Studiu- Protectia Copiilor in Rm 0

8/19/2019 Studiu- Protectia Copiilor in Rm 0

1/60

CENTRUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA

ЦЕНТР ПО ПРАВАМ

ЧЕЛОВЕКА В

МОЛДОВЕ

MD-2012, Moldova,Chişinău,

str. Sfatul Ţării, 16

THE CENTER FOR

HUMAN RIHT! OF

MOLDOVA

Tel: 2! " #00$ %a&: 22'" !!2 (-)ail:*+do))dl.net

ANALIZA SISTEMULUI DE PROTEC IE A COPIILORȚ ÎN SITUA II DE RISC I A CELOR RĂMA I FĂRĂ Ț Ș Ș

OCROTIRE PĂRINTEASCĂ (STUDIU)

Elaborat:Tatiana Creten!o

e"# Ser$i!i%l &rote! ia 're&t%rilor !o&il%l%i Ș ț

Ci in%# *+,- ș

mailto:[email protected]:[email protected]


2/60

1


3/60

C%&rin:

,. Conte/t *. Stan'ar'e interna ionale i na ionale &ri$in' &rote! ia !o&il%l%i ț ș ț ț -. Site0%l a!t%al 'e &re$enire a e&arrii !o&il%l%i 'e "a0ilie1. For0ele 'e &rote! ie a !o&iilor 2n it%a ii 'e ri! i !ei r0a i "rț ț ș ș

o!rotire &rintea!1.,. A'o& iaț 1.*. T%tela3!%ratela1.-. Aiten a &arental &ro"eionitț 1.1. Caele 'e !o&ii 'e !o&ii 'e ti& "a0ilial

4. A!ti$itatea a%torit ilor t%telare 'e ni$el%l II ț 4.,. L%area !o&il%l%i "r 'e!'ere 'in 're&t%rile &rinte5ti. E"e!tele l%rii

!o&iilor "r 'e!'ere 'en 're&t%rile &rinte ti ș4.*. De!'erea 'in 're&t%rile &rinte ti. E"e!tele 'e!'erii 'in 're&t%rile ș &rinte ti. Mo'alitatea 'e retabilire 2n 're&t%rile &rinte ti ș ș4.-. Do0i!ili%l !o&il%l%i 0inor 4.1. Dre&t%l b%ni!ilor# "ra ilor# %rorilor 'e a !o0%ni!a !% !o&il%l ț 4.4. Stabilirea# !ontetarea i re!%noa terea &aternit ii30aternit ii ș ș ț ț 4.6. Li&irea3Li0itarea !a&a!it ii 'e e/er!i i% a &rin ilor ț ț ț 4.7. S!i0barea n%0el%i i3a% &ren%0el%i !o&il%l%i 0inor ș4.8. A&rarea 're&t%rilor &atri0oniale ale !o&il%l%i 4.9 Parti!i&area a%torit ii t%telare la e/a0inarea litiiilor &ri$in' ie ireaț ș'in ar a !o&il%l%i 0inor ț 4.,+ Parti!i&area re&re;entant%l%i a%torit ii t%telare 2n !a'r%l e/a0inrii ț !a%;elor &enale !% i0&li!area 0inorilor 4.,, Anali;a a!ti$it ii a%torit ilor t%telor 2n !a'r%l $i;itelor e"e!t%ate 'eț ț &e!iali tii Ser$i!i%l%i &rote! ia 're&t%rilor !o&il%l%i a Centr%l%i &entr% ș ț

Dre&t%rile O0%l%i 'in Mol'o$a

6. Re!o0an'ri 7.


4/60

,. Conte/t%l

Necesitatea realizării unei astfel de analize apare în contextul în care tot maimul i copii rămîn fără ocrotire părintească din cauza migra iei părin ilor la muncăț ț ț

peste hotarele Republicii Moldova, abandonului de familie, al consumului de

alcool sau droguri, etc.Analizînd situa ia mai multor copii în situa ie de risc i a celor răma i fărăț ț ș ș

ocrotire părintească, am constatat că reprezentan ii autorită ilor întîrzie săț țîntreprindă ac iuni corespunzătoare pentru protejarea copiilor sau întreprind ac iuniț țnecorespunzătoare interesului superior al copilului.

opiii sunt mai vulnerabili decît adul ii în fa a dificultă ilor vie ii, iar ț ț ț țdezvoltarea lor într!un mediu sănătos este esen ială pentru viitorul unei societă i.ț ț"entru a!i ajuta este necesar să în elegem situa ia de facto, aceasta fiind posibilăț ț

prin elaborarea unei investiga ii care va fi axată pe analiza cadrului normativ, pețdate statistice i opinia speciali tilor din domeniu, dar i experien a altor state.ș ș ș ț

#ste de men ionat faptul că în ultimii ani Republica Moldova a marcat oțevolu ie importantă în domeniul protec iei drepturilor copilului. $n prim pas a fostț țratificarea de către legislativul Republicii Moldova la %& decembrie %''( a

prevederilor onven iei )N$ cu privire la drepturile copilului, adoptată la &(țnoiembrie %'*'. Acest document este în vigoare pentru Republica Moldova din &+februarie %''.

Ratificînd acest act interna-ional, Republica Moldova s!a angajat să protejezecopiii de orice gen de discriminare, să le asigure o bună securitate socială icondi-ii pentru dezvoltare intelectuală i fizică cît mai completă.

/a &* mai %''' "arlamentul Republicii Moldova a adoptat 0otărîrea nr. 1%2 prin care a aprobat 3trategia de reformă a sistemului de asisten ă socială, hotărîrețce a pus bazele unei reforme în domeniul asisten ei sociale în special a asisten eiț țsociale a copilului i familiei. Reforma sistemului de asisten ă socială vizează maiș țmulte obiective, printre care4 crearea unui cadrul juridic în domeniul asisten eiț

sociale i reforma cadrului administrativ!organizatoric.ș) prioritate a reformei cadrului administrativ!organizatoric consta în crearea

unui organ central de specialitate 5minister, departament6 cu sarcini i atribu ii înș țdomeniul promovării noii politici de administrare a asisten ei sociale. 7n planțteritorial, politica de asisten ă socială fiind promovată prin direc iile de asisten ăț ț țsocială realizarea ei fiind efectuată prin oficiile de asisten ă socială în cooperare cuțserviciile specializate ale autorită ilor publice locale.ț

8ermenul de protec ie a copilului este utilizat în diferite moduri de diferiteț

organiza ii în diverse situa ii. 7n forma sa cea mai simplă, protec ia copilului seț ț țreferă la dreptul fiecărui copil de a nu i se face nici un rău. Acest drept se adaugă la


5/60

alte drepturi, cum ar fi acela de a beneficia de ceea ce are nevoie pentru asupravie ui, a se dezvolta i a prospera.ț ș

7ncălcarea drepturilor copilului la protec ie, pe lîngă faptul că este o încălcareța drepturilor omului, constituie i obstacole uria e, insuficient recunoscute i aduseș ș șla cuno tin a organelor competente, în calea supravie uirii i dezvoltării copilului.ș ț ț ș"e de altă parte, ac iunile reu ite de protec ie sporesc ansele copilului de a cre teț ș ț ș ș

sănătos fizic i mintal, încrezut i cu respect fa ă de sine.ș ș ț Neasigurarea unei protec ii adecvate pentru copii poate submina însă iț ș

dezvoltarea unei ări i aduce cu sine costuri negative care continuă să existeț șdincolo de copilărie, chiar i în timpul vie ii adulte.ș ț

Astfel, în scopul monitorizării respectării prevederilor legale din domeniu s!aelaborat o analiză pe ară privind sistemul de protec ie a copiilor în situa ie de riscț ț ți a celor răma i fără ocrotire părintească. "rezenta analiză se va axa i peș ș ș

mecanismele de protec ie a copiilor răma i fără ocrotire părintească i a celor ț ș ș

orfani, dar i pe activitatea autorită ii tutelare de nivelul 99.ș ț

*. Stan'ar'e interna ionale i na ionale &ri$in' &rote! ia !o&il%l%i.ț ș ț ț

:aptul că to i copiii au drepturi a fost recunoscut în dreptul interna ional încăț țdin anul %'&1, cînd /iga Na iunilor a adoptat prima ;eclara ie interna ională cuț ț ț

privire la drepturile copilului. instrumentele ulterioare din domeniul drepturilor omului < atît cele ale Na iunilor $nite, cum ar fi ;eclara ia universală a drepturilor ț ț

omului din %'1*, cît i instrumentele regionale. Aceste drepturi se aplică tuturor,șinclusiv copiilor, i au fost dezvoltate ulterior în instrumente cum ar fi onven iaș ținterna ională privind drepturile civile i politice din %'22.ț ș

8reptat s!a ajuns la un consens interna ional cu privire la necesitatea unui nouținstrument care să formuleze în mod expres drepturile specifice i speciale aleșcopiilor. 7n %'*', Adunarea =enerală a Na iunilor $nite a adoptat onven ia cuț ț

privire la drepturile copilului.

Acest act promovează standardele interna ionale privind drepturile copilului înț

mai multe moduri. onven ia formulează i stabile te caracterul obligatoriu alț ș șmultora dintre drepturile copilului formulate în instrumentele anterioare. ;easemenea, con ine noi prevederi privind copiii, de exemplu prevederi cu privire lațdreptul la participare, precum i principiul după care, în toate deciziile care îiș

privesc pe copii, vor trebui să primeze interesele superioare ale acestora.Recunoa terea dreptului copilului la protec ie este recunoscut i într!o serie deș ț ș

alte instrumente, atît ale Na iunilor $nite cît i ale altor organisme interna ionale,ț ș țcum ar fi4

! arta africană privind drepturilor i bunăstarea copilului a )rganiza ieiș ț pentru $nitate Africană din %''(>

!


6/60

- onven ia de la =eneva privind dreptul umanitar interna ional din %'1' iț ț ș"rotocoalele Adi ionale la acestea din %'??>ț

- onven ia nr. %* a )rganiza iei 9nterna ionale a Muncii din %'?>ț ț ț

- onven ia nr. %*& a organiza iei 9nterna ionale a Muncii din %''' privindț ț ținterzicerea i întreprinderea unor ac iuni imediate pentru eliminarea celor maiș țgrave forme de muncă a copilului, etc.

