusPricopie,secretar de stat

în MECT:

ªCOALAromâneascqactualitate

www.scoalaromaneasca. ro

2

EDU CER vrea BAC fãrãprobe orale ºi practice

Organizaþia EDU CER a propus sã serenunþe la probele orale ºi practice aleexamenului de Bacalaureat, susþinândcã ele sunt „total nerelevante“. EDU CERpropune, de asemenea, ca supraveghe-rea la probele scrise sã fie realizatã cupersonal din afara sistemului deînvãþãmânt, acestea sã fie de tip grilã,iar evaluarea grilei cu rãspunsuri sã sefacã imediat dupã terminarea probei.EDU CER mai cere ca proba de comuni-care sã fie corectatã independent de treiprofesori, din alt judeþ decât cel în cares-a susþinut examenul. O altã propunerese referã la publicarea în semestrul I alanului ºcolar a unor liste orientative deitemi, minimale ºi maximale, pentru dis-ciplinele de Bacalaureat. Potrivit organi-zaþiei, probele de examen pentruBacalaureat 2009 vor fi: o probã scrisãde „comunicare“; o probã scrisã, tipgrilã, la disciplina principalã corespunzã-toare filierei/profilului/specializãrii încare s-a pregãtit elevul; 1-2 probe scrise,tip grile, la discipline la alegerea candi-datului, dintr-o listã elaboratã de minis-ter. „Întrucât metodologia «Bacalaureat2009» trebuie sã intre în vigoare la 1septembrie 2008, solicitãm MECT sã opunã în dezbatere publicã la 1 august2008, conform legii transparenþeidecizionale în administraþia publicã“,precizeazã autorii.

Patru medalii la OlimpiadaInternaþionalã de Chimie

Trei medalii de argint ºi una de bronzreprezintã palmaresul lotului olimpic alRomâniei la a 40-a ediþie a OlimpiadeiInternaþionale de Chimie, desfãºuratã înperioada 12-21 iulie 2008, laBudapesta. Ioana Teodora Tofoleanu,elevã în clasa a XII-a la Liceul teoretic„Ovidius“ din Constanþa, Ioana Aron,elevã în clasa a XII-a la Colegiul Naþional„Mihai Viteazul“ din Ploieºti, ºi VladAlexandru Puºcaºu, elev în clasa a XII-ala Colegiul Naþional „Vasile Lucaciu“ dinBaia Mare, au obþinut medaliile deargint. Andrei Ungureanu (clasa a XII-ala Colegiul Naþional „Emil Racoviþã“ dinIaºi) a intrat în posesia medaliei debronz. La aceastã ediþie au participat257 de concurenþi din 66 de þãri.Performanþa reuºitã de olimpicii româniîn acest an o egaleazã pe cea de anultrecut din concursul de la Moscova.

Istoria comunismului, predatã în liceu

Ministerul Educaþiei a anunþat cã din anul ºcolar2008-2009, elevii claselor a XI-a ºi a XII-a vorputea alege sã înveþe, la cursurile opþionale, istoriacomunismului românesc. Documentul propune undemers didactic axat pe patru coordonate: odeconstrucþie a mecanismelor de putere ºi psihologice pe care s-a întemeiat instaurareacomunismului în România ºi menþinerea la puterea regimului comunist, o ofertã de cunoaºtere centratã pe exersarea demersurilor ºi acþiunilorcivice democratice, realizarea unui demersautonom de cunoaºtere ºi un exerciþiu care are învedere educarea elevilor pentru utilizarearesurselor care susþin învãþarea permanentã.Conþinuturile asociate competenþelor specificesunt structurate în opt mari teme: „Comunismul înRomânia“, „Preluarea puterii în România“,„Mecanisme de menþinere a puterii“, „Economia întimpul regimului comunist din România“, „Celãlaltîn regimul comunist“, „Rezistenþã ºi disidenþã întimpul regimului comunist“, „Anul 1989 în Europaºi evenimentele din România“ ºi „Moºtenireacomunismului în anii ’90“, prin intermediul cãrorasituaþia României în perioada regimului comunisteste abordatã din multiple perspective. Prin ordinul ministrului, planul-cadru deînvãþãmânt pentru ciclul superior al liceului alocã oplajã orarã de 4-7 ore pentru curriculumul ladecizia ºcolii.

ªase medalii la Olimpiada Internaþionalã de Matematicã

Olimpicii români ºi-au adãugat în palmares ºase medalii – patru de argint ºi douã de bronz –la ediþia cu numãrul 49 a Olimpiadei Internaþio-nale de Matematicã, desfãºuratã la Madrid, în perioada 10-22 iulie 2008. Colege la LiceulInternaþional de Informaticã din Bucureºti, LiviaAlexandra Ilie (absolventã a clasei a XII-a) ºiMãdãlina Elena Persu (absolventã a clasei a XI-a)au obþinut medalii de argint. Aceeaºi performanþãau reuºit-o Victor Pãdureanu (absolvent al clasei aX-a la Colegiul Naþional „Carol I“ din Craiova) ºi Filip-Andrei Chindea (absolvent al clasei a XII-a la Liceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti). Medaliile de bronz au fost adjudecate de Daniel Tiberiu Removecz (absolvent al clasei a XII-a la Colegiul Naþional„Andrei Mureºanu“ din Dej) ºi Mihail EugenDumitrescu (absolvent al clasei a XI-a la LiceulInternaþional de Informaticã din Bucureºti).Concursul din acest an a reunit la start 535 deconcurenþi din 97 de þãri.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::Omni Press & Design

([email protected])www.opd.ro

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºipersonalitãþile citate poartã inte-gral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

CÃUTÃM COLABORATORI!

EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauupprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa ddee ssppuussîînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee eedduuccaaþþiiaa ddiinnRRoommâânniiaa?? VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii aarrttiiccoolleeppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rrooººii îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp

ppoossiibbiill oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

PPRREEMMIIAANNTT10

COMISIA EUROPEANÃ

Comisia Europeanã a atrasatenþia României pentru cãreprezentanþii MinisteruluiEducaþiei nu luptã pentru stâr-pirea corupþiei din învãþãmânt.

RREEPPEETTEENNTT

CRISTIAN ADOMNIÞEI

Ministrul Cristian Adomniþeiîncercã sã practicile anilor ’50când criticii regimului erau catalogaþi ca „duºmani aipoporului spunând despre toþicei care au încercat sã ia poziþie faþã de neregulile de laBAC cã sunt destabilizatori aisistemului, sabotori politici.

4

Raportul tehnic al Comisiei Europeneprivind evaluarea luptei anticorupþie dinRomânia atrage atenþia cã autoritãþiledin domenii precum sãnãtatea sau edu-caþia neagã existenþa unei problemeserioase, invocând drept probe lipsaplângerilor de corupþie. „Autoritãþile dindomenii precum sãnãtatea sau educaþianeagã existenþa unei probleme serioase,invocând drept probe lipsa plângerilor decorupþie. Comisiile de disciplinã careexistã sunt rareori folosite, spun acesteautoritãþi, invocând numãrul foarte redus de mãsuri disciplinare ce au fostluate ºi de sancþiuni minime ce au fost

aplicate. Cu toate acestea, informaþiiledin societatea civilã sugereazã cãcorupþia este o practicã obiºnuitã ºi cãnu e probabil ca vreo parte implicatã într-o tranzacþie de corupþie sã se plângãde acest lucru“, subliniazã raportultehnic, ce stã la baza raportului pejustiþie prezentat miercuri de ComisiaEuropeanã. Aceste observaþii suntcuprinse la capitolul consacrat obiectivului nr. 4 pe care îl avea deîndeplinit România, cel referitor laadoptarea unor mãsuri suplimentare deprevenire ºi de luptã împotriva corupþiei,în special în administraþia localã.

Comisia Europeanã aratã cu degetul sprecorupþia din Educaþie

august 2008

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

Dupã numeroase scandaluri, aluat sfârºit ºi examenul de Bacalau-reat de anul acesta. Rata de promo-vare înregistratã la sesiunea iunie-iulie a BAC-ului din acest an, dupãsoluþionarea contestaþiilor, a fost de78,26%, cu aproape patru puncteprocentuale sub cea din 2007, care afost cu puþin peste 82%. Însã cifraglobalã nu aratã adevãrata problemãa Bacalaureatului, ºi anume aceea apromovabilitãþii pe judeþe.

Astfel, dupã evaluarea lucrãrilorcontestate, cele mai mari procentede promovabilitate s-au înregistratîn Suceava (98,83%), Botoºani(96,89%) ºi Constanþa (97,48%). Înierarhia judeþelor cu promovabili-tate scãzutã figureazã Ilfov (41,79%faþã de 38,57%, procentul iniþial),Giurgiu (41,33% faþã de 39,71%) ºiGalaþi (56,36% faþã de 61,91%).

În cifre absolute, la prima se-siune a examenului de Bacalaureat2008 s-au înscris 225.842 de absol-venþi de liceu, s-au prezentat220.737 (97,74%) ºi au promovat172.750 (78,26%). Alþi 47.719(21,61%) de candidaþi au fost res-pinºi, 268 au fost eliminaþi din exa-men, iar 5.105 nu s-au prezentat.

Pe tranºe de medii situaþia seprezintã astfel: între 5 ºi 5,99 –1.076, între 6 ºi 6,99 – 16.442, între7 ºi 7,99 – 43.850, între 8 ºi 8,99 –62.864 ºi între 9 ºi 9,99 – 49.503. 91de elevi au obþinut note de 10 la toa-te probele (cei mai mulþi în judeþulMehedinþi – 13/Colegiile Naþionale„Traian“ ºi „Gheorghe Þiþeica“ dinDrobeta Turnu-Severin).

Trebuie spus cã diferenþele fla-grante între judeþe ar trebui totuºi sãridice anumite semne de întrebare lanivelul Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Tineretului. Fie în unele ju-deþe avem foarte mulþi copii supra-dotaþi ºi profesori foarte buni, cumeste exemplul judeþelor cu procentde promovabilitate de peste 90%, ºiatunci ar trebui sã creem în jurulacestor judeþe un program-pilot dereformare a învãþãmântului, fieavem în faþã o înºelãtorie, care însãafecteazã tot sistemul, deoarece

odatã promovaþi aceºti elevi care s-arputea sã nu merite notele primite,pot accede în învãþãmântul superiordoar pe baza acestei medii de la Ba-calaureat. Singura instituþie carepoate face controale este MinisterulEducaþiei condus de Cristian Adom-niþei, ministru care are însã alte tre-buri din câte se pare decât cele legatede învãþãmânt, aºa cum au fãcut ºipredecesorii lui din 1998 pânã înprezent ,pentru cã, trebuie sã recu-noaºtem, cã ºi în anii precedenþi ne-am întâlnit cu astfel de procentediferite în funcþie de judeþ ºi, defiecare datã, niciun ministru nu aluat nicio mãsurã pentru stârpireacorupþiei de la Bacalaureat.

Peste câteva zile urmeazã sesiu-nea a doua, care se va desfãºura înperioada 18 august – 1 septembrie.Cei care au promovat una sau maimulte probe pot solicita recunoaºte-rea acestora. Suntem curioºi cescandaluri noi legate de BAC vormai apãrea ºi în aceastã perioadã.

PD-L cere dezbaterenaþionalã

Preºedintele Comisiei Educaþieºi Cercetare din cadrul PD-L a de-clarat cã Adomniþei reprezintã pen-tru el „o mare dezamãgire“ ºi cãacesta a încercat încã de la începutulexamenului „sã politizeze Bacalau-reatul cu acea acuzaþie falsã defraudã“. Totodatã, reprezentantul

PD-L a propus organizarea uneiconsultãri publice pe tema corupþieidin învãþãmânt.

„Pentru mine unul este clar cãdomnul Adomniþei nu va pleca de laMinisterul Educaþiei pânã la alegeriºi asta din cauzã cã PNL nu mai arealþi oameni cu care sã-l schimbe. De

aceea, avem nevoie de o consultarecu toþi actorii sistemului educaþional– rectori, profesori, ONG-uri – pen-tru a gãsi o soluþie în limitele legiipentru Bacalaureatul de anul viitor.Trebuie sã eradicãm acest sistemclientelar din ºcoalã“, a precizatCroitoru. În opinia sa, dacã actualageneraþie de copii se va învãþa cu„ºpaga“ încã de pe bãncile liceului, lafel va continua ºi în viaþã. De aseme-nea, Croitoru l-a acuzat pe ministrulCristian Adomniþei cã încearcã sã„reînvie cu nonºalanþã practicileanilor ’50“, întrucât cei care au în-drãznit sã divulge actele de corupþiesau sã ia atitudine publicã faþã deneregulile de la examenul de Baca-laureat au fost blamaþi ºi catalogaþica destabilizatori ai sistemului, sa-botori politici, în timp ce ministrulnu ºi-a asumat nicio rãspundere.Reprezentantul PD-L este de pãrerecã ministrul Educaþiei ar putea faceun gest de onoare prezentându-ºidemisia. Problema Bacalaureatului a

fost atinsã ºi de cãtre Partidul SocialDemocrat, care i-a solicitat minis-trului Educaþiei, Cristian Adomniþei,ºi premierului Cãlin Popescu-Tãri-ceanu finalizarea de urgenþã a an-chetelor privind neregulile de la exa-menul de Bacalaureat ºi olimpiade.Purtãtorul de cuvânt al Departa-mentelor PSD, Marius Lazãr, a de-clarat cã, în cazul în care aceastãproblemã nu va fi rezolvatã de ur-genþã, social-democraþii vor cere de-misia ministrului Adomniþei.

„Se pare cã domnul ministruAdomniþei þine cu tot dinadinsul sã îl imite pe domnul Cioroianu(Adrian Cioroianu, fost ministru deExterne – n.r.). Noi credem cã situa-þia din învãþãmânt este total inac-ceptabilã. Ministrul Adomniþei pa-troneazã o realitate pe care nu o maiputem accepta“, a afirmat Lazãr, înurma reuniunii Departamentelorpartidului.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

Promovabilitate mai mare cu 50 % între judeþe

Bacalaureatul extremelor

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã


4

Primarul municipiului Galaþia demonstrat încã o datã,dacã mai era nevoie, cã nuiubeºte învãþãmântul, chiardacã în campania electoralãa promis câte-n lunã ºi-nstele. El a dovedit recentconducerii uneia dintre celemai vechi ºi mai bune ºcolidin Galaþi cã poate sã cearãîn fiecare an bani pentrureabilitare, cã nu va primidecât tot atunci când va dori„Mãria-Sa primarul“. Adicã laPaºtele Cailor! Atât sindicatele, cât ºi conducerea Inspectoratuluiªcolar Galaþi cred cã ºcolilen-ar mai trebui sã stea lamâna unui primar care nueste foarte interesat destarea învãþãmântului, ci sãpunã mâna ºi sã scrieproiecte pe bani europeni.

ªcoala 26, amplasatã în buricultârgului, a fost înfiinþatã în 1962 ºide atunci prima expertizã tehnicã cuprivire la structura de rezistenþã afost fãcutã abia în 1995. A urmat o adoua expertizare fãcutã în 2001, depe urma cãreia s-a ajuns la concluziacã trebuie reparatã doar aripa denord a ºcolii. Lucrãrile au fost fãcute(un an mai târziu) cu bani de la Ban-ca Mondialã. S-a înlocuit atunci in-stalaþia de apã, dar canalizarea a rã-mas aceeaºi ºi, fiind subdimensio-natã, deseori defuleazã. În 2003,conducerea ºcolii a fãcut o listã cutoate aceste neajunsuri despre care vom povesti imediat ºi a tri-mis-o primãriei. „Nicio reacþie! Din2003, unele probleme trecute peacea listã s-au mai rezolvat, dar nucele principale. Ne-au pus lambriuri,au asfaltat curtea ºcolii, ne-au înlo-cuit toate lãmpile de neon din ºcoa-lã, au asigurat iluminatul în curteaºcolii. Dar problemele esenþiale aurãmas nerezolvate“, ne-a precizat di-rectorul ºcolii, Margareta Stan. Ipo-crizia primarului nu s-a oprit aici! Îndecembrie 2007, primãria a fãcut unnou studiu de fezabilitate prin careºcoala urma sã intre în RK în 2008.„Am tot aºteptat banii, pentru ca, înmartie 2008, primarul sã ne spunãcã nu mai sunt bani, pentru cã tre-buie orientaþi cãtre grãdiniþe. Mi separe de nedescris gestul primãriei.Dacã a promis ceva, trebuia sã seþinã de cuvânt“, spune directorulªcolii 26.