7n articolul % al onven iei )N$ cu privire la drepturile copilului se spune căț@prin copil se în elege orice fiin ă umană sub vîrsta de %* ani, exceptînd cazurile înț țcare legea aplicabilă copilului stabile te limita majoratului sub această vîrstă@.ș

"rotec ia copilului este strîns legată de toate aspectele care privesc bunăstareațcopilului. Aspecte privind protec ia apar în legătură cu aproape toate problemele cuțcare se confruntă copiii în zilele noastre. Nu există nici o problemă care îi prive teș

pe copii care să nu fie legată într!un fel sau altul de protec ia copilului.ței mai importan i actori din via a oricărui copil sunt adesea, sau ar trebui săț ț

fie în cele mai multe cazuri, părin ii. Astfel, familia poate fi un actor deosebit dețimportant în func ie de care se poate stabili dacă un copil este sau nu protejat. "e dețaltă parte, însă, dată fiind pozi ia centrală ocupată de familie în via a copilului, eaț ț

poate deveni adesea i o sursă de violen ă, abuz, discriminare i exploatare.ș ț șonven ia privind drepturile copilului pune mare accent pe rolul familiei înț

cre terea copiilor i recunoa te dreptul familiei la protec ie i sprijin. Articolul + dinș ș ș ț șonven ie stabile te clar răspunderea statului pentru protejarea i respectareaț ș șrolului familiei, afirmînd următoarele4 @3tatele păr-i vor respecta responsabilitatea,

dreptul i obliga-ia pe care le au părin-ii sau, după caz, membrii familiei lărgite saua comunită-ii, conform cutumei locale, tutorii sau alte persoane prin legeresponsabile pentru copil, de a!i da acestuia, într!un mod care să corespundădezvoltării capacită-ilor acestuia, orientarea i sfaturile corespunzătoare exercităriidrepturilor pe care i le recunoate prezenta onven-ie@.

onform onven iei, principala responsabilitate pentru cre terea copiilor leț șrevine părin ilor. 7n cazul în care părin ii nu! i pot cre te copiii, statul are datoria deț ț ș șa!i ajuta. 7n acela i timp, însă, la articolul %' se prevede obliga ia statului de a @luaș ț

toate măsurile legislative, administrative, sociale i educative corespunzătoare pentru protejarea copilului împotriva oricăror forme de violen-ă, vătămare sau deabuz fizic sau mental, de abandon sau neglijen-ă, de rele tratamente sau deexploatare, inclusiv violen-a sexuală, în timpul cît se află în îngrijirea părin-ilor saua unuia dintre ei, a reprezentantului sau reprezentan-ilor săi legali sau a oricărei

persoane căreia i!a fost încredin-at. Aceste măsuri de protec-ie vor cuprinde, dupăcum se va conveni, proceduri eficiente pentru stabilirea de programe socialevizînd furnizarea de sprijin necesar copilului i celor cărora le!a fost încredin-at,

precum i pentru alte forme de prevenire, ca i pentru identificarea, raportarea,retrimiterea, anchetarea, tratarea i urmărirea penală pentru cazurile de rele

'


7/60

tratamente ! descrise mai sus ! aplicate copilului i vor cuprinde, de asemenea,după cum se va stabili, proceduri de interven-ie judiciară@.

7n cazuri extreme, această obliga ie a statului ar putea chiar presupunețsepararea copilului de familie. Nu va trebui să se recurgă la separare decît camăsură extremă, după cum se afirmă clar la articolul ' al onven iei4 @3tatele păr-ițvor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părin-ii săi împotriva voin-ei lor, cu

excep-ia situa-iei în care autorită-ile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare i în conformitate cu legile i procedurile aplicabile, că această separareeste necesară, în interesul superior al copilului. ) decizie în acest sens poate să fienecesară în anumite cazuri particulare, de exemplu atunci cînd părin-ii maltrateazăsau neglijează copiii sau cînd părin-ii trăiesc separat i cînd urmează să se ia ohotărîre cu privire la locul de reedin-ă al copilului@.

Articolul &( al onven iei garantează protec ia copiilor fără familie, @)riceț țcopil care este, temporar sau definitiv, lipsit de mediul său familial, sau care, în

propriul său interes, nu poate fi lăsat în acest mediu, are dreptul la protec ie iț șajutor special din partea statului. 3tatele păr i vor prevedea pentru acest copil oțocrotire alternativă în conformitate cu legisla ia lor na ională. ) astfel de ocrotireț ț

poate include, între altele, plasarea într!o familie, @afala@ din legea islamică,adop iunea sau, dacă este necesar, plasarea în institu ii adecvate îngrijirii copiilor.ț ț7n alegerea uneia din aceste solu ii este necesar să se ină seama în modț țcorespunzător de necesitatea unei anumite continuită i în educarea copilului, ca iț șde originea sa etnică, religioasă, culturală i lingvistică@.ș

onstitu ia Republicii Moldova în prevederile art. 1* men ionează despreț țîndatorirea părin ilor de a asigura cre terea, educa ia i instruirea copiilor, art. +(ț ș ț șgarantează protec ia copiilor orfani i a celor lipsi i de ocrotirea părin ilor, iar ț ș ț țaceastă obliga ie îi revine statului. 8otodată, copiii se bucură de un regim special dețasisten ă în realizarea drepturilor lor.ț

/egea privind drepturile copilului nr. *!B999 din %+ decembrie %''1stabile te statutul copilului ca subiect independent i prevede asigurarea sănătă iiș ș țlui fizice i spirituale. $n capitol întreg al acestei legi este adresat copilului înș

condi ii nefavorabile i extremeț ș %. "rin prisma prevederilor acestei legi copii lipsi ițde mediul familial sau cei orfani se bucură de protec ie i ajutor special din parteaț șstatului.

7n art. + din odul familiei se regăse te dreptul copilului de a fi protejat,șastfel, copilului i se garantează apărarea drepturilor i intereselor sale legitime.Apărarea drepturilor i intereselor legitime ale copilului se asigură de părin-i sau

% Articolul &&. )crotirea copiilor orfani i a copiilor rămai fără îngrijire părintească Articolul &. 7ntre-inerea copiilor în institu-ii de stat pentru copii

Articolul &1. ;repturile copiilor invalizi i copiilor cu handicap fizic saumental Articolul &+. ;repturile copiilor afla-i în situa-ii excep-ionaleArticolul &'. )crotirea drepturilor copilului în institu-iile educative speciale

6


8/60

persoanele care îi înlocuiesc, iar în cazurile prevăzute de lege < de procuror,autoritatea tutelară sau de alte organe abilitate.

8otodată, art. %%& : stipulează că apărarea drepturilor i intereselor legitimeale copiilor se pune pe seama autorită-ii tutelare în cazurile de deces al părin-ilor,de decădere a lor din drepturile părinteti, de abandon, de declarare a părin-ilor cafiind incapabili, de boală sau absen-ă îndelungată, de eschivare de la educa-ia

copiilor, de la apărarea drepturilor i intereselor lor legitime, inclusiv în cazulrefuzului părin-ilor de a!i lua copiii din institu-iile educative, curative sau din alteinstitu-ii în care se află acetia, precum i în alte cazuri de lipsă a grijii părinteti.

7n art. %%+ din odul :amiliei sînt stabilite formele de protec ie a copiilor țrăma i fără ocrotire părintească, i anume4 autoritatea tutelară asigură men-inereaș șsau reintegrarea copilului rămas fără ocrotire părintească4 a6 în familia biologică b6 în familia extinsă < rudele lui de pînă la gradul 9Cinclusiv 5în cazul cînd nu este posibil plasamentul în familia biologică6. 7n cazul

imposibilită-ii de aplicare a măsurilor men-ionate supra, copilul rămas fără ocrotire părintească va beneficia de următoarele forme de protec-ie, acordîndu!se prioritateformelor de protec-ie de tip familial fa-ă de cele reziden-iale4 a6 adop-ia> b6 tutela5curatela6> c6 asisten-a parentală profesionistă> d6 plasamentul în casa de copii detip familial> e6 plasamentul în institu-ia reziden-ială de orice tip> f6 alte forme de

protec-ie, în condi-iile legii./a data de %1 iunie &(% "arlamentul Republicii Moldova a adoptat /egea nr.

%1( privind protec ia specială a copiilor afla i în situa ie de risc i a copiilor ț ț ț ș

separa i de părin i. Respectiva lege stabile te procedurile de identificare, evaluare,ț ț șasisten ă, referire, monitorizare i eviden ă a copiilor afla i în situa ie de risc i aț ș ț ț ț școpiilor separa i de părin i, precum i autorită ile i structurile responsabile deț ț ș ț șaplicarea procedurilor respective. /egea amintită va intra în vigoare la (% ianuarie

&(%1, iar capitolul %? din odul :amiliei& va fi abrogat odată cu intrarea în vigoarea legii. /egea nr. %1( din %1 iunie &(% privind protec ia specială a copiilor înțsitua ie de risc i a copiilor separa i de părin i 5în vigoare de la % ianuarie &(%16ț ș ț ț

prevede4

- reglementarea atribu iilor i responsabilită ilor autorită ilor tutelare localeț ș ț ți a structurilor teritoriale de asisten ă socială cu privire la procedurile deș ț

identificare, evaluare, asisten ă, referire, monitorizare i eviden ă a copiilor înț ș țsitua ie de risc>ț

- stabilirea procedurii de autosesizare i înregistrare a sesizărilor despreșcopiii afla-i în situa-ie de risc>

- uniformizarea la nivel na ional a procedurilor de evaluare i eviden ă aț ș țcopiilor în situa ie de risc>ț

2 apitolul %? odul :amiliei < @;epistarea, eviden a i protec ia copiilor răma i fără ocrotire părintească@ț ș ț ș


9/60

- determinarea obligativită ii cooperării în domeniul protec iei copilului aț țautorită ilor tutelare locale i teritoriale din diferite unită i administrativ

- definirea un ir de no iuni principale utilizate în sistemul de protec ie aș ț țcopilului, care pînă la moment erau utilizate cu semnifica ie diferită, dintre carețno iunile de4ț copil în situa ie de riscț , copil separat de părin i, copil abandonat,țabuz, neglijare, etc.

-. Site0%l a!t%al 'e &re$enire a e&arrii !o&il%l%i 'e "a0ilie

3istemul de prevenire a separării copilului de familie este format din maimulte elemente care conlucrează între ele. #lementele acestui sistem sunt4

"# ;irec-ia de asisten-ă socială i protec-ie a familiei 5în mun. hiinău;irec-ia pentru protec-ia copiilor6. ;irec-ia de asisten-ă socială i protec-ie a

familiei, 5în continuare ;A3":6 este o structură constituită în cadrul autorită-ii publice locale de nivelul al doilea care asigură aplicarea legisla-iei privind protec-iasocială a copilului i familiei. Această responsabilitate se realizează prinexercitarea func-iei de Autoritate tutelară.

onform odului :amiliei, Autoritatea tutelară este responsabilă de,,depistarea copiilor rămai fără ocrotire părintească, eviden-a acestora i, în fiecarecaz aparte, în dependen-ă de circumstan-ele concrete, alegerea formei adecvate de

protec-ie a copiilorD.

) parte din angaja-ii ;A3": au atribu-ii de serviciu legate direct de protec-iasocială a copilului. Aceste atribu-ii sunt repartizate între angaja-ii ;A3": în felulurmător4

/a nivelul serviciilor sociale primare4! Asistentul social comunitar este responsabil de identificarea copiilor afla-i

în dificultate în raza localită-ii pe care o deservete, efectuarea evaluării ini-iale isus-inerea familiei prin prestarea serviciului de asisten-ă socială comunitară. ;acăsitua-ia copilului indică motive de îngrijorare, asistentul social comunitar referă

cazul spre servicii sociale specializate. "entru a realiza aceste responsabilită ițasistentul social comunitar trebuie să aibă formate competen-e profesionale deidentificare a copiilor afla-i în dificultate i de evaluare a riscurilor pentru copil

pentru a nu!i scăpa din vizorul asisten-ei sociale.;upă ce forma de protec-ie a copilului aflat în dificultate este stabilită,

asistentul social comunitar sus-ine specialistul în protec-ia drepturilor copilului ispecialistul în problemele familiilor cu copii în situa-ie de risc în monitorizareacazurilor copiilor plasa-i în serviciul de asisten-ă parental profesionist, serviciulcasei de tip familie, tutelăEcuratelă din raza comunită-ii pe care o deservete. 7n

#


10/60

afară de aceasta, asistentul social comunitar realizează monitorizarea post!interven-ie a copiilor reintegra-i în comunitate din institu-iile de tip reziden-ial.

- Asistentul social supervizor este responsabil de sus-inerea asistentuluisocial comunitar în prestarea serviciului necesar copiilor afla-i în dificultate. 7ncolaborare cu asistentul social comunitar, el decide referirea cazurilor complexespre servicii sociale specializate.

- Feful sec-iei serviciului de asisten-ă socială comunitară este responsabilde referirea cazului copilului aflat în dificultate spre servicii sociale specializatei eviden-a lor. #l asigură suportul necesar asistentului social comunitar iasistentului social supervizor pentru exercitarea atribu iilor func ionale.ț ț

/a nivelul serviciilor specializate4! 3pecialistul în problemele familiilor cu copii în situa-ie de risc se implică

în solu-ionarea cazurilor referite de la nivel de comunitate, care necesită

interven-ie complexă, dar nu prevede separarea copilului de familie i comunitate.

#l poartă responsabilitatea pentru realizarea evaluării complexe, elaborării iimplementării planului individualizat de asisten-ă a copilului. Aceste ac-iuni serealizează cu contribu-ia asistentului social comunitar. "lanul individualizat deasisten-ă poate prevedea prestarea serviciilor sociale specializate de sus-inere afamiliilor cu copii afla-i în dificultate4 servicii de zi, consiliere i informare.

! 3pecialistul în protec-ia drepturilor copilului se implică în solu-ionareacazurilor copiilor referi i de la comunitate, care sunt susceptibiliț de a fi separa-ide familia lor biologică. #l este responsabil de efectuarea evaluării complexe,

elaborării i implementării planului individualizat de asisten-ă. Aceste ac-iuni potfi realizate cu participarea asistentului social comunitar. "lanul individualizat de

asisten-ă poate prevedea separarea copilului de familie. 7n asemenea situa-ii, cazulva fi referit spre examinare omisei pentru protec-ia drepturilor copilului aflat îndificultate pentru avizarea propunerii de separare a copilului de familie.

! Feful ;A3":, ca reprezentant superior al Autorită-ii tutelare în unitateaadministrativ!teritorial de nivelul al doilea, poartă responsabilitatea finală pentru,,alegerea formei adecvate de protec-ie a copiilor, asigurînd condi-iile necesareD

pentru creterea i dezvoltarea copilului.Aa dar, rolul ;A3":, ca element al sistemului de prevenire a separării

copilului de familie, constă în identificarea copiilor afla-i în dificultate,evaluarea situa-iei lor, determinarea formei optime de îngrijire i monitorizareasitua-iei lor.

$. 3erviciile sociale adresate familiilor i copiilor afla-i în dificultate.3erviciile sociale adresate familiilor i copiilor afla-i în dificultate sunt prestate

de ;A3": precum i de organiza-iile ne!guvernamentale i cele private. 3erviciile

sociale care se încadrează în sistemul de prevenire a separării copilului de familie


11/60


12/60

Site0%l in"or0a=ional 5baza de date, documenta-ia, rapoartele, etc.6reprezintă un element de legătură i coordonare între elementele sistemului de

prevenire a separării copilului de familie. Acesta asigură procesul de eviden-ă imonitorizare a situa-iei copilului plasat în serviciile sociale. 7n baza datelor dinsistemul informa-ional se formulează concluziile privind problemele socialeexistente la nivel de raion, ponderea copiilor afla-i în îngrijire reziden ială,ț

capacitatea serviciilor sociale existente de a face fa-ă problemelor copiilor afla-i în dificultate, necesitatea consolidării serviciilor existente i dezvoltareaserviciilor noi.

a element al sistemului de prevenire a separării copilului de familie,

sistemului informa-ional, contribuie la eviden-a i monitorizarea situa-iei copiluluiaflat în dificultate.

"entru asigurarea eficien-ei sistemului de prevenire a separării copilului defamilie este importantă crearea i buna func-ionarea tuturor elementelor sistemului

i respectarea principiilor pe care se bazează protec-ia socială a copilului ifamiliei.

"rincipiile de func-ionare ale sistemului de prevenire a separării copiluluide familie4

"rincipiul abordării multe!disciplinare4 fiecare caz este examinatcomprehensiv din toate punctele de vedere legate de via-a i dezvoltarea

copilului aflat în dificultate cu implicarea tuturor specialitilor relevan-i> "rincipiul participativ4 în fiecare caz decizia privind forma de protec-ie

pentru copilul aflat în dificultate este luat de comun acord cu copilul, familia,reprezentantul legal al copilului i comunitatea>

"rincipiul confiden-ialită-ii4 informa-ia privind copilul aflat în dificultate se păstrează cu confiden-ialitate i se comunică altor persoane doar cu acordul prealabil al copilului, al reprezentantului legal al acestuia sau familiei. 7n cazul încare situa-ia copilului prezintă pericol pentru via-a i sănătatea acestuia, asistentulsocial este obligat să informeze organele de resort despre situa-ia copilului>

Pro!e'%ra 'e l%!r% 2n !a'r%l ite0%l%i 'e &re$enire a e&arrii !o&il%l%i

'e "a0ilie.

"rocedura de lucru în cadrul sistemului de prevenire a separării copilului defamilie comportă un caracter complex. #a prevede interac-iunea dintre diferiteelemente ale sistemului i constă din cîteva etape majore de lucru4

9. #tapa de sus-inere a copilul i familiei aflate în dificultate99. #tapa de luare a deciziei privind separarea copilului de familie999. #tapa de monitorizare a situa-iei copilului după separarea lui de familie9. #tapa de sus-inere a copilului i familiei aflate în dificultate

11


13/60

- 9dentificarea cazurilor copiilor afla-i în dificultate este o activitate realizatăde către asistentul social comunitar prin interac-iune activă cu membrii comunită-iii cu institu-iile din comunitate4 primăria, coala, grădini-a, poli-ia, medicul defamilie, )N=!le active în domeniul asisten-ei sociale, etc. 9dentificarea este urmatde evaluarea ini-ială a copilului.

- #valuarea ini-ială a copilului aflat în dificultate i a situa-iei lui este

realizată de către asistentul social comunitar. #valuarea ini-ial este o investigare deo sigură dată, realizată în urma vizitei la domiciliu a copilului. 7n baza informa-iilor culese asistentul social comunitar întocmete raportul de evaluare ini-ial 5anchetasocială6. ;acă în rezultatul evaluării se depistează că este pusă în pericol via-a sausănătatea copilului, deschiderea cazului poate începe imediat cu asisten-a deurgen-ă oferită în comunitate sau nivel de raion. Asisten-a de urgen-ă poate să

prevadă găzduirea i alimentarea copilului sau acordarea serviciilor medicale deurgen-ă, interven-ii în stoparea traficului, abuzului, neglijării copilului. ;upă

prestarea serviciilor de urgen-ă cazul este supus evaluării ini-iale. 7n acest contextasistentul social comunitar trebuie să dispună de bune competen e de evaluare, înțspecial în cazurile de abuz familial, cînd părintele ascunde acest fapt, precum i înșcazurile cînd părintele este acuzat pe nedrept de rele tratamente.

/a această etapă asistentul social comunitar în colaborare cu asistentul socialsupervizor trebuie să decidă modalitatea de sus inere a copilului aflat în dificultate.ț#l poate ini ia evaluarea complexă a copilului i familiei lui. 7n baza evaluării seț ș

elaborează planul individualizat de asisten ă. "lanul individualizat de asisten ăț ț poate prevede ac iuni de sus inere în cadrul serviciului de asisten ă socialăț ț țcomunitară, serviciilor de zi, alimentarea în cadrul cantinei de ajutor social, serviciide consiliere i suport reciproc pentru părin ii copiilor afla i în dificultate. 7nș ț țasemenea situa ii manager de caz este asistentul social comunitar. 7n procesul dețimplementare a planului individualizat de asisten ă, unele servicii pot fi prestate dețspeciali tii din cadrul ;A3": sau din cadrul institu iilorEorganiza iilor prestatoareș ț țde servicii sociale.

azurile mai complexe, care reprezintă motiv de îngrijorare, cînd este prejudiciată via a i sănătatea copilului i nu există resurse disponibile la nivel deț ș școmunitate, sunt înaintate pentru referire spre serviciile sociale specializate de lanivel de raion.