Probleme vechi ºi... noi!ªi pentru cã am spus mai sus cã

vom detalia problemele adevãratecu care se confruntã ºcoala, iatã caresunt acestea. Trebuie spus cã uºiledin lemn de brad, care au fost înlo-

cuite de curând, trebuie chituite sauschimbate, pentru cã sunt crãpateaproape toate. Acum câþiva ani, pri-mãria a ales sã înlocuiascã uºile vechide stejar, care nu erau chiar deterio-rate, cu uºi noi din... brad, care aucrãpat în doar câþiva ani. Faþadaºcolii nu a mai fost reabilitatã de 15ani, tâmplãria interioarã este origi-nalã ºi este curbatã sau nu se mai în-chide, motiv pentru care conducereaºcolii a cerut înlocuirea lor cu tâm-plãrie PVC sau din aluminiu. Pardo-seala ºi parchetul din aproape toatesãlile de curs ºi din laboratoare suntdeteriorate grav. Margareta Stanspune cã ar trebui înlocuit parchetulîn 10 sãli de clasã ºi în douã labora-toare. ªcoala nu are rigole ºi niciburlane de scurgere, astfel încât apade ploaie se scurge (pe pereþi) înfundaþia clãdirii. O

altã mare problemã a ªcolii 26este instalaþia de încãlzire. „Noi amcerut primãriei branºament separat.Noi stãm la mâna pensionarilor dincartierele limitrofe, care vor cãldurãcât mai târziu ºi o opresc prematur.Noi cheltuim o grãmadã de bani pecãldurã. Caloriferele sunt din 1962,dar din fericire nu prea am avutprobleme cu ele“, a mai spus Mar-gareta Stan. Una dintre cele maistringente probleme þine de insta-laþia de canalizare. „I-am solicitatprimarului înlocuirea instalaþiei decanalizare, sifonul de pardosealã seînfundã extrem de des ºi baia fetelorde la parter este mereu inundatã.Pânã acum nu s-a rezolvat nimic“,spune Margareta Stan. În curteaºcolii nu existã niciun hidrant, motivpentru care, în plinã varã, toatespaþiile verzi sunt aproape uscate.Ca sã nu mai vorbim de faptul cã, încazul unui incendiu, nu existã apãpentru stins. Gardul ºcolii este con-struit în urmã cu 20 de ani ºi esteaproape distrus de ruginã. ªcoala 26din centrul oraºului Galaþi nu arepoliþist comunitar pentru cã esteºcoalã centralã ºi se spune cã înaceste zone nu sunt probleme. Cu

toate acestea, comitetul de pãrinþidin ºcoalã a decis cã este nevoie deun gardian ºi a ales sã strângã de lafiecare copil câte 2 lei pe lunã pentrua plãti o firmã privatã de pazã. Nicila capitolul igienizãri ªcoala 26 nueste favorizatã. „Pentru anul acestaam primit 100 de milioane de leivechi pentru igienizare. ªi, ceea ce-imai grav, licitaþia pentru lucrãrile laºcoala noastrã nu s-a fãcut încã.Sunt ºanse mari ca ea sã fie fãcutã pela începutul lui august. În acestecondiþii, lucrãrile vor începe târziu ºise pot întinde pânã pe la mijlocul luiseptembrie. Situaþia nu este nouã, înfiecare an noi suntem lãsaþi la sfârºitcu licitaþia ºi, de multe ori, chiar înpreziua începerii anului ºcolar încãse mai dãdea cu var. Sunt alte ºcolicare au primit

bani mai mulþi ºi au fãcut licitaþiileîn timp util. Eu nu înþeleg de ce sun-tem marginalizaþi“, se întreabãretoric directorul ªcolii 26. Mai alescã aceastã ºcoalã este în acestmoment una dintre cele mai bunedin oraº, ea regãsindu-se în primatreime valoricã din oraº. Cei maimulþi copii care terminã aceastãºcoalã merg la liceu. „Doar 3 copiide-ai noºtri au ajuns la SAM. 64 auajuns la liceu, ºi nu la orice liceu, cila cele mai bune din oraº“, a maispus Margareta Stan.

Primarul, supãrat cãpresa ºi-a bãgat nasul

Primarul municipiului Galaþi,Dumitru Nicolae, a promis în fiecarean cã vine sã vadã ºcoala, dar nu afãcut-o. ªi în acest an (mai exact îna-inte de alegeri) a promis cã vine, dar,evident, a uitat, dupã ce s-a vãzut cusacii în cãruþã ºi a obþinut un noumandat. El a promis conducerii ºco-lii cã va da banii necesari reabilitãriila rectificare (n.r. – urmãtoarea rec-tificare era programatã pentru sfâr-ºitul lui iulie). Dumitru Nicolae aþinut totuºi sã-i atragã atenþia direc-torului ªcolii 26 cã putea folosi fon-duri europene pentru toate lucrãrilenecesare din ºcoalã. „Când o sãavem condiþii de pus paznic acolo, osã punem. Dar nu vã mai faceþidumneavoastrã griji, o sã dãm baniºi acolo“, s-a limitat primarul sã spu-nã. Când i-am spus cã, din cauza lip-sei paznicului, acolo pot intra totfelul de persoane dubioase sã joacebaschet în curtea ºcolii, primarul s-asupãrat pe mine ºi mi-a rãspuns:„Da’ ce, domnule, vreþi sã spuneþi cãcetãþenii municipiului Galaþi suntpersoane dubioase? Analizãm situa-þia ºi vom interveni ºi acolo numai cãsã stea liniºtiþi cã situaþia nu-i chiaraºa de gravã“.

Primarul, aspru criticatde oamenii din sistemuleducaþional

Preºedintele Executiv al Sindi-catului Învãþãmântului Preuniversi-tar Galaþi, Valeriu Diculescu, a criti-cat dur modul în care primarul înþe-lege sã ajute învãþãmântul local.„Din punctul meu de vedere nu-inicio surprizã în felul în care priveº-te domnul primar situaþia din ºcolileoraºului, cã doar campania electora-lã a trecut. Aºa cum timp de douãmandate a fãcut foarte puþine pen-tru unitãþile ºcolare din municipiu,aºa va face probabil ºi în urmãtorii 4.Situaþia de la ªcoala 26 este doar în-ceputul, o sã mai urmeze ºi altedezamãgiri pentru salariaþii dinînvãþãmânt. Eu sunt curios sã vãdcum va rezolva problema tichetelor-cadou, acum, dupã trecerea campa-niei electorale“, spune liderul sindi-cal. Primarul Galaþiului invocã me-reu faptul cã nu are bani. „Din câteºtiu eu, Galaþiul stã destul de binedin punct de vedere financiar, avânddoi mari agenþi economici, combi-natul ºi ºantierul naval, care-ºi plã-tesc conºtiincios datoriile cãtre bu-getul local. Ar trebui sã luãm în con-siderare ºi faptul cã primãria ar tre-bui sã elaboreze proiecte cu finanþa-re europeanã pentru a obþine finan-þãri. Deci se pierd bani europenimulþi. Suntem pe unul din ultimelelocuri în þarã din punctul ãsta devedere. Ar fi interesant de aflat dacãprintre salariaþii primãriei existã

vreun specialist pe domeniul învãþã-mântului sau este lãsat totul lainiþiativa unitãþilor ºcolare. De altfel,este cunoscut faptul cã în ultimultimp ºcolile capãtã finanþare de laprimãrie nu dupã necesitãþi, ci dupãcunoºtinþele pe care le are fiecaredirector pe la primãrie sau pe la con-siliul local“, a mai precizat ValeriuDiculescu, care crede cã, o parte dinvinã pentru faptul cã Galaþiul areacelaºi primar care nu iubeºte învã-þãmântul de mai bine de 8 ani, o auºi salariaþii din învãþãmânt care, laalegeri, fie nu s-au prezentat la vot,fie nu au analizat cu atenþie ce a fã-cut primarul pentru ºcoala lor în ul-timele douã mandate.

„Realizãrile primarului în ma-terie de infrastructurã ºcolarã le nu-meri pe degete. El nu se implicã, lasãpe mâna funcþionarilor chestiileastea. El nu are o strategie pe ter-men mediu ºi lung“, a concluzionatValeriu Diculescu. ªi inspectorulºcolar general Tania Bogdan sub-scrie la cele spuse de liderul sindicalîn privinþa lipsei de interes pentruscrierea de proiecte de care dã dova-dã primãria.

„ªcoala 26 se numãrã printremultele ºcoli din Galaþi care au ne-voie de reparaþii capitale. Din pã-cate, în ultimii ani, primãria a fãcutdoar igienizãri care nu rezolva pro-blemele grave. Eu cred cã nu maiputem lãsa totul la mâna Guvernu-lui. Primãria trebuie sã devinã par-tener egal în ceea ce priveºte finan-þarea, altfel lucrurile nu se vor rezol-va. Pe mine, primãria nu m-a con-vins niciodatã cã învãþãmântul ar fio prioritate. Cererile învãþãmântuluimai mult au deranjat, n-ar fi trebuitsã iasã ºcolile cu cereri, ar fi trebuitca primãria sã iasã în întâmpinareaºcolilor. Mai mult, numai primãriapoate aplica pe Programul Operaþio-nal Regional (POR), finanþat de UE,prin care România are acces la fon-duri mari. Intrã ºi ºcolile în acest ca-pitol, dar trebuie scrise proiecte decãtre primãrie. Au depus deja apli-caþii ªcoala 38, Grupul Elena Doam-na, ºi Liceul Gheorghe Asachi, toatedin Galaþi, precum ºi ªcoala 11 dinTecuci. Acestea au obþinut deja vizaministerului prin Inspectoratul ªco-lar. Aceste soluþii ar trebui adoptatede toate unitãþile ºcolare pentru cã,în curând, Guvernul n-o sã ne maiînghesuie, în condiþiile în care existãaceste finanþãri pe POR. Dacã cei dela ªcoala 26 vor solicita sprijin pen-tru scrierea unui astfel de proiect, ceide la Inspectorat îi vor ajuta. Eu,personal, aº merge pe toate liniile definanþare ºi dupã aceea aº pãstra-ope cea mai bunã“, ne-a explicatinspectorul ºcolar general, TaniaBogdan.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Plinã de deficienþe,

ªcoala 26 din Galaþi a fostuitatã de autoritãþi

august 2008

ªCOALAromâneascq interviu 5

Televiziunile ºi ziarele ne-au oferit zeci de exemple cucopiii depresivi ºi chiar sinucigaºi din generaþia EMO, cuelevi încãieraþi pe bãncile ºcolii, cu tineri alcoolici ce-ºi pe-trec orele de ºcoalã prin cârciumi, cu profesori care agresea-zã elevi º.a.m.d. S-a creat impresia generalã cã învãþãmântuleste un sistem în cãdere liberã. Dincolo de experimente, denemulþumiri, de frustrãri, de imaginea negativã se aflã însãcadre didactice ºi elevi ambiþioºi care fac din performanþãþelul suprem. Unul dintre ei este Rizea George, din clasa aVII-a D, unul dintre cei 1.025 de elevi ai ªcolii Nr. 3 „NanuMuscel“ Câmpulung, jud. Argeº. La prima impresie, pare uncopil de o constituþie fizicã mai firavã, palid ºi retras. În spa-tele acestei „faþade“, se aflã însã un fost medaliat cu aur la fa-za naþionalã a Olimpiadei de matematicã ºi unul dintre ceimai buni elevi din ºcoalã ºi din oraº. De altfel, rezultatele dinanul ºcolar 2007-2008 vorbesc de la sine:

Olimpiada de biologie, faza judeþeanã, menþiuneConcursul de chimie „Raluca Ripan“, faza judeþeanã, premiul I ºi participant la faza naþionalãOlimpiada de fizicã, faza localã, locul IIConcursul de matematicã „Dan Barbilian“, premiul IConcursul de matematicã „Lumina Math“, menþiuneConcursul de matematicã „Sanda Nicoliþa“ –Drãgãºani, premiul IIIConcursul de matematicã „Simion Sorin“, menþiuneConcursul „Evaluare în matematicã“, douã medaliide aur ºi una de argintConcursul „Cangurul“, premiul I, faza naþionalãConcursul interjudeþean de matematicã„Danubius“, Corabia, premiul IIConcursul naþional „Pitagora“, menþiuneConcursul de matematicã „Ion Cojocaru“, menþiuneOlimpiada de matematicã, faza judeþeanã, menþiune.

RIZEA GEORGEun elev de nota 10+

Ai un secret în obþinerea acestor perfor-manþe? Nu cred cã este un secret, doar multã

muncã ºi pasiune

Cum aratã o zi din sãptãmânã?Lucrez mult. Mai mã joc la calculator

când am timp, iar în rest... ºcoalã. Sâm-bãta ºi duminica lucrez...

Alþi copii se joacã, se plimbã, fac sport.Þi se pare un sacrificiu sã aloci cea maimare parte a timpului cãtre studiu?Mi se pare un sacrificiu, dar îl fac pen-

tru cã aºa doresc. Face parte din planurilede viitor. Vreau sã devin profesor de ma-tematicã.

Când ai obþinutprimele rezultate ºi care sunt cele cucare te mândreºti cel mai mult?Primul rezultat l-am obþinut în clasa a

II-a la concursul „Cangurul“. Cele cu caremã mândresc cel mai mult sunt cele

obþinute în anul ºcolar trecut: medalia deaur la faza naþionalã a Olimpiadei de ma-tematicã ºi locul I la Concursul Naþional„Olimpiadele Cunoaºterii“.

Ce crezi cã trebuie schimbat în sistemul de învãþãmânt?La unele materii, ca desen sau edu-

caþie tehnologicã, trebuie mai multã prac-ticã ºi mai puþinã teorie. Aºa am avea maimult timp pentru a ne concentra pe ma-terii importante. Programul ºcolar estedestul de lung ºi

obositor. Se resimte mai ales la sfârºitulanului ºcolar.

Ce þi-ai programat cu prietenii ºi familiapentru vacanþa de varã?Prieteni nu prea am. Timpul e preþios

ºi nu simt foarte mult nevoia sã am. Câtdespre familie, pãrinþii au o pãrere bunãdespre evoluþia mea la ºcoalã ºi o sã mãtrimitã într-o tabarã în Bulgaria. În restultimpului cred cã voi studia.

�� CC LL AA UU DD II UU CC ÃÃ LL CC ÎÎ II

Dincolo de statistici se aflã însã un copil destul de tãcut care trãieºte, simte, munceºte. Cum o face?Aceasta încercãm sã aflãm în interviul urmãtor:

„Vreau sã devin profesorde matematicã“

Programul ºcolar estedestul de lung ºi obositor

„“

ªCOALAromâneascqopinii


6

Abuzul de putere este un su-biect inepuizabil. Societãþile demo-cratice, capitalist-democratice, so-cialist-democratice, chiar ºi ceaanticã, ne oferã numeroase exem-ple de abuz în segmentele existen-þei lor, în vremi mai mult sau maipuþin istorice, filozofice, epistemi-ce. Abuzul de putere asupra popoa-relor a generat imperii, dinastii,revoluþie. Abuzul de putere a omu-lui asupra naturii a generat cata-clisme, mânia lui Dumnezeu în spi-rite ºi existenþe umane.

Nu existã instituþie administra-tivã, socialã, economicã care sã sca-pe de molima puterii abuzive, deaplicare subiectivã, uneori ultra-subiectivã, a legilor, regulamente-lor, codurilor penale ori civile, me-todologiilor lor confuzive. ªcoalaeste o astfel de instituþie, în ciudaaurei morale pe care o invocã, re-vocã, propovãduieºte, în guri parla-mentare, ministeriale, echivoc-gu-vernamentale, cum ar fi Inspecto-ratul ªcolar. Ce nume de instituþie– predestinat parcã unei veºnicederatizãri, dezinfectãri, dezintoxi-cãri biologice, fiziologice, psihice.

Dupã revoluþie, cum a fost ea înCrãciunul lui ’89, aº fi numit-o Centru ªcolar, Casa ªcolilor deStat, infirmerie educaþionalã, adã-post al copilãriei, al inocenþei, alprostiei promovabile, al ciclicitãþiipolitice didactice, ºi, de ce nu, CasaAbuzurilor. Da, Casa Abuzurilor.De când este învãþãmântul ante ºipostrevoluþionar, ante ºi postre-formator, ante ºi postbelic, caragia-lescul, grotescul, stupidul, abuzul îlcaracterizeazã.

Nepotismele – nepoþii ceauºei,nepoþii liberali, þãrãniºti, socio-de-mocraþi – parcã ar exista în þaraasta gene native politice în gene-raþii succesive, apoi cumetrismele– de parcã toþi am fi botezaþi dediavol, sau, „a fi rudã cu“ – relaþiedinastialã perpetuã, prãbuºesteîncet ºi sigur, ºi a prãbuºit, valorilemorale, juridice ale didacticului,pedagogiilor cvasitranslatorii, aleînvãþãmântului anost.

Deasupra tuturor „matricilorministeriale“ se aflã aranjamentul,permutarea, combinarea, dictatãde relaþiile bolnave afirmate maisus, incurabile în timp.

În ce constã abuzul de putere înînvãþãmânt?

Mai înainte de alte analize, ob-servaþii, exemple în practicareaacestor „boli“ cu „profesionalism“.Cum se explicã, de exemplu, cã toþiinspectorii generali ca ºi mulþi alþiinspectori colonei, maiori, sub-ofi-teri de duzinã s-au titularizat, la li-ceele de elitã, de ºtabi, ai LVA-ului,ai LMK-ului de-a lungul atâtor zecide ani în vãzul tuturor. Ei ºi neves-tele lor, ei ºi ce a mai rãmas din ge-nealogia lor capabilã de translaþii,mutaþii, selecþii disponibile acapa-rãrii de job-uri confortabile, profi-tabile. Sãrmanii învãþãtori de laVisina, de la Adam, de la Ireasca,din pãdurile vesnice ale credinþei îndreptate omeneascã, în scris-citit,în Biblia testamentarã a învãþãturiide carte în brazda plugului, în buzasapei, în lãtratul câinelui pe uliþã.

Sãrmane profesor de cartiermuncitoresc, de ceauºei adulþi, rã-mas fãrã post! Sãrmane învãþãtor

disponibilizat din cauza migraþieiromâneºti, din cauza dezrãdãcinã-rii noastre vestice, vestic monetare,vestic înfometatã!

Este un abuz de putere chiar ºiactualã aceastã maslu-titularizare,prin concurs unde, în care, ºpagaeste pâinea caldã nevãzutã, greudepistabilã în apetit, în tarif, a ins-pect-oratelor, a mi(ni)sterului în-vãþãmânt.

ªi abuzurile coboarã, subsidiardesigur, în managementul educa-þional, mai bine zis în piramida ºco-lii, la nivelul ºcolii. Exemple.Doamne, toatã lumea vrea exem-ple! Modul cum se împart clasele,cum se formeazã catedrele, cum seinformeazã directorul asupra opo-nenþilor din cancelarie, cum îºipedepseºte „opoziþia“, cum facetransferuri – pentru el ºi cei care l-au aºezat politic-concurenþial,algoritmic, în scaun. Pânã ºi rezul-tatele examenelor de BAC, de cori-genþe, de cap-acitate sunt dictateprin abuz de „partonii“ unui con-tract colectiv de muncã veºnic igno-rat, prin filiera potrivirii comisiilor,elitelor de examinatori favoriþi. Sãnu mai vorbim de contestaþii, carereprezintã o mafie interjudeþeanã,a notelor „telefonate, teleportate,tele-mãsluite“, vinderea subiectelorchiar în incinta Ministerului e o ni-mica toatã faþã de câte alte vânzãriºi cumpãrãri se fac în ºcolile Româ-niei.

ªi totul pentru o notã falsã,pentru un culoar de învãþare fãrãefort, pentru o „diplomã calpa“.

�� PP RR OO FF .. II OO AA NN TT OO DD EE RR II ÞÞ ÃÃ

Abuzuri de putere(în învãþãmânt)

Cum pot fi elevii învãþaþi sã des-copere ºi sã iubeascã natura ºi lumeavie în general, atâta timp cât ºtiinþavieþii – biologia – a fost transforma-tã dintr-o disciplinã de culturã gene-ralã într-o materie de specialitate?!

Degeaba Gheorghe Lazãr sauSpiru Haret au promovat programepentru modernizarea învãþãmântu-lui românesc, punând la temeliaeducaþiei conþinuturi generoase dinmatematicã, istorie, filozofie, geo-grafie, botanicã sau zoologie, pentrucã au venit tot felul de „specialiºti“ înzilele noastre, care au reformat pânãaproape de dispariþie biologia dinºcoala româneascã. Dacã ar fi pusceva în loc, mai treacã-meargã, darvedem bine care este nivelul de cu-noaºtere al ultimelor generaþii deelevi, la examenele de capacitate ºide bacalaureat, unde a fost nevoie desimplificarea subiectelor ºi scãdereabaremelor de corectare pentru ca in-dicele de promovabilitate sã fierezonabil.

Mai grav de atât este faptul cãgeneraþii întregi de tineri nu benefi-ciazã de un minimum de cunoºtinþedespre lumea vie în care

trãiesc, despre legile care o guver-neazã sau despre felul în care o potproteja.

Rezultatele se vãd ºi în compor-tamentul antiecologic al multor din-tre semenii noºtri, fie cã sunt simplicetãþeni sau nu, prin stilul de viaþãantropocentric pe care ºi-l însuºescîncã din clasele primare – totul i secuvine omului!? Cã nu este aºa,ne putem uºor da seama privind cuatenþie în jurul nostru: de ce sud-estul României se deºertificã, de cesunt mereu inundaþii, de ce pãmân-tul o ia la vale, de ce suprafaþa împã-duritã din þara noastrã a ajuns ceamai micã din Europa, de ce parcuriledin oraºul nostru au fost ciuntite, dece primãria cheltuieºte atât de mulþibani pentru curãþenie, de ce pistapentru biciclete este mereu goalã, iarºoselele sunt ticsite de maºini, de ceau ajuns copiii sã adune gunoaielede pe traseele turistice…

Un posibil rãspuns ar fi – dinlipsa ºtiinþei despre viaþã! Oarenu Biologia ne ajutã sã cunoaºtemlumea vie, sã o respectãm ºi sã o pre-þuim, pentru cã încã aparþinem aces-tei lumi ºi depindem de ea?

Dacã ar fi sã tragem unele con-cluzii dupã ce citim planurile-cadruadoptate de MEdCT în anul ºcolar2007/2008, putem spune urmã-toarele:

1. Domenii importante ale activi-tãþii umane – mecanisme industriale,rafinãriile, transporturile ºi con-

strucþiile, vor „beneficia“ de specia-liºti în afara doctrinei civic-ecologice.

2. Elevii absolvenþi de liceu –ruta progresivã „ocolesc“ completbiologia ºi ecologia, având o com-ponentã din TC lipsa. Atunci,cum rãmâne cu aprofundarea com-petenþelor-cheie dobândite în gim-naziu ºi cu abordarea interdiscipli-narã a conþinuturilor curriculare?

3. Existã o serie de necon-cordanþe în OM 5718/2005 în ceeace priveºte predarea biologiei: deexemplu, de ce un viitor tehnician înagroturism sau în industria alimen-tarã studiazã biologia, la ciclul supe-rior, iar un tehnician în turism sau îngastronomie nu o studiazã?

4. Dacã s-au reformat programeleºcolare, de ce tuturor celorlalte disci-pline din TC (trunchiul comun) le-aufost alocate un numãr de ore, iarbiologia a devenit singura mate-rie care a dispãrut complet, la ci-clul superior al liceului ºi la SAM?

Ignorarea acestei discipline oputem demonstra ºi prin urmã-toarele exemple:

1. În 2002 a fost lansat Progra-mul Naþional Educaþia pentru Sãnã-tate în ªcoala Româneascã. Obiecti-vele au fost nobile pentru cã uneaudreptul la educaþie cu dreptul la sã-nãtate. Aplicarea programului, pen-tru elevii filierei tehnologice amintiþimai sus nu este însã posibilã. Înplanurile lor de învãþãmânt nuexistã un CDS care sã-i înveþecum sã-ºi apere sãnãtatea!

2. În Standardul de pregãtireprofesionalã, Nivel 2, la calificarea„Mecanic forestier“ SAM, elevii tre-buie sã-ºi însuºeascã 17 competenþe,ca de exemplu: comunicare ºi nume-raþie, fluidele de lucru în motoare,sisteme de mentenanþã, diagnosti-carea utilajelor etc. Aceºti elevi, vi-itori mecanici forestieri, vor exploa-ta materialul lemnos, vor lucra ºimodela permanent un ecosistem fo-restier care este un sistem viu! Ocompetenþã de ecologie ºi pro-tecþia mediului ar fi absolutobligatorie pentru pregãtirea lor,dar autorii au omis formularea ei.

Pentru cã, neoficial, se spune cãBiologia a ajuns Cenuºãreasa învã-þãmântului românesc, vã atragematenþia cã celebrul personaj îºi pier-duse un singur pantof, în timp ceBiologia din ºcoala româneascã i-apierdut pe amândoi!

Cine îi gãseºte va fi iar „frate cucodrul“, pentru binele tuturor.

�� PP RR OO FF .. PP OO PP EE SS CC UU MM II HH AA II

PP LL OO II EE ºº TT II ,, 22000088

Mai este „Codrul –frate cu Românul“?

Profesionalismul profesorului se exprimãprin dimensiunea competenþelor individualenecesare desfãºurãrii profesiei, prin perfor-manþa pe care o atinge în activitatea sa ºi prinrezultatele pe care activitatea desfãºuratã leare asupra formãrii ºi dezvoltãrii personalitãþiielevilor. În relaþia cu elevii, profesorul este oautoritate doar dacã aceºtia acceptã afirmaþiilesale ca fiind adevãrate ºi dacã adoptã deciziicare duc la schimbãri în comportamentul lor.Constat cã s-au înmulþit situaþiile în care eleviinu admit ceea ce spune profesorul. Ei nurecepteazã mesajul fie pentru cã nu sunt înstare sã descifreze noile cunoºtinþe, fie pentrucã nu sunt interesaþi sã înveþe. Comunicareadintre profesor ºi elevi este perturbatã de totmai multe „bariere“: baza de cunoºtinþe aelevilor este firavã; comportamentul agresiv alelevilor-problemã; munca profesorilor s-abirocratizat exagerat.

Absolvenþii de liceu ºi cei de la ºcolile dearte ºi meserii ies prost pregãtiþi pentru activi-tatea urmãtoare din cauzã cã au fost prostpregãtiþi ºi s-au pregãtit ei înºiºi prost în etapa anterioarã. La aºa ceva duce învãþãmân-tul diluat ºi exigenþa inexistentã. Liceele,îndeosebi cele industriale ºi agricole, înghitorice persoanã care se înscrie în calitate deabsolvent a opt clase. La arte ºi meserii ajungcei neatenþi la mecanismul opþiunilor pentruadmiterea computerizatã, care nu au trecuttestarea naþionalã ºi cei plasaþi din oficiu. Omasã de oameni este þinutã cu sila acolo undelor le este indiferent dacã se aflã sau nu. Mulþioameni având o educaþie precarã se complacîntr-o existenþã asocialã. Consider cã, dinpãcate, în evaluare primeazã încã statistica,rezultatele mãsurabile, în ºcoli se instaureazãîngãduinþa. Lipsesc competenþa de a învãþacum sã înveþi, comunicarea în limbi strãineprin abilitatea de a înþelege, exprima ºi inter-preta concepte, gânduri, sentimente, fapte ºiopinii atât în formã oralã, cât ºi scrisã, apti-tudinea ca medierea ºi înþelegerea intercultu-ralã.

Ca aspecte pozitive amintesc: regândireacadrului legislativ ºi curriculei, modificareaplanurilor-cadru de învãþãmânt prin introdu-cerea a douã limbi moderne, formarea conti-nuã a cadrelor didactice care sã contribuie laschimbarea stilului de predare, prin centrareape elev, prin metode activ-participative, dota-rea cu reþele de calculatoare, cu soft educaþio-nal ºi formarea cadrelor didactice în utilizareatehnologiei IT. Avem nevoie de continuitate,de stabilitate ºi modernitate.

Din pãcate, la noi educaþia devine priori-tate naþionalã numai în campania electoralã.Toate bibliotecile României, inclusiv cele aleliceelor, ar trebui sã aibã în rafturi colecþiade manuscrise ale celui mai mare reator delimbã pe care l-au avut românii – M. Emi-nescu, apoi operele lui Caragiale, Arghezi,Ion Barbu, Sadoveanu, Nichita Stãnescu,Marin Preda.

În acest sens, propun întocmirea unei listea liceelor ºi gimnaziilor performante în raportde: numãrul mare de participanþi la olimpiade(locale, naþionale); au performanþe notabile lanivel naþional ºi internaþional; au revisteºcolare; în ºcoalã funcþioneazã un cenaclu deliteraturã ºi cercuri ºtiinþifice pe discipline.

Adevãrata societate civilã se bazeazã peideea intelectualului implicat în metabolismullumii din jurul sãu, implicându-se aducerile deminte ºi inimã ale românilor. Sã nu uitãm cãcea mai importantã instituþie dintr-un stat esteînvãþãmântul – pentru cã de el depinde trecu-tul, prezentul ºi mai ales viitorul unei naþiuni.

�� PP RR OO FF .. CC EE ZZ AA RR VV AA SS II LL EE SS CC UU ,, BB OO TT OO ºº AA NN II

august 2008

ªCOALAromâneascq opinii 7

CALITATE ºi nu CANTITATE

ªCOALAromâneascq

te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde? RevistaªCOALA româneascq

îþi oferã ºansa sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc. Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

[email protected]. Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!