Referirea cazului spre serviciile sociale specializate se face prin intermediulasistentului social supervizor i eful serviciul de asisten ă socială comunitară.ș ș ț

eful serviciului de asisten ă socială comunitară înregistrează cazul în registrul deȘ țreferire.

azul care nu este susceptibil de separare a copilului de familiei, dar necesităinterven ie specializată, este înaintat specialistului în problemele familiilor cu copiiț

12


14/60

în situa ie de risc. azul care este susceptibil de separare a copilului de familie estețînaintat specialistului în protec ia drepturilor copilului. 7n ambele situa iiț țspeciali tii devin manageri de caz.ș

- #valuarea complexă a copilului aflat în dificultate i a situa ie lui este oș ținvestigare i analiză amănun ită, pe care o realizează managerul de caz cuș țimplicarea speciali tilor relevan i. 7n procesul de evaluare complex poate fiș ț

implicat asistentul social comunitar. #valuarea complexă se realizează prininterac iunea cu copilul, familia lui, re eaua lui social i institu iile relevante.ț ț ș ț

- "lanul individualizat de asisten ă a copilului se întocme te în baza evaluăriiț școmplexe a copilului. )biectivele planului individualizat de asisten ă a copilului sețstabilesc numai după consultarea obligatorie a copilului, părin ilor i a membrilor ț șfamiliei extinse care pot fi identifica i. /a întocmirea planului individualizat dețasisten ă se acordă prioritate posibilită ilor de solu ionare a situa iei copilului înț ț ț țordinea în care urmează4

%. Acordarea sprijinului necesar familiei pentru men inerea copilului în familiaț biologic i prestarea, dup caz a următoarelor servicii4ș! serviciul de asisten ă socială comunitară,ț! serviciile centrului de zi,! serviciul de alimentare în cantinele de ajutor social,&. "lasarea copilul în familia extinsă sau la prietenii de familie4! forma de protec ie tutelaEcuratela>ț. "lasarea copilul într!un serviciu de tip familial4

! serviciul de asisten ă parentală profesionistă,ț! serviciul casei de copii de tip familie>1. "lasarea copilul în unul din serviciile de tip reziden ial4ț

- entre de plasament temporar 5pentru copii străzii, pentru copii răma i fărășîngrijire părinteasca, pentru copii cu disabilită i, pentru copii în situa ie de risc6>ț ț- =imnazii de tip internat, case de copii, coli internat auxiliare 5pentru copiișrăma i fără îngrijire părintească, pentru copii cu disabilită i mintale severe, pentruș țcopii cu deficien e fizice i senzoriale6 în cazul în care 3E;A3": ajunge laț ș

concluzia că copilul trebuie plasat în serviciul de tip reziden ial, atunci aceastațcertifică în scris motivele propunerii plasamentului.

oncluzia poate fi legată de imposibilitatea men inerii copilului în familiaț biologică sau imposibilitatea plasării în familia extinsă sau a prietenilor>incapacitatea sau inexisten a serviciilor de tip familial.ț

&. omisia pentru protec ia copilului aflat în dificultate4 instituire, modul dețactivitate, sarcinile comisiei. 9nstituirea omisiei se realizează de către onsiliuraional. 7n acest proces onsiliul raional este sus inut de 3E;A3":. 9nstituireaț

omisiei se face în cîteva etape4 recrutarea membrilor, aprobarea componen eițomisiei i instruirea membrilor omisiei.ș

1


15/60

"entru recrutarea membrilor omisiei, onsiliul raional face publică aceastăactivitate prin plasarea în mass media locală a anun ului cu privire la creareațomisiei. Membrii omisiei pot fi persoane recomandate din partea onsiliuluiraional, onsiliile locale, precum i din partea institu iilor relevante 5institu iile deș ț țînvă ămînt, Hudecătoria, omisariatul de "oli ie, institu iile medicale, )N=!leț ț țactive în domeniul social, etc.6.

Membri omisiei pot fi persoane cu o experien ă de cel pu in cinci ani înț țdomeniul lucrului cu copiii. "ersoanele recomandate sau cele care solicită de sinestătător postul de membru al omisiei vor prezenta la onsiliul raional C!ul. 7nurma preselec iei, onsiliul raional organizează un interviu pentru a identificațcompeten ele i calită ile persoanei precum i dorin a acesteia de a participa laț ș ț ș țaceastă activitate socială. 7n final onsiliul raional emite decizia de instituire aomisiei pentru protec ia copilului aflat în dificultate i convoacă prima edin ă deț ș ș țordin organizatoric. /a prima edin ă a omisiei se alege pre edintele i secretarulș ț ș ș

omisiei i se stabile te planul de lucru.ș șomponen a omisiei este următoarea4ț! & membri numi i de către onsiliul raional, reprezentan i din parteaț ț

onsiliului, care nu sunt angaja ii 3E;A3": sau a ;irec iei generale educa ie,ț ț țtineret i sport>ș

! & membri speciali ti de profil 5ex.4 psiholog, psihiatru, medic sau pedagog6>ș

- & membri delegai din partea )N=!lor care activează în domeniul social. 7ncazul cînd în localitate nu sunt )N=!uri, atunci trebuie să fie numi i al i & membriț ț

independen i>ț- & membri independen i, care se bucură de autoritate în comunitate, potriviteț

pentru activitatea de promovare a drepturilor copiilor 5alese în bază de concurs6.

Astfel, omisia pentru protec ia copilului aflat în dificultate este constituitățdin * membri, dintre care unul este ales în func ia de secretar responsabil.ț3ecretarul responsabil nu are dreptul de vot.

Modul de activitate al omisiei este descris în Regulamentul cadru de

activitate a omisiei pentru protec ia copilului aflat în dificultateț . onformacestui regulament, omisia se întrune te lunar în edin e ordinare i, ori de cîte oriș ș ț șeste nevoie, în edin e extraordinare. edin a omisiei poate fi petrecută înș ț Ș ț

prezen a a cel pu in + membri.ț țedin a omisiei este condusă de pre edintele acesteia, iar în absen a sa deȘ ț ș ț

către o altă persoană aleasă în unanimitate.onvocarea edin elor se face de către secretarul responsabil al omisiei laș ț

sesizarea specialistului în protec ia drepturilor copilului. edin a omisiei are locț Ș ț

0otărîrea =uvernului nr. %%?? din % octombrie &((? cu privire la instituirea copilului aflat în dificultate ișaprobarea Regulamentului!cadru de activitate a acesteia

1!


16/60

nu mai tîrziu de %( zile calendaristice din momentul sesizării. 8o i membriițomisiei primesc în prealabil setul necesar de materiale privind cazul care urmeazăa fi discutat în edin ă.ș ț

edin ele omisiei nu sunt publice, însă omisia poate admite la edin ă iȘ ț ș ț șalte persoane, dacă consideră că prezen a lor este utilă. 7n calitate de invita iț ț

permanen i sunt specialistul în protec ia drepturilor copilului, specialistul înț ț

problemele familiilor cu copii în situa ie de risc, eful 3E;A3":. /a edin aț Ș ș țomisiei pot fi invitate următoarele persoaneEspeciali ti4 speciali tii din cadrulș ș3E;A3":, ;irec iei generale învă ămînt, tineret, i sport, cadrele didactice dinț ț șinstitu iile de învă ămînt, lucrătorul medical, asistentul social comunitar dinț țlocalitatea în care domiciliază copilul, reprezentantul autorită ii unită iiț țadministrativ!teritoriale în care domiciliază copilul, precum i însu i copilul iș ș ș

părin ii lui sau reprezentantul lui legal.țedin ele omisiei au loc în spa ii special alese pentru a asiguraȘ ț ț

confiden ialitatea datelor i a informa iilor referitoare la copil, pentru a protejaț ș ț persoanele în grija cărora este plasat copilul sau a asisten ilor parentaliț profesioni ti precum i pentru a crea o atmosferă favorabilă pentru dezbaterile dinș ș

edin a omisiei.ș ț3arcina principala realizată de omisie constă în examinarea celor mai

complexe cazuri ale copiilor afla i în dificultate care prevăd separarea lor dețfamilie i plasarea în servicii de tip reziden ial.ș ț

Alte responsabilită i cu care este abilitat omisia sunt4ț

%. 9mplicarea în procesul decizional din cadrul serviciului de asisten ăț parentală profesionistă4

- aprobarea asisten ilor parentali profesioni ti>ț ș- potrivirea provizorie a copilului cu asisten ii parentali profesioni ti>ț ș

- revizuirea anual a competen elor profesionale ale asisten ilor parentaliț ț profesioni ti.ș&. Monitorizarea solu ionării plîngerilor.ț. Raportarea organelor superioare4

- prezentarea rapoartelor la onsiliul raional>- prezentarea rapoartelor la MM"3:, ;irec iei protec ie a familiei i copilului.ț ț șResponsabilită ile omisiei referitor la serviciul de asisten ă parentalăț ț

profesionistă i procedurile de lucru sunt reflectate în Regulamentul cu privire laș

serviciul de asisten ă parentală profesionistăț 1.! Aprobarea asisten ilor parentali profesioni ti. 3olicitan ii la postul deț ș ț

asisten ă parentală profesionistă sunt recruta i, evalua i i instrui i de 3E;A3": sauț ț ț ș țaltă organiza ie prestatoare de servicii de asisten ă parentală profesionistă 5înț ț

! 0otărîrea =uvernului nr. %2% din (? decembrie &((? pentru aprobarea Regulamentului!cadru cu privire laserviciul de asisten ă parental profesionistăț

1'


17/60


18/60

omisia are responsabilitatea de a decide cu privire la corespundereaasistentului parental profesionist cu cerin ele postului i tipurile de plasament careț ș

pot fi oferite de acesta.! omisiei îi revine, de asemenea, misiunea de monitorizare a solu ionăriiț

plîngerilor parvenite de la copii plasa i în servicii sociale i de la alte persoane cuț șreferire la copilul aflat în îngrijire. Regulamentul prevede pentru to i membriiț

omisiei acces la orice tip de servicii de îngrijire pentru copii, posibilitatea de aface vizite la serviciile sociale adresate copiilor i recep ionarea plîngerilor, atît înș țformă verbală, cît i în formă scrisă, în timpul vizitelor. omisia, de asemenea,ș

poate primi plîngeri la sediul său, expediindu!le spre investigare i examinareșautorită ii tutelare. 7n caz de conflict de interese, omisia are dreptul de a examinaț

plîngerea în mod autonom. ;upă examinarea plîngerii, omisia împreună cuAutoritatea tutelară prezintă copilului i altor păr i interesate rezultateleș ținvestiga iilor i recomandările făcute pentru redresarea situa iei.ț ș ț

! omisia are responsabilitatea de a prezenta onsiliului raional rapoartetrimestriale de activitate. Aceste rapoarte trebuie să includă sinteza lucruluiefectuat de omisie cu specificarea celor mai frecvente probleme sociale,localită ilor cu cei mai muli copii identifica i în stare de dificultate, concluziilor cuț ț

privire la capacitatea de satisfacere a necesită ilor copiilor în dificultate de cătrețserviciile existente, sugestiilor privind necesită ile de dezvoltare a noilor servicii deț

protec ie a copilului sau de consolidare a celor existente.ț

;e asemenea, omisia are responsabilitatea de a prezenta rapoarte anuale

MM"3:, ;irec iei de asisten ă socială i protec ie a familie. Aceste rapoarte trebuieț ț ș țsă reflecte rezultatele lucrului efectuat, gradul de institu ionalizare a copiilor afla iț țîn dificultate i recomandările cu privire la dezvoltarea serviciilor sociale adresateșfamiliilor cu copii.