ªCOALAromâneascqinterviu8

Este pregãtit învãþãmântulromânesc sã dea piept cucel european? Aceastã întrebare se aflã pe buzeletuturor studenþilor caredoresc sã lucreze în afaraþãrii dupã ce terminã o facultate. Actualul secretarde stat din cadrulMinisterului Educaþiei,Remus Pricopie, spune cãda, dar, dupã cum ne-a ºideclarat, timpul poate dovedicontrariul. Problema estedacã noi mai avem timpulnecesar sã aºteptãm feedback-ul sau trebuie sã acþionãm imediat pentrua schimba ce poate fi dãunãtor. În altã ordine deidei, Remus Pricopie esteprimul secretar de stat carevrea sã compatibilizezeînvãþãmântul universitar destat cu cel particular ºi sãofere aceleaºi resurse financiare atât universitãþilorde stat, cât ºi celor noi particulare. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))

ªcoala româneascã: Prima gene-raþie de studenþi dupã modelulBologna a terminat facultatea.Sunt aceºtia pregãtiþi pentrupiaþa forþei de muncã la fel ca ºicei din alte state europene? RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Bolgona este un

proces care a început cu mulþi ani înurmã, respectiv în 1999, România afost parte la acest proces încã de laînceput, ministrul de atunci al Edu-caþiei, Andrei Marga, a fost semnataral Declaraþiei de la Bologna. Evidentcã orice schimbare nu vine fãrã ten-siuni, probleme, fãrã întrebãri.Vreau sã vã spun cã în Europa suntfoarte multe voci care contestã acestproces Bologna, sunt voci care spuncã studenþii pe ciclul Bologna nu vorfi pregãtiþi pentru piaþa muncii aºacum sunt studenþii din ciclurile an-terioare. Eu cred însã cã trebuie sãne uitãm ºi la parte pozitivã. Suntînsã ºi multe voci care spun cã pro-cesul de educaþiei este mult prea lentºi prea lung ºi cã piaþa are nevoie despecialiºti ºi de instrumente de for-mare a acestor specialiºti într-unmod mult mai flexibil, ori Bolognarãspunde la acest lucru. Pe de altãparte, sunt probleme ridicate de mo-bilitatea absolveniþilor, iar ciclurileBologna asigurã aceastã mobilitate.În ceea ce priveºte pregãtirea, eucred cã dacã ne uitãm la cicluri detrei ani ºi vrem sã comparãm cuciclul anterior acestui proces estenormal ca un om care a studiat 4 anisã fie mai bine pregãtit decât un omcare a studiat 3 ani. Dacã ne uitãmînsã ºi la ciclul de master, vom vedeacã se ajunge la aceeaºi poziþie de 5ani de studii. Eu cred cã Bolognarãspunde cerinþelor pieþei ºi, dacã

mergem mai departe ºi includem ºizona de master ºi de doctorat, vomajunge la acelaºi nivel de formare astudenþilor.

ªcoala româneascã: Pânã undemerge la ora actualã autonomiauniversitarã în România? Auapãrut programe de masterat lamajoritatea universitãþilor, cutoate cã ministerul susþinea cãnu toate unitãþile de învãþãmântsuperior vor mai putea sã ºcolarizeze pentru aceastã formãde învãþãmânt?RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Probabil vã re-

feriþi la recenta discuþie despre cinepoate organiza masterate. Cunoaº-teþi cã nu este vorba doar de maste-rate, ci ºi de doctorate. Este o inter-venþie ºi a preºedintelui Românieivizavi de acest lucru ºi intervenþiapreºedintelui României vine dupã oserie de semnale în sensul cã în Ro-mânia aproape toate universitãþilese declarã ca universitãþi de cerceta-re ºi universitãþi capabile sã desfã-ºoare toate tipurile de programe. Eucred cã noi trebuie sã fim un pic pru-denþi, pentru cã, deºi cred foartemult în capacitatea universitãþilorromâneºti, nu este bine sã ne lansãmîn anumite acþiuni fãrã sã fim pregã-tiþi, ori Bologna cere ca ciclurile uni-versitare de licenþã, master ºi doc-torat sã fie foarte bine pregãtite ºi sãtreacã toate printr-un proces de eva-luare. De asemenea, legislaþia româ-nescã, Legea Calitãþii ºi Ordonanþadatã de Guvern, spun foarte clar cãnu se poate organiza niciun pro-gram de studiu fãrã avizul Ministe-rului Educaþiei. Ceea ce a fãcut Mi-nisterul în ultimele sãptãmâni a fostsã clarifice Legea 2 ºi sã introducãdouã sisteme diferite prin care mi-nisterul poate aproba programele demaster, ºi anume: sistemul clasic celdefinit de Legea Calitãþii, potrivit cã-ruia universitãþile merg la ARACIS,singura instituþie în momentul defaþã recunoscutã de lege având drep-tul sã recomande acreditarea pro-gramelor de studiu în România, iarordonanþa datã de Guvern introduceun al doilea traseu, respectiv aceleuniversitãþi care au fost evaluate in-stituþional de ARACIS ºi care au pri-mit un grad de încredere ridicat potdecide singure organizarea de pro-grame de master, însã ºi acestea vortrebui sã notifice Ministerul pentruca specializãrile lor sã poatã fi cu-prinse în ordinul privind programe-le de masterat din România. Dinpunctul meu de vedere, lucrurilesunt foarte clare, foarte simple,autonomia universitarã nu este afec-tatã. Într-o altã ordine de idei, suntstudenþii, jurnaliºtii ºi anumite organizaþii care cer Ministerului sãintervinã în cazul anumitor univer-sitãþi care au demarat programe carenu au acoperire din punct de vedereal acreditãþii ºi calitãþii. Aceste uni-versitãþi, mai devreme sau mai târ-ziu, vor ajunge într-o situaþie deli-catã, în sensul cã vor trebui sã-ºi

asume responsabilitatea pentruacþiunile lor, pentru cã nu ºtiuce diplome vor elibera.

ªcoala româneascã: Dar pânãatunci studenþii se vor duce laaceste facultãþi…RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Recoman-

darea pe care o fac eu este cafiecare sã se in-tereseze despre facultatea pecare vrea sã o frecventeze. Existãordinul ministrului aprobat la zipe pagina de Internet a Ministeru-lui Educaþiei cu toate programelede master din România. Reco-mand candidaþilor sã citeascãaceste documente înainte de a seînscrie la facultate.

ªcoala româneascã: Caresunt atribuþiile unui preºedintede universitate din punctul dum-neavoastrã de vedere? RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Funþia de preºe-

dinte nu a fost introdusã de Mi-nisterul Educaþiei, ci a fost introdusãde viaþã. În urmã cu 10 ani, o anu-mitã universitate din România aintrodus aceastã funcþie ºi a aºezatpe ea un celebru profesor universitardin Germania ºi, practic, s-a experi-mentat fãrã ca preºedintele, la vre-mea respectivã, sã aibã responsabili-tãþi definite de lege, ci pur ºi simpluuniversitatea l-a însãrcinat pe pre-ºedinte sã se ocupe de dezvoltareastrategicã ºi de definirea viziuniistrategice a universitãþii. De la acelmoment, au mai apãrut ºi alte situa-þii de acest gen, în care în diverse in-stituþii de învãþãmânt de stat ºi pri-vate au apãrut aceste poziþii, dar încontinuare reprezentantul legal, aºacum este ºi astãzi, este rectorul. PrinOrdonanþa de Urgenþã nr. 89 deacum douã sãptãmâni, aceeaºi carereglementeazã ºi probelma mastera-telor, Ministerul Educaþiei a intro-dus o nuanþã prin care universitãþileau posibilitatea de a avea preºedinte,pentru cã nu toate universitãþile

s u n tinteresate sã aibã ºipreºedinte ºi rector. Eu cred cã, întimp, practicând acest nou sistem,vom vedea dacã acest sistem estefuncþional sau nu, s-ar putea sã fiefuncþional în unele ºi în altele nu.Din punctul meu de vedere, cred cãtrebuie sã lãsãm universitãþile sãdecidã.

ªcoala româneascã: Rãspunduniversitãþile la cerinþele pieþeiforþei de muncã?RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Rãspunsul este

nu ºi este valabil pentru aproapetoate sistemele de învãþãmânt supe-rior din lume. Rãspund parþial cerin-þelor pieþei forþei de muncã. ªi astaputem sã observãm fie cã vorbim deSUA, Franþa, Italia, Rusia, Japoniasau România. De ce se întâmplãacest lucru, este foarte simplu. Pro-cesul universitar este un proceslung. Dacã discutãm despre medici,de exemplu. Procesul de formareeste de 10 ani. România are nevoie laora actualã de un anumit tip de me-dici care poate nu va mai fi acelaºi ca

peste 10ani. Bologna a apãrut ºi din aceastãcauzã pentru cã ciclurile de 3 ani, lacare se adaugã cele de 2 ani, permit,practic, formarea mai rapidã a unorspecialiºti. Toate aceste discuþii,toate aceste dezbateri despre trans-formarea sistemelor de învãþãmântsuperior din Europa, dar ºi dinlume, pleacã ºi de la aceastã idee dea rãspunde mult mai rapid cereriiforþei de muncã. Aici, discuþia nueste atât de simplã, ea este mult maicomplicatã. Pentru a creºte cât maimult rãspunsul sistemului la piaþamuncii ai nevoie în primul rând deinstrumente. Primul instrumenteste sã ºtii ce vrea piaþa, pentru cã demulte ori nici acesta nu îl ºtii. Aldoilea rãspuns pe care ar trebui sã-lºtim este cum stãm astãzi, în ce mã-surã absolvenþii sunt absolviþi pepiaþa forþei de muncã ºi în ce mãsurãei fac faþã cerinþelor ºi dacã suntzone lãsate descoperite. Pânã acumcâþiva ani în România nici nu se pu-nea problema studierii acestor pro-bleme. În momentul de faþã, la Mi-nistrul Educaþiei, dar nu numai,

„Trebuie sã investim mult pentru În Ministerul Educaþiei în mod constant s-a fãcut o repartizare cât de cât proporþionalã a cifrei deºcolarizare, astfel încât sã nuexiste domeniu neacoperit. Dacãvorbim însã de anul acesta, vãpot spune cã cifra de ºcolarizarepentru învãþãmânt tehnic ºiºtiinþele exacte a beneficiat de un plus.

„

“

REMUS PRICOPIE,

Remus Pricopie, împreunã cu preºedintele Consiliului Naþional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu,

ºi cu ministrul Educaþiei, Cristian Adomniþei

august 2008

ªCOALAromâneascq interviu 9

sunt ºi unele universitãþi care, inde-pendent de minister au pus la punctinstrumente de cercetare, încercãmsã aflãm în ce mãsurã absolvenþiiajung pe piaþa muncii, cum suntplãtiþi, dacã lucreazã în domeniul încare au fost pregãtiþi. Lucrãm peproiecte PHARE ºi pe proiecte aleBãncii Mondiale pentru a perfectaaceste metode. Deja ARACIS a in-trodus în criteriile de evaluare un in-dicator de acest tip – gradul de ab-sorþie al absovenþilor ºi mãsura încare universitatea rãspunde solicitã-þilor pieþei muncii.

ªcoala româneascã: Dar locurilesubvenþionate de stat, cele62.000 aprobate anul acesta, þincont de cerere?RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Existã foarte

mulþi indicatori pe care trebuie sã-icorelezi în momentul în care faci oproiecþie de politicã educaþionalã. ÎnMinisterul Educaþiei în mod con-stant s-a fãcut o repartizare cât decât proporþionalã a cifrei de ºcolari-zare, astfel încât sã nu existe dome-niu neacoperit. Dacã vorbim însã deanul acesta, vã pot spune cã cifra deºcolarizare pentru învãþãmânt teh-nic ºi ºtiinþele exacte a beneficiat deun plus. Practic, noi avem cu circa5.000 de locuri mai mult ca anul tre-cut ºi majoritatea acestora s-a dusspre aceste specializãri. Mai este odirecþionare, dar nu este meritul Mi-nisterului Educaþiei, ci al Ministeru-lui Sãnãtãþii ºi al Ministerului Mun-cii, ºi aici vorbim de creºterea numã-rului de rezidenþi.

ªcoala româneascã: Sunt persoane care au cerut eliminarea acestei cifre deºcolarizare ºi transformarea ajutorului de la stat într-un fel devoucher care sã fie atribuit studentului.RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Discuþiile sunt

intense ºi la noi, dar ºi în alte þãri.Sunt mai multe state care doresc sã-l experimenteze, unele care l-auexperimentat ºi au renunþat la elpentru cã acest sistem a creat uneleprobleme. În Europa, þãrile nordicepracticã acest sistem ºi îl practicã cusucces, însã este vorba de un sistemaºezat în mulþi ani. Eu cred cã tre-buie sã ne gândim la acest sistem.Însã, înainte de a discuta desprevouchere trebuie sã discutãm desprefinanþarea învãþãmântului superiorîn România pentru cã, într-adevãr,putem pune întrebarea dacã noiavem un sistem de învãþãmânt supe-rior sau douã sisteme – unul de statºi unul particular. Pentru cã dacã neuitãm la cum au mers lucrurile din’89 ºi pânã acum, mã întreb dacã nucumva avem situaþia, dãunãtoaredin punctul meu de vedere, de a ges-tiona douã sisteme de învãþãmântsub umbrela formalã a unui sistem.Încercãm la Ministerul Educaþiei sãpromovãm mãsuri pentru integra-rea celor douã sisteme ºi mã refer înprimul rând la studenþi. Studentul

este student român ºi dacãeste într-o universitate de stat ºidacã este într-o universitate privatã.Prin urmare, sprijinul financiar pecare îl acordã statul studentuluiromân trebuie sã se regãseascã înambele sisteme de învãþãmânt supe-rior. Politica noastrã spre aceastãdirecþie merge. În viitorul apropiatva apãrea Agenþia de credite pentrustudenþi, la care vor avea acces toþistudenþii, indiferent de universitate.Intenþionãm pânã la sfârºitul anuluisã introducem ºi alte lucruri în sen-sul sprijinirii în egalã mãsurã a învã-þãmântului din universitãþile de statºi din cele private. În momentul defaþã, dacã vorbim de fondurile struc-turale, acestea pot fi accesate în egalãmãsurã atât de univeritãþile de stat,cât ºi de cele private. Din pãcate suntpuþine universitãþi private interesatede acest subiect. Sunt ºi universitãþide stat care nu sunt interesate.

ªcoala româneascã: În câþi aniputem spera cã o sã avem o universitate în primele 500 dinlume?RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Top 500 – un

proiect lansat în urmã cu câþiva aniîn condiþii dificile. Dupã câþiva ani,lumea a început sã se obiºnuiascã cutopul. Noi am avut universitãþiromâneºti în top 500, de fapt o uni-versitate, dupã care a dispãrut.Topul 500 este în continuare criticatpentru cã ia în calcul nu toatãdimensiunea învãþãmântului supe-rior, ci doar o parte. Plecând de laaceastã discuþie, sunt cercetãtori dinRomânia ºi din alte þãri care discutãdespre anumite topuri mult maiaproape de interesele universitãþii.Lãsând la o parte aceste discuþii, potspune cã depinde de noi dacã dorimsã ajungem în Top 500. Dacã dorimtrebuie sã ne uitãm la ce au fãcut altestate care au intrat de curând în Top

500 sau care vor intra înviitorul apropiat. În primul rând,trebuie sã investim foarte multe mi-liarde. România va avea ºanse sã aibão universitate în top 500 în urmã-torii 3-4 ani, dacã se va continuainvestiþia în învãþãmântul superiorºi mai ales în cercetare. În momen-tul de faþã, avem granturi de cerce-tare de jumãtate de milion de euro,de douã milioane de euro, de 20 demilioane de euro. În momentul încare aceste granturi vor începe sãproducã, ºansele noastre vor creºteexponenþial.

ªcoala româneascã: Ce notã aþida învãþãmântului universitarromânesc în comparaþie cu celeuropean? RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Mã puneþi pe

mine sã dau o notã unui sistem pecare, sã zicem, îl guvernez. Îi las peceilalþi din jurul nostru sã ne eva-lueze.