1. For0ele 'e &rote! ie a !o&iilor 2n it%a ii 'e ri! i !ei r0a i "rț ț ș șo!rotire &rintea!

7n timp ce copiii au dreptul de a fi îngriji i de părin i sau de familie, copiii careț țnu mai au familie, care au fost separa i de familie, sau a căror familie le poate punețserios în pericol sănătatea i dezvoltarea au dreptul la îngrijire alternativă. /așarticolul &( al onven iei cu privire la drepturile copilului sunt men ionate patruț țforme de protec ie alternativă4ț

- "lasamentul familial,- afala,- Adop ia,ț- "lasarea în institu ii reziden iale.ț ț

1


19/60

8otodată, statul nu are obliga ia de a asigura toate cele patru forme de îngrijire,țobliga ia statului constă în asigurarea unei forme adecvate de îngrijire pentru to iț țcopiii care au nevoie de aceasta. #ste acceptat faptul că există trei principii caretrebuie să stea la baza deciziilor privind asigurarea unei îngrijiri alternative petermen lung pentru copii, odată ce s!a demonstrat necesitatea unei astfel de îngrijiri4

- 3olu iile de tip familial sunt o prioritate plasamentului institu ional,ț ț

- 3olu iile permanente sunt o prioritate solu iilor temporare,ț ț- 3olu iile la nivel na ional sunt preferabile solu iilor care implică i o altăț ț ț ș

ară.ț:ormele de protec ie alternativă depind în mare măsură de factorii culturali aiț

statului. A a cum @plasamentul institu ional@ poate însemna lucruri diferite înș țsocietă i diferite a a i no iunea de adop ie este în eleasă diferit în diferite culturi.ț ș ș ț ț ț

"lasamentul familial constituie plasarea unui copil care a fost separat defamilie sau care nu poate fi lăsat împreună cu familia, în îngrijirea unei alte familii

sau persoane. 3pre deosebire de adop ie, plasamentul este considerat un aranjamentțtemporar la care se recurge atît timp cît familia copilului încearcă să rezolve

problema care o împiedică să asigure o îngrijire corespunzătoare copilului, sau cîttimp se caută o solu ie de plasare permanentă.ț

7n practică acest tip de plasament poate deveni un aranjament pentru copil petermen lung. 7n articolul %%+ din odul familiei al Republicii Moldova sîntmen ionate formele de protec ie a copiilor răma i fără ocrotire părintească, iț ț ș șanume4

a6 Adop ia,ț b6 8utelaEuratela,c6 Asisten a parentală profesionistă,țd6 "lasamentul în casa de copii de tip familial,e6 "lasamentul în institu ia reziden ială de orice tip,ț țf6 Alte forme de protec ie în condi iile legii.ț ț

1#


20/60

1.,. A'o& iaț este una dintre formele prioritare de protec ie a copilului rămasț

fără ocrotire părintească+. Această formă specială de protec ie, aplicată în interesulțsuperior al copilului, prin care se stabilete filia-ia între copilul adoptat iadoptator, precum i legăturile de rudenie între copilul adoptat i rudele

adoptatorului2.onform datelor oficiale oferite de către Ministerul Muncii, "rotec-iei 3ociale

i :amiliei numărul adop-iilor na-ionale cît i interna-ionale este în descretere5;iagrama nr. %6.

7n cadrul întîlnirilor petrecute cu autorită ile administra-iei publice localeț ? afost abordat i aspectul privind implementarea /egii privind regimul juridic aladop-iei nr. '' din &2.(+.&(%(. Atît în cadrul discu-iilor nominalizate cît i dininforma-iile solicitate de la

autorită-ile tutelare*, s!a constatat 1#0

că implementarea /egii numite 160

supra decurge anevoios, cu un ir 1!0de impedimente, i anume4ș 120

! Li&a &ioloilor ! 100 ado+tiinationaleconform prevederilor legale' 162#0

solicitan iiț pentru adop ieț /do+tii

urmează a fi evalua i prin prismaț 60 internationale

capacită-ilor morale i !0 #

aptitudinilor de a adopta unul sau 20 !6 2 0

mai mul-i copii, iar în 0organigrama structurilor 2010 2011 2012 Diagrama

nr. 1teritoriale de asisten ă socială nuț

sunt prevăzute unită ile de psiholog>ț! E/&erti;area &i(olo:i!) ete reali;at 'e"e!t%o ! întru îndeplinirea

prevederilor legale specialistul principal din cadrul autorită-ii tutelare teritorialeeste nevoit să apeleze la psihologi din alte institu-ii care nu cunosc aspectelespecifice domeniului adop-iei. ;e asemenea, evaluarea psiho!socială trebuie să fie

efectuată de către psiholog prin cel pu-in edin-e cu solicitan-ii pentru adop-ii,dintre care cel pu-in una la domiciliul acestora, iar celelalte la biroul psihologului,

+ Art. %%+ din odul :amiliei Republicii Moldova.2 Art. & al /egii privind regimul juridic al adop-iei nr. '' din &*.(+.&(%(.? Ne referim la întrunirile pe care le!a avut avocatul parlamentar cu reprezentan ii A"/ din ;rochia, Rî cani,ț șău eni i antemir.ș ș

* 9nforma ia referitor la procedura de implementare a /egii privind regimul juridic al adop-iei nr. '' din &2.(+.&(%(ța fost colectată din 2 unită i administrativ ! teritoriale.ț' art. %2 i %? din /egea privind regimul juridic al adop-iei nr. '' din &2.(+.&(%(.

1


21/60

sediul autorită-ii teritoriale sau în alt spa-iu amenajat corespunzător pentru asigurareaintimită-ii conversa-iilor i confiden-ialită-ii datelor %(>

! D%rata biro!rati;at a &ro!e%l%i !în legisla ia de domeniu nu este stabilit unț

termen concret pentru executarea etapelor procedurii de adop ie, uneori procedura deț

adop ie ajunge să dureze pînă la doi aniț %%>! Li&a !a'r%l%i nor0ati$ &ri$in'

!ontrain'i!a iile 0e'i!ale &entr%ț &eroanele !are inten ionea; a'o&teț !o&ii ! potrivit prevederilor cadruluilegislativ%&, nu pot adopta copii persoanelecare suferă de boli psihice i de alte maladiișce fac imposibilă îndeplinirea drepturilor i așobliga iilor ț

părinte ti. ;e i, art. +*, alin. 56, lit. a6 i b6 din /egea privind regimul juridic alș ș șadop iei prevede că =uvernul, în termen de luni de la data intrării în vigoare aț/egii privind regimul juridic al adop iei, va prezenta "arlamentului propuneriț

pentru aducerea legisla iei în concordan ă cu prezenta lege, la moment nu există oț țlistă aprobată de către =uvern care să con ină lista contraindica iilor medicaleț ț

pentru persoanele care inten ionează să adopte copii.țAnterior lista contraindica iilor medicale era prevăzută în )rdinul comun nr.ț

%% din %% aprilie %''1 al Ministerului tiin ei i 7nvă ămîntului, nr. 21 din (+Ș ț ș țaprilie %''1 al Ministerului 3ănătă ii i nr. 1? din %% aprilie %''1 al Ministeruluiț șHusti iei. "rin adoptarea noilor reglementări în domeniul adop iei, )rdinul comunț ț

men ionat a căzut în desuetudine i a devenit caducț ș %.

;e i statul i societatea civilă con tientizează valoarea adop iei ca formă deș ș ș ț protec ie a copiilor rămai fără îngrijire părintească i apreciază efortul familiilor ț șadoptive, psihologii care au realizat studiu referitor la necesită ile psihosociale aleț


22/60


23/60

pentru speciali tii din domeniul protec iei copiluluiș ț %1. 3!a arătat că vîrsta medie amamelor adoptive este de ',& ani iar vîrsta medie a ta-ilor adoptivi este de 1%,?ani. ;in analiza mai detaliată rezultă că decizia asupra adop iei este luată maițfrecvent de femei în vîrstă de pînă la 1( de ani i bărba i de (!+( de ani. 8o iș ț țadoptatorilor care au participat la sondaj sunt căsători-i, majoritatea adoptatorilor

provin din mediul urban 52(,*I6. Motivele privind decizia adop iei sunt diverse4ț

infertilitatea, dorin a de a ajuta un copil, dorin a de infiere a unei rude 5nepot sauț țalta6, sau a copilului so uluiEso iei.ț ț

CJrsta medie a copiilor în momentul adop iei este de ani i % lună. Mul iț ș țcopii au beneficiat de protec-ie specială 5+*,1I6, măsurile cele mai frecvente de

protec-ie au fost4 plasament în centru de plasament sau centru de tip familial, plasament în asisten ă parentală profesionistă, tutelă. ) bună parte din cuplurițconsideră adop ia ca fiind mai dificilă, decît s!au a teptat, această apreciereț șconstituind un alt factor de risc. "entru părin-ii adoptatori s!au dovedit a fi deosebit

de importante resursele informa-ionale, dobJndite anterior adop-iei. Aceastăcategorie de resurse conferă un sentiment de pregătire i elimină riscul unor expectan-e eronate. /ipsa lor conduce la frustrare i sentimentul de a fi coplei-i deexperien-ele adop-iei, trăiri care se repercutează asupra rela-iilor din cadrul familieiadoptatoare. ) altă categorie de resurse sunt cele sociale formale i informale iserviciile specializate 5medicale, psihologice, de asisten-ă socială6. "e lJngă acestease are în vedere resursele economice, dar i caracteristicile socio!demografice ale

părin-ilor adoptatori.

Astfel, considerăm că pentru respectarea dreptului copilului la abita ie înțfamilie, statul trebuie să ofere condi ii prielnice pentru adop ie, eliminînd bariereleț ț

birocratice inutile care descurajează solicitan ii de adop ie.ț ț;in perspectiva dreptului copilului la protec ie, adop ia este o modalitate de aț ț

asigura o familie nouă, permanentă, copiilor care au fost separa i în modțiremediabil de familia biologică, mai ales prin deces sau abandon. ;e regulă,adop ia nu este o solu ie adecvată pentru copiii care au fost separa i de familieț ț țîmpotriva voin ei părin ilor, din cauza relelor tratamente sau a neglijării. 7n virtuteaț ț

dreptului copilului la identitate i a obliga iei statului i societă ii de a proteja iș ț ș ț șsprijini familia, în astfel de situa ii văr trebui întreprinse toate eforturile posibileț

pentru a rezolva problemele care pun în pericol copilul, astfel încît acesta să se poată întoarce în familia în care s!a născut. Adop ia nu poate fi avută în vederețdecît atunci cînd devine evident faptul că nu există absolut nici o rezolvare pentru

%1 ercetarea s!a efectuat prin aplicarea unei anchete pe bază de chestionar. # antionul a întrunit +( de cupluriș5mame i ta i6 i & mame, care au adoptat copilul so ului. 7n total la cercetare au participat %(& persoane. Majoritateaș ț ș țresponden ilor sunt din hi inău < &? familii, 1 familii sunt din alte ora e ale Republicii Moldova 5Rî cani, 3tră eni,ț ș ș ș ș

$ngheni, )rhei6. 7n total din mediul urban au fost chestiona i % de mame i % de ta i. elelalte &( de familii suntț ș țdin mediu rural, întrunind practice diverse zone ale ării4 din centru < raioanele )rhei, 0înce ti, 3tră eni, din nord sud < omrat, ahul.

21


24/60

problemele în cauză. Atunci cînd există însă certitudinea că un copil a fost separat pentru totdeauna de familia sa biologică, copilul are dreptul la un nou mediufamilial, dacă este posibil, iar în acest caz adop ia devine cea mai bună alegere.ț

1.* T%tela3!%ratela ' se instituie asupra copiilor rămai fără ocrotire părintească în scopul educa-iei i instruirii acestora, precum i al apărării

drepturilor i intereselor lor legitime. 8utela se instituie asupra copiilor care nu auatins vîrsta de %1 ani. /a atingerea vîrstei de %1 ani, tutela se transformă încuratelă, fără adoptarea de către autoritatea tutelară a unei hotărîri suplimentare.uratela se instituie asupra copiilor în vîrstă de la %1 la %* ani. 8utela i curatela seinstituie de către autorită-ile administra-iei publice locale, în termen de cel mult olună din momentul primirii cererii respective, în baza avizului scris al autorită-ii

tutelare%+.$n context specific pentru Republica Moldova, în care copiii rămîn fără

ocrotire părintească i ar trebui aplicată tutelaEcuratela drept formă de protec-ieasupra copilului, este migra-ia părin-ilor la muncă peste hotare.

"otrivit art. 11 din /egea învă-ămîntului nr. +1?!B999 din &% iulie %''+direc iile de învă ămînt coordonează activitatea de tutelă i curatelă, asigură, înț ț școmun cu administra ia publică locală, protec ia socială a elevilor, iar înț țconformitate cu )rdinul comun cu privire la întocmirea listelor nominale alecopiilor afla i în situa ie de dificultate i ale copiilor ai căror părin i sunt pleca i laț ț ș ț țmuncă peste hotare%2, duc

eviden a4ț numărului copiilor !'000 #'2!afla i în situa ie de dificultate, aț ț !0000 1##

'2!# Numărul copiilor

numărului copiilor cu unul '000 cu unul dintredintre părin i pleca iț ț peste 0000 părinti pleca iț

peste hotare pe o

hotare pe o perioadă mai mare 2'000 perioadă mai20000 mare de 3 luni

de luni i a numărului copiilor ș Numărul copiilor 1'000cu ambii părin i pleca iț ț peste 10000 cu ambii părntihotare pe o perioadă mai mare pleca i pesteț

'000 hotare pe ode luni. ;ei numărul copiilor 1!#1! 1'' 116 perioadă mai0

rămai fără ocrotire părintească 2011 2012 6 luni mare de 3 luni

este în continuă cretere i 201

reprezintă o cifră alarmant de

mare, din informa ia prezentată de către ;irec iile teritoriale de asisten ă socială iț ț ț ș protec ia familiei, în republică sunt atesta-i doar 2&?% copii asupra cărora a fostținstituită tutelaEcuratela. ;rept exemplu, în raionul imilia conform datelor

%+

Art. %1&. 9nstituirea tutelei, odul familiei al Republicii Moldova%2 )rdinul comun al Ministerului muncii, protec iei sociale i familiei, nr. %( din %& ianuarie &(%& Ministeruluiț ședuca iei, nr. && din % ianuarie &(%&, Ministerului 3ănătă ii, nr. ( din %& ianuarie &(%&, Ministerului afacerilor ț ținterne, nr. %2 din %& ianuarie &(%&

22


25/60

prezentate la eviden-a autorită-ilor se află *%& copii cu ambii părin-i pleca-i pestehotare, însă tutela a fost instituită doar asupra a %1 copii. 3itua-ie similară i înraionul :ăleti, unde din cei +2' copii la eviden-a autorită-ilor care au ambii părin-i

peste hotare, doar asupra a ? copii a fost instituită tutela.$nul dintre motivele care generează această stare de lucruri -ine de lipsa unor

ac-iuni din partea autorită-ilor publice locale. ;ei în art. %1& alin. 516 din odul

:amiliei este stipulat expres că tutela i curatela se instituie de către autorită-ileadministra-iei publice locale, în termen de cel mult o lună din momentul primiriicererii respective, în baza avizului scris al autorită-ii tutelare, totui reieind din

prevederile art. %%1 alin. 5&6 autoritatea tutelară care a fost informată despre copilulrămas fără ocrotire părintească este obligată, în termen de zile, să efectueze uncontrol al condi-iilor de trai ale copilului i, dacă se confirmă lipsa îngrijirii din

partea părin-ilor, să emită o decizie privind luarea copilului la eviden-ă, asigurîndapărarea drepturilor i intereselor lui legitime printr!un plasament provizoriu,

admis de lege, pînă la determinarea, în modul prevăzut de prezentul cod, a formeide protec-ie adecvate.

"rin urmare, autorită-ile sînt obligate să intervină i în situa-iile în care se presupune faptul că părin-ii pleacă peste hotare lăsîndu!i copiii în grija rudelor,fără a anun-a autoritatea tutelară. ;in aceste considerente, în opinia noastră aceastanu este o scuză întemeiată pentru ca autorită-ile să îi motiveze inac-iunile îninteresul superior al copilului.

9responsabilitatea părin-ilor -ine de procedura anevoioasă de instituire a

tutelei. 7n opinia specialitilor în domeniul protec-iei drepturilor copilului condi-iaobligatorie pentru tutore de a fi supus examinării medicale pentru a confirma starea

de sănătate%?, creează multe incomodită-i, motiv pentru care i este o barieră pentrua asigura protec-ia părintească adecvată copiilor.

Plata îndemniza iei de tutelăț . "entru asigurarea protec iei drepturilor copiilor țorfani i a celor afla i sub tutelă, curatelă i adop ie, =uvernul a stabilit plataș ț ș țîndemniza iei lunare pentru fiecare copil aflat în una din formele de plasamentțamintite.

7ndemniza ia se achită părin ilor adoptatori, tutorilor, curatorilor dinț țmijloacele bugetelor unită ilor administrativ!teritoriale pentru alimenta ie,ț ț

procurarea îmbrăcăminteiEîncăl ămintei, obiectelor de igienă personală, etc.ț"înă la data de (& februarie &(%&, suma îndemniza iei lunare pentru fiecareț

copil aflat sub tutelă, curatelă sau adoptat, părin ilor adoptivi, tutorilorEcuratorilor lițse achita suma de +(( lei.

7n temeiul prevederilor "rogramului de activitate al =uvernului @9ntegrarea#uropeană4 /ibertate, ;emocra ie, Kunăstare@ &(%%!&(%1 i a "lanului de ac iuniț ș ț

%? onform prevederilor art. %1, alin.516, litera d6 din odul :amiliei din cauza stării de sănătate o persoana poate fideclarată incapabilă de a fi tutoreEcurator.

2


26/60

al =uvernului pentru anii &(%%!&(%1, aprobat prin 0otărîrea =uvernului nr. %?' din& martie &(%%, =uvernul a aprobat modificările i completările în 0otărîreaș=uvernului nr. %'* din %2 aprilie %'', substituind suma de @+((@ prin @2((@.

Respectiv din de %('0

februarie &(%&, data intrării 1!

în vigoare a 0otărîrii 00

=uvernului nr. ?* din (*februarie &(%& cu privire la 2'0 2

aprobarea modificărilor iș 200

completărilor ce se operează u)arul

în unele 0otărîri ale 1'0 1!2 de /

=uvernului, suma 10 u)arulde *o+ii in

îndemniza iei lunare pentruț 100 ' /fiecare copil aflat sub tutelă, '0 !1

curatelă sau adoptat, !2 ' # 10'16!

206

părin ilor ț adoptivi, 0tutorilorEcuratorilor li se 200200# 200

2010 2011 2012

achita suma de 2(( lei.

1.-. Aiten a Parental Pro"eionitț ! este un serviciu social, care oferăcopilului îngrijire familială substitutivă în familia asistentului parental profesionist,în baza delimitării drepturilor i responsabilită-ilor cu privire la protec-ia

drepturilor copilului i intereselor lui legale între direc ia asisten-ă socială iț protec-ie a familiei E ;irec-ia pentru ocrotirea i protec-ia minorilor din municipiulhiinău i asistentul parental profesionist.

3erviciul de asisten-ă parentală profesionistă 5în continuare ! serviciul6 este prestat la nivel local i se instituie pe lîngă direc ia asisten-ă socială i protec-ie ațfamiliei E ;irec-ia pentru ocrotirea i protec-ia minorilor din municipiul hiinău.

Keneficiari ai serviciului sînt copii care se află temporar sau permanent în cel pu-in una dintre următoarele situa-ii4

a6 sînt priva-i temporar sau permanent de mediul lor familial> b6 necesită-ile lor speciale nu pot fi asigurate de către familia biologică>c6 sînt sau pot deveni victime ale unei forme de violen-ă, traficului de fiin-e

umane, abandonului sau neglijen-ei, relelor tratamente, exploatării în timp ce seaflă în îngrijirea unuia sau ambilor părin-i, a reprezentantului legal sau a oricăreialte persoane responsabile de îngrijirea acestora>

d6 au mai pu-in de %1 ani i au săvîrit o încălcare a legisla-iei penale, dar nu poartă răspundere din punct de vedere juridic i se află în cel pu-in una dintre

situa-iile expuse în punctul 1 literele a6, b6 sau c6> e6 au între %1 i %* ani i le!a fostaplicată o pedeapsă penală fără priva-iune de libertate sau au fost libera-i de

2!


27/60

răspundere penală i se află în cel pu-in una dintre situa-iile expuse în punctul 1

literele a6, b6 sau c6%*."otrivit datelor oferite de către ;irec iile teritoriale de asisten ă socială iț ț ș

protec ia familiei numărul copiilor plasa i în acest serviciu este în cre tere iț ț ș ștotodată este îmbucurător faptul că a crescut i numărul asisten ilor parentaliș ț

profesioni ti de la 1& în anul &((? pînă la &(2 în anul &(%.ș

1.1. Caa 'e !o&ii 'e ti& "a0ilial (CCTF) ' reprezintă o institu-ie creată în baza unei familii complete, care oferă copilului orfan sau rămas fără ocrotire

părintească îngrijire familială substitutivă în familia părintelui!educator %'.3copul aselor de copii de tip familial constă în protec-ia copilului orfan sau

rămas fără ocrotire părintească, socializarea i, după caz, 5re6integrarea acestuia înfamilia biologică, extinsă sau adoptatoare.

)biectivele asei de copii de tip familial constau în4 a6 îngrijirea i creterea

copilului în condi-iile unui mediu familial substitutiv, conform standardelor decalitate&(> b6 asigurarea dezvoltării copilului plasat în casa de copii de tip familialcorespunzător particularită-ilor de personalitate i de vîrstă ale lui> c6 facilitarea, încaz de posibilitate, a 5re6integrării copilului în familia biologică, extinsă sauadoptatoare> d6 facilitarea socializării copiilor i pregătirea lor pentru via-aindependentă după atingerea vîrstei majoratului.