ªcoala româneascã: Dar totuºisunt anumite studii în Europacare ne plaseazã pe ultimelelocuri. RReemmuuss PPrriiccooppiiee:: Da ºi nu. De-

pinde la ce ne uitãm. La învãþãmântsuperior eu nu am vãzut niciun stu-diu care sã ne plaseze pe ultimul loc.Dacã vorbim de educaþie, în general,ºi dacã vorbim de evaluãrile fãcuteîn 2003 la anumiþi indicatori, res-pectiv doi, suntem pe penultimulloc. Dacã ne uitãm la alþi indicatori,suntem pe primele locuri, spreexemplu investiþia în învãþãmântulsuperior raportatã la PIB. Pe de altãparte, mã uit la absolvenþii noºtri ºila absolvenþii altor state. Dacã neuitãm la absolvenþii noºtri vom ob-serva cã sunt bine pregãtiþi. Gradulde pregãtire al absolvenþilor noºtripentru piaþa muncii ºi pentru aceas-tã lume globalã ºi europenizatã estedestul ridicat în comparaþie cu alþii.

a avea universitãþi în Top 500“ Carte de vizitã Remus Pricopie

Data naºterii: 22 ianuarie 1970 Stare civilã: cãsãtorit, 2 copii

Studii (finalizate ºi în curs): Instituþia: London University, Institute of Education, London, UK Perioada: octombrie 2006 – iunie 2008 Grade sau diplome obþinute: MBA in Higher EducationManagement

Instituþia: ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Perioada: 1997-2001/ 2004-2005 Grade sau diplome obþinute: Doctor în ªtiinþe Politice

Instituþia: George Washington University, Washington D.C., USA Perioada: august 2003 – iulie 2004 Grade sau diplome obþinute: Advance Studies in InternationalEducational Policy

Instituþia: ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Perioada: octombrie 1996 – ianuarie 2000 Grade sau diplome obþinute: Studii Academice Postuniver-sitare în Comunicare ºi Relaþii Publice

Instituþia: Université de Liège, Liège, Belgia Perioada: octombrie 1996 – septembrie 1997 Grade sau diplome obþinute: Studii Aprofundate în RelaþiiInternaþionale ºi Politici Europene

Instituþia: Universitatea Bucureºti / Facultatea de ChimiePerioada: septembrie 1990 – iunie 1995 Grade sau diplome obþinute: Diplomã de licenþã

Experienþa profesionalã: Perioada: decembrie 2005 – prezent Instituþia: ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative /Facultatea de Comunicare ºi Relaþii PubliceFuncþia: Decan

Perioada: Octombrie 2005 – prezent Instituþia: ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Funcþia: Conferenþiar universitar doctor

Perioada: octombrie 2000 – septembrie 2005 Instituþia: ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Funcþia: Lector universitar

Perioada: octombrie 1999 – septembrie 2000 Instituþia: ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Funcþia: Asistent universitar

Perioada: decembrie 2001 – mai 2003 Instituþia: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Funcþia: Consilier al ministrului Educaþiei

Perioada: mai 2001 – septembrie 2001 Instituþia: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Funcþia: Secretar general

Perioada: ianuarie 2001 – mai 2001 Instituþia: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Funcþia: Purtãtor de Cuvânt, Directorul Direcþiei de Comunicare

Perioada: octombrie 1998 – ianuarie 2001 Instituþia: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Funcþia: Expert, Direcþia de Comunicare

Perioada: iulie 1997 – octombrie 1997 Instituþia: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Funcþia: Purtãtor de Cuvânt, Directorul Direcþiei de Comunicare

Perioada: februarie 1996 – iulie 1997 Instituþia: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Funcþia: Inspector de Specialitate, Direcþia Învãþãmânt Superior ºiCercetare ªtiinþificã Universitarã

secretar de stat în MECT:

ªCOALAromâneascqdosar


10

Una dintre politicile Ministeru-lui Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretu-lui privind sistemul de învãþãmântdin România a privit ºi procesul dedescentralizare în mediul preuniver-sitar, care ar trebui în final sã se ge-neralizeze ºi sã se aplice în toate uni-tãþile ºcolare. Început în urmã cu pa-tru ani, procesul de descentralizare aînceput sã se aplice mai întâi subforma unui proiect-pilot în opt ju-deþe ale þãrii – Brãila, Cluj, Dolj,Harghita, Iaºi, Neamþ, Satu Mare ºiSibiu. La aproape ºase ani de la apli-care, rezultatele sunt departe deceea ce s-a proiectat pe hârtie în bi-rourile ministeriale. Studiile care s-au realizat de cãtre organizaþii dinsocietatea civilã, deci independentede MEdCT, relevã cã realitatea estediferitã de ceea ce s-a dorit ºi nici înviitorul apropiat nu se poate spera lao redresare a actualei situaþii. Stu-diul de tip resource-tracking, care s-a realizat de cãtre Societatea Acade-micã Românã (SAR) pe un eºantionde 30 de ºcoli din ciclul I-VIII aidentificat ineficienþe ºi scurgeri deresurse din sistem. Spre deosebirede pãrerea mult clamatã a oficialilor,care au considerat continuu siste-mul preuniversitar drept o prioritatenaþionalã, în realitate se constatãdoar performanþe slabe ºi irosire deresurse. De altfel, este o concluzieunanim constatatã de cãtre organi-zaþii internaþionale ºi interne dinafara Guvernului, care cu siguranþãsunt nepartinice ºi vãd realitatea ne-deformatã de interese politice. Re-zultatele educaþionale sunt tot maislabe de la an la an, constatare carenu are la bazã doar declaraþii, ci re-zultate mãsurabile, precum cunos-cutele evaluãri internaþionale PISA.Paradoxal este faptul cã, deºi buge-tele au crescut constant în ultimii ani,rezultatele întârzie sã aparã. Scan-dalurile privind examenele naþio-nale se þin lanþ, performanþele ºcola-re sunt din ce în ce mai slabe – niciolimpicii nu mai sunt ce au fostcândva, dovadã stând medaliile ob-þinute, care sunt tot mai puþine ºi mainestrãlucitoare, profesionalismul ºicalitatea cadrelor didactice sunt încontinuã cãdere etc. Revenind ladescentralizare, opinia generalã estecã politicile respective sunt, dupãmai mulþi ani de tatonare, ezitante,slab coordonate ºi fãrã prea mareconþinut. S-au rezumat doar la câte-va proiecte-pilot. Studiul SAR, inti-tulat extrem de sugestiv „Lumini ºiumbre în ºcolile româneºti“, nuan-þeazã ºi detaliazã succesele ºi restan-þele în ceea ce priveºte descentraliza-rea în sistemul de învãþãmânt.

Probleme instituþionale„Cum descentralizarea este un

proces cu multe componente, tre-buie recunoscut cã sectorul educaþienu stã cel mai rãu la acest capitol;puþinul care s-a fãcut reprezintã maimult decât au avut curajul sã încercealte sectoare de politici publice – sã-nãtate, ordine publicã etc.“, se spuneîn preambulul studiului SAR, careanalizeazã punct cu punct succeseleºi insuccesele, din pãcate mult mainumeroase ultimele.

Potrivit raportului, la capitolulprobleme instituþionale se remarcão puternicã fragmentare în finanþa-rea sistemului preuniversitar. Estevorba de salariile cadrelor didacticepe de o parte ºi cheltuielile materialeºi de investiþii pe de alta, care suntcomplet decuplate, funcþionând cadouã politici sectoriale diferite. Re-zultatul este dãunãtor în douã feluri.În primul rând, autoritãþile locale auresponsabilitãþi doar pe componen-ta cheltuieli ºi investiþii, deci au ten-dinþa de a ignora bugetul total alunei ºcoli. Este vorba de investiþiicare ar scãdea costurile de întreþine-re ºi ar schimba structura cheltuie-lilor salariale pe termen lung, pre-cum ºi posibilitãþile de a folosi eco-nomii la un capitol care sã fie utili-zate pentru suplimentarea altuia, deexemplu bonusuri salariale. În aldoilea rând, din cauza tendinþei deignorare a bugetului total al uneiunitãþi de învãþãmânt, apar discre-panþe accentuate de la un judeþ laaltul ºi chiar de la o ºcoalã la alta.Dacã ne referim la sistem macro, sis-temul educaþional se aflã în faþaunui mare paradox. Deºi este res-ponsabil în faþa publicului pentrupoliticile în domeniu, în realitateMEdCT are un control mult preaslab asupra resurselor alocate în sis-tem la nivel central ºi local. Inclusivsalariile personalului din învãþã-mânt, care formeazã cea mai mareparte a alocãrilor de la centru, sunt înmare parte în afara ariei de control aMEdCT. În consecinþã, apare un golîn procesul bugetar, instituþia ceamai interesatã de politicile ºcolareneputând influenþa bugetele unitãþi-lor ºcolare. În plus, constant, Minis-terul nu ºtie ce ºi cât investesc admi-nistraþiile locale în ºcoli, iar, în urmaprogramului naþional de reabilitare,aplicat în ultimii ani, nu se ºtie dacãnu au apãrut cumva efecte de substi-tuþie, în sensul cã autoritãþile au re-dus efortul investiþional ca urmare agranturilor centrale. ªi pentru ca to-tul sã fie doar o glumã de prost gust,principalul actor pentru execuþiacomponentei salariale este Ministe-rul Finanþelor, care nu se consultãnici cu autoritãþile locale, nici cu Mi-nisterul Educaþiei. În consecinþã,actualul sistem nu creeazã decât pu-ternice contra stimulente pentru ra-þionalizare, având în vedere cã oricepotenþialã economie în sistem –realocare inteligentã de fonduri îndomeniul educaþional – ar dispãreaîn final în bugetul naþional general,

deci s-ar materializa într-o pierderenetã pentru sector.

Conducerea ºcolilor,ancoratã în trecut

O altã idee care se remarcã ºieste amintitã de studiul SAR, priveº-te conducerea unitãþilor de învãþã-mânt. Directorii sunt încã ancoraþiîn trecut ºi aºteaptã mai mult direc-tive de la centru, având o capacitatede management ºi de negociere re-duse în relaþia cu autoritãþile cen-trale, locale ºi judeþene. Capacitateade a genera susþinere în comunitateprin programe extraºcolare estemicã, iar canalele de lobby sunt in-suficient exploatate sau chiar igno-rate. Nici curriculum-ul naþional nustrãluceºte, fiind destul de rigid ºicentralizat. Sunt prea puþine ajustã-rile permise în funcþie de nevoilelocale, deeschiderea cãtre parteneriisociali – pãrinþi, firme, societatecivilã – fiind micã. Aici, trebuie însãrecunoscut ºi faptul de necontestatal implicãrii aproape nevãzute alacestora, indiferenþa fiind, practic,omniprezentã.

Finanþarea, fãrã legãturãcu realitatea

În mod normal, descentralizareaar include ºi finanþarea. ªcolile artrebui sã-ºi construiascã bugetul înfuncþie de toate elementele necesareºi, în final, sã ºi primeascã banii res-pectivi. În realitate însã nu existãcriterii transparente de alocare aresurselor, iar autoritãþile locale ºicentrale nu pot fi fãcute responsabi-

Descentralizarea învãþãmântului,

„Batem pasul pe loc“„Ceea ce s-a fãcut în cadrul

acestui proces de descentralizarepriveºte examenele de titularizare.Multe ºcoli au organizat singureexamenele ºi vedem cã în acestsens s-a fãcut un pas mare. Ladescentralizarea financiarã încãbatem pasul pe loc. Bugetul nueste încã descentralizat. Pânãatunci pilotãm doar pe hârtie. Ampregãtit directorii în judeþele-pilot, care au încercat sã împartãbugetele, dar real nu se face acestlucru ºi se merge tot pe variantaveche – stat, bugetul judeþului,consiliile locale ºi apoi ºcolile.Cam asta este tot ce s-a realizat înmaterie de descentralizare finan-ciarã“, ne-a declarat dl. ªtefanBondor, inspectorul ºcolar gene-ral al judeþului Harghita.

august 2008

ªCOALAromâneascq dosar 11

le pentru deficienþe sau discrepanþenejustificate, se mai spune în studiu.De asemenea, nu reiese nicio core-lare între nivelul finanþãrii ºi indica-torii obiectivi de performanþã saunevoi – izolare geograficã, limbi mi-noritare, comunitate cu probleme so-ciale ºi grupuri de risc etc. Deºi fi-nanþarea per capita elev, care ar legamai strâns corelarea resurselor declient (pânã la urmã, elevul este cli-entul sistemului educaþional) este ac-ceptatã ca principiu, încã nu s-a tre-cut la rezolvarea problemelor de apli-care practicã. Chiar dacã în ultimiipatru-cinci ani s-au fãcut multestudii ºi programe de asistenþã teh-nicã speciale gãsirii unei formule apli-cabile finanþãrii pe elev, pânã acumnu s-a trecut dincolo de simulareateoreticã a alocãrilor pe un numãrmic de ºcoli. Analiza statisticã realiza-tã de SAR pe eºantionul de 30 de ºcolia confirmat ceea ce se presupunea,anume cã finanþarea þine seama doarde câþiva factori – distanþa pânã laoraºul apropiat, mãrimea ºcolii ºi nu-mãrul de cadre, fiind ignorate alteelemente extrem de importante. Din-tre acestea, se pot aminti urmãtoarele:nivelul de calificare a cadrelor didac-tice existente în ºcoalã, tipul de co-munitate (urban sau rural), prezenþa

unor grupuri de risc în aria de re-crutare a ºcolii, rata absenteismuluisau performanþa ºcolii mãsuratã prinprocentul de absolvenþi care promo-veazã examenele naþionale. În con-cluzie, finanþarea realã continuã sã fiefãcutã dupã vechile reguli, mecanis-mele de finanþare fiind rupte de celeinstituþionale care determinã perfor-manþa sistemului.

Pierderi de fonduriStudiul, care a implicat ºi inter-

viuri cu cei implicaþi în sistem, aratãcã, în general, distribuirea resurselorse face fãrã criterii clare, fãrã legã-turã cu performanþa, mai ales cândeste vorba de fonduri pentru inves-tiþii. Din fericire, comparativ cu altedomenii bugetare din þarã sau dinalte colþuri ale lumii, în educaþie separe cã risipa este mai micã ºi clien-telismul politic mai redus. Totuºi,trebuie urmãritã cu atenþie situaþia,având în vedere cã, dacã cheltuielilede capital cresc, este posibil sã aparãºi unele interese. Revenind, s-a con-statat cã preþurile sunt cu atât maimari cu cât investiþia e mai micã ºiizolatã ºi, în concluzie, se adaugã unplus de 30-40% la costurile unitarenormale pe piaþã. Un alt canal alscurgerilor de resurse identificat în

studiul SAR se referã la absenteism,fie al elevilor, fie al cadrelor didac-tice. ªi absenteismul reprezintã opierdere, pentru cã timpul respectiveste plãtit din resurse publice ºi,dintr-un motiv sau altul, rãmânenefolosit. În rândul elevilor, absen-teismul ar reprezenta 2,5-3% dintimpul total/zi/elev, iar al cadrelordidactice se estimeazã a fi la 3,5-7%din timpul total la clasã finanþat prinsalarii. Sã nu uitãm cã, mai ales înmediul rural, dascãlii navetiºti auobiceiul de a scurta orele de la fina-lul zilei pentru a putea pleca la ora lacare au rata. La fel dimineaþa, cândse ajunge mai târziu la ore, tot dinmotiv de orarul ratelor cu care facnaveta ºi vin la ºcoalã. Cele douãcanale de scurgeri de venituri, adu-nate împreunã, reprezintã în jur de10-12% din totalul resurselor dispo-nibile la nivelul unitãþii ºcolare. Cutoate acestea, pierderile cele mai în-semnate sunt reprezentate de politi-cile distorsionate din sistemul deeducaþie. „Deºi nu vorbim de pier-deri propriu-zise, prin modul în caresunt direcþionate fondurile pentruanumite proiecte – unele sunt inde-pendente de þinte de achitate sauperformanþã ºi incapabile sã rãs-pundã la realitãþi sociale schimbã-

toare – în final vorbim tot de o risipãde bani fãrã un rezultat concret ºifolositor clienþilor sistemului, decielevilor“, se mai spune în studiu. Dealtfel, nu este nicio noutate, ci maimult o realitate moºtenitã de la regi-mul comunist. „Transferurile socialesunt orientate cãtre populaþia urba-nã, ºi cu cât cineva merge în zonaruralã mai departe de oraº, cu atâtmai nesemnificative devin acestea...Distribuþia transferurilor publicecãtre grupurile sociale este maiinegalã decât distribuþia iniþialã aveniturilor“, observa în 1998 sârbulVukotic-Cotic, când a fãcut o de-scriere a sistemului de învãþãmântdin Iugoslavia. Cu alte cuvinte, des-centralizarea va fi un proces extremde greu de aplicat în sistemul deînvãþãmânt din România. ªi nu doardin punct de vedere financiar, cât ºial managementului, care la nivelulunei foarte mari pãrþi din ºcoli esteinexistent. Încã se aºteaptã idei ºisarcini de la centru, profesorii cares-au încumetat sã fie directori deºcoli în mediul rural, mulþi împãrþiþiîntre ºcoalã ºi agriculturã, nefiindcapabili sã ia decizii ºi sã construias-cã proiecte viabile.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

cu rezultate mai mult pe hârtie„Se poate ºi mai bine„Din ce am înþeles pânã acum, descentralizareamerge bine. Cã se poate ºi mai bine, acesta este un altaspect. Avem un procent foarte bun de promovabilitatela titularizare, deci de ocupare a catedrelor, ceea ce înseamnã cã profesorii ºi-au ales bineunitãþile ºcolare. La finanþarenu s-au fãcut schimbãri nici înbine, nici în rãu. Finanþarea ºcolilor este tot de la primãrii. Dar, þinând cont de faptul cã directorii au învãþat cã dacã se zbat pentru probleme ºcolii pot sã ºi obþinã un buget mai bun, destui încep sã se lupte în acest sens ºi uneori chiar reuºesc“, este de pãrere dl. Iulian Danielescu, nou numit inspector ºcolar general al judeþului Brãila.

Sistemul mixt, soluþiacea mai potrivitã

„Noi am fost implicaþi în acest proiect-pilot de descentralizare din 2004-2005. Amanalizat ºi am simulat tot felul de bugete încare finanþarea sã se facã per elev, cu indica-torii de corecþie necesari care apar datoritãtipului de unitãþi implicate. La grãdiniþelecu program prelungit, grupurile ºcolare cucantinã ºi internat, liceele de artã ºi sportiveeste evident cã avem cheltuieli mai mari,deci asemenea unitãþi de învãþãmânt suntmai costisitoare. De exemplu, dacã ne re-ferim la un liceu de muzicã, ora de pian seface cu un singur elev, deci avem mai multecadre didactice ºi, implicit, cheltuieli maimari cu salarizarea. Dacã ne referim ladescentralizare, concluzia este una singurã.Este utilã descentralizarea, în spirit euro-pean, anume trecerea deciziei la nivel deunitate ºcolarã ºi administraþie localã, darnu toate unitãþile administrative sunt egaleca venituri ºi cheltuieli ºi pot apãrea inega-litãþi în acordarea de fonduri. Deºi vorbimde egalitatea de ºanse pentru elevi, este maigreu de pus în practicã, fiind vorba de o serie de aspecte. Personal, nu aº desprinde ºcolile de ofinanþare prin MEdCT ºi inspectoratele ºcolare. Pe de altã parte, sã nu uitãm cã proprietarulpatrimoniului este consiliul local, care trebuie sã fie implicat. Dacã se lasã ºcolile numai subautoritatea localã, tendinþa de politizare poate sã fie accentuatã ºi atunci ºi finanþarea s-ar puteaface subiectiv. Consider cã este bine sã fie o combinaþie între autoritãþile locale ºi cele centrale,în sensul cã marile programe sã vinã tot prin bugetul de stat. Altfel, ºcolile din zonele mici ºi sã-race nu vor putea sã þinã pasul cu celelalte. Dacã nu au fonduri, nici nu au ce sã aloce. Pânã laurmã, problema este extrem de complexã. Ca sã ai ºcoli bune în care sã vinã ºi cadre didacticecalificate, mã refer la localitãþile mai depãrtate de oraºe sau chiar izolate, sunt necesare toateelementele care þin de civilizaþie – drumuri bune, canalizare, alimentare cu apã, dotãri, dispen-sare, conexiune la Internet etc. Degeaba vor fi dotate ºcolile cu calculatoare sau elevii ajutaþi sãle cumpere, dacã le vor þine pe post de mobilã, pentru cã nu au acces la Internet, de exemplu.ªi toatã aceastã infrastructurã nu se poate face prin efortul localitãþii în sine, ci doar dacã suntalocate fonduri de la bugetul de stat. Celãlalt aspect al descentralizãrii, al angajãrii de personaldidactic la nivelul unitãþilor ºcolare, a mers destul de bine. Directorii de ºcoli ºi licee au fost maiimplicaþi în realizarea concursului de titularizare ºi selectarea profesorilor, dar întregul procesa fost monitorizat de inspectorat“, ne-a declarat dna Camelia Gavrilã, fost inspector ºcolar ge-neral al judeþului Iaºi, actualmente viceprimarul oraºului Iaºi.

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor

cu cinci adrese de email unde fiecare

poate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã

contribuie în acest fel la dezvoltarea

învãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

[email protected] aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

Istoria acestei ºcoli se întoarcedeparte în trecut ºi începe din 1898,când Regina Elisabeta a României,soþia regelui Carol I, care a sprijinit cuentuziasm dezvoltarea culturii ºi arteidin þara noastrã, s-a gândit la un pro-gram pentru ajutorarea orbilor princonstruirea unui aºezãmânt. Aiciurmau sã înveþe sã scrie, sã citeascã ºisã înveþe o meserie copiii ºi adulþiifãrã vedere. „Vreau sã pun bazeleunei colonii pentru orbi, în care sãtrãiascã la un loc familiile lor, nevãzã-tori ºi vãzãtori, cãci majoritatea oa-menilor sunt diferiþi sau vor fi“,spunea Regina în 1898.

Pentru a putea duce la îndeplini-re acest proiect, Regina a fãcut apel latoate familiile bogate din þarã pentrua face donaþii. Prima subvenþie aproiectului este în valoare de 500 delei în rentã de 7% (în 1898). În 1905 îiscrie personal chiar ºi preºedinteluiamerican Roosevelt. Nu se ºtie dacãacesta a contribuit în vreun fel laproiect, dar se pare cã a fost foarteîncântat de planurile reginei.

Proiectul începe sã capete conturîn 1905. În iulie 1906, regina închi-riase deja pentru fundaþie localul dinB-dul Carol I nr. 25 azilul deschizân-du-se la 1 august 1906.

Cei care au donat bani au fost tre-cuþi drept membrii fondatori ai aces-tei fundaþii printre ei fiind: principesaSophie de Wied, baronul Bernard deGroedel, Alexandru Marghiloman,Leon Lahovary, Teodora Cazzavilan,generalul Mavrocordat, principesaLeon Ghica de Dumbrãveni, Mana-chen Elias.

În 1909, regele Carol I oferã fun-daþiei, cu titlu de donaþie, suma de500 mii de lei.

Pentru a dezvolta cât mai repedefundaþia ºi în scopul de a popularizaideea construirii acestui aºezãmânt,regina a participat în 1906 la expoziþianaþionalã cu un stand unde erau ex-puse diferite obiecte produse de orbiîn general împletituri, dar ºi tiparniþaorbului Teodorescu. Albumul stan-dului era în continuare deschis dereginã cu îndemnul „O para pentruacea Vatrã Luminoasã! Cu mulþu-mirea orbilor, Elisabeta“.

La 1 august 1907, regina aredactat „Statutele fundaþiei“ caresã poarte denumirea de „VatraLuminoasã – Regina Elisabeta“.Scopul era de a da nevãzãtorilor „ocu-paþii folositoare ºi de a contribui prinei înºiºi, graþie unei munci în comun,la întreþinerea lor. Fundaþia se com-pune dintr-un complex de culturãprin care i se da o instrucþie intelec-tualã, corporalã, manualã, o colonieunde orbii pun în practicã celeînvãþate“. Statutele au fost aprobate ºipublicate în Monitorul Oficial înacelaºi an.

Pentru cã localul din BulevardulCarol 1 era insuficient, s-a închiriatun local în Calea Moºilor nr. 142, apoiºi cel de la nr. 140 (pentru a servidrept internat). S-au înfiinþat atelierede: þesut, croºetat, împletituri, scau-

ne, coºuri, pantofi de casã. Pe lângãateliere, Regina a deschis ºi o ºcoalãcu predare în Braille, condusã deIvello ºi Alexandru Stoenescu. Sãp-tãmânal, adulþii participau la confe-rinþe pe teme de: literaturã, igienã,reviste, etc., dar ºi lecþii de muzicã(unul dintre muzicieni era V.I. Tassu– viitor profesor al ºcolii).

Primii orbi veniþi la fundaþie aufost în numãr de 8, dupã care numã-rul lor a crescut rapid, în 1907 fiind120.

În 1908 se pune temelia actualu-lui local. Carol I cumpãra în acest anun imens teren de la Str. Þepeº-Vodãpânã la Str. Mãrcuþa între vii – unteren de livezi. Pentru achiziþionareaterenului au fost ºi foarte multe do-naþii. Curtea avea 1.428 mp, grãdina10.104 mp, iar terenul aferent de 3 ha. Cãsuþele au fost construite într-un loc care se va numi „VatraLuminoasã“. Modelul coloniei l-areprezentat Institutul de orbi de laNeuwied, pe care regina l-a vizitat demulte ori. În 1909 existau 4 pa-vilioane: dormitoarele ºi ºcoala, o

cantinã de 300 locuri, grajdul,garajul ºi pivniþe.

Regina a stabilit ºi un motto pen-tru instituþia sa: „Nici unul dintre ceice intrã aici sã nu se simtã pãrãsit deDumnezeu ºi de oameni“.

În 1909, la 21 noiembrie, fun-daþia, conform dorinþei perechii rega-le, trece sub ocrotirea statului sub de-numirea de „Azilul de orbi ReginaElisabeta“. Din 1920, aici fiinþeazã ºiSpitalul Oftalmologic.

Cursurile continuã dupã rãzboi înlocul din Str. Mãrcuþa între vii caredevine Str. Vatra Luminoasã.

ªcoala ºi atelierele din Bucureºtiau funcþionat relativ bine în perioada

interbelicã, dar cel de-al doilea rãzboimondial aduce mari probleme fun-daþiei.

Dupã 1916, anul morþii RegineiElisabeta, dar mai ales dupã 1944,proiectul nu a mai fost dezvoltat.

În 1945, ºcoala pentru persoanecu deficienþe de vedere s-a subordo-nat Ministerului Învãþãmântului,apoi Ministerului Educaþiei Naþiona-le, Ministerului Educaþiei ºi Cercetã-rii. Azilul s-a desfiinþat, orbii fiind in-tegraþi în societate.

În prezent, Centrul ªcolar „Regi-na Elisabeta“ are un numãr de 300elevi deficienþi de vedere care se pre-gãtesc în clasele de liceu teoretic

(filologie ºi ºti-

inþele naturii) de SAM (clase pentrulucrãtori în tâmplãrie, cartonaj, periiºi tapiþerie) ºi clasele de ªcoalã post-licealã (balneofizioterapie-masaj ºisecretariat-biroticã).

Contemporaneitatea lipsitã devalori ºi ºimþ moral a încãlcat meni-rea acestui loc donat de Casa regalãpentru folosul exclusiv al orbilor.

Începând cu 1949, pe suprafatade peste 20 ha care aparþinea ºcolii au fost construite în mod abuzivUzina Electroaparataj, baza sportivãElectroaparataj, o parte din Stadionul23 August (actualul „Lia Manoliu“),

cartierul „Vatra luminoasa“, garajulRATB.

În 2002, în baza OUG 184/20.12.2001 terenul ºi clãdirile ºcoliidevin parte din „domeniul public alMunicipiului Bucureºti ºi sunt înadministrarea Consiliului local alSectorului 2“.

În 2004, ºcoala reuºeºte sã ob-þinã dosarul cadastral în care semenþioneazã cã Centrul ªcolar nr. 1(cum se numea atunci) are în folosin-þã clãdirile ºcolii ºi terenul în supra-faþã de 50.584,31 mp. Rãmânea îndiscuþie livada de duzi – 13.000 mp –zona în care nu au fost permise con-strucþii din dorinþa de a se protejaplantaþia. Conform Hot. nr. 49/

30.06.1997, acest teren trece înposesia C.L. s. 2 ºi a Admi-nistraþiei ADP sect. 2 pen-tru a fi amenajatã ca parc.În acest vârtej birocratic,nimeni nu mai þine seama cãaceste terenuri sunt de dreptale nevãzãtorilor – loc pentruactivitãþi de orientare spaþialã,de dezvoltare a motricitãþii, derecreere ºi de contact cu naturaa elevilor ºi adulþilor lipsiþi devedere, care trãiesc, muncesc ºilocuiesc aici.

A dipãrut în negura dosarelorºi un proiect (încurajat de Pri-mãria sect. 2) de realizare pe acestteren a unui poligon de orientarespaþialã ºi mobilitate a nevãzãto-rilor cu trasee ºi alei amenajate, cusisteme rutiere, intersecþii ºi strãzi,cu semafoare inscripþionate înBraille ºi acþionate manual, garduricu instalaþii sonore, o intersecþie decale feratã semalizatã acustic, odenivelare de drum cu un podeþ ºi unrâu artificial. Proiectul mai cuprindeaºi construirea unui bazin de înot,mese pentru tenis ºi o popicãrie în aerliber. Un alt proiect prevedea constru-irea unui sediu pentru Asociaþianevãzãtorilor cu o salã multifuncþio-nalã, o bibliotecã cu cãrþi în Braille sauîn „negru“, cu un studio de înregistrãriºi o tipografie Braille. Nimic nu s-arealizat. Orbii, respectaþi ºi luaþi înseamã de o Reginã a acestui Pãmânt,au fost uitaþi de contemporani.

Dar… nu au fost uitate terenurileorbilor. 2008 a reprezentat punctul

culminant al josniciei umane înaceastã privinþã – terenul de sport alºcolii (8.115 mp) a fost înstrãinatprintr-un act de vânzare-cumpãrare.

Vã prezentãm pe scurt, dragi citi-tori, succesiunea evenimentelor:

Lunile ianuarie-februarie2008:

Un grup de muncitori cu drujbe,buldozere ºi cu mult tupeu intrã peterenul de sport ºi încep sã taie arboribãtrâni de zeci de ani, la cererea noi-lor proprietari. Au loc discuþii inter-minabile. Direcþiunea interzice lucrã-rile ºi informeazã în scris ºi telefonicISMB-ul, IS 2, MECT, Poliþia Capi-talei, Secþia 9 Poliþie, Consiliul LocalSect. 2 – DGAPI, Primãria Sector 2.

Un „prieten al unuia dintre propri-etari“ vine cu câteva documente careau fost transmise ulterior la ISMB ºiIS2. Mass-media devine interesatã desituaþie – Realitatea TV ºi TVR 1 ve-nind la faþa locului. Primãria Sectoru-lui 2 trimite poliþia de mediu pentru aconstata dacã s-au tãiat arbori fãrãautorizaþie. În urma constatãrii, pro-prietarii primesc o amendã.

În final, sosesc actualii propri-etari (foarte tineri, de altfel) cu docu-mente doveditoare de cumpãrare aterenului.

Încep lucrãrile de construcþii peterenul de sport. Siguranþa eleviloreste pusã în pericol, deoarece terenulnu este îngrãdit ºi nu este fãcutã nicioorganizare de ºantier. Lucrãrile sedesfãºoarã înr-un stil haotic ºi zi ºinoapte.

Ce am putut noi sã mai facem?În cadrul Consiliului Profesoral

am luat hotãrârea de a se întocmi ºisemna un protest al tuturor salari-aþilor cu privire la înstrãinarea tere-nului de sport al ºcolii noastre.