7n casa de copii de tip familial pot fi plasa-i de la trei pînă la apte copii cuvîrste de pînă la %1 ani. Numărul total al copiilor plasa-i în 8: i al copiilor

proprii nu va depăi ? persoane. ;iferen-a de vîrstă între părin-ii!educatori icopilul plasat în 8: va fi de minimum %+ ani i maximum +( de ani. Aceastădiferen-ă de vîrstă minimă poate fi redusă cu cel mult + ani în următoarele cazuri4a6 plasamentul fra-ilor> b6 existen-a rela-iilor de rudenie iEsau afective dintre

părintele!educator i copilul care poate fi plasat în 8:> c6 necesitatea men-ineriicopilului în localitatea în care se află 8: sau în apropierea localită-ii respective.

"lasamentul în 8: a unui copil care a atins vîrsta de %( ani se va face doar cu acordul acestuia, confirmat în scris de către autoritatea tutelară.

opiii din 8: de-in calitatea de membru al acesteia pînă la atingerea vîrsteide %* ani. 7n cazul continuării studiilor în licee, colile profesionale i de meserii,institu-iile de învă-ămînt mediu de specialitate i superior universitar, ei îi

păstrează această calitate pînă la încheierea studiilor 5dar numai pînă la vîrsta de &de ani6. /a plasarea în 8: a copilului, speciali tii vor lua în considerareș

provenien-a etnică, apartenen-a la o anumită cultură, religia, limba vorbită, starea

%* 0otărîrea =uvernului nr. %2% din (? decembrie &((? pentru aprobarea Regulamentului!cadru cu privire laserviciul de asisten-ă parentală profesionistă%' 0otărîre =uvernului nr. '? din %& iulie &((& pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tipfamilial&( 0otîrărea =uvernului nr. *%& din (& iulie &(( cu privire la aprobarea 3tandardelor minime de calitate pentru casele de copii de tip familial

2'


28/60

sănătă-ii i gradul de dezvoltare a copilului în vederea creării condi-iilor de via-ăcare ar asigura continuitatea educa-iei acestuia. opiii afla-i în rela-ii de rudeniesînt plasa-i în aceeai 8:, cu excep-ia cazurilor cînd separarea se face îninteresele lor. )rice plîngere cu privire la activitatea 8: sau conduita părintelui!educator poate fi depusă în scris sau verbal la structura teritorială de asisten-ăsocială, la omisie sau la autorită-ile administra-iei publice locale de nivelul întîi i

al doilea de către4 a6 copilul plasat în 8:> b6 părintele!educator> c6 autoritateatutelară din cadrul unită-ii administrativ!teritoriale de nivelul întîi> d6 autorită-ileadministra-iei publice locale de nivelul întîi> e6 părin-ii biologici sau rudelecopilului> f6 alte persoane interesate.

3tructura teritorială de asisten-ă socială înregistrează orice plîngere depusă, înscris sau verbal, precum i rezultatul solu-ionării acesteia.

Analizînd diagrama observăm o evolu ie a numărului copiilor crescu i,ț țeduca i i îngriji i în 8:. Acest fapt este datorat procesului deț ș ț

dezinstitu ionalizare a copiilor din institu iile reziden iale. Astfel, copiilor le esteț ț țoferită posibilitatea să fie crescu i într!un mediu familial, să se bucure de grija iț șaten ia părin ilor!educatori. Atît în cadrul serviciului de asisten ă parentalăț ț ț

profesionistă, în tutelaEcuratelă sau casa de copii de tip familial, copilului i se prestează servicii care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalită ii lui.ț

4. A!ti$itatea a%torit ilor t%telare 'e ni$el%l II ț Articolul %% din odul :amiliei reglementează structurile definite @autoritate

tutelară@, în conformitate cu aceste prevederi autorită-i tutelare sînt4a6 autoritatea centrală pentru protec-ia copilului>

b6 organele executive ale autorită-ilor administra-iei publice locale dinunită-ile administrativ!teritoriale de nivelul 99>

c6 autorită-ile !00deliberative din unită-ile !2 !6

administrativ!teritoriale de '0 2 1# 2#nivelul 9. 00 u)arul de

#xercitarea func-iilor 2!12'0 *ase de *o+iide ti+de autoritate tutelară se pune 200 fa)ilial

pe seama4 u)arul de1'0a6 sec-iilor raionale *o+ii +lasati

in *ase deasisten-ă socială i protec-ie 100 # #0 #!' 66 6 *o+ii de ti+a familiei, ;irec-iei pentru fa)ilial

'0

ocrotirea i protec-ia 0

minorilor din municipiul 200

200

#

200

201

0

201

1

201

2hiinău < în unită-ileadministrativ!teritoriale de nivelul al doilea>


29/60

26


30/60

b6 primarilor satelor 5comunelor6, oraelor 5municipiilor6, sec-iei asisten-ăsocială i protec-ie a familiei din municipiul Kăl-i < în unită-ile administrativ!teritoriale de nivelul întîi.

7n /egea asisten-ei sociale nr. +1? din &+.%&.&(( la articolele % i %1 esteș prevăzut rolul autorită-ilor administra-iei publice locale de nivelul al doilea&% iș

celor de nivelul întîi&& în organizarea asisten-ei sociale.Atribu-iile structurii teritoriale de asisten-ă socială sînt prevăzute i în

Regulamentul!cadru de organizare i func-ionare a 3tructurii teritoriale de asisten-ăsocială, aprobat prin )rdinul Ministrului Muncii, "rotec-iei 3ociale i :amiliei, nr.(&1 din (* decembrie &(('. Astfel autoritatea tutelară de nivelul doi are un rolcheie în unitatea administrativ!teritorială care asigură planificarea strategică aactivită-ilor, administrarea i prestarea serviciilor de asisten-ă, coordonareaunită-ilor de asisten-ă socială din cadrul administra-iei publice locale de nivelulîntîi din raza administrativ!teritorială, colaborarea dintre serviciile publice centrale

i locale în domeniul asisten-ei sociale.Reie ind din cele prenotate, în condi iile prevederilor odului :amiliei,ș ț

autoritatea tutelară de nivelul 99 este competentă să intervină în următoarelesitua ii4ț- /uarea copiilor din familie fără decădere din drepturile părinte ti>ș- /uarea copiilor din familie cu decădere din drepturile părinte ti>ș- Restabilirea părin ilor în drepturile părinte ti>ț ș

&% Autorită-ile administra-iei publice locale de nivelul al doilea organizează structura teritorială de asisten-ăsocială, care, în comun cu autorită-ile administra-iei publice locale de nivelul întîi i în colaborare cu reprezentan-iisocietă-ii civile, realizează politica de asisten-ă socială i asigură aplicarea legisla-iei la nivel teritorial. Autorită-ileadministra-iei publice locale de nivelul al doilea, prin intermediul structurii teritoriale de asisten-ă socială, exercităurmătoarele atribu-ii4 a6 identifică problemele sociale în raza administrativ!teritorială i elaborează strategii dedezvoltare i prestare a asisten-ei sociale în conformitate cu politica socială a =uvernului, promovată de MinisterulMuncii, "rotec-iei 3ociale i :amiliei> b6 organizează i acordă asisten-ă socială în func-ie de necesită-ileidentificate> c6 generalizează i sistematizează informa-ia privind asisten-a socială acordată i analizează eficien-aacesteia> d6 sus-in autorită-ile administra-iei publice locale de nivelul întîi i pe reprezentan-ii societă-ii civile înactivitatea de elaborare i implementare a programelor locale de dezvoltare a asisten-ei sociale, precum i în cea demonitorizare a realizării acestora> e6 asigură gestionarea mijloacelor financiare i a resurselor umane pentrudezvoltarea i prestarea asisten-ei sociale în teritoriul administrat> f6 sus-in activitatea institu-iilor de asisten-ă socialădin primăriile aflate în raza unită-ii administrativ!teritoriale de nivelul al doilea i înaintează propuneri în vederea

optimizării activită-ii acestora> g6 completează sistemul informa-ional în domeniul asisten-ei sociale cu date la nivelde raion> h6 informează popula-ia despre situa-ia în domeniul asisten-ei sociale, despre modul de acordare a presta-iilor i a serviciilor sociale> i6 asigură prestarea asisten-ei sociale persoanelor aflate în situa-ii de dificultate> j6asigură supervizarea personalului din sistemul de asisten-ă socială.

&&Autorită-ile administra-iei publice locale de nivelul întîi exercită următoarele atribu-ii4 a6 ini-iază studiereasitua-iei în sfera socială pe teritoriul subordonat> b6 analizează problemele sociale> c6 adoptă i dezvoltă strategiilocale de sus-inere a persoanelor i familiilor defavorizate> d6 adoptă programe de asisten-ă socială i exercităcontrolul asupra realizării acestora> e6 asigură resursele umane, materiale i financiare pentru implementarea programelor de asisten-ă socială i pentru solu-ionarea problemelor sociale stringente> f6 contribuie la asigurareacondi-iilor adecvate de activitate pentru personalul structurii teritoriale de asisten-ă socială, care activează înteritoriul administrat> g6 monitorizează i coordonează activitatea personalului din sistemul de asisten-ă socială încomun cu structura teritorială de asisten-ă socială.

Autorită-ile administra-iei publice locale de nivelul întîi, conform necesită-ilor identificate, în modindependent, pot crea servicii sociale i institui unită-i de personal.

2


31/60

- #xaminarea litigiilor cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori>

- #xaminarea litigiilor cu privire la participarea in educa ia copiilor a bunicilor,țfra ilor si surorilor>ț

- 3tabilireaERecunoa tereaEonstatarea paternită iiEonstatarea na terii copiluluiș ț ș- /ipsireaE/imitarea capacită ii de exerci iu a părin ilor>ț ț ț- 3chimbarea numelui de familie siEsau a prenumelui copilului>

- Apărarea drepturilor patrimoniale ale copilului>- /itigii cu privire la ie irea din tara a copilului>ș

- "articiparea reprezentantului autorită ii tutelare la audierea minorului înțcalitate de bănuit sau învinuit în cadrul examinării cauzelor penale.8otodată, potrivit art. ? din odul familiei, la examinarea de către instan-a

judecătorească a litigiilor privind educa-ia copilului este obligatorie participareaautorită-ii tutelare. Autoritatea tutelară este obligată să examineze condi-iile de traiale copilului i ale persoanei care pretinde la educa-ia copilului i să prezinteinstan-ei judecătoreti avizul respectiv.

7n condi iile odului ivil, odului de procedură civilă, odului penal iț șodului de procedură penală, reprezentantul autorită ii tutelare poate avea calitateațde4 reclamant, pîrît, intervenient accesoriu, reprezentant legal al copilului, poate

participa în calitate de pedagog iEsau psiholog.ș

4., L%area !o&il%l%i "r 'e!'ere 'in 're&t%rile &rinte5ti. E"e!tele l%rii !o&iilor "r 'e!'ere 'en 're&t%rile &rinte ti ș

/uarea copilului fără decădere din drepturile părinteti este prevăzută în

articolul ?% din odul :amiliei.

Co&ii l%ati 'in "a0ilie "ara 'e!a'ere'in 're&t%rile &arinteti

P s i h

o l

o g

P e d a

g

o g

R e p r e z e n t

a n t

L e g a

l a

l

c o p i l

u l u i

I n t e r

v e n i e

n

t

A c c e

s o r i u

P î r î t

R e c l

a m a n t

6 luni201

0

2012 06 luni201

1

2012 06 luni201

21

2012 1'6 luni

201

2012 1!'

6 luni

201

0

2012 06 luni201

1

2012 26

0 '0 100 1'0200


32/60

2#


33/60

/a cererea autorită-ii tutelare, instan-a judecătorească poate hotărî luareacopilului de la părin-i fără decăderea acestora din drepturile părinteti, dacă aflareacopilului împreună cu părin-ii prezintă pericol pentru via-a i sănătatea lui, i

punerea acestuia la dispozi-ia autorită-ii tutelare.7n cazuri excep-ionale, dacă

există un pericol iminent pentru via-a, C()** +,-.* /*0 1-2*+*3 4, /34-/353

sănătatea sau inviolabilitatea copilului, /*0 /53).,5*+3 )-5*0.36.*autoritatea tutelară poate decide luarea

6 luni201

0

copilului de la părin-i, comunicînd 2012 0acest fapt procurorului în termen de

P e d a g o P s i h o l o

g

g 6 luni201

0

cel mult &1 de ore. 2012 '

R e p r e z

e n t a n t

L e g a l a l

c o p i l u l

luni201

27n cazuri excep ionale, autoritateaț u i

2012 6

tutelară, în termen de ? zile, va porni o

I n t e r v e

n i e n t

A c c e s o r i u 6 luni

2011'

6

ac-iune în instan-a judecătorească 2012 !

privind decăderea din drepturile P î r î t 6 luni

2010

părinteti sau luarea copilului de la 2012 0

R e c l a m

a n t

6 luni201

6' părin-i fără decăderea lor din aceste

2012 1-

drepturi. ;acă această cerin-ă nu este 0 200 !00

60

0îndeplinită, copilul va fi înapoiat

părin-ilor. ererea privind luarea copilului de la părin-i fără decăderea acestora dindrepturile părinteti se examinează cu participarea obligatorie a autorită-ii tutelare./a cererea părin-ilor, instan-a judecătorească poate să le înapoieze copilul dacăaceasta nu contravine intereselor copilului.

7n cazurile luării copilului fără decădere din drepturile părinteti, părin-ii pierddreptul de a comunica cu acesta, de a participa personal la educa-ia lui i de a!ireprezenta interesele. "ărin-ii de la care a fost luat copilul pot avea întrevederi cu

acesta, în unele cazuri, doar cu permisiunea autorită-ii tutelare&.4.* De!'erea 'in 're&t%rile &rinte ti. E"e!tele 'e!'erii 'in 're&t%rile ș

&rinte ti. Mo'alitatea 'e retabilire 2n 're&t%rile &rinte ti ș ș7n condi iile articolului 2? odul familiei, părin-ii pot fi decăzu-i dinț

drepturile părinteti dacă4a6 se eschivează de la exercitarea obliga-iilor părinteti, inclusiv de la plata

pensiei de între-inere> b6 refuză să ia copilul din maternitate sau dintr!o altă institu-ie curativă,

educativă, dintr!o institu-ie de asisten-ă socială sau alta similară>c6 fac abuz de drepturile părinteti>


34/60

d6 se comportă cu cruzime fa-ă de copil, aplicînd violen-a fizică sau psihică,atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului>

& Articolul ?& odul :amiliei, #fectele luării copilului fără decădere din drepturile părinte tiș2


35/60

e6 prin comportare amorală, influen-ează negativ asupra copilului>

f6 suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie>g6 au săvîrit infrac-iuni premeditate contra vie-ii i sănătă-ii copiilor sau a

so-ului> precum ih6 în alte cazuri cînd aceasta o cer interesele copilului.;ecăderea din drepturile părinteti are loc numai pe cale judecătorească.

Ac-iunea privind decăderea din drepturile părinteti poate fi pornită de celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară sau procurorul. ererea privinddecăderea din drepturile părinteti seexaminează cu participarea obligatorie R36.-7*+*53 *0 /53).,5*+3 )-5*0.36.*

a autorită-ii tutelare. 9nstan-a

P s i h o l o g 6 luni

2010 judecătorească este obligată să

2012 0

transmită, în termen de zile din

P e d a g o g 6 luni

2010

momentul cînd hotărîrea privind 2012 0decăderea din drepturile părinteti a

R e p r e z e n t a n

t L e g a l a l c o p i l u l u i

luni

201

0

2012 0rămas definitivă, o copie a acesteia

I n t e r v e n i e n t A c c e s o r i u

6 luni

2010

oficiului de stare civilă din raza 2012 !

vinova i de situa iile prevăzute înț ț


36/60

teritorială a instan-ei &1 . "otrivit P î r î t 6 luni

2010

2012 1informa iei din diagramă observăm căț

R e c l a m a n t

6 luni201

0

de cele mi multe ori autoritatea tutelară2012 6

participă în instan aț de judecată în 0 2 ! 6 #calitate de intervenient accesoriu i înș

calitate de reclamant atunci cînd părin ii se facțart. 2? odul familiei.

opilul ai cărui părin-i 5unul dintre ei6 sînt decăzu-i din drepturile părinteti păstrează dreptul de folosin-ă asupra spa-iului locativ i toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu părin-ii i rudele sale fireti, inclusiv dreptul lasuccesiune. ;acă copilul nu poate fi transmis celuilalt părinte sau dacă ambii

părin-i sînt decăzu-i din drepturile părinteti, copilul se pune la dispozi-ia autorită-iitutelare. "ărin-ii decăzu-i din drepturile părinteti pot avea întrevederi cu copilul lor numai cu permisiunea autorită-ii tutelare. 7ntrevederile nu se acordă dacă contactul

părin-ilor cu copilul poate cauza daune dezvoltării lui fizice sau intelectuale, dacăeste evident că părin-ii nu sînt capabili de acest contact, dacă, din anumite motive,contactul contravine intereselor copilului sau dacă acesta, în timpul dezbaterilor

judiciare, a avut obiec-ii serioase privind contactul cu părin-ii decăzu-i din

drepturi&+.

&1 Articolul 2* odul familiei, Modalitatea de decădere din drepturile părinteti&+

Articolul 2' odul familiei, #fectele decăderii din drepturile părinteti0


37/60

"ărin-ii pot fi restabili-i în drepturile părinteti dacă au încetat împrejurărilecare au condus la decăderea lor din aceste drepturi i dacă restabilirea în drepturile

părinteti este în interesul copilului.Restabilirea în drepturile părinteti se face pe cale judecătorească, în baza

cererii persoanei decăzute din aceste drepturi, cu participarea obligatorie aautorită-ii tutelare.

Restabilirea în drepturile părinteti fa-ă de copilul care a atins vîrsta de %( anise admite -inîndu!se cont de opinia copilului.

;acă copilul a fost adoptat i adop-ia nu a fost desfăcută, hotărîrea privinddecăderea din drepturile părinteti poate fi anulată fără restabilirea drepturilor i

obliga-iilor de părinte&2.4.- Do0i!ili%l !o&il%l%i 0inor 7n cazul cînd părin-ii locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins

vîrsta de %1 ani se determină prin acordul părin-ilor. ;acă un atare acord lipsete,

domiciliul minorului se stabilete de către instan-a judecătorească, -inîndu!se contde interesele i părerea copilului 5dacă acesta a atins vîrsta de %( ani6. 7n acest caz,instan-a judecătorească va lua în considerare ataamentul copilului fa-ă de fiecaredintre părin-i, fa-ă de fra-i i surori, vîrsta copilului, calită-ile morale ale părin-ilor,rela-iile existente între fiecare părinte i copil, posibilită-ile părin-ilor de a creacondi-ii adecvate pentru educa-ia i dezvoltarea copilului 5îndeletnicirile i regimul

de lucru, condi-iile de trai etc.6 /aL*.*8** 4, )5*9*53 +- 6.-7*+*53-

determinarea domiciliului copilului

/(2*4*+*,+,* 4()*+,+,* minor, instan-a judecătoreasă va cere

P s i h o l

o g 6 luni

2010 i avizul autorită-ii tutelare în a cărei

2012 0 rază teritorială se află domiciliul

P e d a g

o g 6 luni

2011

fiecăruia dintre părin-i&?

. ;e asemenea2012 61

R e p r e z e n t a n t L e g a l

a l

c o p i l u l

u i

6 luni201

'0 părin ii suntț în drept să se adreseze

2012 0 către autoritatea tutelară pentru a

I n t

e r v

e n i e n t

A c c e s

o

r i u 6 luni

201

'#

2 solicita examinarea condi iilor de traiț2012 1!00

P î r î t 6 luni

2010 i eliberarea avizului pentru judecată.ș

2012 0 "ărintele care locuiete împreună

R e c l a

m a n t 6 luni

2011

cu copilul nu are dreptul să împiedice2012 0

0 '00

10001'00

contactul dintre copil i celălalt părintecare locuiete separat, cu excep-ia

cazurilor cînd comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică i psihică. "ărin-ii au dreptulsă încheie un acord privind exercitarea drepturilor părinteti de către părintele carelocuiete separat de copil. /itigiile apărute se solu-ionează de către autoritatea


38/60

&2 Articolul ?( odul familiei, Restabilirea drepturilor părinteti&?

Articolul 2 odul familiei, ;omiciliul copilului minor 1


39/60

tutelară, iar decizia acesteia poate fi atacată în instan-a judecătorească, care vaemite hotărîrea respectivă. 7n cazul nerespectării hotărîrii instan-ei judecătoreti,fa-ă de părintele culpabil se aplică măsurile stabilite de legisla-ia procesuală civilă.7n cazul încălcării repetate a hotărîrii L*.*8** 4, )5*9*53 +- )-5.*4*)-53- *0

judecătoreti, la cererea părintelui care 3/,4-.*- 4()**+(5 -locuiete separat de copil, instan-a 7,0*4*

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	igor-onofrei
View:	235 times
Download:	0 times

Studiu- Protectia Copiilor in Rm 0

Documents