Ce am obþinut?O ºtire de senzaþie care, la fel ca

multe altele, a atins cote maxime (TV,ziare), dar la fel de repede s-a stins…

ªi am mai „câºtigat“ senzaþia demicime omeneascã, de neputinþa de alupta cu pãienjeniºul afaceriºtilor ºi,contrar dorinþei Reginei, am începutsã ne simþim pãrãsiþi de Dumnezeu ºide oameni…

�� PP RR OO FF .. LL II LL II AA NN AA CC OO SS MM UU LL EE SS CC UU

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR EE NN TT II NN AA --CC ÃÃ TT ÃÃ LL II NN AA

AA VV RR AA MM

Istorie ºi realitate – Centrulªcolar

ªCOALAromâneascqdosar


12

„ReginaElisabeta“„ReginaElisabeta“„ReginaElisabeta“„ReginaElisabeta“„ReginaElisabeta“

august 2008

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

Numãrul persoanelor suprapon-derale din Uniunea Europeanã estede 14 milioane, din care peste trei mi-lioane copii. Cauzele acestei cifre în-grijorãtoare sunt dieta nepotrivitã ºilipsa activitãþilor fizice. În noiembrie2007, Parlamentul European ºi-aîndreptat atenþia asupra raportuluiprezentat de deputatul Pál Schmitt cuprivire la educaþia fizicã. La între-barea „se practicã suficiente activitãþisportive în ºcoli?“, rãspunsul dat decetãþenii europeni a fost „nu“. Docu-mentul a identificat o serie de proble-me de importanþã majorã: prea puþintimp acordat sportului ºi scãdereamediei de timp alocat activitãþilorsportive la 109 minute pe sãptãmânãîn ºcolile primare ºi 117 în liceu.Ambele cifre sunt în cãdere liberãîncepând cu 2002. Alte deficienþeconstatate: opþiunile sportive în ºcolinu sunt suficient de interesante pentru a motiva elevii, activitãþilesportive practicate au un înalt grad decompetitivitate, lipsa de coordonaredintre sportul din interiorul ºi dinafara ºcolilor.

Exerciþii fizice de trei oripe sãptãmânã!

În încercarea de a stabili unechilibru între educaþia fizicã ºi aca-demicã, raportul propune un orarºcolar care sã includã cel puþin treiore de activitãþi fizice pe sãptãmânã ºio conexiune între activitãþile fizice dininteriorul ºi din afara ºcolii. De ase-menea, se doreºte includerea mino-ritãþilor etnice ºi a persoanelor cu di-zabilitãþi, precum ºi introducereaeducaþiei fizice ca disciplinã obligato-rie în ºcoala primarã ºi în liceu. Astfel,educaþia fizicã ar trebui sã fie obliga-torie în programele educaþionale, iarcopiii ar trebui sã aibã cel puþin treiore de sport pe sãptãmânã. În plus,raportul cere Statelor Membre sãasigure obligativitatea unei anumitecote de ore pentru educaþie fizicã înºcoli, în ciclul primar ºi secundar, iar,la nivel academic, sã asigure un gradmai mare de integrare între sport ºicursurile obiºnuite. Parlamentul în-deamnã Statele Membre sã continuecampaniile de informare destinatecopiilor de vârstã ºcolarã ºi pãrinþiloracestora cu privire la conexiunileîntre modul de viaþã sãnãtos, exerci-þiul fizic ºi alimentaþie. Mai mult,deputaþii susþin cã ar trebui acceptateacele principii conform cãrora în orarar trebui sã fie prevãzute cel puþin 3ore de educaþie fizicã pe sãptãmânã,urmând ca ºcolile sã depunã eforturipentru a depãºi acest prag, în funcþiede posibilitãþi. Ei recomandã utili-zarea fondurilor structurale pentruînfiinþarea ºi dezvoltarea unitãþilorsportive ºcolare din regiuni defavori-zate ºi invitã Comisia, Consiliul ºiStatele Membre ca, þinând seama deprincipiul subsidiaritãþii, sã elaboreze

un cadru legislativ care sã ajute lacreºterea investiþiilor ºi a mijloacelormateriale alocate pentru activitãþilesportive ale tinerilor. În contextul încare raportul subliniazã cã educaþiafizicã este singura disciplina din pro-grama ºcolarã care urmãreºte pregã-tirea copiilor pentru un stil de viaþãsãnãtos ºi care transmite valori soci-ale importante (autodisciplina, soli-daritatea, spiritul de echipã, toleranþaºi sportivitatea) e clar cã toate aceste„indicaþii preþioase“ ar trebui de ur-genþã puse în practicã. Realitatea do-vedeºte însã cã principiul amânãrii îlbate pe cel al subsidiaritãþii!

Exemple ºi comparaþiiÎn SUA, obiectivele naþionale ale

educaþiei fizice pentru ºcoala elemen-tarã stabilite de Asociaþia Naþionalãde Sport ºi Educaþie Fizicã sunturmãtoarele: demonstrarea aptitu-dinilor în multe acte motrice ºi mãies-trie în puþine acte motrice, manifesta-rea unui mod de viaþã activ, dobândi-rea ºi menþinerea unui nivel de sãnã-tate ºi fitness, demonstrarea responsa-bilitãþii personale ºi conduitei socialeîn activitãþi fizice ºi probarea înþelege-rii ºi respectului pentru diferenþeledintre cei care fac educaþie fizicã. Înlicee, lucrurile sunt ºi mai clare, deoa-rece, pe de o parte, este încurajat spi-ritul de echipã prin diversele activitãþipe care le comportã educaþia fizicã,iar, pe de altã parte, ele servesc ca pe-pinierã pentru recrutarea viitorilorcampioni care vor fi preluaþi ulteriorde sistemul universitar. Chiar dacãobezitatea e o problemã ºi pe conti-nentul nord-american, raportul din-tre cei care fac sport ºi cei care vege-teazã e mai echilibrat. În Danemarca,situaþia este diferitã de alte þãri prinfaptul cã învãþãmântul este orientatcãtre oferirea de calificãri ºi meserii,dar ºi a unui nivel de culturã gene-ralã, ceea ce face ca ºi educaþia fizicãsã fie tratatã diferenþiat. Obiectiveleprogramei de educaþie fizicã în ºcoliledaneze sunt dezvoltarea condiþiei fi-zice, întãrirea musculaturii ºi dezvol-tarea coordonãrii neuromusculare,dezvoltarea plãcerii de practicare aexerciþiului fizic, formarea capacitãþiide practicare independentã a exer-ciþiilor fizice ºi dezvoltarea spirituluide colaborare ºi fair-play. În cealaltãparte de lume, în Australia mai pre-cis, educaþia fizicã nu se deosebesteprea mult de ceea ce gãsim în Europa,obiectivul principal fiind dezvoltareamultilateralã a personalitãþii prin di-feritele forme de de practicare a exer-ciþiilor fizice. Nu existã o programã deeducaþie fizicã fundamentatã pe unconþinut bine precizat, lãsând la lati-tudinea profesorilor ºi instructorilorsã aleagã conþinutul în funcþie depreferinþele lor ºi ale elevilor. Cu toateacestea, aparenta lipsã de reglemen-tare nu a produs harababurã, delãsa-

re ºi terenuri în paraginã. Un ultimexemplu vine din Japonia, unde edu-caþia fizicã este foarte bine dezvoltatã,având alocate un numãr semnificativde ore pe sãptãmânã (4-5). În acestcaz, obiectivele urmãrite sunt întãri-rea sãnãtãþii prin cunoaºterea regu-lilor de igienã, iniþierea în practicareaunor ramuri de sport ºi formareacapacitãþii de a practica exerciþiile fi-zice independent, în timpul liber, res-pectiv ormarea unui sistem de cunoº-tinþe de specialitate.

În concluzie, se poate aprecia cãmenþinerea unei stãri robuste de sã-nãtate este un obiectiv fundamentalîn toate þãrile analizate. De asemenea,deprinderea practicãrii independentea exerciþiilor fizice în timpul liber esteîntâlnitã peste tot. În majoritatea sta-telor europene, educaþia fizicã figu-reazã în planurile de învãþãmânt cudouã sau trei ore pe sãptãmânã laclasele mici, acestea fiind realizateprin mijloace specifice diferitelorramuri de sport. În schimb, StateleUnite sunt orientate mai mult cãtredobândirea acelor cunoºtinþe, obi-ceiuri ºi comportamente care rãmânpe tot parcursul vieþii.

Paradoxuri ºi înþepeneliromâneºti

În sistemul românesc de învãþã-mânt, disciplina „educaþie fizicã“ aremenirea de a asigura „dezvoltareaaptitudinilor psiho-motrice ºi for-marea capacitãþii copiilor/elevilor dea acþiona asupra acestora în vedereamenþinerii permanente a stãrii opti-me de sãnãtate, asigurãrii unei dez-voltãri fizice armonioase ºi mani-festãrii unei capacitãþi motrice favo-rabile inserþiei profesionale ºi socialeprezente ºi viitoare“. Obiectivele spe-cifice educaþiei fizice sunt: menþine-rea stãrii de sãnãtate, favorizarea pro-ceselor de creºtere ºi dezvoltare fizicã,formarea capacitãþii de a se miºca li-ber ºi eficient în mediu, formarea de-prinderilor motrice specifice unorsporturi, învãþarea unei ramuri desport preferate ºi obiºnuirea cu activi-tatea motricã în grup. Pe hârtie sunãbine. Pe teren, pe terenurile de sportmai exact, situaþia e cel puþin para-doxalã, dacã de gândim cã de dupãmuntele de scutiri medicale din aniide liceu rãsar „performerii“ la exame-nul de bacalaureat. În fiecare an, laproba F, deºi existã cel puþin 30 dediscipline dintre care se poate opta,70% dintre elevii care o susþin se în-scriu la educaþie fizicã. ªi promoveazãîn masã. Totuºi, programa ºcolarã nu

trebuie sã fie o simplã înºiruire deconþinuturi sub formã de capitole ºipãrþi privind elemente de bazã (gim-nasticã ºi alte deprinderi de profil)sau specifice unor ramuri de sport,neracordate la ieºiri foarte concrete întemeiul unor achiziþii posibile ºi nece-sare fiecãrui elev. Specialiºtii susþincã în acest caz programa ºcolarã tre-buie sã se bazeze pe relaþia predare-învãþare pe care sã o optimizeze lastandarde de înaltã performanþã.Toate aceste aspecte se încadreazãîntr-o viziune curricularã, în sensul cãeste necesarã o selecþie de mijloace ºimetode, reunite într-un model depredare. Din „Strategia Generalã deorganizare ºi dezvoltare a activitãþiide educaþie fizicã ºi sport din Româ-

nia pentru perioada 2005-2008“,disponibilã pe site-ul Agenþiei Naþio-nale pentru Sport (ANS), aflãm cã„Obiectivele educaþiei fizice propusespre a fi îndeplinite sunt: menþinereaunei stãri optime de sãnãtate a celorcare practicã exerciþiile fizice în modconºtient ºi sistematic, precum ºicreºterea potenþialului lor de muncãºi de viaþã, favorizarea proceselor decreºtere ºi optimizare a dezvoltãriicorporale/fizice a cetãþenilor, dezvol-tarea/educarea calitãþii motrice debazã ºi a celor specifice disciplinelorsportive, formarea unui sistem largde deprinderi ºi priceperi motrice ºivalorificarea lor în – atenþie!, s.n. –planul sportiv – performanþial“. În-cântãtor ºi gãunos în acelaºi timp.„Performanþial“ e un cuvânt inexis-tent în limba românã, o forþare înatac din punct de vedere lingvistic.Singurul sens pe care îl poate aveaacest cuvânt e sã mascheze vidul demãsuri, fiindcã la acest capitol tre-

buia iniþiat ºi realizat „Programuleducaþiei fizice“. Acesta presupunearealizarea unui numãr minim de 3ore de educaþie fizicã ºi sport sãp-tãmânal (1 - 2 ore de educaþie fizicãincluse în Planul cadru, o orã deansamblu sportiv ºi douã ore de pre-gãtire a formaþiunilor sportive careparticipã la întrecerile, concursurile ºicompetiþiile ºcolare), îmbunãtãþireaconþinutului ºi predãrii educaþiei fi-zice ºcolare ºi, partea cea mai îndrãz-neaþã, desfiinþarea categoriei de „eleviscutiþi medicali“ ºi introducerea cate-goriei de „elevi cu cerinþe educaþiona-le speciale“, care, pe baza expertizei ºia recomandãrilor speciale, vor parti-cipa la lecþiile de educaþie fizicã ºi vorfi notaþi corespunzãtor unui sistem decriterii stabilit de profesorul de edu-caþie fizicã ºi sport. Suntem în 2008,deci la finalul ciclului în care trebuiaaplicatã strategia, ºi totul e literãmoartã în protocolul dintre ANS ºiMinisterul Educaþiei, semnat anultrecut.

EpilogVorbind despre necesitatea edu-

caþiei armonioase, Platon spunea cãomul este conducãtorul unui car lacare sunt înhãmaþi doi cai, dintre careunul înaripat, cãutând sã ia drumulcerului de unde a venit, iar celãlalt,legat de pãmântul de unde se trage.Cu toate acestea, conducãtorul caru-lui trebuie sã armonizeze aceste pul-siuni antagonice, sã stãpâneascã înmâna lui toate energiile contradictoriiºi, în cele din urmã, sã oblige caii sãtragã fãrã zdruncinãturi pânã lasfârºitul drumului. Sau vieþii! Aceastãimagine simbolicã nu este altcevadecât expresia idealului armonic, a„kalokagathiei“ (frumuseþe ºi bunã-tate), noþiune deseori întrebuinþatãde marii gânditori ai Greciei clasice,expresie a perfecþiunii umane, a uneiconcepþii de înaltã eticã individualã ºisocialã, continuând în linie directãvirtuþile eroilor homerici, o formãconsideratã ca superioarã, la care seajungea printr-o educaþie îngrijitã,aplicatã tuturor componentelor fiin-þei umane. Filosofie, se poate spune ºiprin urmare, un nivel înalt de ab-stractizare. Posibil, dar oricât de multar incomoda comoditatea noastrã degândire, articularea unui sistem edu-cativ coerent în interiorul cãruia edu-caþia fizicã sã nu fie înlocuitã cu medi-taþiile la matematicã sau, pur ºi sim-plu, eliminatã necesitã o viziune ºi, însens larg, o filosofie. A bunului-simþ!

�� AA LL II NN BB RR AA TT UU

EDUCAÞIA FIZICÃ

moare ºi nu se predã

În Europa,

Subordonaþii ministrului Pãcuraru se cred deasupra legii

Ministerul Muncii contestã supremaþiaConstituþiei

ªCOALAromâneascqjuridic


14

�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT ÃÃ UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM

Aºa cum am arãtat în numãrulanterior, în cadrul unui proces civil,Casa Judeþeanã de Pensii Maramu-reº a ridicat excepþia neconstituþio-nalitãþii dispoziþiilor art. 106 alin. 2din Legea 128/1997 referitoare laacordarea, în caz de deces al unui ca-dru didactic sau didactic auxiliar,unui ajutor celor îndreptãþiþi încuantum de cinci salarii ale per-soanei decedate, din bugetul asi-gurãrilor sociale. Casa judeþeanã dePensii ºi-a motivat excepþia prinaceea cã dispoziþiile art. 106 alin. 2sunt contrare prevederilor art. 16alin. 1 din Constituþia României, în-trucât acestea prevãd un cuantum alajutorului de deces mai mare decâtcel reglementat de Legea 19/2000,creându-se astfel un privilegiu înraport cu ceilalþi asiguraþi din sis-temul public de pensii. Faþã deaceastã excepþie, Curtea Constituþio-nalã s-a pronunþat la 26 martie2008 prin Decizia nr. 248( publicatãîn Monitorul Oficial – Partea I nr.273/7.V.2008) în sensul respingeriiacesteia.

Efectul acestei decizii constã înatestarea constituþionalitãþii dispo-ziþiilor art. 106 alin. 2 din Legea128/1997, înþelegând prin aceasta cãdispoziþiile art. 106 alin. 2 din legea128/1997 sunt conforme cu dispo-ziþiile constituþionale, neîncãlcândniciun drept fundamental consti-tuþional ºi necreând situaþii privile-giate prin conþinutul sãu. Contrardispoziþiilor legale referitoare laefectul ºi caracterul obligatoriu alDeciziilor pronunþate de CurteaConstituþionalã, Ministerul Muncii,Familiei ºi Egalitãþii de ªanse a emisadresa nr. 4030/ 10.06.2008, princare, într-un avânt necugetat de „in-terpretare legislativã“, concluzio-neazã cã Decizia Curþii Constituþio-nale, care a confirmat legitimitatea

dreptului urmaºilor îndreptãþiþi alunui cadru didactic sau didactic au-xiliar la primirea ajutorului de decesîn cuantum de cinci salarii, nu tre-buie aplicatã. Aceastã abordare nueste una tocmai bine aleasã, fiindsancþionabilã nu doar sub aspectprofesional.

Pentru a evita confuzia pe care,printr-un abuz de putere, MMFESîncearcã din nou sã o facã, vom arãtaîn cele ce urmeazã termenii ºi con-diþiile pronunþãrii decizilor de cãtreCurtea Constituþionalã.

Curtea este organizatã ºi func-þioneazã prin Legea nr. 47/1992.Conform art. 1 alin. 1, Curtea Consti-tuþionalã este garantul supremaþieiConstituþiei ºi este unica autoritatede jurisdicþie constituþionalã în Ro-mânia (alin. 2). În activitatea sa,Curtea hotãrãºte asupra excepþiilorde neconstituþionalitate privind legi-le ºi ordonanþele, ridicate în faþainstanþelor judecãtoreºti sau de ar-bitraj comercial, precum ºi a celorridicate direct de Avocatul Poporu-lui (art. 11 alin. 1), iar Deciziile ºihotãrârile se pronunþã în numelelegii.

Constituþia României (art. 147alin. 4) stabileºte cã Deciziile CurþiiConstituþionale se publicã în Moni-torul Oficial al României ºi, de ladata publicãrii, deciziile sunt generalobligatorii ºi au putere numai pen-tru viitor.

În cazul în care se solicitã con-statarea neconstituþionalitãþii unordispoziþii legale, ca în cazul de faþã –necostituþionalitatea art. 106 alin. 2Legea 1281/997, Curtea trebuie sãverifice dacã acestea ar fi contrareunei norme constituþionale referi-toare la drepturile ºi libertãþile cetã-þenilor. Astfel, în timp ce temeiuldeclarãrii ca neconstituþionalã aunei dispoziþii legale îl constituie în-

cãlcarea prin aceasta a anumitor dis-poziþii constituþionale, temeiul de-clarãrii ca ºi constituþionale a uneidispoziþii legale îl constituie respec-tarea prin aceasta a dispoziþiilorconstituþionale.

Respingerea excepþiei de necon-stituþionalitate ridicatã de Casa Ju-deþeanã de Pensii Maramureº a in-tervenit ca urmare a examinãrii deCurte a concordanþei dispoziþiilorart. 106 alin. 2 Legea 128/1997 cudispoziþiile constituþionale. În moti-vaþia Deciziei nr. 248/26 martie2008, Curtea aratã cã legiuitorul areglementat, într-adevãr, un regimjuridic diferit sub aspectul cuantu-mului ajutorului de deces în cazulcadrelor didactice, în raport cu cate-goriile socio-profesionale care sesupun prevederilor Legii 19/2000.Curtea a apreciat însã cã aceastã di-ferenþã de tratament nu este unadiscriminatorie, ci se sprijinã peconsiderentele pe care le-a avut învedere legiuitorul, pornind de lacomplexitatea, responsabilitatea ºiimportanþa pentru societate a acti-vitãþii personalului didactic ºi didac-tic auxiliar. Motivat prin acestea,Curtea a reþinut cã textul de lege nucontravine dispoziþiilor constitu-þionale care consacrã egalitatea dedrepturi ºi, prin urmare, dispoziþiilesunt constituþionale. Pentru aceasta,Curtea a respins excepþia ridicatã deCasa Judeþeanã de Pensii Maramu-reº, confirmând prin aceasta legi-timitatea dreptului urmaºilor în-dreptãþiþi al unui cadru didactic saudidactic auxiliar la primirea ajutoru-lui de deces în cuantum de cinci sa-larii.

Aceastã Decizie este definitivã ºigeneral obligatorie, astfel încâtMMFES sau orice altã autoritate pu-blicã numai cu încãlcarea legii poatesã refuze respectarea sa.

� Ordin nr. 4722/9.07.2008 de modificare a OM nr. 3568/ 11.03.2005 privind plata membrilor comisiilorde pregãtire a elevilor selecþionaþi în loturile naþionale în vederea participãrii la olimpiadele internaþionale.

� Ordin nr. 4721/9.07.2008 cu privire la structura anului ºcolar 2008-2009. � Ordin nr. 4.644/30.06.2008 privind completarea ºi modificarea ordinului ministrului Educaþiei,

Cercetãrii ºi Tineretului nr. 3628 din 31.03.2008 privind aprobarea programelor de studii universitare de maste-rat evaluate de Agenþia Românã pentru Asigurarea Calitãþii în Învãþãmântul Superior

� Ordin nr. 4651/2.07.2008 de modificare ºi completare a OMECT nr. 4382/09.06.2008 privind apro-barea listei nominale suplimentare a beneficiarilor Legii nr. 269/2004, pentru 2008, rezultatã în urma analizãriicontestaþiilor depuse de cãtre solicitanþi

� Ordin nr. 4539 privind aprobarea „Calendarului concursului de admitere în învãþãmântul preuniversi-tar ºi superior de stat din România a etnicilor români ºi diasporã“ ºi a „Repartizãrii locurilor subvenþionate, cubursã ºi fãrã bursã, la studii preuniversitare, universitare de licenþã, masterat, doctorat ºi rezidenþiat pentrucetãþenii din Republica Moldova, cetãþenii din þãri învecinate ºi diasporã pentru anul ºcolar – universitar 2008– 2009“.

� Ordin nr. 4316/3.06.2008 privind aprobarea programului de studii psihopedagogice în vederea certi-ficãrii pentru profesia didacticã prin Departamentul pentru Pregãtirea Personalului Didactic.

�� Sunt învãþãtoare la ªcoala 11, Iorgu Iordan Tecuci ºirevin cu rugãmintea de a-mi spune dacã pe perioada de varãse acordã cei 2% din fondul de premiere.

R: Da, pe perioada vacanþei, personalul care se aflã în activitate poatebeneficia de premiul de 2%, prin aceeaºi procedurã a Consiliului deAdminsitraþie.

�� Plata cu ora pentru învãþãtori ºi educatoare cu grad Iºi peste 25 de ani se ia în considerare la calcularea indemniza-þiei pentru concediul de odihnã?

R: Faþã de situaþia efectuãrii orelor suplimentare în regim de platã cuora, aºa cum este aceasta reglementatã de art. 12-19 din Ordinul MECTnr. 1350/2007, prin adresa nr. 2213/26.10.2006, MMSSF precizeazã cãîn privinþa criteriilor de normare ºi de salarizare în învãþãmânt sunt apli-cabile dispoziþiile speciale ale Legii 128/1997, care prin caracterul de legespecialã derogã de la regulile generale, în sensul cã pentru orele supli-mentare nu se mai încheie contract de muncã cu timp parþial pe perioadãdeterminatã, dar se fac reþinerile cãtre stat aferente, contribuind astfel lavenitul lunar. Acest fapt este confirmat ºi de dispoziþiile Ordinului340/2001 art. 19 lit. h, care în mod expres aratã cã „plata cu ora“ repre-zintã venit brut lunar, supus reþinerilor CAS. Prin aceasta, coroborat cudispoziþiile art. 145 alin. 1 2 din Codul Muncii, precizãm cã plata cu oratrebuie avutã în vedere la calculul indemnizaþiei de concediu.

�� Bunã ziua! Am ºi eu douã probleme pe care aº vrea sãvi le adresez ºi cãrora aº dori din sufet cu ajutorul dvs. sã legãsesc rezolvare cât mai urgent posibil: Sunt învãþãtoare ti-tularã cu vechime de 13 ani în învãþâmânt, gr. II ºi acum îniulie am terminat facultatea de filologie cu specializarea ro-mânã-englezã, cu licenþã. Îmi puteþi spune ºi mie, vã rog mult,

din septembrie cum voi fiîncadratã, þinând cont defaptul cã aº dori sã profe-sez tot ca învãþãtor ºicum ar trebui sã pro-cedez? ªi a doua proble-mã ar fi cu decontulnavetei. Am domiciliulstabil în Bucureºti, darlucrez la o scoalã dinmediul rural, pentru fap-tul cã folosesc maºinapersonalã zilnic pentru amã deplasa la locul demunca (dus-întors), mi s-a spus cã nu beneficiezde niciun decont din par-tea primãriei. Îmi puteþiindica o bazã legalã pen-tru a putea beneficia deacest drept al meu?

R: Faþã de prima problemã, precizez cã de la 1 sept. 2008 veþi fiîncadratã ca institutor I (art. 7 lit. c din Legea 128/1997) ºi veþi fi plãtitãconf. Anexei nr. 2, pct. 3 din OG 15/2008. Faþã de cea de-a doua proble-mã, precizez: La 25 aprilie 2007 a fost publicatã în Monitorul Oficial nr.275, Legea nr. 419/2007 pentru modificarea Legii 128/1997. În punctul2, Legea 419/2007 modificã art. 104 aliniat 3 din Legea 128/1997 ºi sta-bileºte cã personalului didactic din unitãþile de învãþãmânt, care nu dis-pune de locuinþã ºi cãruia nu i se poate oferi o locuinþã corespunzãtoareîn localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele detransport în comun, din localitatea de reºedinþã la locul de muncã ºi de lalocul de muncã în localitatea de reºedinþã. În cazul în care nu existãmijloace de transport în comun între localitatea de reºedinþã din sediulunitãþii de învãþãmânt, personalului didactic i se vor deconta contra-valoarea benzinei, conform articolului 104 aliniat 3 modificat. Deconta-rea sau plata echivalent a costurilor de transport se va efectua de cãtre au-toritãþile administraþiei publice locale din unitatea administrativ-terito-rialã pe raza cãreia se aflã unitatea. Pentru decontare este necesarã soli-citarea scrisã adresatã autoritãþilor administraþiei publice locale, cerereadiferind în funcþie de situaþie, dupã cum urmeazã: în acest caz, se vadeconta contravaloarea corespunzãtoare a 7,5 l benzinã Premium la 100km parcurºi.

Rãspunsuri la întrebãrile cititorilor

Noutãþi legislative

1. Consideraþi cã în ultimii 4 ani viaþa ºcolii s-a schimbat:a. în bine b. în mai rãuc. este la fel

2. Cum vã descurcaþi cu salariile actuale faþã de cele pe care le primeaþiacum 4 ani?

a. mai bine b. la felc. mai prost

3. Cât consideraþi cã ar trebui sã fie venitul minim în învãþãmânt?

............................................................................................................................................

4. Consideraþi cã ajutorul pentru cãrþi ºi ajutorul pentru haine trebuiesã fie incluse în salariu ca ºi majorare?

a. dab. nu

5. În condiþiile în care majorarea de 50% de la 1 octombrie nu va fi apli-catã sunteþi dispuºi la acþiuni de protest? În ce mod doriþi sã protestaþi?

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

6. Care sunt sursele dumneavoastrã de informare?a. liderul sindical local b. mass-media c. internetul d. e-mailul

7. Credeþi cã este nevoie de descentralizare administrativã ºi financiarãastfel încât directorul sã poatã angaja/concedia în funcþie de performanþeºi sã poatã oferi/negocia salarii diferenþiate în funcþie de valoarea activitãþii fiecãrui angajat? Ce soluþii vi s-ar pãrea mai bune?!

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

8. Credeþi cã este nevoie de o nouã reglementare legislativã prin caresalariile profesorilor sã fie diferenþiate în funcþie de performanþele acestora la clasã ºi nu numai în funcþie de grade, vechime etc.?

a. da b. nu

c. alt rãspuns ....................................................................................................................

...................................................................................................................

9. Concursul de titularizare trebuie sã rãmânã la fel ca ºi pânã acumsau este nevoie de o schimbare? Cum vedeþi dumneavoastrã ocuparealocurilor în învãþãmânt?

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

10. Care ar fi soluþia optimã de selecþie ºi numire/concediere a directo-rilor de unitãþi de învãþãmânt?

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

11. Care ar trebui sã fie componenþa Consiliului de administraþie alºcolii ºi în ce proporþii? (ex.: reprezentanþi ai personalului didactic, nedi-dactic, ai pãrinþilor, ai elevilor, ai mediului de afaceri, ai administraþieilocale, etc.)

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................12. Pe o scarã de la 1 la 10 vã rugãm sã daþi o notã activitãþii FEN din

ultimii 4 ani.

............................................................................................................................................

13. Ce credeþi cã mai trebuie sã facem pentru ca lupta sindicalã sãînregistreze mai multe succese?

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................12. Pãreri, comentarii, soluþii ºi probleme cu care vã contruntaþi.

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

CCCCHHHHEEEESSSSTTTTIIIIOOOONNNNAAAARRRR FFFFEEEENNNN

C

FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee ss--aa gghhiiddaatt îînnttoottddeeaauunnaa dduuppãã ssllooggaannuull „„SSiinnddiiccaattuull eeººttii ttuu –– CCuu ttiinnee,, ppeennttrruu ttiinnee!!““.. ªªii ddee aacceeaassttãã ddaattãã ddoorriimm ssãã aaffllããmm

ppããrreerreeaa dduummnneeaavvooaassttrrãã ddeesspprree aaccttuuaallaa ssiittuuaaþþiiee ddiinn îînnvvããþþããmmâânntt ººii ssãã vvãã îînnttrreebbããmm ccee ttrreebbuuiiee ffããccuutt ddiinn ppuunnccttuull dduummnneeaavvooaassttrrãã ddee vveeddeerree..

DDee aacceeeeaa,, vvãã rruuggããmm ssãã nnee rrããssppuunnddeeþþii llaa uurrmmããttooaarreellee îînnttrreebbããrrii ººii ssãã nnii llee ttrriimmiitteeþþii ffiiee ddiirreecctt ((eemmaaiill:: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo,, ffaaxx.. 002211..333377..0011..1177,, ssaauu pprriinn ppooººttãã

ppee aaddrreessaa SSttrr.. JJuussttiiþþiieeii nnrr.. 6655,, sseecctt.. 33,, BBuuccuurreeººttii)),, ffiiee pprriinn ssiiddiiccaatteellee jjuuddeeþþeennee aaffiilliiaattee.. ÎÎnn ffuunnccþþiiee ddee rrããssppuunnssuurriillee dduummnneeaavvooaassttrrãã,, vvoomm ssttaabbiillii ssttrraatteeggiiaa

ppeennttrruu ppeerriiooaaddaa uurrmmããttooaarree..

Vã mulþumim mult pentru participare ºi vã rugãm sã ne daþi datele dumneavoastrã de contact.

Nume ºi prenume .............................................................................................

Instituþia de învãþãmânt ºi funcþia .............................................................................................

.............................................................................................

Telefon .............................................................................................

E-mail .............................................................................................

Membru FEN din anul .............................................................................................

NOTÃ: Varianta electronicã

a sondajului o puteþi gãsi pe site-ul

www.scoalaromaneasca.ro

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

Date post:	02-Sep-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

SUB LUPÃ PAG. 3 Bacalaureatul extremelor ºI ATITUDINE ...tip grile, la discipline la alegerea...

Documents